Page 1

SEMNELE

timpului SEPTEMBRIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

|ngerii negri ai imperiului global

Contracultura, floare de mucegai ● Turismul suicidal


9/2008

SEMNELE TIMPULUI www.semneletimpului.ro

Sumar SEPTEMBRIE 2008

VOLUMUL 20 NR. 126 SERIE NOU~ Revista a ap`rut \n limba englez` \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pân` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990. Apare o dat` pe lun`.

DIRECTOR: Lucian Cristescu REDACTOR-{EF: Cristian M`gur` COLEGIU DE REDAC}IE: Dorin Aiteanu, Marius Andrei, Daniel Albu, Andrada Badea, Florian Cârnu, Diana Gavajuc, Adrian Neagu, Marius Necula, Steliana Nzikou, Beniamin Pascu, Attila Peli, Cristina Peli, Anca Porumb, Florian Ristea.

Editorial 1

6

Duios „g`urile mici [i negre” ne \nsp`imântau

Religie 6

Tinerii, de la fundamentalism la fanatism

14 Cultur` 11 Citatul ST 12 Din cronica unei convertiri 14 Contracultura, floare de mucegai

CORECTUR~: Luiza Ghica GRAFIC~ {I TEHNOREDACTARE: C`t`lin Ciolca SECRETAR DE REDAC}IE: Cristina Ru]` Tel: 021/269.03.38 ISSN 1453-7060 9/2008

SEMNELE

timpului SEPTEMBRIE 2008

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

|ngerii negri ai imperiului global

Social

22

22 Turismul suicidal 30 Analfabetismul func]ional, o carie a civiliza]iei

Economic 36 |ngerii negri ai imperiului global

Mediu 43 Planeta gunoaielor, un brand al Terrei

30

Contracultura, floare de mucegai O Turismul suicidal

ADRESA REDAC}IEI: Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, BUCURE{TI Telefon: +402 (1) 323 4895 Fax: + 402 (1) 323 0040

43 Semnele Timpului Septembrie 2008


Opinie Duios „g`urile mici [i negre” ne \nsp`imântau CRISTIANM~GUR~

D

up` ultimele infor- O apocalips` \n plus nu stric` niciodat`, [i energia neagr`? Europenii, ma]ii, se pare c` loc s` se ocupe de problecel pu]in atâta vreme cât poate aduce \n ni[te g`uri „mici mele urgente ale momentului, [i negre” vor devo- vizibilitate [i câteva procente electorale se ]in de experimente perira P`mântul. |n preziua culoase [i de Big-Bang-uri \n plus. Cine mai crede c` vom fi inaugur`rii celui mai mare imorale! Cea de-a doua lec[i mai scump experiment invada]i de extratere[tri sângero[i sau ]ie: instinctul managerial [i [tiin]ific din istoria omeni- c` ne vom g`si ob[tescul sfâr[it dup` pragmatismul politicianului rorii, Large Hadron Collider, mân sunt de neegalat când acceleratorul de particule vreo coliziune cu meteori]i inoportuni, vine vorba de banii [i ograda de la grani]a franco-elve- ca s` nu mai invoc`m armaghedoanele altuia. ]ian`, doi politicieni roToat` povestea are [i o lamâni au g`sit de cuvi- ori constela]ia apocalipselor religioase, tur` amuzant`. Printre soluin]` s` ofere electoratu]iile propuse de unul dinse \n[al` amarnic. lui un nou prilej pentru tre cei doi era [i izolarea exdulci preinfarcte. |n faperimentului derulat de ]a sediului Comisiei Europene de la Bucure[ti, Centrul European de Cercet`ri Nucleare cei doi [i-au masat câteva zeci de coti- \ntr-un laborator [tiin]ific. L`s`m de-o parzan]i pentru a semnala \ntregii Europe c` viito- te faptul c` acceleratorul de particule de la rul planetei noastre este amenin]at de g`urile CERN este un laborator, ba chiar cel mai pernegre care vor evada din acceleratorul de par- formant din lume, dar pân` s` ajung` la aseticule de la CERN. Petardele lansate de cei doi menea intui]ii abisale, politicianul nostru \[i politicieni au o ]int` dubl`. Comunitatea [tiin- \nchipuia probabil c` savan]ii finan]a]i de Comi]ific` interna]ional` implicat` \n acest pro- sia European` vor ciocni fascicule de protoni \n iect este, vezi domnule!, o rezerva]ie de sinu- sta]iunile turistice elve]iene…. ciga[i care, \n elanul lor, nu vor s` ]in` seama de |n diminea]a zilei de 10 septembrie s-a derulat avertiz`rile de „bun sim]”. {i, astfel, nici nu re- cu succes primul test al accelatorului de particucunosc iminen]a catastrofei ce ne pa[te. Ba mai le. Apocalipsa nu a venit, nu au ap`rut nici celemult, pe un post de televiziune, unul dintre cei brele [i bucluca[ele g`uri „mici [i negre”. Dar mai doi ispravnici ne mai [i \nv`]a s` nu acord`m prea este timp pentru a se adeveri profe]iile celor doi mult` \ncredere asigur`rilor venite din partea fizi- politicieni români. Experimentul abia a \nceput. cienilor implica]i \n proiect, pentru c` ace[tia sunt Dup` celebrul model al predic]iilor seismice ale subiectivi, c` doar \[i primesc salariul de la CERN. lui Vergil Hâncu, dac` nu se \ntâmpl` nimic anul Unde s-a pomenit ca un angajat s` saboteze insti- `sta, sigur la anu’, dac` nici atunci…, este aproape tu]ia de la care-[i câ[tig` pâinea zilnic`?! Politici- obligatoriu ca va fi \n anul urm`tor. {i cu cât vine anul [tie ce zice sau oricum, face ni[te analogii cu mai repede, cu atât este mai bine, c` se acumuHiroshima, Nagasaki, omul are instinct, presimte leaz` mai pu]in` energie \n pl`cile tectonice. Lecc` va exploda ceva pân` la urm`… Prima lec]ie: ]ia acestor predic]ii este c`, dac` nu se adeveresc, chiar [i \n domeniul fizicii particulelor elemen- nu este nicio problem`, oricum au o marj` suficitare nu este bine s` opui rezisten]` competen]ei ent de cuprinz`toare pentru a fi a[teptate f`r` dezl`n]uite a politicianului român. niciun orizont temporal. Dac` vreodat`, \ntr-un Cea de-a doua ]int`, pu]in mai voalat` de ast` viitor indefinit ar ap`rea vreun accident, atunci dat`, este chiar Comunitatea European`. Ce rost profetul va fi mare. Dar, pân` atunci, r`mâne are s` arunce miliarde de euro pe capriciile unor efectul psihologic al zvonului catastrofic. Arunci o fizicieni? De ce nu sunt da]i României? De ce nu petard` \n pres`, lumea se uit` la tine cu sufletul sunt orienta]i c`tre copiii care mor de foame \n lu- \n gât, [i….Doamne fere[te s` nu se \ntâmple ceva mea \ntreag`, c`tre bolnavii de cancer sau SIDA? grav!…, c` oricum vorbele zboar`, dar procentele Bozonul Higgs ne fr`mânt` pe noi acum, materia electorale de moment r`mân. ST

Septembrie 2008 Semnele Timpului 3


{tiri POLITIC

Sarah Palin: Trupele americane au fost trimise \n Irak de Dumnezeu Steliana Nzikou

For]ele americane din Irak au fost trimise acolo „de Dumnezeu”, a afirmat recent Sarah Palin, nominalizat` \n func]ia de vicepre[edinte din partea partidului republican, \ntr-un discurs sus]inut \n Alaska. Palin a f`cut aceast` declara]ie \n iunie, \n fa]a seminari[tilor aduna]i \n biserica Wasilla Assembly of God din Alaska. Guvernatoarea, al c`rei fiu va fi deta[at \n Irak la sfâr[itul acestui an, cerea studen]ilor s` se roage pentru militarii

POLITIC

americani din Irak. „Ruga]i-v` pentru solda]ii no[tri, femei [i b`rba]i, care fac eforturi pentru a face ceea ce este drept. {i pentru aceast` ]ar` [i pentru liderii no[tri, care i-au trimis acolo pentru o misiune ce vine de la Dumnezeu”,

a cerut ea. „Pentru aceasta trebuie s` ne rug`m, c` exist` un plan [i c` acest plan este al lui Dumnezeu”, a spus Palin. Palin le-a mai recomandat studen]ilor s` se roage [i pentru un gazoduct de 30 de miliarde de dolari care va fi construit \n Alaska. „Cred c` voin]a lui Dumnezeu trebuie \ndeplinit` pentru a uni oamenii [i companiile [i a construi acest gazoduct, deci ruga]i-v` pentru aceasta”, a cerut ea. |nregistrarea cu discursul lui Palin a fost difuzat` pe site-ul bisericii Wasilla Assembly of God, apoi s-a r`spândit pe internet. Echipa de campanie a democratului Barack Obama sus]ine c` discursul lui Palin a fost scris chiar de un consilier al pre[edintelui George W. Bush. ST

Putin conduce Rusia!

Vladimir Putin r`mâne, \n continuare, conduc`torul suprem \n Rusia, de[i, constitu]ional, acesta ar trebui s` fie Dmitri Medvedev. Luiza Ghica

Cel pu]in a[a \l consider` marii intelectuali [i anali[ti politici ai Rusiei. |nc` de la \nceputul mandatului, \n urm` cu patru luni, pre[edintele Medvedev a ac]ionat dur, a ordonat intrarea

trupelor ruse \n Georgia [i a adresat avertismente NATO. Aceste lucruri \ns` nu au reu[it s` schimbe impresia general` c` premierul Putin este adev`ratul lider al ]`rii. Jurnali[tii str`ini [i ru[i care au discutat cu Medvedev, Putin [i al]i oficiali, la

Moscova, Soci [i Groznii, s-au convins c` raportul de putere dintre cei doi \i este favorabil lui Putin. {i asta de[i, pe linie oficial`, toate autorit`]ile sus]in c` pre[edintele are ultimul cuvânt \n politica extern` [i este comandantul suprem al for]elor ruse. Semnele Timpului Septembrie 2008

2


POLITIC

Noi atacuri \n interiorul Pakistanului, aprobate \n secret de George W. Bush Pre[edintele George W. Bush a aprobat un ordin secret, \n iulie, care permite for]elor speciale americane s` desf`[oare atacuri terestre \n interiorul Pakistanului, f`r` aprobarea autorit`]ilor de la Islamabad, sus]in jurnali[tii de la New York Times. Steliana Nzikou

Dezv`luirea cotidianului a \nfuriat practicc armata pakistanez`, al c`rei [ef a declarat, la \nnceputul lunii, c` Pakistatanul nu va permite niciunei nei for]e str`ine s` efectueze eze opera]iuni militare pe terieritoriul s`u. Declara]ia ofi ciaficialului pakistanez a venit laa pu]in timp dup` ce comandouri douri americane au p`truns \n n interiorul Afganistanului. Noul ordin reflectã preocureocuparea americanilor fa]` de bastionul creat de membrii al-Qaeda [i de talibani \n interiorul rul Pakistanului. De asemenea, a, ordinul ar`ta c` SUA cred c` Pakistanul nu are voin]a [i for]a de a combate militan]ii din zona tribal`. „Situa]ia

din zona tribal` este de netolerat”, a declarat un oficial american de rang \nalt, sub pro-

anonimatului. „Trebuie tec]ia anonimatului Trebuie s` fim mai categorici. Ordinele au fost date”. ST

„Pre[edintele Medvedev a dat ordin ca trupele s` se duc` \n Osetia de Sud. El a fost cel care a avut misiunea de a recunoa[te independen]a Osetiei de Sud [i a Abhaziei. Acestea au fost deciziile sale”, a spus Putin. „Nici m`car un tanc nu ar fi avansat, niciun soldat nu ar fi f`cut un pas \nainte f`r` ordinul comandantului suprem”, a ad`ugat el. O atitudine la fel de ferm` a avut [i ministrul de externe, Serghei Lavrov, când a fost \ntrebat de la cine prime[te ordine. „De la Medvedev. De la el

primesc instruc]iunile”, nu a ezitat el s` r`spund`. Lucrurile \ns` se petrec altfel. La o mas` la Soci, spre exemplu, Putin era foarte relaxat când era \ntrebat despre chestiunile ce ]in de pre[edin]ie rela]iile cu Occidentul, conflictul cu Georgia, scutul american antirachet`. Când pre[edintele cecen vorbe[te despre Rusia, de obicei discut` despre Putin. „Putin \i las` lui Medvedev loc pentru a cre[te. [i el tot cre[te, sub ochii no[tri”, a spus un oficial. |n timpul \ntâlnirii de la Soci, tonul lui Putin a fost

cel obi[nuit, dur. |ntrebat despre Medvedev, tonul i se schimb`. „Este modern, liberal, are o educa]ie excelent`. |mi pare r`u c` are multe pe cap, cu o criz` ca aceasta”, a spus el. Reprezentan]ii Grupului Valdai, constituit din exper]i [i oameni de [tiin]` ru[i, au recunoscut c`, \n mod clar, Putin continu` s` conduc` ]ara, de fapt. „Am venit toti aici [tiind cine este [ef [i nu am auzit nimic care s` m` fac` s`-mi schimb p`rerea”, a declarat unul dintre ei. ST

Septembrie 2008 Semnele Timpului 3


{tiri RELIGIE

Cupluri gay cu binecuvântarea bisericii Steliana Nzikou

„Rela]iile dintre homosexuali pot ob]ine iubirea lui Dumnezeu”, acela[i sentiment pe care divinitatea \l are pentru institu]ia matrimonial`, declara, recent, Rowan Williams, arhiepiscopul de Canterbury, exprimându-[i \n acela[i timp optimismul cu privire la schimbarea pozi]iei dezaprobatoare a Bisericii fa]` de homosexualitate. |n cadrul unei serii de lecturi scrise \ntre 2000 [i 2001, perioada \n care era arhiepiscop de Wales, Williams sus]ine faptul c` prohibi]iile biblice destinate homosexualit`]ii sunt adresate doar „heterosexualilor \n c`utare de noi experien]e sexuale”. „O rela]ie

sexual` activ` \ntre doi oameni de acela[i sex poate s` se bucure de binecuvântarea lui Dumnezeu \ntr-un mod asem`n`tor mariajului, dac` [i numai dac` cuplul \mp`rt`[e[te acela[i sentiment de absolut devotament”, scria Williams \ntr-o scrisoare trimis` unui

cre[tin. „Biserica [i-a schimbat concep]iile \n leg`tur` cu multe probleme de-a lungul timpului, exemplul concludent fiind admisibilitatea moral` a contracep]iei, fapt ce m` oblig` s` m` gândesc c` [i \n acest caz al homosexualit`]ii pot surveni schimb`ri”. ST

RELIGIE

„Masacrul musulmanilor“ se joac` \n Marea Britanie jocul este un programator independent, pentru care acesta este „distractiv [i nostim”.

Un soldat american trebuie s` omoare cât mai mul]i musulmani. Din fericire, este doar subiectul unui joc pe calculator, considerat „de prost gust [i ofensator” de c`tre reprezentantul comunit`]ii musulmane din Marea Britanie. Luiza Ghica

Intitulat „Masacrul musulmanilor”, jocul prezint` un erou american care are un singur ]el: s` nu lase

\n via]` vreun musulman. |n func]ie de dificultatea jocului, pasiona]ii pot ajunge chiar s`-i omoare pe Osama bin Laden, Mohammed sau chiar pe Allah. Cel care a creat

|n schimb, directorul executiv al Funda]iei Ramadan, Mohammed Shafiq, spune c` „a \ncuraja copiii [i tinerii s` ucid` musulmani \ntr-un joc este inacceptabil, de prost gust [i extrem de ofensator”. Tot el a ad`ugat c`, „dac` \ntr-un joc, musulmanii ar ucide evrei sau americani, ar ie[i, pe bun` dreptate, un scandal uria[“. ST Semnele Timpului Septembrie 2008

4


RELIGIE

Preo]ii nu vor mai stârni discu]ii la CNSAS Luiza Ghica

CNSAS nu-i mai verific` pe \nal]ii prela]i [i pe preo]i. Decizia apar]ine Comisiei Juridice a Senatului care a abrogat o serie de prevederi din Legea accesului la propriul dosar [i din ordonan]a Guvernului emis` dup` decizia Cur]ii Constitu]ionale a României. De asemenea, comisia a mai decis c` fo[tii nomenclaturi[ti PCR nu vor fi asimila]i colaboratorilor. |n urma votului a rezultat c` amendamentul de eliminare a \nal]ilor prela]i [i a preo]ilor din categoriile de persoane verificate de CNSAS a fost adoptat. Cinci voturi pentru au provenit din partea PSD [i PRM, dou` voturi contra au venit din partea PD-L [i UDMR, \n timp ce din partea PNL s-a \nregistrat o ab]inere. Senatorul PNL Norica Nicolai a propus ca preo]ii s` fie verifica]i \n cazul \n care cultul c`ruia \i apar]in dore[te, \ns` propunerea nu a fost supus` votului. Solu]ia de compromis

a senatorului liberal a venit [i \n urma argumentelor celor de la PSD [i PRM. Potrivit acestora, Constitu]ia confirm` autonomia Bisericii. Camera Deputa]ilor hot`râse ini]ial eliminarea preo]ilor de sub inciden]a CNSAS. |n aprilie, deputa]ii i-au exclus pe reprezentan]ii cultelor religioase din categoriile care sunt verificabile la cerere de c`tre CNSAS, adoptând un amendament al social-democratului Eugen Nicolicea. Deciziile senatorilorjuri[ti au mai vizat [i redefinirea no]iunii de colaborator. Astfel, colaborator este pesoana care a furnizat cu inten]ie informa]ii Securit`]ii, coroborat cu alte

probe. La acest amendament PSD s-au \nregistrat un singur vot \mpotriv` (Peter Eckstein Kovacs) [i o ab]inere (Serban Nicolae). Din categoria colaboratorilor au fost excluse persoanele care, având competen]e decizionale, juridice sau politice, au luat decizii referitoare la activit`]ile Securit`]ii ori ale altor structuri din regimul comunist, ce au vizat \ngr`direa drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale omului. {i persoanele care \nlesneau culegerea de informa]ii ori [i-au pus voluntar locuin]a la dispozi]ia Securit`]ii au fost asimilate colaboratorilor, la cererea CNSAS. ST

