Page 1

SEMNELE

timpului APRILIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

Duhul din Zeitgeist G Homo toxicus G Infla]ia informa]ional`


4/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar APRILIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 121 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea.

Editorial

Ultima or`... 2 {tiri

Religie 6 Duhul din Zeitgeist 14 Cre[tini din an \n Pa[ti

Politic 22 Cleptocra]ia Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38

6

1 Lini[ti]i [i ocroti]i la umbra statului

22

32 Cultur` 29 Citatul ST 30 Autobiografie spiritual`

ISSN 1453-7060 4/2008

SEMNELE

timpului APRILIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Economic 32 Optimism incurabil

38

Mediu 38 Homo toxicus

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice

Tehnologie 42 Infla]ia informa]ional`

Duhul din Zeitgeist G Homo toxicus G Infla]ia informa]ional`

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

42 Semnele Timpului Aprilie 2008


Opinie Lini[ti]i [i ocroti]i la umbra statului CRISTIAN M~GUR~

„Cre[terea economic` impune o form` haotic` de via]`, care duce la munc` \n exces, stres, depresii nervoase, boli cardiovasculare [i, potrivit unora, la extinderea cancerului”, sus]ine lucrarea Istoria secolului XX, set de texte care configureaz` habitudinile intelectuale elementare ale elevilor francezi care se preg`tesc pentru admiterea la Sciences Po sau la alte facult`]i de prestigiu.

V

accinarea este deplin` abia atunci când elevul este condus s` \n]eleag` faptul c` prosperitatea viitorului „depinde de regularizarea capitalismului la scar` planetar`”, capitalism care, de cele mai multe ori, este „brutal”, „s`lbatic”, „neoliberal” [i „american”. Stefan Theil, editor al sec]iunii „Economie” a revistei Newsweek, edi]ia european`, a f`cut o cercetare pe manualele [i programele de \nv`]`mânt americane, franceze [i germane [i a publicat concluziile \ntr-un articol p`trunz`tor din Foreign Policy 1. Manualele europene trateaz` principiile economiei de pia]` \ntr-o manier` aproape neomarxist`, inculcând elevilor de liceu un dogmatism suprinz`tor fa]` de principiile de func]ionare a economiei. Un curs promovat de Ministerul Educa]iei din Fran]a insist` \n mai bine de dou` treimi din timpul alocat pe contabilizarea e[ecurilor sociopolitice ale activit`]ii economice, iar \n restul timpului, când se refer` la economii [i pie]e, o face printr-o optic` sindical`, cu referiri insistente la politicile guvernamentale, limitele pie]elor [i pericolele cre[terii economice. La rândul lor, nem]ii mar[eaz` pe tradi]ionala diviziune dintre capital [i munc`, angajator [i angajat, patron [i muncitor [i-[i ini]iaz` elevii \n tehnici de negociere colective, politici sindicale, greve [i protec]ia angajatului. Manualele din Fran]a [i Germania se transform` a[adar \n ample expuneri ideologizate despre economie [i reu[esc \ntr-o mult prea mic` m`sur` s` transmit` cuno[tin]e aplicate despre cerere [i ofert`, tehnici antreprenoriale, corpora]ii, managementul riscului etc. Dac` sunt basculate peste tân`ra genera]ie preconcep]ii despre modul \n care companiile private distrug locurile de munc`, pe când statul le creeaz`, sau despre haosul creat de pie]ele libere, atenuat numai de reglement`rile guvernamentale, efectele nu vor \ntârzia s` apar`. |n prim` faz`, aceste preconcep]ii configureaz` alegerile pe care un tân`r le va face \n via]`. Dac` ajunge s` vad` \n capitalism o

jungl` economic`, nu va c`uta s`-[i deschid` o afacere [i se va adumbri sub protec]ionismul paternalist al statului. Apoi, pentru c` este [i cet`]ean cu drept de vot, tân`rul \[i va orienta preferin]ele electorale c`tre liderii sau partidele politice care r`spund cel mai bine nevoilor [i idealurilor sale. A[adar, de la partizanatul ideologic care este promovat \n [coli [i, ulterior, prin efectele inerente asupra condi]iilor de via]`, nuan]ele neomarxiste ale unor manuale din Fran]a [i Germania se transform` \n regim politic. Nu este \ngrijor`tor faptul c` o genera]ie, prin lipsa de precau]ie sau de m`sur` a mentorilor ei, repet` gre[eli ale trecutului [i se plaseaz` \n zona resentimentelor anticapitaliste sau antiglobaliste, ci faptul c` se cultiv` o mentalitate de asistat [i se induce o precau]ie paralizant` \mpotriva ini]iativei private. Pe acest teren fertil se mi[c` bine populi[tii [i demagogii, cei care din iubire pentru ]ar` [i popor exacerbeaz` politicile protec]ioniste, na]ionalismul politic [i economic, m`suri care, de-a lungul timpului, [i-au dovedit limitele [i performan]ele negative. Dar mai \ngrijor`tor este faptul c` se preg`te[te o genera]ie care trebuie s` intre \n coloan`, dup` un ritm pe care nu [i-l stabile[te singur`, o genera]ie mul]umit` cu ideea c`, undeva sus, un partid atent [i grijuliu ve-gheaz` la lini[tea [i siguran]a aleg`torilor s`i. Nu se va mai intona sloganul falimentului „Dormi lini[tit. FNI vegheaz` pentru tine” ci „Dormi lini[tit, sindicatele, guvernul, statul...to]i vegheaz` pentru tine, numai s` dormi tu cât mai lini[tit”. ST

1. „Europe’s Philosophy of Failure” – Stefan Theil, Foreign Policy, JanuaryFebruary, 2008

Aprilie 2008 Semnele Timpului 1


{tiri TEHNOLOGIE

Telefoanele mobile, mai nocive decât fumatul Utilizarea telefoanelor mobile pentru mai mult de 10 ani poate duce la dublarea riscului de apari]ie a cancerului cerebral, arat` un studiu realizat de Vini Khurana, doctor \n neurochirurgie. efect mult mai mare asupra s`n`t`]ii publice decât azbestul sau fumatul”, sus]ine profesorul Khurana, care a declarat pentru IoS c` afirma]iile sale se bazeaz` pe faptul c`, \n acest moment, \n lume exist` 3 miliarde de oameni care folosesc un telefon mobil, de trei ori mai mul]i decât cei care fumeaz`. |n replic`, luna trecut`, Asocia]ia Operatorilor de Telefonie Mobil` a calificat studiul lui Khurana drept „o discu]ie selectiv` individual` a literaturii [tiin]ifice care nu reprezint` o analiz` echilibrat` [i are concluzii opuse celor ale World Health Orga-

nisation (WHO) [i a mai mult de 30 de alte analize [tiin]ifice independente”. {i totu[i, la \nceputul acestui an, guvernul francez a lansat un avertisment privind utilizarea telefonului mobil, mai ales \n cazul copiilor. Germania a adoptat acelea[i m`suri, iar Agen]ia European` pentru Mediu a cerut ca riscurile de expunere la radia]ie s` fie reduse. Neurochirurgul Khurana a primit 14 premii \n ultimii 16 ani [i a publicat peste 30 de lucr`ri [tiin]ifice. De asemenea, a analizat peste 100 de studii legate de efectele telefonului mobil. ST Semnele Timpului Aprilie 2008

2

I Steliana Nzikou

Citat de cotidianul britanic The Independent, Khurana a admis importan]a telefoanelor mobile \n cazuri de urgen]`, dar a avertizat c` „exist` o important` serie de dovezi pentru stabilirea unei leg`turi \ntre folosirea telefonului mobil [i anumite tumori cerebrale”. Doctorul [i-a exprimat \ngrijorarea fa]` de evolu]ia problemei [i a lansat un apel c`tre guverne [i industria telefoniei mobile pentru a se lua m`suri imediate; altfel, „\n urm`torii 10 ani, frecven]a tumorilor cerebrale maligne va cre[te la nivel global [i va fi prea târziu pentru interven]ia medical`”. „Acest pericol are un


RELIGIE

Bruxelles, dominat de musulmani peste 10 ani Islamismul va deveni religia majoritar` \n capitala european`, Bruxelles, \n urm`torii 10-15 ani, potrivit datelor furnizate de barometrul religios pentru anul 2008, informeaz` EFE. I Steliana Nzikou

|n prezent, \n capitala belgian` [i european`, 33% din popula]ie este musulman`, iar cre[tinismul pierde, treptat, teren. |n 2004, musulmanii reprezentau un sfert din popula]ia ora[ului Bruxelles, potrivit sociologului [i antropologului Olivier Servais. „Cre[terea nu este uimitoare de vreme ce studiul a luat \n considera]ie numai persoanele cu vârsta peste 18 ani, iar grupul acestora cre[te continuu datorit` ratei natalit`]ii ridicate \n cazul musulmanilor”, consider` acesta. Bruxelles \ns` devine treptat o zon` a pluralismului religios, islamismul fiind cel care câ[tig` teren \n pofida cre[tinismului, care \nsumeaz` \n prezent 42,7% din popula]ia total`. Fenomenul se \ntâlne[te cu prec`dere la Bruxelles, \n vreme ce, \n alte ora[e ale Belgiei, musulmanii nu reprezint` mai mult de 3-5% din popula]ie. Barometrul religios, un studiu [tiin]ific bazat pe anchete sociale [i realizat de diferite institu]ii media [i universit`]i belgiene, a fost conceput de grupul pentru studii sociologice [i antropologice Sonecom, pe baza unor interviuri luate unui num`r de 658 de persoane din Valonia [i Bruxelles. ST

S~N~TATE

Eficacitatea medicamentelor antidepresive, din nou \n discu]ie Potrivit unui studiu publicat recent \n jurnalul Public Library of Science, eficien]a medicamentelor antidepresive nu este semnificativ mai mare decât a substan]elor placebo. I Cristina Ru]`

Irving Kirsch, profesor la Facultatea de Psihologie din cadrul Universit`]ii Hull, \mpreun` cu al]i speciali[ti din Statele Unite [i Canada au reexaminat toate datele existente – cele publicate [i cele pe care companiile produc`toare au preferat s` nu le publice – privitoare la testele clinice \n baza c`rora a fost aprobat` punerea pe pia]` a patru dintre cele mai prescrise substan]e antidepresive: fluoxetina (denumire comercial` Prozac), paroxetina (denumire comercial` Seroxat), venlafaxin (denumire comercial` Effexor), nefazodon (denumire comercial` Serzone). Pacien]ii c`rora le-au fost administrate medicamentele antidepresive nu au \nregistrat o ameliorare superioar` celei raportate de

grupul placebo, „trata]i” cu pastile de zah`r. Diferen]a de scor dintre medicamentele antidepresive [i placebo a fost de 0,32 – mult sub media standard de 0,50, necesar` ob]inerii licen]ei de comercializare. Doar \n testele f`cute pe bolnavi cu depresie sever`, efectul medicamentelor a fost semnificativ mai mare decât efectul placebo, \ns` aceasta s-ar datora „diminu`rii reac]iei la placebo, [i nu augment`rii reac]iei la medicament.” „|n lumina acestor rezultate”, declara prof. Kirsch, „prescrierea medicamentelor antidepresive nu se justific` decât \n cazurile de depresie foarte sever` [i numai dup` ce tratamentele alternative au e[uat”. Totodat`, „studiul acesta ridic` \ntreb`ri continuare \n pagina 4

Aprilie 2008 Semnele Timpului 3


{tiri SOCIAL

serioase cu privire la raportarea rezultatelor testelor clinice [i acordarea licen]ei de comercializare a medicamentelor”. continuare din pagina 3

Dar semne de \ntrebare legate de deontologia produc`torilor de medicamente antidepresive existau deja: \n septembrie 2004, \n Statele Unite ie[ea la iveal` faptul c` industria farmaceutic` [i autoritatea american` de supervizare a alimentelor [i medicamentelor, Food and Drug Administration, omiseser` s` fac` publice dovezile pericolelor asociate folosirii antidepresivelor din clasa inhibitorilor selectivi ai capt`rii de serotonin` (SSRI), din care fac parte [i fluoxetina (Prozac) [i paroxetina (Seroxat). Potrivit analizelor, substan]ele SSRI dubleaz` riscul de suicid \n rândul adolescen]ilor depresivi. Cu ocazia audierilor, au fost raportate cazuri \n care, dup` numai câteva zile de tratament cu SSRI, starea de depresie a adolescen]ilor a degenerat de la moderat la suicidal. ST

Dependen]ii de internet, bolnavi psihic Cristina Ru]` I

„Dependen]a de internet ar trebui s` fie recunoscut` drept o boal` psihic` veritabil`”, sus]ine Jerald Block, editorul publica]iei American Journal of Psychiatry, \ntr-un editorial din martie. Acesta spune c` orice activitate exagerat` [i nefondat` legat` de internet (jocuri, messenger, blogging) este un semn al unei dependen]e psihice. Block a dat exemplu zece cazuri de deces petrecute \n câteva internetcafé-uri din Coreea de Sud. Aici, un adolescent petrece, \n medie, aproximativ 23 de ore pe s`pt`mân` \n fa]a computerului doar pentru jocurile online. Pe lâng` acest fapt, mai mult de 210.000 de persoane au avut nevoie de \ngrijiri medicale datorit` timpului prea mare petrecut \n fa]a computerului \n anul 2006. Alte dou` cazuri de deces au avut loc \n Statele Unite ale Americii, unde doi bloggeri au murit recent \n urma unui infarct.

Cei doi munceau \n continuu, pân` la epuizare, pentru a posta primii cele mai recente [tiri. Jerald Block prezint` patru dintre cele mai importante etape legate de dependen]a de internet. Prima faz` este pierderea no]iunii timpului [i neglijarea orelor de somn sau de mas`. Se adaug` alte trei etape ale dependen]ei, de altfel acestea sunt [i cele mai periculoase: agresivitatea sau depresia atunci când PC-ul nu mai merge, combinat` cu nevoia constant` de a \mbun`t`]i configura]ia PC-ului, f`r` un alt scop, ci doar ca s` fie „cel mai”. |n final, dependen]a duce la izolarea de societate [i la plafonarea profesional`. ST

SOCIAL

Criza alimentar` mondial` se extinde Hrana este tot mai scump` [i deci mai inaccesibil` pentru 850 de milioane de oameni. |n Haiti, mul]i nu au decât a[a-zi[ii biscui]i de lut ca s`-[i potoleasc` foamea. Kofi Annan, fostul secretar ONU, califica aceast` calamitate drept „una dintre cele mai grave viol`ri ale demnit`]ii umane”. Pre[edintele B`ncii Mondiale, Robert Zoellick, atr`gea aten]ia, la \nceputul lunii, c` explozia pre]urilor la alimente amenin]` s` destabilizeze situa]ia \n cel pu]in 33 de ]`ri, \ntre care [i puteri regionale

ca Egiptul, Indonezia [i Pakistan, unde a fost nevoie de interven]ia armatei pentru securizarea transporturilor de f`in`. Factori multipli au condus la instaurarea crizei actuale. Popula]ia lumii a crescut constant, \n timp ce suprafe]ele cultivate s-au diminuat. Modific`rile climatice au cauzat pierderi de teren arabil, \n unele cazuri ireversibile. Seceta sau inunda]iile au afectat produc]ia agricol`. Redirec]ionarea recoltelor de cereale c`tre producerea de biocombustibili a declan[at o adev`rat`

reac]ie \n lan], scumpirea cerealelor brute ducând la scumpirea produselor din carne, ou` [i lapte. Potrivit pre[edintelui B`ncii Mondiale, criza financiar` prezent` a accentuat scumpirea alimentelor. |n unele ]`ri, pre]ul unor produse de baz`, cum sunt orezul [i grâul, a crescut cu 80%. Ca urmare, \n zonele s`race ale lumii situa]ia intern` este din ce \n ce mai tensionat`, iar \n ]`rile \n care familiile cheltuiesc ¾ din venit doar pe mâncare, „nu exist` marj` de supravie]uire.” ST Semnele Timpului Aprilie 2008

4

I Cristina Ru]`

Contrar previziunilor din ultimele decade, de ieftinire continu` a produselor alimentare, \n ultimii trei ani, pre]ul alimentelor, \n general, a crescut cu 83%, iar al cerealelor, \n particular, cu 181%.


