Page 1

SEMNELE

timpului IULIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Graalul

Misterul unei eterne c`ut`ri Evanghelia dup` Belzebul G Sfin]iri \n vitez` G Filiera mor]ii


7/2007

SEMNELE TIMPULUI VOLUMUL 19 NR. 112 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDACT ¸IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, M`d`lin Avramescu, Florian Cârnu, Adrian Neagu, Bianca Neac[u, Marius Necula, Lauren]iu Nistor, Steliana Nzikou, Flavius Pan`, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea. CORECTURA˘: Adela B`nc`u-Burcea GRAFICA˘ ¸SI TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca MANAGER: Irina Anghel – 0744.472.463 ISSN 1453-7060 7/2007

SEMNELE

timpului IULIE 2007

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

Sumar IULIE 2007

Editorial

Religie 2 Sfin]iri \n vitez` 7 Evanghelia dup` Belzebul

Cultur`

27

15 Citatul ST 16 Graalul Misterul unei eterne c`ut`ri 25 Confesiunea dinaintea oglinzii

Social 27 Casa f`r` visuri B`taia e rupt`, dar nu din rai 31 Loz \n plic 38 Controlul destinului prin... puterea supersti]iilor

Graalul

2

1 Cum asud` fanaticul

38 44

44 Filiera mor]ii

Misterul unei eterne c`ut`ri Evanghelia dup` Belzebul G Sfin]iri \n vitez` G Filiera mor]ii

ADRESA REDACT ¸IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

Semnele Timpului Iulie 2007


Opinie Cum asud` fanaticul

A

m tot auzit \n ultima „Fanaticul este adev`rul: aceasta \l anim`, \l pre- formula succesului vreme c` cea mai prodintr-o alt` butad` lific` [i mai subversiv` ocup` [i \l \narmeaz`. El nu trebuie s` construiasc` la fel de celebr`: tehnic` de sabotare a sau s` descopere adev`rul, nici s` mearg` singur 99% transpira]ie [i vigilen]ei cre[tinului sin- spre Dumnezeu..., ci se bucur` f`r` \ntârziere de o 1% inspira]ie. Nicer este \ndeletnicirea cu meni nu cred c` adev`ruri impure. Cadrul certitudine total` [i imediat`, care s`l`[luie[te \n [i-ar imagina c` un acestei sumare filozofii este sine, \l posed` \n \ntregime [i \l \mpinge \nainte cu laureat al Premiuo foarte cunoscut` butad` violen]`. (...) Fanaticul poate avea tr`s`turile celui lui Nobel, spre care ne spune c` r`ul, pentru exemplu, ar putea a fi func]ional \n cel mai \nalt care serve[te o lege inflexibil` sau ale utopistului fi \nzestrat cu atât grad, se camufleaz` \n 99% \nver[unat, poate avea tr`s`turile asasinilor zelo[i de pu]in` inspira]ie. adev`r [i 1% minciun`. sau ale exclu[ilor din aceast` lume animat` de o Adev`rul acestei Ori de câte ori aud aceast` ziceri nu st` \n forsperan]` care nu lini[te[te.” sentin]`, resimt crisparea mulistica proporspiritual` a fanatismului, acel (Dominique Colas – Genealogia fanatismului [i a societ`]ii civile) ]iilor exacte, ci \n zel idolatrizant pentru banala constatare adev`rul care s`l`[luie[te c` orice talent se exclusiv \n cel care-l propag`. pierde dac` nu este Este evident c` vigilen]a unui cre[tin autentic nu \nso]it de un efort sus]inut pentru dezvoltarea sa. poate fi \n[elat` printr-o strategie facil`. Este Interpretat` ad litteram, butada cu 99% adev`r nevoie de un colaj subtil de aparen]e nobile, de [i 1% minciun` poate c`p`ta o conota]ie extrem de piruetele inefabile ale minciunii, de \nv`luirea, pe periculoas`. |n primul rând, pentru c` nu putem flancuri, a discern`mântului educat pe axa stavorbi de la \n`l]imea des`vâr[irii. Cine [i-ar aroga bil` a valorilor biblice. Ispita nu vine gata vino\n mod deschis discern`mântul perfect? Este vat`, ci, dimpotriv`, cu un dram de candoare, de limpede c` cel care trateaz` problema din acest dulceg`rie greu de respins. Ispita gata hidoas`, unghi este atras de simplitatea epistemologic` a cea care-[i developeaz` de la \nceput inten]iile fanatismului. Fanaticul nu ajunge la adev`r, el nu ultime, nu este rodul inteligen]ei ispititorului, ci are cunoa[te tribula]iile \ndoielii, tensiunile epuizante doar caracterul unei \ntâmpl`ri banale. Coregrafia ale gândirii, adâncimea sensurilor, ci se mi[c` doar c`derii presupune un joc de lumini [i umbre \nso]it pe o suprafa]` pentru care se crede pe deplin de for]a de atrac]ie a unui joc \n aparen]` nevinoechipat. Fanaticul nu interpreteaz`, nu are hervat. Imaginea este, dup` cum se vede, a ced`rii \n meneutic`, ci doar o excrescen]` patologic` de fa]a ispitei, [i nicidecum a omului ca fiin]` c`zut` solu]ii. El peroreaz` despre acel 1% de eroare din de la \n`l]imea cur`]iei originare. Asta \nseamn` c` unghiul unei competen]e atotcuprinz`toare. Este noi, \n Eden, ne-am pierdut des`vâr[irea origilimpede c` un asemenea individ este nereformanar`, c` nu mai putem avea singuri, \n noi, modelul bil, inconturnabil, c` nu mai are nimic de ad`ugat care a stat la baza constituirii noastre. |n consau de sc`zut de la statura plin`t`]ii sale. Pentru c` cluzie, ne este refuzat statutul deplin`t`]ii, acel \ntre fanatic [i adev`r nu exist` facultatea \n]e100%. Din acest motiv, orice credincios care \[i ia legerii, acesta nu va c`uta s` adânceasc` adev`rul \n serios credin]a [tie c` aceasta nu se poate reduce [i s`-l cuprind` \n tr`ire pentru c` el este Adev`rul, la un vot ini]ial de principiu, ci, din contr`, o via]` sau \l poart` singur sub chipie. Din acest motiv, tr`it` dup` modelul hristic presupune o st`ruin]` fanaticul, prin arogan]a sa, parodiaz` des`vâr[irea \n adev`r, o neobosit` c`utare a lui, dincolo de neschimb`toare a adev`rului divin, pornire care a prea umanele c`deri. Este similar, dac` vre]i, cu alimentat odat` p`catul luciferic. ST

Iulie 2007 Semnele Timpului 1


Religie

Sfin]iri \n vitez`

M

Calendarele bisericii tradi]ionale cinstesc aproape zilnic sfin]i – persoane decedate care au avut un anumit rol \n istoria bisericii. Ace[tia au avut o via]` considerat` un model de spiritualitate prin renun]area la sine, printr-un comportament moral [i prin dorin]a de a face cunoscut` semenilor lor calea mântuirii. Urmând anumite proceduri de sfin]ire, mor]ii sunt declara]i sfin]i, aducându-li-se astfel onoarea cuvenit`.

`rul discordiei \ntre bisericile tradi]ionale [i protestantism \l constituie rolul pe care sfântul „\l dobânde[te”, de in termediar \ntre p`c`tosul de rând [i Divinitate. Mai nou, unele personalit`]i trecute \n nefiin]` au fost sfin]ite, la cererea publicului, dar nu oricum, ci \n regim de urgen]`. Mare parte dintre sfin]ii calendarului ortodox pe 2007 sunt martiri (mucenici) care au tr`it \n primele secole ale erei cre[tine, dar [i oameni care s-au afirmat printr-un comportament moral [i altruist. Pe 16 iunie este amintit P`rintele Tihon, ierarh din Insula Cipru, care a servit credin]ei prin \nl`turarea idolilor religiilor p`gâne. Biserica \l nume[te m`rinimos, dar [i f`c`tor de minuni. Pe 23 august este onorat, \ntre al]ii, Sfântul Irineu, episcop al Smiriului \n Balcani. Irineu a fost contemporan cu \mp`ratul Diocle]ian.

{i-a sus]inut credin]a \n Hristos, [i pentru asta a fost persecutat [i condamnat la moarte. Iuliana, o credincioas` din Asia Mic` a \mp`ratului Maximilian, este amintit` pe 21 decembrie. Tân`ra era fiica unei familii \nst`rite, care i-a aranjat c`s`toria cu Eleusie, un senator grec. Fata a refuzat, motivând c` Eleusie ar fi \nchin`tor la idoli, I Dorin Aiteanu [i a condi]ionat o eventual` leg`tur` de acceptarea de c`tre acesta a credin]ei \n Hristos. De[i a fost amenin]at` cu condamnarea la moarte dac` nu se conformeaz` tradi]iei idolatre romane, Iuliana a preferat s` r`mân` la credin]a \n Mântuitorul ei. Se spune ca tân`ra a fost aruncat` \ntr-un cuptor \ncins, care, \n mod miraculos, s-ar fi r`cit pe loc. Tradi]ia mai spune c`, la vederea acestui miracol, peste 600 de b`rba]i [i femei au crezut \n Hristos, fiind uci[i mai apoi pentru decizia lor \mpreun` cu credincioasa Iuliana. Semnele Timpului Iulie 2007

2


Sfin]ii ocrotitori, desemna]i de Biserica Ortodox` Pân` la Dumnezeu... Conform Dic]ionarului Explicativ al Limbii Române, termenul „sfânt” este asociat unui om care duce o via]` curat` [i cucernic`, cu un comportament moral [i care [i-a consacrat via]a ap`r`rii credin]ei. Ciudat lucru. Accep]iunea general` te face „sfânt” doar postmortem. Sfântului i se atribuie puteri de vindecare, dar [i rolul de mijlocitor \ntre rela]ia credinciosului cu Dumnezeu. „Se roag` la to]i sfin]ii”, se spune când cineva \ncearc` s` rezolve o problem` apelând la cuno[tin]e sau la persoane influente. Rezultatele negative ale demersului au [i ele o explica]ie: „Pân` la Dumnezeu, te m`nânc` sfin]ii”. La \nceputul erei cre[tine, biserica a lansat ideea c` sfin]ii deceda]i pot intermedia \ntre credincio[ii \n via]` [i Dumnezeu. Astfel, sfin]ii afla]i \n imediata apropiere a Creatorului pot pune o vorba bun` pentru ca Dumnezeu s` ierte gre[elile p`c`to[ilor. |n plus, se spune c` sfin]ii ar proteja anumite bresle, grupuri sociale, ora[e sau chiar na]iuni. De România e responsabil Sfântul Andrei, de Moldova Sfânta Paraschiva. Multe ora[e din România fie poart` nume de sfin]i, fie sunt protejate spiritual de un protector numit dup` \ntemeiere.

Mic la stat, mare la sfat Decedat \n anul 1504 la vârsta de peste 70 de ani, {tefan cel Mare a fost nevoit s` a[tepte aproape 500 de ani, pân` \n 1992, când Sfântul Sinod i-a atribuit calitatea de „sfânt”, cu toate implica]iile consecutive. Decizia de sfin]ire s-a motivat prin faptul c` {tefan cel Mare a ap`rat ]ara cre[tin` \mpotriva cotropitorilor p`gâni [i a ctitorit mai multe biserici [i m`n`stiri. |nainte de plecarea la lupt`, {tefan poruncea ca o[tenii s` fie spovedi]i [i \mp`rt`[i]i. |n plus, sus]in`torii sfin]irii spun c` via]a lui {tefan a fost plin` de miracole, \nvingând armatele superioare numeric. Fiind considerat un sfânt cu drepturi depline, care trebuie onorat cum se cuvine [i privit ca mijlocitor \ntre p`c`tos [i Cer, conducerea bisericii a alc`tuit o

Se crede c` Sfânta Maria este ocrotitoarea marinarilor [i a cre[tinilor Sfânta muceni]` Varvara – ocrotitoarea minerilor Sfânta Ecaterina – ocrotitoarea [tiin]elor Sfântul Nicolae – ocrotitorul copiilor Sfânta Filofteia – ocrotitoarea ]`rii Române[ti Sfânta Paraschiva – ocrotitoarea Moldovei Sfântul Andrei – ocrotitorul României [i al siderurgi[tilor.

Fiecare ora[ cu sfântul lui Ora[e care au primit nume de sfin]i: Sfântu Gheorghe, San Francisco, Saint Louis, Sankt Petersburg, San Marino [i Sao Paolo Desemna]i dup` \ntemeierea ora[elor, al]i sfin]i protejeaz` urbele. Sfânta Genevieva este ocrotitoarea Parisului, Sfântul Dimitrie cel Nou Basarabov, ocrotitorul Bucure[tiului, iar Sfânta Paraschiva, ocrotitoarea Ia[iului. Sfânta Fecioara Maria a fost desemnat` ocrotitoarea Oradei, dar ora[ul este protejat [i de Sfântul Ladislau, canonizat \n 1192 [i considerat \ntemeietorul ora[ului.

secven]` de texte religioase cuprinse \n Acatistul binecredinciosului voievod {tefan cel Mare [i Sfânt. Textele trebuiesc rostite de credinciosul care dore[te sus]inerea spiritual` a marelui {tefan. Criticii acuz` c`, \n comportamentul din timpul vie]ii lui {tefan cel Mare, nu se vede un consens perfect cu condi]iile de canonizare. Cronicarul Grigore Ureche spune c` {tefan ar fi fost un om „iute la mânie [i degrab` v`rs`toriu de sânge nevinovat”. |n plus, „la ospe]e omoriia f`r` giude]”. „Dup` moartea lui pân` ast`zi [oamenii] \i zic Sveti (trad. „sfântul”) {tefan Vod` nu pentru suflet, c` el \nc` a fost un om cu p`cate, ci pentru lucrurile lui cele viteje[ti”, mai spune Ureche. Petre }u]ea [i-a manifestat stupoarea \n 1992, la canonizarea lui {tefan, declarând c` „a fost cea mai mare personalitate politic` [i militar` pe care au dat-o românii \n istoria lor. Carol I zicea c` ’nu ve]i mai da unu' ca `sta chiar dac` mai tr`i]i \nc` un milion de ani’.

Iulie 2007 Semnele Timpului 3


Religie Sfin]irea la ortodoc[i Canoanele Bisericii Ortodoxe prev`d ca actul de sfin]ire sau canonizare s` fie ini]iat de c`tre Sfântul Sinod dac` sunt \ndeplinite urm`toarele condi]ii: 1. m`rturia ne\ndoielnic` a credin]ei ortodoxe 2. moarte martiric`, \nfruntarea primejdiilor pentru p`strarea credin]ei, \nchinarea vie]ii unei tr`iri morale [i religioase des`vâr[ite, devotamentul eroic \n slujirea Bisericii Ortodoxe sau s`vâr[irea de minuni \n timpul vie]ii sau dup` moarte 3. r`spândirea miresmei dup` moarte de c`tre trupul ne\nsufle]it (condi]ie de la care sunt excepta]i martirii de la punctul 2).

Acatistul binecredinciosului voievod {tefan cel Mare [i Sfânt Ap`r`tor ne\nfricat al credin]ei [i patriei str`bune, mare ctitor de l`ca[uri sfinte, {tefane voievod, roag` pe Hristos Dumnezeu s` ne izb`veasc` din nevoi [i din necazuri. Ne\nfricat ap`r`tor al dreptei credin]e, te-a avut pe tine Biserica lui Hristos, binecredinciosule voievod {tefane, pentru care tot poporul te-a numit mare, bun [i sfânt [i te-a cinstit. Drept aceea, noi pururea te avem \nt`ritor al credin]ei noastre ortodoxe [i al ]`rii ocrotitor, prin rug`ciunile tale cele c`tre Dumnezeu.

Da' cum s` faci sfânt din el? C` el era curvar, domnule! Erou, asta-i altceva... Un erou na]ional f`r` egal. Cel mai mare. Da' sfânt?!”

Toate drumurile duc la Roma

crezurile. „Dac` nu cred \n Isus, ajung \n iad, dac` nu cred \n papa, ajung \n iad”, este replica personajului cre[tin. Cânt`rea]a Joan Osborne a lansat, \n 1995, piesa „Ce-ar fi dac` Dumnezeu ar fi unul dintre noi?”. Artista afirma: „Ce-ar fi dac` El ar fi unul dintre noi / C`utând doar s` ajung` acas`, / Singur, \napoi \n Cer / F`r` s` sune m`car pe cineva la telefon, / Decât poate pe papa la Roma”... Se pare c` Osborne, ca [i produc`torii filmului Josua (2002), s-a l`sat influen]at` de nuvela lui Joseph Girzone, \n care un str`in singuratic, dar prietenos, ajunge \ntr-un ora[ provincial american. Acesta reu[e[te s` schimbe \n sens pozitiv vie]ile localnicilor [i \i une[te pe catolici cu protestan]i, iar pe cei albi cu cei de culoare. Dup` o cin` cu doisprezece prieteni, Josua, \nainte de a p`r`si aceast` lume, dore[te o \ntrevedere cu... papa Ioan Paul al II-lea pentru a-i comunica planul de salvare spiritual` a omenirii.

Regim de urgen]` La funeraliile papei Ioan Paul al II-lea din 8 aprilie 2005, au fost prezen]i peste 100 de pre[edin]i [i persoane de stat [i mai multe milioane de peregrini. Punctul culminant a fost marcat de strig`tul mul]imii care cerea „Santo subito!”, adic` „Sfin]ire rapid`!”. Actualul pap`, Benedict al XVI-lea, pe atunci decanul colegiului cardinalilor, a rostit un omagiu \n onoarea defunctului, \n care \i

|n ultima sut` de ani, personalitatea cea mai apreciat` de c`tre credincio[ii romano-catolici, [i nu numai, a fost papa Ioan Paul al II-lea. Fostul lider de la Vatican a câ[tigat respectul pre[edin]ilor de state, al politicienilor, al arti[tilor [i al capilor multor confesiuni religioase. A fost ini]iatorul [i moderatorul mi[c`rii de acceptare reciproc` a diferitelor direc]ii religioase – mi[carea ecumenic` – [i a câ[tigat simpatia adolescen]ilor luând parte la multe \ntâlniri ale tineretului catolic sau ecumenic. A participat chiar [i la concerte de rock cre[tin. Omul Carol Wojtila a fost v`zut \nc` \n timpul vie]ii ca un sfânt. Pân` [i mass-media \l venerau, \ns` tacit. |n filmul Limita vertical`, \n timpul ascensiunii pe unul dintre cele mai dificile vârfuri de pe glob, doi alpini[ti – un musulman [i un cre[tin – \[i expun plastic Semnele Timpului Iulie 2007 4


lini[tea pe cei prezen]i de soarta papei. „Putem fi siguri c` iubitul nostru pap` st` ast`zi la fereastr` \n casa Tat`lui, c` ne vede [i ne binecuvânteaz`”, spunea Benedict al XVI-lea, privind spre fereastra de unde papa Ioan Paul al II-lea [i-a f`cut ultima apari]ie public`. Profesorul Michael Walsh, expert \n istoria Bisericii, spunea \n aprilie c` exist` o presiune din partea Poloniei \n spijinul acceler`rii procedurilor pentru sfin]irea lui Ioan Paul al II-lea. Arhiepiscopul Cracoviei, cardinalul Stanislaw Dziwisz – fost secretar al lui Carol Wojtila –, sus]ine ca s-ar putea trece peste faza de beatificare, direct la cea de sfin]ire din cauza presiunii enoria[ilor. Vaticanul rezist` presiunilor [i vrea respectarea canoanelor. Celebrarea a doi ani de la stingerea lui Ioan Paul al II-lea a fost marcat` \ns` de \naintarea la Vatican a dosarului \n vederea complet`rii primei etape, aceea de beatificare. Despre primul miracol s`vâr[it de spiritul lui Ioan Paul al II-lea dup` moarte relateaz` publica]ia The Guardian, din 31 martie 2007. La o m`n`stire din sudul Fran]ei, Marie-SimonPierre, o c`lug`ri]` catolic`, \n vârst` de 45 de

ani, sus]ine c` s-ar fi rugat spiritului lui Ioan Paul al II-lea [i ar fi fost vindecat` peste noapte de Parkinson. C`lug`ri]a Simon-Pierre este considerat` astfel o dovad` vie a faptului ca papa Ioan Paul al II-lea are puteri miraculoase post-mortem. Evenimentul a avut loc \n iunie 2005 – la aproximativ dou` luni de la trecerea \n nefiin]` a papei –, dar a fost ]inut secret aproape doi ani, cât timp au durat investiga]iile la care au luat parte medici, teologi [i istorici. Concluziile au fost \naintate Vaticanului, care se va pronun]a dac` miracolul este autentic [i dac` ar putea fi luat \n considerare

Sfin]irea la catolici se face \n dou` etape: 1. Beatificarea – se produce dup` minimum 5 ani de la moarte [i este condi]ionat` de \nf`ptuirea unui miracol post-mortem. O persoan` beatificat` este numit` „Binecuvântat`” [i poate fi venerat` \n dioceza unde a activat \n timpul vie]ii. 2. Canonizarea – reprezint` sfin]irea propriu-zis` [i necesit` \nf`ptuirea unui nou miracol dup` beatificare. Persoana este numit` „Sfânt” [i poate fi venerarat` f`r` restric]ii de c`tre credincio[i.

Iulie 2007 Semnele Timpului 5


Religie pentru o posibil` beatificare. Aceste sfor]`ri de a-l sfin]i pe pap` indic` prezen]a unor motiva]ii de ordin politic, spun unii teologi. „Odat` canonizat, ar da un puternic impuls politicii Bisericii [Catolice], care era foarte intens` \n sensul unific`rii”, spune autorul cre[tin prof. John Wilkins.

