Page 21

c` la baz` ar fi ceea ce economi[tii numesc „teoria alegerii ra]ionale”, adic` bisericile conservatoare se dezvolt` pentru c` indivizii se afiliaz` acestora deoarece ei cred c` este pentru binele lor [i al altora, deci la mijloc este o decizie cât se poate de \ntemeiat`. Convingerea [i dedicarea sunt atribute de baz` ale celor care fac parte din astfel de biserici. Re\ntorcându-ne la participarea religioas` [i la identificarea individului cu o anume grupare religioas`, trebuie amintit c` la nivel mondial exist` diferen]e semnificative \ntre cei care-[i declar` apartenen]a pentru o confesiune (cre[tini cu numele) [i cei care sunt implica]i direct \n via]a comunit`]ii religioase (cre[tini practican]i). Raportul dintre cele dou` categorii poate varia de la confesiune la confesiune [i poate fi cânt`rit ca predictor al cre[terii unei biserici. Cu cât procentul de credincio[i practican]i este mai mare, cu atât respectiva grupare religioas` are o rat` de cre[tere superioar`. |n România, potrivit estim`rilor Bisericii Ortodoxe, num`rul cre[tinilor practican]i este de aproximativ 35-40% dintre cei care se declar` cre[tini-ortodoc[i.

Cre[tini „diafani” |n societatea de consum, individul este obi[nuit s` aib` ceea ce dore[te f`r` s` depun` prea mult efort. Nu va fi deci anormal ca aceea[i atitudine s` se p`streze [i \n privin]a religiei. Mul]i se vor identifica deci ca parte a cre[tin`t`]ii f`r` a fi membrii unei biserici,

f`r` a asimila anumite doctrine [i f`r` a tr`i dup` un anume set de reguli [i precepte. Ace[ti „cre[tini diafani” aleg s` r`mân` \n zona de confort care le va permite s` cread` ceva \n afara obliga]iei de a se conforma propriei credin]e. Poate exista credin]` f`r` via]` religioas`? Prin defini]ie, cre[tinul apar]ine Cuiva. „Nu [ti]i c` (...) voi nu sunte]i ai vo[tri?”9, \ntreba apostolul Pavel, amintind c`, prin r`scump`rare, credinciosul devine proprietatea lui Dumnezeu. La \nceputurile sale, biserica era tocmai comunitatea acestor apar]in`tori. Comunitatea cre[tin` nu s-a construit pe premise sociale, ci pe baze spirituale. Cei credincio[i au ales de bun`voie s` se \ntâlneasc` pentru a se ruga, pentru a citi din Scripturi [i pentru a aduce slav` lui Dumnezeu. {i toate acestea erau f`cute \mpreun`. Cre[tinismul este, prin

|n societatea de consum, individul este obi[nuit s` aib` ceea ce dore[te f`r` s` depun` prea mult efort. Nu va fi deci anormal ca aceea[i atitudine s` se p`streze [i \n privin]a religiei defini]ie, credin]` personal` manifestat` \n aspectul comunitar: de la actele liturgice pân` la binefacere g`sim un echilibru perfect \ntre cele dou` dimensiuni. R`mâne deci de v`zut dac` cei care se declar` cre[tini f`r` a participa \n mod activ \n cadrul unei comunit`]i de credincio[i [i sunt. {i dac` nu sunt cre[tini, atunci ce sunt? ST

1.Anterior Belgia [i Olanda votaser` [i ele legalizarea homosexualit`]ii. 2. Euobarometru, iunie 2005, http://ec.europa.eu 3. Catholica.ro, 19.04.2006 , INSOMAR, 7 -12 aprilie, 2006, marj` de eroare de +/- 3% 4. Catholica.ro, 08.11.2007, CURS, 1-25 septembrie, 2007, marj` de eroare de +/- 2,2% 5. Date preluate de la World Values Survey. Polonezii au un scor similar, turcii [i maltezii unul mai mare – 90%, \n timp ce \n restul societ`]ilor europene procentul este mai mic – \n jurul a 30% \n Scandinavia, 35% \n Germania, 55% \n Austria, 71% \n Italia. 6. Davie Grace [i Martin David, Religion in Britain Since 1945: Believing Without Belonging, Blackwell Publishing, 1994, p. 94 7. Dean Kelley, Why Conservative Churches Are Growing, Harper & Row, NY, 1972 8. Dean Kelley oferea \n cartea sa grafice ilustrative cu cre[terea Bisericii Adventiste de Ziua a {aptea, a Armatei Salv`rii sau Martorilor lui Iehova. 9. Biblia, 1 Corinteni, cap. 6, vers.19.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 19

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Advertisement