POLITIC

Pre]ul p`cii Cheltuielile Na]iunilor Unite pentru for]ele de men]inere a p`cii \n intervalul iulie 2007-iulie 2008 vor dep`[i, conform estim`rilor, 7 miliarde de dolari. |n prezent, Na]iunile Unite au desf`[urat ac]iuni de men]inere a p`cii \n 17 ]`ri cu peste 84.000 de militari, observatori sau poli]i[ti – acesta fiind cel mai mare num`r de la \nfiin]area ONU pân` ast`zi. I Adrian Neagu

La nivel mondial, peste 540 de milioane de solda]i sunt afla]i pe alte teritorii decât ]ara lor, ce nu fac parte din trupele ONU. Dintre ace[tia, 394.000 sunt americani. Marea Britanie, Fran]a, Rusia [i Turcia au [i ele, \mpreun`, 117.000 de militari \n afara grani]elor ]`rii. Trupele vin din toat` lumea, uneori chiar din ]`ri care au ele \nsele nevoie de trupe ONU. Astfel, \n perioada 19962007, 34% dintre solda]ii [i poli]i[tii ONU au venit din Bangladesh, India, Nepal, Pakistan sau Sri Lanka. Alte 5 ]`ri au trimis peste 2.000 de militari. Costurile r`zboaielor sunt suportate de membrii ONU \n func]ie de posibilit`]ile economice. Astfel, SUA [i Japonia acoper` \mpreun` 43% din cheltuieli, Germania, Marea Britanie [i Fran]a acoper` 24%. |n total, 15 state acoper` 90% din buget. Când unul dintre ele \ntârzie plata, efectele sunt evidente. Pe lista datornicilor figureaz` Statele Unite, cu peste 1 miliard de dolari, urmate de Japonia, Fran]a [i China. Faptul c` tradi]ionala „monitorizare” a p`cii este \nlocuit` uneori cu „impunerea” p`cii pune Na]iunile Unite \n fa]a unei dileme greu de rezolvat – nu cumva for]a de pace devine o alt` for]` \n conflict? ST

R`zboiul din Irak, la cinci ani de la declan[area ofensivei americane \mpotriva regimului lui Saddam (20 martie 2003) Bilan]ul pierderilor din Irak - Pierderile estimative \nregistrate de for]ele de coali]ie \ncepând din 2003: au fost uci[i 3.900 solda]i americani, 175 solda]i britanici [i 134 solda]i de alte na]ionalit`]i. - Pierderile estimative \nregistrate de irakieni: au fost uci[i \ntre 4.900 [i 6.375 militari. |ntre 82.199 [i 89.710 civili au murit. - Dou` milioane de irakieni s-au refugiat dup` r`zboi \n principal \n Iordania [i Siria. Num`rul celor care au cerut azil politic \n ]`rile industrializate se ridic` la 338.000. Pre]ul celui mai scump r`zboi al Americii Costul r`zboiului din Irak, pe cale s`-l dep`[easc` pe cel \nsumat al conflictelor din Coreea [i Vietnam, se cifreaz` deja la peste 400 de miliarde de dolari \n Statele Unite, iar factura total` va dep`[i 3.000 de miliarde, apreciaz` economistul american Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel. Potrivit cifrelor avansate de Pentagon, din septembrie 2001 [i pân` \n decembrie 2007, Washingtonul a alocat „luptei \mpotriva terorismului” un buget de 527 de miliarde de dolari, dintre care 406,2 miliarde pentru Irak. Comisia pentru Buget a Congresului apreciaz` c` r`zboaiele din Irak [i Afganistan ar putea costa 2.400 de miliarde pân` \n 2017.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 5


Religie

Duhul din

Zeitgeist

1

Duminic`, 15 martie, a fost proclamat` pe internet Ziua Z pentru rularea mondial` a filmului Zeitgeist. Sute de mii de spectatori din cele cinci continente s-au mobilizat sub mottoul „Noi putem schimba lumea”, sus]inând c` au descoperit cel mai tare documentar. I Lucian Cristescu

ansat pe 26 iunie 2007, Zeitgeist a ob]inut, la Teatrul Egiptean din Hollywood, premiul celei de-a 4-a edi]ii a festivalului de film „Artivist”2 (11 noiembrie 2007). |n numai câteva luni, Zeitgeist a fost tradus \n peste 25 de limbi. Pân` \n februarie 2008, filmul a avut peste 6.000.000 de acces`ri pe YouTube.

L

M`rea]a demistificare Filmul documentar Zeitgeist este, de fapt, o trilogie. Partea I se concentreaz` asupra cauzei relelor din lume. Dup` ce construie[te o progresie istoric` foarte original` a religiilor lumii, filmul identific` vinovatul: „cre[tinismul” – o \n[el`ciune epocal` ce mesmerizeaz` lumea de 2.000 de ani. Perfidia lui se descoper` \n cronica sângeroas` a Terrei, izvor de imense avantaje pentru o clic` din vârf. Restul filmului investigheaz` cu verv` dedesubturi oculte: d`râmarea Turnurilor

gemene din New York (partea a II-a) [i apoi \nfeudarea na]iunii americane (implicit [i a lumii) de c`tre cercuri conspira]ioniste, prin Banca Federal` de Rezerve a SUA (partea a III-a). Articolul de fa]` se limiteaz` la analiza p`r]ii I. Zeitgeist cucere[te u[or spectatorul cu o cultur` medie prin colajul unor elemente din mitologie, astrologie, astronomie [i teologie care te inund` cu dezv`luiri imprevizibile. De exemplu: – Cu mult \nainte de presupusa na[tere a lui Isus, au mai existat o mul]ime de „Hristo[i” – peste 13 la num`r. Biografiile lor sunt cvasiidentice cu cele ale eroului din Evanghelii: I Fiecare s-a n`scut dintr-o fecioar`, exact pe 25 decembrie. I Fiecare \[i face apari]ia public` la 30 de ani. I Fiecare este \nconjurat de 12 ucenici, exact câte c`su]e sunt \n zodiac. Semnele Timpului Aprilie 2008

6


Acharya („guru”) mascheaz` identitatea americancei D. M. Murdock, adept` New Age. The Christ Conspiracy (implicit [i Zeitgeist) este, \ntr-un fel, o capodoper` de m`iestrie logic`. Numai c` logica nu este \nc` adev`r, ci doar un exerci]iu al min]ii, de aliniere corect` a unor elemente, fie ele [i false. Sofismul [i minciuna sunt asemenea exerci]ii cu o rat` de succes nea[teptat de mare. |n ap`rarea logicii c`r]ii vin circa 200 de referin]e de subsol, dintre care unele repet` câteva surse pân` la de 30 de ori (Massey, Acharya). Semnificativ este c` mai mult de 75% dintre surse sunt secundare: interpret`ri, [i nu documente primare. Autorii, \n afar` de câ]iva istoriografi din secolul al XIX-lea, sunt amatori cu agende specifice: atei[ti (John Allegro), neop`gâni (Gerald Massey), activi[ti homosexuali (Edward Carpenter), teozofi (H. Blawatsky), excentrici (J. Churchward), O.Z.N.-i[ti (Z. Sitchen) [.a. Lucr`rile lor au fost deja clasate ca maculatur`, f`r` valoare [tiin]ific`. |n pofida gradului de improbitate, totu[i datele acestor surse sunt m`iestrit incorporate chiar \n temelia structurii lui Zeitgeist, justificate doar de serviciul adus „logicii”.

Inadverten]e sau m`sluiri? I To]i au s`vâr[it acelea[i minuni: mersul pe ap`, transformarea apei \n vin etc. I To]i au murit pe cruce. I De asemenea, to]i au \nviat a treia zi. I Apoi, s-au \n`l]at glorio[i la cer. I Moartea fiec`ruia a contat ca „pre] de r`scump`rare” pentru omenire. – „Isus Hristos” nu-i decât o gogoa[` – stratagema unora care, pentru c` doresc s` glo– balizeze lumea sub sceptrul lor, au topit toate religiile \ntr-una, capodoper` a infamiei. – Cre[tinismul este drogul letal – concoct de astrologie, mitologie [i moral` conflictogen` – creat ca s` ]in` omenirea pe genunchi.

Subsolul cu surprize Cine rezist` la tenta]ia simplei ingurgit`ri a lui Zeitgeist afl` u[or c` partea I se construie[te integral pe argumentele c`r]ii The Christ Conspiracy (1999), scris` de Acharya S. Pseudonimul

Acharya, pe umerii c`reia st` Zeitgeist, \[i construie[te teoria pe prezum]ia c` masonii3 din secolele I [i II – p`gâni [i evrei – au inventat povestea lui Isus dulgherul (recte constructorul 4) pentru a oferi o religie universal` Imperiului Roman. Dibaci, ei au \ns`ilat toate miturile laolalt` pe o structur` unic` de rezisten]` – astrologia. Noel Swerdlow, de la Universitatea Chicago, erudit \n astronomia Antichit`]ii [i a Evului Mediu, a evaluat fundamentul astrologic din The Christ Conspiracy astfel: „Pasajul (din cartea Acharyei) este atât de plin de erori despre astrologia antic` \ncât nu [tiu de unde s` \ncep. Ea pur [i simplu repet` o serie de nonsensuri culese de la autori neinforma]i. [...] Chiar dac` \n mileniul II erau identificate unele constela]ii, prea pu]in se cuno[tea despre care era vorba. Nu se [tia despre o ecliptic` dup` care s` se alinieze constela]iile... Nu se [tia nimic de precesiunea echinoc]iilor, pân` la Hiparchus (secolul al II-lea \.Hr.). Unii vedeau \n Taurus un semn al

Aprilie 2008 Semnele Timpului 7


Religie prim`verii. Al]ii, ca Varro, considerau mijlocul lui Taurus semnul verii. [...] Diversele constela]ii zodiacale nu \ncorporau \ntotdeauna acelea[i stele. Apoi, \ntre zodii nu exista nicio linie de demarca]ie. Stabilirea c`su]ei Pe[tilor sau a V`rs`torului \n func]ie de echinoc]iul vernal este o idee modern`. Divizarea exact` a firmamentului \n 88 de constela]ii a fost realizat` târziu de Uniunea Interna]ional` Astronomic`: abia \n 1928 [i codificat` \n 1930. Nici chiar acum constela]iile nu sunt de exact 30 grade...”5 Oricât de grave, erorile de astrologie sunt nesemnificative fa]` de inadverten]ele din domeniul religiei.

Pu]uri seci [i cr`pate Robert Price, istoric [i ateist militant american, cu toat` antipatia fa]` de cre[tinism, a declarat c` documentul de baz` pentru Zeitgeist, anume The Christ Conspiracy, seam`n` cu „lucrarea unui adolescent care se arunc` \n specula]ii s`lbatice, interferen]e complexe [i \nl`n]uiri de date complicate pe care nu le \n]elege. Printre cele mai hilare ciud`]enii este afirma]ia c` Buddha, Kri[na [i Dionisos sunt predecesorii r`stigni]i ai lui Isus...” Acharya totu[i nu-i deloc original` \n ceea ce scrie. Teoria „mitului lui Isus” a fost avansat` \nc` din secolele XVIII-XIX de o serie de liber-cuget`tori. Unul dintre ei, Kersey Graves (18131883), autor de referin]` pentru Acharya [i Zeitgeist, a publicat \n 1875 cartea Cei 16 6 mântuitori r`stigni]i, care se bucur` \nc` de oarecare interes. La reeditarea ei (2003), chiar Acharya a scris prefa]a. Dac` pe vremea lui Kersey aceast` teorie era credibil`, dup` 150 de ani de cercet`ri serioase, este clasat` chiar [i de criticii Bibliei ca subiect de subcultur`. „Categoria unor dumnezei murind [i \nviind – pe vremuri o tem` important` de investiga]ie savant`”, scria Mircea Eliade, „azi este considerat` o specula]ie bazat` pe jocul imagina]iei privitor la texte fie foarte recente, fie foarte ambigue – de regul` apar]inând literaturii latine târzii, post-datate cre[tinismului”7. Oricât de autoritar` este declara]ia de mai sus, investigarea direct` a probelor este obligatorie pentru limpezirea confuziei sem`nate de Zeitgeist.

Originalele Horus Este primul personaj prezentat \n Zeitgeist. Exist` cel pu]in 7 variante ale mitului lui Horus, zeul cu cap de [oim. Plutarch (46-120 d.Hr.) realizeaz` primul o variant` cât de cât coerent`, din fuziunea par]ial` a acestora. Se spune c` mama lui, Isis, l-ar fi conceput cu falusul so]ului ei, Osiris, dup` moartea acestuia (?!). Uciga[ul tat`lui s`u, zeul Set, a urm`rit s`-l ucid` [i pe el – ceea ce i-a reu[it cu complicitatea zeului-scorpion, care l-a \mpuns mortal. La implo-

r`rile disperate ale mamei, zeul Toth l-a adus \napoi din lumea subteran`. Este acum rândul lui Horus s`-l \nfrunte [i s`-l omoare pe Set, r`zbunându-[i astfel tat`l [i preluând coroana Egiptului. Dar unde-i na[terea din fecioar`8? {i unde-i 25 decembrie9? Lipsesc cu des`vâr[ire. Apoi nu apare niciun botez. N-are nici ucenici. |n Cartea Mor]ilor exist` o scen` cu 12 secer`tori f`r` nicio leg`tur` cu Horus. |n plus, Horus n-a ]inut predici [i nici nu s-a transfigurat, nici n-a umblat pe ap`. {i nici vorb` s`-l fi \nviat pe unul, Laz`r... Semnele Timpului Aprilie 2008

8


Kri[na

Attis Pentru Attis, p`storul din Frigia, Zeitgeist \n[ir` o serie de coresponden]e „izbitoare” cu Isus. Herodot, primul care-l men]ioneaz`, \l \nf`]i[eaz` pe Attis ca fiu al regelui Cressus din Lidia. |n ciuda protec]iei extreme, Attis este ucis din gre[eal` de suli]a p`zitorului s`u. Povestea aceasta nu este singura care vorbe[te de Attis. O alt` variant` \l face pe acesta fiu nelegitim al lui Zeus [i al nimfei Nana. Când, chiar \n ziua nun]ii lui, mireasa \i moare, Attis cade \nnebunit sub un pin, se castreaz` [i apoi moare. Interven]iile la tronul lui Zeus de a fi readus din Hades n-au succes. Tot ce \ng`duie olimpianul este ca trupul lui s` nu putrezeasc`, iar degetul s`u mic s` se mi[te continuu. A treia poveste \l prezint` ca amorez al Cybelei, cu acela[i deznod`mânt. Din sângele curs \ns` apar violete, iar Attis devine un pin. Dup` o a patra versiune, Attis moare sfârtecat de un mistre]. A[adar, nici urm` de partenogenez`, ucenici, predici sau umblare pe ape, nici r`stignire [i nici \nviere... Zeitgeist sugera c` ini]ia]ii lui Attis celebrau euharistia: mâncau trupul [i sângele lui... La fel de fals! La masa lor de p`rt`[ie, adoratorii lui Attis consumau „ceva” de pe o tamburin` [i beau „ceva” de pe un talger. Sunt excluse „pâinea [i vinul”, pentru c` acestea erau interzise \n timpul s`rb`torii. {i \nvierea? |ntr-un târziu, autori ca Firmicus Maternus, circa 350 d.Hr., coreleaz` pe Attis cu \nvierea vernal` a naturii.

Cu toate c` numele Kri[na sugereaz` omonimie cu Hristos, de fapt, nu exist` nicio leg`tur` semantic`. Kri[na \nseamn` „cel negru”. |n povestire, Kri[na se na[te \ntr-o temni]`, f`r` magi [i p`stori... \ntrucât p`rin]ii s`i erau pe-atunci captivi. Mama lui mai n`scuse 7 copii \nainte de Kri[na. Biografia \l \nf`]i[eaz` extrem de libertin [i plin de r`ut`]i, dar simpatic. Kri[na era adorat de prin secolul al V-lea \.Hr., f`r` ca s` fi existat ceva scris despre el. Consultat cu privire la similitudinile dintre Kri[na [i Isus, dr. Edwin Bryant, profesor de hinduism la Universitatea Rutgers, SUA, [i traduc`torul Bhagavata-Puranei (biografia lui Kri[na) a dat verdictul: „Femeia asta nu [tie ce vorbe[te! Este cu totul aberant... Nu exist` nicio men]iune care s` sugereze o r`stignire. Kri[na a fost ucis de o s`geat` tras` din gre[eal` de un vân`tor. Când a murit, s-a dus drept \n Nirvana. Nici vorb` de \nviere. De altfel, nu exist` niciun zeu indian care s` fi fost r`stignit [i \nviat!” Dintre cele 24 de similitudini prezentate \n The Christ Conspiracy, „14 sunt cu totul aberante, a 15-a este par]ial gre[it`, iar a 9-a ofer` o oarecare asem`nare.” De unde asem`n`rile? Benjamin Walker, \n lucrarea enciclopedic` The Hindu World (2004), explic`: „Nu avem nicio \ndoial` c` hindu[ii au \mprumutat aceste povestiri din cre[tinism”, pentru c` Bhagavata-Purana [i Harivamsa (biografiile lui Kri[na) au ap`rut târziu, \ntre secolele al VII-lea [i al XI-lea d.Hr.

|n tradi]ia hindus` Kri[na este adesea \nf`]i[at [i prin chipul unei prin]ese tinere.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 9


Religie Dionisos [i ceilal]i...

Buddha Cu el, lucrurile sunt [i mai \ncurcate. Dintre cele 18 asem`n`ri cu Hristos, „niciuna nu este corect`. Unele, cel mult opt, ar avea ceva asem`n`ri pe departe, dar sunt distorsionate grav”, spune dr. Chung-Fang Yu, specialist` \n studii budiste [i [efa catedrei de religii a Universit`]ii Rutgers. „Femeia aceasta este cu totul ignorant` privind budismul.” F`r` s` intr`m prea mult \n biografia „iluminatului”, re]inem c` mama lui n-a fost fecioar`: era nevasta regelui Suddhodana. Nu l-a n`scut pe 25 decembrie, ci \n ziua a 4-a a lunii a 8-a. N-au venit p`stori [i magi, ci 108 brahmani chema]i de rege la banchet. La 12 ani nu i s-a \ntâmplat nimic \n vreun templu, Buddha fiind total izolat de tat`l s`u \n parcul regal. Este adev`rat c` odat`, dup` o medita]ie [i \nainte ca s` m`nânce dintr-o ofrand`, Buddha a f`cut o baie \n râul Nerajar. Poate fi aceasta „botezul lui Buddha”? Gautama nici n-a hr`nit mul]imile, nici nu a murit pe cruce pentru p`c`to[i. Orice budist [tie c` maestrul a murit la 80 ani, de indigestie. Trupul s`u ne\nsufle]it a fost incinerat.