Septembrie 2008 Semnele Timpului 5


Religie Fundamentalismul religios ca s`mân]` de scandal \n societatea contemporan` este de pu]ine ori asociat cre[tinismului [i mai ales celui tradi]ional. ■

Cristina I[van

|

n România anilor 2008, pu]ini sunt cei care ar crede c` elevii pot avea o doz` de fundamentalism religios \n contextul \n care preocup`rile [i interesele lor sunt concentrate mai degrab` spre divertisment, liberalism sau chiar ateism. Un studiu1 realizat \n cadrul Departamentului de Sociologie al Universit`]ii „Petre Andrei” din Ia[i scoate la iveal` câteva date interesante ce pot arunca o nou` lumin` asupra fundamentalismului religios manifestat de tineri. {i, am ad`uga noi, asupra modului \n care a ajuns s` fie \n]eles fundamentalismul religios. Afl`m deci c` 60% din liceenii chestiona]i \n cadrul studiului sunt de acord c` „Biblia este ghidul complet [i de n`dejde c`tre fericire”, iar unul din trei subscrie la afi rma]ia c`, `, „De fiecare dat` când [ti i n]a [i Sfânta Scriptur` intr` \n confl ict, [tiin]a este cea care gre[e[te”. Mai mult de jum`tate din elevii chestiona]i cred c` principala surs` a r`ului \n lume este Satana, iar ei se consider` ale[ii lui Dumnezeu \n

s i l a t n e m a d n u f Tinerii, de la

1 „Barometrul valorilor [i rela]iilor sociale ale elevilor de liceu”, Departamentul de Sociologie al Universit`]ii „Petre Andrei” din Ia[i, 2007

lupta contra diavolului. Potrivit criteriilor aplicate de autorii studiului, recunoa[terea revela]iei [i acceptarea unei viziuni despre lume care nu exclude supranaturalul devin simptome ale fundamentalismului religios. O interpretare mai degrab` fundamentalist` [i de altfel viciat` prin \ntreb`rile defectiv-simpliste, precum Semnele Timpului Septembrie 2008

10


m la cea despre confl ictul dintre Biblie [i [tiin]`. |ns`, oricum, toate aceste procente nu se v`desc relevante atât pentru subiectul studiului, cât poate pentru autenticitatea convingerilor tinerilor din România. C`ci, dac` la o prim` vedere, procentele pot p`rea mari, autorii studiului atrag aten]ia c` „fundamentalismul” detectat aici este mai degrab` de form`, nefi ind unul asumat [i nici s`mân]` pentru violen]e. Apoi, „fundamentalismul religios” este v`zut

ca o tr`s`tur` de caracter [i o amprent` a educa]iei din familie, lucru demonstrat, de pild`, de faptul c` „fundamentalismul” accentuat este de dou` ori mai mare \n liceele industriale [i voca]ionale (22%) decât \n colegiile na]ionale (9%). „Elevii din cele dou` tipuri de licee vin cu o educa]ie diferit`, sunt socializa]i \n mod diferit sau provin din familii cu profi l sociodemografic diferit. Cei de la colegii sunt crescu]i \n spiritul competi]iei, al luptei pentru note cât mai mari [i al reu[itei \n via]` prin propriile for]e, asta [i pentru c` p`rin]ii au de obicei un statut social superior. Pe de alt` parte, cei de la liceele industriale sau teologice, proveni]i mai degrab` din familii mai pu]in \nst`rite [i cu un nivel mai sc`zut al studiilor, au fost obi[nui]i s` fie mai pasivi [i s` a[tepte ca ajutorul s` le cad` din cer” 2, afi rma Sebastian N`stu]`, unul dintre autorii studiului. Cercetarea privind „fundamentalismul religios” al liceenilor relev` o diferen]` semnificativ` \ntre elevii ortodoc[i [i cei catolici. La primii, fundamentalismul are o pondere de 15,8%, pe când ultimii \mp`rt`[esc aceast` atitudine \n propor]ie de 22,9%. Diferen]a ar putea fi explicat` prin faptul c` elevii catolici \[i asum` mai bine anumite afi rma]ii fundamentaliste, deoarece au un contact mai strâns cu Biserica, comunit`]ile sunt mai bine coagulate [i, \n plus, exist` cursuri speciale de catehism. „De[i nu am f`cut studii 2. Citat preluat din Cotidianul, 5 iunie 2008

Septembrie 2008 Semnele Timpului 11


Religie asupra elevilor protestan]i sau neoprotestan]i, avem suficiente motive s` presupunem c` fundamentalismul religios al acestora este [i mai crescut, tocmai pentru c` Biblia este un element cu o prezen]` mai accentuat` \n via]a acestora”, afi rm` Sebastian N`stu]`. Sau poate doar o inofensiv` familiaritate cu textul biblic.

Credin]` de fa]ad` Analizând rezultatele acestui studiu, sociologul Tudor Pitulac crede c` fundamentalismul tinerilor este o credin]` de fa]ad`. E drept c` peste 60% din elevi sus]in c` izb`virea [i fericirea vor fi ob]inute

doar urmând Cartea Sfânt`, dar, „dac` \i \ntrebi concret despre ce e vorba acolo, ei nu [tiu”, observ` Pitulac. Nu e de mirare astfel c`, de[i majoritatea românilor sus]in c` ader` la valorile cre[tine, pu]ini le-au internalizat [i ac]ioneaz` cu adev`rat dup` ce st` scris \n Biblie. „|n România suntem \ntr-o situa]ie de mijloc. Aproape nimeni nu are curajul s` spun` ’eu ignor acest set de \nv`]`minte’, dar la fel de pu]ini le

\mbr`]i[eaz`. Dac` vedem o Biblie pe jos, nici nu o c`lc`m, dar nici nu o ridic`m», concluzioneaz` autorul studiului. Pornind de la concluzia studiului, se ridic` câteva semne de \ntrebare privind modul \n care tinerii din ziua de ast`zi sunt educa]i s` \n]eleag` credin]a [i s`-L cunoasc` pe Dumnezeu. |n mod tradi]ional, adolescen]a [i tinere]ea sunt privite de c`tre cercet`torii fenomenului religios drept perioada \n care este cel mai probabil ca o persoan` s` se converteasc` la o alt` religie. „Aceasta este perioada care ne ofer` oportunitatea de a studia influen]ele religiei asupra dinamicii [i rela]iilor

familiale, asupra interac]iunii dintre tineri, dintre tineri [i p`rin]i”3 sau asupra manierelor de transmitere a comportamentelor religioase de la p`rin]i la copii4. 3. Smith, C., Lundquist Denton, M., Faris, R., Regnerus, M., „Mapping American Adolescent Religious Participation”, \n Journal for the Scientific Study of Religion 41 (nr. 4, decembrie 2002): 597 – 612. 4. Boyatzis, C.J., Janicki, D.L., „Parent – Child Communication about Religion: Survey and Diary Data on Unilateral Transmission and Bi-directional Reciprocity Styles”, \n Review of Religious Research (vol. 44, nr. 3, martie 2003): 252 – 270.

Semnele Timpului Septembrie 2008 12


Astfel, predarea religiei \n [colile publice din România a fost o decizie politic` a anilor ’90. „Motiva]ia introducerii religiei \n [colile publice nu a ]inut cont, \n primul rând, de interesul superior al copilului, ci de interesele cultelor religioase, care, dup` 50 de ani de ateism de stat sau pentru a st`vili expansiunea noilor culte, au considerat legitim s` foloseasc` [colile publice pentru misionarism [i catehizare, ’re\mbisericire’, fidelizarea fa]` de propria credin]`, deprinderea ritualurilor specifice”5. |n urma unui studiu privind desf`[urarea orelor de religie din [colile române[ti, Liga Pro Europa recomanda Ministerului Educa]iei [i Cercet`rii: „Manualele de religie [i programa ar trebui urgent reorientate spre prezentarea obiectiv` a mai multor religii [i a istoriei religiilor, [i nu spre \ndoctrinarea copiilor cu viziunea unei singure religii care se va proclama pe ea \ns`[i ca fi ind superioar` tuturor celorlalte [i care nu va ezita, dup` cum s-a v`zut, s` incrimineze [i s` denigreze atât alte credin]e, cât [i persoanele care nu \mp`rt`[esc nicio credin]` religioas`. Violen]a [i cruzimea multor pasaje din aceste manuale induc copiilor, pe lâng` fric`, o mentalitate str`in` de spiritul [i menirea unui \nv`]`mânt modern. Manualele sunt orientate \n mod evident spre dogmatic` [i \ndoctrinare. Sunt numeroase \ndemnuri la ritualism [i arogan]` fa]` de al]ii. Abund` pozi]iile jignitoare la adresa altor culte sau la adresa altor curente de gândire. Imaginea lui Dumnezeu este a unui Dumnezeu violent, crud, neiert`tor”. De aici pân` la fanatism religios ar mai putea fi doar un pas. {i atunci, ce este de f`cut?

|napoi la fundamentalism? R`spunsul \l putem g`si acolo unde ne a[tept`m mai pu]in: chiar la originea fundamentalismului. Acest fenomen religios a ap`rut la \nceputul secolului al XX-lea, \n Statele Unite ale Americii, \n sudul 5. Raport al Ligii Pro Europa, „Educa]ia \n [colile publice”

Californiei, una dintre zonele cu cea mai rapid` dezvoltare, concomitent cu industria fi lmului [i alte inova]ii tehnologice [i culturale care tocmai \[i \ncepuser` cariera de succes. |n 1910, Milton [i Lyman Steward, doi fra]i care f`cuser` o avere din afacerile cu petrol, au hot`rât ca,

Manualele sunt orientate \n mod evident spre dogmatic` [i \ndoctrinare. Sunt numeroase \ndemnuri la ritualism [i arogan]` fa]` de al]ii. Abund` pozi]iile jignitoare la adresa altor culte sau la adresa altor curente de gândire. timp de cinci ani, s` sponsorizeze apari]ia [i editarea unor serii de pamflete cuprinse \n dou`sprezece volume pe care s` le trimit` gratuit pastorilor, evangheli[tilor, misionarilor, profesorilor [i studen]ilor de teologie. Intitulate The Fundamentals: a Testimony of Truth, bro[urile, scrise de teologi conservatori [i editate \ntre 1910 [i 1915, erau menite a stopa eroziunea credin]elor considerate de autori [i sponsori

Septembrie 2008 Semnele Timpului 13


Religie

Judecata de Apoi, m`n`stirea Humor

„fundamentale” pentru protestantism: infailibilitatea Bibliei; crearea direct` a lumii [i umanit`]ii exclusiv de c`tre Dumnezeu; autenticitatea miracolelor; na[terea virgin` a lui Isus; crucificarea, \nvierea [i \n`l]area la cer \n trup; doctrina potrivit c`reia Isus a murit pentru iertarea p`catelor umanit`]ii; revenirea \n Ziua de Apoi6. De-a lungul timpului, fundamentalismul religios a suferit malforma]ii grave, pierzând esen]a, aceea de a-L redescoperi pe Dumnezeu, a[a cum este El prezentat [i revelat \n Sfânta Scriptur`. Influen]a Bibliei ca surs` suprem` a cunoa[terii de Dumnezeu a fost [i continu` s` fie marginalizat` [i chiar subestimat`. |n locul ei, tradi]ia [i dorin]a de suprema]ie \[i fac loc, iar societatea contemporan` [i, \n spe6 www.eurasia.ro „Fenomenul fundamentalist”

cial, tinerii sunt \mpin[i fie spre ignoran]` total`, fie spre un fundamentalism radical care se poate manifesta \n cele mai maligne moduri. „S` sper`m ca deceniile viitoare s` cunoasc` o retragere treptat` din activitatea politic` direct` a religiei [i un accent re\nnoit pus pe aspectele personale [i private ale credin]ei. Cu toate str`daniile fundamentalismului de a cuceri statul pe baza unei noi ideologii politice ce pare pentru moment viabil`, cel pu]in \n lumea musulman`, schimb`rile istorice [i tehnologice conduc spre individualism [i spre o crescând` alegere personal`. Putem doar s` sper`m c` se va interioriza credin]a, devenind privat` [i voluntar`, iar noile genera]ii de credincio[i vor redescoperi explorarea interioar` [i asocia]ia voluntar`, ca fiind mai benefice decât politica revolu]ionar`”. ST Semnele Timpului Septembrie 2008

14


Citatul ST

Ast`zi

Ast`zi, tot ce e necunoscut tinde s` nu mai fie ignorat, cu frilozitatea cunoa[terii viitoare, ci mai curând ignorabil. „Ei [i?” „Care-i problema?” Asemenea noi \ntreb`ri, prin care noul om nou se dezbar` de povara r`spunsurilor personale (adic` funciarmente responsabile), tr`deaz` fidel, ca s` spun a[a, derapajul \n care tr`im [i de care \ncerc`m, unii dintre noi, s` ne ferim progeniturile, apropia]ii [i, desigur, propriul suflet. Problema e c` problema a disp`rut. Niciodat` prejudecata sumar` n-a \nlocuit mai complezent aventura intelectual`. Niciodat` n-a fost mai simplu s` nu pui la \ndoial` dubiul generalizat.

Teodor Baconsky, Despre necunoscut

Septembrie 2008 Semnele Timpului 11


Cultur`

O

Dumnezeu [i om, revel`ri [i minuni, iar \n fi nal despre bucuria ne\ntrecut` a convertirii. Ce este bucuria? Bucuria pentru Lewis \nseamn` dor. Un dor de Dumnezeu. |n volumul de fa]`, autorul descrie istoria modului \n care a ajuns s` \n]eleag` semnifica]ia Bucuriei. Un cuvânt scris de fiecare dat` cu majuscule. {i nu \ntâmpl`tor, pentru c` \n rostirea lui se cuprinde \ns`[i via]a. Mai mult, dup` cum va nota la sfâr[itul c`r]ii, Bucuria este calea de acces \nspre un centru des`vâr[it: Dumnezeu. De aici radiaz` frumuse]ea vie]ii, pe care autorul o parcurge treptat din pragul copil`riei pân` la maturitate, moment \n care Bucuria atinge deplin`tatea ei marcat` prin convertire. „Scopul c`r]ii este s` depene povestea convertirii mele”, noteaz` Lewis. Voi insista a[adar asupra acestui episod din via]a autorului, descris cu emo]ie, \n mirarea celui care asist` la taina Surprins de bucurie. Povestea unei convertiri este o autobiografie spiritual`. revel`rii. O incursiune dincolo de limitele vie]ii exterioare, \ntr-o lume l`untric`, Un mare gol. O insul` pustie. O adânc` investigat` \n toate am`nuntele ei, \n fiecare etap` a propriei deveniri. absen]`. O carcas` De la reveriile copil`riei, pân` la candoarea plin` de elan ascuns` uneori locuit` de vid, amin\n frivolitatea vârstei tinere, [i, \n fine, la maturitatea deplin` confruntat` tind un vers din T. S. Eliot. Aceasta este cu marile teme ale existen]ei. imaginea vie]ii, spune autorul, tr`it` \n ab■ Alina Popa sen]a lui Dumnezeu. p`trund` [i s` o tr`iasc` deopotriv` cu „|ntr-un târziu m-am dumirit c` templul autorul. Astfel, cititorul devine co-autor pe care \l \n`l]am era dedicat unui zeu \n timp ce-[i cite[te propria via]`. Aceasta care \l p`r`sise”; iar \ntâlnirea cu el, spueste de fapt frumuse]ea c`r]ii lui Lewis: ne Lewis, nu poate decât s` umple via]a, \[i insereaz` treptat cititorul \n text, l`sân- s` o \mplineasc`. S` o transforme \ntr-o du-l mai apoi s` citeasc` despre sine. De- permanent` stare de Bucurie. „Am devespre singur`t`]i, \nfrângeri, amintiri, de- nit con[tient c` ]ineam ceva la distan]` ori spre bucurii [i \ntrist`ri, despre scriitori c` l`sam ceva pe dinafar`. Sau, dac` vre]i, [i prieteni, credin]` [i ateism, despre c` purtam ni[te ve[minte foarte rigide, un carte-jurnal. Un text care deschide intimul vie]ii de unde autorul vorbe[te. Se poveste[te. Se scrie pe sine. Cartea se transform` \ntr-o m`rturie complet` ce-[i urm`re[te autorul \n momentele form`rii sale ca individ, gânditor, prozator [i, nu \n ultimul rând, un cre[tin autentic. |n fapt, credin]a este esen]a c`r]ii. Este centrul \n care se \ntâlnesc toate experien]ele [i c`ut`rile vie]ii. Este, dup` cum o nume[te Lewis, Bucuria ca „dorin]` ne\mplinit`, care este ea \ns`[i mai dezirabil` decât orice satisfac]ie.” O bucurie universal` ce-[i provoac` cititorul s` o

Semnele Timpului Septembrie 2008 12


soi de carapace sau chiar o armur`, ca [i când a[ fi fost un homar. Am sim]it, atunci [i acolo, c` mi se d` posibilitatea unei alegeri libere. Puteam deschide u[a sau o puteam l`sa \nchis`, puteam desface armura sau o puteam p`stra pe mine... Am ales s` deschid, s` desfac, s` sl`besc chingile.” Citatul aminte[te de un cunoscut text din Evanghelii. Este tr`irea lui „Cere]i [i vi se va da; c`uta]i [i ve]i g`si; bate]i [i vi se va deschide.” Rezultatul? „M-am sim]it ca un om de z`pad` care \ncepe \ntr-un târziu s` se topeasc`. Topirea \ncepea de la spate - pic-pic, iar \n curând s-a transformat \n [iroaie.” U[a a fost deschis`. C`utarea [i-a atins \ntâlnirea. Bucuria. Convertirea: „... m-am dat b`tut, am recunoscut c` Dumnezeu este Dumnezeu, am \ngenunchiat [i m-am rugat: eram, pesemne, \n seara aceea, cel mai [ov`ielnic [i mai ab`tut convertit din toat` Anglia. Nu vedeam atunci ceea ce acum este cel mai glorios [i mai evident lucru: smerenia divin` care accept` un converit chiar [i \n asemenea condi]ii.” |ntâlnirea cu Dumnezeu, spune Lewis, transform`. |nlocuie[te. |mbog`]e[te fi in]a uman` cu tr`s`turi divine. Este transfi gurare. O r`sfrângere de Dumnezeu \n om: „Credin]a [i rug`ciunea erau \nceputul extravertirii. Fusesem, dup` cum se spune, „scos din mine \nsumi”. Pe un alt drum. |ntr-o nou` via]`. Aici se deschide \nceputul. Acesta este [i ultimul capitol al c`r]ii. |ntrucât cititorul, de fapt, co-autorul c`r]ii \[i continu` povestea convertirii, a vie]ii. F`r` fi nal. Doar el [i cartea. Printre rândurile ei. Surprins de bucurie \n propria-i via]`. O carte fascinant`. N`scut \n Irlanda \n 1898, \ntr-o familie anglo-irlandez`, C.S. Lewis este educat la Colegiul Malvern timp de un an, dup` care \[i continu` studiile \n particular. Ob]inând cea mai mare distinc]ie de absolvire acordat` de Universitatea Oxford (Triple First), r`mâne \n cadrul Universit`]ii ca Fellow al colegiului Magda-

len, func]ionând ca tutore, \n perioada 1925-1954. |n 1954, devine profesor de literatur` medieval` [i renascentist` la Universitatea Cambridge. Cursurile ]inute de el au influen]at \n mod profund [i durabil genera]ii de studen]i. „The Problem of Pain” (Problema durerii), „The Screwtape Letters” (Sfaturile unui diavol b`trân c`tre unul mai tân`r), „Mere Christianity” (Cre[tinism, pur [i simplu), „The Four Loves” (Cele patru iubiri), precum [i postuma „Prayer: Letters to Malcom” (Rug`ciune: Scrisori c`tre Malcom) sunt operele sale cele mai apreciate, fiind cunoscute de milioane de cititori, pretutindeni \n lume. S-a stins din via]` \n 22 noiembrie 1963, \n locuin]a sa din Oxford. ST

C.S. Lewis, Surprins de bucurie. Povestea unei convertiri, Editura Humanitas, 2008, 255 pagini.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 13


Cultur` Rata de suicid pentru cei cu vârsta \ntre 45 [i 64 de ani a crescut cu aproximativ 20% \n cinci ani, potrivit unui studiu (1999 - 2004) publicat de The New York Times \n 19 februarie 2008. Din totalul de peste 32.000 de sinucideri \n SUA (2004), exponen]ii genera]iei „baby-boomer” (vezi caseta) reprezentau nu mai pu]in de 46%, \n timp ce cazurile de pân` \n 21 de ani erau de numai 7%.

