Page 1

SEMNELE

timpului IANUARIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Taina iert`rii G Vraja iluziei G Convertirea lui

Tony Blair G Via]` contra cost

PIB-ul credin]ei G Personalitatea anului... un top de vinilin


1/2008

SEMNELE TIMPULUI

Sumar IANUARIE 2008

www.semneletimpului.ro VOLUMUL 20 NR. 118 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

Editorial

6

1 Personalitatea anului... un top de vinilin

Ultima or`... 2 {tiri

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca

Religie 6 PIB-ul credin]ei 14 Taina iert`rii

Politic 20 Convertirea lui Tony Blair

20

Cultur` 26 Despre via]a fericit`

ISSN 1453-7060 1/2008

28 Vraja iluziei

SEMNELE

timpului IANUARIE 2008

37 Citatul ST

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 lei

Social

Taina iert`rii

38 Oglind`, oglinjoar` G Vraja iluziei

28

44 Via]` contra cost

G Convertirea lui

Tony Blair G Via]` contra cost

PIB-ul credin]ei G Personalitatea anului... un top de vinilin

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

44 Semnele Timpului Ianuarie 2008


Opinie Personalitatea anului... un top de vinilin CRISTIAN M~GUR~

L

Pre[edintele rus, Vladimir Putin, a fost desemnat de revista Time „Personalitatea anului 2007”. „Nu este un om bun, dar a f`cut lucruri extraordinare”, a declarat Richard Stengel, editorul prestigiosului s`pt`mânal. „El este noul ]ar al Rusiei [i este periculos \n sensul c` nu \i pas` de libert`]ile civile, de libertatea de exprimare, dar \i pas` de stabilitate. Iar stabilitatea era un lucru de care Rusia avea nevoie [i de aceea ru[ii \l iubesc”, a subliniat Stengel.

iderul de la Kremlin prime[te ofranda jurnali[tilor americani cu pu]in timp \nainte de a p`r`si scaunul de pre[edinte. Constitu]ia nu \i mai permite s` candideze pentru func]ia suprem` \n stat, dar asta nu \nseamn` c` Putin va p`r`si scena politic`, cel pu]in atâta vreme cât a anun]at c` se preg`te[te pentru [efia guvernului. Concluzia logic` este c` fostul agent KGB, considerat omul care a avut cel mai mare impact asupra evenimentelor anului trecut, fie ele bune sau rele, va avea la \ndemân` toate pârghiile pentru a-[i perpetua politica inflexibil` [i autoritarist`, instrumentat` de un atuu indispensabil: gazul natural [i ]i]eiul. Jurnali[tii de la Time sus]in c` acest titlu nu este un semn de sprijin [i nici un concurs de popularitate, ci o recunoa[tere lucid` a modului \n care cei mai puternici indivizi croiesc destinele lumii, fie \n bine, fie \n r`u. Este deci o \ncununare a gradului de mediatizare [i a performan]elor evaluate dup` criteriul cantitativ. Calitatea este suspendat`. Nu conteaz` dac` mijloacele sunt imorale, nu conteaz` dac` individual este genial sau criminal, ci doar dac` este mare, cât se poate de mare! Cantitatea sau dimensiunea nu constituie, \n principiu, criteriu de rang inferior, m`sur` de care ne putem debarasa la o adic`. Totul depinde de ce anume alegem, pentru ce [i \n ce m`sur` criteriul cantit`]ii poate prevala asupra criteriului calit`]ii. Totu[i ierarhizarea celor mai influen]i lideri \n absen]a unei judec`]i de valoare este un demers inutil. |ncurajeaz` confuzia valorilor, gândirea f`r` istorie, [i trimite judecata cump`nit` \n zona moftului academic. Nici chiar când suntem \n postura de a alege un obiect oarecare nu facem abstrac]ie de calitatea

lui, l`sându-ne absorbi]i doar de dimensiuni, cu atât mai pu]in atunci când se alege personalitatea anului. Rusia nu reu[e[te s` ias` din zona semi-autoritarismului camuflat \n straie democratice. Este vl`guit` de prepotenta oligarhie din jurul clasei politice, institu]iile sunt forme f`r` fond, [i \n acest context, c`utarea unei „mâini de fier” devine aproape un reflex. {i chiar asta ofer` Vladimir Putin. Este cel pu]in straniu c` jurnali[tii de la Time nu [tiu c` stabilitatea Rusiei este sus]inut` de explozia pre]ului petrolului, c` datoriile companiilor de stat au crescut de la 30 de miliarde de dolari \n 1998, la 384 miliarde \n 2007, c` elita economic` a ]`rii prefer` s`-[i investeasc` banii \n marile capitale europene sau \n Statele Unite. Se mai ignor` faptul c` 63% dintre exporturile Rusiei sunt bazate pe gaze naturale [i petrol, ceea ce denot` o economie lipsit` de diversitate [i neperformant`, nemaivorbind de fuziunea de putere dintre cercurile politice [i marii afaceri[ti, de \mbog`]irea incontinent` a unei p`turi privilegiate pe fondul s`r`cirii popula]iei. Stabilitatea pe care o apreciaz` jurnali[tii de la Time nu pare a fi stabilitate, ci doar o conservare a unui status quo prin control politic [i economic. Este la mod` s` se fac` topuri facile cu cel mai mare..., cel mai influent..., adic` cel care a croit destinele lumii. {i pentru c` a[a stau lucrurile, m-a[ gândi c` cel pu]in pentru primul mileniu al erei noastre, cel mai cel..., nu conteaz` categoria, ar fi Iuda, tr`d`torul lui Isus Hristos. Iar pentru mileniul urm`tor, ezit \ntre Shakespeare [i Stalin sau \ntre Mozart [i Hitler. La urma urmei, nu numai geniile sunt mari. ST

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 1


{tiri SOCIAL

Jocurile pe calculator, nocive pentru copii Copiii nu ar trebui s` se joace la calculator pân` la vârsta de [apte ani pentru a se permite o dezvoltare normal` a creierelor lor, sus]in speciali[tii \n tehnologie, reuni]i luna aceasta la expozi]ia Consumer Electronics Show, \n Las Vegas. Tehnologia afecteaz` creierul celor mici, iar bombardarea sim]urilor cu jocuri rapide de ac]iune cauzeaz` o perturbare a aten]iei care afecteaz` capacit`]ile de \nv`]are ale copiilor. „P`rin]ii ar trebui s` \i ]in` pe copii departe de jocurile pe calculator pân` cel pu]in la [apte ani”, a declarat Jane Healy, psiholog specializat \n educa]ie. Fie c` folosesc jocurile pe calculator, lumile virtuale sau programele pentru calculator care se vor a fi educa]ionale, se pare c` cei mai mul]i copii intr` \n contact cu lumea virtual` chiar \nainte de a \mplini un an. Astfel, raportat` la anul 2005, vârsta medie de la care tinerii \ncep s` foloseasc`

echipamentele electronice a sc`zut \ngrijor`tor de la 8 ani la 6,5 luni, conform Daily Mail. Din peste 300 de produse electronice analizate de cercet`tori, doar dou` jocuri video [i-au dovedit calit`]ile educa]ionale. Cât prive[te impactul pe care computerul \l are asupra s`n`t`]ii celor mici, cei mai mul]i pediatri avertizeaz` asupra riscului de miopie timpurie \n rândurile copiilor. Peste 30% dintre copii au nevoie de

ochelari de corec]ie a vederii din cauza calculatorului, arat` un studiu al Catedrei de Optometrie Berkley, din cadrul Universit`]ii California. Procentul copiilor de clasa \ntâi care sufer` de miopie s-a m`rit de la 12,1% \n 1995 la 20,4% anul trecut, potrivit Departamentului pentru S`n`tate din Taiwan. Mai mult, un studiu similar, efectuat \n Singapore, a ar`tat c`, \n doar trei ani, procentul de copii cu miopie la vârste de 7-9 ani s-a dublat, ajungând la 34%. Copiii au un grad redus de con[tiin]` de sine, spun medicii din Asocia]ia American` de Optometrie. Cei mici pot sta ore \ntregi \n fa]a calculatorului, uitând de sine [i f`când prea pu]ine pauze. Dac` \ntind mâinile [i spatele pentru a putea atinge tastatura sau mouse-ul, copiii pot avea dureri mari de cap, gât, umeri sau spate. ST Semnele Timpului Ianuarie 2008

2


SOCIAL

Copiii controleaz` telecomanda, nu p`rin]ii Ultimele studii care urm`resc cât de implica]i sunt p`rin]ii \n alegerea emisiunilor TV la care copiii lor se pot uita sunt \ngrijor`toare. Chiar dac` 83% dintre p`rin]i spun c` evalueaz` programele TV la care se uit` copiii lor, dar numai pân` la un punct, \n unele ]`ri europene copiii par s` fie st`pânii telecomenzii. |n România, doar 32% dintre p`rin]i decid la ce emisiuni se uit` copiii lor. Al]i 32% iau decizia \mpreun` cu cei mici. Astfel, 36% dintre p`rin]ii din România \[i las` copiii s` aleag` singuri programele [i emisiunile TV la care se pot uita. O situa]ie chiar mai \ngrijor`toare este \n Ungaria, unde 47% dintre copii decid singuri, iar \n Belgia [i Olanda, 41%, respectiv 40% dintre copii nu-[i mai consult` p`rin]ii \n situa]ii de acest gen. La polul opus

se afl` Fran]a, unde 96% dintre p`rin]i decid ce anume pot urm`ri copiii lor la TV. Cât prive[te copiii mai mici de 2 ani, \n Europa, aproape unul din trei p`rin]i (29%) le \ng`duie acestora s` se uite la TV. De exemplu, \n România, 36% dintre copiii mai mici de 2 ani au voie s` se uite la TV, iar \n Olanda, Belgia [i Irlanda, chiar 40%. |n schimb, \n Germania, Elve]ia, Austria [i Fran]a, mai pu]in de 15% dintre copiii de aceast` vârst` au voie s` se

SOCIAL

uite la TV. „Prea mult sex [i violen]` sunt transmise prin programele TV”, au declarat majoritatea p`rin]ilor cuprin[i \n studiu. Totu[i 85% dintre cei cu copii de pân` la 18 ani cred c` privitul la televizor are efecte pozitive (acumularea de informa]ii generale [i o mai bun` \n]elegere a limbajului). Sondajul european de televiziune a fost derulat \n perioada octombrie-decembrie 2007. La \ntreb`ri au r`spuns 6.000 de p`rin]i din 13 ]`ri. ST

Reclamele la ]ig`ri, interzise \n Rusia

Rusia, cel mai mare produc`tor de ]ig`ri din Europa [i al treilea la nivel mondial, a interzis publicitatea la ]ig`ri pe teritoriul ]`rii, încurajarea comer]ului, dar [i sponsorizarea produselor din tutun.

|ngrijorat de num`rul mare de persoane care mor anual din cauza fumatului, guvernul rus a decis, printr-un proiect de lege, aderarea Rusiei la Conven]ia Cadru a Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii (OMS) ce urm`re[te reducerea fumatului [i \mpiedicarea \ncerc`rilor companiilor multina]ionale produc`toare de ]igarete s` atrag` fum`torii din statele \n curs de dezvoltare. |n Rusia, \ntre 330.000 [i 500.000 de persoane mor anual din cauza bolilor legate de fumat, conform estim`rilor f`cute de Ministerul S`n`t`]ii. De continuare \n pagina 4

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 3


{tiri asemenea, cele mai recente cifre publicate de guvern arat` c` popula]ia de 142 milioane de locuitori se reduce cu jum`tate de milion anual, cu toate c` ritmul declinului se atenueaz`. Doar \n 2006, ru[ii au fumat peste 375 de miliarde de ]igarete. Interdic]ia asupra reclamei la ]igarete nu va intra \ns` \n vigoare imediat, norma urmând s` fie \ndeplinit` \n urm`torii cinci ani. continuare din pagina 3

La nivel mondial, fumatul ucide aproape 5 milioane de persoane pe an, conform Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii. Mai mult, num`rul acesta s-ar putea dubla pân` \n 2020 dac` tendin]ele actuale vor continua, avertizeaz` speciali[tii OMS. Astfel, \n prezent, la fiecare [ase secunde o persoan` moare din cauza unor boli provocate de fumat. ST

ECONOMIC

Japonia, la un pas de recesiune economic` Economia Japoniei risc` s` intre \n recesiune, \n mod asem`n`tor cu a Statelor Unite ale Americii, au afirmat, la \nceputul lunii, economi[tii b`ncii americane Goldman Sachs. Conform unei note adresate clien]ilor b`ncii, probabilitatea ca o recesiune s` afecteze a doua economie a lumii este de 50%. Cea mai mare provocare pentru Japonia este relansarea consumu-

lui intern, \ntr-o perioad` marcat` de un pesimism al consumatorilor. De asemenea, stagnarea cre[terilor salariale [i cre[terea pre]urilor blocheaz` cre[terea economic` a Japoniei, a afirmat Goldman Sachs. Guvernatorul adjunct al Bank of Japan, Toshiro Muto, candidatul principal pentru postul de guvernator ocupat momentan de Toshihiko Fukui, al c`rui mandat expir` \n martie, a declarat c` economia se afl` \ntr-adev`r pe o traiectorie descendent`, iar ciclul pozitiv \n care se afl` pân` \n acest moment este temporar sl`bit. ST

POLITIC

Bush vrea alian]` \mpotriva Teheranului George W. Bush, pre[edintele SUA, a lansat luna aceasta un atac extrem de dur la adresa autorit`]ilor de la Teheran [i a cerut statelor Golfului s` se alieze \mpotriva Iranului, care reprezint` o real` amenin]are la adresa securit`]ii mondiale. „Iranul este \n prezent principalul stat care promoveaz` terorismul \n lume”, a declarat Bush, pe un ton extrem de dur, \ntr-un discurs rostit la Abu Dhabi, capitala Emiratelor

Arabe Unite. Acesta a acuzat regimul de la Teheran c` finan]eaz` activit`]ile extremi[tilor terori[ti, submineaz` pacea din Liban, furnizeaz` arme talibanilor din Afganistan [i caut` s` intimideze

]`rile vecine prin retorica sa alarmist`, sfidând astfel rezolu]iile Na]iunilor Unite. |n final, pre[edintele american a lansat un apel la solidaritate c`tre statele arabe pentru ca, \mpreun` cu SUA, s` poat` face fa]` acestui pericol „\nainte de a fi prea târziu”. „Va veni ziua \n care poporul iranian va avea un guvern care va \mbr`]i[a cauza libert`]ii [i a justi]iei. Atunci, nu ve]i avea un prieten mai bun decât Statele Unite”, le-a spus George W. Bush iranienilor. ST Semnele Timpului Ianuarie 2008

4


MEDIU

Polul Nord se tope[te

Ghea]a din zona arctic` este anul acesta cu 30% mai pu]in` decât de obicei, arat` speciali[tii de la Centrul American pentru Studiul Ghe]ii [i al Z`pezii. Conform acestora, pân` \n 2040, la Polul Nord nu va mai exista deloc ghea]` pe timpul verii. |ngrijor`toare pentru speciali[ti este situa]ia celei mai mari calote de ghea]` din Peru (Quelccaya), care se tope[te cu 200 de metri pe an, ceea ce \nseamn` c`, dac` procesul de topire va continua \n acela[i ritm, pân` \n 2100 calota va disp`rea cu totul. De asemenea, z`pezile de pe Kilimanjaro s-au topit mai mult de

80%, din 1912. Speciali[tii spun c`, \n zece ani, acestea nu vor mai exista. Ghe]arul Unteraar din Alpii Elve]ieni s-a mic[orat cu peste 2000 de metri \n ultimii 150 de ani. Nu este exclus` nici posibilitatea ca majoritatea ghe]arilor din estul [i centrul masivului Himalaya s` dispar` pân` \n 2035. Mai mult, Parcul Na]ional al Ghe]arilor (Montana, SUA), care avea 150 de ghe]ari \n 1910, are acum sub 30, dar [i ace[tia [i-au mic[orat suprafa]a cu dou` treimi. „Lucrurile care se petrec \n mod normal la scar` geologic` se \ntâmpl` acum \ntr-o via]` de om”, explic` Daniel Fagre, cercet`tor la Programul de studiu al schimb`rilor globale, SUA. ST

Ecologi[tii reconstruiesc Arca lui Noe O echip` de ecologi[ti din Turcia [i Germania vor construi anul acesta o replic` a Arcei lui Noe, pe muntele Ararat, \n estul Turciei, la grani]` cu Iran. Chiar pe acest munte, raportul biblic spune c` Arca lui Noe s-a oprit dup` trecerea potopului. Ac]iunea ecologi[tilor se vrea a fi un apel de aten]ionare lansat de Greenpeace cu privire la \nc`lzirea global`. „Schimb`rile climatice sunt reale, se \ntâmpl` chiar acum, [i dac` liderii lumii nu vor ac]iona urgent, decisiv [i cu b`taie lung`, urm`toarele decenii vor duce omenirea \ntr-o stare de degradare cum nu a existat \nc` \n epoca modern`”, spune Hilal Atici, activist Greenpeace. „Ace[ti lideri au primit un mandat de la oameni, de aceea sunt obliga]i s` reduc` masiv emisiile de gaze cu efect de ser`, [i asta chiar acum!”, sus]ine acesta. Mai mult, pe 31 mai 2008, \n cadrul unei ceremonii, ecologi[tii vor cere liderilor lumii s` ac]ioneze \mpotriva schimb`rilor climatice. Multe ]`ri [i-au stabilit deja standarde na]ionale [i mondiale pentru emisiile de carbon. De altfel, schimb`rile climatice vor reprezenta un punct important \n agenda de discu]ii la \ntâlnirea din luna iunie, din Germania, a ]`rilor puternic industrializate (G8: SUA, Marea Britanie, Fran]a, Germania, Japonia, Italia, Canada [i Rusia). ST

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 5

Pagini \ngrijite de Steliana Nzikou [i Radu Vasile

MEDIU


Religie

1

PIB credin]ei -ul

Sfâr[itul anului 2007 a consemnat trei apari]ii publicistice pe tema provocatoare a beneficiilor credin]ei \n Dumnezeu. Ziarul The Washington Post a publicat, pe 15 noiembrie, articolul „Religia, o for]` medical`”. A urmat American Journal of Psychiatry cu articolul „Religie, spiritualitate [i medicin`”, \n edi]ia din decembrie; iar, la jum`tatea aceleia[i luni, vestitul neurolog Mario Beauregard a lansat volumul „Creierul spiritual”. I Lucian Cristescu

|

n pofida abord`rilor specifice, cele trei apari]ii argumenteaz` consonant \n favoarea credin]ei \n Dumnezeu ca profilaxie [i remediu pentru locuitorii Terrei. Autorii vor s` conving` de faptul c` „o doz` de Dumnezeu” face bine oricui, precizând c` 75% dintre medici au observat c` religia \i ajut` pe bolnavi s` \nfrunte boala, o parte dintre ei sus]inând c` „uneori intervine o fiin]` supranatural`” (The Washington Post). 90% dintre psihiatri arat` o oarecare deschidere fa]` de fenomenul religios (American Journal of Psychiatry). Neurologul Mario Beauregard – celebru prin lucr`rile sale \n neurobiologie [i nominalizat de World Media Net ca unul dintre cei „o sut` de pionieri ai secolului XXI” – sus]ine c` „evenimentele

autentic spirituale, cele care transform` via]a, au o origine imaterial`; o putere supranatural` – exterioar` nou` – ne creeaz` experien]ele spirituale, [i nu creierul.”

|ntoarcere spectaculoas` Pentru românul cu fric` de Dumnezeu, afirma]iile de mai sus sunt coincidente cu bunul sim]. Dar pentru gestionarii [tiin]ei, ele semnaleaz` o bizar` schimbare de direc]ie: de la pozitivism c`tre metafizic. Prins` de valul materialismului reduc]ionist de la sfâr[itul secolului al XIX-lea, medicina occidental` a petrecut ultimii 100 ani \ncercând s` se scuture de r`m`[i]ele misticismului. Ilustrul Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, considera religia „form` a bolii menSemnele Timpului Ianuarie 2008

6


un mare poten]ial terapeutic: credin]a religioas`.