Martorii – peste bord Strategia sp`l`rii creierului const`, pe de-o parte, \n a manipula fic]iuni, iar pe de alt` parte, \n a t`g`dui tot ce nu convine. Zeitgeist le aplic` pe amândou`. |n ce prive[te Evangheliile, documentarul afirm` c` ele ar fi ap`rut abia dup` 150 d.Hr. {i c` au fost fabricate de c`lug`ri, exorci[ti [i papi. Ca temei, se d` un

|n drama sa, Euripide \l \nf`]i[eaz` pe Dionisos ca fiu al lui Zeus [i al Semelei (dup` al]ii – al Persefonei). |ntr-o alt` variant`, Dionisos s-a auto-n`scut. Este adev`rat c` pe fresce apare c`l`rind un asin, dar nu \n drum spre cruce, ci spre orgii. {i e \nconjurat nu de ucenici, ci de satiri. Dionisos n-a schimbat apa \n vin, ci (dup` Pausanias) a umplut doar ni[te cazane goale cu vin. R`stignire, \nviere? Când titanii l-au sfârtecat, Zeus i-a salvat doar inima, pe care a cusut-o de coapsa sa [i, uite-a[a, Dionisos s-a mai n`scut o dat`. Pentru comemorarea sfâ[ierii [i \nghi]irii sale de c`tre titani, adoratorii lui sfâ[iau de viu [i mâncau crud un animal sau chiar un copil, \n manier` canibalistic`. Oare cât de mult seam`n` a[a ceva cu „\mp`rt`[ania”? Cât despre Zoroastru, Mithra, Tammuz [i Orfeu – sunt tot atâtea rateuri.

pasaj din Woman’s Encyclopedy of Myths and Secrets10, scris` de Barbara Walker, ateist`, neop`gân` [i expert` \n cro[etat, care afirm` c`: „Niciun manuscris existent al Evangheliilor nu poate fi datat mai devreme de secolul al IV-lea d.Hr.” Când cineva ignor` manuscrise ca Papyrusul 52 – copia egiptean` a unui fragment din Semnele Timpului Aprilie 2008

10


Mitul lui Napoleon

Evanghelia dup` Ioan, datat` 115-125 d.Hr.; sau citatele din Evanghelii \n scrierile lui Clement (95 d.Hr.), Igna]iu (110) sau Policarp (circa 110); când neag` cu non[alan]` chiar [i autenticitatea surselor ne-cre[tine care vorbesc despre Isus cel istoric (Tacitus, Plinius, Suetonius etc.11) doar ca s`-i ias` pasen]ele logice, atunci dialogul onest devine superfluu: fie e un caz de patologie, fie un caz care necesit` exorcism! Tocmai de-aici vine [i spaima mea: g`sesc o genera]ie \ntreag` f`r` nicio imunitate \n fa]a scenariilor de „sp`lare a creierului”, u[or de smintit cu trei mi[c`ri de logic` sofist`. Nu \ntreb de „garda culturii”, care lipse[te cu des`vâr[ire, \ntreb doar: unde-i bunul sim]? Spaima vine din faptul c`, \n veacul profesiunii de „revolu]ionar”, când lucrurilor le [ade bine cu susul \n jos, fabula]ia pare predestinat` s` triumfe. Peter Joseph, produc`torul lui Zeitgeist, pân` ieri persoan` necunoscut`, a devenit, dintr-o singur` lovitur`, apostol al „adev`rului dintâi”. I-am urm`rit zilele trecute interviul12 [i deodat` am \n]eles! Gaizerul care l-a \mpins pe el [i cercul s`u de interese \n ac]iunea Zeitgeist este ura de moarte fa]` de cre[tinism. Motivul urii e c`

Un profesor de matematic`-fizic` de la Universitatea din Lyon, Jean Baptiste Peres, a publicat lucrarea Grand Erratum, prin care demonstra, cu abilitatea unui maestru sofist, c` „Napoleon pur [i simplu n-a existat”! Folosindu-se de interpretarea ra]ionalist` privind analogiile [i etimologiile, Peres demonstreaz` c` Napoleon n-a fost altceva decât expresia modern` a mitului lui Apolo, zeul soarelui. „Napoleon” – provine din asocierea lui Ne (veritabilul) [i „apoleo” (= Apollo, distrug`torul aheilor \n r`zboiul Troiei). „Bona-parte” – opusul lui „mallum-parte” (= \ntunericul) semnifica „lumina” apolonic`. Corsica – este metafora insulei Delos, locul na[terii lui Apollo. Leti]ia, mama lui Napoleon, e varianta lui Leto, mama lui Apollo. Cei patru fra]i ai lui sunt anotimpurile, ipostazele soarelui. Iar cele trei surori ale lui sunt cele trei Gra]ii de la curtea lui Apollo. Cele dou` neveste sunt luna – neroditoare (Iosefina) [i p`mântul – roditor (Maria Luiza). Data na[terii fiului s`u este exact echinoc]iul de prim`var` – 20 martie. Napoleon – alias Apollo – pune cap`t Revolu]iei, prin \ncoronarea sa. „Revolutus” \nseamn` „[arpe \n spiral`” – pitonul ucis de Apollo. Mare[alii s`i (12 activi [i 4 \n rezerv`) reprezint` cele 12 semne ale zodiacului [i cele 4 puncte cardinale. Ca [i soarele-Apollo, [i Napoleon apare puternic \n luptele din sud, dar slab \n nord. {i a domnit 12 ani – exact cât orele diurne. Dup` cum soarele r`sare din marea de est [i apune \n marea de vest, Napoleon s-a ridicat dinspre est (victoria din Egipt) [i a apus \n Atlantic, pe insula Sf. Elena. Argumentul final: \n 1814, Ludovic al XVIII-lea d`dea un decret prin care anul respectiv era numit: „al 19-lea an al domniei sale”. Cronologia, deci, nu las` niciun loc pentru domnia unuia numit Napoleon. Mai este nevoie de alte dovezi? Logica [i cronica demonstreaz` c` Napoleon este doar un mit frumos, bun pentru naivi... Culmea este c` Grand Erratum a ap`rut [i a cucerit lumea \n 1827, la numai 6 ani de la moartea lui Napoleon.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 11


religia cre[tin` a s`dit \n mintea omului „morala”, dualitatea „binelui [i a r`ului”. Acest blestemat „virus moral” pur [i simplu \l h`ituie[te pe om, \i fur` pacea [i libertatea, \l judec`... pân`-l de[ir`. Monstruozitatea „biner`u” e chiar ptomaina care descompune societatea omeneasc`, desp`r]ind-o \n „buni” [i „r`i”, polarizând grupurile sociale [i indivizii care, altfel, dac` n-ar [ti de „bine [i r`u”, ar convie]ui armonios \ntr-o jungl` sângeroas` [i amoral`. Pentru demiurgii lui Zeitgeist, pu]in conteaz` dac` faptele sus]in teoria. Exist` un „trebuie” \ntru eradicarea lui Hristos [i a moralei Lui. Dac` pentru atingerea acestui ]el politic e nevoie de minciun`, atunci „s` fie minciun`”. Masa de manevr` crede orice-i apetisant [i mai ales „logic”. {i odat` minciuna aruncat` \n spa]iul public, nimic – fie ele retract`ri [i scuze – nu poate compensa prejudiciul creat.

|n jocul acesta inegal, cineva câ[tig` [i cineva pierde. Pe plan global, exist` un Ochi care vegheaz`... Pe plan individual \ns`, miza e total`. C`ci, ceea crezi acum determin` destinul t`u ve[nic. ST

1. Zeitgeist (germ.) – „spiritul timpului”. 2. „Artivist Film Festival” este dedicat unor cauze socotite nobile, printre care ap`rarea drepturilor animalelor. 3. Masoneria speculativ` a ap`rut odat` cu \nfiin]area Marii loji a Angliei, \n 1717. Dac`, prin absurd, autorii Noului Testament ar fi fost masoni, ei n-ar fi inclus \nv`]`turi atât de opuse francmasoneriei. Universalismul masonic este repudiat frontal \n Evanghelii. 4. Maçon (fr.) – „zidar”, „constructor”. 5 Vezi [i referin]ele prof. de astronomie Jay M. Pasachoff, expertul Enciclopediei Encarta. 6. |nsu[i Kersey nu e sigur dac` sunt 16, 13, 19 sau chiar mai mul]i, \n func]ie de cum vrei s`-i iei. Lista include pe Osiris, Horus, Quetzalcoatl, Kri[na, Tammuz, Alcestis, Attis, Esus, Dionisos, Indra, Prometeu, Mitra, Quirinius, Bel-Bali, Orfeu, Iao, Wittoba, Beddru, Devatat... Despre unii, autorul abia reu[e[te s` scrie un paragraf. Pentru cei mai mul]i, nu poate da nicio documenta]ie. 7. Mircea Eliade, Enciclopedia Religiilor, „Dying and Rising Gods”, vol. 4, pag. 521-2 8. Atât Hathor, cât [i Isis, prezumtivele lui mame - \n func]ie de variant` - erau de mult neveste. 9. 25 decembrie nu reprezint` \n niciun fel data na[terii lui Isus. Biblia nu d` nicio dat` calendaristic`, ci doar anul: 4 \.Hr. Tradi]ia patristic`, printr-o analogie cu Adam, a stabilit o dat` conven]ional`: 6 ianuarie. Ulterior, sub presiunea mitrahismului, papa Liberiu (354 d.Hr.) a adoptat ziua lui Mithras, „Dies natalis solis invicti” – 25 decembrie, ca zi oficial` a na[terii lui Isus Hristos. Cât despre Horus, el se na[te cândva prin octombrie-noiembrie. 10. Woman’s Encyclopedia of Myts and Secrets (1983), de Barbara G. Walker, ateist`, neo-pagan`, feminist`. 11. |n toat` istoria antic`, nu exist` nicio personalitate din secolul I (fie el Tiberis, Nero sau oricare altul) care s` fi fost men]ionat`, ca Isus, de 17 scriitori care nu-i \mp`rt`[eau convingerile, autori care s` fi scris \n perioada de pân` la 150 de ani de la moartea acesteia. Faptul acesta face din Isus personalitatea cea mai atestat` a timpului S`u. 12. http://youtube.com/watch?v=atmnlxLUym0 - interviu dat de Peter Joseph, la 21 martie 2008.

Semnele Timpului Aprilie 2008 12


Mitul american: Pentru cine examineaz` „logic [i critic” similitudinile, nu mai r`mâne niciun dubiu c` Abraham Lincoln [i John Kennedy sunt: fie dou` ipostaze ale aceluia[i mit produs de cercuri oculte, fie unul este copia la indigo a celuilalt. Aici istoria „trebuie c` minte!” Abraham Lincoln

John Fitzgerald Kennedy

Era al doilea n`scut \n familie [i purta prenumele bunicului Abraham.

Era al doilea n`scut \n familie, [i purta prenumele bunicului, John.

Lincoln a studiat dreptul.

Kennedy a studiat dreptul.

A fost c`pitan de vas \n armat`.

A fost c`pitan de vas \n armat`.

S-a c`s`torit cu o brunet` de 24 ani.

S-a c`s`torit cu o brunet` de 24 ani.

Au avut 4 copii, dintre care doi au murit \nainte de a \mplini 10 ani. Au avut 4 copii, dintre care doi au murit \nainte de a \mplini 10 ani. Lincoln a fost ales \n congresul American \n 1846.

Kennedy a fost ales \n congres \n 1946.

Lincoln a aplicat pentru vicepre[edinte, \n 1856.

Kennedy a aplicat pentru vicepre[edinte, \n 1956.

A fost ales pre[edinte \n 1860.

A fost ales pre[edinte \n 1960.

Contracandidatul s`u (Douglas) s-a n`scut \n 1813.

Contracandidatul s`u (Nixon) s-a n`scut \n 1913.

A câ[tigat cu ceva mai pu]in de 50% din votul popular.

A câ[tigat cu ceva mai pu]in de 50% din votul popular.

Medicul lui curant se chema Charles Taft.

Medicul lui curant se chema Charles Taft.

So]ia lui a pierdut un copil pe când locuiau la Casa Alb`.

So]ia lui a pierdut un copil pe când locuiau la Casa Alb`.

Lincoln a fost direct implicat \n Drepturile Civile ale negrilor.

Kennedy a fost direct implicat \n Drepturile Civile ale negrilor.

Se spune c` Lincoln a avut un secretar pe nume Kennedy, care a st`ruit s` nu mearg` la teatru.

E cert c` Kennedy a avut o secretar`, pe nume Lincoln, care a st`ruit s` nu plece la Dallas.

Lincoln a fost \mpu[cat \n ceaf`, \n prezen]a so]iei sale.

Kennedy a fost \mpu[cat tot \n ceaf`, tot \n prezen]a so]iei.

Lincoln a fost \mpu[cat \n teatrul Ford.

Kennedy a fost \mpu[cat \ntr-o limuzin` Lincoln, construit` de Ford.

A fost \mpu[cat \ntr-o vineri.

A fost \mpu[cat \ntr-o vineri.

Booth era sudist \nr`it.

Oswald era sudist \nr`it.

Booth s-a n`scut \n 1839.

Oswald s-a n`scut \n 1939.

Numele asasinului, alc`tuit din 3 nume, John Wilkes Booth, cuprinde 15 litere.

Numele asasinului, compus din 3 nume, Lee Harvey Oswald, cuprinde tot 15 litere.

Dup` ce l-a \mpu[cat, Booth a fugit din teatru \ntr-un depozit.

Oswald a tras dintr-un depozit, dup` care a fugit \ntr-un teatru.

Booth a fost ucis cu un Colt \nainte de a fi judecat.

Oswald a fost ucis cu un Colt \nainte de a fi judecat.

Exist` eviden]e c` Booth f`cea parte dintr-o conspira]ie.

Exist` eviden]e c` Oswald f`cea parte dintr-o conspira]ie.

Succesorul lui Lincoln s-a numit Johnson.

Succesorul lui Kennedy se numea tot Johnson.

Johnson s-a n`scut \n 1808.

Johnson s-a n`scut \n 1908.

Johnson era sudist.

Johnson era tot sudist.

Dac` ace[tia doi ar fi existat cu câteva secole mai \nainte, cu siguran]` c` ra]iunea noastr` le-ar fi refuzat istoricitatea. Aprilie 2008 Semnele Timpului 13


Religie

Cre[tini din an \n

Pa[ti

Semnele Timpului Aprilie 2008 14


A

merge din an \n Pa[ti la biseric` este o habitudine banal` pentru individul obi[nuit, participarea s`pt`mânal` la slujbele religioase fiind rezervat` celor \n vârst` sau persoanelor labile emo]ional. Pentru cei mul]i, mersul la biseric` se contextualizeaz` prin unul dintre marile evenimente ale vie]ii: botezul, c`s`toria sau moartea. Fenomenul de laicizare a societ`]ii europene este cât se poate de vizibil, iar la nivel individual, interesul pentru biseric` e din ce \n ce mai sc`zut. Un studiu realizat \n 14 ]`ri dezvoltate (13 din Europa plus SUA) arat` c` 36% dintre cei chestiona]i nu au mers niciodat` la biseric`. Cum era [i de a[teptat, cea mai ridicat` rat` de neparticipare \nregistreaz` Fran]a – 60%. |n SUA, situa]ia este oarecum mai bun`, doar 16% recunoscând c` nu au intrat niciodat` \ntr-o Biseric`. |n unele regiuni din Germania, Biserica Romano-Catolic`, dar [i cea Luteran` se confrunt` cu mari probleme. Din lips` de fonduri, preo]i [i enoria[i, Episcopia catolic` din Essen a fost nevoit` s` \nchid` nu mai pu]in de 96 de biserici. Multe dintre aceste foste loca[uri de cult au fost reamenajate \n scopuri „recreative”. Acela[i fenomen este \ntâlnit [i \n Olanda, unde multe dintre bisericile construite dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial sunt pe punctul de a fi \nchise, deoarece costurile de \ntre]inere nu mai pot fi suportate de consiliile locale. Aproape jum`tate dintre cl`dirile acestor biserici sunt refolosite \n alte scopuri (supermarketuri, restaurante, expozi]ii etc.). Multe firme s-au specializat chiar \n „recondi]ionarea” loca[urilor de cult \n scopuri comerciale.

|n 1977, istoricul francez Jean Delumeau ridica o \ntrebare pertinent` \n cadrul unei conferin]e publice: „Cre[tinismul se afl` pe moarte?” Ast`zi, la mai bine de trei decenii, p`rerile sunt \mp`r]ite, unii considerând c` \n Europa \nmormântarea cre[tinismului a avut loc demult, pe când al]ii spun c`, dimpotriv`, asist`m la na[terea unei noi credin]e, cu totul autonom` de biseric` sau de vreo organiza]ie religioas` anume. I Marius Necula

Cercet`torii ajung s` spun` c` Europa, care a fost leag`nul cre[tinismului, a devenit deja o societate postcre[tin`. Biserica a pierdut de mult pozi]ia autoritar` prin care reu[ea s` controleze atât masele, cât [i comportamentul indivizilor. A[a se face c` asist`m la un fenomen oarecum paradoxal: \n particular indivizii declar` apartenen]a religioas`, dar la nivel global se poate vorbi de o societate secular`. Un caz concret este Spania, care, prin tradi]ie, este unul dintre bastioanele catolicismului. Cu toate acestea, \n 2005, \n Spania s-au legalizat1 c`s`toriile homosexuale, m`sura fiind luat` \n urma votului a mai bine de 60% dintre spanioli. Surprinz`tor e c` cei care sunt \n favoarea c`s`toriilor homosexuale nu au nicio sfial` \n a declara c` sunt \n acela[i timp [i catolici, \n ciuda faptului c` Biserica RomanoCatolic` are p`reri contrare. „Spania r`mâne o ]ar` catolic`, \n sensul c` fiecare spaniol care se na[te este botezat \n Biserica Catolic`, dar societatea spaniol` este

Aprilie 2008 Semnele Timpului 15


Religie

una laic`”, declara \n mod sugestiv Luis López Guerra, secretar de stat la Ministerul Justi]iei, citat de USA Today. Acela[i fenomen \l observ` [i Carl Johan Lidén, preot luteran din Stockholm. „Teoretic, devii membru al bisericii atunci când te botezi, dar, \n practic`, orice suedez este prin defini]ie luteran.” Conform statisticilor, 85% dintre suedezi sunt membrii bisericii, dar numai 11% dintre femei [i 7% dintre b`rba]i particip` la activit`]ile unei comunit`]i religioase. Potrivit unui Eurobarometru, 90%2 dintre români sus]in c` au credin]` \n Dumnezeu, pe când rezultatele unui studiu realizat de World Values Survey indic` faptul c` 84% dintre

concet`]eni se declar` a fi persoane religioase. Numai c` un sondaj INSOMAR3, efectuat cu 2 ani \n urm`, ar`ta \nc` o dat` c` preten]ia românilor de a fi un popor cre[tin nu \[i g`se[te acoperire \n fapte. |n realitate, 34% dintre români merg la biseric` doar de Pa[ti [i Cr`ciun. Sub 25% merg lunar la biseric` [i tot cam 25% merg s`pt`mânal la biseric`. Aproape 12% merg la biseric` o dat` pe an sau o dat` la câ]iva ani, \n timp ce 3% au declarat c` nu intr` deloc \n casa Domnului. Un alt sondaj, de data asta realizat de CURS4 \n toamna anului 2007, ar`ta c` 31% dintre cei intervieva]i merg la biseric` de câteva ori pe lun`, 20% doar o dat` pe lun`, iar 6% o dat` pe Semnele Timpului Aprilie 2008

16


s`pt`mân` sau mai mult. Cu toate acestea, 82%5 dintre români consider` c` religia este important`. Cifrele spun c`, pe de o parte, exist` o falie \ntre apartenen]a religioas` declarat` [i frecventarea unei biserici [i, pe de alt` parte, c` nu se pot suprapune decât \n mic` m`sur` interesul pentru religie al individului [i apartenen]a la o anume grupare religioas`.