R

etu[ând parc` datele publicate de cotidianul newyorkez, Science Daily (30 ianuarie 2008) dezv`luia concluzii la fel de intrigante, rezultate \n urma unei cercet`ri efectuate pe dou` milioane de subiec]i din 80 de ]`ri. Conform studiului, la nivel global, cel mai \nalt nivel de depresie [i nefericire apar]ine grupului de vârst` 44-60 de ani, independent de gen, educa]ie, statut civil, ocupa]ie sau venit. Rezultatul contrasteaz` flagrant cu studiile f`cute cu decenii \n urm`, când starea psihic` a aceluia[i grup de vârst` p`rea relativ stabil` odat` cu trecerea de la o perioad` a vie]ii la alta. S` fie presiunea crescând` a vie]ii moderne, desp`r]irea de prieteni [i rude sau chestiuni hormonale? „Nimeni nu [tie c`rui fapt se datoreaz` aceast` stare general`”, ■ Lucian Cristescu \[i \ncheie articolul jurnalistul de la Science Daily. Profesorul Myrna Weissman de la Institutul psihiatric din New York leag` Er au \ns` acest fenomen de istoria fr`mântat` a a n i i „baby-boomer-ilor s`n`to[i [i boga]i” (vezi optimi[ti de dup` r`zboi, cu r`ni care trebucasetele de pe pagina 16). iau vindecate [i cu orizonturi promi]`toare. Explozia demografic` din SUA reflecta vitalismul postbelic. Familiile, reunite, Debut contradictoriu Odat` cu primul scâncet al celor 78 de mili- se \ntorceau la stilul de via]` tradi]ional oane de baby-boomer-i n`scu]i \n SUA din ia- cu speran]e de viitor. Mai târziu \ns`, au nuarie 1946, cea mai prosper` societate din \nceput s` transpar` tensiuni, Mai \ntâi istorie a \nceput b`t`lia pentru autentificare. R`zboiul Rece (1949): baby-boomer-ii Semnele Timpului Septembrie 2008

14


au fost prima genera]ie n`scut` \n umbra bombei atomice. Apoi au izbucnit fr`mânt`rile rasiale (1954) [i mi[c`rile de eliberare ale negrilor. Apoi rock’n rollul, simbolul culturii afro-americane, lua cu asalt cultura alb` (1955). |n aceast` atmosfer` de metamorfoze s-a cristalizat

genera]ia boomer-ilor, care s-au afi rmat prin materialism, carierism, gust pentru exotic, activism politic - o adev`rat` „genera]ie de c`ut`tori”. {i, odat` cu ei, a \nflorit una dintre cele mai tulburi revolu]ii din istoria modern`: contracultura.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 15


Cultur`

Genera]ia X (sau Genera]ia MTV)

Genera]ia „Baby-boomer” cei n`scu]i \ntre 1946 [i 1964 Primul grup (\n SUA) care a crescut cu televizorul \n cas`. Se caracterizeaz` prin individualism, libertinism, un optimism izvorât din \ncrederea de sine, dar [i cinism [i ne\ncredere \n institu]ii. Baby-boomer-ii sunt orienta]i spre materialism [i consumerism. |n Anglia, boomer-ii de]in 80% din bog`]ii, 80% din automobile de lux etc. Ei au introdus minijupa [i bikinii. Atitudine fa]` de religie: 67% din membrii acestei genera]ii s-au rupt de biseric`, din care unii (25%) s-au \ntors, dar cu vederi liberale.

cei n`scu]i \ntre 1965 [i 1980 Mul]i au crescut \ntr-un mediu familial destabilizat, obi[nui]i cu drogurile [i limit`rile economice. |i caracterizeaz` abandonul [colar, dezinteresul pentru un statut social [i opulen]`, apatia politic` [i ne\ncrederea total` \n institu]ii. Sunt cinici, frustra]i, lipsi]i de speran]`. Nefiind \n stare s` se descurce financiar, stau cu p`rin]ii [i duc o via]` de adolescent f`r` sfâr[it (m`nânc` [i dorm acas`, dar via]a lor se consum` departe de ochiul p`rintesc).

Genera]ia Y (sau Millenium Generation)

Genera]ia Z

cei n`scu]i \ntre 1981 [i 2000

cei n`scu]i \ntre 2002 [i 2008

|n SUA, unul din patru tr`ie[te \ntr-un c`min cu un singur p`rinte, iar trei din patru au mame care \ntre]in financiar familia. Sunt cunoscu]i ca ambi]io[i, competitivi, pretinzând mult, fani ai brandurilor, ai distrac]iilor [i ai juc`riilor, sunt ner`bd`tori, dar slabi comunicatori. Neg`sind acas` p`rt`[ia p`rin]ilor [i a bunicilor, sunt foarte dependen]i de via]a de grup pe care le-o ofer` [coala sau locul de munc`.

Ciuperca magic` |nc` din 1952, CIA desf`[ura, \n proiectul MK-Ultra, o serie de experien]e cu LSD-ul (Acid Lisergic Dietilamid), o substan]` halucinogen` foarte puternic`, extras` dintr-o ciuperc` parazit` a cerealelor, care poate altera dramatic procesele psihice. CIA spera s` g`seasc` „drogul adev`rului”, atât de necesar \n interogatoriile din timpul R`zboiului Rece. La \nceputul anilor 1960, CIA renun]ase \ns` la LSD, considerându-l ineficient. Când LSD-ul nu a mai prezentat interes pentru laboratoarele secrete ale CIA, ajungând \n strad`, acesta a dezl`n]uit un val de nebunie psihedelic` ce a transformat America peste noapte. Popularizat de rockeri ca instrument de cunoa[tere de sine [i a unei realit`]i superioare, promovat cu entuziasm de celebrit`]i (ca dr. Timothy

Prima genera]ie cu totul n`scut` \n lumea digital`. Sunt mari consumatori de filme. O genera]ie t`cut`, pierdut` \n lumi virtuale.

Leary de la Harvard University), LSD-ul a declan[at „revolu]ia psihedelic`”.

Hippie Corifeii „revolu]iei” au fost bitnicii (beatniks), un grup restrâns de intelectuali boemi de vârst` medie. Scârbi]i de politic`, de r`zboi [i de nedrept`]i sociale, s-au refugiat, prin 1964, \n periferia str`zilor Haight [i Ashbury din San Francisco. |[i spuneau hipster. Presa \ns` i-a poreclit hippie (sau hippy). Comunitatea lor nonconformist` adoptase o mixtur` de religii p`gâne. }inând-o \ntr-o petrecere continu`, bitnicii se drogau, cântau rock [i practicau sexul liber. Mai târziu, studen]ii din campusurile din jur veneau \n pelerinaj la bitnici pentru a-i admira. |n 1965, hippy deveniser` un grup social \n plin` detent`. Din 1966, sub numele Semnele Timpului Septembrie 2008

16


Woodstock, 1969

„The Family Dog”, ace[tia au lansat o serie de „festivaluri” de rock la care veneau \n jur de 10.000 de fani. Tineri frustra]i au \nceput s` n`v`leasc` \n zon`. |n vara lui 1966, ghetoul num`ra deja 15.000 de locatari. Când, tot \n ‘66, guvernul a declarat LSD-ul ilegal, hipio]ii au reac]ionat printr-o suit` de manifesta]ii vocale.

Copiii florilor Spre sfâr[itul lui 1966, alte grupuri de farniente s-au ad`ugat comunit`]ii. Hipio]ii scoseser` o foaie, The San Francisco Oracle, care anun]a, pentru ianuarie 1967, o adunare a tuturor „triburilor” la Golden Gate Park. Circa 20.000 de adolescen]i [i tineri au r`spuns apelului. |n ciuda protestelor localnicilor, autorit`]ile n-au f`cut mare lucru pentru a stopa manifest`rile. A urmat vacan]a de prim`var`: al]i liceeni [i studen]i de toate culorile au continuat s` se \ndrepte spre ghetou. Cu acel prilej s-a decis organizarea festivalului „Vara de dragoste”. Prin foaia lor [i apoi din om \n om, chemarea a f`cut ocolul SUA. Marile ziare, ca New York Times, ce raportau aproape zilnic mi[c`rile hippy, contribuiau astfel la popularizarea evenimentului. Lumea s-a trezit la o nou` realitate abia \n iunie 1967: mi[carea contraculturii c`p`tase dimensiuni na]ionale. La Golden

Ini]ial, Woodstock s-a vrut doar o afacere rentabil`, organizat` de patru \ntreprinz`tori tineri. Planul lor era s` produc` un festival de rock’n roll de trei zile, cu cele mai populare forma]ii, care s` atrag` pân` la 200.000 de fani. Ideea lor a g`sit un r`spuns puternic. Abia dup` ce organizatorii au vândut 186.000 de bilete, [i-au dat seama c` audien]a va fi cu mult mai mare, drept care au l`sat u[ile deschise oricui voia s` mai vin`. Scena a fost ridicat` pe terenul unei ferme din apropierea or`[elului Woodstock, statul New York. Timp de patru zile, ferma a devenit o minina]iune de peste 400.000 de hipio]i. Cu toate c` participan]ii s-au confruntat cu vremea ploioas`, cu lipsa hranei [i a condi] iilor minime de igien`, festivalul s-a desf`[urat remarcabil de pa[nic. N-au fost decât dou` cazuri de moarte (cauzate de supradoza de heroin`) [i patru avorturi spontane. Woodstock a fost cea mai mare lovitur` a contraculturii, consemnat pentru excesul consumului de droguri [i sexul liber.

Gate Park, unde hrana era gratis, iar dragostea [i drogurile erau la liber, se aciuaser` 100.000 de vis`tori de pretutindeni. Cântecul-manifest „San Francisco” (sau: „Asigur`-te c` por]i o floare \n p`r”) le-a dat supranumele de „Flower Children”. Sloganele lor („F` dragoste, nu r`zboi”) pledau pentru o lume „mai bun`”, inclusiv pentru eliberarea de orice restric]ii. Cum mahalaua nu putea acomoda afluxul de venetici, scena s-a deteriorat rapid prin vagabondaj, foame, probleme cauzate de droguri [i violen]`. Din fericire, \nceperea anului [colar i-a gonit pe mul]i dintre ei. Plecând, ace[tia au dus cu ei noua fi losofie, un nou comportament [i o nou` mod` care aveau s` penetreze lumea pân` \n Japonia [i Noua Zeeland`. A[a s-a n`scut contracultura, fundamentat` pe idealuri libertine, cu un nou

Septembrie 2008 Semnele Timpului 17


Cultur` set de profe]i [i apostoli, cu o nou` dogm` [i o nou` credin]`.

Liberare! Contracultura voia dou` lucruri: s` resping` ipocrizia [i corup]ia din vechea cultur` cre[tin` – care \nv`]a iubirea, dar practica rasismul; care aprecia munca, dar \i \njosea pe muncitori – [i apoi s` legalizeze op]iunile lor: consumul de droguri, sexul ne\ngr`dit [i libertatea fa]` de orice restric]ie social`. Sinceri [i naivi, hipio]ii credeau c` pot construi paradisul. |n realitate, erau \n[ela]i de viciul propriei lor fi losofi i, \ntrucât contracultura se baza pe dou` concepte antagonice. Primul era relativismul: nu exist` absoluturi [i astfel nimeni nu poate spune cuiva c` e gre[it. Al doilea concept era ideologia de stânga construit` tocmai pe absoluturi precum: bun`tatea \nn`scut` a omului, suprema]ia lui [i falsitatea ideii de Dumnezeu. Filosofia lor nu era decât o replic` a vechii erori grece[ti: sufletul e pur, dar trupul e corupt. Jean Jacques Rousseau o preluase \n mitul s`lbaticului nobil, afi rmând: civiliza]ia corupe omul bun de la natur`. Rousseau a pierdut \ns` din vedere o chestiune: dac` oamenii buni erau corup]i de societate, de unde a venit r`ul care a corupt societatea? Marx i-a s`rit \n ajutor, motivând c` r`ul era goana

dup` bani [i l`comia. Dar l`comia venea [i ea de undeva. De unde? Aici era r`spunsul ignorat de Rousseau: din om! Construit pe un viciu de fundament – pe ignorarea naturii degradate a omului – contracultura n-a putut produce, pe termen lung, decât un e[ec lamentabil. Drogurile au cauzat mai multe probleme decât lideri. Ideologia dragostei libere le-a lipsit sufletul de apartenen]`. |n loc de o lume mai bun` [i liber`, contracultura a produs o continu` foame de trans` [i sex, [i o \nstr`inare de lume. De pe urma ei, fanii s-au ales cu nihilism, cu lips` de sens [i cu depresii.

Dumnezei la schimb Ca nici o alt` revolu]ie spiritual`, contracultura a bulversat \ntregul sistem de valori iudeo-cre[tin. |n prim`vara anului 1968, Beatles-ii au plecat \n hagialâc la a[ramul lui Mahari[i1 Mahe[ Yogi, lâng` Gange, \n India de Nord, „ca s`-[i umple golul l`untric” 2. Acolo au meditat zile \ntregi \n c`utarea ilumin`rii. Impactul acestei experien]e asupra min]ii occiden1. Mahari[i – „mare sfânt” 2. Bob Spitz, The Beatles, 2005

Semnele Timpului Septembrie 2008 18


o nou` orientare civiliza]iei omului alb. |n ripost`, bisericile s-au v`zut nevoite s`-[i remodeleze \nf`]i[area [i serviciile: a[a au ap`rut megabisericile de tipul mallurilor, preg`tite s` ofere un meniu complet de op]iuni: s`li de \nchinare, s`li de fitness, restaurante [i cursuri de obstetric` pentru viitoarele mame.

Sublimare C`tre sfâr[itul anilor ‘70, odat` cu recunoa[terea drepturilor civile pentru grupurile discriminate, cu sfâr[itul r`zboiului din Vietnam [i cu relaxarea politicii sociale, mi[carea propriu-zis` a contraculturii nu-[i mai g`sea sensul [i, treptat, disp`rea \n neant. A[ramurile s-au \mpu]inat. Adep]ii lor – fo[tii adolescen]i – au trebuit s` ias` \n lume f`r` o educa]ie tale n-a \ntârziat s` se resimt`: Time Magazine i-a dedicat lui Mahari[i un articol: „Medita]ia: r`spunsul la toate problemele tale?” Genera]ia modelat` de televizor, \nv`]at` s` priveasc` la staruri pentru c`l`uzire, a reac]ionat prin imitare. Incanta]iile sau peyota amerindienilor f`ceau ca rug`ciunea [i credin]a cre[tin` s` par` demodate. Pentru boomer-i, religia devenise, al`turi de politic` [i sex, un alt cadru \n care s`-[i joace drama revolu]iei. Chiar [i cre[tinismul c`p`ta o tent` de rebeliune: boomer-ii nu mai mergeau la biserica p`rin]ilor, ci deveneau Jesus Freaks3. Pentru ei, Isus era \ntruchiparea perfect` a hipiotului, fi gur` ideal` de contracultur`: purta p`r lung, sandale, st`tea retras \n pustiu [i declarase r`zboi institu]iilor vremii. Adep]ii lui Mahari[i, Sun Myung Moon, Hare Kri[na, scientologii sau Jesus Freaks reprezentau totu[i o minoritate \n genera]ia baby-boomer-ilor. Ei au fost formatorii de opinie, ei au fost cei care au lansat un trend, inovatorii culturali care au dat 3. Jesus Freaks – sinomim al „Mi[c`rii pro-Isus” (Jesus Movement), curent ap`rut spre sfâr[itul anilor ‘60 ca subcultur` hipie, ce arbora un Isus radical.