„Punctul Dumnezeu”

tale”, „neajutorare infantil`”, „regresie la narcisismul primar” [i „nevroz` obsesiv`” ce antreneaz` o via]` nefericit`.2 Tot Freud a fost cel care a sugerat c` a existat o leg`tur` \ntre crizele epileptice ale lui Dostoievski [i extazele sale religioase.3 Dup` 100 de ani de c`ut`ri [i realiz`ri spectaculoase, [tiin]a medical` este totu[i martor` la persisten]a bolilor cronice [i la recrudescen]a agen]ilor patogeni \n tulpini tot mai agresive [i mai rezistente. Mortalitatea de obâr[ie patologic` \[i ia vama \n ra]ie cresc`toare. Astfel se explic` apetitul cercet`torilor pentru o zon` mai pu]in investigat`, dar care are

Aflat \n c`utarea sediului divinit`]ii \n creier, neuropsihologul Michael Persinger identifica \n 1980 o regiune a lobului temporal pe care l-a numit „punctul Dumnezeu”. |n 2001, speciali[tii americani au identificat o alt` zon` cortical` din lobii parietali. |n 2003 \ns`, savan]ii suedezi au descoperit c` dispozi]ia omului c`tre religiozitate este determinat` nu doar de anatomia scoar]ei cerebrale, ci [i de nivelul de serotonin` – un neurotransmi]`tor reglator al st`rilor emo]ionale [i al instinctelor. Finan]at de funda]ia Templeton, \n anul 2006, canadianul Mario Beauregard adânce[te cercet`rile \n domeniul neuro-teologiei, un nou câmp de cercetare lansat \n 2001 de un grup de savan]i din New York.4 Beauregard invalideaz` definitiv ideea unui „punct al lui Dumnezeu”, eviden]iind un circuit neuronal complex, propriu experien]ei religioase, care \nglobeaz` mai multe regiuni corticale asociate cu concentrarea, emo]ia, con[tiin]a de sine [i percep]ia spa]iului [i a timpului. Teza lui sus]ine c` omul este „bobinat” s` fie religios [i c`, atâta vreme cât mintea nu sufer` vreo modificare fundamental`, religia [i Dumnezeu vor continua s` fie specifice omului. Altfel zis, ideea de Dumnezeu nu poate pleca de la om, c`ci creierul nu-I d` voie s` plece. Creierul este astfel construit \ncât „Dumnezeu [i religia sunt cele mai puternice instrumente \n \ndeplinirea func]iilor primare ale creierului: auto-\ntre]inerea [i auto-transcenden]a.”5 Dar [i la acest nivel se d` „o b`t`lie” \n jurul lui Dumnezeu. Protagoni[tii sunt „neuro-apos-

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 7


Religie tolii” – cei care v`d creierul ca instrument intermediar, ca o anten`, prin care divinitatea poate comunica; [i „neuro-atei[tii” – care sus]in despre credin]` c` nu este decât o iluzie, un produs de obâr[ie chimic` a creierului. Cu privire la cei din urm`, dr. Candace Pert, cercet`toare la Georgetown University Medical Center, comenta c` „savan]ii vocali care cred c` experien]a uman` poate fi redus` la o plaj` de ADN ce nu las` loc pentru o inteligen]` mai \nalt`... se aseam`n` cu un primitiv, care e convins c` juc`torii de pe ecranul TV se afl` \n tubul catodic sau \n tranzistor...” Dac` totu[i credin]a \n Dumnezeu este o „iluzie”, o himer` rupt` de realitate, cum pot fi explicate beneficiile pe care credin]a le aduce \ntr-un domeniu atât de obiectiv cum e s`n`tatea?

{oc statistic! Foloasele credin]ei religioase sunt punctate \n mii de articole:6 Starea general` de s`n`tate Subiec]ii care merg la biseric` cel pu]in o dat` pe s`pt`mân` au fost cu 43% mai pu]in spitaliza]i decât cei care nu merg la biseric`.7 Reader’s Digest 8 noteaz` c` persoanele care frecventeaz` biserica au un nivel mai sc`zut de tensiune arterial`, chiar [i ]inând cont de diver[i factori de risc. Astfel, fum`torii care recunosc importan]a credin]ei au tensiunea arterial` cu 15% mai bun` decât nereligio[ii. Convalescen]a Journal of Health Psychology din 2007 reia un studiu din 1995 efectuat pe 232 pacien]i cu opera]ie pe cord deschis [i dovede[te c` cei

ata[a]i de credin]a religioas` au reac]ionat mult mai bine \n perioada de 2-20 de luni de dup` opera]ie. Comparativ, persoanele necredincioase au avut o rat` de deces mai mare cu 300% fa]` de cele religioase. International Archives of Medicine (2004) sus]ine c` bolnavii credincio[i sunt externa]i dup` o medie de numai 15 zile de \ngrijire medical` comparativ cu 27 zile pentru necredincio[i. |n cartea The Relaxation Response, \n urma unui studiu care a durat 5 ani, dr. Herbert Benson a observat c`, prin medita]ie sau rug`ciune, 75% dintre cei care sufer` de insomnie ajung s` doarm` normal, 35% dintre femeile sterile devin fertile [i 34% dintre bolnavii cronici \[i reduc utilizarea calmantelor. „Cei care afirm` o intimitate cu prezen]a unei puteri mai \nalte au o s`n`tate mai bun` [i o vindecare mai rapid`. Tiparul nostru genetic este astfel f`cut \ncât credin]a \ntr-o entitate absolut` [i infinit` s` fie parte din natura noastr`... Oamenii sunt construi]i s`-I apar]in` lui Dumnezeu”, spune Benson. Semnele Timpului Ianuarie 2008

8


Tulbur`rile psihice American Journal of Psychiatry (2003), \n urma unui studiu efectuat pe 2.616 subiec]i, descoper` trei factori care reduc cu 50% psihozele. Ace[ti factori sunt: religiozitatea, o atitudine de mul]umire [i dispozi]ia de iertare. Din p`cate, cei nereligio[i \nregistreaz` o rat` de suicid cu 400% mai mare fa]` de cei ata[a]i de biseric`. … [i mortalitatea American Psychological Association (2000), \n urma unei cercet`ri de peste de 20 ani, pe un lot de 5.286 californieni, arat` c` participan]ii la serviciile divine au o rat` de deces cu 36% mai mic` decât necredincio[ii.9 Jurnalul Demography (1999) a publicat sondajul condus de National Health Interview pe un e[antion de 21.204 persoane, pe o perioad` de 8 ani. Concluzia: speran]a de via]` pentru credincio[i este cu 8 ani mai mare, respectiv o medie de 83 de ani, fa]` de 75 de ani pentru necredincio[i.10 |n final, American Journal of Epidemiology (2002), referindu-se la un studiu f`cut pe 5.286 adul]i din Alameda, California, pe o perioad` de 28 ani, a observat c` femeile care frecventau s`pt`mânal serviciile religioase aveau o rat` de mortalitate la jum`tate fa]` de cele f`r` apartenen]` religioas`. Cum se explic` aceasta?

medicament-minune care are puterea s`-l vindece. Practica medical` apreciaz` c`, \n 35% dintre cazuri, efectul placebo opereaz` cu succes, chiar dac` are o „magnitudine” imprevizibil`, de la foarte puternic pân` la slab. De fapt, cum opereaz` placebo [i autosugestia? Desigur, tot prin... credin]`: prin

Tiparul nostru genetic este astfel f`cut \ncât credin]a \ntr-o entitate absolut` [i infinit` s` fie parte din natura noastr`... Oamenii sunt construi]i s`-I apar]in` lui Dumnezeu. Herbert Benson credin]a \n remediu, prin speran]a t`m`duirii. Acest soi de credin]` este difuz`, f`r` un sprijin definit [i f`r` o adres` precis`, dar este totu[i... credin]`. Ea are puterea s` \nl`ture depresia [i s` desc`tu[eze mecanismele de ap`rare [i de refacere ale organismului. Credin]a poate avea efect d`un`tor atunci când expectativele se \ndreapt` spre zona negativ`, pesimist`: „{tiu eu c` n-am s` m` vindec!”. |n acest caz este vorba de „nocebo”, efectul opus. Un studiu efectuat \n Clinica SIDA din San Francisco, timp de doi ani, pe 144 pacien]i c`rora li s-a aplicat o terapie alternativ` cu vaccin antitifoidic, a ar`tat puterea credin]ei, dar [i a necredin]ei. Când pacien]ii, ini]ial \ncrez`tori [i cu r`spuns pozitiv la vaccin, [i-au declinat cre din]a \n eficien]a

Varianta 1: Placebo „E doar placebo, simpla putere a sugestiei!” – replic` neuro-atei[tii. Efectul este arhicunoscut [i utilizat \n medicin` \nc` din 1811. El se bazeaz` pe stimularea autosugestiei prin administrarea unei substan]e inerte, dar despre care pacientul crede cu t`rie c` este un Ianuarie 2008 Semnele Timpului 9


Religie tratamentului, au cunoscut o deteriorare rapid`, cu infec]ii grave („nocebo”). Doar 20 dintre ei, cu \ncredere \n tratament, au continuat s` r`spund` pozitiv.11 Pe acest fundament opereaz` psihoimunologia – disciplina care studiaz` factorii sociali [i psihologici ce afecteaz` func]iile endocrine [i imunitare. Placebo este un fapt real, o virtute a credin]ei chiar difuze, a credin]ei „goale”. De[i nu este un aspect de neglijat, totu[i placebo reprezint` doar o parte minor` din eficacitatea Factorului Credin]`.

Varianta 2: Stilul de via]` Placebo, a[adar, opereaz` ocazional [i cu eficien]` variabil`. |n schimb, credin]a religioas` influen]eaz` holistic \ntreaga via]`. Subordonându-se unei autorit`]i mai \nalte, omul religios \[i aliniaz` comportamentul conform voin]ei supreme. Sociologul dr. Byron R. Johnson, \n urma analizei a circa 800 de studii, ajunge la concluzia c` activitatea religioas` [i mersul la biseric` sunt benefice, disciplinând via]a

omului.12 Credin]a \n Dumnezeu ofer` motiva]ii puternice pentru abstinen]a de la alcool [i droguri, pentru reten]ia lini[tit` [i f`r` frustr`ri a libidoului sexual aberant [i ordoneaz` gândurile [i deciziile omului conform principiilor respectului fa]` de valorile spirituale. Pe lâng` aceasta, activitatea \n grupurile religioase

\nt`re[te comunicarea interpersonal`, integrarea social`, voluntarismul [i buna dispozi]ie – factori care aduc \mplinire [i m`resc speran]a de via]`. A[a se explic` [i rezultatele studiului publicat \n American Journal of Public Health,13 care a comparat 11 kibbutzuri14 de evrei ortodoc[i cu altele 11 de evrei nereligio[i. Independent de diferen]ele economice sau cele de vârst`, mortalitatea celor credincio[i era cu aproximativ 50% mai mic` fa]` de rata mor]ii din kibbutzurile seculare. La aceea[i concluzie ajunge [i articolul din National Geographic 15, referindu-se la adventi[tii de ziua a [aptea. Speran]a de via]` a adventi[tilor dep`[e[te speran]a medie cu aproximativ 11 ani. Cercet`torii au observat c` o concep]ie coerent` despre lume, o speran]` pe termen lung, sim]ul responsabilit`]ii, studiul Bibliei, rug`ciunea [i respectarea Sabatului \mpreun` cu o atitudine care promoveaz` [i respect` s`n`tatea se asociaz` cu diminuarea stresului [i cu o stare de bine augmentat`.16 Jeffrey S. Levin, profesor la National Institute of Healthcare Research din Rockville, a denumit aceste caracteristici principii theosomatice, care, evident, fac mai mult decât aleatoriul placebo.

Varianta 3: Degetul lui Dumnezeu {i totu[i beneficiul major al Produsului Intern Brut (PIB) al credin]ei vine dintr-o alt` Semnele Timpului Ianuarie 2008

10


Reportaj CBN surs`. Un num`r semnificativ de medici [i cercet`tori crediteaz` ideea unei „realit`]i supranaturale [i exterioare omului” care uneori se interfereaz` \n via]a omului. Dup` zeci de ani de cazuistic`, cardiologul Herbert Benson afirm`: „Credin]a \ntr-o for]` invincibil` [i infailibil` este o putere de vindecare major`. Este credin]a cu poten]ial suprem.” Cum altfel s-ar putea explica rezultatele spectaculoase ale rug`ciunilor pentru bolnavi f`r` ca ace[tia s` fie \n cuno[tin]` de cauz`? Institutul Duke Clinical Research a efectuat, \n 2001, un test asupra 150 de bolnavi cardiaci, \mp`r]i]i \n 5 grupe. Una dintre grupe – cea de control – a primit tratamentul standard. Celelalte grupe au primit diferite tratamente alternative, \ntre care grupul 5 a fost destinat rug`ciunii de mijlocire din partea unor cre[tini consacra]i. Fa]` de grupul de control, celelalte unit`]i au dovedit o vindecare cu 30% superioar`, f`r` complica]ii. Dar grupul cu rata cea mai mic` de complica]ii (cu pân` la 50% mai pu]in) s-a dovedit a fi grupul care beneficiase exclusiv de rug`ciuni. „Pentru asemenea

|n vara anului 1984, Greg Anderson a \nceput s` tu[easc` persistent. Examenul medical i-a descoperit un cancer pulmonar agresiv. Dup` \ndep`rtarea pl`mânului stâng, optimismul lui Greg s-a ref`cut: „Gata cu cancerul!” Dar la numai patru luni, Greg s-a internat din nou. Analizele au confirmat o recidiv` galopant`. Cancerul invadase \ntregul sistem limfatic [i \nmugurise metastaze pretutindeni, a[a c` o nou` interven]ie era imposibil`. Trimis acas` cu doar 30 de zile de speran]` de via]`, Greg a alergat \nnebunit la Dumnezeu. Nu era un om religios, dar ce nu faci... pân` treci puntea! Rug`ciunea personal` [i studiul Bibliei, \mpreun` cu rug`ciunile altora, au n`scut \n el mai \ntâi dorin]a de a avea o rela]ie autentic` cu Dumnezeu. La \nceput stângaci [i chinuit de \ndoieli, Greg a f`cut din textul Bibliei temeiul siguran]ei sale. Trecuser` cele 30 de zile, iar Greg st`tea \nc` ascuns \n Dumnezeu. |ntr-un timp record, starea lui s-a \mbun`t`]it vizibil. Medicii \ns` \i temporizau entuziasmul: „Nu se poate, domnule Greg. Canceru-i cancer...” {i totu[i Dumnezeu l-a vindecat pe deplin. An de an, Greg este supus la bateria de analize, doar ca s` primeasc` acela[i verdict: „Din punct de vedere clinic, pacientul este liber de orice simptom al cancerului.” Greg Anderson, prin cele 7 c`r]i publicate [i 1,5 milioane vândute, este recunoscut ca o autoritate \n domeniu. Funda]ia sa, „Cancer Recovery Foundation”, cu 300 de centre de tratament \n America de Nord, Fran]a, Anglia [i Germania, aduce alinare, speran]` [i vindecare prin str`vechea [i simpla metod`: credin]a \n Dumnezeu.19

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 11


Religie fapte, n-avem explica]ie [tiin]ific`”, a declarat dr. Harold G. Koenig, directorul Centrului pentru Studiul Religiei, Spiritualit`]ii [i S`n`t`]ii al Universit`]ii Duke.17 Experimentul nu este deloc un unicat. The New York Times (2004)18 arat` c`, din anul 2000 pân` \n 2004, au fost f`cute cel pu]in 10 experimente pe tema eficien]ei rug`ciunii pentru bolnavi, f`r` participarea acestora. Concluziile sunt nea[teptate: I Tratamentul pentru fertilitate este de dou` ori mai eficient \n cazul femeilor pentru care s-au \n`l]at rug`ciuni (Universitatea Columbia, 2001).

Credin]a \n Dumnezeu ofer` motiva]ii puternice pentru abstinen]a de la alcool [i droguri, pentru reten]ia lini[tit` [i f`r` frustr`ri a libidoului sexual aberant [i ordoneaz` gândurile [i deciziile omului(...). I Cei 192 pacien]i-]int` ai rug`ciunilor, dintr-un total de 393 cardiaci dintr-un spital din San Francisco, au solicitat de 5 ori mai pu]ine antibiotice [i au avut de 3 ori mai pu]ine complica]ii. I Dintre cei 990 cardiaci ai spitalului universitar St. Luke din Kansas City, pacien]ii-]int` au f`cut cu 11% mai pu]ine complica]ii, iar acolo unde ap`reau, aveau o gravitate redus`. „Nu [tim ce \nseamn` aceasta”, a spus dr. William, liderul echipei, „dar vedem o asociere \ntre rug`ciuni [i \ns`n`to[ire. Cum se rea-

lizeaz` asta, e dincolo de [tiin]`. Cred \ns` c` rezultatele ne conving c` metodele ne-medicale sunt legitime.”

Credit [tiin]ific Desigur, neuro-atei[tii contest` vehement corectitudinea tuturor experimentelor, asemeni juri[tilor care blocheaz` dosare grele sub pretextul unor vicii de procedur`. Cu toat` opozi]ia lor \ns`, zidul de desp`r]ire dintre credin]` [i medicin` este constant diminuat. Din 1995, Harvard Medical School atrage anual circa 2.000 de medici la conferin]ele pe tema „Spiritualitatea [i vindecarea \n medicin`”. Duke University a [i \nfiin]at un Centru pentru Studiul Religiei, Spiritualit`]ii [i S`n`t`]ii. Dintre cele 135 de [coli de medicin` existente \n SUA \n 1994, doar 3 facult`]i ofereau cursuri de spiritualitate [i s`n`tate. |n 1999, num`rul acestora a ajuns la 51, iar \n 2005, erau 101 universit`]i care includeau cursurile \n curriculum. Dac` este adev`rat dictonul lui Einstein, cum c` „religia f`r` [tiin]` este oarb`, dar

Semnele Timpului Ianuarie 2008 12


[tiin]a f`r` religie este [chioap`”, atunci, evident, lucrurile au pornit-o cu ambele picioare!