Cre[tini f`r` apartenen]` Sociologul britanic Grace Davie aborda, \n 1994, fenomenul lipsei de religiozitate a europenilor dintr-o nou` perspectiv`. Studiind \n mod concret situa]ia din Marea Britanie, G. Davie atr`gea aten]ia asupra „persisten]ei sacrului \n societatea contemporan` \n ciuda declinului de net`g`duit al procentului celor care frecventeaz` serviciile religioase”.6 Sociologul britanic ajunge s` afirme c` avem de-a face cu o nou` form` de manifestare a credin]ei religioase. Davie va introduce celebra expresie: „credin]` f`r` apartenen]`” (believing without belonging). Acesta este tiparul \n care se pot include mare parte dintre cre[tinii europeni: tr`iesc câteva frânturi ale credin]ei, dar \n afara oric`rei leg`turi cu biserica de care apar]in. Cercet`toarea britanic` mai atr`gea aten]ia asupra faptului c` participarea la slujbele religioase este tot mai mult motivat` de \mplinirea unei nevoi ocazionale, [i nu pentru manifestarea ata[amentului fa]` de o anume biseric` ori pentru slujire. De aici se poate observa o modificare radical` a mentalit`]ilor. Asist`m la trecerea de la o etic` a obliga]iei, [i implicit a autorit`]ii, c`tre o etic` a consumului [i a autonomiei individului. Din acest motiv, biserica pierde din ce \n ce mai mult puterea [i autoritatea pe care le-a avut odat` asupra individului. |n prezent, institu]iile biserice[ti nu mai au puterea de a impune o anume conduit`, crezul fundamental fiind acela c` nu o autoritate anume (fie ea [i biserica) decide ce e bine [i ce e r`u, ci individul, perceput ca fiin]` moral` autonom`. Conform datelor statistice, frecven]a mersului la biseric` \n România se plaseaz` \n jurul mediei europene. |n schimb, manifest`rile religioase sunt mai puternice [i mai numeroase decât \n oricare alt` ]ar` european`. Aproape

\n orice cas` din România, dar [i \n mijloacele de transport \n comun sau \n institu]ii, g`se[ti o icoan`. Nu exist`, practic, morminte f`r` cruce ori \nmormântare f`r` slujb` religioas`. Orice cuplu care se c`s`tore[te trece [i pe la biseric`, iar copiii neboteza]i sunt o raritate. Dar a \n]elege aceste manifest`ri ca argument al religiozit`]ii românilor ar fi o gre[eal`. Gre[it` ar fi [i concluzia c`, dac` mergi \n mod regulat la biseric`, e[ti automat un om credincios. {i atunci, de ce nu am putea avea credincio[i adev`ra]i, dar care s` nu mearg` la biseric` sau, mai mult, nici m`car s` nu se afilieze unei biserici?

Biserici care se dezvolt` Ne-am a[tepta, a[adar, ca bisericile „cele mai c`utate” s` fie acelea care merg \n pas cu vremea, fa]` de care s` nu ai prea multe \ndatoriri. Cu toate acestea, atât \n Europa, cât [i \n SUA, bisericile care cunosc „o cre[tere pozitiv`” nu

Procentul persoanelor intervievate care au declarat c` nu au participat niciodat` la o slujb` religioas`: }ARA

1981

2000

Marea Britanie

59%

60%

Democra]ii viciate

48%

55%

Olanda

41%

48%

Belgia

35%

46%

Suedia

38%

46%

Danemarca

45%

43%

Norvegia

38%

42%

Spania

26%

33%

Germania

23%

30%

Finlanda

15%

28%

Canada

22%

26%

Italia

22%

17%

SUA

18%

16%

Irlanda

4%

8%

MEDIA

31%

36%

Sursa: World Values Survey, 2000

Aprilie 2008 Semnele Timpului 17


Religie sunt cele care se adapteaz` tendin]elor societ`]ii, ci dimpotriv`. Conform unor studii realizate de Dean Kelley \n anii '70, bisericile care pierdeau teren nu erau cele conservatoare, ci dimpotriv`, cele liberale. |n cartea sa De ce cresc bisericile conservatoare 7, el atr`gea aten]ia asupra fenomenului de vitalizare a identit`]ii, bisericile care \[i schimb` \nv`]`turile sau standardele fiind mai predispuse la pierderea de membri. Autorul punea \n opozi]ie Bisericile Luterane, Prezbiteriene [i Episcopaliene ori chiar cele Metodiste care sc`deau vertiginos, cu biserici mai pu]in populare, dar care cre[teau8. Bisericile conservatoare cresc mai mult decât cele liberale, concluziona Kelley \n urma studiului s`u. E [i normal, sus]inea cercet`torul american, pentru c` cineva devine membrul unei biserici atunci când a ales s` sus]in` ca individ anumite valori. Altfel nu l-ar interesa treburile bisericii. Subiectul a fost abordat dintr-o perspectiv` sociologic` [i de Laurence R. Iannaccone de la Universitatea Santa Clara, SUA. Acesta a publicat \n American Journal of Sociology din 1994 un eseu intitulat sugestiv „De ce bisericile stricte sunt puternice?”. El era convins c` trebuie s` fie o explica]ie ra]ional` la fenomenul sesizat de Dean Kelley \n anii '70. Ca sociolog, Iannaccone observ` c` „stricte]ea” este un predictor al cre[terii unei biserici. Dar cum se explic` acest fapt? Iannaccone crede c` bisericile stricte proclam` \n mod inevitabil

un adev`r absolut [i exclusiv. Aceasta presupune o filozofie religioas` clar` [i un stil de via]` bine definit. Din acest motiv, cei care aleg s` devin` membri sunt doar persoane dedicate, eliminându-se astfel pericolul ader`rii ca rezultat al unor presiuni de grup sau \n virtutea unei tradi]ii mo[tenite. Pe de alt` parte, bisericile mai liberale pot s` accepte \n rândurile lor [i persoane care una sus]in, [i alta fac. Chiar dac` aceasta va duce la o cre[tere ini]ial`, \n timp practica va ataca tocmai credibilitatea organiza]iei. Recent, tema a fost reluat` de scriitoarea Judith Shulevitz, care, \n edi]ia din 12 mai 2005 a publica]iei Slate, a c`utat, de data aceasta, explica]ii dintr-o perspectiv` mai degrab` economic` decât sociologic`. |n urma unor analize \n detaliu, J. Shulevitz sugereaz`

INSOMAR 7 -12 aprilie 2006 marj` de eroare de +/- 3%

CURS 1-25 septembrie 2007 marj` de eroare de +/- 2,2%

De Pa[ti [i Cr`ciun

34%

f`r` date

Lunar

25%

20%

S`pt`mânal / De câteva ori pe lun`

25%

31%

MERSUL ROMÂNILOR LA BISERIC~

Semnele Timpului Aprilie 2008 18


c` la baz` ar fi ceea ce economi[tii numesc „teoria alegerii ra]ionale”, adic` bisericile conservatoare se dezvolt` pentru c` indivizii se afiliaz` acestora deoarece ei cred c` este pentru binele lor [i al altora, deci la mijloc este o decizie cât se poate de \ntemeiat`. Convingerea [i dedicarea sunt atribute de baz` ale celor care fac parte din astfel de biserici. Re\ntorcându-ne la participarea religioas` [i la identificarea individului cu o anume grupare religioas`, trebuie amintit c` la nivel mondial exist` diferen]e semnificative \ntre cei care-[i declar` apartenen]a pentru o confesiune (cre[tini cu numele) [i cei care sunt implica]i direct \n via]a comunit`]ii religioase (cre[tini practican]i). Raportul dintre cele dou` categorii poate varia de la confesiune la confesiune [i poate fi cânt`rit ca predictor al cre[terii unei biserici. Cu cât procentul de credincio[i practican]i este mai mare, cu atât respectiva grupare religioas` are o rat` de cre[tere superioar`. |n România, potrivit estim`rilor Bisericii Ortodoxe, num`rul cre[tinilor practican]i este de aproximativ 35-40% dintre cei care se declar` cre[tini-ortodoc[i.

Cre[tini „diafani” |n societatea de consum, individul este obi[nuit s` aib` ceea ce dore[te f`r` s` depun` prea mult efort. Nu va fi deci anormal ca aceea[i atitudine s` se p`streze [i \n privin]a religiei. Mul]i se vor identifica deci ca parte a cre[tin`t`]ii f`r` a fi membrii unei biserici,

f`r` a asimila anumite doctrine [i f`r` a tr`i dup` un anume set de reguli [i precepte. Ace[ti „cre[tini diafani” aleg s` r`mân` \n zona de confort care le va permite s` cread` ceva \n afara obliga]iei de a se conforma propriei credin]e. Poate exista credin]` f`r` via]` religioas`? Prin defini]ie, cre[tinul apar]ine Cuiva. „Nu [ti]i c` (...) voi nu sunte]i ai vo[tri?”9, \ntreba apostolul Pavel, amintind c`, prin r`scump`rare, credinciosul devine proprietatea lui Dumnezeu. La \nceputurile sale, biserica era tocmai comunitatea acestor apar]in`tori. Comunitatea cre[tin` nu s-a construit pe premise sociale, ci pe baze spirituale. Cei credincio[i au ales de bun`voie s` se \ntâlneasc` pentru a se ruga, pentru a citi din Scripturi [i pentru a aduce slav` lui Dumnezeu. {i toate acestea erau f`cute \mpreun`. Cre[tinismul este, prin

|n societatea de consum, individul este obi[nuit s` aib` ceea ce dore[te f`r` s` depun` prea mult efort. Nu va fi deci anormal ca aceea[i atitudine s` se p`streze [i \n privin]a religiei defini]ie, credin]` personal` manifestat` \n aspectul comunitar: de la actele liturgice pân` la binefacere g`sim un echilibru perfect \ntre cele dou` dimensiuni. R`mâne deci de v`zut dac` cei care se declar` cre[tini f`r` a participa \n mod activ \n cadrul unei comunit`]i de credincio[i [i sunt. {i dac` nu sunt cre[tini, atunci ce sunt? ST

1.Anterior Belgia [i Olanda votaser` [i ele legalizarea homosexualit`]ii. 2. Euobarometru, iunie 2005, http://ec.europa.eu 3. Catholica.ro, 19.04.2006 , INSOMAR, 7 -12 aprilie, 2006, marj` de eroare de +/- 3% 4. Catholica.ro, 08.11.2007, CURS, 1-25 septembrie, 2007, marj` de eroare de +/- 2,2% 5. Date preluate de la World Values Survey. Polonezii au un scor similar, turcii [i maltezii unul mai mare – 90%, \n timp ce \n restul societ`]ilor europene procentul este mai mic – \n jurul a 30% \n Scandinavia, 35% \n Germania, 55% \n Austria, 71% \n Italia. 6. Davie Grace [i Martin David, Religion in Britain Since 1945: Believing Without Belonging, Blackwell Publishing, 1994, p. 94 7. Dean Kelley, Why Conservative Churches Are Growing, Harper & Row, NY, 1972 8. Dean Kelley oferea \n cartea sa grafice ilustrative cu cre[terea Bisericii Adventiste de Ziua a {aptea, a Armatei Salv`rii sau Martorilor lui Iehova. 9. Biblia, 1 Corinteni, cap. 6, vers.19.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 19


Politic

I Florian Ristea

c o t p e Cl

a i ] ra

Forma de guvernare a statelor pr`dalnice Semnele Timpului Aprilie 2008 20


Evenimente recente de pe scena politic` interna]ional` indic` faptul c`, în paralel cu declinul economiei SUA [i dezbaterile referitoare la efectele acestui fenomen asupra economiei globale, asist`m [i la un recul al democra]iei pe plan mondial. Organiza]ii interna]ionale ca Freedom House [i diver[i anali[ti politici care analizeaz` fenomenul trag un semnal de alarm`, afirmând c` declinul democra]iei constituie o amenin]are la adresa libert`]ii în lume.

L

a jum`tatea lunii ianuarie a.c., organiza]ia Freedom House a publicat rezultatele raportului s`u anual despre libertate \n lume,1 care indic` un regres important al acesteia \n anul 2007. Nivelul cel mai sc`zut s-a \nregistrat \n Asia de Sud, dar a atins cote alarmante [i \n spa]iul fostei Uniuni Sovietice, \n Orientul Mijlociu, \n nordul Africii

[i \n Africa Sub-Saharian`. Nominalizarea unor ]`ri precum Rusia, Pakistan, Kenia, Egipt, Nigeria sau Venezuela este notabil`, deoarece degradarea libert`]ii \n aceste ]`ri are largi implica]ii regionale [i globale. Dac` lu`m \n calcul faptul c` este al doilea an consecutiv când studiul \nregistreaz` declinul libert`]ii pe plan mondial, din 1994, [i faptul c` raportul dintre ]`rile care au \nregistrat o cre[tere a scorului [i cele care au ar`tat o sc`dere a acestuia este cel mai r`u de la c`derea Zidului Berlinului, \nseamn` c`, dup` decenii de biruin]e istorice, democra]ia – ca form` de guvernare – este \n criz`. Din 1974, peste 90 de ]`ri au aderat la valorile democra]iei, f`când ca la cump`na dintre milenii circa 60% dintre statele independente ale lumii s` fie democratice. Speran]a c` vom asista curând la un triumf al democra]iei la scar` global` atingea cote \nalte. |ns`, \n ultimii ani, valul democratiz`rii ce p`rea s` fi cuprins lumea noastr` a fost \ncetinit de un puternic curent totalitarist, care \i readuce pe sus]in`torii democra]iei cu picioarele pe p`mânt, amintindu-le c` este prea devreme pentru a s`rb`tori triumful acesteia. Observatorii fenomenului remarc` faptul c` o parte \nsemnat` a lumii noastre tinde s` alunece \ncet spre regimuri autoritariste sau c`tre forme hibride de guvernare, care le plaseaz` \n pericolul de a „evolua” spre un sistem politic monstruos: statul pr`dalnic, guvernat de cleptocra]ie.2

Sponsorii totalitarismului Acest contra-curent se manifest` \n prezent prin rena[terea dictaturilor pragmatice, posesoare de energie [i orientate spre pia]a de

Aprilie 2008 Semnele Timpului 21


Politic Situa]ia libert`]ii \n anul 2007 Procent Procent din popula]ia Nr. ]`ri din ]`rile lumii lumii *

Stadiu

}`ri libere

90

47%

46% (3.028.190.000)

}`ri par]ial libere

60

31%

18% (1.185.300.0000)

}`ri lipsite de libertate

43

22%

(2.391.400.000)

Sursa: Raportul Libertatea \n lume, publicat la 16 ianuarie 2008 de Freedom House *Procentul se refer` la cele 193 de ]`ri luate \n studiu

capital, cum este cazul Rusiei [i al Chinei, considerate \n prezent cei mai importan]i „sponsori” ai totalitarismului. Din perspectiva acestora, paradigma guvern`rii bazate pe drepturi democratice este dep`[it` [i, prin urmare, se simt \ndrept`]ite s` \[i „exporte” doctrina cu insisten]` [i pragmatism. Fie c` este vorba de regiuni ale lumii unde exist` tendin]e „naturale” c`tre autoritarism, datorate unor cutume locale („obiceiul p`mântului”), fie de ]`ri unde democra]ia nu a prins r`d`cini suficient de puternice, Rusia [i China sunt implicate direct sau, mai ales, indirect \n obstruc]ionarea democratiz`rii unor ]`ri din Asia [i Africa. Acela[i fenomen poate fi observat [i \n America Latin`, unde pre[edintele venezuelan Hugo Chavez urm`re[te s`-[i propage filozofia politic` socialist` pe \ntregul continent, animat de o puternic` aversiune fa]` de a[a-numitul „imperialism” al Statelor Unite. Aceasta este, de fapt, caracteristica tuturor regimurilor dictatoriale, care obstruc]ioneaz` democratizarea propriilor ]`ri, apelând la vechiul refren al „neamestecului altor state \n treburile lor interne”, \n]elegându-se prin aceasta amestecul Statelor Unite. |n realitate \ns`, a[a cum arat` raportul Freedom House, „principala ]int` a acestei ofensive nu sunt Statele Unite, ci ap`r`torii autohtoni ai democra]iei – aceia care duc lupta pe teren pentru alegeri corecte, pentru drepturile minorit`]ilor, egalitatea femeilor [i libertatea de exprimare”. Pe fondul unor discursuri populiste, ancorate \n ideologia politicii de stânga, asemenea regimuri anti-democratice \ncearc` s` aca-

pareze puterea economic`, \n timp ce p`streaz` \ncremenite sistemele lor politice.