Un leu mort sau un câine viu? „Un câine viu face mai mult decât un leu mort”, spunea \n]eleptul Solomon, vorbind despre starea omului dup` moarte (Eclesiast 9,4). Disputa teologic` referitoare la statutul [i menirea sfin]ilor s-a \nte]it mai ales dup` Reform` [i cuprinde dou` direc]ii principale. Prima accep]iune. Oamenii care s-au remarcat prin fapte de credin]` \n timpul vie]ii nu

urmeaz` starea de adormire \n care intr` marea mas` a credincio[ilor de rând sau a p`c`to[ilor. Primii urc` la cer [i stau \n imediata apropiere a lui Dumnezeu, având un rol de intermediere sau de ajutor \n rug`ciune. Sus]in`torii acestei direc]ii aduc ca suport versete ca cel din Geneza 5,24, \n care patriarhul Enoh a fost luat la cer f`r` a vedea moartea. De asemenea, \n 2 |mp`ra]i 2,11, prorocul Ilie s-a \n`l]at la cer sub privirile ucenicului s`u Elisei. {i Moise, dup` moarte, a fost \n`l]at la cer, iar \n Apocalipsa 6,9.10, sufletele martirilor strig` la Dumnezeu pentru dreptate. A doua direc]ie este cea protestant`, bazat` pe versetele biblice care |l indic` pe Isus Hristos ca fiind intermediator. Conform acestei direc]ii, Isus este Cel c`ruia [i \n numele c`ruia rug`ciunile ar trebui \n`l]ate.

„Orice ve]i cere \n numele Meu voi face”, spune Isus \n Ioan 14,13. Pavel spune \n 1 Timotei 2,5 c` „este un singur Dumnezeu [i este un singur mijlocitor \ntre Dumnezeu [i oameni: Omul Isus Hristos”. Psalmistul cânt`: „Nu mor]ii laud` pe Domnul [i nici vreunul din cei ce se pogoar` \n locul t`cerii”.1 |n plus, protestan]ii se \ntreab` ce sens ar mai avea mesajul \n care Pavel le vorbe[te tesalonicenilor despre a doua venire a lui Hristos, dac` cei mor]i \n Hristos – adic` sfin]ii – sunt deja \n Cer, \n preajma Tat`lui, \n stare de con[tien]`.2

Noi cu cine vot`m? Cazuri diferite, circumstan]e diferite, dar toate au aceea[i direc]ie. Credincio[ii marilor biserici au nevoie de un ajutor \n via]a spiritual`. Laicii vor ceva mai palpabil, mai recent [i mai influent decât sfin]ii primelor secole cre[tine, care sunt p`stra]i \n amintire doar mul]umit` calendarului. Credincio[ii bisericilor tradi]ionale cred c` sfin]ii ajut` prin rug`ciunilor lor. |n ultim` instan]`, ace[tia sunt siguri c` eforturile sfin]ilor adormi]i, dac` nu reu[esc s` contribuie \n mod pozitiv, cel pu]in nu fac r`u. Protestan]ii \ns` urmeaz` calea conservatoare, trasat` de c`tre Scriptur`, [i \l aleg ca destinatar al rug`ciunii direct pe Dumnezeu. Pozi]ia Scripturii cu privire la no]iunea de „sfânt” asociat` oamenilor este clar`. |n mare parte, Biblia accept` defini]iile de canonizare ale marilor biserici, \ns` cu o excep]ie esen]ial`: sfântul este un om care tr`ie[te \n mijlocul semenilor lui. Un om care se poate ruga pentru mijlocire, poate sprijini [i \ndruma. Acesta \i poate \ncuraja pe semenii s`i sau poate chiar muri pentru credin]a sa. |n fond, aceast` mul]ime \n cre[tere de sfin]i deceda]i, gata s`-[i pun` serviciile \n slujba p`c`to[ilor, dovede[te existen]a inten]iei de a devia imensul „tren” al rug`ciunilor cre[tinilor de la destina]ia final`. Scopul este de a-l parca pe o alt` linie, dar una moart`. ST

1. Psalm 115,17 2. 2 Tesaloniceni 2,16: „C`ci |nsu[i Domnul, cu un strig`t, cu glasul unui arhanghel [i cu trâmbi]a lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, [i \ntâi vor \nvia cei mor]i \n Hristos.”

Semnele Timpului Iulie 2007 6


Evanghelia dup`

Belzebul

E

ra un vas de 60 favorizante de la sfâr[itul Era \n 1945. Lâng` Nag cm, cu o gur` secolului trecut, manumare, sigilat`. Hammadi, pe malul Nilului, la scrisele de la Nag Hammadi Comori ascunse? Nu! 80 km nord de Luxor. Doi fra]i, aveau s` trezeasc` intereErau doar 13 volume de Mohamed [i Kalifah, afla]i sul [i s` provoace \n lumea papirus \ng`lbenit, cre[tin` un adev`rat cata\n c`utare de g`ina] ca \nvelite \n piele, cu o clism. scriere ciudat`. \ngr`[`mânt pentru gr`din`, Trebuia s` fie bune de s`pau de zor la piciorul unui „O nou` ceva! Mama lor a Evanghelie”4 deal... când au dat de ceva tare. \nceput s` le foloseasc` |n mormanul de manula... aprinsul focului. Din scrise gnostice, un \nv`]at I Lucian Cristescu \ntâmplare, un \nv`]`tor olandez, Guilles Quispel, a le-a z`rit [i a b`nuit valoarea lor. Din mân` \n identificat \n 1952 o evanghelie a lui Toma. mân`, manuscrisele au ajuns s` fie cump`rate Manuscrisul, scris \n limbile greac` [i copt`, de Departamentul Egiptean pentru Anticuprinde 114 „ziceri ale lui Isus”, \n[irate f`r` chit`]i. vreo ordine narativ` sau cronologic` [i f`r` A[a a aflat lumea de cele 52 de scrieri structur`. Elementul cel mai discordin secolele II-IV. Acestea cuprindeau nu dant fa]` de evangheliile mai pu]in de 17 noi Evanghelii,1 [apte versiuni Noului Testament este c` ma joritatea diferite de Fapte,2 trei noi Apocalipse3 [i multe zicerilor sunt altele. Alt`dat`, ele ar fi fost clasate \n arhiva ereziilor. |ns`, datorit` circumstan]elor Iulie 2007 Semnele Timpului 7


Religie „codate”, criptice [i \nc`rcate cu mesaje bizare, pentru care autorul nu d` nicio explica]ie... De exemplu, \n Evanghelia lui Toma ni se spune: „Ferice de leul pe care-l va mânca omul [i leul va deveni om. {i blestemat este omul pe care-l va mânca leul [i leul va deveni om.” (7) |n efortul demitiz`rii lui Isus, un articol din revista Newsweek din 5 martie 20075 [i canalul de televiziune Discovery anun]au identificarea locului de veci al lui Isus Hristos [i al familiei Sale: \n suburbia Talpiot, lâng` Ierusalim. Articolul se \ntoarce c`tre o descoperire din 1980 a unei pe[teri mortuare cu 10 osuare. (Anul 1980 a fost un an al noilor construc]ii, \n care muncitorii au g`sit sute de asemenea morminte, cu mii de osuare.) Printre numele \nscrise pe osuare erau: Isus fiul lui Iosif, Maria, Mariamne, Matei, Iuda fiul lui Isus [i Iose. Osuarele, depozitate la muzeu, au fost ignorate pentru mai mult de 20 ani, pân` când produc`torul Simcha Iacobovici, fecundat de povestea lui Dan Brown, a urzit o ipotez` [ocant`. Potrivit acestuia, Isus ar fi fost c`s`torit cu Maria Magdalena, ar fi avut un fiu (pe „Iuda fiul lui Isus” din osuar) [i, dup` o via]` fericit`, [i-ar fi dat ob[tescul sfâr[it, fiind \ngropat lâng` ai s`i. A[adar, adio \nviere! Niciun cercet`tor nu ia \n serios imagina]ia lui Iacobovici. Numele de pe osuare erau nume foarte comune \n primul secol al erei noastre. |n Ierusalim, peste 25% dintre femei se numeau Miriam. De exemplu, exist` o scrisoare din primul secol, scris` de un cet`]ean numit Isus, adresat` unui alt Isus, despre un al treilea Isus. „De ce ar fi avut familia lui Isus un mormânt \n Ierusalim, dac` ei erau din Nazaret? {i cum ar fi putut avea un mormânt atât de scump, când ei erau s`raci?”, se \ntreab` Alan Segal, profesor de religie la Colegiul Barnard.

„|n ziua când ve]i mânca pe cele ce-au murit, le ve]i face s` tr`iasc`.” (11) „Când ve]i face din doi Unul [i l`untrul s` semene cu afara... [i cele de sus s` fie ca [i cele de jos, ca s` aduce]i b`rbatul [i femeia \ntr-unul singur, ca b`rbatul s` nu devin` b`rbat [i femeia s` nu devin` femeie, [i când ve]i f`uri un ochi \n ochiul vostru [i o mân` \n locul mâinii, [i un picior \n locul piciorului, [i un

chip \n locul chipului vostru, atunci ve]i intra \n \mp`r`]ie.” (11) „Simon Petru i-a spus: ’S` ias` Maria dintre noi, c`ci via]a aceea nu-i pentru femei’. Isus a spus: ’Iat` c` eu o voi \nv`]a s` se fac` b`rbat [i ea va fi un spirit viu, asemenea vou`, b`rba]ilor. C`ci orice femeie care se va face b`rbat va intra \n \mp`r`]ia cerurilor’.” (114) Cu aceste cuvinte, se [i \ncheie Evanghelia lui Toma. De asemenea, cum se \mpac` declara]ia lui Isus Hristos: „Eu am vorbit lumii pe fa]`... [i n-am spus nimic \n ascuns” (Ioan 18,20) cu prologul lui Toma: „Iat` cuvintele misterioase pe care le-a rostit Isus” (1); „Eu dezv`lui tainele celor ce sunt vrednici de mistere”(62)? Ce leg`tur` ar putea exista \ntre patimile Golgotei [i [optirile misterioase?

Un Mesia carnal Inexplicabil pentru omul de bun-sim], \n nici dou` decenii dup` descoperirea de la Nag Hammadi, credibilitatea gnosticismului escaladeaz` previziunile la bursa ideilor. Nu numai teologi, ci [i scriitori se inspir` din crezul gnostic. |n Codul lui Da Vinci, când \l \nf`]i[eaz` pe Isus \n culori exclusiv omene[ti, Dan Brown nu este nici primul [i nici ultimul care-L abordeaz` \n r`sp`r cu Scriptura. Michael Baignet, Richard Leigh [i Henry Lincoln, \n romanul Graal sfânt, Sânge sfânt (1982), exploraser` deja ipostaza unui Isus total circumscris \n omenescul unui so] [i tat`. De atunci \ncolo, Javier Sierra \n Cina secret` (2004), Steve Berry \n Mo[tenirea Templierilor (2006) [i Michel Baignet \n Documentele Isus (2007) continu` s` vulgarizeze str`vechea tez` gnostic`, dup` care „adev`ratul Isus” n-are nimic de-a face cu ce [tim noi din Evanghelie. Mul]i teologi liberali, ca Elaine Pagels (foto),6 Semnele Timpului Iulie 2007

8


privesc gnosticismul ca fiind o ramur` cre[tin` – o alternativ` egal` sau chiar preferabil` cre[tinismului tradi]ional. Sursele gnostice de la Nag Hammadi, \ngropate de c`lug`rii m`n`stirii Sf. Pachomius prin 390 d.Hr., sunt aduse ca probe ale pervertirii acelui cre[tinism de c`tre biserica oficial`, care ar fi vrut s` impun` mul]imii un Isus divin. Gnosticismul este un „cre[tinism mai autentic”, opus celui din Evangheliile „bigote” ale Noului Testament, sunt de p`rere teologii H. Koester, St. Patterson,7 R. Cameron,8 St. Davies9 [i al]ii. Sunt nu mai pu]in de 27 de teologi distin[i care \nchin` elogii Evangheliei lui Toma. Este descoperit un alt Isus, unul emasculat, f`r` preten]ii de Fiu lui Dumnezeu, f`r` escatologie [i f`r` imperative morale. Lumea larg`, crescut` \ntr-o credin]` apro-ximativ` [i f`r` cuno[tin]a Bibliei, \nclin` serios s`-i cread`. Dovada? Codul lui Da Vinci a b`tut orice record \n materie de vânzare de literatur`!

Para-teologia gnozei De fapt, ce este „gnosticismul”? Gnosticismul a fost un curent mistico-religios care a \nflorit \n secolele al II-lea [i al IIIlea. {coala Sirian`, ini]iat` de Simon Magul, [i gnosticismul alexandrin, condus de Basilides din Alexandria (125-140), au avut cele mai puternice influen]e. Urma[ul lui Basilides, Valentinus, a fost (al`turi de Marcion) cel mai de temut oponent al cre[tinismului. Un altul, Mani, un iudeo-cre[tin, a continuat erezia \n secolul al III-lea, fondându-[i propria „biseric` cre[tin`” maniheist`, bazat` pe \nv`]`turi gnostice. Dup` secolul al III-lea, gnosticismul dispare practic. |n niciun caz, gnosticismul nu este o ramur` a cre[tinismului, a[a cum ar dori teologii liberali s`-l \ncadreze. El este o

religie mistic`, un amestec de mituri [i ritualuri dintr-o mul]ime de tradi]ii religioase: iudaice, persane, siriene, cât [i din str`vechile tradi]ii egiptene [i babiloniene. Gnosticismul este un cocktail de ocultism, misticism oriental, mistere grece[ti [i orfism, astrologie, magie. Se adaug` doctrina platonic` despre natura

dual` a omului [i – ca cirea[a de pe tort – câteva no]iuni biblice. |n [colile gnostice favorabile cre[tinismului, aduc`torul cuno[tin]ei salvatoare este \ntruchipat \n Isus. |n alte [coli, locul de Mântuitor \l ocup` Set, Zoriastros sau... chiar [arpele din Eden. Gnosticii credeau \ntr-un panteon, având \n vârf un dumnezeu suprem [i transcendent, „tat`l necunoscut”, care n-a creat niciodat` nimic. Din El doar a „emanat” substan]a care umple lumile, cât [i o serie de fiin]e divine numite „eoni”. Totul a fost bine pân` \n clipa când eonul Sofia, dorind – ca „ucenic vr`jitor” – s` creeze [i ea, a produs o con[tiin]` negativ`, Demi-urgul, adic` „jum`tate-f`c`torul”. Acest Demiurg [i-a imaginat c` este dumnezeu suprem [i unic. Dup` gnostici, Demiurgul este unul [i acela[i cu Yahweh al Vechiului Testament. Iar porunca I din Decalog: „S` n-ai al]i dumnezei afar` de Mine” nu era decât paranoia [i arogan]a lui Demiurg, care-[i reneag` marea familie divin`.

Iulie 2007 Semnele Timpului 9


Religie Demiurgul este cel care creeaz` lumea material` [i prima pereche de oameni, Adam [i Eva. |n opozi]ie cu cre[tinii, care consider` p`catul primei perechi umane drept cauz` a condi]iei corupte a lumii, gnosticii nu-i blameaz` pe oameni, ci pe creator, pentru c` a \ncarcerat spiritul – scânteia divin` din om – \n trup, ca pe o pas`re \ntr-o colivie.

\n timp ce pute]i fi umplu]i, [i s` fi]i umplu]i, \n timp ce v` mic[ora]i, cu scopul de a v` umple voi \n[iv` mai mult. De aceea, deveni]i plini de spirit [i mic[ora]i-v` \n ra]iune. C`ci ra]iunea este de la suflet [i este suflet (adic` r`u)’.”

Isus Non-Hristos

|n acest complex cosmologic, gnosticii L-au importat [i pe Isus, dar cu o alt` natur`, alt caracter [i cu alt` utilitate. „Mysterion” Na[terea Lui seam`n` cu o demonizare. |n Epistola Apostolilor, Isus spune: „N-am devenit |ntrucât omul ignor` „gnoza” liberatoare, eu un \nger \ntre \ngeri [i am devenit totul \n Yahweh [i arhon]ii lui \l ]in pe acesta \n materie, to]i?’ Noi i-am spus: ’Da, Doamne’. Atunci ne-a printr-un [ir nesfâr[it de re\ncarn`ri.10 Din spus: ’|n ziua fericire, fiecare dintre noi are un core- Cât prive[te iadul, Evanghelia lui Nicodim (alias Faptele lui Pilat) când am luat spondent divin descrie savuros coborârea lui Isus \n Hades [i \ntâlnirea cu to]i forma \ngerunec`zut, un spirit – patriarhii. |n schimb, Apocalipsa lui Petru \l dep`[e[te pe lui Gabriel, „alter ego” – care ne Hieronymus Bosch \n zugr`virea iadului: „{i unii erau spânzu- am ap`rut poate \ntinde o ra]i de limb`; ei erau batjocoritorii c`ii neprih`nirii. Sub ei era Mariei [i i-am mân` spre a ne trezi. foc, arzându-i [i pedepsindu-i. {i era un mare lac de foc, plin vorbit. Inima ei Dac` ne-am l`sa de vâlv`t`i, \n care erau oamenii care au strâmbat dreptatea, m-a acceptat [i, ajuta]i de el (printr- [i \ngeri chinuitori \i chinuiau. Mai erau femei spânzurate de p`rul crezând, am intrat \n trupul un act mediumic), lor deasupra focului – cele ei. Am devenit am putea s` ne care s-au sulemenit pentru carne...’” reamintim de orig- curvie. {i erau b`rba]i care |n Evangheinea [i drumul par- s-au spurcat cu ele \n curs... De aici pân` la curvie, atârna]i de picioare, lia Copil`riei lui ocultism nu mai e cu capul \n para focului... {i Isus, cea dup` am v`zut uciga[i \n locuri decât un pas. Toma, micul Mântuirea gnos- \nguste, pline de [erpi care-i Isus apare frectic` nu elibereaz` de mu[cau [i viermi colc`ind vent cu manip`cat. Aceast` pe ei... Iar alte femei st`teau fest`ri de pa[`. no]iune nici m`car \n excremente pân` la „Apoi s-a dus nu exist` \n sistemul ceaf`, \mpotriva c`rora prin sat [i un gnostic. Aceasta ]ipau pruncii lor avorta]i...” copil alergând a elibereaz` de ignolovit um`rul ran]` [i consecin]ele ei. Gnosticii credeau c` Lui. Mâniindu-se, Isus i-a zis: ’S` nu-]i termipoten]ialul pentru gnoz` [i salvare se g`se[te ni c`l`toria!’ {i \ndat`, copilul a c`zut jos [i a \n fiecare individ. Cuno[tin]a transcendenmurit.” tal` vine numai din interior, pe cale intuitiv`. |n Evanghelia Nazareanilor (alias EvangheDefinitorie era deci experien]a religioas` perlia celor 12 apostoli), Isus seam`n` mai mult sonal`. Mântuirea gnostic` nu depindea de cu un brahman, plin de compasiune fa]` de anijertf`. Ea se realiza prin performan]` personmale. El ajut` un cal, d` drumul la iepuri, al`: nu una ra]ional`, ci mistic`. Cartea secret` elibereaz` ni[te vr`bii [i alt`dat` salveaz` o a lui Iacob insist` pe acest aspect: „Petru i-a pisic`. r`spuns: ’Doamne, de trei ori ne-ai spus s` Cât despre patidevenim plini, dar suntem plini’. Domnul i-a mile [i r`spuns lui Petru: ’Este potrivit s` fi]i mic[ora]i, Semnele Timpului Iulie 2007 10


moartea Lui, acestea sunt nonsensuri. Evanghelia lui Petru se \ndoie[te de realitatea suferin]elor lui Hristos, ca [i de realitatea trupului S`u. |n Evanghelia lui Bartolomeu, Hristos pleac` de pe cruce: „Spune-mi, Doamne, unde te-ai dus de pe cruce?” {i Isus i-a r`spuns: „Binecuvântat e[ti tu, Bartolomee, pentru c` ai v`zut taina aceasta! |]i voi spune toate lucrurile. Când am disp`rut de pe cruce, m-am dus jos, \n Hades, s` aduc sus pe Adam [i pe to]i cei ce erau cu el...” Una dintre importantele scrieri gnostice, Pistis Sofia, vine cu o „noutate”: „Dup` ce a \nviat, Isus a petrecut 11 ani discutând cu ucenicii [i instruindu-i pân` la regiunile Primei Porunci [i la regiunile Primului Mister care, \n l`untrul v`lului Poruncii \ntâi, este al dou`zeci [i patrulea mister, din afara [i dedesubtul acelor dou`zeci [i patru care sunt \n cel de-al doilea spa]iu al Primului Mister care este \naintea tuturor misterelor – Tat`l \ntr-o form` de porumbel. {i Isus a zis: ’Eu am ie[it din Primul Mister, care este ultimul mister, care este al dou`zeci [i patrulea mister’. {i ucenicii n-au \n]eles...” Nici eu... Dup` alte surse, Hristos nici m`car n-ar fi fost pe cruce, ci un altul ar fi murit pe Golgota.