Post scriptum Este posibil ca cele scrise s` nu te surprind`. Dac` totu[i au deschis un nou orizont pentru aventura credin]ei tale, e necesar s` [tii c`, a[a cum exist` Dumnezeu, exist` [i un diavol \mpotriva c`ruia Dumnezeu avertizeaz`. {i, dac` Dumnezeu vindec` miraculos, are [i diavolul o palet` – chiar dac` redus` – de remedii spectaculoase cu aspect supranatural, fie ele energii cosmice, bioenergii, medita]ie transcendental`, ap` vie, magnetism, spiritism, yoga, ayurveda sau New Age. Mai mult, exist` Reiki, bioraze, naturopatie, medicin` alternativ`..., ba chiar [i tele-evangheli[ti [i vindec`tori de la distan]`. Este specialitatea eminen]ei sale diabolice s` dubleze, cât mai fidel dac` se poate, miracolele lui Dumnezeu. Totu[i, chiar dac` p`mântul, din punct de vedere biblic, reprezint` (\nc`) un „teritoriu inamic”, Dumnezeu nu-i permite impostorului s` dispun` la bunul s`u plac de om. Ca m`sur` de siguran]`, Creatorul ne-a \nzestrat cu liberul arbitru, pe care nicio putere din univers nu-l poate viola. {i apoi, ne-a d`ruit un \ndrumar complet – Sfânta Scriptur` – cu suficiente repere pentru un discern`mânt clar \n confruntarea metafizic`. „Cine caut` g`se[te” (Matei 7,8) . A[adar, aten]ie cui \i acorzi creditul! C`ci nu este totuna cine te vindec`! ST

1. Produsul Intern Brut 2. Sigmund Freud, Opere complete, vol. 22, 1964. 3. |n timp ce studiile arat` o anumit` corela]ie \ntre experien]a religioas` [i diverse dezordini mentale, exist` motive pentru care aceast` asociere nu este obligatorie [i nici singura explica]ie. Mai \ntâi, nu orice persoan` cu deranjamente mentale are [i o experien]` spiritual` neobi[nuit`. Doar un mic procent dintre cei cu epilepsia lobului temporal semnaleaz` asemenea experien]e. |n al doilea rând, exist` mult prea mul]i oameni cu experien]e religioase neobi[nuite care nu pot fi \ncadra]i patologic. |n al treilea rând, aceste experien]e produc schimb`ri majore [i pozitive \n filozofia de via]` a omului – lucru niciodat` pomenit \n cazul celor cu deranjamente mentale. 4. Revista Newsweek din 5 iunie 2001, \n articolul „God and the Brain How We’re Wired for Spirituality”. 5. Andrew Newberg, Born to Believe: God, Science, and the Origin of Ordinary and Extraordinary Beliefs 2007. 6. Pentru „Religion and Medicine”, Google afi[eaz` 5.850.000 adrese. 7. Rela]ia dintre Religie [i S`n`tate: Psihoneuroimunologia [i Factorul Credin]`, de Harold G Koenig, Harvey Jay Cohen. Oxford University Press, februarie 2002. 8. Reader’s Digest, mai 2000, \n articolul „Faith is Powerful Medicine”, de Colson & Pearcey, p. 313. 9. M.E. McCullough, W.T. Hoyt, D.B. Larson, H.G. Koenig, and C. Thoresen, Religious Involvement and Mortality: A Meta-analytic Review, American Psychological Association, 2000. 10. R.A. Hummer, R.G. Rogers, C.B. Nam, and C.G. Ellison, Religious Involvement and U.S. Adult Mortality, Jurnalul „Demography”, 36 (1999), 273-285. 11. Articolul „Credin]a \n tratament influen]eaz` eficacitatea printre pacien]ii de SIDA”, de Mehl-Madrona and Chan, \n Complementary Health Practice Review, 1999; 5: 129-139. 12. Byron Johnson, Objective Hope: Assessing the Effectiveness of Faith-Based Organizations, 2002. 13. American Journal of Public Health, 1996, articolul de J.D. Kark, G. Shemi, Y. Friedlander, O. Martin, O. Manor and S.H. Blondheim, „Does Religious Observance Promote Health? Mortality in Secular vs. Religious Kibbutzim in Israel”, 341-346. 14. Gospod`rii colective agrare \n Israel 15. National Geographic, articolul „Secretele longevit`]ii”, noiembrie 2005. 16. M.A. Musick, J.S. House and D.R. Williams, \n Attendance at Religious Services and Mortality in a National Sample, document prezentat la conven]ia Asocia]iei Sociologice Americane, 1999. 17. Revista Better Nutrition, februarie 2002. 18. The New York Times, 10 octombrie 2004, „Can Prayers Heal? Critics Say Studies Go Past Science's Reach”, de Benedict Carey. 19. http://www.cbn.com/700club/guests/bios/ Greg_Anderson101706.aspx

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 13


Religie

Taina iert`rii Decretul emis de Vatican la sfâr[itul anului 2007, privind acordarea de indulgen]e, a adus \nc` o dat` \n centrul aten]iei subiectul c`p`t`rii iert`rii divine. Conform documentului papal, vor primi indulgen]e plenare to]i credincio[ii care vor vizita, pe parcursul anului 2008, loca[ul Sfintei Fecioare de la Lourdes. I Marius Necula

C

onform teologiei catolice, indulgen]ele au rolul de a scurta timpul pe care sufletele credincio[ilor \l vor petrece \n Purgatoriu pentru sp`larea p`catelor. Papa Benedict al XVI-lea are el \nsu[i programat` o vizit` la Lourdes \n toamna anului viitor, cu ocazia \mplinirii a 150 de ani de la apari]ia Fecioarei \n fa]a unei tinere canonizate ulterior ca Sf. Bernadeta. Conform statisticilor, \n 2005, doar un sfert dintre catolici se spovedeau, fa]` de trei sferturi cât o f`ceau \n 1980. |n acest context, \n februarie anul trecut, papa Benedict al XVI-lea a transmis un mesaj clar tuturor preo]ilor: promovarea spovedaniei. La mai pu]in de o lun` dup` acest \ndemn, \n cadrul unui eveniment organizat la sfâr[it de s`pt`mân` [i dedicat spovedaniei (numit dup` Vatican II [i sacramentul reconcilierii), peste 5.000 de persoane au mers \n Dieceza de Orlando din Florida [i au apelat la preo]i pentru m`rturisirea p`catelor. Tot \n SUA, 5 parohii din Chicago [i-au unit for]ele \n cadrul programului „24 de ore de har”. Preo]ii au primit peniten]ii \ntr-o zi de

vineri, de la ora 9 pân` la 21. Aproape 2.500 de p`c`to[i [i-au m`rturisit astfel gre[elile \n speran]a c` vor primi iertarea. Mul]i dintre cei care s-au prezentat \n fa]a preo]ilor nu erau credincio[i catolici. Interesul publicului pentru m`rturisirea p`catelor a „for]at” pân` [i bisericile protestante s` reia problema tainei spovedaniei. Vara trecut`, o ramur` nord-american` a luteranilor a aprobat o prevedere \n favoarea

Semnele Timpului Ianuarie 2008 14


ritului m`rturisirii, dup` ce secole de-a rândul ea a fost neglijat`. Multe biserici au organizat evenimente dedicate exclusiv m`rturisirii p`catelor. |n unele, pentru ca acest act s` fie mai pu]in intimidant pentru credincio[ii protestan]i, pastorii le-au cerut participan]ilor s` \[i scrie p`catele pe buc`]i de hârtie care ulterior urmau s` fie arse sau pe pietre care aveau s` fie aruncate \n ocean. Poc`in]a, ca stare de con[tiin]` raportat` la vinov`]ia ap`s`toare a gre[elii, a fost prezentat` sub diferite forme, pe parcursul istoriei. La grecii antici, personificarea con[tiin]ei care sanc]ioneaz` vinov`]ia faptei era redat` sub forma unor divinit`]ii numite Erinyes (sau Eriniile, iar la romani acestea erau numite Furiile). Ele aveau \nf`]i[area unor femei \nfuriate, cu ochii ie[i]i din orbite, cu p`rul despletit [i cu felinare \n mân`, urm`rindu-l pe vinovat [i producându-i insuportabile tulbur`ri suflete[ti. La triburile primitive, con[tiin]a \mpov`rat` de vinov`]ia p`catului aducea nevoia de expiere, prin m`rturisirea lui. Isp`[irea se f`cea prin sp`lare, ardere, lovire, flagelare, t`iere ori mutilare. O form` superioar` de abordare a iert`rii o g`sim \n Legea lui Manu (undeva \ntre secolele al XIII-lea [i al VI-lea \.Hr.) care prevedea: „Cine a f`cut un p`cat [i se c`ie[te de el e liber de acel p`cat; \ns` nu va fi cur`]it de el decât numai atunci când se va hot`r\ s` nu-l mai fac`.”

Nevoia de a m`rturisi gre[eala se \nregistreaz` [i \n dreptul persoanelor areligioase. A[a se explic` de ce atât de mul]i oameni caut` site-uri de internet care ofer` posibilitatea de a posta m`rturisiri online. Conform statisticilor serverului de internet YouTube, unele m`rturisiri de acest gen au fost vizualizate de peste 21.000 de ori. |n condi]iile \n care excludem cazurile patologice, se poate afirma c` procesele de con[tiin]` sunt universale, particulare fiind doar mijloacele prin care indivizii primesc pacea interioar`.

Un istoric al spovedaniei La \nceput, \n perioada persecu]iilor, cre[tinii aposta]i erau primi]i \napoi \n sânul comunit`]ii dup` o perioad` de excomunicare [i \n urma unei poc`in]e veritabile. \n privin]a dovedirii poc`in]ei, penitentului i se d`deau de \ndeplinit anumite epitemii – canoane dup` care se stabilea autenticitatea \ntoarcerii celui vinovat. Canonul nu era deci pedeaps` pentru p`catul comis [i nici un mijloc de câ[tigare a iert`rii, ci doar un criteriu obiectiv de constatare a poc`in]ei celui \n cauz`. Este adev`rat c` uneori Biserica lua decizia de scurtare a canonului, [i anume atunci când se putea observa \n mod categoric efectele benefice ale epitemiei, recuperarea celui \n cauz` fiind deplin`. Canonul XXII al Sinodului din Niceea (325 d. Hr.), referindu-se la situa]ia cre[tinilor

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 15


Religie aposta]i (traditores), a hot`rât urm`toarele: „Pentru ace[ti p`c`to[i, trebuie s` avem mai mult` grij` ]inând cont de sentimentele lor [i de felul lor de vie]uire. Aceia dintre ei care, prin p`rere de r`u [i lacrimi \nso]ite de r`bdare [i fapte bune, dovedesc sinceritatea unei \ntoarceri reale, dup` ce au \mplinit timpul de poc`in]` \n rândul ’ascult`torilor’, pot fi admi[i \n rândurile ’rug`torilor’ \nainte de timpul prescris. Cei care suport` \ns` cu indiferen]` excluderea lor din Biseric` [i care gândesc c` aceast` pedeaps` este suficient` pentru a isp`[i p`catul lor s` fie ]inu]i a \mplini \ntreg timpul prescris.” Pe timpul excluderii din comunitatea de credincio[i, celor \n cauz` nu li se permitea participarea Un pas important activ` \n slujbele Bisericii, ei fiind asimila]i celor neboteza]i. \n privin]a dezvolt`rii Tat`lui [i al Fiului [i al SfânMai târziu, spovedania puspovedaniei dup` tului Duh. Amin.” Dezleblic` s-a \ncet`]enit [i pentru modelul actual a fost garea era tocmai ridicarea alte p`cate grele, precum: idof`cut \n secolul al cenzurii, ca urmare a malatria, uciderea [i adulterul. Peniten]ii \[i spuneau p`catele VI-lea, când c`lug`rii nifest`rii unei poc`in]e veritabile, iertarea fiind acorcu voce tare \n fa]a ob[tii irlandezi au \nceput dat` nu de preot, ci de cre[tine, apoi urmau o ’m`rturisirea Dumnezeu. perioad` de post [i \ncercare. auricular`’, adic` Canoanele se stabileau \n Episcopul le d`dea dezlegarea, conformitate cu gravitatea reintegrându-i astfel \n bisela ureche(...). p`catului s`vâr[it. |n acest ric`. |n limbajul bisericesc, sens, Biserica a stabilit un legarea [i dezlegarea nu erau top al celor mai grave p`cate, [apte la num`r sinonime cu iertarea, aceasta fiind oferit` de (mândria, invidia, l`comia, pofta trupeasc`, Dumnezeu [i recunoscut` obiectiv de Biseric` mânia, aviditatea [i lenea), ele fiind numite [i prin dezlegarea oferit` de oficialii ecleziastici. p`cate de moarte. Asta nu \nsemna \ns` c` Chiar [i cuvintele rostite de preot sunt o celelalte puteau fi trecute cu vederea, m`rturie a unei practici str`ine de \n]elesul deoarece, conform celor scrise de sfântul actual: „Domnul [i Dumnezeul [i Mântuitorul apostol Pavel, toate1 p`catele duc \n final la nostru Isus Hristos, cu harul [i cu \ndur`rile iubirii Sale de oameni, s`-]i ierte ]ie, fiule moarte. (numele), toate p`catele tale, iar eu, nevredUn pas important \n privin]a dezvolt`rii nicul preot, cu puterea care mi s-a dat, \]i iert spovedaniei dup` modelul actual a fost f`cut [i te dezleg de toate p`catele tale, \n numele \n secolul al VI-lea, când c`lug`rii irlandezi au \nceput „m`rturisirea auricular`”, adic` la ureche, fiind deci o m`rturisire privat`, pentru ca Cele mai grave p`cate, conform Bibliei peniten]ilor s` nu le fie ru[ine s` se poc`iasc`. „{ase lucruri ur`[te Domnul, [i chiar [apte \i sunt urâte: (1) ochii trufa[i, Astfel, cre[tinii au \nceput s`-[i spovedeasc` (2) limba mincinoas`, (3) mâinile care vars` sânge nevinovat, (4) inima [i p`cate „mai u[oare”, iar spovedania privat` care urze[te planuri nelegiuite, (5) picioarele care alearg` repede la r`u, s-a generalizat, devenind, \n secolul al IX-lea, (6) martorul mincinos, care spune minciuni, [i (7) cel ce stârne[te condi]ie necesar` particip`rii la euharistie. |n certuri \ntre fra]i.” Proverbe 6,16-19 1215, ea a devenit obligatorie. Mai târziu, \n secolul al XVI-lea, Carlos Borromeo, un episSemnele Timpului Ianuarie 2008 16


\n urma m`rturisirii p`catului, este absolvit cop italian (ulterior cardinal), a inventat conde vin`, preotul fiind cel care pronun]` fesionalul, un scaun de spovad` \n form` de sentin]a. Pentru ca o m`rturisire s` aib` cadulap. Aceast` nou` inven]ie asigura credinracterul sacramental, ea trebuie s` se fac` cio[ilor Bisericii din Occident mult dorita \naintea unui preot hirotonit, care are autoriintimitate \n actul m`rturisirii. |n R`s`rit, tatea de a lega [i de a dezlega (sensul exprespovedania se practica fie \n diaconin (camera siei este acela de absolvire de p`cat). destinat` p`str`rii ve[mintelor [i obiectelor culAutorit`]ile catolice sus]in c` preotul, ca simtice), fie \n fa]a unei icoane din pronaos, de plu individ sau chiar ca om pios, nu are puterea preferat cea a Mântuitorului. de a ierta p`catele, autoritatea aceasta fiind Trebuie amintit [i faptul c` spovedania s-a dezvoltat \n contextul unei abord`ri juridice a problemei p`catului. Ini]ial, aposta]ii participau la un soi de judecat` \n care era implicat` \ntreaga comunitate de credincio[i. Ca la un tribunal, p`c`tosul era acuzat de relele comise, iar preotul, \n rol de judec`tor, d`dea sentin]a cu pedeapsa de rigoare. Pe de alt` parte, Biserica a fost influen]at` \n teologia ei de concep]ia roman` cu privire la drept [i dreptate. A[a se face c`, \n dogmatica medieval`, apare no]iunea de satisfac]ie, dreptatea cerând o plat` pentru p`catul comis. Mai mult, credin]a medieval` este marcat` de c`utarea rezervat` exclusiv lui Dumnezeu. |n acela[i bun`voin]ei divine, p`catele omului stârnind timp \ns`, iertarea divin` este oferit` \n urma mânia divin`. Jean Delumeau, marele istoric al slujirii preo]e[ti. Preo]ii sunt numi]i vicari [i cre[tinismului, \n P`catul [i frica 2, citeaz` judec`tori (praesides et judices), fiind admidintr-un almanah din 1578: „ [Dumnezeu] este gata, mai mult ca oricând, s` dea frâu nistratori ai harului divin [i, din acest motiv, liber mâniei \mpotriva viciilor noastre, chihot`rârea preotului devine hot`rârea lui nuindu-ne la tot pasul cu r`zboaie, v`rs`ri de Dumnezeu. sânge, obidiri, pr`d`ciuni, jafuri [i \nrobiri; chiar cu cium` [i boli necunoscute.” Un alt Indulgen]a almanah, din 1593, relua aceea[i tem`: „Cu siSpre deosebire de ortodoc[i, catolicii mai au guran]`, numai prin p`catele noastre dezla \ndemân` \nc` un mijloc de a face rost de gust`toare, numai prin jalnica noastr` iertare: indulgen]a. Conform credin]ei catolice, \nd`r`tnicie f`r` leac \n toate p`catele comise dup` botez pot cele rele L-am stârnit din ce \n Despre Tetzel se spune chiar fi iertate prin sacramentul pece mai mult pe bunul Dum- c` \i \ndemna pe oameni s` niten]ei. Totu[i r`mâne \n connezeu \mpotriva noastr`.” cumpere indulgen]e cu urm`- tinuare pedeapsa temporal` |n]elegând astfel caracterul toarea poezioar`: „Când b`nu]ul cerut` de dreptatea divin`, iar divin, oamenii au apelat la cade \n cutie/ Sufletul din Pur- aceast` cerin]` trebuie \ndeplirug`ciuni, post sau autofla- gatoriu iese.” (Sobald der pfen- nit` fie \n aceast` via]`, fie dup` gel`ri pentru a câ[tiga bun`vo- ning im kasten klingt /Die seel moarte, \n Purgatoriu. Indulin]a divin`. Canoanele au fost aus dem Fegfeuer springt.) gen]a \nseamn` iertarea \n fa]a \n]elese (cel pu]in la nivelul lui Dumnezeu a pedepsei popular) nu ca mijloace de vremelnice datorate p`catelor probare a poc`in]ei, ci ca fiind ele \nsele c`i de a c`ror vin` este [tears` deja, iertare pe care isp`[ire. credinciosul bine dispus suflete[te o ob]ine \n Conform \nv`]`turii catolice, sacramentul condi]ii determinate, prin ac]iunea Bisericii spovedaniei este o judecat` a p`c`tosului care, care, \n calitate de distribuitor al r`scump`r`rii, Ianuarie 2008 Semnele Timpului 17


Religie \mparte [i aplic`, prin autoritatea ei, tezaurul \ndestul`rilor aduse de Hristos [i de sfin]i. Trebuie remarcat c` indulgen]ele nu iart` p`catele, ci pedepsele pentru p`cate care, \n unele cazuri, pot persista \naintea lui Dumnezeu [i dup` iertarea p`catelor. Acest lucru implic` distinc]ia \ntre vin` (culpa) [i pedeaps` (poena), precum [i cea \ntre pedeapsa ve[nic` [i cea vremelnic`. O indulgen]` \i ofer` deci p`c`tosului posibilitatea de a achita aceast` datorie \n timpul vie]ii sale p`mânte[ti. Sursa indulgen]elor se afl` tocmai \n comoara de merite strânse de Isus Hristos, Mântuitorul, al`turi de cele ale sfin]ilor. Lucrul acesta este clar exprimat de papa Clement al VI-lea, \n 1334, când, prin bula Unigetus, se afirma c`

sursa indulgen]elor este format` din meritele lui Hristos [i cele ale sfin]ilor. Indulgen]ele pot fi par]iale sau plenare (dup` cum elibereaz`, \n parte sau \n totalitate, de pedeapsa vremelnic` datorat` p`catului), ele putând fi aplicate celor vii, dar [i celor mor]i. A[adar, indulgen]ele iart` pedeapsa vremelnic`, vina fiind iertat` prin spovedanie. Pe fundalul supersti]iilor medievale, indulgen]ele au devenit \ns`, \n scurt timp, un mijloc pervertit de colectare a banilor. Nici R`s`ritul nu a fost ferit de astfel de abuzuri, plata pentru rug`ciuni fiind [i azi \n uzan]`. {i iat` cum Biserica devine, din ispravnicul harului lui Dumnezeu, un negu]`tor al sufletelor

oamenilor. Oare cum ar privi Hristos aceste realit`]i, El care a r`sturnat mesele celor care f`cuser` din religie o afacere profitabil`?