Totalitarism cu fa]`… democratic` Con[tiente de faptul c` emanciparea societ`]ii solicit` abord`ri mai voalate atât \n politica intern`, cât [i \n cea extern`, regimurile totalitare recurg la „cosmetiz`ri” democratice, cu scopul de a estompa criticile venite din partea diverselor organiza]ii interna]ionale. O metod` convenabil` este cea a „alegerilor democratice”, care a dat na[tere unor „semidemocra]ii”, considerate \ns` un risc pentru democra]ie. De exemplu, \n Rusia, la recentele alegeri parlamentare [i preziden]iale, regimul pre[edintelui Vladimir Putin a pus \n scen` cel mai gr`itor [i iluzoriu spectacol al unei a[a-zise democra]ii electorale, \mpiedicând introducerea pe buletinele de vot a partidelor sau candida]ilor cu orient`ri democratice. |n acela[i timp, Moscova \[i export` modelul \n ]`rile Semnele Timpului Aprilie 2008

22


fostei URSS, folosindu-se de importantele resurse de petrol [i gaze pe care le de]ine, pentru a r`spl`ti statele care manifest` reveren]` fa]` de Kremlin (Belarus, K\rg\stan, Uzbekistan, Turkmenistan) sau pentru a face presiuni asupra celor care refuz` lucrul acesta (Estonia, Georgia). Un scenariu identic s-a petrecut \n Iran, unde pre[edintele Mahmoud Ahmadinejad [i partidul s`u ultraconservator [i-au asigurat victoria \n alegerile „democratice” \n aceea[i manier`: \mpiedicând accesul pe listele electorale al candida]ilor conservatori modera]i, cu v`dite tendin]e reformatoare. Faptul c` drumul capitalismului nu duce \ntotdeauna c`tre democra]ie este dovedit cu prisosin]` de China. Cine s-a a[teptat ca, odat` cu reformele economice, liderii de la Beijing s` fac` anumite concesii \n privin]a drepturilor omului sau s` ini]ieze minime reforme democratice s-a \n[elat. Nici organizarea Jocurilor Olimpice \n vara acestui an \n China nu pare s`

schimbe ceva \n atitudinea acestora. Regimul comunist, pe care unii anali[ti occidentali s-au gr`bit s`-l laude pentru reformele economice [i deschiderea spre capitalism, continu`, \n fapt, s` zdrobeasc` orice form` de activism politic, libertatea presei (inclusiv restric]ionarea internetului) sau pe ap`r`torii

Situa]ia libert`]ii \n anul 2006, dup` tipul de regim }`ri

Procent din ]`ri

Procent din popula]ia lumii*

Democra]ii func]ionale

28

16,8%

13,0%

Democra]ii viciate

54

32,3%

38,3%

Regimuri hibride

30

18,0%

10,5%

Regimuri totalitare

55

32,9%

38,2%

Sursa: Economist Intelligence Unit; CIA World Factbook *“Popula]ia lumii“ se refer` la popula]ia celor 167 de ]`ri cuprinse \n studiu

Aprilie 2008 Semnele Timpului 23


Politic drepturilor omului. Represaliile de luna trecut` \mpotriva militan]ilor pentru autonomia Tibetului nu au f`cut altceva decât s` confirme caracterul inflexibil al regimului de la Beijing. Cum s` nu continue China s` fie ]ara nedemocratic` cu cea mai numeroas` popula]ie lipsit` de libertate, când pre[edintele Hu Jintao a fost recent reales cu 99,7% din voturile Parlamentului Chinez? Aceasta este cea mai concludent` dovad` c` \n China nu exist` opozi]ie politic`, a[a cum presupune orice sistem democratic. Pe plan extern, ca [i \n cazul Rusiei, China constituie un impediment major pentru democratizarea Asiei de Est, unde, de exemplu, sus]ine economic [i diplomatic dictatura militar` brutal` din Burma [i este consecvent` politicii de repatriere for]at` a nord-coreenilor ce fug de regimul de la Phenian. |n paralel, China submineaz` eforturile Statelor Unite, Uniunii Europene [i ale altor organisme interna]ionale pentru promovarea unei guvern`ri democratice \n ]`ri din Africa, prin acordarea de ajutor, inclusiv \n domeniul securit`]ii, unor regimuri totalitare de pe acest continent: cel al pre[edintelui kenian Mwai Kibaki, care a fraudat alegerile din decembrie 2007, cel sudanez, condus de Hassan al-Bashir, vinovat pentru genocidul din regiunea Darfur sau cel al zimbabwean, condus de aproape 30 de ani de Robert Mugabe. Deoarece prin astfel de m`suri China câ[tig` teren \n fa]a puterilor occidentale pe acest continent, unii comentatori consider` China drept „noua putere colonizatoare a Africii”.

De ce se \ntorc unele state spre totalitarism? |ntr-un articol din Foreign Affairs,3 \n care analizeaz` fenomenul declinului democra]iei [i al rena[terii totalitarismului, politologul

Succesul democra]iei \n lume nu poate fi asigurat doar prin acceptarea de noi membri \n clubul statelor democratice. Larry Diamond afirm` c` succesul democra]iei \n lume nu poate fi asigurat doar prin acceptarea de noi membri \n clubul statelor democratice. |n opinia sa, anali[tii [i politi-

„|n ]`rile \n curs de dezvoltare [i postcomuniste, democra]ia este un fenomen superficial, \n`bu[it de multiple forme de proast` guvernare: poli]ie [i for]e de securitate abuzive, oligarhii locale dominante, birocra]ie de stat incompetent` [i indiferent`, justi]ie corupt` [i inaccesibil`, elite conduc`toare corupte [i sfid`toare fa]` de lege, care nu r`spund \n fa]a nim`nui, decât lor \n[ile. Mul]i oameni din aceste ]`ri – \n special s`racii – sunt, astfel, cet`]eni numai cu numele, având pu]ine c`i semnificative de participare politic`. Exist` alegeri, dar acestea sunt obiectul disputei dintre partidele corupte, clientelare. Exist` parlamente [i guverne locale, dar ele nu reprezint` electoratul. Exist` constitu]ii, dar nu constitu]ionalism.” (Larry Diamond, „The Democratic Rollback. The Resurgence of the Predatory State”, Foreign Affairs, March/April 2008)

cienii occidentali nu au \n]eles amploarea acestui declin, rezumându-se la contabilizarea ]`rilor care ader` la valorile democra]iei sau mul]umindu-se cu forme superficiale de democra]ie, caracterizate doar de electoralism.4 |ns` e[ecul noilor democra]ii de a \ntâmpina a[tept`rile cet`]enilor lor \n privin]a libert`]ii, justi]iei, diminu`rii inegalit`]ilor economice [i sociale datorate corup]iei duce inevitabil la sc`derea \ncrederii publice \n democra]ie, dup` cum o confirm` sondajele efectuate \n ]`ri din Europa, Asia, Africa [i America Latin`.5 |n asemenea condi]ii, nu este de mirare s` asist`m la pusee nostalgice fa]` de vechi orânduiri totalitare sau chiar la re\ntoarceri ale oamenilor c`tre sisteme autoriSemnele Timpului Aprilie 2008

24


tariste, conduse de lideri puternici, ca Vladimir Putin, sau c`tre demagogi populi[ti de talia lui Hugo Chavez.

Stat pr`dalnic, societate pr`dalnic` Un alt lucru care iese \n eviden]` din raportul Freedom House este faptul c` \n aproximativ dou` treimi din ]`rile lumii, considerate democra]ii electorale, guvernarea defectuoas` reprezint` un obstacol major \n consolidarea democra]iei. Fenomenul pare s` fie o „condi]ie natural`” a unor state din America Latin`, Africa [i Asia, unde se constat` un grad \nalt de corup]ie, lipsa unei guvern`ri transparente [i concentrarea puterii \n mâinile executivului sau ale unor for]e care ac]ioneaz` din umbr`. Un sondaj al New Democracies Barometer, condus de Universitatea din Aberdeen, Sco]ia, \n noile democra]ii din estul Europei, arat` faptul c` lucrurile nu stau deloc mai bine \n aceste ]`ri, unde \ncrederea popula]iei \n partidele politice, \n puterea legislativ` [i cea

judec`toreasc` prezint` un nivel chiar mai sc`zut decât \n America Latin`. Cauza este faptul c` elitele \[i folosesc puterea pentru a restrânge accesul politic al cet`]enilor, pentru a limita competi]ia economic` [i pentru a ob]ine profituri mai mult pentru folosul personal decât pentru cel al societ`]ii. |n opinia lui Larry Diamond, un asemenea comportament cinic [i oportunist al elitelor d` na[tere unui

Comportamentul cinic [i oportunist al elitelor d` na[tere unui stat pr`dalnic [i, \n consecin]`, unei societ`]i pr`dalnice. stat pr`dalnic [i, \n consecin]`, unei societ`]i pr`dalnice: „Cele mai multe state pr`dalnice produc societ`]i pr`dalnice. Oamenii nu devin boga]i prin activitate productiv` [i asumarea unui risc cinstit; ei devin boga]i prin manipularea puterii [i a privilegiilor, prin furtul de la stat, storcând de la cei slabi [i eschivându-se

Aprilie 2008 Semnele Timpului 25


Politic Lista celor mai auto\mbog`]i]i zece lideri politici din lume Numele, func]ia [i originea

Averea

1

Suharto (fost pre[edinte indonezian)

13-15 miliarde $

2

F. Marcos (fost pre[edinte filipinez)

5-10 miliarde $

3

Mobutu (fost pre[edinte zairez)

5 miliarde $

4

Sani Abacha (fost pre[edinte nigerian)

2-5 miliarde $

5

S. Milo[evici (fost pre[edinte iugoslav)

1 miliard $

6

J.C. Duvalier (fost pre[edinte haitian) 300-800 milioane $

7

A. Fujimori (fost pre[edinte peruan)

600 milioane $

8

P. Lazarenko (fost pre[edinte ucrainean) 114-200 milioane $

9

A. Aleman (fost pre[edinte nicaraguan)

100 milioane $

10

J. Estrada (fost pre[edinte filipinez)

78-80 milioane $

torii nu rostesc sentin]e, inspectorii nu cerceteaz` produsele, manufacturierii nu produc, bancherii nu investesc, debitorii nu returneaz` \mprumutul. Fiecare tranzac]ie este manipulat` \n interesul imediat al unei persoane.”6 For]a acestei descrieri rezid` \n faptul c`, citind-o, realiz`m c` nu este o descriere utopic`, ci prezint` aspecte pe care le putem recunoa[te \n multe societ`]i contemporane, inclusiv \n cea româneasc`. Mai mult decât atât, pentru cititorul orientat spiritual [i familiarizat cu Biblia, descrierea de mai sus seam`n` izbitor cu descrierea pe care Cuvântul lui Dumnezeu o face oamenilor care alc`tuiesc societatea din „zilele din urm`”,7 fapt care ar trebui s` pun` pe gânduri pe oricine mai \ntârzie \n atitudinea sceptic` fa]` de aceast` carte.

Publicat` de organiza]ia Transparency International \n anul 2004

de la respectarea legii. Actorii politici din societ`]ile pr`dalnice folosesc orice mijloc necesar [i \ncalc` orice lege posibil` \n c`utarea puterii [i bog`]iei. Politicienii \i mituiesc pe responsabilii scrutinelor electorale, \i atac` pe sus]in`torii opozi]iei [i ucid pe candida]ii rivali. Pre[edin]ii \i aduc la t`cere pe disiden]i

Adev`rata problem` a societ`]ii noastre nu este sistemul de guvernare sau lipsa unor institu]ii [i practici democratice, ci natura uman` corupt`, care nu se poate reforma singur`. prin amenin]`ri, deten]ii, intent`ri de procese [i asasinate. Mini[trii guvernului sunt interesa]i \n primul rând de banii pe are \i pot aduna [i abia dup` aceea dac` programele guvernului slujesc binelui public. Ofi]erii militari cump`r` arme \n func]ie de cât de mult li se l`rge[te buzunarul. |n asemenea societ`]i, linia de demarca]ie dintre poli]ie [i criminali este sub]ire. Poli]ia nu aplic` legea, judec`-

Cleptocra]ie versus democra]ie Pentru a evita apari]ia sau d`inuirea unor societ`]i pr`dalnice, conduse de cleptocra]i gen Suharto sau Mobutu Sese Seko (vezi caseta), speciali[tii spun c` tendin]ele cleptocrate ale elitelor politice trebuie restrânse. Pentru aceasta, este nevoie, printre altele, de guvernare transparent`, democratizarea vie]ii politice, institu]ii impar]iale, reguli stricte, organiza]ii independente, mass-media, reforme profunde \n procesul de guvern`mânt, ridicarea standardelor profesionale, o economie de pia]` deschis`, garantarea dreptului de proprietate, trezirea con[tiin]ei publice [i \nt`rirea societ`]ii civile.

Va birui democra]ia? Iat` o \ntrebare al c`rei r`spuns nu este deloc u[or. Dac` ]`rile occidentale „exportatoare de democra]ie” vor continua s` fac` acest lucru \n maniera \n care au f`cut-o Statele Unite \n cazul Americii Latine [i, mai ales, \n cazul Irakului sau statele europene occidentale \n cazul Africii, r`spunsul nu poate fi unul optimist. |ns`, chiar admi]ând faptul c` lucrurile se vor schimba \n bine, nici educa]ia, nici „convertirea” societ`]ii civile la Semnele Timpului Aprilie 2008

26


valorile democra]iei nu pot asigura succesul acesteia ca form` de guvernare \n lume. Propunerile de neutralizare a tendin]elor totalitariste [i cleptocrate ale unor state sau ale liderilor acestora sunt caracterizate de un idealism sublim, dar orb, care neglijeaz` diferen]a esen]ial` dintre teorie [i practic`. Adev`rata problem` a societ`]ii noastre nu este sistemul de guvernare sau lipsa unor institu]ii [i practici democratice, ci natura uman` corupt`, care nu se poate reforma singur`. Schimbarea societ`]ii umane nu poate fi impus` nici prin for]a armelor, nici prin educa]ie, nici printr-un alt mijloc omenesc, ci prin eradicarea r`ului din natura uman`. Oamenii corup]i sunt cei ce determin` o societate s` fie corupt`. Din acest motiv, introducerea sau adoptarea valorilor democratice \n societ`]i corupte d` na[tere, uneori, la ceea ce speciali[tii numesc „democra]ii riscante” – entit`]i asemenea unor

indivizi murdari, care \mbrac` haine curate [i elegante, dar al c`ror miros greu se simte de la o po[t`. Solu]ia nu poate fi alta decât o mobilizare personal` a individului, cu condi]ia ca acesta s` aib` o motiva]ie corect` [i suficient de puternic`, ce l-ar transforma din „asistatsocial” \n \ntreprinz`tor, iar ]ara sa din „democra]ie riscant`” \n democra]ie autentic`. Acest lucru presupune adoptarea [i \nsu[irea principiilor toleran]ei, pluralismului, constitu]ionalismului, egalit`]ii \n fa]a legii [i a celorlalte principii care stau la baza democra]iei occidentale – ceea ce, pentru timpul de fa]`, pare pu]in probabil \n cazul unor state caracterizate \nc` de mentalit`]i tribale sau fundamentalism religios.