Moravuri postmoderne Teoria, ca teoria. Dar morala gnosticilor este mai semnificativ`. Gnosticii se opuneau oric`rei legi [i morale, \ntrucât [i legea, [i morala erau produsul Demiurgului. Ei erau nonconformi[ti. Conduita acceptabil` trebuia s` fie dictat` de intui]ia [i \n]elepciunea fiec`rui individ. Practic, morala gnostic` acoperea toat` plaja \ntre dou` extreme. {coala Valentinian` promova ascetismul sever. Dac` materia este p`c`toas`, atunci orice \ndeletnicire cu ea trebuia dezavuat`. |n Dialogul cu Mântuitorul, „Iuda \ntreba: ’Când ne rug`m, cum s` ne rug`m?’ Isus a zis: ’Când v` ruga]i, s` v` ruga]i \n locul \n care nu este nici femeie. C`ci lucr`rile feminit`]ii vor fi nimicite’”. Iar \n Cartea lui Toma \mpotrivitorul g`sim „cuvintele secrete pe care Mântuitorul le-a spus lui Juda Toma, pe care chiar eu, Matia, le-am scris pe când

mergeam [i ascultam la ei cum vorbeau unul cu altul... El spunea: ’Vai de voi, care z`ce]i \n eroare! Vai de voi, care iubi]i intimitatea femeilor [i v` spurca]i convie]uind cu ele!” La polul cel`lalt jucau Carpocra]ienii [i Ofi]ii \n abisul promiscuit`]ii (vezi articolul „Evanghelia de scandal”, Semnele Timpului nr. 3 din 2006). Tocmai pentru c` materia era rea, trebuia nimicit` prin exces... pân` la epuizare. Evanghelia Egiptenilor anun]` suprema]ia asupra c`rnii atunci „când a]i c`lcat \n picioare haina ru[inii [i când cei doi au devenit una [i când b`rbatul cu femeia nu este nici b`rbat, nici femeie...” |n Evanghelia lui Filip exist` dou` pasaje care descriu strânsa rela]ie dintre Isus [i Maria Magdalena. „Trei erau

Iulie 2007 Semnele Timpului 11


Religie

care mergeau totdeauna cu Domnul: Maria, mama Domnului, sora ei, [i Magdalena, cea care a fost numit` tovar`[a Lui... El o iubea mai mult decât pe ceilal]i ucenici [i o s`ruta pe... (gur`?). Ceilal]i ucenici i-au zis: ’De ce o iube[ti mai mult decât pe to]i ceilal]i?’ Mântuitorul le-a r`spuns: ’De ce o iubesc mai mult? Când un orb [i unul care vede sunt amândoi \n \ntuneric, ei nu difer` unul de altul. Dar când lumina vine, atunci cel care vede z`re[te lumina, iar cel care este orb r`mâne \n \ntuneric’.” Mai exist` un factor care face gnosticismul atât de apelant pentru veacul nostru: Eternul feminin. |n concep]ia gnostic`, dumnezeul suprem nu era b`rbat, ci androgin – b`rbat [i femeie la un loc. |n Trimorfic Protenoia, eonul cel mai important, Sofia, cânt`: „Eu sunt androgin`, \ntrucât m` copulez cu mine

\ns`mi [i cu cei care m` iubesc...” Sexualitatea feminin` era considerat` de majoritatea gnosticilor de esen]` divin`. |n Tunet, Minte perfect`, aceea[i Sofia spune: „Eu sunt prima [i ultima, cea cinstit` [i batjocorit`, virgina [i prostituata...” Feminismul cu toate darurile lui nu era ceva str`in \n lumea gnostic`.

Finita la mascarada A[adar, cine poate sus]ine c` filozofia gnostic` este congruent` cu cre[tinismul? Gnosticismul este pe de-o parte monistpanteist (totul este una), iar pe de alta politeist: include nenum`ra]i dumnezei de ranguri diferite. Apocalipsa lui Adam invoc`, de exemplu, „nou` muze”, printre care |n]elepciunea [i Via]a. Contrar Dumnezeului biblic, dumnezeul gnosticilor este depersonalizat. El nu seam`n` cu personalitatea Vechiului Testament, nici cu Isus din Noul Testament, ci este poten]ial \n noi Semnele Timpului Iulie 2007

12


doctrine, f`r` biserici [i cler, preocupat` nu cu to]i [i m`rturisiri de credin]`, ci cu autorealizare, identic cu fieun cre[tinism tolerant, neosânditor, neexclucare dintre noi – sivist [i liberal, consonant [i cu tendin]ele no]iuni care apropie mult gnosfeministe – aceasta este exact ce-[i dore[te o ticismul de Vedanta. „societate deschis`”. Prin faptul c` ini]ierea se realiza printr-o N-a existat un timp \n istorie când gnostiexperien]` spiritual` personal`, de natur` cismul s` nu sclipeasc`, m`car \n cercuri supranatural`, gnosticismul era ocultism \nchise. Dup` Evul Mediu, au ap`rut \ncerc`ri curat,11 deservit doar unei elite. Ea opune timide de rena[tere a „religiei credin]ei [i a rena[terii morale” o religie a Gnosticismul, un amalgam gnosticismului, prin autocunoa[terii [i autorea- de crezuri, este cu totul str`in romanticul William Blake (1757-1827), conliz`rii. de exclusivismul biblic [i de siderat unul dintre cei Gnosticismul t`g`duie[te preten]ia de a de]ine un 100 mari englezi. \n mod flagrant punctele esen]iale ale cre[tinismului adev`r unic. Ei participau Romantismul redescopcând sus]ine c`: f`r` re]ineri la s`rb`torile p`- erea una dintre temele gnosticismului, tema  Isus n-a fost mai divin gâne [i niciodat` nu-i \nfrun- Sofiei – a eternului fedecât suntem fiecare dintre noi. To]i putem ajunge la tau pe p`gâni. Indiferent de mi nin \ntru chi pat \n treapta manifestat` de El. furia prigoanelor, gnosticii „mama natur`”. Chiar [i  Isus n-a \nviat [i nici nu n-au fost niciodat` persecu- Wolfgang Goethe, \n 1782, \i \nchin` o od`: exist` \nviere. |nvierea unui ta]i sau martiriza]i. „O, Natur`! Suntem spirit nemuritor este un \nconjura]i [i cuprin[i nonsens. Iar \ntruparea \n de tine, cu neputin]` de a p`[i \n afara ta... materie este o catastrof` pentru cel care Oamenii sunt cu totul \n tine [i tu e[ti \n to]i... dore[te eliberarea de corporalitate. Din aceast` Tu nu cuno[ti nici trecut [i nici viitor. Prezenra]iune, gnosticii negau orice simbol care tul este ve[nicia ta. Natur`, e[ti atât de bun` implica materialitatea: botezul, euharistia... [i te laud \n toate lucr`rile tale!”  Isus n-a murit deloc pe cruce, cu atât mai |ncepând cu fondatoarea teozofiei, Madame pu]in pentru p`cate. El a r`mas viu, contiBlawatski (1831-1891), care a scris extensiv nuând s`-i \nve]e pe ucenici taine. despre gnostici, mi[c`rile antihriste se cufund` Dac` e s` d`m un verdict, \l d`m \n deplin` \n gnosticism. cuno[tin]` de cauz`: Gnosticismul este vechea religie babilonian`, \ntr-o ipostaz` cât mai asemenea cre[tinismului. Contrafacerea este, Intermezzo Jung-ian \ntr-adev`r, am`girea cea mai perfid`. |ntre 1912 [i 1917, Carl Gustav Jung, discipolul lui Sigmund Freud, a tr`it o perioad` de experien]` spiritist` intens`, la care face Ca m`nu[a pe mân` referire prin termenul „empiric” atunci când Gnosticismul, un amalgam de crezuri, este cu descrie investiga]iile sale. Dintre toate scrietotul str`in de exclusivismul biblic [i de pretenrile din acea perioad`, singura pe care Jung a ]ia de a de]ine un adev`r unic. Iluminarea fiind permis s` fie publicat` este lucrarea Cele [apte personal`, gnosticii promovau pluralismul. Ei participau f`r` re]ineri la s`rb`torile p`gâne [i predici c`tre mor]i.12 Interesant, atât stilul, niciodat` nu-i \nfruntau pe p`gâni. Indiferent cât [i terminologia apar]in gnosticului Basilides, de furia prigoanelor, gnosticii n-au fost nicioc`ruia Jung \i atribuie dreptul de autor, dat` persecuta]i sau martiriza]i. recunoscându-l fie ca spirit Acest lucru este foarte apelant pentru lumea mediumic, fie ca autor al postmodern`: o religie personal`, f`r` scrierii autoIulie 2007 Semnele Timpului 13


Religie mate experimentate de Jung. Comentariul lui Jung este profund gnostic, \mpletit cu elemente din astrologie. „R`ul este opusul necesar al binelui”, scria el \n cea de-a doua predic`, „f`r` de care nici binele n-ar putea exista.” C`tre sfâr[itului vie]ii, Jung scria \n Memorii, vise [i reflec]ii: „Via]a mea mi se pare adesea ca o istorie f`r` \nceput [i f`r` sfâr[it. Am sim]`mântul c` am fost un fragment istoric. |mi pot bine imagina c` am tr`it \n veacurile trecute, când am \ntâlnit \ntreb`ri la care n-am fost \n stare s` r`spund, [i c` am fost n`scut iar`[i pentru c` nu mi-am

cuprinde m`r tu risirea ei de credin]`. Printre altele, \n 1950, Richard Duce de Palestina \ntemeiaz` \n Anglia „Ordinul Pleroma”. Discipolul s`u, Stephen Hoeller, fondeaz` \n anii 1970 Ecclesia Gnostica, apoi Societatea Gnostic`. |n 1985, o alt` societate, Biserica Gnostic` American` din Texas, re\nviaz` doctrina lui Basilides. |n California, Rosamonde Miller fondeaz` Ecclesia Gnostica Mysteriorum. Din 2004, s-a creat [i website. Printre punctele lor de credin]` g`sim dictonul: „Totul este \n`untru; nimic nu este \n afar`”; „Omul nu \nva]`, omul \[i aduce aminte”. Pe web exist` chiar [i o comunitate gnostic` online „The Palm Garden”.

„Voi nu v` duce]i?” \mplinit sarcina \ncredin]at`.” „|napoia c`ptu[elii sub]iri a culturii, pânde[te bestia... Dar fiara s`lbatic` nu este \mblânzit` prin imobilizare \ntr-o cu[c`. Nu exist` moarte f`r` liberare!”, ad`uga acesta. Carl Jung a salutat cu entuziasm descoperirea de la Nag Hammadi [i a fost printre cei mai articula]i propagatori ai scrierilor gnostice. Funda]ia sa a cump`rat, \n 1952, unul dintre cele 13 codici, numit pân` azi Codexul Jung.

Gnostici la vedere Cu un asemenea suport academic, mi[carea iese \n pia]a cet`]ii. |n 1804 se \nfiin]eaz` Biserica Apostolic` Ioanit` Gnostic`, cu o re]ea relativ extins` de parohii. |n 1908, se \nfiin]eaz` Biserica Gnostic` Universal`, c`ruia celebrul satanist Aleister Crowley \i compune liturghia, \n 1913. „Cred \n Tat`l – Haosul, \n Mama – Babilonul [i \n Fiul – [arpele, misterul misterelor, al c` rui nume este Bafomet”,

Nu este destul s` fii cre[tin prin cultur`. Nici prin obicei. Un asemenea cre[tinism nu rezist` confrunt`rii cu t`v`lugul sofismelor academice sau trendurilor populare. E nevoie s` [tii \n cine crezi [i de ce \n felul acesta. Apoi, s` alegi cu inima, dar [i cu mintea. C`rarea \ngust` nu suport` decât indivizi cu convingeri puternice. Dar despre reperele credin]ei vii – \n num`rul viitor al ST. ST

1. Evanghelia lui Toma; Petru, Matia, Filip, Iuda, Bartolomeu, Nicodim, a Egiptenilor, a Evreilor, a Ebioni]i, a Nazoreanilor, a Adev`rului, a Mariei, a Evei, a Mântuitorului, a copil`riei lui Isus - dup` Iacob, a copil`riei lui Isus - dup` Toma. 2 Faptele lui Petru, Ioan, Pavel, Andrei, Petru, Toma, Pilat, ale celor 12. 3 Apocalipsa lui Petru, Iacob, Adam. 4 Galateni 1,8: „Dar chiar dac` noi \n[ine sau un \nger din cer ar veni s` v` propov`duiasc` o Evanghelie deosebit` de aceea pe care v-am propov`duit-o noi s` fie anatema!” 5. Articolul Raiders of the Lost Tomb, de Lisa Miller and Joanna Chen. 6 Elaine Pagels, Dincolo de credin]`: Evanghelia Secret` a lui Toma (2003). 7. Helmut Koester, Stephen J. Patterson: „The Gospel of Thomas: Does It Contain Authentic Sayings of Jesus?” Bible Review, April 1990, 28-39. 8 Cameron, Ron. „The Gospel of Thomas and Christian Origins.” The Future of Early Christianity. Minneapolis: Fortress, 1991. 9 Davies, Stevan. The Gospel of Thomas and Christian Wisdom. New York: Seabury Press, 1983. 10. Gnosticii credeau c` via]a noastr` se \ntinde pe mii de ani \napoi. 11. Din gnosticism s-a n`scut Cabbala iudaic`. 12. Gnosticul Jung [i Cele [apte Predici c`tre Mor]i – de Stephan A. Hoeller, 1994.

Semnele Timpului Iulie 2007 14


Citatul ST Pledoarie pentru o cale dreapt`

A[adar

A[adar, nimic nu este mai important de \ndeplinit decât s` nu urm`m, asemenea dobitoacelor, turma celor care p`[esc \n fa]a noastr`, \naintând, astfel, \n direc]ia \n care merg to]i, [i nu \n aceea \n care trebuie mers. Totu[i nimic nu ne aduce neajunsuri mai mari decât faptul c` ]inem seama de ce spune lumea, considerând drept bun ceea ce a \ntrunit o mai mare aprobare, [i faptul c`, având atâtea modele de urmat, tr`im nu dup` ra]iune, ci dup` un principiu al imit`rii. Rezultatul este aceast` atât de mare gr`mad`, format` din oameni care se \mbulzesc unii peste al]ii. {i, la fel cum se \ntâmpl` \ntr-o mare aglomera]ie, atunci când mul]imea se \nghesuie, nu cade nimeni f`r` s` trag` dup` el pe un altul, iar cei care merg \n fa]` sunt pricina pieirii celor de dup` ei, acela[i lucru \l po]i vedea \ntâmplându-se \n via]a oricui: niciun om nu r`t`ce[te drumul doar \n paguba sa, ci este totodat` pricina [i \nceputul r`t`cirii altuia. (...)

S` c`ut`m

S` c`ut`m, prin urmare, ce este mai bine s` facem, [i nu ceea ce g`se[te \ncuviin]are \n rândul gloatei, cel mai r`u interpret al adev`rului.

Seneca, Despre via]a fericit`

Iulie 2007 Semnele Timpului 15


Cultur`

Graalul Misterul unei eterne c`ut`ri I C`t`lin Ciolca

Poate c` nicio alt` legend` nu a stârnit mai mult` fascina]ie [i, \n acela[i timp, nu a fost \nv`luit` \ntr-un mister mai mare ca legenda Sfântului Graal. Oare câte milioane de oameni nu [i-au dorit de-a lungul veacurilor s` calce pe urmele vechilor cavaleri ai Mesei Rotunde? Sau câ]i dintre noi nu au visat m`car o dat` s` ating` unul dintre cele mai sacre obiecte ale simbolisticii cre[tine – vasul \n care se spune c` Iosif din Arimateea a strâns sângele Mântuitorului Hristos? Cu toate astea, Graalul nu a fost niciodat` un obiect religios. Nu este pomenit nic`ieri \n Evanghelii, iar pozi]ia oficial` a Bisericii a fost una de indiferen]` absolut`1 fa]` de acest subiect care, \nc` [i azi, aprinde cele mai vii controverse. Semnele Timpului Iulie 2007 16


Fecioara Maria ]ine un vas care radiaz` limbi de foc. Goering sus]ine c` aceste imagini, p`strate acum la Muzeul Na]ional de Art` Catalon` din Barcelona, au constituit sursa principal` pentru romanele din ciclul Graalului.

Origini literare Cel care a declan[at fascina]ia general` pentru ciclul arthurian [i, \n acela[i timp, cel care a introdus prima dat` termenul de Graal este Chrétien de Troyes, probabil un nativ al ora[ului francez cu acela[i nume. |n ultimul roman al s`u, eroul principal, Perceval, porne[te \n c`utarea regelui Arthur din dorin]a de a deveni cavaler. Pe drum, ajunge f`r` s` [tie la curtea Regelui Pescar [i asist` la o procesiune \n care Graalul pare pentru prima oar` purtat de o fecioar` cu plete b`laie. Fata este urmat` de un b`iat din a c`rui lance picur` un strop de sânge pe mâna lui Perceval. De altfel, \n romanele ciclului arthurian, Graalul va apare \nso]it de lancea care o simbolizeaz` pe care cu care a fost \mpuns` coasta Mântuitorului. Regele Pescar, aflat \n suferin]`, este hr`nit cu Chrétien De Troyes ostia care se g`se[te \n Se [tiu pu]ine despre ini]iatorul ciclului Graal, dar pentru c` Percearthurian. Doar c` este din ora[ul Troyes, val nu cuteaz` s` \ntrebe practica de a folosi numele ora[ului drept ce anume este Graalul, nume de familie fiind curent` \n Evul Mediu. Regele Pescar este conAcesta a tr`it pe la sfâr[itul secolului al XII- damnat s` sufere \n continlea. |i sunt atribuite cinci romane: Erec, uare. A doua zi, dup` ce xist` cel pu]in dou` Cligès, Lancelot sau Cavalerul din c`ru]`, se treze[te, Perceval se va curente de opinie Perceval sau Povestea Graalului [i Yvain, g`si \ntr-un castel pustiu, privind apari]ia Graa- sau Cavalerul cu Leul. Se pare c` scriitorul iar curtea Regelui din seara lului.2 Primul, ini]iat de frecventa curtea Mariei, contes` de Cham- precedent` se va dovedi un loc magic, pe care Roger Sherman Loomis, pagne care \i acord` statutul de protejat. Perceval, dar [i un alt cavAlfred Nutt [i Jessie West- Sursa: Encyclopaedia Britannica, 2006 aler, Gawain, se vor str`dui on, sus]ine c` acesta deriv` s` \l reg`seasc`. Graalul din mitologia [i folclorul mai apare o singur` dat` \n roman, \ns` semceltic. Exist` vechi legende cu referiri la vase nifica]ia acestuia nu este l`murit` deoarece care con]in puteri magice [i care pun la \ncerlucrarea este neterminat`.3 care t`ria eroului. Uneori, vasul este o surs` nesfâr[it` de hran`, alteori poate readuce Important` la Chrétien de Troyes este, pe de via]a. Pe de alt` parte, anumi]i cercet`tori o parte, alegerea unui subiect literar complet sus]in c` Graalul este pur [i simplu un simbol nou, cum era cel al Graalului, dar [i o manier` cre[tin. De exemplu, Joseph Goering, de la nou` de abordare literar`. Tema dominant` a Universitatea din Toronto, a identificat imagini operei este dragostea, \n contradic]ie total` cu ale Graalului \n picturile murale din secolul al stilul de scriitur` de pân` atunci, centrat pe XII-lea din bisericile Pirineilor Catalani, \n care pove[tile de r`zboi influen]ate de epopeile lui

E

Iulie 2007 Semnele Timpului 17


Cultur` trei versiuni diferite, pe treisprezece manuscrise r`mase peste timp. Provocarea literar` a fost imens` nu doar pentru c` povestea |n]elesul general acceptat al Graalului este dat de cronicarul Cistercian Graalului era fascinant` \n sine, dar [i pentru Helinadus. Acesta men]ioneaz` o viziune a unui c`lug`r privind vasul c` o oper` neterminat` reprezint` o tenta]ie folosit de „Domnul Nostru” la „Ultima Cin`” [i despre care c`lug`rul artistic` aproape irezistibil`. Cel pu]in [ase va scrie ulterior o carte numit` Gradale. Tot Helinadus este cel care scriitori s-au \ncumetat s` continue povefurnizeaz` informa]ia conform c`reia cuvântul latin gradalis sau stirea, [i fiecare \n stilul propriu. Continu`rile gradale \nseamn` un vas larg [i \ntr-o anumit` m`sur` adânc, \n care Pove[tii Graalului nu sunt u[or de disociat. se servesc mânc`ruri alese celor \nal]i \n rang (gradatim). Termenul Majoritatea manuscriselor con]in textul orilatinesc poate, la rândul lui, s` derive din grecescul krater, o cup` cu ginal [i trei continu`ri; \n acestea, cele 9.000 de dou` mânere pu]in adânc`. Pe de alt` parte, s-ar putea s` provin` din versuri ale operei lui Chrétien sunt umbrite de garalis, receptacul \n care romanii ]ineau garum-ul, un sos din pe[te contribu]iile ulterioare, care cuprind \ntre f`cut din an[oa, care era un ingredient de baz` al buc`t`riei lor. Se pare 37.000 [i 42.000 de versuri. Exist` [i o A Patra c` latinescul gradale va crea \n franceza veche cuvintele graal, greal Continuare, atribuit` lui Gerbert de Montreuil, sau greel, iar \n englez` grail. O alt` etimologie este derivat` din un autor mai elevat, care a scris \n jurul anilor cuvintele latine[ti garalis sau cratalis, o deriva]ie a cuvântului grata, 1220. Povestea Graalului a fost scris` sub care desemna un vas de amestecat. patronajul lui Filip, conte de Flandra, [i pare Sursa: Catholic Encyclopedia posibil ca autorii care au continuat-o s` fi fost apropia]i succesorilor lui din Flandra. |ncerc`rile de completare au p`rut confuze chiar [i Carol cel Mare. Chiar [i când intr` \n contact contemporanilor s`i. Acesta poate fi motivul cu Graalul, Perceval este motivat de dragostea pentru care, pe lâng` continu`ri, au ap`rut [i fetei c`reia \i luase inelul, imediat \nainte de p`r]i introductive, menite s` clarifice povestea intrarea la curtea Regelui Pescar. Acest lucru [i s` \l familiarizeze pe cititor cu ac]iunea. l-a f`cut pe Mircea Eliade s` \l plaseze pe Rezultatele sunt a[a-numitele Prologuri BlioChrétien \ntre membrii uneia dintre organiza]iile ini]iatice medievale, Fedeli d’Amore.4 cadran [i cel L`muritor. |n Prologul Bliocadran, accentul se pune pe familia [i Reprezentan]ii acestei descenden]a lui Perceval, organiza]ii sunt atesRomanul lui Chrétien a fost acesta fiind, \ntr-adev`r, un ta]i \nc` din secolul al XII-lea atât \n Proven- un succes imediat. |n primii aspect important al romanelor cavalere[ti. Prologul L`muri]a, cât [i \n Fran]a [i dou`zeci de ani de la Belgia. Fedeli d’Amore tor este o lucrare mult mai publicarea Pove[tii ciudat`. |ncepe cu o legend` constituie o oaste seGraalului, au existat dou` din popor care nu are nicio cret` [i spiritual`, care \ncerc`ri de continuare a leg`tur` cu subiectul principal are ca scop cultul „Femeii Unice” [i ini]ierea pove[tii, dar [i dou` versiuni [i ale c`rei leg`turi cu Graalul \n misterul dragostei. aproape complet diferite. nu sunt explicate niciodat`. Apoi, \ntregul text pare o comMembrii urm`resc pila]ie din primele trei conproliferarea personatinu`ri, a[a c`, \n loc s` l`mureasc`, Prologul jelor legendare [i enigmatice, dar [i a aventurilor prodigioase. L`muritor nu face decât s` produc` [i mai Romanul lui Chrétien a fost un succes imemult` confuzie. diat. |n primii dou`zeci de ani de la publicarea Pove[tii Graalului, au existat dou` \ncerc`ri de Valen]e spirituale continuare a pove[tii, dar [i dou` versiuni Dac` povestea Graalului a fost creat` de aproape complet diferite ale istoriei Graalului. Chrétien de Troyes, cel care ad`ug` pove[tii Aceasta a f`cut ca Graalul s` prind` r`d`cini dimensiunea cre[tin` este poetul francez ferme \n tradi]ia cre[tin`. Prima \ncercare de Robert de Boron. Originar din satul Boron, completare a lucr`rii lui Chrétien exist` \n poetul a fost primul care avea s` dea o explica]ie