[colar` corespunz`toare [i f`r` experien]` profesional`. Mul]i \ncercau du[ul rece al trezirii la realitate. Mi[carea hippy intrase \n legend`. Nu \ns` [i contracultura. F`r` industria cinematografic`, contracultura ar fi r`mas un episod al subculturii americane. Hollywoodul \ns` a transformat-o \ntr-un stindard al boomer-ilor de pretutindeni. Cinematografia anilor ‘70 a inoculat subtil \n con[tiin]a

Contracultura voia dou` lucruri: s` resping` ipocrizia [i corup]ia din vechea cultur` cre[tin` (...) [i apoi s` legifereze consumul de droguri, sexul ne\ngr`dit [i libertatea fa]` de orice restric]ie social`. lor spargerea tabuurilor sociale: libertinajul sexual, justificarea perversiunilor, acceptarea drogurilor [i a violen]ei. Ca efect, \n 1973, institu]iile de \nv`]`mânt americane acceptaser` ca studen]ii s` fie caza]i la un loc, a[a \ncât b`ie]ii [i fetele s` poat` „rela]iona” f`r` restric]ii. A[a a diseminat Hollywoodul contracultura pe mapamond. Metropole ca Londra, Amsterdam, Paris [i Berlin deveniser`

Septembrie 2008 Semnele Timpului 19


Cultur` |n cartea Paradoxul american (2000), David G. Myers apreciaz` c` bel[ugul material [i libert`]ile civile au catalizat degenerescen]a s`n`t`]ii na]iunii americane [i, implicit, a lumii \ntregi. Secolul al XXI-lea, epoca ce se anun]a cea mai avantajoas` de când e omul, arat` ca vremea cea mai rea din toate timpurile. Din 1960, rata divor]ului s-a dublat; sinuciderile adolescen]ilor s-au triplat; violen]a s-a cvadruplat; popula]ia penitenciarelor s-a cvintruplat, iar inciden]a depresiilor a ajuns, dup` mileniu, la o cot` de zece ori mai mare decât \n 1900. Americanii sunt mult mai pu]in ferici]i azi decât au fost \n anii ‘40, \n ciuda faptului c` au venituri cu 250% mai mari. pia]a de schimb a mi[c`rilor nonconformiste. |n 1968, contracultura a produs \n Paris o grev` general` care aproape c` a dus guvernul la c`dere. Prim`vara, cu câteva luni \nainte s` fie Cehia invadat` de tancurile sovietice, Leonid Brejnev a fost cutremurat s` aud` c` buzele tinerilor din Praga fredonau „San Francisco”.

Vine ceasul... Anii au trecut. Baby-boomerii, tr`i]i \n bun`stare, \[i fac bilan]ul. Statistica le indic` o rat` de divor] mai mare decât a genera]iilor precedente. Doar un cuplu din trei a prins „nunta de argint”. Adesea, nevestele sunt cele care-[i p`r`sesc so]ii. Aventura tinere]ii lor, prin h`] i[ul libertinismului sexual [i psihedelic, este privit` de cei mai mul]i cu jen`. Chiar [i cei care nu regret` ce-au f`cut atunci au ajuns s` recunoasc` faptul c`, de fapt, contracultura n-a fost altceva decât o mascarad` de \ng`duin]` de sine socotit` drept revolu]ie; „ciupercile magice” n-au dat pâine celor fl`mânzi.

Blestemul p`rin]ilor \n copii Dintre cele dou` mari utopii americane ale celei de-a doua jum`t`]i a secolului al XX-lea – utopia revolu]iilor sociale [i mi[carea contraculturii –, prima a \ncetat s` existe. |n schimb, contracultura continu` s` se perpetueze, re\ncarnat` \n cultul internetului – religia recent`. Dac` \n anii 1960, plecai „hippy” \n lumea larg` ca s` g`se[ti un sens vie]ii, azi po]i s` faci la fel, hoin`rind pe „autostr`zile webului”. Cei care-[i ucid timpul pe net sunt „evada]ii”. Po]i observa similitudinile dintre cultura internetului [i mi[carea contraculturii. Este acela[i joc, dar \n costuma]ii diferite. Internetul, instrument atât de util \n comunicare [i \n informare, este pe de alt` parte un cult al tinerilor, o revolu]ie permanent` \n care ace[tia decid singuri direc]ia \n care o vor apuca. Internetul inspir` aceea[i mentalitate de decentralizare, ca [i contracultura. „Curând, centralismul ca model a tot Semnele Timpului Septembrie 2008

20


ce exist`, de la familie [i biseric`... pân` la stat, va deveni un lucru al trecutului”, aprecia gurul internetului, Nicholas Negroponte. Dar cu ce pre]? Copiii baby-boomer-ilor dovedesc o l`comie superioar` p`rin]iilor. Ei au prins \n]elepciunea zilei, c`, dac` vrei s` ai succes \n via]`, trebuie s` fi i dispus la orice: s` min]i, s` manipulezi... c` „a[a func]ioneaz` lumea”! Consecin]ele sunt [i ele „naturale”. |n cartea B`ie]i pierdu]i (1999)4, dr. James Garbarino listeaz` o statistic` \ngrijor`toare: ■ Din totalul de 23.000 de crime pe an, 10% sunt s`vâr[ite de adolescen]i (sub 18), iar 18,25% - de tineri sub 21. ■ |n doar [ase ani (1989 – 1995), implicarea adolescen]ilor \n bande violente a crescut cu 50%. ■ Peste 50% din adolescen]i au fumat „iarb`” (marijuana), iar 10% au trecut la cocain`. ■ 27% poart` cu ei arme de foc. |nainte de explozia contraculturii (1965), doar 2% din adolescen]i [i tineri sufereau de depresie. |n 1995, num`rul depresivilor a trecut de 25%. Statistica, veche de peste zece ani, era doar o prognoz` a felului cum va ar`ta lumea f`r` Dumnezeu. Lipsa de apartenen]` parental`, lipsa de sens [i cufundarea tot mai mult \n virtual condamn` Genera]ia Z la \nstr`inare [i la pierderea sim]ului realit`]ii, nel`sându-i ca alternativ` decât materialismul, frenezia senzualit`]ii, disperarea, nihilismul [i violen]a. O statistic` a Organiza]iei Mondiale a S`n`t`]ii confi rm` juste]ea prognozei. |ntr-o ]ar` civilizat`, Olanda, \ntre 2003 [i 2005, rata de suicid la tineri a crescut, \ngrijor`tor, cu 49%.

Cale de \ntoarcere? Dr. Andrew Weaver54, profesor de psihologie la University of Hawaii, a revizuit peste 1.200 de studii publicate de Oxford University Press cu privire la rela]ia dintre religie [i s`n`tate. Rezultatul insufl` motive de speran]`: este lucru dovedit c` experien]a religioas` ofer` suport sufletesc, sens \n via]`, mai mult` stabilitate, satisfac]ie marital` [i reduce semnificativ tendin]a spre depresie, droguri, delinc-ven]`, anxietate [i suicid. Pentru baby-boomer [i succesorii lui, nu exist` c`i ocolitoare, ci doar drumul „fiului risipitor”, de la r`zvr`tire \napoi la alipire de singurul care poate s` ierte [i s` vindece. Schimb`rile \ns` nu se produc peste noapte. Este nevoie de curajul recunoa[terii st`rii de fapt, de reg`sirea valorilor str`vechi oglindite \n modelul Hristic, valori care au asigurat d`inuirea civiliza]iei cre[tine [i au legitimat aspira]ia c`tre fericire. ST 4. Dr. James Garbarino, Lost Boys: Why Our Sons Turn Violent and How We Can Save Them, (New York: The Free Press), 1999. p. 157. 5. Andrew Weaver, articolul „An Analysis of Research on Religious and Spiritual Variables in Three Major Mental Health Nursing Journals,” 1991-1995, Issues in Mental Health Nursing, 19(3), pag. 263-276

Septembrie 2008 Semnele Timpului 21


Social

O pia]` a mor]ii Din 1998, organiza]ia Dignitas a ajutat 8681 de oameni s` se sinucid`: unii, muribunzi \n chinuri insuportabile, al]ii, doar cu boli cronice, iar o alt` categorie, suferind de depresie.

|

n mai, anul acesta s-au \mplinit zece ani de când Ludwig A. Minelli, fondatorul organiza]iei Dignitas, propov`duie[te vestea cea bun` a mântuirii prin moarte. |ntr-o cultur` a publicit`]ii agresive, \n care toate mijloacele de comunicare se afl` sub asediul constant al produc`torilor de reclame, mereu \n c`utarea celor mai neobi[nuite c`i de a atrage aten]ia [i a seduce cump`r`torul, un titlu care spune „Noi te ajut`m s` mori” nu pare decât o alt` strategie de captatio printr-un element de surpriz`, direc]ionat spre un public indiferent la tiparele conven]ionale. Surpriza vine \ns` abia când cite[ti con]inutul reclamei din care afl i despre existen]a unei organiza]ii nonprofit din Elve]ia – Dignitas –, specializat` \n a oferi

o moarte u[oar`, f`r` durere, celor pentru care chinurile unei boli incurabile, \n faz` terminal`, au devenit insuportabile [i pentru care nimic nu se mai poate face ca s` le u[ureze suferin]a. Oferta umanitar`, popularizat` prin fi lme documentare televizate, prin presa scris` [i internet, este condi]ionat` de \ndeplinirea a trei cerin]e: un document care s` ateste existen] a bolii, lipsa opozi]iei din partea rudelor [i un contract semnat prin care pacientul Semnele Timpului Septembrie 2008

22


confi rm` c` dorin]a de a p`r`si lumea aceasta este voluntar` [i defi nitiv`.

Caritate pur` Promisiunea eliber`rii de toate chinurile este \mplinit` printr-un suicid asistat [SA]. Altfel spus, printr-o autoeutanasiere dirijat` de exper]i prezenta]i \n aceste reclame ca eroi capabili de o for]` empatic` impresionant` care, cu pre]ul unui sacrificiu psihic enorm, \i asist` pân` la cap`t

pe cei care pleac` „dincolo”, oferindu-le instruc]iuni de administrare a dozei letale. Ritualul trecerii variaz` \n func]ie de preferin]ele pacien]ilor: unii vor s` poarte o conversa]ie mai \ndelungat` \naintea actului fi nal, al]ii, \n dureri agonizante, se ggr`besc s` pun` cap`t torturii. Orica care ca ar fi visul muribundului, „asisri ten]ii” Dignitas t fac tot posibilul f s`-l transforme \n realitate: un ambient decorat cu lumân`ri colorate, un fond de muzic` clasic` etc. Nota bene: nimic din tot acest scenariu nu se petrece – dup` fondat d ` cum m`rturise[te ` torul [i directorul Dignitas – \nainte ca pacientul s` beneficieze de o perioad` de consiliere prin care se \ncearc` redirec]ionarea gândurilor \nspre via]`. Dac`, totu[i, dorin]a de a muri este exprimat` constant (pe o perioad` medie de dou` luni [i jum`tate), pacientul este \ncurajat s`-[i \mp`rt`[easc` planurile de suicid cu familia, pentru ca ultimele momente s` se petreac` \n mijlocul celor dragi, \ntr-un climat de \mp`care interioar`, iar nu \n singur`tate, \ntr-o institu]ie anonim`. Ludwig Minelli (75 de ani) m`rturise[te c` ideea \nfi in]`rii organiza]iei, al c`rei slogan este „Tr`ie[te cu demnitate, mori cu demnitate”, s-a n`scut dintr-o profund` compasiune pentru suferin]a uman` pricinuit` de boal`, pe care el o consider` o experien]` umilitoare [i nepotrivit` cu demnitatea pe care statutul de om o presupune.

{oc! Tocmai de aceea, serviciile caritabile oferite de Dignitas au ca destinatari to]i oamenii, f`r` discriminare etnic`.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 23


Social Nem]i, britanici, francezi, canadieni, austrieci, americani, israeli]i, libanezi, oameni din toate col]urile p`mântului (pân` \n prezent, din peste 40 de ]`ri) c`l`toresc \n Elve]ia pentru a-[i g`si ob[tescul sfâr[it „cu demnitate”. La fa]a locului, realitatea este parc` un decupaj dintr-un fi lm horror. Unii sunt târâ]i \ntr-un sac de nailon \nspre un lift, de-a lungul unui coridor mirosind greu a urin`; al]ii sunt sco[i de c`tre „escorte” ale mor]ii dintr-o dub` aflat` \ntr-o parcare marginal`, f`r` prezen]a vreunuia dintre cei dragi; iar unii sunt \nregistra]i, f`r` m`car s` fie bolnavi! Sunt simple dezv`luiri pe care presa interna]ional` le scoate la iveal` \ncepând cu aprilie 2003. Cazul Strokes aprinde scânteia: Robert (59) [i Jennifer (53) – cuplu britanic –, ambii suferind de depresie, niciunul diagnosticat cu vreo boal` terminal`, mor \mbr`]i[a]i la clinic`. Copiii [i familiile afl` totul abia dup` consumarea evenimentului, când trupurile ne\nsufle]ite le sunt repatriate, dup` dorin]a acestora, exprimat` \n scris \nainte de moarte.

Diavol gol Preten]iile Dignitas, de organiza]ie demn` de \ncredere, sunt rând pe rând r`sturnate: ■ P`r`sind mai vechea organiza]ie elve]ian` cu acela[i profi l, Exit, ale c`rei fonduri de milioane de franci elve]ieni au dus la o \ncrâncenat` lupt` pentru putere, Ludwig Minelli renun]` la un venit anual de £50.000 pentru a pune pe picioare grupul Dignitas – al c`rui singur membru (activ) este. Structura neobi[nuit` a organiza]iei e menit` s` exclud` orice tentativ` de lupt` pentru putere. Prin decizia directorului-fondator, Dignitas percepe o tax`2 de $10.000 pentru

asist a re a unui suicid \n condi]iile \n care valoarea unei doze letale nu dep`[e[te suma de $40. La aceast` tax` se adaug` o alt` tax`, de „\nscriere \n organiza]ie” \n calitate de membru-destinatar (numai ace[tia beneficiaz` de serviciile clinicii) [i \nc` o tax` anual` „de membru”. |n afara acestor taxe, Dignitas este o asocia]ie nonprofit. Pre]ul biletului de c`l`torie pentru clien]ii din str`in`tate nu este inclus \n taxele amintite. Aici s-ar putea face chiar ni[te economii: nu mai ai nevoie s` cumperi [i biletele de \ntoarcere! ■ Preten]ia de a oferi clien]ilor din alte ]`ri [ansa de a muri cu o demnitate pe care n-o pot g`si la ei acas` este infi rmat` de cadrul umilitor [i instabil al procedurilor SA, a[a cum dezv`luie presa interna]ional` (\n special cea german`, britanic` [i francez` – ]`ri \n care Dignitas are cei mai mul]i membri): dube, camere de hotel \nchiriate f`r` a anun]a scopul, apartamente \nvecinate cu bordeluri sau aflate \n proprietatea rudelor lui Minelli Semnele Timpului Septembrie 2008

24


(a p a r t a mentele veri[oarei din Zürich), propria sufragerie… Lipsa de stabilitate a unui cadru institu]ionalizat de desf`[urare a SA are leg`tur` [i cu nomenclatura derutant` privind statutul Dignitas: asocia]ie, societate, grup, clinic`, organiza]ie, companie. Minelli \nsu[i contrazice preten]ia de profund respect pe care l-ar avea pentru statutul privilegiat al omului \ntre celelalte vie]uitoare: \ntr-un interviu acordat Sunday Times (16.04.2006), \n care este \ntrebat despre moralitatea asist`rii unui client tân`r suferind de depresie, Minelli r`spunde: „Da, avea 21 de ani, dar \n natur` multe animale nu ajung la maturitate”; ■ Una dintre \ngrijor`rile care tulbur` inima acestui „samaritean milos” din Zürich [i pe care o folose[te drept argument \n pledoariile pentru promovarea serviciilor clinicii sale este c` sinuciderea pe cont propriu, f`r` ajutor profesionist, este o experien]` dureroas` [i, de multe ori, un experiment ratat. Pentru a evita aceste riscuri, Dignitas folose[te un cocteil pe baz` de barbiturice pe care clientul [i-l administreaz` pe cale oral` sau injectabil`. |n 2008 \ns`, Ludwig Minelli a introdus o nou` metod` de suicid (pe care o folose[te \n cazul \n care doza de barbiturice e mai greu de ob]inut): inhalarea de helium. Metoda presupune o canistr` de gaz [i o saco[` de plastic. Daily Mail avertizeaz` c` moartea hipotoxic` provocat` de helium nu e u[oar`, ci cauzeaz` convulsii severe.

Promisiunea de a acorda fiec`rui caz un timp \ndelungat de investiga]ie (de cel pu]in câteva luni) pentru a clarifica dac` decizia pacientului de a se sinucide este voluntar` [i constant`, iar nu dictat` de un impuls de moment sau de o presiune extern` este flagrant \nc`lcat`. Numeroasele cazuri solu]ionate suspect sunt comentate \n Artzte Zeitung [i Telegraph de senatorul elve]ian Hansreudi Stadler [i de procurorul-[ef al regiunii Zürich. Dup` o scurt` „consiliere” oferit` de un reprezentant al clinicii, pacien]ii sunt convin[i/ ademeni]i s` semneze contractul imediat, iar otrava le este administrat` \n termen de 24 de ore pentru ca victimele s` nu mai aib` timp s` se r`zgândeasc`. Ministrul regional de justi]ie pentru Saxonia Inferioar`, Elisabeth Heister-Neumann, declar`: „Prepararea de cocteiluri otr`vitoare a deviat \n pur` afacere, iar rapoartele medicale sunt folosite numai ca pretext”. Ideea c` SA la clinica Dignitas este rezervat \n exclusivitate persoanelor aflate \n faze terminale ale unor boli incurabile e doar un afi[ publicitar arborat \n campaniile de promovare a propriei afaceri.

Dup` o scurt` „consiliere” oferit` de un reprezentant al clinicii, pacien]ii sunt convin[i/ademeni]i s` semneze contractul imediat, iar otrava le este administrat` \n termen de 24 de ore pentru ca victimele s` nu mai aib` timp s` se r`zgândeasc`. |n practic`, Minelli se arat` bucuros s` lichideze pe oricine, „indiferent de condi]ia medical`. Nu conteaz` de ce sufer` oamenii, noi nu refuz`m pe nimeni” (The Telegraph, 2004). Chiar [i bolnavii psihici, schizofrenicii [i cei diagnostica]i cu boala Alzheimer au „momente de luciditate” \n care \[i pot exprima dorin]a de a muri. Pentru ace[tia, ca [i pentru cei deprima]i sau plictisi]i de via]`, moartea oferit` de Dignitas este „un act prietenesc” (BBC, 12 aug. 2002). Ideea de a-l manifesta numai

Septembrie 2008 Semnele Timpului 25


Social

fa]` de bolnavii pe moarte este o „obsesie britanic`”, spune Minelli, care-[i anun]` (\n The Sunday Times Magazine) planurile de a-[i extinde afacerea prin deschiderea unui lan] de centre ale mor]ii. Nu de alta: s` se fac` treaba mai cu spor!