Societatea viitorului De[i, \n condi]iile actuale, democra]ia este cea mai bun` realizare pe care a putut-o da

Aprilie 2008 Semnele Timpului 27


Politic

omenirea \n materie de form` de guvern`mânt, ca orice produs omenesc, ea este imperfect` [i nu poate conduce la asigurarea p`cii [i prosperit`]ii pe acest p`mânt. |ns`, tocmai pentru faptul c`, \n prezent, nu dispunem de altceva mai bun, democra]ia trebuie ap`rat` [i promovat` acum, când for]ele totalitariste amenin]` s`-i limiteze aria de influen]`. Dar, oricât ar p`rea de paradoxal, viitorul nu este al democra]iei, ci al „|mp`r`]iei lui Dumnezeu”, despre care a vorbit Isus Hristos – o lume a c`rei diferen]` esen]ial` fa]` de democra]ie este lipsa r`ului \n natura [i caracterul cet`]enilor ei. |n societatea democratic` actual`, oamenii sunt motiva]i s` se conformeze legii de frica pedepsei pentru e[ecul de a se comporta corect, \n timp ce \n viitoarea orânduire, comportamentul oamenilor va fi determinat de un imbold interior natural, descris \n Biblie prin cuvintele: „Voi pune legile Mele \n mintea lor [i le voi scrie \n inimile lor…”8 Oricât de ideali[ti am fi, trebuie s` recunoa[tem c` lucrul acesta nu este posibil

aici, pe acest p`mânt, deoarece majoritatea oamenilor nu sunt dispu[i la o asemenea schimbare dramatic`. {i, pentru c` unora le este greu s` accepte c` |mp`r`]ia lui Dumnezeu „nu este din lumea aceasta”,9 fac sfor]`ri pentru instaurarea ei pe p`mânt (obiectiv care apare \n mod evident pe agenda fundamentalismului religios american). Lucrul acesta nu poate duce decât la o alt` utopie politic`, de genul celei care a terorizat Geneva lui Jean Calvin la mijlocul secolului al XVI-lea. ST

1. Freedom in the World, 16 ianuarie 2008. 2. Guvernarea (sau puterea) ho]ilor. 3. Larry Diamond, „The Democratic Rollback. The Resurgence of the Predatory State”, Foreign Affairs, March/April 2008. 4. Termen folosit de Terry Karl, profesor de [tiin]e politice la Stanford University, pentru a descrie „jum`tatea drumului” \n cadrul tranzi]iei de la conducerea autoritarist` la cea democratic`. 5. Idem 3. 6. Ibid. 7. Biblia, 2 Timotei, cap. 3, 1-5 8. Biblia, Evrei, cap. 8, 10. 9. Idem, Ioan, 18, 36.

Semnele Timpului Aprilie 2008 28


Citatul ST

R`ul pesimistului

R`ul pesimistului e, a[adar, nu c` mustr` zeii [i oamenii, ci c` nu iube[te ceea ce mustr` – nu are acea loialitate primar` [i supranatural` fa]` de lucruri. Care e r`ul omului numit de obicei optimist? Evident, se simte c`, dorind s` apere onoarea acestei lumi, va ap`ra ceva de neap`rat. Este patriotul universului. Va spune: ’Cosmosul meu, bun ori r`u’. Va fi mai pu]in \nclinat spre reformarea lucrurilor, mai \nclinat spre un soi de r`spuns oficial ministerial la toate atacurile, \mp`când pe toat` lumea cu asigur`ri. Nu va sp`la lumea, ci o va v`rui. Toate acestea (adev`rate la tipul optimistului) ne conduc la un aspect foarte interesant al psihologiei, care n-ar putea fi explicat altminteri.

G.K.Chesterton , Ortodoxia sau dreapta credin]`

Aprilie 2008 Semnele Timpului 29


Cultur`

Autobiografie spiritual` André Gide o numea pe Simone Weil o sfânt` a exclu[ilor [i marginaliza]ilor. Pe de alt` parte, Albert Camus considera c` nu se poate concepe o Europ` nou` care s` nu aib` \n aten]ie exigen]ele pe care Simone Weil le-a formulat \n scrierile sale. Al]i mari scriitori, precum T. S. Eliot sau Simone de Beauvoir, au declarat-o una dintre cele mai importante gânditoare ale secolului XX. I Alina Popa

L

umea, spune Simone Weil, „are nevoie de sfin]i care s` aib` geniu a[a cum un ora[ unde bântuie ciuma are nevoie de doctori”. Iar acest geniu este un „cre[tinism cu adev`rat \ntrupat”. Un cre[tinism care s` inspire [i s` se integreze \n toate domeniile vie]ii f`r` s` le supun` unui spirit autoritar. Autoritatea, spune Simone Weil, na[te totalitarisme. Secole \ntregi au fost \ngropate sub aceste utopii: visuri profane care au comprimat via]a \n limitele supravie]uirii, ba mai mult, au \ncorsetat-o \n destine prestabilite. Bun`oar`, remarc` autoarea, doar un cre[tinism activ [i mult implicat \n via]a de zi cu zi, \n lucrurile m`runte [i nu numai, poate salva lumea de sub orice form` de tutel` autoritar`. Forme de iubire implicit` a lui Dumnezeu descrie acest „cre[tinism \ntrupat”, menit s` sparg` conturul oric`rei limite \n timp ce propune perspectiva \naltului, a divinului. Astfel, cartea

devine o vast` interoga]ie asupra revela]iei, a modului \n care Dumnezeu ne caut` „trecând prin densitatea lumii”. Un mistic atent la marile culturi [i tradi]ii, dar puternic inspirat de credin]a cre[tin`, \n special catolic`, Simone Weil scrie textul ca dialog dintre om [i Dumnezeu. Adresat` p`rintelui dominican J. M. Perrin, cartea este de fapt o autobiografie spiritual` \n care se cuprind deopotriv` autorul [i cititorul. Setea de absolut, \ntreb`rile, a[tept`rile [i c`ut`rile transcend textul [i ajung s` apar]in` cititorului. Aceasta reprezint` \n fapt frumuse]ea c`r]ii: o \ncercare asidu` de a p`trunde \n misterele credin]ei care, prin revelare, nu se rezolv`, ci radiaz`, „lumineaz` toate aspectele vie]ii omene[ti de aici, din lumea de jos”. Cititorul le p`trunde \n timp ce devine un interlocutor \ntr-un dialog intim [i personal cu Dumnezeu. Iar calea prin care Dumnezeu poate fi accesibil fiec`ruia este iubirea. Prin iubire, Dumnezeu coboar` \n adâncul [i ascunsul fiin]elor pentru ca, mai apoi, s` le ridice dincolo de lume. Pentru Simone Weil, iubirea lui Dumnezeu nu poate avea decât trei obiecte nemijlocite, „singurele trei obiecte aici jos \n care Dumnezeu este prezent”. Acestea, care de altfel dau titlul capitolelor, sunt: „Iubirea aproapelui”, „Iubirea ordinii lumii” [i „Iubirea practicilor religioase”. „S` iube[ti pe aproapele t`u ca pe tine \nsu]i”, spune un text din Evanghelii. Pentru Simone Weil, iubirea pentru aproapele se na[te din generozitate [i compasiune. Amândou` sunt inseparabile [i au fiecare modelul \n Dumnezeu. Ele coboar` din Dumnezeu, iar Semnele Timpului Aprilie 2008

30


„când se d`ruiesc una celeilalte printr-o privire, Dumnezeu e prezent \n punctul unde privirile se \ntâlnesc”. Iubirea pentru aproapele, spune autoarea c`r]ii, dobânde[te o for]` imaginar`. |nseamn` s` te transpor]i \n cel`lalt, s` te dai plat`. Aceast` afirmare a celuilalt este asociat` unui act r`scump`r`tor. Iubirea fa]` de aproapele na[te adev`rata credin]`, cea prin care pân` [i invizibilul poate fi v`zut. Prin credin]` cerul \mbrac` transparen]a, astfel \ncât imanentul [i divinul se transform` \n dou` priviri ce se caut` continuu. Infinitul se reveleaz` \n finit, iar profanul \ncepe s` fie locuit de mister. „A privi cerul cu o aten]ie atât de concentrat` \ncât toate gândurile dispar; atunci pare c` stelele intr` \n suflet.” O alt` form` de iubire a lui Dumnezeu prezentat` \n carte este iubirea ordinii lumii. Simone Weil spune c` frumuse]ea lumii este complementul iubirii fa]` de aproapele. Mai mult, este amprenta lui Dumnezeu descoperit` \n universul m`runt. „Frumuse]ea lumii e surâsul de tandre]e a lui Christos \ndreptat spre noi prin intermediul materiei.” Iar \n alt` parte, Simone Weil noteaz` c` „frumuse]ea este \ntotdeauna un miracol.” Prin frumuse]ea universului [i implicit a lumii noastre, Dumnezeu continu` s` Se descopere omului. S` Se lase cunoscut prin propria crea]ie. „A[a cum Dumnezeu Se precipit` \n orice suflet de \ndat` ce acesta se \ntredeschide, pentru a iubi [i a-i sluji prin el pe nenoroci]i, tot a[a se precipit` \n suflet pentru a iubi [i a admira prin el frumuse]ea sensibil` a propriei crea]ii.” Frumuse]ea lumii este „capcana” prin care Dumnezeu deschide sufletul spre \nalt. {i cu cât aceast` frumuse]e este contemplat` mai mult, cu atât mai strâns`, vie [i actual` devine rela]ia dintre Dumnezeu [i om. Pentru Simone Weil, religia, ca a treia form` de iubire a lui Dumnezeu, \nseamn` c`utare. O c`utare ce coboar` de sus. Nu omul, noteaz` autoarea, este cel care caut` mai \ntâi, ci Dumnezeu. „Nu putem face niciun pas c`tre cer. Direc]ia vertical` ne este interzis`. Dar dac` privim \ndelung cerul, Dumnezeu coboar` [i ne ridic`. Ne ridic` u[or. Cum spune Eschil: ’Ceea ce este divin este lipsit de efort.’ Exist` \n mântuire o u[urin]` mai dificil` pentru noi

decât toate eforturile.” Dumnezeu porne[te \n c`utarea omului revelându-i-se. Incapabili s` \naint`m pe vertical`, [ansa de a ne \ntâlni cu Dumnezeu \nseamn` s` „schimb`m direc]ia privirii noastre.” Se formeaz` astfel o rela]ie de dependen]`, existen]iatoare, \ntre Dumnezeu [i om. |ntre Creator [i crea]ie. „{i cum, pentru tine, a vedea \nseamn` a fi, eu sunt pentru c` tu m` prive[ti. Dac` \]i \ntorci fa]a de la mine n-a[ putea supravie]ui.” Iubirea aproapelui, iubirea frumuse]ii acestei lumi [i iubirea religiei coboar` din Dumnezeu, sunt o „raz` contopit` \n lumina lui Dumnezeu.” Fiecare se \mpline[te prin cealalt` \n timp ce formeaz` un ansamblu des`vâr[it. Sunt aten]ia lui Dumnezeu acordat` omului. Sunt modul prin care Dumnezeu str`bate universul \ntr-o continu` revela]ie pân` la noi. Ce \nseamn` iubirea? „Ea \nseamn` s` te opre[ti o clip`, s` a[tep]i [i s` ascul]i.” La fel, cartea Simonei Weil poate fi citit` prin prisma acestor trei repere. Cititorul se opre[te, a[teapt` [i ascult`. Vorba poe]ilor, marile mistere se revelez` \n t`cere. ST

Simone Weil, Forme de iubire implicit` a lui Dumnezeu, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2005, 195 pag.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 31


Economic

Optimism Sunt câteva decenii de când anali[tii au tot atras aten]ia asupra unei iminente crize economice cu efecte globale. |n mediul cre[tin-evanghelic, \ncuraja]i de pasaje biblice, \n special de textul din Apocalipsa 13,161, apar tot mai mul]i profe]i care vorbesc despre o criz` economic` de propor]ii, din germenii c`reia se pot na[te regimuri politice cu tendin]e dictatoriale. Aceste opinii alarmiste nu au fost capabile s` atenueze optimismul incurabil, inerent naturii umane. {i totu[i mass-media revars` de câteva luni \ncoace un potop de [tiri panicarde despre soarta economiei americane [i repercusiunile ei asupra economiei globale, l`sând un gust amar de panic` [i insecuritate \n rândul opiniei publice. I Atilla Peli

Semnele Timpului Aprilie 2008 32


incurabil

Aprilie 2008 Semnele Timpului 33


Economic

|

n urm` cu mai mult de 8 luni, economia american` a fost zguduit` de a[a-numita criz` „subprime”. |ntreaga lume [i-a \ndreptat aten]ia c`tre cea mai mare economie cu speran]a c` [ocul va trece cu repeziciune. Criza s-a adâncit \ns` [i a afectat imediat pie]ele interna]ionale de capital, iar mai apoi, \n mai mare sau mai mic` m`sur`, fiecare ramur` a sistemului economic. De atunci a curs mult` cerneal` \n presa de specialitate, jurnali[tii speculând pe marginea unui viitor care se dovede[te a fi destul de opac chiar [i pentru speciali[ti. Odat` cu criza declan[at` \n SUA, opinia public` a \nceput s` \n]eleag` ceea ce probabil [i-ar fi dorit s` cread` c` nu este real: sistemul financiar mondial seam`n` cu un balon mare [i gol, care a fost umflat f`r` prea mult` responsabilitate, \n dorin]a de a realiza atât de mult c`utata cre[tere economic`.

Diagnostic: pacient bolnav Totul a \nceput \n vara anului trecut, când sistemul de credite „subprime”2 a \nceput s`-[i arate sl`biciunile. Practic, b`ncile au acoperit pia]a de credite a celor care se calificau pentru un credit imobiliar [i, din cauza presiunii competi]iei pe care o pune sistemul economiei globale asupra oric`rei companii (conform binecunoscutei zicale „cre[ti sau mori”), erau \n c`utare de noi clien]i pentru a infuza surplusul de lichidit`]i pe pia]`. Solu]ia a venit \ntr-un mod natural: condi]iile de creditare erau prea severe, iar l`rgirea pie]ei se putea realiza doar cu relaxarea acestora. A[a se face c` persoane [i familii care \n mod normal nu [i-ar fi permis un credit imobiliar acum puteau merge la banc` [i puteau contracta un credit. Din p`cate, motivele pentru care anumite persoane nu se calificau erau \ntemeiate: aveau venituri mici sau instabile, nu aveau garan]ii colaterale etc. Competi]ia acerb` de pe pia]a bancar` a \mpins o prim` banc` la compromis prin relaxarea condi]iilor de creditare, apoi, precedentul fiind creat, majoritatea b`ncilor au

dat buzna pe un teren care era prin defini]ie minat. B`ncile, [tiind c` manevreaz` un produs TNT care poate s` explodeze oricând, au creat portofolii de astfel de credite „subprime” [i le-au vândut la pachet fondurilor de investi]ii, care, \ntr-o naivitate greu de explicat, au cump`rat aproape tot ce s-a aruncat pe pia]`. A fost doar o chestiune de timp ca s` se constate ceea ce era evident de la \nceput: mul]i dintre cei care au luat credite „subprime” nu erau \n stare s` pl`teasc` ratele de restituire a creditelor. Semnele Timpului Aprilie 2008

34


cau]ie \n investi]ii. Cantitatea de lichidit`]i aruncat` pe pia]` a fost afectat`, iar ritmul investi]iilor a sc`zut vizibil. Toate acestea au dus la \ncetinirea economiei mondiale. Speciali[tii, constrân[i de evenimente, au dus analiza mai departe [i au descoperit o \ntreag` re]ea de tranzac]ii care aveau ca obiect produse de risc mare, numite portofolii de obliga]iuni cu risc ridicat (CDO – collateralized debt obligations). CDO sunt extrem de greu de urm`rit [i m`surat \n timp real [i ac]ioneaz` f`r` controlul atent al investitorilor sau autorit`]ilor. Mai mult decât atât, toate aceste produse au fost vândute [i revândute, creând o „plas` de p`ianjen” din care cu greu se mai iese. |n urma unui calcul estimativ s-a constatat c`, la ora actual`, valoarea total` a acestor produse financiare la nivel global se ridic` la aproximativ 500 de trilioane de dolari, \n timp ce suma PIB-urilor la nivel mondial se afl` undeva \n jurul valorii de 60 de trilioane de dolari. Cunoscutul om de afaceri George Soros, recunoscut ca mare specialist \n domeniul pie]elor financiare, scria, pe 23 ianuarie anul curent, \ntr-un articol din Financial Times: „Pie]ele financiare au ademenit consumatorii s` ia \mprumuturi prin introducerea de instrumente tot mai sofisticate \n condi]ii tot mai generoase. Autorit`]ile au \ncurajat acest sistem prin faptul c` au intervenit \ntotdeau-

|n scurt timp s-a instaurat panica. Cererea a sc`zut. Oferta a crescut (mai toat` lumea dorind s` vând` cât mai mult [i cât mai repede) [i pia]a imobiliar` american` a cunoscut o c`dere semnificativ` a pre]urilor. Evident, panica produs` s-a extins [i a cuprins pia]a de capital, iar indicii medii ai burselor de pe marile pie]e financiare au sc`zut vertiginos s`pt`mâni la rând. Mai multe b`nci din top 20 global au anun]at pierderi mari, de miliarde de euro (printre care Citigroup, Morgan Stanley, Deutsche Bank, UBS, Royal Bank of Scotland [i Barclays), ceea ce a produs o mare pre-

Odat` cu criza declan[at` \n SUA, opinia public` a \nceput s` \n]eleag` ceea ce probabil [i-ar fi dorit s` cread` c` nu este real: sistemul financiar mondial seam`n` cu un balon mare [i gol... na când sistemul financiar era \n risc. Astfel, \ncepând cu 1980, regulamentele de acordare de credite s-au relaxat, pân` când practic au disp`rut. Balonul a sc`pat din mâini atunci când noile produse au devenit atât de complicate \ncât autorit`]ile nu au mai putut calcula riscurile [i au \nceput s` se bazeze pe metodele interne bancare de management al riscului. |n mod similar, agen]iile de rating au

Aprilie 2008 Semnele Timpului 35


Economic \nceput s` se bazeze pe ini]iatorii produselor. A fost o abdicare [ocant` a responsabilit`]ii.” „Multe inova]ii financiare sunt create \n a[a fel \ncât s` ocoleasc` regulamentele impuse de autorit`]i”, spune Richard Sylla, profesor de [tiin]e economice [i istorie financiar` la NYUS Stern School of Business. „Scopul este s` faci mai mul]i bani, [i nu po]i face aceasta decât dac` renun]i la a mai ]ine capital blocat care s` sus]in` colateral3 investi]iile f`cute”.

