poe)ilor V(c(rescu (finele secolului al XVIII-lea) Di pân( la ultimul discurs al lui Nicolae CeauDescu din 22 decembrie 1989, concluzionând c( societatea româneasc( nu a reuDit s( elaboreze Di s( propage un concept de patriotism în sens de Verfassungspatriotismus (patriotism constitu)ional). Evolu)ia în amintitul sens a fost cauzat( de apropierea semantic( dintre conceptele de patriotism Di na ionalism, de excluziunea grupurilor cultural-lingvistice minoritare din corpul cet()enilor statului. Liberalismul în perioada 1821-1866 a fost studiat de Keith Hitchins, care observa c( în gândirea politic( româneasc( acest concept reflect( asocierea realit()ilor Di aspira)iilor social-politice cu experien)ele occidentale, în special cu acelea franceze. Wim van Meurs urm(reDte sensurile conceptului de democra ie din secolul al XIX-lea pân( la jum(tatea secolului al XX-lea. Afl(m, spre exemplu, c( la Nicolae Iorga democra ia „nu constituia un ideal“ (p. 137), în vreme ce la P.P Panaitescu reprezenta „…. un mijloc pentru atingerea scopului na)ional“ (p. 137). Analiza frecven)ei conceptului de democra)ie în limbajele social-politice arat( slaba reprezentare a acestuia. Dup( 1989, excesiva lui folosire a fost înso)it( de absen)a dezbaterilor critice privitoare la semnifica)iile conceptului. Angela Haare analizeaz( înc(rc(tura conceptului de progres, demonstrând de ce în gândirea economic( româneasc( de la jum(tatea secolului al XX-lea înapoierea economic( a fost socotit( un pericol pentru independen)a statal(. Progres fusese un concept al planific rii (p. 155), cu sensuri politico-programatice mixând teoriile economice cu ideologia na)ionalist(. Dietmar Müller semnaleaz( num(rul redus al lucr(rilor consacrate conceptului de proprietate Di arat( c( în administra)iile româneDti nu a existat o cultur a propriet ii. Marea majoritate a popula)iei nu avusese p(mânt pân( la 1918, iar dup( aceea dreptul de proprietate funciar( a fost îngr(dit „dup( tipare na)ional-colectiviste Di dirijiste“ (p. 215). Edda Binder Iijima urm(reDte gândirea constitu)ional( româneasc( în secolul al XIX-lea, subliniind Sfera Politicii nr. 3 (175) / 2013
c( aceasta a evoluat sub presiunea legilor impuse din exterior, aDa cum, de exemplu, a fost cazul Regulamentelor Organice, al Constitu)iei din 1866 Di al aceleia din 1923. Vocabularul politic românesc din secolele al XIX-lea Di al XX-lea con)ine adesea trimiteri la numeroase tipuri de tranzi)ii. Mirela-Lumini)a Murgescu Di Bogdan Murgescu discut( conceptul cu acest nume, problematizând emanciparea social( româneasc(, respectiv adoptarea modelelor culturale occidentale. Potrivit autorilor, tranzi ia în accep)iunea româneasc( desemna mai mult o perioad decât un proces. Aten)ia fa)( de acest concept a vizat momentul „ieDirii din tranzitie“ (p.448) Di mai pu)in transform(rile pe care un asemenea proces le-ar presupune. No)iunea de Europa, sus)ine HansChristian Maner era ceva mai frecvent întâlnit( în limbajele româneDti pe m(sur( ce „conDtiin)a trecutului Di speran)ele pentru viitor au devenit centrale în mentalul colectiv“ (p. 225). De pild(, în timp ce la cronicarii Ion Neculce Di Miron Costin no)iunea de Europa desemna un spa)iu al întregii cre#tin t i, la promotorii modernit()ii no)iunea dobândise echivalentul conceptului de civiliza ie. Accep)iunile noi au devenit vizibile în perioada interbelic(, una marcat( de disputa dintre tradi ionalism Di modernitate. O dicotomie similar( a revenit în prim plan în deceniile na)ional-comunismului, în anii 1970-1980. Observa)ia este sus)inut( Di de Armin Heinen, potrivit c(ruia protocronismul a reluat conceptualizarea ideii de Europa în cheie junimist , s m n torist Di na ionalist . AceluiaDi istoric i se datoreaz( Di analiza conceptului de politic , precum Di câmpul semantic al acestuia – om de stat, om politic, politician. Armin Heinen identi¦c( sensuri ale conceptului ce s-au perpetuat în cultura român( de-a lungul secolului al XX-lea. În accep)iunea sa, perspectiva negativ( asupra politicii ar ¦ fost rezultatul asocierii ei cu na iunea Di mai pu)in cu ideea de legitimare Di limitare a puterii. Ideea de speci+c na ional în cultura român( este tema c(reia îi acord( interes istoricul de art( Ruxandra
147