Povestea unei legi

Practic` interzis` prin lege \n majoritatea statelor lumii, eutanasia voluntar` [EV] are o situa]ie paradoxal` \n raport cu legea elve]ian`: este interzis` prin lege, dar ...acceptabil` legal. Cauza? O problem` de terminologie, se pare: legea Elve]iei face o diferen]` fi n` \ntre EV [i SA. AmLegiuitorul \n dilem` |ngrijorat` c` un num`r tot mai mare bele practici presupun un scenariu cu doi de turi[ti veni]i \n ]ar` pentru a-[i pune actori: un expert [i un pacient. Spre deocap`t zilelor la Dignitas tinde s` fac` din sebire de EV, unde expertul este cel care Elve]ia o Mecca a turismului suicidal, Co- administreaz` pacientului o doz` letal`, \n SA pacientul singur face misia Na]ional` de Etic` acest lucru, dirijat fi ind de Medical` din Elve]ia a Guvernul elve]ian (...) cunosc`torul care-i pune recomandat guvernanapreciaz` c` dreptul la dispozi]ie preparatul [i-i ]ilor, \n 2003, un control arat` cum s` procedeze. mai riguros al fenomede a decide asupra A[adar doi termeni care nului prin intermediul timpului, locului [i descriu metode diferite organismelor de stat, [i modului \n care vrei pentru a ajunge la aceea[i suplimentarea condi]iis` mori ar trebui fi nalitate (moartea). Prilor de acces la clinicile privit, \n acord cu ma metod` (EV) e rea: art. suicidale. „Solu]ionarea” Conven]ia European` 114 din codul penal elvecazului vine \n 2006: gu]ian o consider` act crimivernul elve]ian nu doar a Drepturilor Omului, nal care se pedepse[te cu c` respinge propunerea ca un drept uman \nchisoarea de pân` la monitoriz`rii, dar aprefundamental! cinci ani. A doua metod` ciaz` c` dreptul de a (SA) poate fi bun` dac` decide asupra timpului, locului [i modului \n care vrei s` mori ar motivele \ncuraj`rii la suicid nu sunt egoistrebui privit, \n acord cu Conven]ia Euro- te (art. 115). Ceea ce reglementeaz` legea pean` a Drepturilor Omului, ca un drept este, deci, o problem` de procedur` mai degrab` decât acceptabilitatea unui act: uman fundamental! Semnele Timpului Septembrie 2008

26


semenul nu are voie s`-]i ia via]a (EV), tu \nsu]i, da – chiar dac` o faci \ndemnat [i ajutat de altul (SA). Discriminarea procedural` are o justificare istoric`. |n 1918, la data promulg`rii primului cod federal de legi, cele dou` articole vizau categorii distincte de cet`]eni. Art. 114 (EV) avea \n vedere categoria persoanelor cu probleme de s`n`tate, art. 115 (SA) se referea la cei care alegeau s` se sinucid` din dragoste sau din ra]iuni de onoare: \n urma unui faliment, de exemplu, când obliga]ia de a-]i onora datoriile la banc` nu mai putea fi \ndeplinit`, puteai apela la un prieten din armat` care s`-]i \mprumute arma [i s` te ajute s` te \mpu[ti ar`tându-]i cum s` faci. Cum \ns` \n codul de legi nu au fost specificate categoriile umane vizate de legiuitori, art. 115 a devenit baza legal` de func]ionare a societ`]ilor ca Dignitas. {i acum – ca [i \n trecut – articolele bucluca[e (114-115) tr`deaz` o problem` de fond mai mult decât una terminologic`. Disputa ]inte[te la ideea de autoritate suprem`: cine este st`pânul vie]ii [i al mor]ii? Dumnezeu sau omul? Dup` judecata umanist`, legalizarea EV / SA este doar o alternativ` la codurile de legi tradi]ionale, un act ra]ional reprezentativ pentru ceea ce Minelli nume[te „atitudine modern`” eliberat` de „tabuuri”. Totul se reduce la puncte de vedere: ceea ce \ntr-o cultur` se nume[te crim`, \n alta se nume[te act caritabil, iar ceea ce unii numesc complicitate la crim` al]ii consider` c` e un act prietenesc. Judecata umanist` – care evalueaz` acceptabilitatea metodei dup` motiva]ie (cu ce unitate de m`sur` se va fi m`surând aceasta?) – subscrie \n ultim` instan]` la logica lui Machiavelli: scopul (eliberarea de chin) scuz` mijloacele (crim` / complicitate la crim`). Elve]ia – ]ar` cu legi dintre cele mai liberale din lume – recunoa[te oficial legitimitatea principiului individualismului radical, care are la baz` ideea c` noi to]i suntem st`pâni peste trupurile noas-

tre [i de aceea ar trebui s` fi m \n stare s` facem tot ce vrem cu via]a noastr`, inclusiv s-o distrugem. |n sfâr[it! Victorie pentru b`trânul avocat: declara]ia Cur]ii Supreme a Elve]iei \nseamn` pentru Minelli recunoa[terea „dreptului la suicid” ca „drept uman fundamental”, iar pentru c` drepturile omului sunt „inerente, necondi]ionate” \nseamn` c` SA este o op]iune legitim` pentru oricine, „un dar minunat oferit oamenilor”. E suficient s` spui c`-l vrei. Nici m`car o alt` condi]ie. Ciudat` logic` [i [chioap`! C`ci dac` liberul arbitru este un drept dat prin na[tere de Dumnezeu tuturor oamenilor

[i, de aceea, un drept fundamental, felul \n care \l folosim e o problem` derivat`, care trebuie judecat` \n mod inerent prin raportare la ceva. Sistemul de referin]` nu poate fi altul decât unul valoric, deci repere de ordin etic, moral, religios. Obiectul [i legitimitatea alegerilor pe care le facem (dreptul de a mânca biscui]i sau dreptul de a fuma marijuana, de ex.), f`r` a se \nvrednici (\ntotdeauna) s` intre pe lista drepturilor omului, au, de aceea, pozi]ii diferite \n raport cu legea. Minelli nu se d` b`tut: „Pentru c` suntem convin[i c` [dreptul la moarte] este un drept uman garantat [i pentru c` eu personal sunt un

Septembrie 2008 Semnele Timpului 27


Social avocat al drepturilor omului, eu lupt pentru ca acest drept s` fie respectat \n lumea \ntreag`”. Pentru oponen]ii mi[c`rii proeutanasia (pro-E), anun]ul e confi rmarea intui]iei exprimate de la \nceput, c`

Interesul pentru suicidul asistat e atât de mare \n \ntreaga lume, \ncât ceea ce a fost de mult` vreme o practic` na]ional` discret` \n Elve]ia s-a transformat \n ultimii zece ani \ntr-un fenomen interna]ional. \ncercarea de a „liberaliza” EV / SA este o strategie de implementare a unui nou tip de cultur`: „cultura mor]ii la comand`”.

O mi[care global` Interesul pentru suicidul asistat e atât de mare \n \ntreaga lume, \ncât ceea ce a fost de mult` vreme o practic` na]ional` discret` \n Elve]ia s-a transformat \n ultimii zece ani \ntr-un fenomen interna]ional. 1998 este anul \n care se na[te Federa]ia Mondial` a Societ`]ilor pentru Dreptul la Moarte [FMSDM]: o organiza]ie interna]ional` nonguvernamental` care ap`r` dreptul de a muri cu demnitate. Potrivit manifestului Toronto, formulat \n 2004, aceasta \nseamn` c` individul are dreptul de a-[i programa moartea, ca form` de exercitare a liberului arbitru. Misiunea Federa]iei este – dup` cum spune Minelli – „propov`duirea evangheliei eutanasiei” pân` la marginile p`mântului. |n acest scop, sunt stabilite obiective concrete pe care membrii FMSDM urmeaz` s` le realizeze \ntr-un timp stabilit de comun acord. La \ntâlnirile periodice – care au loc la fiecare doi ani – se evalueaz` experien]ele trecute [i se fac noi planuri de viitor, \n special proiecte referitoare la strategii de diseminare a ideologiei specifice \n „zonele albe”. Dup` zece ani de existen]`, organiza]ia este reprezentat` \n zeci de ]`ri de pe toate continentele.

Pentru Europa, Ludwig Minelli este evanghelistul cel mai proeminent al acestei mi[c`ri. Strategia de lupt` pe care o recomand` este cea practicat` de el \nsu[i cu succes: aducerea \n instan]a de judecat` a unor cazuri-limit`. Câ[tigarea acestor procese creeaz` precedente favorabile demol`rii tabuului referitor la EV / SA [i, de aceea, tribunalele reprezint`, dup` el, cea mai rapid` [i mai u[oar` cale de a ajunge la recunoa[terea dreptului la moarte ca drept uman fundamental \n toat` lumea. |n America, activistul cel mai renumit – un guru al SA – este Derek Humphry. Acesta a jucat un rol decisiv \n câ[tigarea b`t`liei pentru legiferarea SA \n Oregon, singurul stat american care are o astfel de lege. A pus bazele celei mai dinamice societ`]i care ap`r` interesele Federa]iei pe continentul american: Compassion and Choices [C&C]. Dup` mai multe experien]e e[uate de a legifera EV / SA prin

Semnele Timpului Septembrie 2008 28


parlament, \n mai multe state \n acela[i timp, C&C a adoptat pentru anul 2008 strategia pa[ilor m`run]i, sub sloganul „Oregon plus Unu”. Aceasta \nseamn` c`, pân` la sfâr[itul anului \n curs, C&C are ca ]int` recunoa[terea celui de pe urm` drept al omului \n cel pu]in \nc` un stat american, pe orice cale posibil`: tribunale, referendumuri, mass-media etc. Misionarul SA \n Australia este doctorul Philip Nitschke, fondatorul grupului Exit. Acesta a purtat cu succes lupta pentru legiferarea SA pe acest continent, \ns`, la scurt timp dup` intrarea \n vigoare, legea a fost respins`. |n prezent, Nitschke c`l`tore[te \n toat` lumea pentru a face cunoscute clinicile suicidale, iar strategia specific` de lupt` pentru dreptul la moarte const` \n inventarea unor mijloace simple [i eficace de a provoca moartea f`r` durere: a) „pilula p`cii” / „pilula ultimei dorin]e” e o re]et` inventat` din ingrediente u[or de g`sit \n orice gospod`rie, despre care Nitschke spune c` ar trebui s` fie disponibil` \n supermarket pentru to]i doritorii. Cei deprima]i, b`trânii senili, adolescen]ii nelini[ti]i, to]i ar trebui s`-[i poat` cump`ra moartea la fel cum ar comanda o pizza: cu cartea de credit; b) „COGen Generator” e o alt` inven]ie a doctorului, o „ma[in` de sinucidere u[oar`” care-i ajut` pe oameni s` se gazeze singuri la ei acas`.

Voci \n defensiv` De cealalt` parte, organiza]ii ap`r`toare ale dreptului la via]` scot la lumin` un num`r impresionant de cazuri care eviden]iaz` panta lunecoas` \nspre care \nclin` ideologia FMSDM: de la eutanasie voluntar` la eutanasie involuntar` – un fenomen care aminte[te de experien]a nazist` cu ideologia eugenic`, de purificare a spe]ei de exemplarele slabe. Wesley Smith de la Institutul Discovery, avocat, lector interna]ional [i autorul câtorva c`r]i de bioetic`, atrage aten]ia asupra a ceea ce pare s` prind` contur ca un semn al timpului: „Mi[carea eutanasiei a devenit mult prea sofisticat` \n ultimii ani: ceea ce a fost la \nceput o idee impracticabil` a devenit acum un model profesional, o mi[care a elitei profesionale”. Dar cel mai grav lucru e c` \ntreg sistemul de valori, bun de când e lumea, se r`stoarn`. B`t`lia pentru via]` - valoare suprem` care a n`scut medicina lui Hipocrate – este substituit` cu b`t`lia pentru moarte. O lume care a pierdut cerul, speran]a [i sensul de a fi \[i pleac` ochii \n cenu[`, c`utând \n moarte suprema \mplinire. Omenirea duce lips` de ceva sau de Cineva... ST 1. Cf. site-ul oficial al Euthanasia Prevention Coalition, Suicide Tourists Dying at Dignitas Clinic in Switzerland, 28 mai 2008. Alte surse men]ioneaz` 4.000 pentru preg`tirea suicidului [i \nc` 7.000 pentru „cur`]enia” de dup`, funeraliile. 2. Das Spiegel, Liberty Post, The Lancet, Sunday Times, Le monde, Agence France-Presse, Daily Mail, New York Times, Times, Swissinfo etc.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 29


Social Soc

Anca Porumb

o carie a civiliza]iei Anul nul trecut, trecut, UNESCO UNES le-aa ff`cut num`r`toarea: um`r`to 774 de milioane ne de analfabe]i nalfabe] pe tot globul. Când analfabe]i, la Africa Subsaharian`, la ]`rile arabe, la Cuba â d spunem em ana ]i, ne n gândim, m, desigur, de sau la Argentina. Surpriz`! civiliza]ie au iz`! Chiar [i ]`rile care se mândresc ccu un nivel ridicatt de civil ´ analfabe]ii lor. abe]ii lor

|

n SUA, A, 50% din liceeni cred c` Sodoma S [i Gomora omor sunt c`s`tori]i1. O familie de nivel vel mediu din Philadelphia are \n 2 cas` o singur` carte: cartea de telefon t . Cât despre re elevii români, ace[tia cred c` „Nilul estee un fluviu r`mas de pe vremea organ oarefaraonilor”, „creierul creierul este un or cum capului”, iar „capitala um indispensabil indispe Casa Alb`”. Glume amuzante, SUA este C ` . Gl ne spune verde dar Comisia Comis European` pean` n \n n fa]`: 53% din adolescen]ii adolesce ] români nu

\n]eleg |n plin` ]eleg ceea ce citesc. cit plin civiliza]ie, ie, eticheta lipit`: analfabetism funcicheta a fost lip analfa ]ional. nal.

Premiul emiul \ntâi cu c coroni]` ] Raportul anual privind ivind sistem sistemele comunitare de nitare de educa]ie, dat publicit`]ii publ Comisia European` (CE) isia E E) \n luna iulie ]ara 2008, 8, situeaz` situ ]ar noastr` r` \n coada lis[tiin]` de carte. tei la criteriul criteriu [ti art Indicatorii tras concluziile pe baza c`rora s-au s concl ziile sunt: Semnele n Timpului Septembrie tembrie 2008

300


Analfabetismul smul ffuunc]ion nc]ional3 se rrefer` la inca pacitatea ac in dividului de a f olosi ddepr inderile erile de citire, scriere riere [i u tilizare a c alculatorului rba ulatorului \n situa]iile de zi cu z i. Nu e vo vorba de i nabilitatea nabilita d e a c iti, c i ddee i nabilitatea ddee a \\nn]elege ]ele ceea ce cite[ti. cite O persoan` persoan analfabet` fabet` func]ional are dificult`]i `]i \n completarea co ea unui u formular, lar, nu \n]elege instrucin uc ]iunile s crise, d escifreaz` cu g reutate rticol ddee zzia iar, re ate uunn aarticol de ccircula]ie, nu [tie s` consulte un dic] dic]ionar semnele de i onsulte un

ab absolvirea de studii universitare, universitare renun]area timpuriee la [coal`, nivelul de \nniv ]elegere [i interpretare ]elege terpretare a textelor citite, num`rul absolven]ilor num`r olven]ilor de matematic`, matic`, [tiin]` [i tehnologie, precum [i participa[tiin] nologie, prec pa rea adul]ilor adu la activit`]i de \nv`]are pe parcursul vie]ii. ii. |n anul 2000, la Lisabona, ona CE \[i propunea cel pu]in nea o reducere cu ce 20% a analfabetismului, betismului, iar pân` \n 2010 90% din elevii s` nu mai abandoneze [coa[coa la de timpuriu uriu (la 18-24 de ani) [i 85% din tineri ineri s` absolve liceul. La op opt ani de la \ncheierea tratatului, cheierea trata printre European` rintre ]`rile din Uniunea Europe (UE) corigente la educa]ie uca]ie se num`r` num` [i România, cu bulinele negre de rigoare: ul rigoar ■ Unul din doi români cu do adolescen]i cen]i rom vârsta de 15 ani are dificult`]i ] de citire c t [i

tobuzului. AAceste ceste per ssau or arul au to pe soane de vin s ubiecte ale ma rginaliz` rginaliz`rii socia le, pr ezint` un r isc ma i ma re de \mboln`vire, ai m ici. E xist`, d e n`vire ddee s tres [ i a u ve nituri ri m mai mic asemenea, o corela]ie funcela]ie \ntre crim` [i analfabetismul analfab ]ional: 70 % d in d e]inu]ii a dul]i [ i 8 5% d in d elincven]ii e]i juvenili a fla]i \ n \ nchisorile a mericane juveni chi ane a u f ost c lasa]i c a analfabe]i rivitt N ational lfabe]i fu nc]ionali nal \n anu l 2000 000,, pot p otriv Institute fo for Literacy. cy.