Optimismul – cheia cre[terii economice Chiar dac` pare ciudat, optimismul este o condi]ie sine-qua-non pentru cre[terea economic`. Clien]ii creditelor „subprime” erau convin[i c` vor reu[i s` pl`teasc` ratele pe o perioad` de mai multe zeci de ani, iar b`ncile erau convinse c` ace[tia, chiar dac` nu se calificau pentru un credit normal, vor pl`ti cumva ratele lunare sau, \n cel mai r`u caz, dat` fiind cre[terea continu` a pre]urilor imobilelor \n ultimele decenii, vor reu[i s` vând` bunul c`tre un alt cump`r`tor [i vor restitui astfel suma \mprumutat`. Din p`cate \ns`, [ansele ca cel care prelua creditul s` fie tot un client din categoria „subprime” erau destul de mari. |n mod similar, cump`r`rile la burs` au fost f`cute având la baz` aceea[i puternic` convingere c` investi]ia realizat` va produce un profit semnificativ, c` \n viitor economia va fi mai s`n`toas` [i pre]urile vor cre[te. Astfel, o cumulare de atitudini optimiste se poate solda cu o cre[tere a cererii, automat [i a pre]urilor, generând astfel o cre[tere a pie]ei care nu este neap`rat fundamentat` pe

realitatea economic`. Din acest punct de vedere, este vital ca panica (sau c`derile nivelului de optimism al juc`torilor de pe pia]`) s` fie evitat` cu orice pre]. Elocvente \n acest sens sunt marile falimente ale unor b`nci din România anilor ’90, care erau realizate pe zvonuri panicarde, \n condi]iile \n care multe dintre aceste b`nci erau deja [ubrezite \n urma acord`rii unor credite dubioase. De asemenea, \n prezent, \ncerc`m parc` un sentiment de deja-vu \n fa]a cre[terii galopante a pre]urilor pe pia]a imobiliar` autohton`. Atâta timp cât cre[terea economic` este mult dep`[it` de cre[terea pre]urilor, este normal s` ne \ntreb`m cât va mai dura pân` când balonul se va sparge. Din nefericire, optimismul pe pie]ele financiare interna]ionale a fost \ncurajat [i de istoria ultimelor decenii, \n care orice \nceput de criz` a fost imediat contracarat de interven]ia autorit`]ilor (prin m`rirea sau mic[orarea masei monetare, prin modificarea dobânzilor sau prin legisla]ie) [i de mesaje pline de optimism, vizavi de viitor, ale unor figuri importante: speciali[ti, politicieni [i bancheri.

Semnele Timpului Aprilie 2008 36


Previziuni mai pu]in optimiste Orice pia]`, \n ciuda credin]ei larg r`spândite ce spune c` pie]ele se regleaz` singure, are nevoie de reglement`ri clare prin care s` se asigure un climat economic s`n`tos. „Abilitatea autorit`]ilor financiare de a stimula economia american` este restric]ionat` de lipsa de dorin]` a restului lumii de a acumula rezerve \n dolari”, spunea, la \nceputul anului, George Soros. „Pân` de curând, investitorii sperau c` Fed (US Federal Reserve) va face tot ce este necesar ca s` evite recesiunea, deoarece a[a a f`cut de fiecare dat` pân` acum. Acum vor trebui s` realizeze c` Fed nu va mai fi \n pozi]ia de a face asta. Odat` cu cre[terea rapid` a pre]ului petrolului, a alimentelor [i a altor bunuri de consum, Fed va trebui s` se gândeasc` [i la infla]ie.” Odat` ce autorit`]ile nu mai pot interveni prin pârghiile uzuale, vor trebui, probabil, s` inventeze altele, a[a cum s-a procedat \n cazul oric`rei crize \n istorie. Cea care ne vine probabil tuturor \n minte este Marea Criza Economic` din perioada 1929-1933. Pie]ele financiare au c`zut, b`nci [i companii au intrat \n faliment, oamenii [i-au pierdut locurile de munc`, iar multe familii au murit literalmente de foame. Din p`cate \ns`, consecin]ele crizei nu s-au oprit aici: masele au ajuns s` dezvolte simpatii pentru mi[c`rile politice de extrem` dreapt` sau stâng` [i s-a deschis astfel drumul instal`rii la putere a unor dictatori precum Hitler, Stalin [i Mussolini. |n anii ’30 nu se putea vorbi de o economie global`, cel pu]in nu \n stilul [i anvergura celei

de acum, [i totu[i criza a afectat mai toate ]`rile cu o economie \n dezvoltare. Chiar dac` un sistem globalizat poate \mpinge economia c`tre performan]e mai mari, ne este greu s` nu vedem lipsa de aversiune fa]` de risc a predicatorilor [i sus]in`torilor globaliz`rii economice. O vorb` veche [i \n]eleapt` spune c` „nu este bine s`-]i pui toate ou`le \ntr-un singur co[”. Pe de alt` parte, trebuie s` not`m faptul c` pia]a liber` este extrem de benefic` doar \ntr-un climat politico-social stabil, pentru c` genereaz` oportunit`]i de afaceri [i implicit prosperitate. Din p`cate \ns`, pia]a liber` nu ofer` securitate [i, \n consecin]`, oamenii renun]` la ea de câte ori instabilitatea sau criza \[i arat` col]ii, preferând sistemele autoritare care asigur` mai pu]in` bun`stare, dar mai mult` stabilitate. Istoria ne confirm` c` instabilitatea economic` [i dictatura au mers mân` \n mân`, favorizându-se una pe alta. Date fiind condi]iile \n care s-a realizat cre[terea economic` mondial` a ultimelor decenii – deseori f`r` fundamente reale – nu este exclus ca o puternic` criz` s` \mping`

... o cumulare de atitudini optimiste se poate solda cu cre[terea cererii, automat [i a pre]urilor, generând astfel o cre[tere a pie]ii care nu este neap`rat fundamentat` pe realitatea economic`. masele s` \mbr`]i[eze o form` a extremismului politic. De data aceasta, ]inând cont de faptul c` economia actual` este un sistem cu ramifica]ii globale, iar tendin]ele politicosociale sunt profund asem`n`toare \n sensul globaliz`rii, nu ar fi deplasat s` ne \nchipuim c` [i \n plan politic efectele pot fi globale. ST 1. „{i a f`cut ca to]i: mici [i mari, boga]i [i s`raci, slobozi [i robi, s` primeasc` un semn pe mâna dreapt` sau pe frunte, [i nimeni s` nu poat` cump`ra sau vinde, f`r` s` aib` semnul acesta, adic` numele fiarei, sau num`rul numelui ei”. 2. Creditele „subprime” sunt credite imobiliare acordate persoanelor care nu se calific` pentru creditare conform condi]iilor standard impuse de b`nci. 3. „Colateral” \nseamn` o garan]ie, de obicei un activ, care este gajat la contractarea unui credit. El este executat de creditor atunci când debitorul (cel care a luat creditul) e[ueaz` \n a-[i pl`ti ratele creditului.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 37


Mediu

Semnele Timpului Aprilie 2008 38


Odat` \n plus, s`n`tatea mediului [i a „locatarilor” s`i este pus` \n pericol de reziduurile prezen]ei umane. Substan]e anti-p`tare pentru ]es`turi [i anti-lipire pentru tig`i, substan]e ignifuge pentru mobil` [i aparate electrice, substan]e farmaceutice [i de \ngrijire corporal`, fel de fel de combina]ii de pesticide [i insecticide ajung \n lacuri, râuri, m`ri, oceane, cu consecin]e grave asupra ecosistemelor acvatice [i, \n cele din urm`, asupra oamenilor. I Cristina Ru]`

P

rogramul de anul acesta al Sesiunii de Conferin]e a Asocia]iei Americane pentru Progresul {tiin]ei (AAAS) a inclus [i simpozionul „Din chiuveta de buc`t`rie \n bazinele oceanice: noile substan]e chimice contaminante [i s`n`tatea uman`”. Acesta a reunit 6 comunic`ri [tiin]ifice despre efectele unor chimicale de uz casnic [i industrial asupra unor specii de animale acvatice. Dintre cele peste 30.000 de chimicale comercializate \n Statele Unite [i Canada, circa 400 sunt nedegradabile [i acumulabile \n organismele marine; dintre cele 400, doar 4% sunt analizate \n mod regulat, iar circa 75% nu au fost studiate deloc. Nu substan]ele chimice contaminante sunt noi, ci consecin]ele nea[teptate asupra mediului [i s`n`t`]ii umane, de care, gra]ie tehnologiei de ultim` or`, lu`m not` acum.

Impactul apelor reziduale menajere asupra pe[tilor din râuri [i oceane Zilnic, peste 4 miliarde litri de ape reziduale menajere tratate sunt deversate \n apele costale sud-californiene. |n ciuda dilu`rii de

1:100 pân` la 1:1000, substan]ele contaminatoare – compu[i industriali (nonilfenol, bisfenol A), despre care se [tie c` pot provoca tulbur`ri hormonale, produse farmaceutice (calmante, antibiotice, analgezice, anticoncep]ionale), produse cosmetice – se reg`sesc \n apele [i \n sedimentele de pe fundul bazinelor de deversare, dar [i \n organismele popula]iei de pe[ti. |n propor]ie de 90%, pe[tii masculi testa]i prezentau un nivel coborât de cortizol [i hormoni tiroidali, ceea ce se traduce prin dezvoltare [i rezisten]` la boli mult diminuate. Implica]iile sunt alarmante [i pentru oameni: apele reziduale menajere, dac` nu sunt deversate \n râuri, sunt folosite la irigarea terenurilor agricole sau la alimentarea pânzei freatice, [i dac` toate acele substan]e chimice nu sunt filtrate prin procese naturale, pot ajunge \n rezervele de ap` potabil`. Un alt poten]ial contaminator ce persist` \n apele reziduale chiar [i dup` procesul de tratare este estrogenul eliminat prin urin` de femeile care folosesc anticoncep]ionale. Pe[tii masculi expu[i la hormoni feminini s-au „feminizat”, prezentând niveluri de estrogen

Aprilie 2008 Semnele Timpului 39


Mediu

echivalente cu ale femelelor, iar \n cele mai grave cazuri, ace[tia au \nceput s` produc` icre, fapt care se soldeaz` cu declinul popula]iei de pe[ti. Din fericire, fenomenul este reversibil: odat` cu eliminarea din sistem a estrogenului, pe[tii masculi pot reveni la normal. Compu[ii perfluorina]i (PFC) sunt o familie de chimicale pe baz` de fluorin` (fluorit), care se disting prin capacitatea de a face materialele rezistente la p`tare [i lipire. Sunt prezen]i \n stratul anti-adeziv ce acoper` vasele de g`tit Teflon [i \n compozi]ia multor altor

Este cât se poate de verosimil c` efectele pe termen lung ale inhal`rii de nanoparticule din traficul rutier pot afecta func]ionarea normal` a creierului [i procesarea informa]iilor. Paul Bloom, Universitatea Zuyd, Olanda

bunuri, cum ar fi ]es`turi pentru mobil`, covoare, ambalaje alimentare (cutiile pentru pizza, pungile de floricele pentru microunde), spume folosite la stingerea incendiilor, cosmetice [i chiar [i \n linia vestimentar` GoreTex. Extrem de stabili, deci greu degradabili,

compu[ii perfluorina]i pot contamina foarte u[or bazinele de ap` [i pot ajunge astfel \n organismele vii. Speciali[tii estimeaz` un timp de 4-8 ani necesar metaboliz`rii [i reducerii la jum`tate a concentra]iei ini]iale de PFC din sânge. Analiza sângelui recoltat de la ]estoase contaminate cu compu[i perfluorina]i indic` deteriorarea celulelor hepatice [i inhibarea cel pu]in a unei func]ii imunitare, ceea ce \nseamn` un risc mai mare de \mboln`vire. Efecte similare au fost detectate [i la [opârlele c`rora le-au fost administrate doze de compu[i perfluorina]i echivalente celor la care fuseser` expuse ]estoasele. Teste similare au fost efectuate [i asupra [oarecilor care, expu[i la concentra]ii de PFO detectate atât la ]estoase, cât [i la oameni, au \nregistrat o reducere la jum`tate a capacit`]ii sistemului imunitar – aceasta la cel mai mic nivel al compusului, raportat ca având efecte toxice. }inând cont de similitudinile dintre sistemul imunitar uman [i cel al reptilelor, este numai posibil ca [i oamenii s` fie supu[i acelora[i riscuri de \mboln`vire \n urma inger`rii de compu[i perfluorina]i. Semnele Timpului Aprilie 2008

40


Neprev`zut de mare este [i efectul toxic combinat al pesticidelor care se infiltreaz` din sol \n cursurile de ap`. |n prezent, sunt folosite sute de tipuri de pesticide care, testate individual, nu se dovedesc letale, \ns`, ajunse \n mediu, se pot combina \ntre ele [i pot ajunge la o toxicitate cumulativ` egal` cu suma toxicit`]ii fiec`rui component. Faptul a fost atestat \n urma monitoriz`rii cursurilor de ape din regiunile vestice ale Statelor Unite, unde mixtura de pesticide nefatale individual s-a dovedit dac` nu mortal`, cel pu]in nociv` pentru sistemul nervos al pe[tilor somon. Aceste descoperiri prezint` implica]ii alarmante pentru s`n`tatea uman`, dat fiind c` reziduuri ale pesticidelor ajung [i \n alimenta]ia uman`, iar efectele neurotoxice \nregistrate la pe[ti sunt de a[teptat s` se manifeste [i la om.

Impactul combustibililor fosili asupra pe[tilor [i oamenilor Hidrocarburile aromatice policiclice, compu[i chimici care se g`sesc \n petrol, se num`r` printre poluan]ii cei mai abunden]i de pe planet`. Despre anumite categorii se [tie de mai bine de un secol c` sunt carcinogene [i au fost mereu monitorizate, \n timp ce categoriile necarcinogene au fost mai mult sau mai pu]in neglijate. Nu [i dup` 1989, când, \n urma unei scurgeri de petrol \n apele Pacificului, cercet`torii care au ]inut sub observa]ie popula]ia de pe[ti din zon`, au descoperit c`, \n urma expunerii la aceste hidrocarburi, inima embrionului de pe[te bate din ce \n ce mai \ncet, cu consecin]a malforma]iilor cardiace. |n ultimii 6 ani, cercet`torii au investigat efectele hidrocarburilor aromatice policiclice asupra pe[tilor-zebr`, care, potrivit speciali[tilor, au un sistem similar celui uman. Inimile embrionilor de pe[te-zebr` au suferit malforma]ii severe \n urma absorbirii de hidrocarburi prin piele. „Ceea ce nu este bun pentru pe[ti nu este bun nici pentru noi”, afirma John Incardona, coordonatorul studiului. „}inând cont de emisiile zilnice de pe ]evile de e[apament, mai ales \n zonele urbane aglomerate, oamenii inhaleaz` o pat` de petrol aerosolizat`. Hidrocarburile aromatice

policiclice ar trebui socotite suspec]ii principali \n ceea ce prive[te impactul cardiovascular al polu`rii aerului”... [i impactul cerebral, potrivit unui studiu publicat la scurt timp dup` Sesiunea de Conferin]e AAAS 2008, \n jurnalul Particle and Fibre Toxicology, studiu potrivit c`ruia 60 de minute de inhalare de gaze de e[apament Diesel induc o reac]ie de stres la nivel cerebral. Studiile din anii trecu]i ar`tau c` exist` posibilitatea ca particule extrem de mici (nanoparticule) inhalate din aerul poluat s` ajung` \n creier. |ns`, conform studiului din Particle and Fibre Toxicology, aerul poluat inhalat afecteaz` activitatea cerebral`. Cercet`torii cred c` stresul oxidativ este una dintre consecin]ele depunerii acestor nanoparticule \n ]esutul cerebral, iar despre stresul oxidativ se [tie c` este implicat \n boli dege nerative ale creierului, cum sunt Parkinson [i Alzheimer. „Este cât se poate de verosimil c` efectele pe termen lung ale inhal`rii de nanoparticule din traficul rutier pot afecta func]ionarea normal` a creierului [i procesarea informa]iilor”, a declarat coordonatorul studiului, Paul Bloom, de la Universitatea Zuyd din Olanda. ST