Etimologia Graalului

Semnele Timpului Iulie 2007 18


cre[tin` Graalului. Autor al poemului Istoria Graalului [i al lucr`rii \n proz` Iosif din Arimateea, De Boron introduce ideea conform c`reia Iosif din Arimateea a folosit vasul ultimei cine a lui Isus pentru a strânge ultimele pic`turi de sânge scurse din trupul Mântuitorului. Familia lui Iosif a dus Graalul \n insula mitic` Avalon, unde l-au p`zit pân` la apari]ia regelui Arthur [i venirea lui Perceval.5 Lucrarea lui Robert de Boron este mult mai ortodox` \n termeni religio[i, \ns` mult prea ambi]ioas` \n ideea general`. Aceasta \ncearc` o leg`tur` \ntre Graalul din timpul lui Arthur [i Evanghelii [i vrea s` creeze o istorie a obiectului sacru pornind din vremea crucific`rii. Totu[i Questa Graalului, adic` tema c`ut`rii perpetue a Potirului Sacru, nu va ap`rea decât la aproape patru decenii de la publicarea operei lui Chrétien [i va fi unul dintre subiectele a patru romane anonime cunoscute sub titulatura de Ciclul Vulgata – Lancelot, C`utarea Sfântului Graal, Istoria Sfântului Graal [i Romanul Graalului. |n acestea, personajul principal nu mai este Percevalul lui Chrétien, ci Lancelot, cel care \l va tr`da pe regele Arthur [i care va nutri o iubire vinovat` pentru Guinevere, so]ia regelui. C`utarea propriu-zis` a Graalului va fi ini]iat` de Galahad, fiul lui Lancelot, \n momentul \n care

acesta \[i va face apari]ia la curtea regelui Arthur.6 Ciclul epic al romanelor arthuriene atinge apogeul odat` cu opera poetului german Wolfram von Eschenbach. Acesta explic` \n romanul Parzival c` nu [tie nici s` scrie, nici s` citeasc` [i c` poemele au fost scrise prin dictare. Mai mult, autorul se delimiteaz` de crea]ia lui Chrétien men]ionând drept surs` de inspira]ie opera unui poet provensal pe nume Kyot (Guiot), fapt ce va stârni numeroase controverse de-a lungul timpului.7 Romanul reia \n mare parte firul narativ al pove[tii lui Chrétien, dar cu o bog`]ie mult mai mare de detalii [i cu un rafinament artistic net superior. Aceste romane arthuriene care au men]ionat pentru prima oar` \n istorie conceptul de Graal au fost produse \ntr-un timp relativ scurt, \ntre 1190 [i 1240. Originile romanelor ca-valere[ti \n proz` [i, prin extensie, originile romanelor de ast`zi se afl` \n aceste pove[ti. De[i aduceau \n discu]ie un simbol care se voia cre[tin, dar care, \n acela[i timp, nu era men]ionat nic`ieri \n scrierile canonice ale Bisericii, aceste scrieri, pentru c` nu con]in nimic „neortodox” sau eretic, nu contravin pozi]iei canonice a Bisericii. Interesant` este trecerea de la titulatura de Graal la cea de Sfânt Graal. Graalul nu a fost numit de la \nceput Sfânt, de[i Chrétien de Troyes \l

Iulie 2007 Semnele Timpului 19


Cultur` denume[te tant sainte chose (lucru extrem de sfânt). Robert de Boron nu folose[te sintagma, dar cele patru romane anonime de dup` el o folosesc \n mod regulat. |n majoritatea romanelor este mult mai frecvent numit bogatul Graal, dup` textul original al lui Chrétien, unde este descris ca fiind b`tut cu cele mai pre]ioase bijuterii.

Istorii obscure [i relicve \ndoielnice Unul dintre motivele pentru care Biserica a fost [i este reticent` la povestea Graalului este c` o mare parte dintre informa]iile despre Graal provin din surse apocrife, [i deci necanonice. Dintre evangheliile apocrife, cea care are, se pare, cel mai mult de-a face cu istoria Graalului este Evanghelia dup` Nicodim, sau Faptele lui Pilat, text scris spre sfâr[itul secolului al IV-lea.8 Aici \ntâmpl`rile \n care a fost implicat Iosif din Arimateea sunt prezentate \n detaliu, evanghelia constituind una din sursele de inspira]ie pentru Robert de Boron. Exist` un singur manuscris p`strat pân` ast`zi [i care pare s` reflecte foarte bine legenda lui Iosif \n Evanghelia dup` Nicodim. Manuscrisul de la Aba]ia Weingarten, de lâng` la lacul Konstanz din sudul Germaniei, se bazeaz` pe un splendid Evangheliar din Anglia, care a fost oferit aba]iei de c`tre Judith de Flandra imediat dup` 1100. Imaginile din evangheliarul englez au inspirat crearea altor manuscrise \n acela[i stil la aba]ie. Unul dintre acestea, un alt evangheliar scris probabil la dou`zeci [i cinci de ani de la sosirea darului lui Judith, con]ine o imagine a Coborârii de pe Cruce. Miniatura este prima dovad` din Europa Apusean` a unei tradi]ii care spune c` sângele lui Hristos a fost adunat atunci când trupul I-a fost coborât de pe cruce. Aici este \nf`]i[at` scena Coborârii de pe Cruce, doi b`rba]i care coboar` trupul lui Hristos, \n timp ce o siluet` anonim` din dreapta adun` sfântul sânge \ntr-un

potir. Imaginea miniaturii este important` pentru c` \n Evul Mediu se credea c` sângele lui Hristos supravie]uie[te, credin]` care a stat la baza apari]iei unei \ntregi pleiade de relicve legate de Sfântul Sânge. Una dintre cele mai vechi m`rturii ale existen]ei unei relicve a Sfântului Sânge provine din ora[ul Mantua, unde a fost g`sit` o relicv` \n 804. Descoperirea este consemnat` temeinic \ntr-o cronic` contemporan` evenimentului. O istorisire a felului cum a ajuns relicva la Mantua a fost scris` \n anul 1200 [i ne spune c` Longinus este cel care a adus-o \n ora[. O parte din ea a fost dat` \mp`ratului Heinrich al III-lea, iar el a dat-o la rândul lui contelui Balduin al V-lea de Flandra. A fost mo[tenit` de fiica acestuia, Judith de Flandra, care a oferit relicva Sfântului Sânge aba]iei din Weingarten, la \nceputul secolului al XII-lea. Deci primele ilustra]ii cu Sfântul Sânge adunat \ntr-o cup` la Coborârea de pe Cruce provin dintr-o aba]ie care a ad`postit o relicv` a acelui sânge. O alt` relicv` timpurie a Sfântului Sânge se afla \n apropiere, la Reichenau, lâng` lacul Konstanz, trimis`, dup` cum se spune, lui Carol cel Mare de Azan, prefectul Ierusalimului. De[i relicva de la Reichenau a fost foarte venerat`, nu par a exista multe legende medievale consistente legate de ea.9 Cu totul altfel stau lucrurile \n cazul altei relicve, cea a Sfântului Sânge de la Fécamp din Normandia, despre care exist` o multitudine de pove[ti, deseori contradictorii. Acestea prezint` interes pentru c` relicva este datat` \nainte de apari]ia romanelor Graalului. Pe la \nceputul secolului al XII-lea, c`lug`rii au compus o Liber de revelatione (Cartea Revela]iei) pentru a cere ie[irea de sub jurisdic]ia Semnele Timpului Iulie 2007

20


episcopului de Rouen. |n acest document, e consemnat un miracol al Sfântului Sânge, care poveste[te cum preotul unei parohii din apropiere a v`zut vinul pe care \l sfin]ise transformându-se \n Sânge, p`strat de atunci la Fécamp. De[i nici legenda de la Fécamp, nici miniatura de la Weingarten nu spune precis c` Iosif din Arimateea a fost cel care a adunat sângele lui Hristos, exist` \n ambele cazuri un element care lipse[te din primele evanghelii apocrife, dar se reg`se[te \n opera lui Robert de Boron: ideea c` Sfântul Sânge a fost strâns \n timpul Coborârii de pe Cruce. Relicva Sfântului Sânge cel mai adesea asociat` de cercet`tori, chiar dac` numai ca posibilitate, cu istoria Graalului este aceea de la Bruges. Se spune c` relicva Sfântului Sânge de la Bruges a fost adus` din }ara Sfânt` de tat`l lui Filip de Flandra, Thierry de Alsacia. Totu[i cea mai veche dovad` a prezen]ei acestei importante relicve la Bruges nu e mai veche de anul 1256. Sfântul Sânge de la Bruges este foarte probabil una dintre multele relicve ale Sfântului Sânge care au ajuns \n Apus ca urmare a cuceririi Bizan]ului \n urma infamei Cruciade a IV-a.

Graalul, dincolo de romanele cavalere[ti Mai importante poate decât relicvele Sfântului Sânge sunt artefactele despre care s-a afirmat c` au fost sau au avut leg`tur` cu potirul folosit de Hristos la Cina cea de Tain`. Cea mai veche dintre acestea apare la istorisirea lui Arculf, un pelerin care a c`l`torit \n Palestina [i a descris o capel` \ntre bazilica Golgotei [i Martyrium, unde s-ar afla potirul

|n Evul Mediu se credea c` sângele lui Hristos supravie]uie[te, credin]` care a stat la baza apari]iei unei \ntregi pleiade de relicve legate de Sfântul Sânge. ultimei Cine. Potirul ar fi din argint [i are dou` mânere de o parte [i de alta. Arculf ar fi v`zut [i lancea cu care soldatul L-a str`puns pe Hristos [i care s-ar afla pe veranda bazilicii Constantin. Aceasta este singura men]iune a potirului \n }ara Sfânt` [i singura dat` când apare ca vas de argint.

Iulie 2007 Semnele Timpului 21


Cultur` Ast`zi se p`streaz` dou` vase considerate a proveni de la Cina cea de Tain`. Unul se afl` la Genova, la catedral`, iar cel`lalt \n Valencia, tot la catedral`. Vasul din Genova este cunoscut ca il sacro catino, sfântul bol ori castron, cioplit \n smarald; este de fapt un vas hexagonal, din sticl` verde, cu un diametru de aproximativ 20 de centimetri. A fost trimis la Paris dup` ce Napoleon a cucerit Italia [i a fost spart dup` ce a fost trimis \napoi \n Genova dup` \nfrângerea lui. De o publicitate mult mai ampl` a beneficiat cel de-al doilea artefact, santo caliz de la Catedrala din Valencia (foto dreapta). |n esen]` o cup` de agat, santo caliz are un suport medieval, iar piciorul este o cup` din calcedonie a[ezat` invers. Exist` o inscrip]ie \n arab`, al c`rei sens exact este incert. Cea mai veche m`rturie despre acest potir provine din 1399, când potirul a fost dat de m`n`stirea San Juan de la Peña regelui Martin I de Aragon \n schimbul unei cupe de aur.

Rena[terea Graalului Graalul a fost un imens succes literar. Un fel de „Harry Potter” medieval. Compara]ia nu se vrea lipsit` de respect [i nici nu vrea s` pun`

vreun semn de egalitate \ntre cele dou` subiecte, ci e f`cut` doar din perspectiva impactului „editorial”. Cu toate astea, secolele au [ters interesul publicului [i \n general fascina]ia cititorului pentru un subiect care, cu toate c` apar]inea \n aparen]` simbolisticii cre[tine, era \n esen]` de factur` pur medieval`. Interesul publicului pentru Graal a fost reaprins abia \n secolul al XVIII-lea, odat` cu publicarea de c`tre Lady Charlotte Guest a operei Mabinogion, care a ap`rut \ntre anii 1838 [i 1849. Inten]ia autoarei a fost de a re\nvia interesul pentru universul simbolisticii celtice, \ns` a avut ca efect [i reapari]ia interesului pentru subiectele medievale \n general [i pentru Graal \n particular. Din acest moment, Graalul va fi asociat cu cele mai diverse preocup`ri spirituale. |n plus, acesta a fost asociat cu alchimia de c`tre anumite scrieri ale lui Carl Jung, care era pasionat de vechea alchimie. Prima \ncercare de a produce o versiune modern` a Graalului \i apar]ine unui aristocrat prusac, pe nume Friederich de la Motte Fouqué, cu piesa de teatru \n versuri Der Parcival. Piesa e departe de a fi o simpl` rescriere a versiunii originale, ci este, mai degrab`, o \ncercare \n care autorul se joac` cu mai mul]i naratori [i \n care chiar el apare sub numele de „St`pânul Friederich”. Wagner va aborda povestea Graalului din perspectiv` muzical`, scriind opera Parsifal \n 1877. Mijlocul secolului al XIX-lea va fi foarte prolific \n ceea ce prive[te apari]ia unor noi preocup`ri pseudo-spirituale, ca alternativ` la vechile credin]e [i la institu]ia Bisericii. Este momentul apari]iei mi[c`rii teozofice. Primul exponent al acestei mi[c`ri care sus]inea c` toate bisericile trebuiesc unite pentru a forma o nou` religie este omul de [tiin]` Emanuel Swedenborg, care \n 1745 a tr`it o viziune ce l-a determinat s` abandoneze [tiin]a pentru religie. A doua mi[care teozofic`, ce \i are ca exponen]i pe Robert Steiner [i pe o rusoaic` ce c`l`torise \n Orient, Madame Blavatsky, este mai adânc \nr`d`cinat` \n [tiin]ele oculte, iar Graalul este la loc de cinste printre practicile [i scrierile acesteia. Mai aproape de zilele noastre, pe la \nceputul secolului XX, au ap`rut [i alte abord`ri ale Graalului. Sunt interpret`rile celor care atribuie Graalului o tradi]ie secret` Semnele Timpului Iulie 2007

22


[i ascuns`. Scriitorul francez René Guénon sus]ine \n cartea Le Roi du Monde (Regele Lumii, 1925) c` folclorul poate s` con]in` fragmente, chiar dac` distorsionate sau reduse, ale lucrurilor care „departe de a fi de origine popular`, nici m`car n-au origine uman`”.10 Pentru Guénon, Graalul este cioplit dintr-un smarald care, c`zut din coroana lui Lucifer, a fost p`strat de Adam \n paradisul terestru, dar pe care nu a putut s`-l ia cu el dup` c`derea \n p`cat. Seth, descendentul s`u, a reu[it s`-l recupereze. Pân` la folosirea lui la Cina cea de Tain` se poate s` fi fost p`strat de druizi. C`utarea Graalului din romanele arthuriene este, la Guénon, o metafor` pentru recuperarea tradi]iei pierdute.

Interpret`ri moderne |ntr-un film din 1991, intitulat Regele Pescar, regizorul britanic Terry Gilliam trateaz` problema Graalului din perspectiva rela]iei personale a acestuia cu eroii filmului. Atunci când unul dintre personaje intr` \n com`, eroul principal, interpretat de Jeff Bridges, \[i aduce aminte de o discu]ie mai veche \n care acest personaj \i spune c` a v`zut Graalul \ntr-o cas` din New York [i \l roag` pe acesta s` i-l aduc`. Cu toate c` eroul principal nu \l crede [i \ncearc` s` \l conving` c` nu este vorba decât de o cup` obi[nuit`, atunci când prietenul s`u intr` \n com`, \[i aminte[te de dorin]a lui. Dup` o escapad` nocturn`, personajul central reu[e[te s` fure cupa [i s` i-o aduc` prietenului s`u, care, \n mod miraculos, \[i revine din com`. Terry Gilliam abordeaz` o idee veche, prezent` de altfel [i la Chrétien de

Troyes, [i anume aceea c` Graalul este v`zut doar de cei ale[i [i de cei care cred cu adev`rat \n el. O abordare oarecum diferit` apare \n cel de-al treilea film al cunoscutei serii „Indiana Jones”, The Last Crusade (Ultima cruciad`). Scenaristul George Lucas, autorul celebrei serii Star Wars, \[i duce eroii printr-o serie de aventuri care au ca ultim scop aflarea Graalului. Iar când, \n sfâr[it, protagoni[tii ajung la locul \n care era p`strat Potirul, g`sesc nu un singur vas, ci o multitudine de vase din care trebuie s` aleag`. Alegerea corect` o face, desigur, personajul principal, Indiana Jones. Interesant` aici este preluarea unei teme ini]iatice, prezent` [i \n vechile romane cavalere[ti ale Mesei Rotunde. C`utarea Graalului este, \n ultim` instan]`, o problem` de ini]iere personal` [i de alegere. Motivul se reg`se[te [i \n multe basme. F`t-Frumos, a c`rui serie de aventuri [i \ncerc`ri nu reprezint` decât propria ini]iere11, este pus s` aleag`, de exemplu,

Interesul publicului pentru Graal a fost reaprins abia \n secolul al XVIII-lea, odat` cu publicarea de c`tre Lady Charlotte Guest a operei Mabinogion, care a ap`rut \ntre anii 1838 [i 1849. unul dintre cuferele oferite de diferite personaje fantastice ale pove[tii. Alegerea corect` este \ntotdeauna f`cut` dac` personajul principal a parcurs un anume stadiu de ini]iere, exact ca \n cazul Questei cavalere[ti a Graalului.

Iulie 2007 Semnele Timpului 23


Cultur` un fapt simplu. C`s`toria este o Tain` asemeDesigur, cea mai controversat` abordare nea preo]iei \n cre[tinism. Un Hristos c`s`torit recent` a pove[tii Graalului este cea f`cut` de nu ar fi fost cu nicio cirt` mai pu]in Dumscriitorul Dan Brown \n romanul Codul lui Da nezeu. Misiunea Sa mântuitoare n-ar fi fost Vinci, \n 2003. Tema principal` a scrierii este nicidecum diminuat`. Ar fi fost c`s`torit [i... c` imaginea clasic` de cup`, sau vas, a Graalugata. Exist` \n teoria fenomenelor un a[alui este de fapt un simbol pentru „adev`rata” numit „principiu al parcimoniei”, care spune c`, semnifica]ie a Potirului, [i anume aceea de dintr-o suit` de explica]ii, cea mai simpl` este pântece femeiesc. Graalul este nici mai mult, aproape \ntotdeauna [i cea adev`rat`. Aplicat nici mai pu]in decât linia de sânge a descenacestei pove[ti, cea mai simpl` explica]ie a den]ilor lui Isus din c`s`toria Sa cu Maria lipsei referirilor nou-testamentare la a[a-zisa Magdalena, fapt pe care Biserica s-ar fi str`duit c`s`torie a lui Hristos este pur [i simplu faps` \l ascund` cu \ndârjire vreme de secole. tul c` aceasta nu a avut loc. Nu este nicidecum Ideea unei c`s`torii dintre Hristos [i Maria o elaborat` [i perfid` conspira]ie mondial` a Magdalena nu e nicidecum nou`. Cartea care vreunei Biserici avide de putere. a slujit ca surs` de inspira]ie pentru romanul lui Dan Brown este Sângele Dac` vom asocia Graalul Deci s` cutez`m [i s` Sfânt [i Sfântul Graal punem \ntrebarea pe care (The Holy Blood and the unor fanteziste conspira]ii n-a \ndr`znit s-o rosteasHoly Grail),12 scris` \n mondiale sau \l vom atribui c` Perceval: Ce este 1982 de Michael Baigent, unor inven]ii legate de Graalul? |n primul rând, Richard Leigh [i Henry Dumnezeu, atunci nu va un foarte frumos simbol Lincoln. |n aceast` carte se reg`sesc toate ele- constitui decât sminteal` [i al unora dintre cele mai faimoase crea]ii artistice mentele din romanul lui pricin` de c`dere. ale literaturii universale, Dan Brown, inclusiv orgaapoi subiectul cu care niza]ia secret` St`re]ia Richard Wagner [i-a scris ultima [i cea mai Sionului (Le Priorie du Sion), care ar fi reu[it` dintre operele sale. Mai poate fi, de p`str`toarea secret` a Graalului, respectiv doasemenea, un alt motiv pentru a-L c`uta pe cumentele care s` ateste existen]a urma[ilor lui Dumnezeu. Dac` \l \n]elegem astfel, Graalul Hristos. |ns` motivul pentru care romanul lui coboar` din legend` [i poate constitui \nc` un Dan Brown a stârnit o a[a de mare controvers` prilej de introspec]ie [i de medita]ie la este c` toate aceste idei sunt \mpletite cu firul lucrarea euharistic` a Mântuitorului. Dac`, narativ al unui roman de ac]iune, excelent scris. \n schimb, \l asociem unor complicate [i fanCu toat` aparenta documentare, cartea teziste conspira]ii mondiale sau \l atribuim porne[te de la dou` premise false. Prima, fapunor inven]ii legate de Dumnezeu, atunci tul c` denumirea francez` a Graalului, San nu constituie decât sminteal` [i pricin` de Greal, s-ar citi \n mod ezoteric Sang Real (Sânge c`dere. ST Regal). De[i o teorie extrem de tentant`, acest mod de citire nu este decât o ortografiere gre[it` a copi[tilor din Evul Mediu târziu. 1. Catholic Encyclopedia - http://www.newadvent.org/cathen/ A doua premis` gre[it` este chiar nucleul 06719a.htm central al romanului: conspira]ia urzit` de Bi2. http://en.wikipedia.org/wiki/Sangreal 3. Richard Barber, Sfântul Graal, imagina]ie [i credin]`, Editura Aquila seric` pentru a ascunde „adev`rul” despre ’93, 2005, pagina28 c`s`toria lui Isus cu Maria Magdalena. Dar, 4. Mircea Eliade, Istoria credin]elor [i ideilor religioase, vol. III, pag. 109 5. http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_de_Boron oare, ar fi avut vreun interes Biserica s` 6. Richard Barber, Sfântul Graal imagina]ie [i credin]` ascund` a[a ceva? Trecând peste faptul c` 7. http://www.newadvent.org/cathen/15683a.htm 8. Richard Barber, Sfântul Graal, imagina]ie [i credin]` un astfel de lucru este aproape imposibil de 9. Karl Kolb - Vom Heilingen Blut (Wurtzburg, 1980) ascuns atâtea veacuri, chiar [i de o organi10. Réne Guénon, Le Roi du Monde, (Paris, 1958) 11. Vasile Lovinescu, Creang` [i Creanga de Aur, Editura Rosmarin, za]ie extrem de puternic` precum Biserica Bucure[ti, 1996 (cea Apusean`, \n cazul de fa]`), autorul omite 12. http://en.wikipedia.org/wiki/The_Holy_Blood_and_the_Holy_Grail Semnele Timpului Iulie 2007 24