\n]elegere a unui nu text. 53% din adolescen-]ii români sunt aanalfabe]i func]ional, pro-cent de peste d dou` ori mai mare decât media „Este o problem` real`. edia UE (24%). ( Capacitatea de a citi este o competen]`compete cheie heie pentru \nv`]area continu`”, c nu`”, a declarat at comisarul european europea pentru ntru educae ]ie, Jan alarmant decât ac acest an Figel. Mai alar procent proce t este, de fapt, trendull analfabetisanalfabetis mului: ulu de la 41,3 % \n \ 2000, la 53,3 % \n 2008. Bulgariei, care se pla08 Cu excep]ia B seaz` az pe locul imediat urm`tor, cu 51%, restul st statelor din in fostul bloc comunist co au rezultate mult mai bune decâ decât România, Cehia \nregistrând d 24%, 24% Ungaria 20%, - 16%. Adolescen]ii care %, iar Polonia Po Adole citesc doar esc cel mai bine suntt fi nlandezii, nla 4,8% 8% având avân probleme de lecturare, le e, urma]i a]i de irlandezi irlandezi [i de d estonieni. tonien La nivelul \ntregii popuntregii Uniuni Uniu Europene, Euro e, procentul pro la]iei cu probleme eme de d \n]elegere ]elege a crescut de la 21%, \n 2000, 0 la 24%, \n \ 2008. 8. „Ci„Ci tirea unui text tex nu \nseamn` amn` nimic mic dac` nu arat` c` n i-ai \n]eles es mesajul. Raportul Rapor a

Septembrie 2008 Semnele Timpului Septembri 31


Social Soc laa nivelul elevilor vilor de liceu ne\n]ele ne\n]elegerea analfabetismului unui text e echivalent` ch analfabetism func]ional pe pia]a muncii, adic` elevii nu au capacitatea de a face corela]ii \ntre \ntr-un secven]ele de informa]ie a]i cuprinse \n text”, Florin ext”, trage un semnal nal de alarm` F (ConsorColgeac, pre[edintele ele Edu-Gate Ed (Co ]iul iul Român pentru u Educa]ia Educa]i Copiilor [i TiTalenta]i). nerilor Supradota]i a]i [i Talent ■ Unul din cinci are nci tineri români rom ar doar optt clase. Rata ta tinerilor care \[ \[i \ntrerup \ studiile ile dup` terminarea gimnaziului gimna ui plap seaz` România primele cincii st state mânia \ntre prim europene ropen ce se confrunt` cu abandonul ndo [colar tim timpuriu. uriu. |n ce prive[te num`rul um` celor care [coal`, are renun]` nun]` de timpuriu la [co pe primele mel pozi]ii se s afl` Malta [i PortuPor galia, iar cei mai mul]i tineri ineri interesa]i in resa]i de continuarea studiilor suntt \n C Cehia, Polocontin nia [i Slovacia. Dac` \n ]ara noastr` 19% din elevi Participarea rea la program programele p`r`sesc devreme r` `]]are de-a lungul lungu de \nv`]are [coa oa la, \n Malta puuvi plaseaz` asseaz` Bucure[tiul Bucure[ti vie]ii tem m vorbi de o rat` mu u l loc \n UE. Doa pe ultimul Doar de 42%, iar \\n Portu3% d 1,3% din românii de vâr vârst` galia li procentul \nre\nre gistrat este de 39. 9. |n tiv nu s-au -au m`rg activ` m`rginit la anul 2006, circa r [ase se ob ob]inerea unei diplome diplome, milioane de tineri mil in eu uur ad de urmând diverse stadii ropeni pe au p`r`sit `r` preO treime din copiii cal en te obliga]i s` munceasc` calificare, procent ce nu este matur sistemul eduma egalat decât de cel al sunt analfabe]i, 40% ca]ional, de[i Comi]i de[ unt anal % Bulgariei gari i. Bulgariei. au un nivel sia European` \[i opea nive redus al abilit`]ilor de scris [i propusese s` reduc` lit`]ilor d citit, cinci astfel aceast` cifr`` la numai dou` milioa milioane. cit t, unul din cin fel de copii cop nu a fost |n România, mânia, rata abandonului [colar niciodat` ciodat` la [coal`, [coal iar opt din zece copii sunt romi. s-a triplat iar peste care at \n 2007, fa]` de 2000, ia are nu merg la [coal` [c ro 70.000 de copii sunt nevoi]i, \n preze prezent, s` ■ 1% din români \nva]`` pe tot parcursul munceasc` românii cu vârsta sc` \n loc s` \nve]e, potrivit unui vie]ii. ]ii. Abia 11% din român studiu realizat de organiza]ia n neguver- \ntre re 25 [i 64 de ani se pot mândri cu o namental` l` Salva]i Copiii. Muncile \n care diplom` de studii universitare,, ceea ce sunt implica]i UE. Proca]i copiii \i transform` \ntr-o reprezint` jum`tate din media U social` vulnerabil`. centul Bulgariei [i de categorie so cial` extrem de vu ntul este est dublu \n cazul zul Bulg obliga]i, pentru a supravie]ui, s` trei ori ma mai mare \n cazul Estoniei. Pân` Ei sunt oblig ul Est cer[easc`, s` spele [i Croa]ia, er[easc`, ss` distribuie buie droguri, d oa]ia care nu este stat at membru UE, parbrize s` \ntre]in` mai România arbrize sau s ntre]in` rela]ii sexuale are un rezultat rezu m bun decât de [ii risc` ziln zilnic s` fie abuza]i psihic. (1 (16,3%). abuza] fi zic [[i p Semnele n Timpului Septembrie tembrie 2008 322


Participareaa la programele de \nv`]are de-a lungul vie]ii Bucure[tiul pe e]ii plaseaz` Buc ultimul loc \n UE. Doar 1,3 1,3% din românii ultimu vârst` activ` la ob]inede vârs v` nu s-au m`rginit m diplome, rea unei u ome, urmând urmân diverse stagii gi de calificare, procent ce nu eeste egalat dede cât de cel al Bulgariei. ulgariei. |n Suedia, Suedia de pild`, ld` unul din trei adul]i a participat la programele de formare Danemarca mare continu`, Danem \nregistreaz` 29%, Marea Britanie - 26%, 26% iar Olandaa - 15%. |n UE, media adul]ilor care la \nv`]are activ` de-a lungul are recurg rec lu vie]ii este, \n prezent, de 9,7%, \n cre cre[tere e]ii es 7,1% \n 2000. de la 7,1 „Aproape o treime din for]a de m munc` comunitar` nu studiile liu [i-a defi fi nitivat studi ceale [i aproximativ un sfert din copiii \n m c vârst` de 15 ani din Europaa nu u pot citi.

Aceste milioane ne de europeni openi vor \ntâmpina dificult`]i din ce \n cee mai mari \n n ceea ce prive[te propria dezvoltare, pr zvoltar ca s` nu mai loc de munc`”, m vorbim de g`sirea unui nui lo em a avertizat ofi ficialul european, pean, Jean n Figel. F |n România, aceste cifre incredibio ân credibile au fost primite cu scepticism [i nu au ceptici declan[at printre oficiali, ci, an[at \ngrijorare \ dimpotriv`, mpotriv`, o reac]ie c]ie tipic mioritic`: mioritic` europenii |ns` [i evalu`rile openii ne persecut`. pe 4 na]ionale n , neluate \n seam`, se spun acela[i lucru. Potrivit Programului Interna]ional P am OECD de Eva Evaluare a Elevilor, or, România ocup` pozi]ia 3 34 din ce cele 42 de ]`ri participante. Confo Conform evalu evalu`rii EDU CER din U CE 2007, \nv`]`mântul românesc este \nv`]`m ste \ncremenit \n parad paradigma comunist` a ultimilor 30-40 de ani. A Aprecierea ecierea SAR SA 2007 07 este la

Septembrie 2008 Semnele Timpului Septembri 33


Social Soc fel de tran[ant`: nt`: \nv`]`mântul \nv românesc rom mediocritate. este fabric` autohton` ut de mediocrita

Planeta analfabe]ilor Plan Din cele 774 de milioane m de an analfaUNESCO5. be]i, 64% sunt femei, i, p potrivit UNE copii nu Mai mult de 72 de milio milioane de cop lanseaz` sunt [colariza]i. Tot UNE UNESCO lan analfabetismul \n un avertisment privind analfabetism ana Europa: uropa: nouã milioane de analfab aanalfabe]i \n centrul ntrul [i estul ul continentului (2008 (20 008 EduEdu cation Monitoring Report), n for All Global Monitorin epo cu toate c` rata alfabetiz`r alfabetiz`rii este dee 9 96%. De asemenea, unul din [ase adul]i britaasem br nici este de scrieree [i te lipsit l it de abilit`]ile ab [ citire ale un unui copil d de 11 ani. |n fiecare are an, 100.000 p`r`sesc [coala 0 de d elevi levi britanici bri [co analfabe]i britanic abe func]ional, scria ria ziarul zia Daily Telegraph, \n iunie 2006 2006. |n SUA, nivelul alfabetiz`rii etiz`r este de 99%. Cu toate acestea, \n \ fiecare an, douã milioane de persoane se adaug` milio rso ug` num`rului de analfabe]i func]ional m`rulu alfabe ]ion care atins 40-44 milioane de persoane re a atin soa (21-23% din adul]i). Statisticile creioneaz` 1-23% d nea o realitate \ngrijor`toare: 50 de milioane \n ioan de nu d americani i u dep`[esc nivelul clasei ei a patra la citire, 20% absolven]ii de liceu re, 2 % din absolven]i pot fi clasifica]i ca caa analfabe]i func]ional (National Right Foundation), iar (Na gh to Read Foun 43% func]ionali % din analfabe]ii nalf unc]ion tr`iesc \n s`r`cie (National Institute s`r tute for f Literacy). |n cheltu| fiecare re an, an guvernull american am heltu ie zece miliarde iliar de dolari pentru combamba terea analfabetismului. tismului. Un studiu despre re

Biblia, a bestseller neg neglijat ■ Anua Anual, \n A America se vând nd 25 de milioane de Biblii. O statistic` eviden]iaz` stic` Gallup G az` faptul c` mai mult de 75% din di americani \[i afirm` firm credin]a c`` Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu. Dumne ■ |n 2006, americanii am au cheltuit 2,4 miliarde de dolari ppe Biblii [i alte c`r]i religioase. rel g ■ The BBapti aptist SStandard tandardd, o p uublica]ie ca]ie a C onven]iei B aptiste d in Texas, afi afirm` c` organiza]ia cre[tin` Gideons International distriTexas cre buie anual \n excess 45 de milio milioane de Biblii, adic` 86 de Biblii pe iblii, adi minut (Chicago Tribune, une, iunie 20 2007).

nivelul alfabetiz`rii abetiz`r [i locul ocul de munc`, m publicat de N Northeast Institute titute \n 2001, a concluzionat de concl ionat c` c pierderi de miliarde mil dolari ri \n aafaceri (productivitate sc`zut`, gre[eli, acci accidente) s-au d datorat analfabetismului func]ional. un

Pio[enie nie analfabet`` „Degeaba geab [tiii s` cite[ti cite dac` nu ai citit niciodat` Biblia!”, campaninicioda ia!”, este mottoul ttoul cam ei de citire a Bibliei, ini]iat` i ` de Institutul Inst de studii biblice b ice Sola Scriptura. S riptura. |n acest context, xt putem m vorbi de d analfabetism biblic. Din p`cate, spunea Woodrow Kroll, pre[edintele funda]iei pre[e ei Back to the Biblee, analfabetismul biblic nu ]ine de incapacianal tatea de a citi [i \n]elege tate ge Biblia, Biblia ci de neglijarea Scripturii6. Statistici gl area Scripturi atistici cit citate \n The Baptist aptist Standard d, \n decembrie 2000, confi rm` r`spândirea analfabetismului biblic: lfabetis ic: ■ Sondajele Gal Gallup arat` c` aproape jum`tate m`tate din americani a ani nu pot numi prima ma carte a Bibliei, numai o treime [tiu cine a rostit predica de pe p p munte (mul]i \l numesc pe Billy Graham Graham, nu pe Isus), s`rb`tore[te s), iar un u sfert nu [tiu u ce se s`r de Pa[te. a[ Barna spun ■ Statisticile tatisti Ba n c` 12% din cre[tini [tini cred c` so]ia lui Noe No este Joana d’Arc. d’A Semnele n Timpului Septembrie tembrie 2008

344


■ |n timp ce 80% din di americanii me chestitiona]i puteau ingredientele unui Big au numi in ie ig Mac sau numele membrilor trupei Beatles, mele memb or tr doarr [ase d din zece [tiau porunca a [asea. Statisticile nu surprind mult, tistici surp d prea pr având c` secularismul d \n vedere ve se mul nu include religia li i pe lista saa de priorit`]i. ]i. Surpriza vine din alt` parte: te: analfabetismul mul biblic este revistaa ste prezent [i \n biserici. |n 1999, 9, revist Christianity istianity To Today prelua un studiu iu efecefe tuat la Colegiul Biblic Wheaton: ■ Jum`tate um`tate din d studen]i nu puteau pune e \n ordine biblice: Moise \n rdine evenimentele even Egipt, lui Isaac, moartea lui S Saul, pt, na[terea lu exilul xilul lui Iuda. I ■ O treime nu l-au identificatt pe Matei dintr-o list` cu nume Testament. um din Noul Testamen Doar 20% d din cei chestiona]i ■ Do stiona]i puteau pu plasaa cc`l`toriile ile lui Pavel \n Faptele Apostolilor or. ■ 67% nu [tiau predica de pe munte iau c` predic apare scris` scr \n Noul ul Testament. Te Surprinz`tor, din americani au o prinzz`to 92% d Biblie lor. George Gallup ie \n casele cas Geo allup spunea spu c` americanii ador` Biamericani respect` sau chiar iar ador blia, dar nu o citesc. De ce nu i d u citesc oamenii Biblia? Tyndale House Publishers a c`utat r`spunsul [i a aflat c` 64% din americani nu u citesc Biblia pentru c` sunt sun prea re ocupa]i, iar 80% pentru c` este greu de \n]eles. Woodrow Kroll penroll g`se[te o explica]ie exp aceast` stare „Când vorbim de tru ac are de fapt: „C analfabetism biblic \n America, nu ne analfab Am e referim la incapacitatea itatea de a cciti, ci la alegerea ea de a nu citi. Analfabetismul nalfabetismul biblic a deveve nit o epidemie epid e \n America.” {i ar trebui ebui tratat ca o „urgen]` dup` cum rgen]` medical`”, du spunea George Gallup jr. e Gal

tob` de analfabe]ii [mecheri care e ccarte, ci anal s-au \mbog`]it legii. Efortul inmb t la limita lim telectual a succesului. telectu nu este o garan]ie g sului. Consecin]a: biblioteca fost \nlocuit` ca a fos it` cu messengerul, \n timp cee temele se rezolv` m t v` printr-un click cu ajutorul oru Google sau u rere ferat.com. Dac` este ne neglijat`,, educa]ia [colar` e „poate aduce prejudicii ii cel pu]in la fel de mari cum um face corup]ia, orup]ia, numai c` pe termen lung [i ffoarte greu de remediat”,, atr`gea aten]ia fostul [ef al delega]iei Co-f misiei Europene \n România, Jonathan Scheele. cheele Cu toate acestea, [coala nu este

Son Sondajele ondajele Gallup a arat` ` c` ap aproape jum`tate `t t na americani nu p umi p a car din pot numi prima carte a liei, numai o ttreime e [tiu cine a ro Bibliei, rostit pr ica de pe m fe nu predica munte (...), iar un sfert [t e se s`rb [tiu ce s`rb`tore[te de Pa[te. singurul vinovat pentru analfabe] analfabe]ii care sing defi „N-am l`sat d leaz` cu imbecilitatea itatea lor. „N niciodat` [coala s`-mi afecteze [c afectez educa]ia”, spunea, cine are urechi de auzit,, unea, pentru pe e urec Mark ark Twain. Twai Acum 2 2.000 de ani, un famen etiopifa tiopian,, aflat \n cc`l`torie, `l`tori cerceta erceta Scripturile, dar Isaia. ar nu \n]elegea \n]e ea vorbele vo e profetului prof Un cre[tin, Filip, ilip, trimis t is de un \nger al Domnului, \i pune o simpl` \ntrebare: pl` \n re: „|n„|n 7 ]elegi tu ce cite[ti?” ci . Dorin] Dorin]a luii sincer` de cunoa[tere d re prime[te r`spuns r`spu imediat. im Altfel, ar fi intrat [i el \n rândul in râ l analfabe]ilor ffunc]ionali. |n conse consecin]`, nc] `, celor c`rora nu le este sete dee cunoa[tere nu le cuno r`mâne decât s` scrie de o sut` de ori Ana ne de are mere. ST

|n]elegi tu ce cite[ cite[ti? Copiii no[tri sunt condamna]i damna]i la analfaa betism etism [i de noua ierarhie rhie de valori a societ`]ii. iet`]ii. La ce bun atâta ta carte când po]i po s` dai un [ut \n minge sau u când po]i defi la pe un podium de m mod`, garan]ie a \mb \mbog`]irii rapide [i f`r` r` efort?! Cât despre modele de reu[it`, acestea nu sunt intelectualii eu[ aceste te ect

1. USA Today, „America’s Biblical Ill Illiteracy”, 8 martie 2007 2. Jane Heilman, 100 Boo ng Literacy Statistics, www. Book Challenge, igesl.o igesl.org 3. http://en.wikipedia.org/wiki/Functional http://en.wikipedia.o nc cy _ illiteracy 4. www.educer.eu, Bilan]ul Bila ei educa]iei [i form`rii m`ri evolu]iei profesionale 1990-200 1990-2008 5. http://www.uis.unesco.org http://www.uis.unes 6. Woodrow Kroll, The New America and the New Bible ble Illiteracy, www.christianworldvie www.christianworldviewnetwork.com 2 7. Biblia, Faptele apost apostolilor 8, 26-40

Septembrie 2008 Semnele Timpului Septembri 35


Economic A[a cum exist` uciga[i pl`ti]i pentru a elimina persoane incomode, exist` [i „uciga[ii de na]iuni” sau a[a-zisa „armat` secret` a \ngerilor negri”. ■

Beniamin Pascu

S

pecialitatea lor este r`zboiul economic, iar zona de ac]iune este exclusiv „umbra”. Când „\ngerii negri” \[i \ntind aripa, na]iuni \ntregi devin sclave ale Noii Ordini Mondiale. Personaje discrete, perfect organizate profesional, produse ale universit`]ilor de prestigiu, dar [i ale serviciilor secrete, acestea sunt cunoscute \n zona executivelor drept asasini economici. Misiunea lor este cunoscut` [i (co) ordonat` chiar de organiza]ii ce-[i au sediul \n ]`rile de provenien]` ale marilor corpora]ii, activitatea de subminare economic` a statului-victim` derulându-se \n strâns` leg`tur` cu serviciile secrete coordonatoare. Consecin]ele acestor scenarii, concepute \n cea mai mare parte chiar de c`tre asasinii economici, sunt de net`g`duit: falimente ale companiilor indigene, exploatarea la maximum a resurselor naturale \n ]`rile-]int`, acutizarea insolvabilit`]ilor pe pie]ele fi nanciare ale lumii a treia, plasarea de fonduri ce conduc la incapacit`]i de rambursare, dezinformare, haos, colaps. Unul dintre autorii unor astfel de scenarii, el \nsu[i denumindu-se „economic

killer”, a fost americanul John Perkins, personaj format \n high-life-ul businessului american. Perkins a jucat, timp de mai mul]i ani, funestul rol de asasin economic, rol care a atras, \n fi nal, exploatarea de c`tre companiile americane a resurselor de petrol din Ecuador, Venezuela, Panama [i ]`rile arabe. Tot el este autorul unor strategii de plasare masiv` a armamentului american \n r`zboiul din Irak, semnatarul unor ingenioase scenarii politice care au condus la schimbarea [ahului Iranului [i, nu \n ultimul rând, regizorul unor stratageme economice a c`ror consecin]` a

|ngerii negri ai imperiului global

Ceea ce noi, asasinii economici, facem cel mai bine este s` cl`dim imperiul global. John Perkins 36

\ nsemnat subm i n a r e a economiei unor ]`ri din America Latin`, prin \mprumuturi externe cât mai mari [i mai dificil de rambursat. „Misiunea mea era s` conving ]`rile din lumea a treia s` accepte \mprumuturi masive destinate \n special dezvolt`rii infrastructurii - \mprumuturi concretizate \n proiecte cu devize con]inând valori cu mult peste necesarul lucr`rilor. Apoi trebuia s` garantez c` proiectele de dezvoltare erau oferite corpora]iilor americane, cum ar fi Halliburton sau Bechtel (compania execut` \n România lucr`rile la Autostrada Transilvania – n.r.). Toate aceste demersuri sunt o avanpremier` a strategiei globale de coordonare [i Semnele Timpului Septembrie 2008


control economic ce se consolideaz` gradual”, recunoa[te Perkins.

