Această ştire desigur că nu ia bucurat pe finii noştrii, aşa că i-au dat Mariei banii necesari pentru a se întoarce acasă. Şi pe la jumătatea lunii ianuarie a anului 2012, buna şi iubitoarea mea soţie s-a întors acasă în sânul familiei, pentru a-mi fi alături în caz că boala avea să se agraveze. Ne părea rău de finii noştrii, că îi lăsăm aşa fără un sprijin pentru buna îngrijire a Francescăi, dar nu aveam altă alternativă. Întoarsă acasă soţia mea s-a ocupat intens de sănătatea mea, şi în două săptămâni am fost pus din nou pe picioarele mele, scăpând de data aceasta fără vreo spitalizare de care îmi era tare urât. Acum eram din nou apt pentru a mă ocupa de bunăstarea familiei mele care nu era chiar pe roze, mai ales că Maria nu mai avea nici un venit, iar singurul angajat din familie eram eu. Nu ne lasa El, Domnul, la greu. Începutul anului 2012, nu a fost chiar aşa de promiţător pentru familia mea, criza care s-a instalat în ţară ne-a afectat în totalitate. Banii familiei mele sunt din ce în ce mai puţini firmele la care lucrăm au diminuat şi mai mult salariile. Mergem însă mai departe şi încercăm să supravieţuim. Noroc cu porcul pe care l-am crescut cu chiu cu vai, anul trecut la verişorii nostrii Viorica şi Emil, care după cum v-am mai spus locuiesc in provincie. L-am tăiat înainte de Crăciunul din 2011, iar acum ne bucurăm de ceea ce a mai rămas din el; ceva şunculiţă, câteva coaste şi ciolane afumate, precum şi cârnăciorii păstraţii în untură alături de muşchiuleţul bine împănat de care ne bucurăm cel mai mult atunci când soţia mea găteşte ceva din ele. După cum vă spuneam, băiatul meu este şi el major şi are vârsta de 22 de ani. Nu are încă un serviciu stabil şi este mereu în căutare, poate, poate o găsi ceva lejer şi unde să fie mulţumit. Năzuinţele lui sunt bune dar din păcate lui nu i-a prea plăcut şcoala. Acum stă acasă şi cochetează cu computerul la care se pricepe cel mai bine. De pe când el avea vârsta de 12 ani, a trebuit cu chiu cu vai să-i cumpăr un computer şi acest lucru l-am făcut pentru că, dacă eu sau mama lui îl trimeteam să cumpere ceva de la
~ 217 ~