Confesiunea dinaintea oglinzii Literatura contemporan` tr`ie[te sub o avalan[` de c`r]i, jurnale, memorii, biografii. Ne afl`m \n fa]a ei precum \naintea unui spectacol pe care vrem s`-l descompunem pagin` cu pagin`. S`-i descifr`m tainele pân` reu[im s`-i atingem esen]a crud`, litera simpl` ce deruleaz` experien]e memorabile. I Alina Popa

N

e place s` tr`im cu frenezie \n via]a altora. S` le p`trundem intimitatea. S` o citim \n timp ce aceasta se compune cu migal` \naintea unei oglinzi, \naintea propriului suflet. Ce \nseamn` de altfel jurnalul intim, dac` nu retragerea autorului \n sine, \n propria camer` alc`tuit` din lungi incursiuni prin fluxul con[tiin]ei? Un depozit de gânduri, senza]ii sau fapte se aglomereaz` \ntr-un portret devoalat cu r`bdare de curiozitatea atent` a cititorului. Prizonier \n propriul timp [i spa]iu, autorul jurnalului se las` \n voia cuvintelor. Se abandoneaz` scrisului, adic` st` de veghe \n pagin`. O scruteaz` cu o privire obosit`, aproape transfigurat`, \n timp ce-i imprim` noble]ea sincerit`]ii [i o creeaz` din fidelitatea propriului adev`r. „Nu gândesc decât cu creionul \n mân`”, m`rturisea Miguel de Unamuno \ntr-un interviu. Creionul lui Miguel de Unamuno, remarca Mircea Eliade, nu \nseamn` altceva decât drumul deschis spre medita]ie. Eliberarea \ntr-un timp al monologului hr`nit din cele mai adânci expresii ale fiin]ei. C`ci din intimitatea lor se strâng la suprafa]a textului incertitudinile, dar [i convingerile, credin]ele, dar [i golul acestora, lini[tea, dar [i tremurul agonic, fream`tul continuu ce rememoreaz` o \ntreag` via]`. |n fapt, acestea sunt liniile \n jurul c`rora se dezvolt` \n detaliu Jurnalul intim al lui Miguel de Unamuno. Cartea lui Miguel de Unamuno impresioneaz` prin nelini[tea iscat` de fiecare fraz`.

Odat` deschis`, ea angreneaz` cititorul f`r` sc`pare \ntr-un periplu invadat de medita]ii asupra vie]ii ce-au marcat gândirea autorului de la vârsta copil`riei pân` la cea a maturit`]ii. Nu \ntâmpl`tor, dup` cum este remarcat de critica literar`, jurnalul apar]ine unui „cre[tin agonic”. Credin]a, transformat` \n obsesie \n cartea lui Unamuno, se \ntemeiaz` pe \ntreb`ri [i pe r`spunsuri care nu conving, ci doar atenueaz` uneori zbuciumul interior. Autorul devine astfel un c`ut`tor de \nalt, de un transcendent ce se refuz` ra]iunii, dar care se reveleaz` \n parte doar \n intimitatea sinelui. Doar \ntr-o simplitate deplin`, nealterat` de demonstra]ii [tiin]ifice sau de comentarii filozofice. Credin]a lui Miguel de Unamuno doare. Autorul este prins \ntr-o lupt` permanent` [i irezolvabil` pe p`mânt: |l caut` pe Dumnezeu, dar nu reu[e[te s`-L prind` \n mâini, ci doar |i aclam` prezen]a care se dezv`luie \n jur, dar mai ales \n sine. Ca atare, jurnalul lui Miguel de Unamuno coboar` dincolo de palpabilul [i concretul acestei lumi, \n adâncul gândurilor [i al tr`irilor pe care le concentreaz` \n fr`mânt`ri religioase – \n aceste pagini cu accent pronun]at pe valorile pur catolice. Cu cât coboar` mai mult \n tainele religiei, cu atât mai mult setea de Dumnezeu \i prelunge[te tensiunea interioar`. Cu atât mai mult intimul se m`rturise[te \ntr-un confesional senin [i agonic \n acela[i timp. C`ci \n subterana gândurilor, prezen]a lui Dumnezeu inspir` lini[te, iar absen]a Lui destram`

Iulie 2007 Semnele Timpului 25


Cultur` echilibrul [i intensific` teama: „Cu cât mai mult vei tr`i \n Dumnezeu, cu atât mai mult vei tr`i \n tine \nsu]i, mai \n`untrul t`u, [i vei fi \n mai mare m`sur` tu \nsu]i. Pierzându-te \n Dumnezeu, a[a \]i vei dobândi cea mai mare personalitate. (...) Nu, trebuie s` c`ut`m divinul, pe Dumnezeu, \n sânul nostru, \n adâncul din noi \n[ine. Astfel e ca [i cum am avea o inspira]ie nemijlocit` de la Duhul Sfânt.” Exist` \n jurnalul lui Miguel de Unamuno o tem` a golului, a intimului nelocuit de Dumnezeu. Din acest sentiment al lipsei se isc` mai apoi obsesia mor]ii. |n cartea lui Miguel de Unamuno opusul ascensiunii spre divin este imaginea sufletului deprimat, \nchis \ntr-un spa]iu sterp, un loc al de[ert`ciunilor, al \ntunericului descurajant. Cu toate acestea, obsesia mor]ii [i confruntarea cu ea descrie cele mai adânci comportamente ale omului. Teama na[te rug`ciunea. Pentru autor, rug`ciunea \nseamn` „o cufundare \n calmul etern”, o experien]` direct`, nemijlocit` a c`ut`rii [i dorin]ei de a cunoa[te. |n Jurnalul intim, autorul face din neant un spectacol, din obsesia mor]ii vede speran]`, iar din credin]` modeleaz` cel mai frumos drum al vie]ii. Scris din exprimarea singur`t`]ii, textul lui Miguel de Unamuno transmite bucuria celui care aduce imensul cerului \n spa]iul intim al sufletului. Acestea, spune autorul, sunt momentele \n care omul se pierde voit \n Dumnezeu. Cartea lui Miguel de Unamuno \ncepe prin a contempla via]a, pe care o p`trunde mai apoi pân` \n profunzimea fr`mânt`rilor

Miguel de Unamuno, Jurnal intim, Editura Polirom, Ia[i, 2007, 295 pagini

cugetului. Jurnalul este o \ntoarcere \n sine, o retragere \n esen]a fiin]ei, \n intimitatea propriilor gânduri. Este tremurul maturit`]ii religioase care mai sper` \nc`, [i chiar prin prisma unui sentiment ludic, c` zbaterea \nspre \naltul divin poate s` ating`, vorba lui Tudor Arghezi, din când \n când o arip` de \nger. {i aceasta deoarece miracolele [i tainele lumii, spune Miguel de Unamuno, se descoper` \n simplitatea, sinceritatea [i naivitatea inocent` a spiritului pur reg`sit \n copil`rie. Iar când perspectiva \naltului se destram` \n agonie, \ntreaga recuzit` de gânduri se izoleaz` \n adâncul intimului, acolo unde autorul st` de veghe \n oglind`, descriindu-[i propriul suflet. Miguel de Unamuno este cunoscut lumii \ntregi printr-o oper` vast` \n toate genurile, de la eseuri filozofice pân` la romane [i nuvele, poezie, teatru, memorialistic`, traduceri. Remarc eseul filozofic Agonia cre[tinismului, studiul impresionant asupra operei lui Cervantes Via]a lui don Quijote [i Sancho, romanul Negura [i seria de nuvele Trei nuvele exemplare [i un prolog. Prin faptul c` [i-a f`cut din via]` religie, Miguel de Unamuno este citat al`turi de mari nume ale cre[tinismului [i literaturii deopotriv`: José Ortega y Gasset, Dostoievski, Manuel Garcìa Morente, Augustin, Toma de Kempis [i mul]i al]ii. ST Semnele Timpului Iulie 2007

26


Social

Casa f`r` visuri B`taia e rupt`, dar nu din rai Luna trecut`, o românc` a fost ucis` de so]ul ei din gelozie. Femeia era medic, iar el inginer. Pentru o zi, vestea a \ngrozit o ]ar` \ntreag`. Mai târziu, un popular show de televiziune [i-a programat dou` emisiuni pe tema violen]ei familiale. „Spectacolul” violen]ei face audien]`. Mai trist \ns`, el sf`râm` visuri [i inimi, de cele mai multe ori pentru totdeauna. Fenomenul nu este boala „unora”, ci afecteaz` toate mediile sociale [i se extinde \nfior`tor de repede. Pentru unii, când e vorba de dat, „b`taia e rupt` din rai”, \ns` când e vorba de primit, aceasta este culeas` din „talpa iadului.” I Adrian Neagu

O

rice act v`t`m`tor fizic sau emo]ional care are loc \ntre membrii unei familii intr` \n categoria violen]ei domestice. Aici sunt incluse atât abuzul fizic [i cel sexual, cât [i abuzul psihologic: intimid`ri, agresiuni verbale, amenin]`ri la adresa membrilor familiei, izolare, distrugerea bunurilor care apar]in victimei, dar [i controlul finan]elor sau al mijloacelor de comunicare. Pe plan mondial se estimeaz` c`, \n medie, una din patru femei sufer` din cauza acestui tip de violen]`. |n Fran]a, la trei zile o femeie moare din cauza violen]ei conjugale, iar BBC afirm` c` Poli]ia din Marea Britanie \nregistreaz` un incident de violen]` domestic` la fiecare minut. |n Germania [i \n SUA, o femeie din trei este victima dezl`n]uirii nervilor tat`lui, so]ului sau concubinului. |n Papua-Noua Guinee, dou` treimi dintre femeile m`ritate sunt b`tute de so]ii lor, iar \n Pakistan 80%

dintre femei cad victime violen]ei familiale. La fel de tragic` este situa]ia [i \n Lituania, unde peste 34% din totalul persoanelor ucise sunt femei, criminalii fiind propriii so]i. |n România, judec`torii estimeaz` c` 60% dintre cazurile de divor] din Bucure[ti au la baz` violen]a fizic`. Conform unui sondaj Gallup din 2003, jum`tate dintre femeile din Bucure[ti au experimentat abuzuri verbale sau emo]ionale \n cadrul familiei \ntr-un anumit moment al vie]ii lor, iar 25% dintre ele au fost victime repetate ale unor astfel de abuzuri \n ultimele 12 luni. Dintre bucure[tence, 21% au fost victime ale abuzurilor fizice, iar 8%, victime ale abuzurilor sexuale \n cadrul familiei cel pu]in o dat` \n via]a lor. Violen]a domestic` afecteaz` \ntreaga societate [i este comun` oric`rui tip de familie, chiar dac` \n casele cu venituri reduse sau f`r` educa]ie procentele sunt mai ridicate. Astfel, 8% dintre femeile care au fost abuzate fizic de mai

Iulie 2007 Semnele Timpului 27


Social multe ori \n ultimele 12 luni au studii superioare, iar 6% dintre femeile abuzate sexual mai mult de o dat` \n ultimul an provin din familii cuprinse \n categoria superioar` de venit. Doar o treime (35%) dintre femeile care au experimentat o form` de violen]` domestic` au vorbit cu cineva despre acest lucru [i doar 17% au mers la poli]ie sau au chemat autorit`]ile pentru a face o plângere \mpotriva agresorului. 42% dintre persoanele intervievate spun c` violen]a domestic` este foarte r`spândit` \n Bucure[ti, \ns` doar 68% consider` violen]a fizic` inacceptabil` \n orice situa]ie.

Miturile agresorilor I Consumul de alcool [i droguri scuz` violen]a domestic`. De[i consumul de alcool multiplic` de peste trei ori violen]a familial`, alcoolul \n sine nu este o cauz` a violen]ei. Sunt mul]i b`rba]i care consum` alcool [i nu sunt violen]i, dup` cum sunt destui care se manifest` violent f`r` s` consume alcool. Consumul de alcool nu poate fi o scuz` pentru violen]`. Nici legea circula]iei nu scuz` pe cineva \n caz de accident pentru c` a fost beat. I B`rba]ii violen]i sunt bolnavi psihic sau au personalit`]i psihopate. Cu toate c` exist` [i situa]ii de acest fel, studiile clinice asupra b`rba]ilor care \[i abuzeaz` partenerele nu sus]in aceast` afirma]ie. Majoritatea b`rba]ilor agresivi nu prezint` suferin]e psihice [i nici nu au personalit`]i psihopate. Cei mai mul]i agresori sunt persoane obi[nuite, respectabile [i cu capacitatea de a se controla. Provin din toate clasele sociale [i ocupa]ionale, iar violen]a se manifest` doar asupra partenerei. I Femeile „o cer”. Este o idee larg r`spândit` c` violen]a din partea so]ului este determinat` de atitudinea lipsit` de respect sau r`u-voitoare a so]iei. Cu toate acestea, cercet`rile au ar`tat c` decizia so]ului de a fi violent are mai mult de-a face cu un comportament agresiv propriu decât cu ac]iunile so]iei. Cele mai multe victime fac tot ce pot pentru a-[i mul]umi partenerul [i pentru a-l determina s` renun]e la violen]`. Mai mult

chiar, violen]a nu este niciodat` o cale de a rezolva conflictele. Nimic nu-i d` dreptul unui partener s`-i r`spund` celuilalt cu violen]`. Speciali[tii \n problema conflictelor familiare sunt de p`rere c` toat` vina violen]ei \i apar]ine agresorului. I So]ii violen]i au fost martori la violen]e sau au fost abuza]i \n copil`rie. De[i fenomenul violen]ei familiare se \ntâlne[te cu o inciden]` mai mare la cei care au fost martori sau victime \n copil`rie, totu[i statisticile arat` c` 18% dintre so]ii violen]i nu au avut astfel de experien]e \n familiile p`rin]ilor lor. Sunt destui copii care, având \n familie un p`rinte violent, aleg s` tr`iasc` cu totul altfel la ei acas`. Chiar dac` o experien]`

din copil`rie poate fi traumatizant` pentru un copil, violen]a \n propria familie este o alegere. I Un b`rbat violent nu se poate schimba. |nc` o dat`: violen]a este o op]iune! De cele mai multe ori, so]ii violen]i \[i lovesc partenera, [i nu [efa de la serviciu sau poli]istul de sector. Unii aleg s` fie violen]i acas` [i s` loveasc` \n a[a fel \ncât s` nu lase urme la vedere, \ns` aceasta confirm` caracterul con[tient al actului violent. Chiar dac` cei mai mul]i aleg s` nu renun]e la acest tip de comportament, cei care au dorit s` se schimbe [i au acceptat ajutorul unui prieten sau al unui consilier specializat au reu[it. Semnele Timpului Iulie 2007

28


I Femeilor le place s` fie abuzate socotind astfel c` au lâng` ele b`rba]i puternici. Acest mit se bazeaz` pe faptul c` cele mai multe so]ii aleg s` r`mân` cu so]ii lor chiar dac` ace[tia au un comportament violent. |ns` cauzele unei astfel de decizii sunt de cu totul alt` natur`. Nesiguran]a social`, instabilitatea economic`, izolarea, teama de a nu o lua de la cap`t [i amenin]`rile sunt cele mai puternice „funii” care leag` femeia abuzat` de so]ul violent.

De ce ar fi cineva violent? Motivele pentru care cineva alege s` fie violent \n familie ]in de mai mul]i factori uneori necon[tientiza]i \n totalitate. Cercet`torii sunt de p`rere c` etiologia violen]ei domestice este foarte complex`, \ns` cel mai probabil aceas-

mai b`rb`te[ti”. Oricât de bizare ar p`rea astfel de afirma]ii, avoca]i celebri ai unor vedete locale sau interna]ionale le transform` \n scuze serioase pentru autojustificarea comportamentului violent \n familie.

Cele trei faze ale violen]ei Chiar dac` sunt periodic victime ale violen]ei so]ilor, cele mai multe femei aleg s` r`mân` cu un astfel de partener. Motivele ]in atât de psihologia agresorului, cât [i de temerile victimei. Ciclul violen]ei formulat de Lenore Walker poate fi o explica]ie a acestui fapt. Conform acestuia, prima faz` este aceea a b`t`ilor minore [i a furiei. |n aceast` faz`, victima sper` c` lucrurile se vor schimba. Dimpotriv`, spune Walker, problemele evolueaz` [i b`t`ile se \nte]esc, \n ciuda \ncerc`rilor disperate de a inhiba orice factor ce ar putea declan[a conflictul. |n vreme ce agresorul devine tot mai opresiv, victima devine tot mai \nchis` \n sine, incapabil` s` se protejeze \mpotriva durerii [i suferin]ei. Faza a doua este faza exploziei violente. Agresorul love[te, jigne[te [i ]ip` pân` când

Adolescen]ii [i violen]a domestic` Comportament agresiv fa]` de sexul opus se manifest` \nc` de la vârsta adolescen]ei. Astfel, 13% dintre fetele de aceast` vârst` au recunoscut c` au fost lovite sau \njurate de prietenii lor. Una din trei fete a recunoscut c` are cel pu]in o prieten` care a fost lovit`, p`lmuit` sau agresat` fizic de prietenul ei. Aproape una din cinci adolescente care au avut o rela]ie a m`rturisit c` prietenul s-a purtat violent cu ea.

ta include factori de natur` biologic`, intrapsihic`, social` [i de educa]ie. Astfel, pentru unii, comportamentul violent este un semn al autorit`]ii prin care se dovede[te partenerului cine conduce \n cas`. Al]ii arunc` vina fie pe victim` – „eu nu vreau, ea m` oblig`” – fie pe al]i factori externi: stresul, alcoolul, problemele de la serviciu. Motiva]ia acestora din urm`: violen]a domestic` este o cale de refulare a sim]`mintelor. „Cui nu-i place s` plece”, mai spun so]ii, folosindu-se de celebra fabul` cu ariciul g`zduit de [arpe. Potrivit acestora, \n realitate, b`taia e o form` de comunicare [i de exprimare a dragostei, iar femeia nu ar trebui s` se plâng` prea tare de câteva „mângâieri

simte c` de]ine \n mod deplin controlul [i puterea. |n aceast` faz`, victima are un colaps emo]ional de pân` la 48 de ore, dar tot acum se poate ajunge chiar [i la crim`. Faza a treia este numit` uneori „luna de miere” – un timp neobi[nuit de calm, \n care so]ul promite c` nu se va mai \ntâmpla. |n acela[i timp, agresorul convinge victima c` ea a „cerut-o”, f`când-o astfel s` se simt` vinovat` pentru ceea ce s-a \ntâmplat. Violentul se cumin]e[te, devine sincer [i iubitor, iar victima \ncepe s` cread` c` a[a sunt ei \n realitate. Apar toate avantajele unei c`s`torii fericite, ceea ce o convinge pe victim` s` r`mân`. Se estimeaz` c` aceast` faz` poate dura pân` la

Iulie 2007 Semnele Timpului 29


Social Cuvinte pentru o familie fericit` I So]ii cre[tini au aceea[i lege divin`, care se impune pentru amândoi. Ceea ce e slobod pentru unul e slobod [i pentru cel`lalt; ceea ce e interzis unuia nu se \ng`duie nici celuilalt. Acelea[i drepturi [i acelea[i datorii sunt pentru amândoi so]ii. (Ieronim) I Voie[ti ca femeia s` te asculte, a[a cum Biserica |l ascult` pe Hristos? |ngrije[te-te [i tu de ea a[a cum Hristos S-a \ngrijit de Biseric`. (Ioan Gur` de Aur)

I Atunci când se simte iubit`, femeia devine [i ea iubitoare. (Ioan Gur` de Aur)

I Armonia dintre so] [i so]ie este climatul [i izvorul tuturor bucuriilor din c`min. (Ioan Gur` de Aur) I Nici so]ul [i nici so]ia nu trebuie s` \ncerce s` exercite asupra celuilalt o st`pânire arbitrar`. Nu \ncerca]i s`-l sili]i pe cel`lalt s` cedeze dorin]elor voastre. Nu pute]i face astfel [i s` v` bucura]i [i de dragostea celuilalt. Fi]i buni, r`bd`tori, \ng`duitori, aten]i [i curtenitori. Prin harul lui Dumnezeu, pute]i izbuti \n a v` face unul pe altul fericit, a[a cum a]i promis prin leg`mântul c`s`toriei. (Ellen White)

6 luni, apoi ciclul se reia. Cercet`torii sunt \ns` de p`rere c` acest model nu este un dat universal. Chiar dac` intensitatea violen]ei fizice poate fi diferit`, trauma psihic` a unui act violent nu poate fi m`surat`. Pentru unele cupluri, perioada de calm poate fi exagerat de scurt` sau inexistent`. |n plus, \n cele mai multe cazuri, f`r` un efort con[tient [i f`r` ajutor din afar`, odat` pornit acest ciclu, [ansele de a fi repetat din ce \n ce mai des sunt foarte mari.