Cealalt` parte a baricadei Reforma ini]iat` de Luther a fost, \n mod v`dit, o reac]ie fa]` de abuzurile comise de Biserica medieval`. Luther a afi[at pe u[a Bisericii Castelului din Wittemberg, pe 31 octombrie 1517, cele 95 de teze, \n care a condamnat abuzurile sistemului indulgen]elor. Reformatorul a sus]inut c` nu prin poc`in]` (contritio) se prime[te iertarea, ci prin credin]`. Diferen]ele teologice vor duce \n final la schism`. Afirma]ia apostolului Pavel din Epistola c`tre Romani a devenit astfel funda]ia unei noi confesiuni: „|n ea (\n Evanghelie, n.r.) este descoperit` o neprih`nire pe care o d` Dumnezeu, prin credin]` [i care duce la credin]`, dup` cum este scris: ’Cel neprih`nit va tr`i prin credin]`.’”3 Reprezentativ pentru pozi]ia protestant` tradi]ional` este Pierre Bühler, profesor de teologie sistematic` la Facultatea de Teologie a Universit`]ii din Zürich, Elve]ia. Acesta a publicat, \n anul marelui Jubileu (2000), Protestantismul contra indulgen]elor. O pledoarie pentru neprih`nirea prin credin]` 4 – un volum \mpotriva indulgen]elor, care pune \n opozi]ie \ndrept`]irea prin credin]` [i practica indulgen]elor. Cartea este un amestec unic de discurs teologic profund [i p`reri personale condimentate cu o ironie aparte. Autorul m`rturise[te c` ideea volumului s-a n`scut dup` ce a citit site-ul de internet al Vaticanului, unde se puteau descoperi toate detaliile privind posibilitatea de a dobândi indulgen]e \n anul jubiliar. „|ntr-un mod destul de ciudat, se \ntrep`trund \nalta tehnologie a secolului XX [i evlavia Evului Mediu”, spunea Bühler. Teologul elve]ian neag` posibilitatea de a-i ajuta pe mor]i, credin]a \n Purgatoriu fiind considerat` de acesta „un reziduu al mitologiei religioase”. Concluzia teologului luteran despre indulgen]e nu este deloc... indulgent`, acesta afirmând t`ios c`, „\n ciuda tuturor eforturilor Vaticanului de a scoate \n relief dimensiunea spiritual`, practica indulgen]elor suscit` un spirit contabil, concentrat pe randamentul faptelor, pre]uind meritele [i autorizând astSemnele Timpului Ianuarie 2008

18


fel [i un nego] al iert`rii pentru sine [i pentru r`posa]i.” |n America, atitudinea este ceva mai conciliant`, datorit` atitudinii proecumenice. Michael Root, profesor de teologie sistematic` la Seminarul Luteran din Columbus, Ohio, consider` c`, mai presus de disensiunile teologice privind problematica indulgen]elor, ar trebui s` primeze ]elul ecumenic. „Modul \n care reac]ion`m, catolici [i necatolici, la indulgen]e poate fi un test al voin]ei noastre ecumenice”5, afirm` acesta. „Dac` prin aceea[i autoritate iart` Biserica p`catul, atunci de ce nu poate un preot la spovad` s` ierte [i pedeapsa vremelnic` \mpreun` cu pedeapsa ve[nic`?”, se \ntreab` teologul american. Totu[i de ce ar avea Dumnezeu nevoie de asocia]i \n oferirea iert`rii? Personal, prefer s` r`mân la o credin]` simpl`, departe de disputele ori tertipurile teologice. {tiu c` iertarea o pot primi personal de la Dumnezeu. {i atunci, de ce s` mai fac apel la serviciile slujitorilor biserice[ti? Doar pentru beneficiile de ordin psihologic? Iar dac` ar fi s` reducem m`rtu-risirea la un simplu act terapeutic, atunci, s` fim one[ti, la ce ne mai trebuie credin]a \n Dumnezeu? Totu[i cel care mai crede c` Dumnezeu are puterea de a oferi iertarea trebuie s` aib` o definire clar` a caracterului divin. {i asta pentru c` mai nociv` decât ateismul este acea percepere distorsionat` a Celui Milostiv. Doar redescoperirea lui Dumnezeu va duce la \n]elegerea deplin` a tainei m`rturisirii. Când \i \ndemna pe cre[tini \ntru m`rturisirea p`catelor, apostolul Ioan nu uita s` ofere [i garan]ia eficien]ei unei astfel de confes`ri: „Dac` ne m`rturisim p`catele, El este credincios [i drept ca s` ne ierte p`catele [i s` ne cur`]easc` de orice nelegiuire.”6 Martin Luther Totu[i p`catele pot fi de o a[a

natur` \ncât unele trebuie amintite numai lui Dumnezeu, iar altele [i celor c`rora le-am adus v`t`mare. |nsu[i Hristos afirma c` cererea de iertare \naintea lui Dumnezeu nu poate suplini \mp`carea cu semenul.7 Ne supunem adesea unor peniten]e dureroase [i obositoare pentru a recomanda astfel fiin]a noastr` Dumnezeului cerului sau pentru a isp`[i \n acest fel un anume p`cat. Numai c` prin aceasta \njosim Dumnezeiasca F`ptur`. |nc` mai credem c` El ar trebui convins, \nduplecat ori \mbunat? Apostolul Pavel se \ntreba: „El, care n-a cru]at nici chiar pe Fiul S`u, ci L-a dat pentru noi to]i, cum nu ne va da f`r` plat`, \mpreun` cu El, toate lucrurile?”8 {i a[a se face c` Cel Jertfit devine ap`r`torul sufletului biciuit de vin`: „Prin urmare, a trebuit s` Se asemene fra]ilor S`i \n toate lucrurile ca s` poat` fi, \n ce prive[te leg`turile cu Dumnezeu, un mare preot milos [i vrednic de \ncredere, ca s` fac` isp`[ire pentru p`catele norodului.”9 {i tocmai ca urmare a travers`rii acestei pr`pastii existen]iale, cauzate de \nstr`inarea p`catului, Dumnezeul \ntrupat devine unicul [i singurul ap`r`tor al umanit`]ii. „C`ci este un singur Dumnezeu [i este un singur mijlocitor \ntre Dumnezeu [i oameni: Omul Isus Hristos.”10 ST 1. Romani 6,3 2. Delumeau Jean, P`catul [i frica, vol. 1, Polirom, Ia[i, 1997 3. Romani 1,17 4. Bühler Pierre, Le protestantisme contre les indulgences. Un pladoyer pour la justification par la foi, (Protestantismul contra indulgen]elor. O pledoarie pentru neprih`nirea prin credin]`), Labor et Fides, Genève 2000 (retip`rit 2003). 5. Root Michael, „The Indulgence Controversy Again”, First Things, nr. 118 (decembrie 2001), pag. 26. 6. 1 Ioan 1,9 7. Matei 5,24 sau celebra expresie din Rug`ciunea Domneasc`: „{i ne iart` nou` gre[elile noastre, precum [i noi iert`m gre[i]ilor no[tri.” 8. Romani 8,32 9. Evrei 2,17. A se vedea [i Evrei 4,15: „C`ci n-avem un Mare Preot care s` n-aib` mil` de sl`biciunile noastre, ci unul care \n toate lucrurile a fost ispitit ca [i noi, dar f`r` p`cat. 10. 1 Timotei 2,5

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 19


Politic

Z

arhiepiscopului de vonurile care au Faptul c` Tony Blair, fostul Westminster, potrivit circulat \n ultiprim-ministru al Marii Britanii, a edi]iei electronice a ma vreme cu s`pt`m창nalului briprivire la posibila p`r`sit Biserica Anglican` [i s-a tanic The Observer. convertire a lui Tony convertit la catolicism nu ar Blair la catolicism au Oficial, se afirm` c` devenit realitate. Ast- trebui s` surprind` pe nimeni. Ceea aceast` preg`tire a fel, la sf창r[itul anului ce poate fi nou pentru publicul larg \nceput imediat dup` trecut, pe 23 decemie[irea din func]ia de este o \n]elegere mai clar` a brie, fostul premier prim-ministru, \n luna semnifica]iei deciziilor sale politice iunie 2007, \ns` surse al Marii Britanii a renun]at la religia din perioada \n care a fost premier. apropiate Vaticanului anglican` [i a fost au dezv`luit puI Florian Ristea primit formal \n Biseblica]iei citate c` rica Catolic`. EveniTony Blair a \nceput mentul a avut loc \n cadrul euharistiei oficiate cursurile de catehizare \n luna februarie, pe de cardinalul Cormac Murphy-O'Connor, lic창nd era \nc` \n func]ie. derul catolicilor din Anglia [i }ara Galilor, la re[edin]a acestuia din Westminster, Londra. De ce a suflat Blair \n iaurt Convertirea a fost precedat` de o perioad` De[i a declarat c` \n perioada celor 10 ani \n de preg`tire doctrinal` [i spiritual`, pe care care a fost premierul Marii Britanii credin]a sa Tony Blair a efectuat-o \mpreun` cu Monsereligioas` a jucat un rol important \n luarea niorul Mark O'Toole, secretarul personal al unor decizii politice, Tony Blair a \ncercat Semnele Timpului Ianuarie 2008 20


an \nainte ca Partidul Laburist s` câ[tige alegerile \n Marea Britanie, el a scris \ntr-un ziar un eseu cu ocazia Pa[telui, \n care denun]a e[ecul torrilor2 de a privi dincolo de propriul interes egoist, la comunitate. La vremea respectiv`, viitorul prim-ministru a fost def`imat pentru un asemenea amestec nebritanic al religiei cu politica.

Convertirea lui

Tony s`-[i p`streze religiozitatea cât mai departe de opinia public`. Un motiv ar putea fi atitudinea societ`]ii britanice secularizate, care descurajeaz` politicienii s`-[i afirme credin]a religioas`. Tony Blair a confirmat acest lucru \ntr-un interviu recent acordat BBC, \n care a m`rturisit faptul c` a evitat s`-[i exprime public convingerile religioase de teama de a nu fi etichetat drept „culeg`tor de nuci”,1 dar c` religia personal` este „extrem de important`” pentru sine. |n acela[i cadru, Blair a deplâns faptul c`, \n Marea Britanie, cei care discut` \n mod deschis despre religie nu sunt lua]i \n serios. „|n sistemul politic american – sau \n altele – po]i vorbi despre credin]a ta religioas` [i oamenii consider` c` este ceva firesc. Dar \n sistemul nostru politic, dac` faci referire la religie, oamenii cred c` ai luat-o razna.” Ca politician, a resim]it „pe propria piele” lucrul acesta. Membru din 1992 al Mi[c`rii Socialiste Cre[tine, Tony Blair i-a spus unui reporter, \n 1995: „Cre[tinismul meu [i politica mea merg mân` \n mân`.” De asemenea, \n 1996, cu un

Ne\ncrederea englezilor fa]` de catolici Un alt motiv pentru care Tony Blair nu a dorit s`-[i m`rturiseasc` \n mod public credin]a religioas` \n timp ce era \n func]ie ar putea fi \ns`[i istoria Marii Britanii. De[i legea nu interzice acest lucru, Marea Britanie nu a avut niciodat` un prim-ministru catolic. Din 1688, când protestantul Wilhelm de Orania l-a detronat pe Iacob al II-lea (ultimul monarh catolic), exist` doar trei pozi]ii care sunt interzise catolicilor: aceea de rege sau regin`, de so] sau so]ie a monarhului [i c`s`toria cu mo[tenitorul tronului. Sute de ani dup` aceast` dat`, catolicii nu au avut dreptul s` voteze, s` fie membri ai Parlamentului sau ofi]eri ai armatei britanice. De[i aceste restric]ii nu mai sunt valabile ast`zi, \n Regatul Unit exist` \nc` ne\ncredere fa]` de politicienii catolici, \n special fa]` de cei devota]i, datorit` vederilor rigide pe care ace[tia le au \n privin]a unor subiecte delicate, cum sunt avortul [i homosexualitatea. Presupunând c` Tony Blair ar fi trecut la catolicism \n timpul mandatului de prim-ministru, atunci s-ar fi ridicat \ntreb`ri serioase cu privire la compatibilitatea dintre apartenen]a sa religioas` [i prerogativa numirii de

Biserica Catolic` este din nou dominant` \n Anglia Intrarea lui Tony Blair \n Biserica Catolic` a avut loc \n contextul \n care ziarul The Sunday Telegraph raporta c`, dup` mai bine de patru secole, Biserica Angliei [i-a pierdut locul de cea mai popular` denomina]iune cre[tin` a ]`rii, \n favoarea Bisericii Catolice, care a devenit astfel gruparea religioas` dominant` \n aceast` ]ar`. Un sondaj citat de ziar ar`ta că 861.000 de catolici merg regulat la liturghie duminica, \n timp ce doar 852.000 de persoane particip` la serviciile duminicale anglicane.

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 21


Politic episcopi \n Biserica Anglican`, pe care o presupune func]ia de prim-ministru.3 Indiferent de motivul pe care l-a avut, Tony Blair a dat dovad` de pruden]`, care, \n cazul acesta, poate fi considerat` abilitate politic`. Cât despre p`r`sirea Bisericii Anglicane, Tony Blair nu pare s` aib` mari regrete. La cea din urm` \nf`]i[are \n Parlament, \n calitate de premier, ultima \ntrebare care i-a fost pus` a

Tony Blair are rug`ciunile mele [i ur`rile de bine odat` cu pasul pe care \l face \n pelerinajul s`u cre[tinesc. Dr. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury, liderul Bisericii Anglicane fost cea legat` de viitorul Bisericii Anglicane. De[i \ntrebarea a fost una complex`, datorit` faptului c` inten]iile sale de a p`r`si aceast` biseric` erau deja cunoscute, Tony Blair a r`spuns pe un ton glume], \nainte de a se a[eza triumf`tor pe scaun: „S` [ti]i c` nu-mi bat capul cu asta!”

„{i Tony Blair este catolic?” |n timp ce liderii catolici au salutat decizia lui Tony Blair, iar arhiepiscopul de Canterbury a dat o declara]ie de conjunctur`, nu to]i catolicii s-au ar`tat \ncânta]i de convertirea acestuia, mai ales aceia care au dezaprobat politica lui Blair \n privin]a Irakului [i care n-au uitat c` acesta a ob]inut un scor record \n alegeri datorit` pronun]`rii sale \n favoarea avortului. Unul dintre ace[tia este fostul ministru conservator Ann Widdecombe, care s-a convertit la catolicism \n 1993. De[i este con[tient` c`, \nainte de a primi \mp`rt`[irea, Tony Blair a trebuit s`-[i m`rturiseasc` p`catele, Ann Widdecombe a amintit faptul c` acesta a ac]ionat nu doar odat` \mpotriva \nv`]`turilor Bisericii. „Elementul crucial care

trebuie amintit este faptul c`, la momentul când e[ti primit [\n Biserica Catolic`], trebuie s` afirmi personal [i cu voce tare: ’Cred tot ceea ce Biserica \nva]` ca fiind adev`r revelat.’ Aceasta \nseamn` c`, dac` anterior ai avut vreo problem` cu \nv`]`tura Bisericii – a[a cum Tony Blair a avut \n mod evident, \n privin]a avortului –, trebuie s` spui c` ]i-ai schimbat gândirea”, a declarat Widdecombe pentru Sky News.

Un pas a[teptat Trecerea la catolicism a lui Tony Blair (54 de ani) nu a fost chiar foarte brusc`. Timp de 20 de ani, acesta a frecventat \n mod regulat liturghia catolic`, \mpreun` cu so]ia sa, Cherie, [i cei patru copii, to]i catolici. Presa britanic` a scris despre un episod din 1996 când, aflând c` Blair se \mp`rt`[ea la Biserica Catolic` din Islington, unde so]ia sa venea frecvent, cardinalul Basil Hume, pe atunci arhiepiscop de Westminster, i-a scris o scrisoare \n care \i spunea s` \nceteze, pentru c` numai catolicii puteau primi \mp`rt`[irea \n cadrul liturghiei catolice. R`spunsul lui Tony Blair a fost interpretat ca iritare fa]` de cerin]a de a se conforma unei asemenea reguli biserice[ti: „M` \ntreb ce ar fi spus Isus despre aceasta”, a scris el \n scrisoarea de r`spuns c`tre cardinal. |ns` urma[ul lui Hume \n scaunul de episcop de Westminster, cardinalul O'Connor, cel care l-a primit oficial \n rândurile Bisericii Catolice, a manifestat o simpatie deosebit` fa]` de Tony Blair [i a mijlocit vizita familiei Blair la papa Ioan Paul al II-lea, cu pu]in \nainte de declan[area r`zboiului din Irak. Tot la interven]ia cardinalului O'Connor, familiei Blair i s-a f`cut favoarea de a i se oficia o slujb` chiar \n capela personal` a papei. The Guardian men]ioneaz` chiar faptul c`, \n seara de 22 februarie 2003, Tony Blair a Semnele Timpului Ianuarie 2008

22


Tony Blair \n favoarea avortului, dar [i fa]` de primit \mp`rt`[irea din partea secretarului recentele legi referitoare la subiectul adop]iei personal al papei, cardinalul Stanislaw Dzide c`tre cuplurile de homosexuali, pe care wisz. Argumentul cu care cardinalul O'Connor le-a adoptat Parlamentul britanic. Nu [tim a convins Vaticanul s` fac` acest lucru a fost dac` papa i-a sugerat s` se \ntrebe ce ar spune acela c` Tony Blair este „un om care [i-a triIsus despre aceste lucruri, dar c` Tony Blair nu mis copiii la [colile catolice, i-a educat \n spia fost primit \n Biserica Catolic` f`r` o preg`tire rit catolic, iar so]ia este o catolic` devotat`, care doctrinal` corespunz`toare este un lucru cert. particip` regulat la mes`”. A[a cum aminte[te Faptul c` a participat la cursurile de cate[i biograful s`u, Anthony Seldon, \n cartea hizare, ca Blair desc`tu[at, chiar [i orice conatunci când problemele Religia i-a oferit lui Blair o profund` vertit, este de securitate ap`rute convingere interioar` [i calm \n nu numai o dup` atacurile de la 11 mijlocul unor probleme mai mari decât dovad` de septembrie 2001 au ale oric`rui alt prim-ministru de dup` u m i l i n ] ` impus anumite restric]ii personal` \n ceea ce prive[te r`zboi. Cineva din staff-ul s`u mi-a apari]iile familiei Blair \n spus: ‘Acesta este un om care, \n ter- din partea sa, dar [i un public, premierul a aranmenii judec`rii binelui [i r`ului, ar semnal jat ca un capelan catolic al For]elor Aeriene gândi c` judecata sa este cel pu]in la important cu privire Regale s` viziteze fel de bun` ca a arhiepiscopului de \nclinarea s`pt`mânal Chequers – Canterbury, a cardinalului de balan]ei \n re[edin]a sa de la ]ar` – Westminster [i a papei luate laolalt`.’ eterna dispentru a oficia \n fiecare Anthony Seldon, biograful lui Tony Blair put` dintre s`pt`mân` slujba pen(The Guardian, 22 decembrie 2007) politic [i relitru familia sa. Semnigios (stat [i ficativ \n acest sens este biseric`). [i faptul c` ultima vizit` Dac` Tony Blair, un nume r`sun`tor \n polioficial` \n calitate de premier, \naintea plec`rii tica interna]ional`, s-a supus regulilor Bidin Downing Street 10, a fost cea efectuat` la sericii Catolice, \nseamn` c` vremurile inauVatican (iunie 2007), \n cadrul c`reia s-a \ntâlgurate de Napoleon, atunci când lua coroana nit cu papa Benedict al XVI-lea. de \mp`rat din mâna papei Pius al VII-lea pentru a [i-o a[eza singur pe cap, \ncep s` apun`. Canossa lui Tony Blair {i asta pentru c` gestul lui Tony Blair seam`n` Despre scopul acestei vizite, presa britanic` mai degrab` cu peniten]a lui Henric al IV-lea – citând surse din cadrul Vaticanului – a scris la Canossa. c` Tony Blair a dorit s`-i spun` papei c` este gata s` devin` catolic. |ntrevederea, care a durat dublu fa]` de cele 20 de minute cât „Cruciatul” Tony Blair prevede protocolul, a fost caracterizat` de Politicianul Tony Blair nu poate fi \n]eles f`r` oficialit`]ile de la Vatican drept „un schimb recunoa[terea profundei semnifica]ii pe care deschis de opinii” – un limbaj neobi[nuit penreligia o are \n via]a sa. El nu a intrat \n politic` tru Vatican, care, de obicei, descrie \ntâlnirile entuziasmat de discursul filozofilor Partidului pontifului cu al]i [efi de stat [i guverne cu terLaburist sau de idealurile acestui partid. Mintea menul „cordiale”. Cunoscând faptul c` papa i-a fost deschis` pentru politic` de c`tre un Benedict al XVI-lea sus]ine c` politicienii preot anglican din Australia, Peter Thomson, catolici nu-[i pot separa via]a public` de care l-a cucerit cu idealurile Evangheliei credin]a personal`, expresia „un schimb cre[tine de a promova binele \n lume, pe vredeschis de opinii” este varianta codificat` penmea când ace[tia erau studen]i la Oxford. Ca tru „critic` f`r` opreli[ti” fa]` de atitudinea lui prim-ministru, el a v`zut lumea \n termenii Ianuarie 2008 Semnele Timpului 23


Politic Tony Blair, despre \nceputurile credin]ei sale „Am fost educat ca un cre[tin, dar nu am fost \n niciun fel unul practicant, pân` când nu am mers la Oxford. Acolo era un preot australian care mi-a trezit interesul. |ntr-un anumit sens, a fost o redescoperire a religiei ca pe ceva viu, mai degrab` ceva despre lumea din jurul meu decât o rela]ie special`, personal`, cu o Fiin]` \ndep`rtat`, de sus. Dintr-odat`, am \nceput s`-i \n]eleg relevan]a social`. Am \nceput s` \n]eleg lumea.” (The Observer, 23 decembrie 2007)

binelui [i r`ului. A[a cum sublinia revista Newsweek, datorit` credin]ei sale c` guvernele au datoria moral` de a interveni pentru rezolvarea crizelor umanitare, el nu a avut nicio \ndoial` \n privin]a juste]ii unor cauze cum au fost: opera]iunea „Vulpea De[ertului” din Irak (1998), Kosovo (1999), Sierra Leone (2000), Afganistan (2001) [i, bine\n]eles, invadarea Irakului (2003). |n privin]a acesteia din urm`, este cunoscut faptul c`, \n februarie 2003, când se confrunta cu o adev`rat` revolt` \n Parlament, \naintea dezbaterii subiectului trimiterii trupelor britanice

\n Irak, Tony Blair a avut \ntrevederi cu dr. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury [i cu papa Ioan Paul al II-lea, \n \ncercarea de a g`si o justificare moral` pentru acest r`zboi. |n cadrul recentului interviu acordat BBC, Tony Blair a admis c` s-a rugat lui Dumnezeu atunci când a trebuit s` decid` dac` s` trimit` trupele britanice \n Irak.

