Page 17

A

merge din an \n Pa[ti la biseric` este o habitudine banal` pentru individul obi[nuit, participarea s`pt`mânal` la slujbele religioase fiind rezervat` celor \n vârst` sau persoanelor labile emo]ional. Pentru cei mul]i, mersul la biseric` se contextualizeaz` prin unul dintre marile evenimente ale vie]ii: botezul, c`s`toria sau moartea. Fenomenul de laicizare a societ`]ii europene este cât se poate de vizibil, iar la nivel individual, interesul pentru biseric` e din ce \n ce mai sc`zut. Un studiu realizat \n 14 ]`ri dezvoltate (13 din Europa plus SUA) arat` c` 36% dintre cei chestiona]i nu au mers niciodat` la biseric`. Cum era [i de a[teptat, cea mai ridicat` rat` de neparticipare \nregistreaz` Fran]a – 60%. |n SUA, situa]ia este oarecum mai bun`, doar 16% recunoscând c` nu au intrat niciodat` \ntr-o Biseric`. |n unele regiuni din Germania, Biserica Romano-Catolic`, dar [i cea Luteran` se confrunt` cu mari probleme. Din lips` de fonduri, preo]i [i enoria[i, Episcopia catolic` din Essen a fost nevoit` s` \nchid` nu mai pu]in de 96 de biserici. Multe dintre aceste foste loca[uri de cult au fost reamenajate \n scopuri „recreative”. Acela[i fenomen este \ntâlnit [i \n Olanda, unde multe dintre bisericile construite dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial sunt pe punctul de a fi \nchise, deoarece costurile de \ntre]inere nu mai pot fi suportate de consiliile locale. Aproape jum`tate dintre cl`dirile acestor biserici sunt refolosite \n alte scopuri (supermarketuri, restaurante, expozi]ii etc.). Multe firme s-au specializat chiar \n „recondi]ionarea” loca[urilor de cult \n scopuri comerciale.

|n 1977, istoricul francez Jean Delumeau ridica o \ntrebare pertinent` \n cadrul unei conferin]e publice: „Cre[tinismul se afl` pe moarte?” Ast`zi, la mai bine de trei decenii, p`rerile sunt \mp`r]ite, unii considerând c` \n Europa \nmormântarea cre[tinismului a avut loc demult, pe când al]ii spun c`, dimpotriv`, asist`m la na[terea unei noi credin]e, cu totul autonom` de biseric` sau de vreo organiza]ie religioas` anume. I Marius Necula

Cercet`torii ajung s` spun` c` Europa, care a fost leag`nul cre[tinismului, a devenit deja o societate postcre[tin`. Biserica a pierdut de mult pozi]ia autoritar` prin care reu[ea s` controleze atât masele, cât [i comportamentul indivizilor. A[a se face c` asist`m la un fenomen oarecum paradoxal: \n particular indivizii declar` apartenen]a religioas`, dar la nivel global se poate vorbi de o societate secular`. Un caz concret este Spania, care, prin tradi]ie, este unul dintre bastioanele catolicismului. Cu toate acestea, \n 2005, \n Spania s-au legalizat1 c`s`toriile homosexuale, m`sura fiind luat` \n urma votului a mai bine de 60% dintre spanioli. Surprinz`tor e c` cei care sunt \n favoarea c`s`toriilor homosexuale nu au nicio sfial` \n a declara c` sunt \n acela[i timp [i catolici, \n ciuda faptului c` Biserica RomanoCatolic` are p`reri contrare. „Spania r`mâne o ]ar` catolic`, \n sensul c` fiecare spaniol care se na[te este botezat \n Biserica Catolic`, dar societatea spaniol` este

Aprilie 2008 Semnele Timpului 15

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Advertisement