Casa f`r` visuri… Din cauza efectelor sale, violen]a domestic` este una dintre cele mai mari amenin]`ri la adresa umanit`]ii. Familia este, f`r` \ndoial`, locul unde oamenii ar trebui s` se simt` cel mai bine. Dac` acest col] de rai devine un petic de iad, suntem infinit mai s`raci, indiferent cât de mult am avea. „Scenele de violen]` domestic` la care copiii sunt martori creeaz` traume psihice pe termen lung asupra acestora, putându-se ajunge pân` la afectarea definitiv` a creierului”, apreciaz` dr. Bruce Pery, unul dintre cercet`torii de top \n domeniul traumelor neurologice. Acesta spune c`, uneori, certurile p`rin]ilor care sunt ascultate de copii din alte camere influen]eaz` cel mai mult copiii, traumele fiind amplificate de imagina]ie.

Este curios c`, de[i se face parad` de cre[tinism \n multe aspecte ale vie]ii, via]a de familie e tr`it` la \ntâmplare. Recurgerea la argumente de genul „Biblia spune c` b`rbatul e capul nevestei”, ignorându-le pe cele care vorbesc despre supunerea reciproc` [i despre dragostea cu care so]ii trebuie s` \mpodobeasc` via]a so]iilor,1 demonstreaz` \nc` o dat` nevoia de a ne \ntoarce la cre[tinismul Bibliei. Solu]iile nu sunt nici pe departe simple sau rapide. Fiind vorba de sfaturi, pruden]a nu este niciodat` de prisos. Cu toate acestea, a t`cea \nseamn` a ignora, a stinge visurile multor copii sau so]ii, adic` a participa t`cut la acest masacru infinit. Campaniile \mpotriva violen]ei domestice pun accentul \ntâi pe educa]ie. Copiii trebuie \nv`]a]i \nc` din familie respectul [i dragostea. „L-ai \nv`]at pe copilul t`u ce s` nu loveasc`?”, este un slogan ce sugereaz` importan]a educa]iei \n combaterea violen]ei dintre so]i. Cât prive[te agresorul, teoretic, acesta ar trebui s` renun]e la comportamentul violent imediat. |ns` practic, lupta nu este totdeauna u[oar`; unii agresori m`rturisind c` sunt chiar dependen]i de un astfel de comportament. Tocmai de aceea sfaturile unui consilier sau ale unui prieten se dovedesc a fi vitale. T`cerea nu face decât s` amplifice problema. Hot`rârea de a r`mâne sau nu \ntr-o astfel de familie nu e un medicament care se elibereaz` f`r` re]et`. |n plus, negarea problemelor nu \nseamn` rezolvarea lor. Din ce \n ce mai multe organiza]ii neguvernamentale sau de stat pun la dispozi]ie linii telefonice directe sau centre de consiliere la care victimele abuzate pot apela.2 Dac` am \ncercat deja o mul]ime de re]ete, s` nu uit`m c` Dumnezeu ne-a creat ferici]i. |n plus, El vrea s` r`mânem a[a... ferici]i. Ne-a dat familia ca pe un crâmpei de rai pe p`mânt [i \nc` are re]eta pentru asta. |ncearc`! ST 1. Efeseni 5,21.25 – „Supune]i-v` unii altora \n frica lui Hristos… B`rba]ilor, iubi]i-v` nevestele cum a iubit [i Hristos Biserica”; 1 Petru 3,7 – „B`rba]ilor, purta]i-v` cu \n]elepciune…, dând cinste femeii ca uni vas mai slab, ca s` nu fie \mpiedicate rug`ciunile voastre”; 1 Ioan 4,18 „|n dragoste nu este fric`”. 2. Numere de telefon la care victimele violen]ei familiale pot apela: 0800.8200.200 – Protec]ia Copilului, 021/314.83.22 – Agen]ia Na]ional` pentru Protec]ia Familiei; 021/983 – linie telefonic` cu program nonstop, Centrul Pilot de Asisten]` [i Protec]ie a Victimelor Violen]ei \n Familie; 021/3132505 – Centrul de Informare [i Consultan]` \n Familie.

Semnele Timpului Iulie 2007 30


Loz \ n plic Britanicii cheltuie s`pt`mânal mai mul]i bani pentru a-[i \ncerca norocul decât pentru fructe [i legume. Un cuplu britanic investe[te 3,6 lire pe s`pt`mân` \n jocuri de noroc, \n timp ce pentru fructe aloc` 3,4 lire, iar pentru legume 2,8 lire pe s`pt`mân`, conform unui chestionar la care au participat 7.000 de familii. Nu \ntâmpl`tor, jocurile de noroc au adus un venit global de 100 de miliarde de dolari doar \n 2006. Norocul tr`ie[te pe picior mare \n secolul XXI. I Anca Porumb

S

tatele Unite au contribuit anul trecut cu peste 57 de miliarde de dolari la veniturile \nregistrate de jocurile de noroc pe \ntreg globul. PricewaterhouseCoopers1 prognozeaz` \ncas`ri de peste 140 de miliarde de dolari pentru jocurile de noroc \n 2011. Potrivit firmei de consultan]`, cele mai mari cre[teri se vor \nregistra \n zona AsiaPacific, cu peste 15% pe an. |n SUA, veniturile cresc cu 6,7% \n fiecare an, \n 2011 valoarea total` a acestora urmând s` ating` 80 de

miliarde. Chiar [i \n Europa de Est, industria jocurilor de noroc a dep`[it companiile de IT [i comunica]ii, considerate a fi \n topul celor mai mari industrii din lume.

Zarurile au fost aruncate Jocurile de noroc nu sunt o inven]ie a lumii moderne. Ele exist` de mai bine de 2.500 de ani. Construirea Marelui Zid Chinezesc a fost finan]at` din monopolul instituit de \mp`rat pe jocul de Kendo, str`mo[ul jocului de Bingo

Iulie 2007 Semnele Timpului 31


Social modern. |n piramidele egiptene au fost g`site zaruri [i desene reprezentând juc`tori. |n Antichitate, jocul de zaruri era asociat cu divinitatea [i avea caracter ritualic. Prima cas` public` de jocuri din istorie a fost legalizat` \n 1625, la Vene]ia, [i se numea casini. Casini era o combina]ie \ntre cazinoul actual [i casa de toleran]`. |ncepând cu anul 1650, cazinourile devin legale \n toat` Europa. |n 1660, c`l`toria primilor coloni[ti englezi a fost posibil` tocmai datorit` câ[tig`rii unui pariu la un „casino” londonez. Dar nu coloni[tii au introdus jocurile de noroc \n America. Amerindienii din tribul Paju cuno[teau jocul de rulet` cu 100 de ani \nainte de sosirea coloni[tilor. Ca o ironie, ace[tia tr`iau pe teritoriul statului Nevada, actualul paradis al jocurilor de noroc. Jocurile de noroc sunt iremediabil legate de crima organizat`, de sp`larea de bani [i de interesele obscure ale Mafiei. Cel care a

milioane de dolari anual, neimpozabili. Dup` asasinarea lui Shultz, afacerea a fost preluat` de Mayer Lansky care, la 26 de ani, era unul dintre cei mai tineri milionari ai Americii. |n 1930, acesta ajunge s` controleze toate cazinourile ilegale de pe coasta de vest a Americii. Doi ani mai târziu, Mafia a hot`rât s` extind` afacerile cu cazinouri \n Nevada. Ben „Bugsy” Sigel va pleca s` construiasc` legendarul Casino Flamingo. Las Vegas-ul prinde astfel form` \ntre nisipurile fierbin]i ale de[ertului Nevada. Acesta devine, pentru mul]i ani, capitala Mafiei [i emblema jocurilor de noroc.

exploatat pentru prima dat` jocurile de noroc ilegale \n interesul Mafiei a fost Dutch Schultz, unul dintre cei mai activi gangsteri ai Mafiei evreie[ti. Pariurile controlate de el se numeau policy sau „loteria s`racilor” [i sem`nau cu jocul de loto actual. Dac` din urn` se extr`geau trei numere dintr-o sut`, se putea câ[tiga cu cea mai mic` sum` pariat`. Cu cinci cen]i, s`racii cartierelor din New York cump`rau un vis: acela c` mâine vor fi boga]i. Afacerea aducea Mafiei \n anii ‘20 un profit de trei sute de

keno, jocurile de noroc de tip casino \nghit bani [i scot profituri. Clien]ii fideli, care cheltuiesc zeci de mii de dolari pe noapte, au parte de un tratament special: m`nânc` somon [i caviar gratis, beau [ampanie de mii de dolari sticla, sunt plimba]i cu ma[inile de lux ale cazinoului [i primesc cadouri. |n România, cazinoul suport` costul camerei de hotel dac` jocul este de cel pu]in 1000 de dolari pe sear` [i de 3000 de dolari pe weekend. „Vin oameni cu bani, care au ma[ini

Industria norocului Industria cazinourilor este cea mai profitabil` industrie din lume. Comer]ul cu iluzii a adus doar Americii un profit de 33 de miliarde de dolari anul trecut. Fie c` se nume[te rulet`, poker, blackjack, baccarat, slots, craps sau

Semnele Timpului Iulie 2007 32


de lux, vile, afaceri de succes. S-au plictisit [i caut` adrenalin`. Eu le vând iluzii”, spune Sorin Constantinescu, directorul general al lan]ului de cazinouri Grand Casino. Ca director de cazinou a v`zut multe scene. „Oamenii educa]i devin de nerecunoscut când joac`. Am clien]i care sunt directori de b`nci, tipi cu studii \nalte, \mbr`ca]i de firm`, supereduca]i. La masa de joc devin animale: \njur`, scuip`, url`. Se \ndep`rteaz` un metru de mas`, \[i revin [i-mi cer scuze c` [i-au pierdut controlul, lu`m masa \mpreun`, schimb`m amabilit`]i. Apoi se \ntorc la mas` [i-[i reiau comportamentul blamabil.”2 Nu \ntâmpl`tor, Tom Mac Evoy, unul dintre cei mai mari juc`tori de poker, spunea c` „pokerul este activitatea cea mai violent` pe care o putem face stând a[eza]i”. Mai nou, cazinourile folosesc recrutatori profesioni[ti. Ace[tia primesc comision \n

cazinou care se respect` are o tematic` specific`. The Venetian are gondole care plutesc pe un imens lac artificial, iar camerele luxoase sunt copii ale interioarelor din Palatul Dogilor. Cazinoul ocup` o suprafa]` de 3 km², iar hotelul are 25 de etaje. Cât despre cl`direa cazinoului MGM-Miraj, aceasta copiaz` decorurile din filmele anilor ‘30, iar personalul este \mbr`cat \n costume de epoc`. Anual, peste zece milioane de oameni joac` \n Las Vegas, l`sând cazinourilor un profit de 20 de miliarde de dolari. Cei 1.500.000 de locuitori ai ora[ului lucreaz` aproape \n exclusivitate \n industria cazinourilor. Nic`ieri \n lume copiii nu pot merge cu p`rin]ii la cazinou ca \n Las Vegas. |n timp ce p`rin]ii joac` la rulet`, copiii particip` la spectacole \n genul Disney Land. Regulile dup` care func]ioneaz` ora[ul au fost stabilite de Mayer Lansky \n anii ‘30. Totul

func]ie de cât de mul]i bani pierd clien]ii adu[i de ei \n cazinou. Clien]ii nu sunt juc`tori profesioni[ti, dar sunt boga]i, joac` mult [i, de obicei, pierd. Sunt racola]i din baruri de lux [i din cluburi de striptease.

este f`cut ca vizitatorul s`-[i petreac` timpul \n incinta cazinoului. La restaurant sau bar se ajunge prin sala de jocuri – un alt truc psihologic instituit de Mayer Lansky. Jocurile tip slot-machine (aparate mecanice) sunt amplasate din holul de la intrare al hotelului pân` la cazinou. Ca s` ajungi \n camera de hotel, treci pe lâng` ele, ca s` mergi la restaurant, treci tot pe lâng` ele. |ntr-un singur cazinou sunt \ntre 100 [i 200 de slot-machine, iar zgomotul banilor creeaz` impresia c` se câ[tig`

Las Vegas – ora[ul jetoanelor |n Las Vegas nu se doarme. |n fiecare noapte, 100.000 de oameni din toate col]urile lumii intr` \n cele 20 de cazinouri care s-au construit \n jurul legendarului Casino Flamingo. Orice Iulie 2007 Semnele Timpului

33


Social permanent. Clientul iese din sala de joc s` m`nânce, dar se opre[te inevitabil la un slotmachine. Un alt truc e reprezentat de aparatele mecanice instalate la u[a de la intrarea \n cazinou. Aceste aparate sunt programate s` acorde câ[tiguri mai bune [i mai dese pentru a determina clien]ii s` p`trund` [i mai mult \n cazinou. Un juc`tor poate sta la orice or` din zi sau din noapte la masa de joc, unde prime[te mâncare [i b`utur`, iar din patru \n patru ore, prin sistemul de ventila]ie, se pompeaz` oxigen pur, astfel ca juc`torii s` nu simt` oboseala.

Nebunie online

companiei PartyGaming \n al doilea trimestru al anului 2006 au generat peste 319 milioane de dolari, \n cre[tere cu 50% fa]` de perioada similar` a anului precedent. Pentru a juca poker, pentru a paria pe echipa sportiv` favorit` sau pentru a p`[i \ntr-un cazinou adev`rat nu mai este nevoie de o c`l`torie pân` \n Las Vegas. Totul se \ntâmpl` chiar pe ecranul computerului sau pe telefonul mobil. Speciali[tii spun c` aceste cazinouri online au devenit un adev`rat fenomen social. Linia dintre pasiune [i dependen]` este extrem de sub]ire. Num`rul celor care nu las` s` treac` ziua f`r` a-[i \ncerca norocul online

|n prezent, un miliard de oameni folosesc internetul. Dintre ace[tia, aproximativ 200 de milioane viziteaz` cazinouri online [i site-uri de pariuri. Conform celor mai recente estim`ri, exist` aproximativ 1.600 de site-uri dedicate jocurilor de noroc [i pariurilor. Acelea[i statistici spun c` jocurile online au ajuns mai populare decât cump`r`turile pe internet. Cei mai mul]i utilizatori se afl` \n Asia, iar liderul este, incontestabil, China, cu 54 de milioane de juc`tori. Cazinourile virtuale au fost interzise \n Statele Unite \ncepând cu 30 septembrie 2006, prin promulgarea unei legi care interzice institu]iilor financiare s` fac` pl`]i de la [i

Dac` \n 2001, industria pariurilor online \nregistra venituri de trei miliarde de dolari, \n 2006, profitul a ajuns la 15 miliarde de dolari. (...) \n 2010, profitul datorat pariurilor va cre[te la 25 de miliarde de dolari. dinspre orice fel de site care g`zduie[te astfel de jocuri online. |n ciuda reglement`rii, aceasta a devenit afacerea cu cea mai mare rat` de dezvoltare din lume. Dac` \n 2001, industria pariurilor online \nregistra venituri de trei miliarde de dolari, \n 2006, profitul a ajuns la 15 miliarde de dolari. Potrivit firmei americane de consultan]` Christiansen Capital Advisors, \n 2010, profitul datorat pariurilor va cre[te la 25 de miliarde de dolari. De exemplu, SportingBet a raportat un profit de aproape 195 de milioane de dolari \n prima jum`tate a anului 2006. Afacerile Semnele Timpului Iulie 2007 34


nu este de neglijat. Mul]i pornesc din curiozitate, de la câ]iva dolari, dar ajung s`-[i ri[te \ntreaga avere. Di Smith juca la \nceput sume m`runte, de doi dolari. A ajuns o juc`toare \nr`it` de poker pe internet, atât de \nr`it` \ncât a pierdut 32.000 de dolari, echivalentul salariului pe un an al so]ului ei. „|ntr-o singur` zi am pierdut \ntreaga sum`, pentru c` nu m` puteam opri [i speram s` câ[tig ce pierdusem pân` \n acel moment”, a m`rturisit Di Smith. Bryan Benjafield (23 de ani) [i-a cheltuit to]i banii \n cazinouri online. Dup` ce s-a v`zut f`r` niciun ban \n buzunar, a \nceput s` parieze din banii companiei la care lucra. Tân`rul nu s-ar fi oprit dac` nu ar fi fost depistat de c`tre companie, suma jucat` dep`[ind 1,8 milioane de dolari. |n Reno, conducerea cazinoului Harrah i-a interzis unui client fidel s` mai joace deoarece acesta a afirmat c` vrea s`-[i cheltuiasc` \n cazinou toate economiile puse deoparte pentru pensie. De la curiozitate pân` la nebunie nu e decât un pas.

Noroc cu ghinion Cine n-a visat m`car o dat` s` aib` mai mul]i bani decât poate cheltui? De-a lungul timpului, datorit` loteriei, oameni simpli s-au trezit miliardari peste noapte. A curs [ampanie, s-au construit vile, s-au cump`rat ma[ini de lux. De multe ori \ns`, ceea ce era considerat binecuvântare s-a transformat \n blestem. Psihologul Steve Danish, profesor de psihologie la Universitatea american` Virginia Commonwealth, a studiat ani de zile impactul pe care o sum` extraordinar de mare câ[tigat` peste noapte \l are asupra vie]ilor celor care intr` \n contact cu ea. „Visul de a câ[tiga o cantitate mare de bani poate fi mult mai frumos decât realitatea. Multe familii au fost distruse dup` ce au intrat \n posesia potului celui mare”, a precizat Steve Danish. {i Susan Bradley, consultant financiar care a lucrat \n ultimii ani pentru mul]i câ[tig`tori la loto, spune c` exist` un mit conform c`ruia e senza]ional s` ai bani [i e extraordinar s` ai foarte mul]i. „Adev`rul e c` o avere picat` din senin poate crea tot atâtea probleme pe cât poate rezolva. Un câ[tig important la loto poate schimba comportamentul unor per-

soane care au fost toat` via]a s`race”, explic` Bradley. Cea mai mare sum` din istoria loteriei americane a fost câ[tigat` \n 2002, de Jack Whittaker. „Sunt preg`tit s` intru \n posesia acestei cantit`]i uria[e de bani [i s` fac o mul]ime de lucruri bune cu ea chiar \n acest moment”, spunea Whittaker. |ntr-un an de zile, cele 113 milioane de dolari au transformat via]a prea fericitului câ[tig`tor \ntr-un adev`rat iad. C`snicia i s-a destr`mat, iar nepoata sa, \n vârst` de 17 ani, a disp`rut, fiind g`sit` moart` din cauza abuzului de droguri. „Dac` a[ fi [tiut cât` nefericire avea s` ne aduc` acei bani, v` spun sincer c` a[ fi distrus biletul de loterie cu mâna mea”, a declarat presei americane Jewell Whittaker, fosta so]ie a câ[tig`torului. Poveste similar` pentru Kenneth [i Connie

Iulie 2007 Semnele Timpului 35


Social Parker: la numai câteva luni dup` \ncasarea premiului de 25 de milioane de dolari, mariajul lor de 16 ani s-a destr`mat. Jeffrey Dampier, câ[tig`torul unui premiu de 20 milioane de dolari, a fost r`pit [i ucis de propria cumnat`. |n 1998, Phyllis Klingebiel [i-a dat \n judecat` propriul fiu, Michael, precizând c` acesta ar fi trebuit s` \mpart` cu familia sa cele dou` milioane de dolari câ[tigate la loto. {i via]a lui Paul McNabb, primul câ[tig`tor al loteriei din Maryland, s-a schimbat radical. A tr`it ani de zile cu

tru un accident comis \n timp ce conducea sub influen]a b`uturilor alcoolice. So]ia l-a p`r`sit, iar banii i s-au irosit \n afaceri f`r` succes, \n barbut [i \n chefuri cu prietenii. Legenda spune c` Bobic a r`mas cu un tic nervos [i repet`, obsesiv, numerele care l-au f`cut unul dintre cei mai invidia]i români: 4, 8, 34, 43, 47, 48. Exact 13 miliarde de lei i-a adus Loteria Român` lui Dan Constantin Tomescu. La scurt timp, casa proasp`tului miliardar din Vedea a devenit loc de pelerinaj pentru necunoscu]ii care-i propuneau norocosului tot felul de com-

spaima c` cineva i-ar putea r`pi copiii, iar locuin]a i-a fost spart` de nenum`rate ori. Dup` ce a cheltuit [i ultimul dolar câ[tigat, McNabb s-a mutat \n Las Vegas câ[tigându-[i existen]a din taximetrie. Vorba americanului: „Dac` e[ti nefericit cu zece dolari, vei fi cu siguran]` nefericit [i cu un milion.”

bina]ii financiare sau, pur [i simplu, cer[eau bani. Speriat, Tomescu [i-a luat so]ia [i cele dou` feti]e [i a plecat pentru o vreme \n Canada. Trei luni le-au fost de ajuns Alinei [i so]ului ei Mihai pentru a face praf 1,5 miliarde de lei câ[tiga]i la loto. Cu patru copii de crescut, cu datorie la banc`, tr`ind cu chirie, s`raci lipi]i, v`zându-se brusc miliardari, cei doi [i-au cump`rat televizoare LCD, combine frigorifice de lux [i tobogane pentru copii. Când au vrut s` \[i deschid` o afacere, era prea târziu. Banii se terminaser`, el era f`r` servici, ea casnic` pe mai departe.