„Noi nu ne ocup`m cu Dumnezeu” Chiar dac` religiozitatea sa a r`mas departe de via]a public` \n cei 10 ani de mandat, surse din anturajul s`u spun c` Tony Blair ar fi vrut s`-[i exprime public credin]a, dar c` staff-ul s`u nu i-a permis lucrul acesta. Interven]ia directorului s`u de strategie [i comunica]ii, Alaistar Campbell, \ntr-un interviu acordat de Tony Blair revistei americane Vanity Fair, \n luna mai 2003, a r`mas de notorietate. Când David Margolick, editorul revistei, l-a \ntrebat pe Tony Blair despre religia sa [i dac` aceasta \l apropia de George W. Bush, Alaistar Campbell a intervenit spunând: „Noi nu ne ocup`m cu Dumnezeu”, \mpiedicându-l astfel pe Blair s` r`spund` la \ntrebare.

Semnele Timpului Ianuarie 2008 24


Aversiunea autorit`]ilor din Downing Street 10 fa]` de retorica religioas` a intrat de mai multe ori \n conflict cu convingerile religioase ale lui Tony Blair. The Times a relatat c` surse din anturajul fostului premier au dezv`luit faptul c` acesta ar fi dorit s`-[i \ncheie discursul televizat, din ajunul declan[`rii ostilit`]ilor din Irak, cu urarea „Dumnezeu s` v` binecuvânteze!”, dar c` staff-ul acestuia nu a fost de acord, argumentând c` „aceasta nu este o idee bun`”. Pân` la urm`, premierul [i-a \ncheiat discursul cu un simplu „Mul]umesc”, dar discuţia din culise a fost una foarte aprinsă.

Mijlocitor \ntre fiii lui Avraam |n prezent, Tony Blair se simte liber s`-[i exprime public credin]a religioas`, iar faptul c` nu este un credincios de conjunctur` a fost confirmat [i de m`rturiile prietenilor [i ale celor din anturajul s`u. Ace[tia spun c`, dincolo de scena vizibil` a politicii, aghiotan]ii s`i trebuiau s`-i g`seasc` \ntotdeauna o biseric` la care s` se duc` duminica, indiferent unde s-ar fi aflat. Peter Mandelson, comisarul britanic pentru comer] al Uniunii Europene [i un apropiat al lui Blair, citat de The Observer, poveste[te despre fostul premier c` \[i lua Biblia cu sine oriunde mergea, pentru a citi seara. |ns` catolicismul lui Tony Blair este unul cel pu]in original \n compara]ie cu cel al multora dintre noii s`i coreligionari. El crede c` toate religiile adev`rate conduc \n mod egal la Dumnezeu [i, datorit` acestei credin]e, a pus deja bazele unei funda]ii de dialog interreligios – Interfaith Foundation –, care va fi deschis` oficial anul acesta, cu scopul de a promova o cooperare mai mare \ntre credin]e

[i a lupta \mpotriva violen]ei [i extremismului practicate \n numele religiei. Recent, fostul premier [i-a exprimat dorin]a ca, prin intermediul dialogului din cadrul funda]iei amintite, s` aduc` laolalt` religiile avraamice: „Tragedia este c` atât cre[tinismul, cât [i iudaismul [i islamismul sunt religii avraamice. Ne consider`m copii ai lui Avraam, dar ne lupt`m de atâta timp unii \mpotriva altora”, a declarat el. Acesta este unul dintre motivele pentru care unii comentatori cred c` Tony Blair nu [i-a spus \nc` ultimul cuvânt \n domeniul religiei. Dac` \n perioada \n care a de]inut func]ia de prim-ministru al Marii Britanii deciziile sale politice au fost influen]ate de credin]a sa religioas`, \n prezent ne putem a[tepta ca, \n noua sa calitate de emisar special al Cvartetului pentru Orientul Mijlociu (SUA, Rusia, UE [i ONU), aceast` credin]`, m`rturisit` acum \n mod deschis, s`-i influen]eze [i mai mult activitatea politic`. R`mâne de v`zut dac` [i cum va reu[i Tony Blair s`-i \mpace pe urma[ii lui Avraam. ST

1. Engl. nutter – termen peiorativ cu sensul de „oportunist”. 2. Membrii Partidului Conservator din Marea Britanie. 3. Conform tradi]iei engleze, prim-ministrul este abilitat s` exercite anumite prerogative regale tradi]ionale, \ntre care [i aceea a numirii arhiepiscopului de Canterbury.

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 25


Cultur`

Despre via]a fericit` A

„Simplific` via]a. Ia din ea buc`]i mari, concentr`ri, toturi – [i opereaz` cu ele.” Citatul lui Noica din Mathesis sau bucuriile simple mi-a venit \n minte când am deschis dialogurile lui Seneca [i Augustin. Cartea \ncepe a[a: „S` tr`iasc` ferici]i, frate Gallio, \[i doresc to]i oamenii.”

cela[i tip de afirma]ii categorice. Timpul \ns` le desparte. |n vreme ce prima apar]ine perioadei moderne, \n jurul anilor 30, cea de-a doua se \ntoarce \n Antichitatea târzie, atunci când cre[tinismul \[i \ntrez`rea zorii. M` opresc asupra acesteia din urm` [i aduc \naintea cititorului dialogurile lui Seneca [i Augustin adunate \n cartea Despre fericire. Dup` cum indic` [i titlul, discursul c`r]ii se dezvolt` \n jurul unei teme centrale: fericirea. Abordat` de doi filozofi notorii, acest subiect alc`tuie[te un tablou al vie]ii a c`rei esen]` este \ns`[i fericirea. Interesant este faptul c` discursul autorilor transcede gândirea grecoroman` [i traseaz` \n linii mari viziunea omului european asupra fericirii. Se poate spune astfel c` textul e punctat de actualitate, din moment ce, pân` la sfâr[itul lui, fiecare cititor are surpriza de a-[i reg`si \n parte propriile

concepte despre fericire. Pentru a contextualiza mediul cultural, \n special cel filozofic, cartea debuteaz` cu un scurt profil al celor doi gânditori antici. N`scut la Cordoba, \n Spania (aproximativ 4 \.Hr. – I Alina Popa 65 d.Hr.), Lucius Annaeus Seneca s-a format la Roma prin studii de retoric` [i filozofie. A alternat cariera public` cu perioade dedicate filozofiei [i filozofiei naturii. |ntre 54 [i 59, a fost consilier al \mp`ratului Nero, iar \n anul 65, fiind acuzat de un complot \mpotriva acestuia, Seneca a fost obligat s` se sinucid`. Opera lui include lucr`ri, dialoguri [i eseuri filozofice, toate impregnate de filozofia stoic` [i aflate \n raport direct cu evenimentele reale. Augustin (354-430), numit [i fericitul Augustin, provine din nordul Africii [i este considerat unul dintre cei mai importan]i gânditori ai Antichit`]ii târzii. A fost teolog, filozof, exeget, polemist [i predicator, maestru \n arta Semnele Timpului Ianuarie 2008

26


discursului. |n anul 387, dup` o criz` intelectual` [i existen]ial` acut`, s-a convertit la cre[tinism. Scrierile ce-au urmat sunt dedicate adâncirii adev`rului hristic, \mbinând exegeza Scripturii cu slujirea comunit`]ii ca preot [i episcop. Cuprinse \n cartea de fa]`, dialogurile celor doi autori sunt puse \ntr-un raport de complementaritate. Evolueaz` paralel. Discursurile se completeaz` [i se sus]in reciproc, formulând astfel o prezentare complet` a temei, un \ntreg al acesteia. Primul dialog, semnat de Seneca, descrie via]a fericit` printr-o serie de concepte tradi]ionale. Binele suprem, ra]iunea, virtutea, statornicia, libertatea, armonia, pacea, adev`rul [i \n]elepciunea, toate aflate \n opozi]ie cu ideea de pl`cere, \mplinesc o via]` fericit`. Seneca \[i construie[te un discurs filozofic puternic amprentat de viziunea stoic`, ce recunoa[te fericirea ca treapt` \nalt` a \n]elepciunii (din care declin` celelalte concepte amintite) [i contrar` pl`cerii, care este efemer`, schimb`toare. „C`ci pl`cerea tinde c`tre punctul \n care va \nceta [i, din clipa \n care \ncepe, ea are \nainte reprezentarea sfâr[itu-

lui.” Pe când \n]elepciunea este ceva \nalt, m`re], care nu cunoa[te \nfrângere. De cealalt` parte, dialogul lui Augustin despre via]a fericit` este scris de un filozof deja deschis orizontului cre[tin. Compus` \n preajma convertirii sale, dezbaterea autorului \nainteaz` spre contemplarea \n]elepciunii aduc`toare de fericire, de data aceasta v`zut` ca unul dintre numele lui Dumnezeu: „Te invoc, Dumnezeule al adev`rului, Dumnezeule al \n]elepciunii, Dumnezeule al fericirii!” Pentru Augustin, este fericit cel care-L are pe Dumnezeu. El reprezint` deplin`tatea fericirii. |n dreptul autorului, credin]a \nseamn` c`utare, un efort al sufletului de a atinge cunoa[terea de Dumnezeu. Este o hran` accesibil`, din care se cuvine s` ne hr`nim zilnic, spune Augustin \n finalul dialogului. Pentru ca m`sura unei vie]i fericite s` sporeasc`, s` se \mplineasc`. Dou` dialoguri, dou` modele, o singur` carte. Captivant` prin mozaicul ce formuleaz` imaginea unei vie]i fericite. Las textul s` concluzioneze: „S` c`ut`m ceva bun mai mult decât \n aparen]`, ceva temeinic, neschimb`tor [i mai frumos \n partea lui ascuns`; dup` acesta trebuie s` s`p`m. {i nu se afl` prea departe;

Discursul autorilor transcede gândirea greco-roman` [i traseaz` \n linii mari viziunea omului european asupra fericirii. \l vei g`si, tot ce trebuie s` [tii este \ncotro s`-]i \ntinzi mâna. Ei bine, noi, de parc` am orbec`i pe \ntuneric, trecem pe lâng` lucrurile care ne stau la \ndemân`, poticnindu-ne chiar \n obiectele dorite.” ST

Seneca, Augustin, Despre fericire, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2004, 141 pag.

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 27


Cultur`

P

창n` unde pot fi explicate ra]ional aceste reprezenta]ii [i unde \ncepe eventuala colaborare cu o pretins` lume nev`zut`? Au existat [i exist` manifest`ri supranaturale, unele chiar recunoscute de [tiin]`. Indiferent dac` \n reprezenta]iile lor magicienii implic` supranaturalul sau \l neag` vehement, scopul spectacolelor este, \n general, acumularea de venituri [i admira]ia publicului.

Magie cu [erpi Recurgerea la supranatural a fost considerat` ini]ial drept un mod de a controla sau supune masele prin dovedirea caracterului pretins divin al regelui sau al

marelui preot aflat \n slujba acestuia. Una dintre cele mai relevante experien]e de acest gen este relatat` \n Vechiul Testament (Exod 7, 8-13). Scriptura poveste[te despre trimiterea lui Moise de c`tre Divinitate la curtea egiptean` pentru a cere eliberarea poporului iudeu din robie. La refuzul faraonului, Moise face dovada puterii divine, al c`rei slujitor era. Acesta [i-a aruncat toiagul care s-a transformat instantaneu \ntr-un [arpe viu. Nu foarte intimidat de presta]ie, faraonul le porunce[te vr`jitorilor s`i s` dea un r`spuns acestei reprezenta]ii. Lucru care s-a [i \nt창mplat: toiegele magilor egipteni s-au transformat de Semnele Timpului Ianuarie 2008

28


Reprezenta]iile de iluzionism, fie c` se desf`[oar` \n s`li de spectacole sau pe strad` \ntre oameni, au un impact considerabil asupra audien]ei. |ncepând de la magii din vremea faraonilor [i pân` la personaje cu nume sonore din zilele noastre, iluzioni[tii electrizeaz` publicul prin presta]ia lor. Nume ca Houdini, Copperfield, Chriss Angel sau David Blaine evoc` perplexitatea [i inevitabilele \ntreb`ri: Cum au f`cut? Este posibil a[a ceva? Scepticii pun demonstra]iile care, aparent, sfideaz` legile fizicii pe seama unor trucuri bine gândite [i a unei regii \ndelung exersate sau pe complicitatea spectatorilor. Al]ii \i consider` pe performeri \nzestra]i cu puteri supranaturale. I Dorin Aiteanu

asemenea \n [erpi vii. Dac` transformarea toiagului \n [arpe de c`tre Moise este un fapt acceptat de cea mai mare parte a cre[tin`t`]ii ca o realitatea incontestabil`, datorit` interven]iei puterii divine, replica dat` de c`tre magicienii Egiptului r`mâne un subiect controversat. Unii sus]in c` ea ar fi bazat` pe trucuri, al]ii sunt \ns` convin[i c` vr`jitorii ar fi fost sprijini]i \n spectacolul lor de c`tre elemente demonice. Pentru moment, efectul a fost cel scontat de c`tre partea egiptean`, [i anume asigurarea dat` faraonului cu privire la (cel pu]in) egalitatea \n putere a zeilor Egiptului cu Zeul lui Moise. Acesta a fost [i motivul pentru care cererea lui Moise a fost respins` \n mod repetat.

Atrac]ia supranaturalului Supranaturalul, autentic sau iluzoriu, a ac]ionat permanent ca un magnet pentru publicul din toate timpurile. De la magii babilonieni la vr`jitorii egipteni, de la minunile vechi-testamentare la vindec`rile apostolice, de la vr`jitoarele Evului Mediu la explozia de spiritism din secolul al XIX-lea, de la circurile ambulante la s`lile moderne de spectacole de iluzionism... oamenii s-au strâns laolalt` pentru a fi vr`ji]i de ceea ce p`rea o minune, ceva neobi[nuit, incredibil, inexplicabil. Din proprie experien]`, scriitorul cre[tin David Yancey poveste[te deosebit de plastic despre ispita irepresibil` pentru supranatural. Acesta scrie, \n cartea Isus pe care nu L-am

Iluzioni[tii din ultimul secol [i jum`tate neag` vehement orice implicare a supranaturalului \n reprezenta]iile lor, toate ’iluziile’ – pretins explicabile ra]ional – fiind puse pe seama m`iestriei proprii. cunoscut, despre efectul pe care umblarea pe ap` a Mântuitorului l-a avut asupra sa, la vârsta adolescen]ei: „Ar fi fost grozav s`-mi fi ie[it [i mie o asemenea cascadorie la [coal`, fie [i numai o dat`! Cât de mult mi-ar fi pl`cut s` pot zbura ca un \nger prin clas` [i s`-i las pe colegi cu gura c`scat`. (...) Cât de mult mi-ar fi pl`cut s` pot trece printre b`t`u[ii din sta]ia de autobuz, a[a cum a trecut Isus prin mul]imea furioas` din satul lui!” Milioane de adolescen]i s-au identificat cu personaje imaginare cum ar fi Superman, Batman, Spiderman sau Harry Potter pur [i simplu pentru c` admirau faptele lor ce dep`[esc grani]ele naturalului.

Abracadabra Dac` pân` \n anii ’60-’70 contactul omului de rând cu iluzionismul se realiza de obicei prin circurile ambulante, odat` cu dezvoltarea televiziunii, oamenii au putut urm`ri din fotoliile de acas` presta]iile celor mai celebri iluzioni[ti. Dup` ce a urm`rit reprezenta]iile lui David Copperfield prin 1980, o cuno[tin]` de la ]ar`, din locul unde am copil`rit, a dat sentin]a:

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 29


Cultur` „~sta lucreaz` cu dracul”. Reac]ia, considerat` adesea ridicol`, ilustreaz` o atitudine controversat` pe care ulterior am \ntâlnit-o mai ales \n mediile cre[tine. Este vorba de o acceptare a supranaturalului, dar [i de asocierea reprezenta]iilor cu interven]ia demonicului. Din cauza reac]iilor de acest gen, se observ` o schimbare radical` \n atitudinea magicienilor \ncepând cu a doua jum`tate a secolului al XIX-lea. Dac` pân` atunci majoritatea celor care prezentau publicului elemente supranaturale le puneau pe seama interven]iei

David Blaine

spiritelor, fie bune, fie rele, iluzioni[tii din ultimul secol [i jum`tate neag` vehement orice implicare a supranaturalului \n reprezenta]iile lor, toate „iluziile” – pretins explicabile ra]ional – fiind puse pe seama m`iestriei proprii. O incursiune \n ceea ce se \ntâmpl` pe scen` sub bagheta magicianului [i sub ochii uimi]i ai publicului merit` toat` aten]ia. Primul magician care a f`cut valuri la nivel mondial este

Harry Houdini (numele real este Erich Weisz), n`scut \n Budapesta, \n 1874. Houdini se remarca, \n 1895, prin capacitatea demonstrat` \n fa]a presei [i a conducerii \nchisorii din Chicago de a evada din orice tip de c`tu[e. Ba chiar a declarat c` oferea un premiu celui care avea s` \l imobilizeze cu acel tip de c`tu[e din care el nu putea evada. Pe baza acestei capacit`]i de a se elibera, Houdini a dezvoltat mai multe numere de iluzionism \n care a reu[it s` evadeze chiar [i \n situa]ii periculoase, reprezenta]ii cu care fascina publicul din Statele Unite [i Europa. Houdini reu[e[te s` schimbe locul cu asistenta lui, chiar dac` este legat [i \nchis \ntr-o cutie, \ntr-un num`r numit Substitution Metamorphosis, sau face s` dispar` un elefant \nchis \ntr-o cutie, \n Time Square din New York. Cel mai celebru iluzionist contemporan este \ns` f`r` \ndoial` David Copperfield (nume real David Kotkin), n`scut \n 1956, \n SUA. La 17 ani interpreta un rol \n filmul muzical Magicianul [i de]inea mai multe premii din partea unor cercuri de magicieni americani. Copperfield s-a remarcat prin reprezenta]ii de magie televizate, de cele mai multe ori \n direct, \n s`li de spectacole cu sute sau chiar mii de spectatori. |ntre numerele cele mai impresionante se \nscriu trecerea prin Marele Zid Chinezesc, levita]ia unui \ntreg vagon de tren, dispari]ia [i reapari]ia Statuii Libert`]ii din New York. Unul dintre cele mai spectaculoase numere a fost realizat prin levita]ie proprie, pe scen`, \n fa]a a sute de spectatori [i transmis \n direct la televiziune. Pentru a \nl`tura orice suspiciune privind eventuale corzi invizibile, Copperfield a intrat \ntr-o cutie transparent` de plexiglas, \n zbor, unde [i-a continuat levita]ia.