]i]ei ori alte resurse naturale”, mai spune Perkins.

Meseria mea e jaful

Profit \n cre[tere, ]ar` \n genunchi

„Suntem un grup de elit` alc`tuit din femei [i b`rba]i care utilizeaz` organiza]iile fi nanciare interna]ionale pentru a crea condi]iile \n m`sur` s` determine aservirea celorlalte na]iuni corporatocra]iei aflate \n fruntea celor mai mari corpora]ii, guverne [i b`nci”, explic` John Perkins \n introducerea c`r]ii sale Confesiunile unui asasin economic (Editura Litera International, 2007). Profesioni[ti extrem de bine pl`ti]i, escrocând ]`ri din \ntreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari, asasinii economici direc]ioneaz` bani de la Banca Mondial`, de la Agen]ia SUA pentru Dezvoltare Interna]ional` (USAID), precum [i de la alte organiza]ii de ajutorare str`ine c`tre seifurile corpora]iilor-gigant [i buzunarele acelor câtorva familii care controleaz` resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzeaz` \n acest scop variaz`, de la rapoarte fi nanciare frauduloase, alegeri trucate, mit`, [antaj, sex, pân` la crim`. Jocul lor dateaz` de când dateaz` [i imperiul, c`p`tând \ns` noi [i terifiante dimensiuni \n actuala perioad` a globaliz`rii. „Meseria mea avea dou` obiective principale. Primul era s` justific \mprumuturi interna]ionale uria[e care erau direc]ionate \napoi c`tre Main (fi rma sub umbrela c`reia activa – n. r.) sau alte companii din SUA, cum ar fi Bechtel, Halliburton, Stone&Webster [i Brown&Root, prin proiecte-gigant de inginerie tehnologic` [i construc]ii. |n al doilea rând, trebuia s` lucrez pentru a falimenta ]`rile care ob]ineau \mprumuturile - evident, dup` ce ar fi achitat sumele pentru Main [i al]i contractori din SUA -, astfel \ncât acestea s` fie obligate pentru totdeauna fa]` de creditorii lor. Deveneau astfel ]inte u[oare, \n cazul \n care era nevoie de anumite favoruri, printre care deschiderea unor baze militare, voturi \n ONU sau accesul la

|n urma experien]ei de asasin economic, John Perkins a \n]eles c` statisticile pot fi manipulate pentru a produce o gam` variat` de concluzii, inclusiv pe acelea care s` oglindeasc` predilec]iile analistului. „Slujba mea era s` analizez efectele investi]iilor de miliarde de dolari \ntr-o ]ar`, concepând studii care s` proiecteze o cre[tere economic` \n urm`torii dou`zecidou`zeci [i cinci de ani [i care s` evalueze impactul pe care l-ar putea avea diferite proiecte. De exemplu, dac` se lua decizia de a \mprumuta unei ]`ri un miliard de dolari pentru a-i convinge pe liderii acesteia

’Suntem un grup de elit` (...) care utilizeaz` organiza]ile financiare interna]ionale pentru a crea condi]iile \n m`sur` s` determine aservirea celorlalte na]iuni corporatocra]iei aflate \n fruntea celor mai mari corpora]ii, guverne [i b`nci.’ (John Perkins) s` nu sus]in` Uniunea Sovietic`, eu trebuia s` compar beneficiile acelei investi]ii \ntr-o uzin` electric` cu beneficiile investi]iei \ntr-o re]ea na]ional` de c`i ferate sau \ntr-un sistem de telecomunica]ii. Sau mi se spunea c` acelei ]`ri i se oferea ocazia de a i se furniza un serviciu public modern de electricitate, iar mie \mi revenea sarcina de a demonstra c` acel sistem va avea drept rezultat o cre[tere economic` suficient` pentru a justifica \mprumutul, mascând \n acela[i timp faptul c` aceast` cre[tere economic` avea de fapt efecte dezastruoase asupra mediului [i oamenilor”. Asasinii economici [tiu c` proiectul care are drept rezultat cea mai mare medie anual` a PIB-ului este câ[tig`tor. |n cazul unui singur proiect, trebuie demonstrat guvernului-beneficiar c` dezvoltarea acestuia va aduce beneficii importante ale

Septembrie 2008 Semnele Timpului 37


Economic PIB-ului. |n realitate \ns`, lansatorul unei astfel de strategii inten]ioneaz` crearea unor profituri uria[e pentru contractori [i pentru câteva familii bogate [i influente din ]ara care primea \mprumutul. |n paralel, lansatorul cro[eta o acut` dependen]` fi nanciar` a ]`rii pe termen lung [i, prin urmare, loialitatea politic` a guvernului acesteia. Faptul c` povara datoriei apas` pe spinarea unei ]`rii, deci pe cet`]enii acesteia, sec`tuindule pe timp de decenii bugetele destinate s`n`t`]ii, educa]iei [i altor servicii sociale, nu are niciun fel de importan]`. Cre[terea PIB-ului poate avea \ns` ca rezultat imediat m`rirea profitului unui individ proprietar al unei companii de utilit`]i publice. Extrapolând la nivel na]ional, povara datoriei atrage colapsul economiei indigene. Ecua]ia convine atât corpora]iilor str`ine, cât [i oligarhilor indigeni, care, boga]i fi ind, devin [i mai boga]i, \n detrimentul s`racilor care ajung [i mai s`raci. Culmea cinismului este c`, din punct de vedere statistic, acest fapt este \nregistrat ca progres economic al ]`rii, l`sându-se impresia c` participarea de capital str`in este axul dezvolt`rii. „Majoritatea popula]iei are impresia c` centralele electrice, autostr`zile [i porturile construite sunt efectul unor proiecte altruiste”, declar` Perkins. Sistemul educa]ional lanseaz` aceea[i percep]ie. Maselor de oameni nici nu le trece prin cap c` motivul pentru care ne instal`m ambasade peste tot \n lume este acela de a ne servi propriile interese, care, pe parcursul ultimei jum`t`]i a secolului al XX-lea, au \nsemnat transformarea republicii americane \ntr-un imperiu global. |n ciuda atestatelor de tot felul, astfel de oameni sunt la fel de ignoran]i ca [i coloni[tii din se-

colul al XVIII-lea care credeau c` indienii care luptau pentru a-[i ap`ra p`mânturile erau unelte ale diavolului.”

A consuma este o datorie patriotic` |n opinia autorului, scopul fi nal al tuturor acestor ac]iuni este crearea unei economii globale, rezultant` a unor centre de influen]`. Construirea corpora]iilor interna]ionale mamut este principalul mijloc prin care se realizeaz` centralizarea puterii, fapt indicat \n protocoale pe care asasinii economici, precum John Perkins, le duc la \ndeplinire. Gradual, aceste protocoale au fost transformate pentru ]`rile \n cauz` \n grile valorice care au substituit modelele indigene. „Acest sistem este alimentat de ceva mult mai periculos decât conspira]ia. El este condus de un concept care a ajuns s` fie acceptat drept liter` de lege: orice cre[tere economic` este \n avantajul omenirii [i, cu cât este mai mare aceast` cre[tere, cu atât mai r`spândite sunt beneficiile ei. O astfel de credin]` sus]ine [i un corolar, [i anume c` Semnele Timpului Septembrie 2008

38


business [i mass media sus]in atât conceptul de globalizare, cât mai ales efectul acestuia. Una dintre func]iile cele mai importante ale corporatocra]iei este de a perpetua, extinde [i consolida \n permanen]` acest „the global system”. Vie]ile [i modele care „au reu[it”, precum [i posesiunile lor – re[edin]e, conturi, propriet`]i – sunt prezentate drept paradigme, panacee stimulatoare care te invit` la infi nit s` consumi. Orice ocazie este exploatat` din plin pentru a convinge c` achizi]ionarea este un parametru civic, chiar o datorie patriotic`. John Perkins aduce astfel \n discu]ie \ndemnul oficial pe care guvernul american l-a f`cut cet`]enilor s`i, \n timpul r`zboiului din Irak, declara]ia sa fi ind c` „tr`im vremuri când a consuma este o datorie patriotic`”. Urmele asasinilor economici sunt ravagiile: degrad`ri ecologice ireparabile, sec`tuirea rezervelor naturale, s`r`cie, foamete, sclavie, mizerie, dar mai ales dependen]`. Referindu-se la misiunea sa din Ecuador, John Perkins creioneaz` doar o parte dintr-un sumbru tablou ce risc` s` se extind` \n vederea consolid`rii statului unic planetar: „La vremea primei mele

Peste jum`tate din popula]ia lumii supravie]uie[te cu mai pu]in de 2 dolari pe zi. |ntre timp, 1% din familiile lumii a treia (...) de]in \ntre 70 [i 90% din totalitatea resurselor financiare private [i propriet`]ile din ]`rile lor. aceia care exceleaz` \n alimentarea focului cre[terii economice trebuie pream`ri]i [i recompensa]i, \n timp ce aceia n`scu]i la periferie pot fi exploata]i dup` bunul plac”, spune Perkins. Ast`zi sunt binecunoscute eforturile de implementare a imperiului global de c`tre cele trei structuri – corpora]iile, b`ncile [i guvernele – care nu preget` s`-[i pun` \n valoare puterea fi nanciar` [i influen]a politic` pentru a avea garan]ia c` sistemul educa]ional, segmentul de

vizite, \n 1968, Texaco de-abia descoperise petrolul din regiunea amazonian` a Ecuadorului. Ast`zi, petrolul reprezint` aproape jum`tate din exportul ]`rii. O conduct` ce traverseaz` Anzii, construit` la scurt timp dup` vizita mea, a avut de atunci scurgeri de peste o jum`tate de milion de barili \n fragila p`dure tropical` – de peste dou` ori cantitatea scurs` \n cazul ExxonValdez. Azi, o nou` conduct`, de trei miliarde de dolari, cu o lungime de trei sute de mile, construit` de un consor]iu orga-

Septembrie 2008 Semnele Timpului 39


Economic nizat de tip asasini economici, promite s` duc` Ecuadorul printre primii zece furnizori de petrol ai Statelor Unite. |ntinderi uria[e din p`durea tropical` au fost distruse, papagalii macao [i jaguarii aproape c` au disp`rut, trei culturi indigene din Ecuador au fost \mpinse \n pragul extinc]iei, iar râuri pure au fost transformate \n haznale curg`toare. |n aceea[i perioad`, reprezentan]ii culturilor indigene au \nceput s` riposteze. De exemplu, \n 7 mai 2003, un grup de avoca]i americani, reprezentând peste 30 de mii de locuitori indigeni ai Ecuadorului, au intentat un proces de un miliard de dolari \mpotriva Chevron

Jean-Francois L yotard ( foto), \n lu crarea sa Condi]ia pos tmodern` (Ed. Babel), men]ioneaz` c`, „\n zilele noastre, \n competi]ia p entru s t`pânirea de teritorii [i pentru posedarea [i exploatarea materiilor prime [i a for]ei de lucru ie ftine, se poart` o n ou` l upt` a cerb`, care \ncepe cu st`pânirea informa]iilor [i se finalizeaz` cu obuze. Se desc hide as tfel un nou câ mp pen tru s trategiile industriale [ i c omerciale, d ar [i pentru cele militare [i politice. Astfel, raporturilor dintre instan]ele economice [i cele statale sunt exprimate prin raporturi tensionate. |n ultimele decenii, aceste instan]e economice au fost \n stare s` pun` \n pericol stabilitatea celor statale, datorit` formelor noi de circula]ie a capitalurilor c`rora li s-a dat numele generic de corpora]ii multina]ionale. Aceste forme fac ca deciziile referitoare la investi]ii s` scape, cel pu]in \n parte, controlului statelorna]iuni. Redeschiderea pie ]ei mondiale, reluarea unei competi]ii economice sus]inute, dispari]ia hegemoniei exclusive a capitalismului american de tip evident, dar extrapolarea acestuia \n forme [i s trategii i nsidioase, dec linul al ternativei s ocialiste c a [i mu l]i al]i factori au adus statele \n situa]ia de a-[i revizui serios rolul pe care se obi[nuiser` s`-l joace dup` anii ’30 [i care consta \n protejarea, ghidarea [i chiar planificarea investi]iilor. Ast`zi, globalizarea a condus la ecua]ii geopolitice noi, rezolvate cu cinism, \n realitate forme noi de ierarhiz`ri statale.”

Texaco Corp. Plângerea consta \n faptul c`, \ntre 1971 [i 1992, gigantul petrolier aruncase pân` la patru milioane de galoane pe zi de ape toxice, contaminate cu petrol, metale grele, cancerigene, \n gropi deschise [i râuri, [i c` aceea[i companie a l`sat neacoperite aproape 350 de asemenea pu]uri care continu` s` omoare atât oameni, cât [i animale. Ecuadorul este azi \ntr-o stare mult mai rea decât era \nainte de a cunoa[te ’miracolele’ economiei, finan]elor [i tehnologiei moderne. |ncepând cu 1970, \n timpul perioadei denumite eufemistic boomul petrolier, nivelul oficial de s`r`cie a crescut de la 50% la 70%, iar datoria public` a ajuns de la 240 milioane de dolari la 16 miliarde. |ntre timp, partea din resursele na]ionale alocat` celor mai s`race segmente ale popula]iei s-a redus de la 20% la 6%”, explic` Perkins. |n timp, datoria lumii a treia a crescut la peste 3,5 trilioane de dolari, iar costul administr`rii acesteia - peste 575 de miliarde pe an - este mai mult decât pl`te[te toat` lumea a treia pe educa]ie [i s`n`tate [i de 30 de ori mai mare decât suma primit` anual ca ajutor interna]ional de c`tre ]`rile \n curs de dezvoltare. Peste jum`tate din popula]ia lumii supravie]uie[te cu mai pu]in de 2 dolari pe zi. |ntre timp, 1% din familiile lumii a treia, pondere ce se refer` la segmentul \nst`rit, de]ine \ntre 70% [i 90% din totalitatea resurselor fi nanciare private [i propriet`]ile din ]`rile lor; procentul efectiv variaz` \n func]ie de ]ara respectiv`. |n urma strategiilor lansate de asasinii economici, Ecuadorul, Venezuela, Panama, Argentina sunt ast`zi cople[ite de datoria extern`. Sigura modalitate prin care acestea pot s`-[i achite obliga]iile externe este de a-[i vinde p`durile tropicale [i rezervele subsolului companiilor str`ine. Imperiul global \[i revendic` partea sa sub forma concesiunilor petroliere, iar formula utilizat` este „participare de capital str`in” \n ]ara-gazd`. Semnele Timpului Septembrie 2008

40


{acalii a[teapt` \n umbr` Asasinii economici, precum Perkins, au aplicat astfel de strategii [i \n alte ]`ri precum Indonezia, Arabia Saudit` sau Iran. |n opinia lui Perkins, ingeniozitatea construc]iei acestui imperiu eclipseaz` politicile centurionilor romani, conchistadorilor spanioli sau coloni[tilor europeni din secolele al XVIII-lea [i al XIX-lea. Deviza oric`rui asasin economic este: „Adapteaz`-te !”. „Noi, asasinii economici, suntem deosebit de abili; am \nv`]at din istorie. Ast`zi, nu mai purt`m s`bii. Nu mai purt`m armuri sau haine care s` ne scoat` \n eviden]`. |n ]`ri precum Ecuadorul, Nigeria, Indonezia ne \mbr`c`m asemenea profesorilor sau proprietarilor de magazine de acolo. |n Washington [i Paris, ar`t`m ca ni[te birocra]i din guvern sau ca ni[te bancheri. P`rem mode[ti, normali. Vizit`m [antiere \n proiectare [i cutreier`m prin satele s`race. Proclam`m altruismul, discut`m cu ziarele locale despre minunatele ac]iuni umanitare \ntreprinse de noi. Acoperim mesele de conferin]` ale comisiilor guvernamentale cu hârtiile noastre

[i cu proiectele noastre fi nanciare [i ]inem cursuri la Harvard Business School despre miracolele macroeconomiei. Suntem \n legalitate, lucr`m pe fa]`. Sau a[a ne autozugr`vim [i a[a suntem accepta]i. Acesta este felul \n care func]ioneaz` sistemul. Rareori recurgem la ceva ilegal, deoarece sistemul \nsu[i este construit pe subterfugii, fi ind prin defi ni]ie unul legitim.”