Miliardari peste noapte Românii au [i ei o obsesie na]ional`: loto 6 din 49. Istoria norocului pe piciorul nostru de plai e [i ea marcat` de povestea câtorva câ[tig`tori. Primul miliardar din istoria Loteriei Române postdecembriste a fost un mecanic auto, Gabriel Bobic. Timp de doi ani, Bobic s-a l`f`it \n bani. Urm`torii patru ani [i i-a petrecut dup` gratii, acuzat de ucidere din culp` pen-

S` se afuriseasc`! Am putea conchide simplu: „Banii nu aduc fericirea”. Psihologii se gr`besc s` g`seasc` Semnele Timpului Iulie 2007

36


Pokermania explica]ia pentru aceste atitudini: euforia câ[tigului venit peste noapte atac` psihicul fragil al celor \n cauz`, dându-le peste cap \ntreaga percep]ie asupra realit`]ii. „{ocul unui asemenea câ[tig este prea mare pentru cei cu un echilibru psihic fragil”, spune psihologul Augustin Cambosie.3 „Sunt persoane care pur [i simplu nu fac fa]` unui asemenea eveniment [i din aceast` cauz` pot avea loc derapaje foarte grave; cuplurile care atunci când erau s`race se \n]elegeau foarte bine divor]eaz` din cauza banilor, unii indivizi se

I Poker Alice, o femeie din vestul s`lbatic, [i-a câ[tigat renumele datorit` \ndemân`rii la jocul de poker. Juca poker \n fiecare zi, cu excep]ia zilei de duminic`, zi \n care preda la [coala duminical`. I La Monte Carlo, str`vechiul Casino are teras` [i o scar` care duce spre mare. Scara e denumit` „scara sinuciga[ilor” pentru c` acolo se spune c` \[i puneau cap`t zilelor dispera]ii care pierduser` averi \ntregi la rulet` sau poker. I Chris Moneymaker este Cenu[`reasa pokerului. Chiar dac` participa pentru prima dat` la un astfel de concurs, acesta a câ[tigat 2,5 milioane de dolari la Campionatul Mondial de Poker din 2003.

Norocul \n statistici I 80% dintre occidentali au jucat cel pu]in o dat` un joc de noroc. I 350.000 de britanici sunt dependen]i de jocurile de noroc. I 25% dintre copiii britanici cu vârste cuprinse \ntre 12 [i 15 ani pariaz` [i joac` la aparatele cu fise, iar 5% dintre ei manifest` semne de dependen]` fa]` de acest tip de jocuri. I Peste un sfert din popula]ia SUA s-a dus cel pu]in o dat` la un cazinou \n 2006; \n total, 56,2 milioane de pasiona]i ai jocurilor de noroc au efectuat 372 milioane de vizite \n cazinourile americane. Fiecare juc`tor a f`cut, \n medie, 6,6 vizite \n cazinouri. I La \nceputul acestei luni, pe 5 iulie, vedetele americane au jucat poker \n scopuri caritabile. Jum`tate dintre sumele câ[tigate au fost donate pentru aplanarea crizei din Darfur, Sudan. I 45% dintre români joac` la loto atunci când este pus` \n joc o sum` foarte mare, iar 24% joac` pentru c` nu au alt mod de a ob]ine mai mul]i bani, conform datelor furnizate de CURS. I |n ultimii cinci ani, pia]a pariurilor sportive din România a crescut de la 100.000 euro, la 70 milioane de euro.

apuc` de b`utur` ori pierd banii la jocuri de noroc sau \n investi]ii aberante”, adaug` psihologul. Cambosie crede c` vestea unui câ[tig fabulos nu poate fi suportat` de oricine. „Un asemenea [oc poate avea efecte tragice asupra psihicului uman la fel de mult cum poate avea [i un eveniment negativ. Ambele sunt la fel de greu de suportat”, conchide acesta. {i Biblia are un cuvânt de spus pentru adep]ii \mbog`]irii peste noapte. „Bog`]ia câ[tigat` f`r` trud` scade, dar ce se strânge \ncetul cu \ncetul cre[te”, spune \n]eleptul Solomon \n Proverbe 13,11. Biserica Ortodox`, \n Pravila Bisericeasc`, d` un sfat c`ut`torilor de noroc: „Niciun mirean sau cleric s` nu se joace cu zaruri sau c`r]i de noroc de acum \ncolo [i oricine va mai face aceasta, de va fi cleric, s` se cateriseasc`, iar de va fi

mirean, s` se afuriseasc`”.4 Cât despre rulet`, aceasta se va \nvârti mai departe. Pariurile vor continua cu [i mai mare \ndârjire. Din urne vor ie[i din nou [i din nou [ase numere norocoase. Zgomotul banilor de la aparatele mecanice va ispiti \n continuare juc`torul dornic de bog`]ie peste noapte. Reclamele luminoase ale Las Vegas-ului vor lua ochii [i mintea oamenilor avizi de distrac]ie. Iar`[i [i iar`[i se va striga: „Bingo!” Dar numai pentru cei care au vreme de a[teptat norocul [i care nu mai [tiu s` numere decât de la 1 la 49... ST

1. PricewaterhouseCoopers: jocurile de noroc vor produce 144 de miliarde de dolari \n 2011,www.capital.ro, 21 iunie 2007 2. „Cine face jocurile \n cazinouri”, revista Bilan], nr.4/2005 3. Prin]ii [i cer[etorii Loteriei, www.expres.ro, 13 mai 2006 4. http://www.crestinortodox.ro/jocul_de_noroc_-c412-p110-new.html

Iulie 2007 Semnele Timpului 37


Social

Controlul destinului prin…

puterea supersti]iilor I Diana Gavajuc

E mar]i. Pe calendar arat` 13. Te treze[ti diminea]a [i cobori din pat p`[ind mai \ntâi cu piciorul stâng. Intri \n baie, aluneci [i spargi oglinda. Plecând din cas`, te \ntâlne[ti cu vecina, care car` o g`leat` goal`; tocmai a dus gunoiul. |n parcare, o pisic` neagr` \]i taie calea. Un bun \nceput de zi… E clar, de acum \nainte o s` ai o zi plin` de ghinioane. Sunt supersti]iile doar ni[te curiozit`]i care adaug` piper vie]ii cotidiene sau reprezint` practici periculoase ce au consecin]e tulbur`toare? a originea termenului supersti]ie st` combinarea a dou` cuvinte latine „superstes”, adic` martor [i „-sto”-, cel care supravie]uie[te. No]iunea de „superstitio” desemna relatarea unor evenimente la care povestitorul a participat [i a r`mas \n via]`. Aceast` capacitate a celor „supersti]io[i” de a supravie]ui datorit` unor for]e necunoscute a fost asociat` cu ceva supranatural. Supersti]ia este deci o credin]` ira]ional` \n existen]a unei rela]ii dintre anumite comportamente [i evenimente ulterioare, considerate ca efecte, \n lipsa rela]iei de cauzalitate \n realitate. Ne imagin`m spirite sau for]e inteligente r`spunz`toare pentru binele [i r`ul care se revars` asupra noastr` f`r` un anumit ritm sau logic` aparent`, iar noi invent`m c`i pentru a le

L

bloca sau direc]iona. Astfel, supersti]iile ofer` iluzia c` avem puterea asupra lucrurilor pe care nu le \n]elegem sau nu le putem controla. Tot ce trebuie s` facem este s` \ndeplinim anumite ritualuri, s` ne rug`m \ntr-un anumit fel, s` facem anumite gesturi \n ordinea corect`, [i atunci vom sc`pa de boli, ghinioane, deochi sau alte nenorociri. Credin]a aceasta ne spune c` avem asigura]i alia]i invizibili \n cer, ap` [i p`mânt, care stau la dispozi]ia noastr`. Tot ce trebuie s` facem este s` \i invoc`m atunci când vrem s` ne sim]im mai puternici [i mai asigura]i.

Ira]ionalitatea unui „fapt probat” H. A. Marina, autorul c`r]ii Inteligen]a e[uat`. Teoria [i practica prostiei, define[te Semnele Timpului Iulie 2007

38


supersti]ia ca eroare a facult`]ilor cognitive, al`turi de prejudecat` [i dogmatism. Sursa supersti]iilor cotidiene sau profesionale este, \n primul rând, subiectiv`. Se pot observa astfel preconcep]ii „verificate” [i ritualuri mai mult sau mai pu]in ciudate, deopotriv` la casnice sau profesori universitari, \ntr-un birou de avocatur` sau pe terenul de sport. Puterilor supranaturale le sunt atribuite cauze evident incapabile s` produc` efectele a[teptate. O gospodin` care spal` rufele [i scap` una interpreteaz` acest lucru ca o prevestire a unei vizite. Un b`rbat observând lumina lunii noi peste um`rul s`u stâng se gânde[te c` va avea ghinion. Un dasc`l \ntrebat cât e ceasul de un student se a[teapt` la un auditoriu zgomotos [i la o prelegere f`r` succes. Majoritatea oamenilor vor admite c` nu poate exista nici cea mai mic` leg`tur` \ntre evenimentele de acest gen. Sc`parea rufei nu poate determina dorin]a unui posibil musafir de a vizita anume persoana \n cauz`. A vedea lumina lunii peste um`rul stâng sau drept nu poate avea efecte asupra lunii [i nici asupra evenimentelor din via]a individului \n cauz`. |n acela[i fel, ceasul purtat de profesor nu poate determina reu[ita unei ore de curs. Depinde doar de noi cum interpret`m efectele ac]iunilor noastre. Unii atle]i, de exemplu, sunt ancora]i \n ritualuri ira]ionale care preced competi]iile. M`nânc` pui pentru a avea precizia de a da goluri sau nu se b`rbieresc \n ziua respectiv` pentru c` astfel [i-ar lua din puteri. Al]ii nu-[i spal` tricourile dup` un meci câ[tigat sau pierdut. Fotbali[tii pup` mingea sau coechipierii \ntr-un anumit fel, poart` numai unul [i acela[i num`r pe tricou [i au numai un fel de coafur` la meci (vezi Beckham [i Raoul). Unii studen]i nu se spal` pe cap \n ziua examenului ca s` nu uite ce au \nv`]at, iar unii oameni de afaceri, de[i se bazeaz` pe ni[te calcule contabile riguroase, n-o s` apeleze la vreun credit sau n-o s` dea bani cu \mprumut \ntr-o zi de luni, ca nu cumva s` repete gestul pe tot parcursul s`pt`mânii.

Paradoxul „nu cred, dar m` tem” O analiz` a supersti]iilor relev` principala func]ie a acestor credin]e: slujesc ca scuze pentru micile e[ecuri [i sunt poli]a de asigurare con-

tra marilor ghinioane. Pentru fiecare dintre noi, supersti]iile \n care credem sunt m`sura propriilor sl`biciuni. Ne descoper` vulnerabilit`]ile [i temerile. Odat`, o tân`r` a fost \ntrebat` care este pozi]ia ei fa]` de supersti]ii. „Negre[it, nu cred \n ele”, a r`spuns fata cu un aer de superioritate, „dar m` tem de ele”, a ad`ugat aceasta. Voltaire spunea c` „omul supersti]ios este pentru un escroc ca un sclav pentru un tiran.” Mul]i oameni au a[teptat \nfrico[a]i sfâr[itul lumii odat` cu \nceputul mileniului III. |ns` supersti]ia care provoac` teama de colapsuri nemaipomenite, corelate cu schimbarea anilor, e destul de veche. Toat` Europa catolic` a[tepta cu groaz` anul 1.000. Nimeni nu dorea s` mearg` \n presupusul iad, a[a c` oamenii f`ceau acte de caritate [i \[i cereau iertare unii altora. Chiar [i cei mai necinsti]i afaceri[ti \ncercau s` scape cumva de povara lucrurilor agonisite fraudulos. |ns` nu era a[a de u[or s` prime[ti iertarea, c`ci mul]i considerau c` cei p`c`li]i [i chinui]i pe p`mânt vor primi r`splata

|n ce cred copiii no[tri „Copiii din România sunt supersti]io[i, cred \n magie [i \n noroc [i sunt optimi[ti”, se spune \ntr-un studiu W.I.T.C.H. din septembrie 2005. La chestionare au r`spuns 715 de tineri cu vârste cuprinse \ntre 8 [i 12 ani. Un copil din cinci este convins c` p`rin]ii lui au o putere neobi[nuit` sau chiar magic`. 70% dintre copii au spus c`, dac` ar fi s` li se \ndeplineasc` o dorin]`, ar alege s` aib` o putere magic`. |ntreba]i cum ar folosi ei o asemenea putere, 31% au r`spuns c` [i-ar ajuta prietenii, 15% [i-ar da note bune, al]ii ar „salva natura”, ar „opri b`t`ile”, ba chiar unul dintre ei s-ar face „mai de[tept decât Einstein”. Rezultatele studiului mai arat` c` 58% dintre copiii care au completat chestionarele au talismane norocoase, iar 93% sunt convin[i c` acestea aduc noroc. De asemenea, numerele norocoase sunt populare printre copii, 67% spunând c` au un astfel de num`r. |ntreba]i cum se feresc de ghinion, ei au r`spuns c` „nu calc` pe capacele de canal care au cinci g`uri”, „nu deschid umbrela \n cas`” [i „calc` numai pe pietrele albe la locul de joac`”. Pentru a avea noroc, copiii au \n case o coad` de iepure, caut` trifoi cu patru foi, trec pe sub scar` sau \[i \ncruci[eaz` degetele. I 70% dintre copii cred \n puteri magice. I 96% \[i cunosc zodia. I 85% citesc horoscopul. I 88% [tiu ce este destinul. I 73% cred \n destin. Sursa: www.jetix.ro, site-ul canalului de televiziune pentru copii JETIX

Iulie 2007 Semnele Timpului 39


Social

\n rai, [i nu prea doreau s`-l \mpart` cu cei care i-au nec`jit. Mai mult, la sfâr[itul anului 999 sa \nregistrat un fenomen cu totul ie[it din comun: mul]i infractori s-au predat de bun`voie autorit`]ilor \n speran]a salv`rii dup` sfâr[itul lumii. Imagina]i-v` ce mare le-a fost uimirea când au realizat c` sunt ierta]i cu to]ii de c`tre judec`torii care, la rândul lor, erau sub influen]a groazei comune de a nu face ceva gre[it. |n noaptea lui 31 decembrie 999, papa Silvester al II-lea a oficiat ultima, dupa propria convingere, mes`. La miezul nop]ii, lumea a[tepta \ngrozit` sfâr[itul lumii [i judecata divin`. Ulterior, realizând c` de data aceasta omenirea a „sc`pat”, lumea s-a distrat toat` noaptea, s`rb`torind evenimentul „salv`rii”. Se spune c` tendin]a de a fi p`rtinitor, percep]ia [i memoria selectiv` \nt`resc supersti]iile. De exemplu, multe popoare consider` num`rul 13 ca fiind blestemat. Se zice c` num`rul aduce nenorociri pentru c`, \nainte ca Mântuitorul s` fie crucificat, la Cina de apoi au stat la mas` 13 persoane, cei 12 apostoli [i Isus. Pu]ini oameni au curajul s` cheme la mas` 13 musafiri. |n schimb, dac` \n Europa aceast` cifr` este aduc`toare de ghinion, la chinezi, japonezi, coreeni sau hawaieni lucrurile se schimb`. Mul]i dintre ei vor evita la hotel camera cu num`rul 4 sau 58 pentru c` 4 sun` similar cu „moartea”, iar 58 seam`n` cu „nu va

prospera”. Sunt la mare c`utare numerele 18 sau 84, pentru c` se identific` cu „sigur va fi prosper”.

Obsesia cunoa[terii viitorului Fiecare epoc` [i fiecare cultur` \[i au propriile credin]e [i tabuuri, \ns` un punct comun este astrologia. Oamenii a[teapt` \nc` din vechime explicarea diferitelor secrete ale Universului. De[i ast`zi astrologia nu dispune de sprijinul savan]ilor, rolul jucat de astrologie \n Epoca Modern` poate fi comparat cu acela al actualelor noastre [tiin]e sociale. Astfel, mediul intelec-tual \n care s-a format Newton leag`, de mult` vreme, soarta persoanelor [i destinul popoarelor de mersul stelelor. Din punct de vedere intelectual [i social, astrologia reprezint` aspectul cel mai important al concep]iei magice [i supersti]ioase despre lume. |nv`]a]ii \ndr`geau astrologia, magia autentic` [i alchimia ca pe ni[te nobile discipline intelectuale, la egalitate cu [tiin]ele umaniste sau fizice.1 |n Europa Rena[terii, astrologii f`g`duiau pronosticuri sigure cu privire la diferite manifest`ri ale vie]ii zilnice: boli [i dragoste, familie [i c`s`torie, vise [i copii. La Universitatea din Bologna, tratatul lui Bartolommeo Cocles despre astrologie, chiroman]ie [i alte metode de predic]ie a viitorului a avut un succes greu de imaginat. Acest gen de cunoa[tere \i captiva atât pe Semnele Timpului Iulie 2007

40


]`rani sau umani[ti, cât [i pe me[te[ugari sau pedagogi. Cocles \i \nv`]a pe oameni s` citeasc` viitorul pornind de la razele soarelui sau de la cadavrele animalelor. La \nceputul secolului al XVII-lea, la cursurile despre Divinitate predate la Strasburg, Basel [i Heidelberg admiteau validitatea liniei vie]ii [i influen]a astrelor. |n 1700, \n Tratatul de Fizic`, un chirurg afirma c` [tie s` ghiceasc` dup` stele cauzele sterilit`]ii, momentul fecunda]iei [i sexul copiilor \nainte de na[tere. |nsu[i Galilei a alc`tuit, pân` \n 1624, horoscoape. Cei mai mul]i dintre universitarii contemporani lui continuau s` descifreze, \n cosmos, semnele viitorului.2 Azi, când ra]iunea prin cunoa[tere pare c` a biruit \ntunericul ne[tiin]ei din trecut, omul postmodern continu` s` aib` nevoie de suplimente mistice pentru a supravie]ui stresului cotidian. Previziunile astrale \[i g`sesc locul \n ziare [i TV, printre sfaturi medicale, anun]uri de s`rb`tori sau posturi religioase. De[i diminuarea religiozit`]ii \n Europa nu a mai fost constatat` \n anii 2000 \n aceea[i m`sur` ca \n anii ’97-’98, totu[i se eviden]iaz` o migrare de la religiile tradi]ionale la credin]ele individuale de tip New Age, cu puternic` influen]a oriental` mistic`. Conform datelor de la New Statistics for Religiosity, \n Europa (Italia, Marea Britanie, Germania, Fran]a, România [i Rusia),

30-40% dintre persoanele adulte cred \n astrologie.3 Un alt studiu \ntreprins pe 8.000 de adul]i englezi de Evangelical Alliance Information & Resources Centre indic` un procent [i mai mare, de 50%, de persoane care cred \n prognoza astrelor, telepatie [i extratere[tri. „Lumea continu` s` caute explica]ii despre lucruri \n via]`”, spune Sheila Byfield de la agen]ia Ogilvy and Mather, co-ini]iatorul studiului. „Cândva, oamenii \[i explicau lucrurile prin existen]a lui Dumnezeu. Ast`zi, ei tind s` cread` \n ceva mai spectaculos”4, explic` aceasta.

Când supersti]ia ia locul credin]ei Multe supersti]ii au fost la \nceput acte de \nchinare fa]` de diverse zeit`]i din timpurile antice [i sunt p`strate cu sfin]enie ca datini de c`tre popor. Budismul, \n China, gra]ie zeit`]ilor locale, s-a transformat \ntr-o a[a m`sur` \ncât nu mai seam`n` deloc cu religia predicat` de Budha. Pentru 50 de milioane de indieni, islamul monoteist a devenit politeist, Mahomed [i sfin]ii fiind ni[te zei noi, ad`uga]i la alte mii de zei. Cre[tinismul, c`utând s` prind` r`d`cini \n masele popoarelor, a g`sit \mp`mântenit p`gânismul aliat cu animismul5, feti[ismul6 [i naturismul7. Astfel s-a n`scut supersti]ia religioas`, de multe ori confundat` cu religia

Iulie 2007 Semnele Timpului 41


Social autentic` de c`tre popor. Acest patrimoniu arhaic, bogat \n tradi]ii de natur` supersti]ioas`, a format \n cadrul cre[tinismului o veritabil` mitologie, dar care nu are nicio justificare biblic`. Geronimo Cardano, intelectual din veacul al XVI-lea, c`ruia \i dator`m un progres decisiv \n domeniul algebrei, avea aureol` de magician. |n timp ce „ob]inea” ceea ce voia prin rug`ciuni adecvate c`tre Sfânta Fecioar`, era foarte atent la miracole oculte [i vise ciudate. Pentru acest intelectual cre[tin, magia reprezenta un teren perfect de \ntâlnire \ntre filozofie [i teologie, [tiin]` [i credin]`. La Toulouse, când izbucnea un incendiu \n catedral`, autorit`]ile locale credeau c` se pot ap`ra cu ajutorul unei imagini f`c`toare de minuni a Sfintei Fecioare sau cu Sfânta Tain` a Euharistiei. Binecunoscuta expresie „God bless you!”8 a ap`rut sub forma unei legi. Papa de atunci a impus ca aceast` fraz` s` fie spus` când cineva str`nut` pentru a preveni r`spândirea ciumei. Pe când sfin]ii vindecau bolile [i ap`rau culturile, clericii binecuvântau vitele [i transformau \n locuri de pelerinaj v`ile unde miraculoasele apari]ii ale Sfintei Fecioare vindecau diareea bolnavilor. |n sate, unde pastorul era obligatoriu [i t`m`duitor, prevestitor [i magician, enoria[ii \l lep`dau dac` nu putea domoli prin rug`ciuni furtunile devastatoare.9 Aceste practici erau totu[i condamnate de unii reprezentan]i ai clerului care aveau acces la Biblie, carte complet necunoscut` pentru mul]ime. Dumnezeu a prevenit poporul S`u pentru totdeauna: „S` nu fie la tine nimeni care s`-[i treac` pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care s` aib` me[te[ugul de ghicitor, de cititor \n stele, de vestitor al viitorului, de vr`jitor.” (Deuteronom 18,10).