Magie de ultim` or` |n aceast` bran[`, exist` apari]ii ceva mai nonconformiste, mai ales \n ultimii ani. Având cele mai multe dintre reprezenta]ii pe strad`, \n fa]a unui public pretins necunoscut, Criss Angel (autointitulat „Mind Freak”, \n traducere aproximativ`: minte ciudat`) permite filmarea reprezenta]iilor cu camere de amatori, pentru a \nl`tura suspiciunile referitoare la eventuale trucuri video. Având o apari]ie de tip New Age, Angel reu[e[te s` smulg` de la Semnele Timpului Ianuarie 2008

30


David Copperfield

spectatorii stupefia]i exclama]ii de genul „Doamne, Dumnezeule!”, sau chiar exclama]ii mai colorate, mascate sonor la montaj. El face o c`l`torie prin aer de mai multe zeci de metri \ntre dou` cl`diri, la o \n`l]ime considerabil`, face s` leviteze [i s` lumineze un bec f`r` vreun contact vizibil sau rupe \n dou` o femeie \n fa]a publicului \ngrozit. |n ciuda senza]ionalului, Angel a primit mai multe acuze din partea telespectatorilor de pe internet, care au surprins \n materialele lui video mici, dar evidente gre[eli de regie, care indic` trucuri video. De asemenea, se crede c` [i publicul prezent la numerele lui, \n jur de 20-30 de oameni, ar executa dispozi]iile unei regii prestabilite... Ceva mai scutit de astfel de acuze, David Blaine impresioneaz` prin aerul de autenticitate cu care realizeaz` trucurile cu c`r]i de joc [i monede, având ca interlocutori oameni de pe strad`. Acesta este \n special cunoscut

pentru demonstra]iile de rezisten]` fizic`. |n 2000, a reu[it s` stea \ntr-un bloc de ghea]` timp de 61 de ore. |n 2002 a stat \n picioare \n vârful unui obelisc din New York \nalt de 30 de metri, timp de 35 de ore. Mai apoi, \n mai 2006, \n Pia]a Lincoln din New York, a stat scufundat \ntr-un glob transparent, plin cu ap`, timp de 7 zile [i 7 nop]i, dup` care [i-a ]inut respira]ia sub ap` timp de 7 minute [i 33 secunde.

„{i noi putem?” Ceea ce a atras aten]ia la iluzioni[tii precum Angel sau Blaine este dorin]a lor de a imita unele dintre miracolele f`cute de Isus Hristos [i descrise \n Evanghelii. Angel impresioneaz` publicul adunat \n jurul unei piscine mergând pe ap`, iar Blaine a postit 44 de zile \nchis \ntr-o caset` de sticl` suspendat` la 9 metri \n`l]ime, \n septembrie-octombrie 2003, \n Londra. Mult mai bizare par \ncerc`rile iluzioni[tilor britanici Barry Jones [i Stuart

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 31


Cultur` MacLeod de a reproduce miracolele din Evanghelii \ntr-un show de televiziune intitulat Vr`jitoriile lui Hristos. Acesta a fost difuzat \n decembrie 2005, la televiziunea britanic`. Cei doi reu[esc s` conving` audien]a cu mai multe demonstra]ii c` au puterea s` mearg` pe ap`, c` pot reda vederea unui orb (lucru realizat \n acea demonstra]ie doar pentru câteva minute), c` transform` apa \n vin sau c` pot \nvia un om mort de 4 zile. Indiferent cu ce mijloace au fost realizate aceste trucuri, efectul de minimalizare a importan]ei miracolelor biblice este evident. Spectacolul, difuzat de Cr`ciun (!?), a stârnit o vie controvers` \n pres`, opiniile polarizându-se \ntre blasfemie [i aprecierea libert`]ii de gândire. Interesant` este totu[i pozi]ia episcopului Michael Reid, dup` difuzarea spectacolului: „Ace[ti doi [arlatani ar trebui s` se lase crucifica]i, s` vedem dac` vor \nvia a treia zi”...

0% supranatural Dac` \n Evul Mediu magicienii [i vr`jitoarele nu aveau o via]` prea u[oar` din cauza poli]iei de „moravuri supranaturale” a Inchizi]iei, dup` aceast` perioad` [i pân` la mijlocul secolului al XVIII-lea, magicienii declarau f`r` prea mari rezerve c` sunt medii [i c` la realizarea elementelor de magie ar participa nemijlocit fiin]e inteligente supranaturale. |ncepând \ns` cu Houdini, iluzioni[tii au negat total implicarea oric`ror elemente su pra naturale \n reprezenta]iile lor. Interesant` este \ns` amici]ia dintre Houdini [i Arthur Conan Doyle, un spiritist declarat, creatorul personajului Sherlock Holmes. Amândoi erau atra[i de spiritism, dar din pozi]ii diametral opuse: Houdini era scepticul, pe când Doyle credea cu t`rie \n lumea spiritelor. Prietenia lor a intrat \n declin din momentul \n care Houdini a publicat

\n New York Sun, \n octombrie 1922, un articol \n care ataca direct ideile spiritiste ale lui Doyle. „Niciodat` nu am v`zut sau auzit ceva care s` m` conving` de posibilitatea de a comunica cu cei dragi care au trecut dincolo...”, spunea Houdini. Cei doi se atac` reciproc \n pres`, conflictul fiind ireconciliabil. Doyle este ne\mp`ciuitor [i \l acuz` pe Houdini c` atac` ceea ce el consider` a fi adev`r experimentat, v`zut cu proprii ochi. Un reportaj de 45 de minute, Explicarea magiei pe strad` („Street magic revealed”), difuzat pe canalul de [tiri american FOX, prezint` un magician care dore[te s` se protejeze prin anonimat, purtând o masc`, [i care sus]ine c` nu exist` nimic supranatural \n reprezenta]iile magicienilor stradali. El explic` felul \n care au fost realizate o serie de trucuri, cu argumente [i demonstra]ii care par foarte plauzibile. Copperfield ar fi declarat \n 2006, citat de Finn-Olaf Jones \n articolul Houdini \n de[ert („Houdini in the desert”), c` „figurile demonice [i temele oculte au disp`rut din magia modern`”. Consultantul lui David Copperfield, Andre Kole, foarte apreciat \n cercurile de iluzioni[ti ca produc`tor de iluzii, declara Semnele Timpului Ianuarie 2008

32


100% supranatural

\n cartea Jocuri ale min]ii („Mind games”): „Inexplicabil este doar un lucru neexaminat”. |n cartea Minuni sau trucuri („Miracles or magic”), acesta spunea: „Una dintre problemele pe care le \ntâlnesc adesea \n discu]iile privind autenticitatea vindec`rilor paranormale sau a altor fenomene este c` cei mai mul]i oameni subestimeaz` efectele ob]inute prin trucaje. Am lucrat \mpreun` cu cel mai cunoscut iluzionist din lume, David Copperfield, la trucuri cum ar fi dispari]ia Statuii Libert`]ii, levita]ia unui vagon de 40 de tone. (...) De[i par incredibile, trebuie s` avem tot timpul \n minte c` nu con]in nimic supranatural. A[ putea explica oricui cum am produs aceste iluzii, [i metoda ar putea fi \n]eleas` \n câteva minute.” El declara, mai departe, c` ofer` 25.000 de dolari oricui i-ar face o demonstra]ie supranatural`. Un alt magician [i mai generos, James Randi, a oferit un milion de dolari pentru o demonstra]ie de supranatural, \n condi]ii controlate [tiin]ific. Niciunul nu a primit nici m`car o ofert`. „|n to]i anii \n care am activat \n zona ocultului, niciodat` nu am fost martorul unei cât de mici scene de paranormal. Am v`zut multe lucruri [i am crezut c` sunt conduse de o putere supranatural`, dar toate s-au dovedit mai târziu a fi false. (...) Sunt convins c` Satana prime[te de departe prea mult` aten]ie [i publicitate gratuit`”, scria John Anderson, un fost ocultist [i aderent New Age, \n cartea Fenomenul psihic revelat („Psychic Phenomena Unveiled”).

|n fa]a acestor reprezenta]ii, se pune o \ntrebare simpl`, \n special \n cercurile cre[tine. Plecând de la premisa c` existen]a unor fiin]e inteligente, imperceptibile \n mod obi[nuit, numite \n Biblie „demoni”, ar fi mai mult decât o legend`, centrul de greutate al acestei \ntreb`ri se fixeaz` pe posibilitatea ca aceste elemente s` influen]eze \n zilele noastre – fizic sau prin alte mijloace – obiecte sau fiin]e din lumea perceptibil`. Plecând de la m`rturiile Scripturii, se pot trage o serie de concluzii referitoare la aceste interac]iuni. Evangheliile povestesc despre mai mul]i poseda]i care erau trânti]i la p`mânt, arunca]i \n ap` sau \n foc (Marcu 9,22) de puterile uimitoare ale personajului din Gadara (Marcu 5,3-5) sau despre atacurile demonice asupra exorci[tilor (Faptele Apostolilor 19,13.16). De asemenea, gr`itoare este ispitirea lui Hristos \n pustie de c`tre Diavol. Scriptura spune c` „Diavolul L-a dus \n sfânta cetate, [[i] L-a pus pe strea[ina Templului”, iar mai apoi, L-a dus pe un munte \nalt. Cu siguran]` c` aceste deplas`ri nu s-au f`cut \n s`pt`mâni [i luni de mers pe jos, ci cu mijloace – probabil levita]ie sau teleportare – pe care azi le-am considera paranormale (Matei 4,5-8). Cronicile biserice[ti men]ioneaz` numele unor sfin]i catolici care, \n timpul rug`ciunii sau Grupurile de iluzioni[ti afirm` c` aproape toate apari]iile din spectacolele de magie, independent de prezen]a sau absen]a supranaturalului, se pot categorisi dup` cum urmeaz`: I produc]ia (materializarea): magicianul produce un obiect, aparent din nimic; I dispari]ia (dematerializarea): dispari]ia unui obiect; I transformarea: un obiect se transform` \n alt obiect – probabil o combina]ie a dispari]iei cu produc]ia; I restaurarea: un obiect distrus \n timpul reprezenta]iei este readus \n starea ini]ial`; I teleportarea: dispari]ia unui obiect dintr-un loc [i apari]ia lui \ntr-un alt loc; I levita]ia: suspendarea sau deplasarea \n aer a iluzionistului sau a unor obiecte, f`r` a avea un suport perceptibil; I penetrarea: un obiect solid str`punge un alt obiect solid (corpul magicianului sau al unui asistent); I predic]ia: magicianul prezice alegerea f`cut` de un spectator sau o alt` informa]ie la care nu a avut acces anterior.

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 33


Cultur` al medita]iei, erau v`zu]i de c`tre enoria[i levitând. Astfel, \n Italia, sfântul Philip de Neri, n`scut \n 1515, la Floren]a, a fost v`zut levitând \n nenum`rate rânduri, uneori ajungând pân` \n tavan. Despre Ignatius Layola, n`scut \n 1491, \n Spania, se poveste[te c` ar fi levitat la câ]iva metri \n`l]ime, iar corpul i-ar fi devenit luminiscent. Alban Butler poveste[te \n Vie]ile sfin]ilor despre puterile miraculoase ale sfântului Martin de Porres (1579). Butler afirm` c` Dumnezeu, pentru a-l ajuta pe Martin s` \i slujeasc` pe cei nevoia[i, i-a dat acestuia darul biloca]iei (putea trece prin u[i) sau pe cel al levita]iei. Cu aceste daruri, sfântul ar fi adunat diverse sume, pe care le-ar fi distribuit ulterior celor mai pu]in avu]i. Cel mai documentat spiritist [i performer de reprezenta]ii supranaturale este, probabil, Daniel Dunglas Home. Acesta a condus \n \ntreaga lui activitate peste 1500 de [edin]e de spiritism. Se spune despre el c` ar fi fost examinat de c`tre renumi]i oameni de [tiin]`, iar demonstra]iile lui se f`ceau tot timpul pe lumin`, \n \nc`peri diverse, nefamiliare mediului spiritist. N`scut \n Sco]ia, \n 1933, Home emigreaz` \n America \mpreun` cu familia, unde se face remarcat prin capacitatea de a expune trecutul unor persoane necunoscute lui. |n 1855, se \ntoarce \n Marea Britanie, unde spiritismul era \n mare vog`. Cercet`torul Alan Gauld, prezent la numeroase [edin]e de spiritism de-ale lui Home, poveste[te: „Participan]ii la [edin]ele lui erau martorii celor mai uimitoare lucruri, la lumina zilei: levita]ia mesei [i a altor obiecte, instrumente muzicale la care cântau mâini invizibile, urmate de materializarea propriu-zis` a unor mâini”. Devenit o celebritate \n Europa, fiind primit chiar [i de papa Pius al IX-lea, el

uime[te publicul cu una dintre cele mai cunoscute reprezenta]ii ale sale, \n 1868. |n timpul unei [edin]e de spiritism, Home leviteaz` \n \nc`pere, iese pe geam plutind \n aer la etajul al treilea al cl`dirii, \n fa]a a sute de oameni care a[teptau afar`, dup` care intr` \napoi printr-o alt` fereastr`. Mul]i sceptici au \ncercat s` \l dema[te pe Home [i s` demonstreze c` se folose[te de trucuri pentru a mima „supranaturalul”, \ns` n-au avut prea mult succes. De pild`, W. Thackeray, dup` ce a asistat la o [edin]` a lui Home, a raportat \n cercurile lui de sceptici: „Pute]i vorbi cât dori]i despre aceste lucruri atâta timp cât nu a]i v`zut niciodat` vreo manifestare spiritist`. Dac` a]i fi v`zut ce am v`zut eu, a]i fi cu siguran]` de alt` opinie”. De[i au sus]inut c` pot imita reprezenta]iile lui Home, Harry Houdini [i al]i magicieni nu au f`cut-o niciodat`. Sir William Crooke, fizician [i chimist, \l supune pe Home la o serie de teste pentru a-i proba preten]iile de posesie a unor puteri supraomene[ti. |n studiile lui, acesta a documentat schimb`ri inexplicabile ale curen]ilor de aer \n \nc`pere, schimb`ri de temperatur`, lovituri, devia]ii \n greutatea obiectelor, mi[carea [i Semnele Timpului Ianuarie 2008

34


levita]ia obiectelor de mobilier f`r` a fi atinse, levita]ia lui Home \nsu[i, mi[carea obiectelor la distan]` (telekinezie) [i materializ`ri. Studiile lui Crooke men]ioneaz` un acordeon \nchis \ntr-o cutie de o]el pe care Home a reu[it, de la distan]`, s`-l ridice [i s`-l fac` s` cânte. Pe alte meridiane, Yogi Pullavar, un guru hindus, leviteaz` \n 1936 \n fa]a a peste 150 de martori. Fotografiile din unghiuri diferite, f`cute la lumina zilei de c`tre un jurnalist britanic \n condi]ii de vizibilitate perfect`, au fost publicate \n Illustrated London News de la acea dat`. Teste detaliate conduse de oameni de [tiin]` cehi, americani [i ru[i au fost realizate [i cu Nina Kulagina, \n anii ’60. Aceasta reu[e[te, \n condi]ii reproductibile, s` fac` s` leviteze \n mod inexplicabil obiecte mici.

Ce se ascunde totu[i \n joben? O incursiune \n culisele unor magicieni „post Houdini” este demn` de luat \n seam`. De[i neag` vehement orice implicare a paranormalului sau a supranaturalului, vie]ile lor sunt marcate de fapte stranii. Houdini a fost francmason, ini]iat \n 1923, \ntr-o loj` masonic` din New York. F`r` s` fi avut copii, Houdini \i scria nenum`rate scrisori so]iei lui (aflate \n camera al`turat`) despre faptele din ziua respectiv` ale fiului lor imaginar. Andre Kole, consultantul [i creatorul de iluzii al celor mai renumi]i iluzioni[ti ai momentului, este \n acela[i timp [i evanghelist al grup`rii „Cruciada pentru Hristos”, propov`duind Evanghelia mai multor milioane de oameni \ntr-o perioad` de 30 de ani. Pentru a face evangheliz`rile cât mai atr`g`toare, Kole prezenta numere de levita]ie proprie. Aceste reprezenta]ii nu au avut \n toate cazurile efectul scontat. |ntr-o ocazie, o femeie din public s-a ridicat [i a \ncercat s` alunge demonii din Kole \n timpul când acesta era suspendat. Rod Robinson, \ntr-un articol Dar l-am v`zut levitând!, poveste[te despre m`rturiile unei femei, de]in`toare a unei libr`rii cre[tine, dup` vizionarea spectacolelor lui Copperfield: „{tiu c` multe dintre iluziile lui Copperfield sunt doar trucuri. Dar nu pot s` nu cred c` unele dintre ele sunt supranaturale”. O cuno[tin]`, expert \n arte mar]iale [i responsabil cu protec]ia lui Copperfield \n timpul turneelor aces-

tuia \n Germania, a povestit o scen` ciudat`. La intrarea lui Copperfield \n cl`direa \n care avea loc o reprezenta]ie, acesta l-a privit fix pe unul dintre oamenii de ordine, moment \n care acesta [i-a pierdut cuno[tin]a, c`zând la p`mânt. Magicianul s-a aplecat asupra lui, l-a lovit u[or peste fa]`, moment \n care b`rbatul [i-a revenit, spre stupoarea celor de fa]`. Copperfield a cerut ulterior ca acesta s` fie \nlocuit.

Interpretare fantezist` De[i serverele de internet de genul YouTube sau GoogleVideo sunt pline de secven]e video de genul „Magicianul X explicat”, \n care se face adesea stop cadru [i se marcheaz` pe ecran locurile [i mi[c`rile suspecte ce ar indica posibile trucuri, nu toate reprezenta]iile sunt \ns` dezv`luite. Ba s-ar putea spune c` cele mai spectaculoase au r`mas neexplicate. Pentru c` este dificil de demonstrat, dar [i de infirmat prezen]a supranaturalului \n reprezenta]ii, vom lua \n seam` cele dou` opinii generale: cea sceptic` [i cea spiritualist`. Scepticii consider`, desigur, c` totul este doar iluzie (de cele mai multe ori optic`), \n orice caz explicabil` ra]ional. Trucurile nu se

divulg` din ra]iuni ce ]in de etica cercurilor de magicieni la nivel global, iar \n cazul \n care unele sunt expuse (de exemplu reportajul difuzat de Fox News) acestea sunt doar sc`p`ri sau demersuri cu motiva]ie financiar`. Orice referire la supranatural este catalogat` pe loc drept ridicol` [i anacronic`. De cealalt` parte, cei care consider` supranaturalul este prezent \n demonstra]ii \[i

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 35


Cultur` nuan]eaz` oarecum pozi]ia. Ace[tia pun divulgarea unor trucuri mai atractive [i explicarea lor ra]ional` \n public pe seama dorin]ei magicienilor de a \nl`tura orice suspiciune referitoare la prezen]a supranaturalului \n \ntreaga lor gam` de iluzii. {i tocmai prin aceste expuneri performerii conving auditoriul c` [i celelalte reprezent`ri, mai pu]ine la num`r, dar care par de-a dreptul imposibile, ar fi realizate tot ra]ional, dup` acela[i tipar. De[i negat cu vehemen]` de c`tre magicieni, suportul supranatural este v`zut de c`tre unii ca o cooperare nemijlocit` cu fiin]e inteligente imperceptibile. Astfel, levita]ia este explicat`, \n lumina acestei opinii, prin purtarea prin aer de c`tre demoni a magicianului sau a obiectelor. Materializarea sau dematerializarea este explicat` prin crearea avatarurilor unor obiecte din lumea real`, care au nu doar aspectul, ci [i consisten]a fizic` obi[nuit`, fiind apoi convertite \napoi \n imperceptibil. Dac` aceast` variant` ar fi real` [i dac` ea ar fi recunoscut` de c`tre magicieni, tot elementul extraordinar din demonstra]ii ar p`li [i s-ar transforma, probabil, \ntr-o demonstra]ie sportiv` de evolu]ie la inele. Mergând mai departe pe linia fantezist`, s` \ncerc`m s` ne imagin`m efectul uimitor al levita]iei lui Copperfield, dac` am

Ceea ce a atras aten]ia la iluzioni[tii precum Angel sau Blaine este dorin]a lor de a imita unele dintre miracolele f`cute de Isus Hristos [i descrise \n Evanghelii. putea s` vedem una sau dou` fiin]e inteligente purtându-l prin aer, chiar [i \n cutia de sticl` perfect \nchis`... Astfel, iritarea iluzioni[tilor când sunt \ntreba]i despre ocult ar deveni subit... explicabil`. Chiar [i \n pretinsa absen]` a supranaturalului, \n lumina biblic`, este imposibil s` trecem cu vederea minimalizarea [i chiar ridiculizarea miracolelor hristice prin imitarea lor cu mijloace moderne de c`tre unii dintre iluzioni[tii mai mult sau mai pu]in amatori. |ns`, pentru cei care consider` activitatea demonic` descris` \n Scriptur` ca fiind posi-

bil`, se pune \ntrebarea dac` reprezenta]iile moderne din ziua de ast`zi ar con]ine exclusiv mijloace naturale, \n pofida faptului c` sunt realizate \n principiu dup` acela[i tipar (eventual modernizat) [i ob]in acelea[i efecte ca odinioar`. Desigur, posibilitatea explic`rii exclusiv ra]ionale trebuie luat` \n calcul. |ns` excluderea vehement` a celeilalte posibilit`]i, [i anume prezen]a supranaturalului, reprezint` o manevr` care, \n proiec]ie biblic`, poate conduce la anumite surprize \n viitorul proxim. Scriptura vorbe[te despre magicieni spirituali care vor reconstitui miracolele hristice mult mai credibil decât demonstra]iile lui Barry [i Stewart, Blaine sau Angel. „C`ci se vor scula Hristo[i mincino[i [i proroci mincino[i. Ei vor face semne [i minuni, ca s` \n[ele, dac` ar fi cu putin]`, [i pe cei ale[i. P`zi]i-v`; iat` c` vi le-am spus toate dinainte!” (Marcu 13,22). Pericolul neaccept`rii posibilit`]ii paranormalului a fost redat foarte expresiv de c`tre Dostoievski: „Dac` este necredincios, realistul autentic va g`si \ntotdeauna puterea [i calea de a nu crede \n miraculos, iar dac` este confruntat cu miracolul ca fapt incontestabil, mai degrab` se va \ndoi de sim]urile sale decât s` accepte faptul \n sine”. ST Semnele Timpului Ianuarie 2008

36


Citatul ST

Dup` cum se pare

Dup` cum se pare, demnitatea vie]ii omului nu a fost prev`zut` \n planul globaliz`rii. Nelini[tea e singurul lucru care a ajuns pe culmi niciodat` b`nuite. Este o lume care tr`ie[te \n perversitate, unde unii, pu]ini, \[i contabilizeaz` câ[tigurile pe seama amput`rii vie]ii imensei majorit`]i. S` ajungi la apari]ia unui biet om care apar]ine lumii dezvoltate [i care are acces la nenum`rate produse dintr-un supermarket. {i \n timp ce acel s`rman nefericit doarme lini[tit, \nchis \n fort`rea]a lui de aparate [i ciurucuri, mii de familii trebuie s` reziste cu doar un dolar pe zi. Marginaliza]ii de la marele banchet al economi[tilor se num`r` cu milioanele.