Logica jocului de sum` nul` Sociologul P. Worsley afi rm` ca posibilitatea unei singure societ`]i umane mondiale a existat dintotdeauna, din timpul

’Noi, asasinii economici, suntem deosebit de abili; am \nv`]at din istorie. Ast`zi, nu mai purt`m s`bii. Nu mai purt`m armuri sau haine care s` scoat` \n eviden]`. (...) Proclam`m altruismul, discut`m despre minunatele ac]iuni umanitare \ntreprinse de noi.’ lui homo sapiens, \ns` forme de acutizare nu au ap`rut decât acum. Sistemul global nu este doar un mediu \n interiorul c`ruia se dezvolt` [i evolueaz` societ`]ile

Septembrie 2008 Semnele Timpului 41


Economic

Sediul B`ncii Mondiale

particulare. Leg`turile sociale, economice [i politice care traverseaz` grani]ele dintre state condi]ioneaz` \n mod decisiv soarta celor care tr`iesc \n fiecare din ele. Termenul general folosit pentru a caracteriza aceast` interdependen]` crescând` a societ`]ii umane este acela de globalizare. Societatea mondial` sau „sistemul mondial” nu apare doar pe baza interdependen]ei [i a leg`turilor reciproce ale p`r]ilor sale. Sus]in`torii teoriei dependen]ei au ar`tat c` interdependen]a este un paravan pentru domina]ie [i subjugare la scar` mondial`. Aceasta nu este propus` ca o alternativ`, ci pentru a ar`ta c` globalizarea poate \nainta atât \n direc]ia libert`]ii, cât [i \n cea a domina]iei. Aceasta este o interconexiune la scar` mondial` \n care predomin` mai degrab` raporturile radiale decât cele laterale. La baza raportului este logica „jocului de sum` nul`”: cu cât este mai mare profitul pe care centrul \l are de pe urma acestor rela]ii, cu atât mai mari sunt pierderea [i exploatarea

periferiei. Care va fi rezultatul procesului de globalizare prin subjugarea economiilor periferice? Este posibil ca \n viitor lumea s` devin` un sistem politic unic, condus de un guvern mondial? Globalizarea se num`r` printre cele mai importante schimb`ri sociale cu care se confrunt` lumea de azi. |n ciuda cre[terii accentuate a interdependen]ei economice [i culturale, sistemul mondial este caracterizat prin inegalit`]i [i divizat \ntr-un „mozaic” de state ale c`ror preocup`ri pot fi comune, \ns` [i divergente. Nu exist` o dovad` clar` a unui consens politic \n viitorul apropiat care s` dep`[easc` interesele confl ictuale ale statelor. Un guvern mondial, a c`rei component` executiv` poate disipa \n centre de influen]` pe diferite areale na]ionale, este o realitate de necontestat. Conceptual, lumea devine mai unit`. Practic, diferen]ele extreme dintre societ`]ile puternic dezvoltate [i cele paupere se pot constitui cu u[urin]` \n focare de confl ict interna]ional.. ST Semnele Timpului Septembrie 2008

42


Mediu

Planeta gunoaielor,

un brand al Terrei Criza gunoaielor din ora[ul Italian Napoli (foto) a f`cut \nconjurul lumii prin intermediul agen]iilor de pres`, \n primele luni ale anului 2008. â–

D

isputele din interiorul mafiei napolitane, La Camora, care controla fi rmele de salubritate [i gropile de gunoi din regiunea Campania, corelate cu opozi]ia popula]iei locale fa]` de amplasarea unor noi gropi de gunoi, dar [i cu lipsa de strategie [i incapacitatea managerial` a administra]iei locale, au f`cut ca \n Napoli [i \n alte localit`]i din regiune s` se adune pe str`zi mun]i de gunoaie. Premierul Italiei, Silvio Berlusconi, a convocat prima [edin]` a noului guvern italian \n luna mai, la prefectura din Napoli, pentru a demonstra dorin]a sa de a pune cap`t crizei gunoaielor. Printre m`surile luate de

C\rnu Florian

executiv s-au num`rat: numirea unui secretar de stat delegat pentru rezolvarea crizei gunoaielor, deschiderea mai multor gropi de gunoaie, dar [i formarea unui corp de armat` care s` patruleze al`turi de poli]ie pentru asigurarea colect`rii [i depozit`rii gunoaielor. De asemenea, un rol important \n deblocarea crizei l-a avut exportul gunoaielor c`tre ora[ul german Hamburg, care dispune de trei incineratoare. Toate aceste m`suri cumulate au f`cut ca faza acut` a crizei gunoaielor din Napoli s` fie dep`[it`.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 43


Mediu

Colectarea separat` a materialelor reciclabile este cel mai important factor ce reduce cantitatea de gunoi depozitat` \n gropile de pe câmp. Capacitatea de reciclare a unei ]`ri ]ine \n mare m`sur` de disciplina cet`]enilor ei, care ar trebui s` \nve]e s` sorteze de[eurile menajere [i s` foloseasc` containerele special destinate celor de plastic, sticl` sau hartie. |n România, colectarea selectiv` este la \nceput, ea bazându-se mai degrab` pe activitatea s`racilor care scormonesc prin gropile de gunoi decât pe contribu]ia popula]iei. Potrivit d atelor f urnizate d e E urostat, Ro mânia r ecicleaz` d oar 10% din gunoaie, \n timp ce media impus` de UE este de 50 %. Din totalul cantit`]ii de gunoi strâns, 30% \l reprezint` PET-urile. Cel mai mare reciclator de PET-uri din România este GreenFiber, o c ompanie d in T aiwan c e a re o f abric` l a B uz`u c apabil` s ` transforme \n fibre 300.000 de sticle pe or`. Fibra de Buz`u este folosit` pentru ]es`turi, haine, saltele, pilote, perne, capitonaje, g eotextil p entru a utostr`zi s au m ateriale i zolatoare p entru case. Din produc]ia de 50 de tone pe zi, doar un sfert r`mâne \n România, r estul ia dr umul Ger maniei, I taliei, Fr an]ei [i S paniei. Costurile de produc]ie a unei tone de fibre la Buz`u sunt mai mari decât \n UE din cauza faptului c` sticlele se adun` de la groapa de gunoi. Dintr-o ton` de PET-uri murdare, se ob]in 700 de kg de fibr`, restul fiind mizerie. |n ce prive[te aluminiul, unul dintre cele mai valoroase metale reciclabile, România recupereaz` doar 3% din aluminiul aruncat, \n timp ce \n Europa procentul de recuperare variaz` \ntre 40% [i 70%. O alt` metod` de a reduce cantitatea de gunoi adunat` de firmele de s alubritate o r eprezint` o b]inerea c ompostului ( \ngr`[`mânt natural) d in r esturile o rganice d in g ospod`rii. D in p `cate, [ i aceast` \ndeletnicire este pe cale de dispari]ie \n România.

Pacific Trash Vortex

Reversul dezvolt`rii economice Situa]ia de la Napoli nu este \ns` decât vârful icebergului \ntr-o problem` pan-european` [i chiar global`, [i anume managementul gunoaielor pe termen lung. Dezvoltarea economic` a lumii din ultimii 50 de ani, incomparabil` cu orice alt` perioad` din istorie, a generat efecte negândite. Majoritatea produselor de pe pia]` folosesc ambalaje care, imediat dup` despachetare, devin un gunoi de care oamenii \ncearc` s` scape. La acestea se adaug` tot ce se uzeaz` [i necesit` schimbare, cum ar fi: mobilier, produse din hârtie, \mbr`c`minte, \nc`l]`minte, aparatur` electrocasnic` [i electronic`, automobile [i resturi alimentare. Goana dup` modernitate [i confort face ca multe dintre obiecte sau aparate s` fie aruncate nu din ra]iuni practice, pentru c` ar fi uzate, ci de fason, pentru c` sunt dep`[ite de ultimele apari]ii \n domeniu. |n felul acesta, ]`rile dezvoltate sau \n curs de dezvoltare au ajuns s` se confrunte din ce \n ce mai violent cu criza gunoaielor. Cea mai mare cantitate de gunoi este Semnele Timpului Septembrie 2008

44


electronice, export` aceste gunoaie \n propor]ie de 80% \n Asia. O alt` form` discutabil` de a sc`pa de aparatura electronic` uzat` atât a europeReciclarea gunoiului nilor, cât [i a americanilor, o reprezint` o solu]ie par]ial` Dac` nu pot evita producerea gunoiului, ajutoarele umanitare sau programele de ]`rile dezvoltate \ncearc` s`-l recicleze. reutilizare, ambele scutite de taxe vamaDe[i pare o solu]ie acceptabil`, recicla- le [i care au ca destina]ie preferat` ]`rile rea gunoiului este blocat` \n mare parte s`race din Africa [i Asia. Exportul gunoaielor de orice fel, hârtie, de lipsa de colaborare a oamenilor. Astfel se face c` \ntre ]`rile Uniunii Europene plastic, metale sau aparatur` uzat`, nu reexist` diferen]e uria[e \n ce prive[te re- zolv` problema ]`rilor dezvoltate, ci doar o mut` la distan]` \n ]`ri ciclarea gunoiului. Dacu o [i mai slab` capacitanemarca \ngroap` doar Reciclarea unei tone te de reciclare, m`rind la 6% din gunoiul strâns, de hârtie salveaz` de cote uria[e gradul de porestul fi ind reciclat sau luare a acestora. exportat. Germania rela t`iere 17 copaci, cicleaz` 61% din gunoaeconomisirea a 299 ie, Elve]ia-47%, iar FranAl optulea de litri de petrol [i a ]a-18%. La polul opus continent 26.500 de litri de ap`. se situeaz` Grecia care Oceanograful american recicleaz` doar 1% din Charles Moore a relatat \n gunoi, dar [i Spania sau Marea Britanie, publica]ia The Independent cum, \n anul care de[i au sisteme de reciclare, depozi- 1997, a descoperit, \n mijlocul Oceanului teaz` pe câmpuri special amenajate cele Pacific, \ntre America de Nord [i Japonia, mai mari cantit`]i de gunoi din Europa. o acumulare de gunoaie care pluteau la |n SUA, situa]ia este pu]in diferit`, da- suprafa]a oceanului pe o \ntindere cu ditorit` exportului masiv de gunoaie reci- ametru cuprins \ntre 1.800 [i 2.500 Km. clabile. Dup` aparatele din industria ae- Acumularea de gunoaie a fost numit` Parospa]ial`, gunoaiele ocup` locul al doilea cific Trash Vortex, iar pentru c` este for\n exportul Statelor Unite. Cea mai mare mat` 80% din obiecte de material plastic, parte a gunoiului exportat ajunge \n China (42%), iar restul \n alte ]`ri din Asia, Groap` de gunoi \n America Latin` sau Europa. Dintre toate Kolkata (Calcutta) categoriile de gunoi, cre[terea cea mai spectaculoas` o \nregistreaz` aparatura electronic`, ajungând \n prezent la 5% pe an. |n ]`rile dezvoltate, durata de folosire a unui computer personal a sc`zut de la [ase ani \n 1997, la doi ani \n 2005. Un impact devastator \n acest domeniu l-a avut introducerea \n 2006 a sistemului de operare Vista de la Microsoft care a scos din uz milioane de computere ce nu se puteau adapta la acest soft. SUA, care n-au semnat Conven]ia interna]ional` de la Basel prin care se interzice exportul de substan]e periculoase, inclusiv de[eurile produs` de cei mai mari consumatori: SUA [i statele Uniunii Europene.

Septembrie 2008 Semnele Timpului 45


Mediu i se mai spune [i ,,insula de plastic” sau \ntr-o zon` lini[tit` a Oceanului Pacific. ,,continentul de plastic”. Stratul plutitor Al]i observatori ai fenomenului au compade gunoaie din Pacific cre[te continuu, rat acumularea de gunoaie mai degrab` cu atingând \n prezent o grosime de aproape o entitate vie, care se mi[c` [i care, atunci 30 de metri [i o greutate estimat` la 100 când se apropie de continente, produce dezastre ecologice. de milioane de tone. Din momentul descoperirii, ,,continentul de plastic” a fost obiectul mai multor Sup` de plastic cu spum` expedi]ii de cercetare, cum ar fi cea \nCurtis Ebbesmeyer, un oceanograf care treprins` de Organiza]ia Greenpeace, \n monitorizeaz` fenomenul acumul`rii de urma c`rora s-a stabilit c` obiectele din materiale plastice pe m`rile [i oceanele plastic care plutesc \n Pacific provin de planetei, compar` fenomenul din Pacific pe continente, de cu „o sup` de plastic”. Nici spa]iul de deasupe vapoare [i de Potrivit Programului pra noastr` nu a sc`pat pe platformele peNa]iunilor Unite pentru polu`rii cu gunoi rezultat troliere marine, Mediu, pentru c` sunt fi ind strânse laoconfundate cu hrana [i din activitatea oamenilor. lalt` de curentul \ngurgitate, materialele ESOC a furnizat informasubtropical Gyre, plastice provoac` anual ]ii [i imagini care arat` c`, moartea a un milion de \n jurul planetei noastre, p`s`ri marine [i a 100 graviteaz` o mul]ime de de mii de mamifere made[euri, cum ar fi rachete, rine. Ca o consecin]` a sateli]i dezafecta]i, epave acestei situa]ii, a ap`rut de nave spa]iale [i sute de un fenomen nou pe cât pungi de gunoi menajer de ciudat, pe atât de \nde pe sta]iile spa]iale. grijor`tor. De câ]iva ani, coastele Oceanului Pacific se umplu de spum` \n anumite perioade ale anului. Oamenii de [tiin]` au explicat c` spuma s-a format din impurit`]ile existente \n ocean, cum ar fi sarea, chimicalele, plantele moarte sau pe[tii descompu[i. Amestecarea acestor ingrediente de c`tre curen]ii puternici [i furtunile din Oceanul Pacific a dus la formarea unor baloane, asem`n`toare celor de s`pun. Sub ac]iunea valurilor, aceste baloane s-au lipit, formând o spum` compact`, \mpins` de curen]i c`tre ]`rm. Cotidianul englez Daily Mail a relatat c` anul acesta, \n Australia, pe coasta nordic` a Sydney-ului, spuma a \nghi]it \ntreaga plaj`, pân` la cl`dirile din apropiere. |n anumite zone ale plajei Yamba, New South Wales, stratul de spum` a atins grosimea de patru metri. Semnele Timpului Septembrie 2008 46


Reciclarea \n Europa Conform d atelor I nstitutului W uppertal, o rganiza]ie g erman` de c ercetare a m ediului, [ i d e O rganiza]ia p entru C ooperare [ i Dezvoltare Economic` (OCDE), \n UE, situa]ia se prezint` astfel:

■ Marea Britanie ocup` primul loc \n Europa cu 300 milioane de tone de gunoi produs anual ■ P ân` \ n 2 020, O CDE e stimeaz` c ` e uropenii v or p roduce c u 45% mai multe reziduuri decât \n 1995 ■ Pre]ul de pia]` pentru o ton` de gunoi european ajunge la 20 $.

Reciclarea \n Statele Unite

Gunoaiele spa]iale Nici spa]iul de deasupra noastr` nu a sc`pat polu`rii cu gunoi rezultat din activitatea oamenilor. European Space Operations Centre a furnizat informa]ii [i imagini care arat` c`, \n jurul planetei noastre, graviteaz` o mul]ime de de[euri, cum ar fi rachete, sateli]i dezafecta]i, epave de nave spa]iale [i sute de pungi de gunoi menajer de pe sta]iile spa]iale. Dincolo de aspectul dezagreabil de a ne [ti cu gunoaie deasupra capului, exist` [i riscuri reale pentru p`mânteni. |n cazul \n care aceste resturi, care zboar` cu Septembrie 2008 Semnele Timpului 47


Mediu

viteza de 28.000 de km pe or`, ar p`trunde \n atmosfer`, ele s-ar transforma \n proiectile cu o for]` uria[` de distrugere. De asemenea, resturile spa]iale, \n zborul lor, lovesc tot mai des sateli]i afla]i \n func]iune, avariindu-i. Pentru acela[i motiv, NASA [i ESA [i-au dotat navele cu scuturi magnetice pentru \ndep`rtarea obiectelor care le-ar putea ie[i \n cale. Din nefericire, Terra este pe zi ce trece, tot mai mult, o planet` a gunoaielor.

Schimbare de brand De[i poate p`rea târziu, nu trebuie s` abandon`m niciodat` lupta \mpotriva gunoaielor [i speran]a c` am putea determina prin aceasta o schimbare de brand pentru Terra. Prosperitatea de tip occidental aduce \n ]`rile \n curs de dezvoltare [i abunden]a gunoaielor de tot felul. Dac` cet`]enii acestora privesc cu pl`cere peisajul curat al unor ]`ri precum Danemarca, Germania sau Belgia, atunci ar trebui s` urmeze exemplul lor \n ce prive[te managementul gunoaielor [i, \n special, reciclarea. Pe lâng` argumentul pragmatic al unei lumi mai curate sau cel estetic al unei lumi mai frumoase, pentru cre[tinii de pretutindeni exist` o motiva]ie puternic` \n Scriptur` pentru a lupta \mpotriva polu`rii cu gunoaie a Terrei. P`mântul ie[it din mâna Creatorului era perfect, curat : „Dumnezeu S-a uitat la tot ce f`cuse; [i iat` c` toate erau foarte bune.”1

|n primul rând, este datoria moral` fa]` de Creatorul a toate ca oamenii care locuiesc P`mântul s`-l \ngrijeasc` [i s`-l p`streze cât mai curat. Biblia ne \ndeamn` s` facem toate lucrurile ca pentru Domnul. |n al doilea rând, este o datorie moral` [i fa]` de oamenii din genera]iile viitoare. Regula de aur a Scripturii afi rm` \n aceast` privin]` c`: „Tot ce vo]i s` v` fac` vou` oamenii, face]i-le [i voi la fel” 2. Dac` de la oamenii care iau decizii cu privire la destinul na]iunilor, pân` la cet`]enii simpli, s-ar ]ine cont de aceste dou` reguli, Terra nu ar fi \n pericol s`-[i piard` frumosul nume de Planeta albastr`. ST 1. Biblia, Geneza 1,31 2. Biblia, Evanghelia dup` Matei 7,12

Semnele Timpului Septembrie 2008 48


Septembrie 2008 Semnele Timpului 49


SEMNELE

timpului

Tr`ie[te ca [i cum ai muri m창ine. |nva]` ca [i cum ai tr`i ve[nic. Mahatma Gandhi

Semnele Timpului - martie 2008  

Revista de analiza si opinie crestina.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you