Mitologia cre[tinat` sau „a[a s-a pomenit” Nenum`ra]i cre[tini continu` s` \[i modeleze credin]a dup` supersti]ii, mul]umindu-se cu

explica]ii de genul „a[a s-a pomenit”. Autorul c`r]ii Supersti]iile poporului român, Gh. Ceau[anu, define[te supersti]ia ca o deviere a sentimentului religios, prin care ne creem false \ndatoriri, ne temem de lucruri de care n-ai de ce s` te temi sau ne punem n`dejdea \n altele care sunt de[arte. De exemplu, la noi \nc` se crede c` \n noaptea de Sf. Vasile (Boboteaza) [i \n noaptea \nvierii, cerul se deschide. De Anul Nou se crede c` cerul se deschide de trei ori, [i cel bun \n fa]a lui Dumnezeu vede [i cere s`n`tate, noroc [i rai. Cel mai nenorocit om, cu soarta „de câine”, dup` credin]a popular` român`, este acela care „n-a avut parte de luminare \n ceasul isp`[irii (mor]ii)”. Tot românii sunt cei care cred c`, dac` „moare cu lumânare”, omul are lumin` [i pe c`ile \ntunecoase ale lumii de dincolo de mormânt. Dac` „nu apuc` lumânarea”, atunci rudele, ca s` suplineasc` aceast` trist` lips`, \mpart lumân`ri pentru sufletul mortului trei ani \n [ir. Aceast` team` c` persoana drag` decedat` va fi cufundat` \n \ntuneric pe lumea cea lal t` aduce nenum`rate griji rudelor. Nu pu]ine sunt cazurile \n care se ajunge la depresii serioase sau chiar la practici oculte pe care familia le face pentru a fi sigur` c` s-au efectuat toate formele pretinse de supersti]ia religioas` pentru a-l ajuta pe cel disp`rut s` se descurce. Tot aceea[i preocupare a f`cut ca mortul s` fie \mbr`cat \n cele mai de pre] haine. Nici podoabele purtate \n via]` nu sunt uitate: inele, cercei [i ceasuri. Acestei griji pioase \i dator`m noi numeroasele bijuterii [i statuete g`site \n vechile morminte grece[ti [i egiptene. Pentru ca s` aib` cu ce pl`ti „v`mile peste care are s` treac` bietul suflet”, 24 la num`r la români, i se mai pun \n sân sau \n mâini bani. Cei ce n-au banul de pl`tit luntra[ului sunt l`sa]i „veac uitat [i descul]i”. De aceea se zice c` este bine ca omul s` moar` \nc`l]at [i bine chibzuit. |n plus, mor]ii nu trebuiesc vorbi]i de r`u, chiar dac` ar fi fost nelegiui]i \n via]a Semnele Timpului Iulie 2007

42


p`mânteasc`. Acest obicei este izvorât din frica pe care o aveau popoarele p`gâne de cei mor]i, care deveneau, \n mintea lor, zei mai mult r`uf`c`tori, decât buni. Romanii aveau zicala supersti]ioas`: „De mortuis nil, nisi bene!”10 Dintre toate supersti]iile, constatat` \nc` la egiptenii antici, la caldeeni [i la per[i, credin]a \n deochi este cea mai veche [i cea mai \nr`d`cinat` \n lumea cre[tin`. Unul dintre mijloace universale r`mase de la romani pentru a sc`pa de aceast` n`past` este scuipatul \n sân sau peste um`r. Românii [i slavii mai adaug` [i rug`ciunea „Tat`l Nostru”. |n calendar, g`sim doar 38 de zile faste, celelalte fiind zile cu multe restric]ii. Nu e de mirare c` la noi sunt atâtea zile „]inute”! Amintim doar c`, de exemplu, \n Joia Mare, ziua R`stignirii, supersti]ia spune c` nu e bine s` dormi pentru c` vei fi lene[ [i netrebnic tot anul. |n unele zone ale ]`rii, \n special la sate, torsul, ]esutul, sp`latul rufelor sunt de r`u augur. Ele trebuie f`cute pân` \n Joia Mare, pentru c` altfel un personaj mitologic feminin – Joimari]a – pedepse[te fetele [i femeile care fac astfel de treburi \n aceast` zi.

Credin]a [i supersti]iile: doar str`ine sau adversare? Se uit` supersti]ii demodate [i apar altele noi, adaptate vremurilor \n care tr`im. |ntotdeauna se descoper` manifest`ri noi ale aceluia[i microb popular. De[i nu mai nasc \n câmp [i \[i programeaz` cezarienele, viitoarele m`mici tot \ncearc`, a[a ca o verificare a aparatelor ecografice, un inel ag`]at de o a]` pentru aflarea sexului bebelu[ului. Unii c`l`tori cu avionul nu urc` \n el decât dac` zborul are un num`r format dintr-o anumit` combina]ie de cifre. Al]ii solicit` numai un anumit loc \n avion, crezând c` doar a[a zborul va decurge \n siguran]`. |ntor[i din ]`ri exotice, venim cu „\nt`riri” pentru rug`ciunile noastre: elef`n]ei care aduc noroc sau clopo]ei care alung` spiritele rele din locuin]`. Ce poate \nl`tura povara unor asemenea credin]e? Evenimente neprev`zute se \ntâmpl` \n via]a oric`rui om, indiferent dac` e sau nu supersti]ios. To]i ne \mboln`vim din când \n când sau facem gre[eli care au uneori consecin]e grave, indiferent de zodie sau de aran-

jamentul mobilierului din cas`. Niciuna dintre supersti]ii nu va modifica \n vreun fel via]a unui om decât dac` singur nu \[i va modela viitorul sub influen]a lor. Rezultatul poate fi crearea de confuzii, \nsp`imântarea, \ndep`rtarea omului de la adev`r [i, \n final, \ncorsetarea lui sub forma eliber`rii iluzorii prin forme sau gesturi. Protec]ia cea mai sigur` este cunoa[terea Cuvântului lui Dumnezeu pentru c` „voi n-a]i primit un duh de robie, ca s` mai ave]i fric`; ci a]i primit un duh de \nfiere” (Romani 8,15). El este singurul care poate explica de ce se \ntâmpl` lucruri rele \n via]a noastr` [i El este singurul care ne poate ar`ta cum s` trecem peste ele. „Nu v` mai numesc robi, pentru c` robul nu [tie ce face st`pânul s`u, ci v-am numit prieteni, pentru c` v-am f`cut cunoscut tot ce am auzit de la Tat`l Meu”, spune Isus (Ioan 15,15). Un cre[tin ar trebui s` fie mai pu]in preocupat de pisicile negre, de oglinzile sparte, de sarea v`rsat` sau de previziunile astrale. Putem s` mul]umim stelei noastre norocoase \n caz de succes [i s` d`m din umeri neputincio[i \n fa]a ghinioanelor. Sau putem c`uta cauze mai profunde \n evenimentele din via]a noastr`. Omul a fost creat liber, liber \n alegerea de a urma Cuvântul lui Dumnezeu sau de a-i „pune o mas` Norocului” [i de „a umple un pahar \n cinstea Soartei”(Isaia 65,11). Alegerea aceasta ne cânt`re[te credin]a. C`ci, dup` ce spui „cred \n Dumnezeu”, trebuie s` po]i s` pui punct [i s` nu mai ai nevoie s` adaugi nimic credin]ei tale. Nici m`car un fir de a]` ro[ie legat` la mân`... ST 1. Keith Thomas, Religion and the Decline of Magic, Londra, 1971 2. Wayne Shumaker, The Occult Science in the Renaissance, Berkeley, 1972 3. http://www.religionstatistics.net/statofrel1.htm 4. http://www.worldevangelicalalliance.com/ commissions/rlc/reports.htm 5. Animismul este credin]a omului primitiv, dup` care lumea \ntreag` este o societate de fiin]e \nsufle]ite 6. Feti[ismul este adorarea ca divinit`]i a unor obiecte materiale, fie naturale: arbore, scoic`, animale; fie artificiale: s`geat`, inel, pictur`. 7. Naturismul este cultul naturii; religie care are ca obiect fenomenele naturii. 8. Traducere din englez`: „Dumnezeu s` te binecuvânteze!” 9. Jacques Sole, Miturile cre[tine. De la Rena[tere la Epoca Luminilor, Univers enciclopedic, Bucure[ti, 2003 10. Despre mor]i se vorbe[te numai de bine

Iulie 2007 Semnele Timpului 43


Social

Filiera mor]ii I Beniamin Pascu

Re]ele transfrontaliere, crim` organizat`, bani [i moarte‌ Ace[tia sunt parametri ce caracterizeaz` traficul interna]ional de droguri. Potrivit evalu`rilor efectuate de structurile interna]ionale ce monitorizeaz` evolu]ia acestui segment criminogen, produc]ia [i distribu]ia diferitelor tipuri de narcotice atrag, anual, profituri de peste [ase miliarde de dolari. Semnele Timpului Iulie 2007 44


C

hiar dac` autorit`]ile confisc` anual 3-4 miliarde de dolari prin obturarea sau anihilarea unor astfel de re]ele, iar arest`rile coordonatorilor de cartere au suspendat pentru o vreme fluxul de droguri pe anumite ramifica]ii, \n adâncurile afacerilor, fa]a nev`zut` a „aisbergului negru” pune \n continuare la ad`post „a lot of money”. Structurile interna]ionale antidrog precizeaz` c`, pân` la ora actual`, nimeni nu a reu[it s` fac` o estimare exact` a dinamicii pie]ei de stupefiante. Singurele cifre certe se afl` \n rapoartele \naintate de departamentele de lupt` antidrog ale Poli]iei, iar acestea nu reflect` \ntocmai realitatea. Surse oficiale recunosc \ns` c` drogurile confiscate reprezint` doar a zecea-doisprezecea parte din cantitatea \ntreag` traficat` anual pe plan mondial. Se presupune c`, \n realitate, „a lot of money” ar cuantifica anual \n jur de 30 de miliarde de dolari. Problema nu este dac` drogurile reprezint` o moned` de schimb pentru ]`rile produc`toare de narcotice, ci \n ce m`sur` acest lucru are loc \n raport cu

statele puternic industrializate [i, evident, superioare din punct de vedere economico-financiar. Situa]ia nu poate fi rezolvat` totalmente decât de Serviciile Secrete, dar se [tie c` \n Europa (mai ales \n fostele state comuniste) marile re]ele reu[esc s` creeze o zon` subteran` de trafic, care poate urca pân` la 20% din PIB.

activeaz` \n SUA, grupurile mafiote din Europa deruleaz` nu numai afaceri cu droguri, ci [i cu armament [i persoane. S`r`cia este factorul principal care determin` masele din Bolivia, Mexic, India [i Venezuela s` se ofere ca mân` de lucru pentru producerea narcoticelor. Muncitorii din Pakistan, Malaezia [i Afganistan \[i risc` libertatea angajându-se la \ntre]inerea culturilor ascunse \n mun]i sau pe insule. Numai \n Columbia [i Chile s-au depistat anul trecut 12 re]ele clandestine ce practicau traficul de adolescen]i destina]i lucrului pe planta]ii. De cele mai multe ori, pentru tinerii racola]i, un astfel de drum este f`r` \ntoarcere. }`rile care ofer` cele mai mari cantit`]i de materie prim`, \n special cele din continentul sud-american, nu beneficiaz` de o pia]` intern` de desfacere, produc]ia de droguri fiind destinat` \n propor]ie de 98% exportului.

Suprema]ia drogurilor |n ceea ce prive[te evolu]ia narcoticelor la nivel mondial, cocaina

Planta visurilor irosite Planta coca, din care provine cocaina, se cultiv`, \n principal, \n nordul Americii Latine [i \n unele zone estice ale Africii. Opiul, din care deriv` heroina, provine din Asia \ndep`rtat`, \n special din Indochina [i Filipine.

Un drum f`r` \ntoarcere Starea economic` \nc` precar` a acestor state, productivitatea sc`zut`, [omajul crescut, instabilitatea politic`, birocra]ia, corup]ia [i vulnerabilitatea segmentului tân`r, ce absoarbe 90% din masa de droguri, sunt „parametrii” ce faciliteaz` men]inerea unei dinamici ridicate a re]elelor interna]ionale de trafic. Sub imperiul restric]iilor impuse de c`tre guvern [i al standardului de via]` sc`zut, beneficiind \n unele cazuri de sprijinul unor factori politici locali [i \n strâns` leg`tur` cu re]elele ce Iulie 2007 Semnele Timpului 45


Social

este produsul din care rezult` afacerile maxime, avertizeaz` un raport Interpol. Acest drog provine din Columbia, Peru [i Bolivia, unde cartelurile scot pe pia]` peste 80% din produc]ia mondial`. Peste jum`tate din \ntreaga cocain` are ca destina]ie pie]ele nord-americane [i europene. Ruta de trafic este a[anumitul coridor al Caraibelor. Pentru SUA, cele mai frecvente rute se afl` \n Mexic, unde suprema]ia este \mp`r]it` \ntre filiera columbian`, care [i-a atribuit partea de nord a Americii, [i cea mexican`, care aprovizioneaz` zona de vest [i de centru a continentului. Anual, \n SUA intr` peste 300 de tone de cocain`. Autorit`]ile reu[esc s` captureze sub 15% din cantitate. Pân` acum, s-au distrus aproximativ 100.000 de hectare de culturi de coca [i au fost identificate [i dezafectate \n jur de 1.500 de laboratoare. |n Mexic au fost depistate 30 de tone de cocain` anul trecut. |n topul pie]elor de desfacere a cocainei, imediat dup` SUA, se plaseaz` Europa, unde cererea se ridic` la 200 de tone anual. Potrivit Interpolului, o plac` turnant` a tranzitului de cocain` o reprezint` partea nordic` a Africii, trafican]ii utilizând toate mijloacele posibile pentru a trimite marf`, inclusiv colete

po[tale cu destina]ia Europa de Vest. Drogurile sunt transportate \n containere venite pe c`i maritime, \n special \n porturile situate \n sudul Europei. De curând, organiza]iile criminale din Nigeria au intrat \n vizorul Interpolului, considerându-se c` acestea controleaz` pia]a din zona subsaharian`. |n ceea ce prive[te capturile de cocain`, se apreciaz` c` 80% dintre acestea au fost f`cute pe continentul american, \n timp ce \n Europa propor]ia a fost de 13-15%.

Bani „albi” pentru zile „negre” Pia]a drogurilor din România este una atipic` [i extrem de costisitoare, se arat` \n rapoartele Poli]iei Române. Odat` instalat` dependen]a,

Semnele Timpului Iulie 2007 46


consumatorii \[i sporesc dozele solicitate, iar pia]a poate evolua cu puseuri [i vârfuri de grafic extrem de alarmante. Pre]urile variaz` \n func]ie de drogul consumat, de cantitatea cump`rat` [i de calitatea stupefiantului. Cocaina se vinde angro, cu sume cuprinse \ntre 50.000 [i 100.000 de euro kilogramul. Vânzarea „cu am`nuntul”

om?”, au zis ei. „Asculta]i-M` to]i [i \n]elege]i”, le r`spunde Hristos, enumerând un \ntreg arsenal al mor]ii: „…furti[agurile, l`comiile, vicle[ugurile, \n[el`ciunile, ochiul r`u, trufia, faptele de ru[ine…”. Dincolo de cuvinte, Hristos configureaz` un portret. Portretul soldatului angajat pe frontul victoriei iluzorii. Frontul alien`rii. La tot ceea ce

\nseamn` triplarea pre]ului. Gramul de cocain` consumat \n cercurile VIP cost` minimum 300 de euro. Marijuana se vinde cu 700-1.000 de euro/kg, iar „cu am`nuntul”, un gram se ridic` la aproximativ 6 euro. Pentru ha[i[, consumatorii scot din buzunare 500 de euro/kg, iar pentru un gram 7 euro. O ]igar` cu „iarb`” se fumeaz` cu 2 sau 4 euro. Tabletele de matamfetamin` [i ecstasy se vând cu 45.000 de euro kilogramul, o pastil` fiind procurat` \n schimbul a 10-15 euro. Pentru un kilogram de heroin` se pl`te[te 20.000 de euro, iar dintr-un singur gram de heroin`, cunosc`torii ob]in \ntre 10 [i 20 de doze, pe care le vând cu 5 sau chiar cu 7 euro fiecare. Afacerile cu droguri din România au avut \n ultimii cinci ani o propor]ie de 5-10% din PIB, conform estim`rilor Institutului Na]ional de Statistic`. Speciali[tii [i presa sus]in \ns` c` propor]ia urc` spre 20%. Potrivit estim`rilor emise de Organiza]ia Na]iunilor Unite, Interpol [i Europol, \n lume pia]a drogurilor ocup` locul secund dup` cea a armamentului.

„spurc`” pe om, Hristos adaug` un lucru \nsp`imânt`tor – „nebunia”, sau consecin]a suprem` a \ntin`rii.

Topul criminalit`]ii |n momentul de fa]`, „România nu reprezint` o amenin]are major` din punct de vedere al produc]iei [i distribu]iei de stupefiante, datorit` consolid`rii legisla]iei interne privind controlul drogurilor [i al precursorilor, cât [i datorit` structurilor administrative [i de coordonare”, se spune \n Raportul anual elaborat de Departamentul de Stat al SUA. Totu[i Poli]ia Român` a confiscat cu 118% mai multe droguri [i cu 152% mai multe droguri de mare risc fa]` de anul trecut.

„Semnul” unei mor]i a[teptate |n ]inutul Ghenezaretului, ucenicii |i pun lui Isus o \ntrebare: „Doamne, ce spurc` pe

Topul criminalit`]ii la cele mai frecvente infrac]iuni1: Categoria omor SUA

indice 5,6

Belgia

indice 5,3

Fran]a

indice 3,7

Germania

indice 3,5

România

indice 3,1

Categoria v`t`m`ri corporale grave SUA

indice 318,5

Belgia

indice 535,7

Fran]a

indice 148,3

Germania

indice 134,4

România

indice 118,9 Categoria tâlh`rie

SUA

indice 148,8

Belgia

indice 189,3

Fran]a

indice 144

Germania

indice 78,4

România

indice 68,9

Categoria infrac]iuni contra patrimoniului SUA

indice 3.656

Belgia

indice 2.031

Fran]a

indice 677

Germania

indice 1.507

România

indice 525

1. Conform teoriei care spune c` indicele criminalit`]ii unei ]`ri este direct propor]ional cu cantitatea de droguri consumat` de segmentul de adresabilitate

Iulie 2007 Semnele Timpului 47


Social

Bugete antidrog Nebunia, sau fa]a ascuns` de ape a „aisbergului negru”. De cele mai multe ori, omul ignor` c` este imaginea lui Dumnezeu. Prefer` civiliza]ia mor]ii, ali(e)nându-se cu gândul c` aceasta este… „alb`”. Roygar Masaarick, satanist olandez, a fost condamnat \n 2004 la \nchisoare pe via]` pentru uciderea a patru tineri \n urma consumului de droguri. „Am tr`it ca s` mor. Moartea a fost via]a mea. Moartea alb`, sublim`, repetabil`, for]a ce m` ajut` s` \ntâmpin moartea natural`. Nu m` condamna]i pe via]`, condamna]i-m` la moarte. Pentru asta am a[teptat-o 33 de ani, s-o v`d cum arat`”, declara tân`rul la tribunalul din Louisiana. |n gândirea-i suicidar`, Masaarik nu a realizat c` moartea cu care dorea s` se „identifice” nu era altceva decât un semn al timpului s`u. (Ne)fericitul colec]ionar de iluzii nu a auzit niciodat` cuvintele lui Martin Luther King: „Dac` cineva nu a descoperit o cauz` pentru care merit` s` tr`iasc`, acesta nu este preg`tit s` moar`”. ST

FRAN}A a alocat aproximativ 400 de milioane de euro pentru un program de lupt` contra viciilor, pentru o perioad` de trei ani (2006-2009). Fostul pre[edinte, Jacques Chirac, a calificat viciile care macin` societatea francez` drept „veritabile maladii ce trebuie eradicate \n regim de urgen]`”. Dependen]a de substan]e psihoactive este cauza a peste 100.000 de decese, numai \n Fran]a. Peste 35% dintre deceda]i sunt persoane cu vârste cuprinse \ntre 13 [i 30 de ani. De asemenea, unul din cinci tineri cu vârste pân` \n 18 ani consum` cannabis de 10-15 ori pe an. USA. Dup` evenimentele de la 11 septembrie 2001, \n urma rapoartelor \ntocmite de FBI [i CIA, s-a constatat o strâns` leg`tur` \ntre terorismul interna]ional [i re]elele de droguri. Astfel, o mare parte dintre sumele rezultate din traficul de droguri au fost folosite pentru finan]area ac]iunilor teroriste. Rapoartele dovedesc c`, de pild`, regimul taliban din Afganistan este direct implicat \n produc]ia de droguri, furnizând clandestin 70% din cantitatea mondial` de opiu. „Osama Ben Laden folose[te bani ob]inu]i de pe pia]a drogurilor din Afganistan pentru a militariza tineri pe care \i formeaz` ca deta[amente de sacrificiu”, a declarat Mark Steven Kirk, membru al Congresului American, citat de The Washington Times. Potrivit acestuia, re]eaua Al-Qaida ob]ine 28 de milioane de dolari anual din afacerile cu heroin`. Semnele Timpului Iulie 2007

48


Revista Semnele Timpului te ascult`. O rubric` special` va fi destinat` coresponden]ei cu cititorii. A[tept`m aprecieri, critici sau eventuale sugestii la adresa: Str. Erou Iancu Nicolae, 38-38A, Voluntari, Ilfov Men]iona]i pe plic Semnele Timpului.

Talon de comand`

Revista

Semnele Timpului

I 6 apari]ii... 20 lei, sau 12 apari]ii... 40 lei |ncepând cu anul 2007, revista Semnele Timpului apare lunar.

Adresa personal` la care se vor expedia revistele comandate Nume ................................................... Prenume .......................................................... Adresa: Str. ......................................................... nr. .............. Bl. .............. Sc. ......... Et. ......... Ap. ........... Localitatea ................................................... cod ....................... Jude] ....................................... Telefon ................................ Fax .............................. V` rug`m s` completa]i talonul cite], cu majuscule [i s`-l expedia]i pe adresa de mai jos, \mpreun` cu copia documentului (chitan]`, mandat po[tal sau ordin de plat`, prin care justifica]i plata abonamentelor) SC Casa de Editur` Via]` [i S`n`tate SRL Str.Valeriu Brani[te nr. 29, sector 3 Bucure[ti; Cod po[tal 030715 Cont bancar RO78BPOS70003044397ROL01 BANC POST UNIRII COD FISCAL R 6710635 Manager: Irina Anghel – 0744.472.463

Iulie 2007 Semnele Timpului 49


„Dumnezeu nu umple decât atât cât este gol \n noi.” Henry de Montherlant

SEMNELE

timpului

ST13  

S EMNELE Misterul unei eterne c`ut`ri Evanghelia dup` Belzebul G Sfin]iri \n vitez` G Filiera mor]ii REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~IU...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you