Când v`d

Când v`d la lumina zilei atâtea afaceri ascunse sau când vecini de cartier m` opresc s`-mi spun` c` nu-[i mai pot p`stra atelierul, c` nu le ajung banii pentru impozite, m` gândesc la corup]ie [i la fuga de pedeaps`, la risipa neobr`zat` [i la opulen]a amoral` a anumitor indivizi, [i am sentimentul c` ne afl`m \n adâncul unei lumi unde, odat` cu r`spândirea disper`rii, cre[te [i egoismul, dup` metoda ’scap` cine poate’. Asta pe când cei mai ghinioni[ti se \neac` \n adâncul apelor sau stau pe marginea pr`p`stiei, iar \n mijlocul unui carnaval mascat danseaz` oamenii zilei, asurzi]i de propriile bufonerii.

Ernesto Sabato, |nainte de t`cere

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 37


Social

-Oglind` oglinjoar`, cine este cea mai ur창t` [i gras` din ]ar`? -Tu e[ti, st`p창n`! Semnele Timpului Ianuarie 2008 38


O O

glind` glinjoar`

Pare un dialog desprins dintr-o poveste, dar este o realitate pu]in m`gulitoare pentru multe adolescente [i femei tinere. Chiar dac` cele mai multe doamne [i domni[oare lupt` pentru a ar`ta cât mai bine, nu mai este un lucru neobi[nuit s` vezi [i b`rba]i \ntr-un salon de \nfrumuse]are sau \ntr-o sal` de fitness.

dat` cu trecerea timpului, frumuse]ea [i-a modificat standardele [i tiparele. Pe vremea bunicilor [i str`bunicilor no[tri, frumos era cel „bine f`cut”. |n Antichitate, frumos erai dac` aveai tenul cât mai deschis la culoare. |n alte culturi [i perioade trebuia s` ai fie o gur` cât mai mic`, o talia \ngust`, sprâncene sub]iri sau chiar deloc, fie o m`sur` la pantof cât mai mic` sau cât mai mul]i cercei. Nu este deloc greu s` ne \nchipuim chinurile pe care le \ndurau victimele modei1 din vremurile trecute, pictându-[i [i schimonosindu-[i gurile pentru a p`rea cât mai mici, strângându-[i corsetul pân` la le[in pentru o talie de viespe, smulgându-[i toate firele de p`r din sprâncene sau \ndesându-[i picioarele \n pantofii cu câteva numere mai mici. Totu[i, \n compara]ie cu standardele de frumuse]e ale \nainta[ilor no[tri, acum nu trebuie s` ai numai o talie frumoas`, ci [i picioarele drepte, lungi, musculatura s` nu fie flasc`, fa]a s` fie armonioas`, p`rul aranjat, din]ii drep]i [i culoarea pielii s` se armonizeze cu anotimpul. Tiparul de frumuse]e promovat de industria modei, cel al fotomodelului foarte slab, foarte \nalt [i cu o fa]` f`r` imperfec]iuni a fost copiat ini]ial de industria cinematografic` [i ulterior de televiziune [i de industria muzical`.

Nimic sau nimeni nu mai este promovat dac` nu are appeal2. |n acest context, nu este greu de imaginat cum apare nefericirea \n mintea unor oameni, ca urmare a ne\nI Cristina Peli cadr`rii \n standardele de frumuse]e care \nlesnesc succesul. {i pentru c` este aproape imposibil s` faci ceva \n leg`tur` cu \n`l]imea [i foarte costisitor s` modifici tr`s`turile fe]ei, cei mai mul]i aleg s` modifice câte ceva \n greutatea lor. Insatisfac]ia fa]` de propria greutate corporal` [i lupta cu kilogramele \n plus au ajuns atât de comune \ncât pare ciudat s` m`rturise[ti ast`zi c` e[ti mul]umit de corpul t`u. Exist` diete \n toate revistele, produse pentru sl`bit \n toate farmaciile, produse anticelulitice la toate firmele produc`toare de cosmetice [i s`li de sport pe toate drumurile. Acest context cultural a favorizat dezvoltarea unor boli psihice care au fost \nregistrate \nc` de la sfâr[itul secolului al XIX-lea \n registrele medicale, de[i unii le consider` boli moderne: anorexia [i bulimia. Cele dou` boli fac parte din cadrul tulbur`rilor de alimenta]ie [i sunt \nso]ite [i de tulbur`ri dismorfice. Tulburarea dismorfic` \nseamn` c` te vezi altfel decât e[ti. Tulbur`rile dismorfice sunt cauzate de o preocupare excesiv` pentru

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 39


Social propria persoan`. |n general, o astfel de persoan` se vede altfel decât o v`d ceilal]i [i sufer` un stres uneori insuportabil pentru c` nu se poate accepta a[a cum se percepe3. Spre exemplu, o persoan` anorexic`, de[i are mult sub greutatea corporal` normal`, se va considera \ntotdeauna gras`.

O privire medical` Anorexia, sau anorexia nervosa, este un diagnostic psihiatric care descrie o tulburare de alimenta]ie caracterizat` de o greutate corporal` foarte sc`zut`, de o percep]ie dismorfic` asupra corpului [i de o fric` obsesiv` de \ngr`[are. Persoanele bolnave de anorexie \[i controleaz` greutatea corporal` prin \nfometare, inducerea vomei, exerci]ii fizice, folosirea dietelor [i a laxativelor. Anorexia este o boal` care pune \n pericol via]a celui care sufer` de ea deoarece afecteaz` toate organele corpului. Conform unui studiu4 f`cut \n anul 2005 [i prezentat \n International Journal of Eating Disorders, anorexia are una dintre cele mai mari rate de mortalitate dintre toate tulbur`rile psihice. Astfel, 10% dintre cei diagnostica]i mor din cauza com pli ca]iilor determinate de anorexie. Bulimia, sau bulimia nervosa, este o tulburare de alimenta]ie [i este considerat`, \n general, o boal` psihic` \n care individul inger` cantit`]i mari de hran` pe care apoi le scoate cât mai rapid din corp prin inducerea vomei, folosirea laxativelor, diureticelor sau a altor medi camente [i prin exerci]iu fizic intens.

Spre deosebire de un anorexic, care \n general are un indice al greut`]ii corporale5 sub 18.5 sau 17.5, se \nfometeaz` [i \[i ]ine greutatea sub un control strict, o persoan` bolnav` de bulimie nu este neap`rat slab` [i se caracterizeaz` prin serii repetate (uneori de mai multe ori pe zi, alteori de mai multe ori pe s`pt`mân`) de ingerare a hranei [i provocare a vomei. O persoan` bulimic` se simte ru[inat` de comportamentul ei, [tie c` situa]ia i-a sc`pat de sub control [i va recunoa[te c` are o problem` pe care va \ncerca s` o rezolve mai repede decât o persoan` anorexic` ce calculeaz` meticulos cantitatea de hran` pe care o inger` [i simte c` are control asupra situa]iei. Atât anorexicii, cât [i bulimicii au o preocupare excesiv` pentru greutatea corporal` [i percep]ia lor asupra ei \i ]ine sub control. Ambii consider` c` succesul \n via]` depinde de frumuse]ea corpului lor [i sunt deseori depresivi pentru c` nu pot avea un trup perfect. Bulimicul, pentru c` nu poate avea corpul pe care \l dore[te, simte c`, din punct de vedere fizic, este un ratat [i aceast` idee \i

polueaz` toate compartimentele vie]ii. Anorexicul nu realizeaz` c` este destul de slab [i, din cauza acestei percep]ii gre[ite, va \ncerca \n van s` ob]in` corpul ideal pe care [i-l dore[te. Acest e[ec \i schimb` [i anorexicului percep]ia asupra valorii proprii. Ambele boli sunt \nso]ite de depresii [i grave consecin]e fizice (vezi tabelul al`turat). Exist` pu]ine statistici cu privire la aceste boli. Pe de o parte deoarece bolnavilor ori le este ru[ine [i nu vor s` vorbeasc`, ori nu realizeaz` c` au o problem`. Pe de alt` parte, Semnele Timpului Ianuarie 2008


Anorexie – consecin]e

Bulimie – consecin]e

Pierdere mare \n greutate

Deshidratare

Tulbur`ri endocrinologice, pierderea menstrei la fete (amenoree)

Lezarea vocii

Metabolism redus

Deficite de vitamine [i minerale

Cre[terea p`rului languo pe corp

Carii, probleme ale gingiilor

Anormalit`]i ale nivelului mineralelor din corp

Rupturi gastrice \n timpul mesei, reflux esofagial

Deficien]` de zinc

Iritare, inflamare [i posibile rupturi ale esofagului

Reducerea celulelor albe

Ulcer peptic [i pancreatic

Reducerea func]iilor sistemului imunitar

Umflarea fe]ei [i obrajilor din cauza presiunii sângelui \n fa]` \n timpul vomei

Indicele masei corporale5 mai mic de 17.5 la adul]i

Piele casant`, uscat`, pierderea p`rului [i ruperea unghiilor

Ochi adânci]i \n orbite [i paloare a pielii

Atrofierea mu[chilor

Fractur`ri ale oaselor [i \ncheieturilor

Probleme digestive, boala Chron, Celliac

Colectare a lichidului \n glezne \n timpul zilei [i \n jurul ochilor noaptea

Hipotensiune arterial`

Constipa]ie

Hipotensiune ortostatic`

Buze foarte uscate

Hipertensiune

Circula]ie foarte proast` a sângelui [i amor]irea membrelor

Deficien]` de fier

|n cazuri severe, deteriorarea nervilor [i imposibilitatea mi[c`rii membrelor

Anemie

Dureri de cap

Tulbur`ri hormonale

Sub]ierea p`rului

Depresie

Unghii casante

Insomnie

Senza]ie constant` de frig

Amenoree

|nvine]ire u[oar`

Infertilitate

Piele uscat`

Ovare polichistice

Brahicardie (ritm al inimii sc`zut)

Risc de avort, na[teri cu risc mare

Hipertensiune

Diabet

Hipotermie

Hiperglicemie

Anemie

Ketoacidoz`

Infertilitate

Osteoporoz`

Ovare polichistice

Artrit`

Risc de avort, na[teri cu risc mare

Sl`biciune [i oboseal`, sindrom de oboseal` cronic` Cancer de gât [i al corzilor vocale Boli de ficat Infec]ie a rinichilor Boli de inim`, aritmie, angin` Paralizie Risc de moarte prin infarct, colaps pulmonar, pancreatit`, sinucidere, ulcer, sângerare intern`

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 41


Social uneori, nici chiar medicii care trateaz` un astfel de pacient nu realizeaz` c` acesta sufer` de o tulburare de alimenta]ie. Astfel, \n medie6, de la momentul declan[`rii bolii p창n` la recunoa[terea [i tratamentul medical trec opt ani. Totu[i, mai mult de 10% dintre femeile tinere sufer` de tulbur`ri de alimenta]ie, conform ultimelor studii de specialitate. Mai mult, din totalul persoanelor care au astfel de tulbur`ri de alimenta]ie, aproximativ 90-95% sunt femei. Printre grupele care au cel mai mare risc de a dezvolta o astfel de boal` se num`r` atle]ii, tinerii \ntre 10 [i 25 de ani (de[i bulimia apare mai cu seam` la 17-18 ani), studen]ii care au de \nv`]at foarte mult, cei care au suferit abuzuri \n copil`rie, perfec]ioni[tii [i cei care fac parte din clasele sociale \nalte. Aproximativ 20% dintre cei care sufer` de o tulburare de alimenta]ie mor f`r` tratament, conform Institutului ANRED (Anorexia Nervosa and Related Eating Disorder). Propor]ia poate sc`dea la 2-3% dac` persoanele apeleaz` la tratament. Astfel, cu tratament, aproximativ 60% dintre bolnavi sunt recupera]i complet, 20% nu se recupereaz` complet, iar 20%, \n ciuda tratamentului, nu \[i \mbun`t`]esc starea. Acela[i institut face trimitere la un studiu realizat \n Anglia de Universitatea Exter, \n 1998, pe 37.500 de preadolescente cu v창rste cuprinse \ntre 12 [i 15 ani. Acesta arat` c` preocuparea cea mai important` a vie]ii a peste jum`tate dintre adolescente (57,5%) este felul cum arat`. Mai mult, 59% dintre preadolescentele de 12 [i 13 ani care au o proast` imagine de sine ]in [i o cur` de sl`bire.

Revista Health Magazine \mpreun` cu NEDIC Canada (National Eating Disorder Information Centre) comparau, \n 1997, o femeie medie din Statele Unite, papu[a Barbie [i un manechin (vezi tabelul de mai jos). Rezultatul nu este \ncurajator.

Statistici7 I 42% dintre feti]ele din clasele I-III doresc s` fie mai slabe. I 45% dintre b`ie]ii [i fetele din clasele III-VI doresc s` fie mai slabi. I 51% dintre fetele cu v창rste cuprinse \ntre 9 [i 10 ani se simt mai bine c창nd ]in o cur` de sl`bire. I 9% dintre fetele de 9 ani [i-au indus voma pentru a sl`bi. I 81% dintre fetele de 10 ani se tem de \ngr`[are. I 53% dintre fetele de 13 ani nu sunt mul]umite de corpul lor. I 78% dintre fetele de 18 ani nu sunt mul]umite de corpul lor. I Dorin]a num`rul unu a fetelor de 11-17 ani este s` sl`beasc`!

Femeie medie

Barbie

Manechin

|nal]ime (cm)

162.56

182.88

182.88

Greutate (kg)

65.7575

45.8

nu este disponibil

M`rime \mbr`c`minte

42-44

34

36

Bust (cm)

91.44 - 93.89

99.06

86.36

Talie (cm)

73.66 - 78.74

48.26

58.42

{olduri (cm)

101.6 - 106.68

83.82

86.36 Semnele Timpului Ianuarie 2008

42


Str`lucitoare tulbur`ri de alimenta]ie Nu este deloc scurt` lista celebrit`]ilor care au recunoscut c` sufer` sau au suferit de tulbur`ri de alimenta]ie. Actri]e ca Sally Field, Callista Flockhart, Jane Fonda, Audrey Hepburn, Cristina Ricci, Kate Winslett ([i lista poate continua) s-au luptat cu aceste boli pentru a corespunde preferin]elor publicului. Cânt`rea]a canadian` Alanis Morisette a recunoscut c` s-a luptat cu o form` de tulburare de alimenta]ie \ntre 14 [i 18 ani, când \ncerca s` intre \n industria muzical` [i a declarat c` a scris cântecul „Perfect”, de pe albumul Jagged little pill inspirându-se din perioada de recuperare de dup` boal`. Prin]esa Diana a Marii Britanii a recunoscut, \ntr-un interviu, c` s-a luptat cu o form` de tulburare de alimenta]ie [i c` folosea mâncarea pentru a-[i face r`u. Potrivit International Journal of Eating Disorders (Jurnalul Interna]ional al Tulbur`rilor de Alimenta]ie)8 din februarie 2006, scriitorul ceh Franz Kafka a suferit de o form` atipic` de anorexie [i a avut o personalitate depresiv`. Kafka era slab [i a avut o atitudine ascetic` toat` via]a lui. Concluzia cercet`torilor despre boala sa se bazeaz` pe analiza scrisorilor, operei [i jurnalelor lui. Allegra, fiica Donatellei Versace [i mo[tenitoarea a 50% din imperiul Versace, a fost anul trecut internat` \ntr-o clinic` privat` din cauza anorexiei. Mama ei a recunoscut c` Allegra se lupta de mai mul]i ani cu aceast` boal`. Când a fost internat` \n clinic`, Allegra, care are 20 de ani, avea 32 de kilograme [i a trebuit s` fie hr`nit` artificial printrun tub naso-gastric. Ana Carolina Reston, un topmodel brazilian, s-a \nfometat pân` când a murit \n 2006. Gimnasta american` Cristy Henrich a murit \n anul 1994 din cauza complica]iilor determinate de anorexie. Un membru al juriului \i spusese c` trebuie s` sl`beasc` pentru a fi \n echipa care merge la olimpiad`. Avea 43 de kilograme. Când a murit, a avut 21 de kilograme. |n anul 1997, a murit [i balerina Heidi Guenther din cauza complica]iilor

ap`rute ca urmare a tulbur`rii de alimenta]ie. Avea 43 de kilograme [i i se spusese c` este „plinu]`” pentru o balerin`.