Aprilie 2008 Semnele Timpului 41


Semnele Timpului Aprilie 2008 42


Tehnologie

Conduita industrial` a omului a marcat grav P`mântul prin s`r`cirea [i distrugerea capitalului natural: poluarea aerului, poluarea apelor [i a solului. La toate acestea, epoca tehnologic`, sub semnul c`reia se scrie istoria prezent`, adaug` o nou` filier`: poluarea min]ii prin excesul de informa]ie. |n 1970, \n {ocul viitorului, Alvin Toffler prevestea o societate suprasaturat` informa]ional. Profe]ia s-a \mplinit, iar noi suntem martorii. I Cristina Ru]`

|

n cea mai mare parte a istoriei, informa]ia a fost moned` rar`. Lucrurile esen]iale ale vie]ii – credin]ele religioase, legile, miturile, cântecele [i poezia, istoria, cuno[tin]ele practice – erau \nv`]ate \n sânul comunit`]ii, transmise de la o genera]ie la alta, oral sau \n scris. Dificult`]ile ridicate de ob]inerea materialelor de scris [i chiar de opera]iunea de scriere cenzurau cantitativ [i tematic produc]ia de documente scrise, la care nu aveau acces decât cei pu]ini care alc`tuiau elita. Rena[terea avea s` inaugureze marea epoc` a informa]iei prin inventarea tiparni]ei [i totodat` prin generalizarea unei anumite mentalit`]i favorabile cre`rii [i absorbirii de cuno[tin]e. |n secolul al XIV-lea, Petrarca, stegarul mi[c`rii renascentiste italiene, denun]a f`r` drept de apel lumea crepuscular` medieval`, \n care domneau „hazardul [i trând`via”: „O, viziune de ocar`! Ori ne trezim, ori, dac` nu, pierim!” (Epistolae Metricae). |n secolul urm`tor, \n 1452, Johannes Gutenberg \ncepea s` lucreze la prestigiosul proiect de tip`rire a Bibliei. Au fost produse 200 de exemplare, care s-au vândut la târgul de carte de la Frankfurt din 1455. |n anul 1500, \n Europa se g`seau deja 9

milioane de volume pentru 30.000 de titluri, toate provenind de la cele peste 1.000 de tiparni]e din Germania, Italia, Fran]a, Anglia, Suedia, Portugalia [i Bizan]. Majoritatea primelor c`r]i tratau subiecte religioase, \ns` restructurarea clientelei – erudi]i, studen]i, negustori, oameni de rând [i nobili – [i deschiderea apetitului pentru explorarea lumii [i a fizicii au impus diversificarea tematicii [i astfel au \nceput s` apar` tratate de medicin`, zoologie, botanic`, astronomie, chimie, pictur`, poezie, etic`, istorie, ghiduri practice, c`r]i moralizatoare [i ghiduri de c`l`torie. Progresul tehnologic avea s` faciliteze tot mai mult producerea [i distribuirea informa]iei care, din secolul XX, nu ne mai parvine doar pe suport de hârtie [i prin curieri, ci [i pe cale electronic`, \n format audio [i video, text [i imagine. Speciali[tii estimeaz` c`, \n ultimii 50 de ani, a fost produs` mai mult` informa]ie decât \n cele 5 milenii precedente la un loc. Global, volumul de date tip`rite se dubleaz` la fiecare 8 ani. Mai mult, un om de rând din secolul al XVII-lea afla \ntr-o via]` cât afl` semenul lui din secolul XXI \ntr-o zi dintr-unul din marile cotidiene.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 43


Tehnologie Recens`mântul global al informa]iei Universitatea Berkeley din Statele Unite a \ntreprins, \n 2003, un „recens`mânt” al informa]iei produse [i publicate \n lume \n anul 2002. Studiul a recenzat informa]ia produs`, stocat` [i distribuit` pe fiecare dintre cele patru medii fizice disponibile: hârtie, film (band` de celuloid), magnetic [i optic. Totalul final a fost de 5 EB (exabyte; 1EB = 1.000.000.000 GB). Ce \nseamn` 5 EB? Jum`tate de milion de biblioteci de m`rimea Bibliotecii Congresului American. Sau un rând de c`r]i de 50.000.000 km. Pe cap de locuitor, aceasta ar \nsemna 800 MB de informa]ie nou` produs` anual sau un rând de c`r]i de 8 m.

Din ce \n ce mai mult… Volumul global de informa]ie tip`rit` pe hârtie (c`r]i, reviste, jurnale de specialitate, documente de birou, ziare) a fost estimat la 1.634 TB (terabyte) sau 1.634.000 GB (1 TB= 1000 GB), adic` 135 milioane tone, dintre care 38 milioane tone „[tiri”. Au fost tip`rite 950 de mii de titluri de c`r]i, cu un tiraj total de 4 miliarde de exemplare. Au circulat 25 de mii de

cotidiene, cu 436 milioane exemplare vândute zilnic; 40 de mii de jurnale [tiin]ifice; 80 de mii de reviste; 40 de mii de buletine informative [i – \n pofida previziunilor c`, odat` cu introducerea tehnologiei informatice, „hâr]og`ria” va fi eliminat` din munca de birou – 7.500.000.000 documente de birou. |n intervalul de timp luat \n studiu, \n lume emiteau circa 48 de mii de sta]ii radio [i 22 de mii de sta]ii TV, cu un debit de 320 milioane ore de transmisii radio, dintre care 70 milioane ore material original (aproximativ 3.500 TB) [i, respectiv, 123 milioane ore de transmisii TV, dintre care 31 milioane ore material original (aproximativ 70.000 TB). Tot \n 2002, au ap`rut pe pia]` 4.000 titluri de filme, 90.000 titluri de CD-uri cu muzic`, 80 miliarde de fotografii [i au fost \nregistrate 4.500 miliarde de minute de convorbiri telefonice. Cel mai nou [i mai preferat mediu de generare de informa]ie, Internetul, este [i cel mai democratic. Aici se g`sesc o „tribun`” [i „un loc \n sal`” pentru orice om. Studiul Berkeley anun]a, \n 2003, un num`r global de 600 milioane de oameni care aveau acces la Internet; cifrele din 2007 s-au dublat – 1.319.872.109 de |n ]`rile dezvoltate, consumul lunar de mass-media pentru o persoan` adult` se prezint` astfel: I Radio: 90 de ore I TV: 131 de ore I Home Video: 4,5 ore I Jocuri video: 3,5 ore I Internet: 25 de ore acas` [i 75 de ore la serviciu I Presa: 13 ore I Reviste: 7 ore La care se adaug`: I Telefon: 17 ore I C`r]i: 8 ore

oameni, adic` 20% din popula]ia global` au acces la Internet. Volumul de informa]ii de pe web-ul public a fost estimat la 167 TB; emailurile [i mesajele instant ocupau un spa]iu de 440.000 TB [i, respectiv, 274 TB. |n 2002, erau trimise, zilnic, 31 miliarde de emailuri (dintre care o treime Spam); \n 2006 \ns`, s-au scris 60 miliarde de emailuri. Semnele Timpului Aprilie 2008

44


…[i mai repede… Pân` \n secolul al XIX-lea, mesajele erau transmise cu viteza calului care purta curierul la destina]ie. Presupunând c` o scrisoare con]inea 10 KB (5 pagini tip`rite) [i drumul pân` la destina]ie dura o lun`, putem estima o vitez` medie de transmisie de circa 0,03 B (byte sau octet) pe secund`. |n secolul al XIX-lea a fost inventat telegraful; presupunând un timp de 2 secunde pentru a bate codul Morse pentru un caracter, ob]inem o vitez` medie de 3 B pe secund`. |n anii 1960, primele re]ele de computere asigurau un transfer de date de 300 B pe secund`. |n prezent, un modem obi[nuit are o rat` de transfer de circa 60.000 B pe secund`, \ns` cele mai puternice conexiuni prin fibr` optic` transmit miliarde de octe]i pe secund`.

…pân` la suprasatura]ie! Evolu]ia exploziv` a producerii [i transmiterii informa]iei a imprimat lumii o ame]itoare vitez` a schimb`rii. Un student care termin` o

facultate trebuie s`-[i reactualizeze cu regularitate cuno[tin]ele ori, dac` nu, \n 15 ani, 90% din ce a \nv`]at va fi deja perimat. Oamenii sunt nevoi]i s`-[i revizuiasc` mereu aptitudinile pentru a-[i g`si [i p`stra un loc \n noua pia]` a muncii. Chiar [i celor cu o capacitate

Via]a a ajuns s` fie o continu` ingerare de informa]ii, ceea ce nu confer` \ns`, neap`rat, [i un plus de competen]`. Sapien]a este subsecvent` g\ndirii critice, iar g\ndirea critic` cel mai bine se \nf`ptuie[te pe-ndelete. intelectual` peste medie le este uneori greu s` ]in` piept valului de informa]ie nou` pe care o primesc [i acestei efemeriz`ri a tipului de tehnologie, metod` [i organizare cu care lucreaz`. Apoi mai este [i restructurarea func]iilor existen]iale: educa]ia, munca, divertismen-

Aprilie 2008 Semnele Timpului 45


Tehnologie

gândim, lu`m hot`râri [i rezolv`m probleme \n tul, comunicarea. |nainte, munca [i divertisvia]a de zi cu zi [i care nu poate stoca decât 7, mentul solicitau musculatura: oamenii \[i maxim 9 articole o dat`. Apoi mai sunt [i licâ[tigau traiul prin for]a bra]elor, se reculegeau mitele vitezei cu care creierul poate procesa \n lini[tea ceasurilor de sear` [i se veseleau datele stocate \n memoria de lucru, estimat` duminica, la hor`. Ast`zi, cei mai mul]i munla maximum 126 B pe cesc cerebral \n birouri secund` (18-20 de (zeci de email-uri, Anxietatea informa]ional`… un cuvinte). Consecin]a apeluri telefonice, faxfel de prostra]ie, sentimentul acestor limite este faptul uri, rapoarte, cercet`ri online), se reculeg c` pur [i simplu nu putem ]ine c`, la un moment dat, cerebral pe Internet [i pasul, nu putem citi suficient oamenii vor fi „\nc`rca]i” cu mai mult` informa]ie se relaxeaz` cerebral de repede, nu [tim s` decât pot „duce”, aceas\n fa]a televizorului. {i localiz`m informa]ia de care t` incongruen]` având toate acestea cu telefonul mobil lipit de ure- avem nevoie, nu avem timp s` ca efecte sentimentele che... sort`m sau s` chibzuim toate de vinov`]ie sau complexul de inferioritate. Via]a a ajuns s` fie datele care ne \mpresoar`. Psihologul David o continu` ingerare de Richard Saul Wurman, Lewis, membru al Asoinforma]ii, ceea ce nu cia]iei Interna]ionale de confer` \ns`, neap`rat, Information Anxiety (1989) Management al Stresu[i un plus de compelui, a fost primul care a ten]`. Sapien]a este vorbit despre „Sindromul Extenu`rii Inforsubsecvent` gândirii critice, iar gândirea crima]ionale” indus de consumul excesiv de tic` cel mai bine se \nf`ptuie[te pe-ndelete. informa]ii. Simptomele sunt de ordin fizic: Oamenii nu pot procesa decât o anumit` cancre[terea stresului cardiovascular, sl`birea titate de informa]ie. Memoria de lung` durat` vederii – un studiu japonez prezice aproape o poate stoca milioane de concepte, \ns` memogeneralizare a miopiei \n viitorul apropiat – [i ria de lucru este cea de scurt` durat`, cu care Semnele Timpului Aprilie 2008 46


psihic: confuzia [i frustrarea, impulsivitatea, tulbur`rile de memorie [i, nu \n ultimul rând, Sindromul Deficitului de Aten]ie „culturogen”, tulburare neurologic` tot mai des \ntâlnit` [i care se manifest` prin stare de agita]ie, plictis acut [i neaten]ie. „Cu atâ]ia oameni [distra]i] primprejur n-ar fi exclus s` devenim prima societate cu deficit de aten]ie”, scria Evan Schwartz, \ntr-un articol ap`rut \n 1994, \n revista Wired. Anumite persoane pot ajunge la depresie [i oboseal` cro-nic`. La nivel de popula]ie, efectele suprasa-tur`rii cu informa]ie pot fi alienarea, sentimentul de neputin]`, lipsa de sens [i incapacitatea de a \n]elege. „Sindromul Extenu`rii Informa]ionale”, scrie dr. Lewis, „poate conduce, printre altele, la o paralizie a facult`]ii analitice, f`când tot mai dificil` g`sirea celor mai bune solu]ii [i luarea celor mai bune hot`râri.” Dac` efectele negative pe care suprasaturarea informa]ional` le \nregistreaz` asupra omului sunt de \n]eles [i erau oarecum de a[teptat, efectul asupra productivit`]ii este de-a dreptul paradoxal. Scurt [i la obiect, tehnologia informatic`, de cele mai multe ori, diminueaz` eficien]a la locul de munc`. La un interval de timp destul de scurt dup` introducerea acesteia \n dotarea birourilor, Robert M. Solow, laureat al Premiului Memorial Nobel \n {tiin]e Economice, observa ironic, \n 1987: „Aceast` epoc` a computerului se poate vedea peste tot, numai \n statisticile productivit`]ii, nu.” S-a spus c`, la data aceea, oamenii nu avuseser` suficient timp s` se acomodeze cu noile ustensile [i de aceea nu se \nregistra niciun boom al performan]ei. |ntre timp, aptitudinile info-tehnice s-au ascu]it, graficul productivit`]ii s-a redresat, \ns` glorioasa viziune a tandemului om-computer e din nou perturbat`. |n aprilie 2005, un articol din New Scientist anun]a: „Potrivit unui studiu britanic, influxul sus]inut de emailuri, apeluri telefo-

nice [i mesaje instant primite de lucr`torii moderni le poate reduce coeficientul de inteligen]` mai mult decât consumul de marijuana. Departe de a stimula productivitatea, debitul constant de mesaje [i informa]ie poate diminua considerabil perspicacitatea [i capacitatea de focalizare asupra sarcinilor de serviciu. [...] Iar acesta este un fenomen foarte real [i des \ntâlnit.” Toate [i to]i sunt la un click distan]` unii de al]ii, iar dac` pentru anumite industrii, cum ar fi cea a presei, acesta nu este decât atelierul ideal, pentru altele, \n care concentrarea este ingredientul principal, „cozonacul” \ncepe „s` se lase”.

S.O.S. / ... --- ... / 01010011 01001111 01010011! Concomitent cu perfec]ionarea tehnologiei de producere [i transmitere a informa]iei au fost dezactivate filtrele care nu admiteau spre publicare decât lucrurile cu adev`rat importante. Consecin]a este o adev`rat` explozie de informa]ii, „smog de date”, multe nerelevante, deficitare \n acurate]e sau de calitate discutabil`,

Aprilie 2008 Semnele Timpului 47


Tehnologie nedorite [i nec`utate, dar care se insinueaz` aten]iei [i o epuizeaz`. O solu]ie a fost propus` la conferin]a O’Reilly Emerging Tehnologies din martie 2006, când speciali[tii au discutat despre „economia de aten]ie” [i despre modul \n care tehnologia ar putea facilita o mai bun` administrare a aten]iei utilizatorului printr-o filtrare mai riguroas` a informa]iei de pe Web. Astfel, de mare c`utare \ncep s` fie tehnologiile care ne ajut` s` acord`m mai mult` aten]ie la mai pu]ine lucruri. Cotidianul german Spiegel vorbea, anul trecut, despre o nou` tendin]` printre „directorii stresa]i” din Germania: vacan]a monahal`. Timp de câteva zile, ace[tia leap`d` sceptrul managerial, telefonul mobil [i laptopul [i \mbrac` rasa solitudinii, a reflec]iei [i cercet`rii de sine. Cei care fug, pentru o vreme, la una dintre m`n`stirile germane ca s` scape de „stresul formidabil [i poverile vie]ii febrile pe care o duc” sunt \n special directori executivi, profesori, manageri, profesioni[ti din massmedia [i din industria publicitar`. Dorin]a declarat` a acestora este s` capete „pu]in timp f`r` niciun obiectiv sau inten]ie”, „o pauz` de la via]a de zi cu zi”. Dar acestea nu sunt decât supape prin care este eliberat temporar surplusul de tensiune. La reaplicarea sarcinii vie]ii cotidiene, „bateriile re\nc`rcate” se vor mistui cât ai zice Google. The Journal of Applied Psychology publica, \n august 1997, concluziile unui studiu realizat de

Concomitent cu perfec]ionarea tehnologiei de producere [i transmitere a informa]iei au fost dezactivate filtrele care nu permiteau spre publicare decât lucrurile cu adev`rat importante. cercet`torii de la Universitatea din Tel Aviv, asupra a 76 de func]ionari din industria electronic`: relaxarea [i starea de bine din perioada de concediu \ncepeau s` p`leasc` dup` numai 3 zile de munc`. Dup` 3 s`pt`mâni, se ajungea din nou la nivelul de stres [i oboseal` de dinainte de concediu. Alan Lightman, scriitor (Visele lui Einstein, Humanitas, 2005), profesor de studia huma-

nitatis [i conferen]iar \n fizic` la Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT), nu folose[te emailul, \[i petrece verile \mpreun` cu familia pe o insul` izolat` din Maine, f`r` telefon, televizor, radio (doar frigider) [i este un pesimist \n ceea ce prive[te efectele tehnologiei informatice. „Tehnologia informatic` de mare vitez` s-a dovedit util` \n multe feluri, \ns` ne-a furat necesarele r`stimpuri de t`cere, \n care puteam reflecta la valori, la lucrurile importante... Am pierdut drumul, ne-am descentrat, nu mai avem timp s` ne gândim cine suntem, \ncotro ne \ndrept`m...” |ntr-unul dintre romanele sale, The Diagnosis („Diagnosticul”, 2000), \ntr-o frumoas` diminea]` de var`, \n drum spre birou, Bill Chalmers, eroul principal, \[i d` seama c` a uitat cu des`vâr[ire unde se duce [i cine este. Tot ce-[i aminte[te este mottoul companiei la care lucreaz`: „Informa]ie maxim` \n timp minim”. ST Semnele Timpului Aprilie 2008

48


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov sau pe www.semneletimpului.ro Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Aprilie 2008 Semnele Timpului 49


„{tiin]a f`r` religie e incomplet`. Religia f`r` [tiin]` e oarb`.” Einstein

SEMNELE

timpului

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you