Dragostea de sine nu miroase a bine... Privind superficial la aceste boli [i la consecin]ele lor asupra celui bolnav, s-ar zice c` la baza lor este prea pu]in` pre]uire de sine. Analizând \ns` \n profunzime cauzele, cea mai adânc` se dovede[te a fi dragostea de sine. Dorin]a obsesiv` a anorexicilor [i bulimicilor de a fi pl`cu]i de ceilal]i sau de a avea succes \n via]` nu are la baz` nimic altceva decât centrarea preocup`rilor unui individ pe beneficiile proprii. Nu este de mirare c` ace[ti oameni ajung s` \nnebuneasc`. Biblia spune c` pân` [i un \nger din ceruri a \nnebunit, \n alt fel, dar din aceea[i cauz`. Este vorba de Lucifer9, heruvimul ocrotitor [i perfect, care st`tuse \n Paradis, lâng` Dumnezeu. Conform statisticilor, solu]iile propuse de medici [i psihologi au 60% [anse de reu[it` [i nu trateaz` atât de mult cauzele, cât consecin]ele. Solu]ia eli-beratoare, propus` de cre[tinism, care love[te [i \ndep`rteaz` r`d`cinile bolii este urm`toarea: „... s` se lepede de sine \nsu[i, s`-[i ia crucea [i s` M` urmeze”, „tr`iesc..., dar nu mai tr`iesc eu, ci Hristos tr`ie[te \n mine”10, poate, dac` este aplicat` con[tiincios, va schimba preocup`rile, va \n`l]a gândirea [i o va elibera de sub st`pânirea oric`rei psihoze. ST

1. Din varianta englez` „fashion victim”, ce descrie o persoan` care nu se sfie[te s` recunoasc` preocup`rile pentru mod` [i s` etaleze ]inute „ultimul r`cnet” \n toate \mprejur`rile. 2 |n englez`: atr`g`tor. 3 Conform dr. Lena Rusti, articol semnat Carmen Oprea \n .topsanatate.ro 4 Birmingham CL, Su J, Hlynsky JA, Goldner EM, Gao M., studiul: „The Mortality Rate from Anorexia Nervosa”, \n International Journal of Eating Disorders (2005). 5 Indicele greut`]ii corporale se calculeaz` ca raport \ntre greutate (\n kg) [i p`tratul \n`l]imii (\n metri). O greutate normal` este dat` de un indice \ntre valorile de 18.5 [i 25. 6 http://web4health.info/en/answers/ed-other-incidence.htm 7 Body Wars: Making Peace with Women’s Bodies de Margo Maine, Ph.D., Gürze Books, 2000. 8 Articolul „The anorexia nervosa of Franz Kafka”, Manfred M. Fichter, M. D., International Journal of Eating Disorders, 13 februarie 2006 9 Biblia, Ezechiel capitolul 28 [i Isaia capitolul 14. 10 Biblia, Marcu 8,34 [i Galateni 2,20.

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 43


Social

Via]`

contra cost Peste 65% dintre americani ar fi gata s` tr`iasc` singuri pe o insul` pustie, timp de un an, pentru 1 milion de dolari. Pentru 10 milioane de dolari, foarte mul]i oameni ar face chiar orice: [i-ar p`r`si familia sau prietenii [i chiar [i-ar schimba sexul. O persoan` din opt ar fi dispus` s` petreac` doi ani dup` gratii pentru milioanele \n joc. Pentru ace[ti bani, fiecare al [aselea om ar fi \n stare chiar s` ucid`, cu condi]ia s` nu fie prins. Când suma scade la 100.000 de dolari, mai pu]in de 2% ar mai comite o crim`. O persoan` din 5 ar p`stra banii dac` banca cu care lucreaz` ar face o gre[eal` de 2.000 de dolari \n favoarea lor. Cât prive[te creditele, fiecare al [aselea individ nu ar rambursa \n totalitate banii \mprumuta]i.1 A[adar, cât de departe suntem dispu[i s` mergem pentru bani? I Diana Gavajuc

„B

anii, [i nu moralitatea, sunt principiul de baz` al co mer ]ului na]iunilor civilizate”, spunea Thomas Jefferson, al treilea pre[edinte al Statelor Unite. Locul perfect unde po]i lua pulsul societ`]ii, \n mod special pe cel al tinerilor, este mall-ul.2 De la intrare, reclamele \]i spun cui s`-]i predai grijile ca s` te sim]i bine, protejat, f`r` probleme [i liber. Libr`riile abund` \n c`r]i cu titluri atractive: 153 de idei s` te reinventezi, E timpul s` mergem la cump`r`turi, Cum s` devii milionar, Po]i s` te pensionezi fiind bogat. Suze Orman, scriitoare american` [i consultant financiar, spune c` problema banilor este literalmente \n capul nostru [i apare \n gândurile fiec`rui individ. Tot ea sus]ine c` doi oameni din trei \[i schimb` comportamentul \n func]ie de cât de mul]i bani au. Statisticile3 ne spun c` majoritatea oamenilor (91%) se declar`, la nivel individual, „satisf`cu]i cu propria etic` [i caracterul lor.” PerIanuarie 2008 Semnele Timpului 44

cep]ia atitudinii corecte \n problema banilor depinde, par]ial, de vârst`, sex, salariu [i experien]` de via]`. Acum câ]iva ani, un mare boxer, Joe Louis, a fost \ntrebat ce crede despre bani. „Nu \mi plac banii \n mod deosebit, dar \mi calmeaz` nervii”, a r`spuns acesta. |n ceea ce \i prive[te pe români, aproximativ 72% dintre ei nu au fost \n concediu \n aceast` var` [i tot atâ]ia declar` c` nu sunt mul]umi]i de veniturile lor.4 Se pare c` ast`zi, mai mult ca niciodat`, oamenii valorific` diverse oportunit`]i pentru a-[i satisface imediat dorin]a de a avea cât mai mult. Filozoful Jacob Needleman spunea: „Banii oglindesc cultura noastr`. Ceea ce vedem ne spune cine suntem.” Totu[i sondajul amintit arat` c` 93% dintre responden]i nu s-ar c`s`tori cu cineva bogat f`r` s`-l iubeasc`. Se pare c` \ntr-adev`r sunt „lucruri care nu se pot cump`ra cu bani, \ns` pentru toate celelalte, exist` Visa card!” Semnele Timpului Ianuarie 2008


Sânge, transpira]ie [i comisioane |ntr-o lume \n care aproape totul este de vânzare, oamenii cheltuiesc o mare parte din energie acumulând lucruri [i vânzându-[i timpul. De la cas`, ma[in` [i haine pân` la rela]ii interpersonale, totul vorbe[te despre cât de bine \]i joci rolul de vânz`tor – cump`r`tor. „Fii o ma[in` de vânz`ri foarte eficient` [i \n form`..., dar nu fi lacom, asta se vede”, citim \n Biblia vânz`rilor, una dintre cele mai vândute c`r]i din lume. Chiar dac` „vânz`rile nu sunt o religie, ci un mod de via]`”, pentru a câ[tiga cât mai mul]i bani [i a urca pe scara succesului, autorul,5 Jeffrey Gitomer, \i \ndeamn` pe tinerii „converti]i \n sistem” s`-[i apere clien]ii cu pre]ul vie]ii. |n capitolul Geneza descoperim c` „disciplina sau ritualul de a te ruga sau medita \n fiecare zi te ajut` s` reu[e[ti. |n vânz`ri ajungi s` realizezi propriul miracol.” Iar atunci când ceva merge prost, „dac` nu

reu[e[ti s` vezi partea bun` a lucrurilor, viziteaz` un spital de copii sau g`se[te o persoan` \n scaun cu rotile”. Dac` tot avem o biblie pentru afaceri, ni se cere s` credem \n... noi, adic` s` avem o atitudine pozitiv`: orice s-ar \ntâmpla eu pot s` fac asta. „Atitudinea mea a fost \ntotdeauna al`turi de mine, când nu mai era nimeni altcineva”, m`rturise[te autorul. Ridicat` la rang de dumnezeu, atitudinea, \ntr-o lume materialist`, e v`zut` de „credincio[ii” ei ca un izvor miraculos al succesului [i al avu]iei. Fortificat` de atitudine [i motivat` de bani, genera]ia actual` este pus` \n fa]a unei serii de \ntreb`ri de genul: e[ti dispus s` faci orice pentru succes? Ai flirta cu [eful sau cu clientul t`u pentru a ob]ine ce dore[ti? Ai tr`da un prieten pentru avantaje materiale? Biblia Vânz`rilor ne \nva]` s` fim sinceri, corec]i [i s` servim pe al]ii a[a cum nou` ne-ar pl`cea s` fim servi]i. |n acela[i timp, „Cartea Perseveren]ei” (parte din Biblia Vânz`rilor) ne spune c`, „f`r` sânge [i

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 45


Social transpira]ie”, comisioanele nu vor veni. Dac` urm`m regulile autorului, le \nsu[im [i le tr`im, acesta promite c` „biblia” ne va aduce tot atât de mul]i bani pe cât \i aduce lui. Probabil c`, acceptând provocarea, un „nou-convertit” ar declara dup` citirea c`r]ii: „A[ fi un cre[tin mai bun dac` [i Sfânta Biblie ar fi a[a de u[or de citit.” Omul care [tie totul despre vânz`ri ne mai \ndeamn`: „Alege o organiza]ie de caritate care s` merite [i adu-]i contribu]ia la func]ionarea ei. Succesul [i reputa]ia ta vor cre[te, dar, [i mai important, te vei sim]i grozav s`-i aju]i pe ceilal]i.” Cu [i pentru bani po]i valorifica oportunit`]i de tot felul. Dar po]i oare experimenta adev`rata compasiune sau mul]umire?

Aplaudacii ultimei genera]ii Shakespeare a spus c` lumea \ntreag` este o scen` \n care to]i oamenii sunt actori – o scen` a comer]ului cu orice, am putea ad`uga. Cump`r`torii sau vânz`torii, dirija]i \ntr-un fel sau altul din culisele vie]ii, sunt tocmi]i s` ova]ioneze sau s` huiduie, s` sus]in` cu entuziasm sau s` desfiin]eze lucr`ri memorabile [i oameni remarcabili, s` ridice \n sl`vi nonvalori [i prea des s` dea uit`rii valorile. Astfel de personaje sunt

|ntr-o lume \n care aproape totul este de vânzare, oamenii cheltuiesc o mare parte din energie acumulând lucruri [i vânzându-[i timpul. numite adesea cl`ca[ii culturii; anim` din abunden]` nu numai emisiunele televizate cu aplaudaci de profesie, ci \ntreaga societate. Termenul de clac` vine din limba francez`, le claqueur fiind persoana tocmit` s` aplaude. Cei antrena]i \n clac` asigurau succesul unei tragedii sau comedii pe scenele teatrelor din secolul al XIX-lea. Heinrich Heine, unul dintre poe]ii germani ai timpului, scria: „E greu s`-]i

imaginezi c` un clachior, tocmit s` râd` [i s`-i fac` [i pe ceilal]i spectatori s` procedeze la fel, chiar dac` glumele sunt cu totul lipsite de spirit, este [i bocitor angajat la pompe funebre unde, contra cost, se arat` de mai multe ori pe zi atât de \ndurerat \ncât ai putea s` juri c` urmeaz` sicriul propriului tat`. Dup` ce te-ai \ntors de [ase ori de la cimitir, mort de oboseal`, plictisit de moarte [i grav pân` \n vârful unghiilor, mai trebuie s` [i râzi toat` seara la toate glumele proaste pe care le-ai aplaudat de atâtea ori, s` râzi cu toat` fa]a, cu to]i mu[chii... spre a stimula la râs un parter blazat...”6 Sun` cunoscut, nu-i a[a? |i vezi peste tot, gata s` verse câteva lacrimi sau s` aplaude frenetic, indiferent dac` e vorba de lansarea unei noi campanii publicitare, de show-ul mass-media la moartea subit` a unui cânt`re], uitat de altfel \n timpul vie]ii, de scandalul \n jurul mor]ii [i vie]ii unui \nalt oficial bisericesc pentru care se anun]` doliu na]ional sau de mitinguri electorale la toate partidele cu mâna larg`. Cei care ast`zi joac` orice rol pentru ceva bani \n plus sau pentru c` le place „s` se afle \n treab`” alt`dat` o f`ceau din fric`. De altfel, aceast` ocu pa]ie bizar` este strâns legat` de numele \mp`ratului Nero. Deghizat \n actor, marele cezar tr`gea sforile ca s` câ[tige aplauzele spectatorilor. Cl`ca[ii, ca [i aplaudacii de azi, bine\n]eles, nu aplaudau din convingere, ci sub teroarea fricii sau a banului. Hector Berlioz, un cunoscut muzician francez al secolului al XIX-lea, spunea: „|ntr-adev`r claca a devenit o necesitate a epocii: sub toate formele, sub orice pretext, ea este instituit` peste tot. Ea domne[te [i guverneaz` la teatru, la concert, \n Parlament, \n cluburi, \n biserici, \n \ntreprinderi [i \n pres`...” Claca devenise o cale de a câ[tiga bani sau pozi]ie. Se spune c` \mp`ratul roman Vespasian a g`sit o metod` original` de a-[i umple vistieria: impozitul pe closetele publice. Când fiul s`u, Titus, i-a atras aten]ia c` poporul râde de aceast` decizie, \mp`ratul a scos o moned` [i i-a trecut-o pe sub nas, exclamând: „Vezi? Nu are miros!” Unii istorici spun chiar Semnele Timpului Ianuarie 2008

46


c` \mp`ratul ar fi stabilit o tax` pentru urina folosit` la t`b`cirea pieilor. Oricare ar fi adev`rul istoric, expresia „banii nu miros” se potrive[te perfect \n lumea de azi, lume \n care banii se ob]in cu orice pre], chiar dac` trebuie s` plângi sau s` râzi, s` min]i sau s` tr`dezi la comand`.

Dincolo de ceea ce pot cump`ra banii Moravurile mileniului nostru \i \ncurajeaz` pe cei ce vor cu orice pre] s` contrazic` realitatea c` banii au limitele lor. „Exist` Dumnezeu? Da. De unde [tii? {tiu pentru c` nu orice este permis”, spune unul dintre personajele lui F. Dostoievski. De \ndat` ce acest„nu orice este permis” dispare din con[tiin]a omului, sensul vie]ii devine din ce \n ce mai material [i scopul \ncepe s` scuze mijloacele. Filozoful Hegel spunea c` „moartea spiritual` a unui popor, stat sau individ se produce atunci când totul se face din obi[nuin]`, rutin`, team` sau, cel mai r`u, din r`splat`.” Ceea ce avem noi nevoie cel mai mult – iubire [i compasiune adev`rat` – nu se poate cump`ra cu bani.

Ce spun ast`zi unii oameni care se cred credincio[i? Sociologul american George Barna7, \n Broasca \n fântân`, observ` c` „majoritatea celor care-[i afirm` deschis apartenen]a la cre[tinism declar` c`, \n momentele dificile ale vie]ii, se \ncred mai degrab` \n propriile

puteri decât \n Dumnezeu, pe care |l percep ca fiind func]ional abia de la mormânt \ncolo, adic` \ntr-o via]` viitoare...”. |n plus, „mai pu]in de un sfert dintre ace[tia cred c` bisericile [i credin]a religioas` ar putea s`-i ajute efectiv \n momentele dificile ale vie]ii lor”, spune Barna. Ascunzându-se dup` afirma]ii de genul „credin]a o am \n suflet”, oamenii mai vin din când \n când la biseric` \nc`rca]i cu tot felul de poveri: familia, slujba, s`n`tatea, rela]iile sociale [i caut` aici r`spunsuri gata \mpachetate [i numai bune de achizi]ionat. Se spune c` omul e fiin]` material` [i are nevoie de lucruri materiale, chiar de dovezi, dac` se poate, pentru credin]a lui. {i dac` exist` cerere, exist` [i ofert`. Se poate cump`ra mântuirea? Iar dac` da, cât cost` ea? Unii aleg

Moartea spiritual` a unui popor, stat sau individ se produce atunci când totul se face din obi[nuin]`, rutin`, team` sau, cel mai r`u, din r`splat`. F. Hegel indulgen]e ori ritualuri de isp`[ire cu taxele aferente sau pl`tesc zecimi. Al]ii g`sesc c` pre]ul acesta este prea mare pentru a fi pl`tit. Biblia \ns` \nva]` astfel: „Banii t`i s` piar` \mpreun` cu tine, pentru c` ai crezut c` darul lui Dumnezeu s-ar putea c`p`ta cu bani!” (Faptele Apostolilor 8,20).

Ianuarie 2008 Semnele Timpului 47


Social Biblia ne mai previne [i de pericolul concentr`rii noastre \n agonisirea de bog`]ii. „Cine iube[te argintul nu se satur` niciodat` de argint [i cine iube[te bog`]ia mult` nu trage folos din ea” (Eclesiastul 5,10). Oare a-]i dori mai mul]i bani este r`u? Nu, dar alergarea dup` bani duce, de obicei, la \mpietrirea sufletului. {i atunci nu te mai implici nici când plângi, nici când râzi. Totul se rezum` la a cump`ra sau a vinde la pre]ul protrivit. Adesea auzim: „Banii pe care-i câ[tig f`când ce-mi place mi-au dat un statut, iar eu m-am \mplinit ca om, chiar dac` sunt sclav al muncii [i libertatea financiar` \ncepe cu \nchisoarea timpului liber.” |n astfel de situa]ii, dac` nu te sim]i autosuficient, va fi foarte greu ca Cineva s` poat` umple golul din tine. Dac` \nc` nu e sim]it golul din suflet, sigur va fi un moment \n via]` când \l vei sesiza. Oare tu vei \mb`trâni vreodat`? {i, contrar speran]ei multora, nici m`car o asigurare de pensie privat` nu te va ajuta s` scapi de nelini[tea c` ceva ]i-a sc`pat \n zgomotul negocierilor cotidiene de vânzare – cump`rare. De multe ori, na[terea unor \ntreb`ri \n adâncul sufletului este la fel de important` ca r`spunsurile \n sine. Ce a[tep]i de la via]` [i pe ce te bazezi \n a[tept`rile tale? Cât de mult din tine le oferi celor pe care-i iube[ti [i cât de mult te folose[ti de valoarea cadourilor scumpe ca s` comunici dragostea ta? Se spune c` banii nu aduc fericirea. {i totu[i care este sursa principal` de mul]umire atunci când nici banii nu mai ajut`? |n graba zilei de azi, este greu s` te opre[ti [i s` a[tep]i pân` vei g`si r`spunsuri la toate \ntreb`rile esen]iale. |ntr-o lume \n care dorin]ele materiale au sc`pat de sub control, r`spunsurile adev`rate duc la aprofundarea rela]iilor esen]iale Benjamin Franklin pentru care am fost crea]i.

„Am \nv`]at secretul” Una dintre cele mai cunoscute personalit`]i din istoria Statelor Unite, Benjamin Franklin, filozof [i om politic, a spus: „Cine este bogat? Cel care e mul]umit. Cine e acela? Nimeni.” Consilierul Jacob Needleman, \ntrebat despre leg`tura dintre bani [i sentimentul de mul]umire, a spus: „Nici noi, filozofii, nu [tim, nici chiar banii nu-]i pot cump`ra un astfel de r`spuns. Numai o real` experien]` de via]` \n care ai reu[it s` faci mul]i bani poate s`-]i ofere un r`spuns. Poate unul de genul acesta: exist` ceva ce nu po]i cump`ra cu bani. Nu pot puncta, dar intuiesc ce.” Biblia ne d` [i ea un r`spuns prin Pavel: „{tiu s` tr`iesc smerit [i [tiu s` tr`iesc \n bel[ug. |n totul [i pretutindeni m-am deprins s` fiu s`tul [i fl`mând, s` fiu \n bel[ug [i s` fiu \n lips`.” (Filipeni 4,12). Sun` optimist. Ar fi fost simplu s` presupunem c` Pavel a avut o via]` u[oar`, dar a scris aceste rânduri \n \nchisoarea din Roma... Extremele de bog`]ie sau s`r`cie ne testeaz` priorit`]ile. Totul depinde \ns` de reperele pe care le avem. Imagineaz`-]i via]a ca pe un joc \n care jonglezi cu cinci mingi \n aer, spunea cineva. Aceste mingi sunt: banii, familia, s`n`tatea, prietenii [i spiritul. Trebuie s` men]ii mingile \n aer. Curând vei \n]elege c` banii sunt ca o minge de cauciuc; dac` o scapi, ai toate [ansele ca ea s` vin` \napoi. Celelalte patru mingi \ns` sunt din sticl`. Dac` scapi vreuna dintre ele, aceasta se va zgâria, se va cr`pa sau chiar se va sparge. Ceea ce ]i-a sc`pat nu va mai fi niciodat` la fel. ST

1. Sursa: ICR Survey Research Group, pentru Money Magazine 2. Centru comercial 3. Sursa: ICR Survey Research Group. 4. Conform studiului realizat de Gallup Organization, \n luna august 2007. 5. Jeffrey Gitomer, autorul c`rtii Biblia vânz`rilor, este considerat unul dintre cei mai buni traineri de vânz`ri \n lume. 6. Tirania valorilor. Studii de filozofia culturii [i axiologie, Nicolae Rambu 7. George Barna – sociolog, fondator [i pre[edinte al Barna Research Group

Semnele Timpului Ianuarie 2008 48


„Via]a \nseamn` a transforma constant \n lumin` [i \n flac`r` tot ceea ce suntem [i tot ce \ntâlnim.” Friedrich Nietzsche

SEMNELE

timpului

Semnele Timpului - aprilie 2008  

Revista de opinie si analiza crestina.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you