Page 1

SEMNELE

timpului OCTOMBRIE 2009

REVIST~ DE ANALIZ~ {I OPINIE CRE{TIN~

4 LEI

Liberalismul fundamentalist

● ●

Europa cristofob` − discriminarea unei majorit`]i La mila guvernului ● Familia cu ritm \ncetinit


SUMAR 1 Sindromul iscariotean Editorial

NOREL IACOB

ACTUALITATE

2 Conexiuni 10 Liberalismul fundamentalist religie

22 religie

Norel Iacob

Bisericile din Marea Britanie nu vor mai avea dreptul s` refuze angajarea homosexualilor...

Ion Buciuman, Ecaterina Didi]el, Elena Dobrescu, Alina Kartman, Florin L`iu, Cristina Modoran, Adrian Neagu, Marius Necula, Madalina Toader

MARIUS NECULA

Secretar de redac]ie Florin Bic`

M`surile de redresare ale guvernelor mondiale au fost prezentate publicului ca absolut necesare. |n realitate, ele nu sunt deloc o favoare.

Corectur`

CRISTINA MODORAN {I M~D~LINA TOADER

Livia Ciobanu-Mihai

PERSPECTIVE

Grafic` [i tehnoredactare

Europa cristofob` Cre[tinismul este vocea care nu se aude în Europa. H. R. Patapievici aprecia c` „Europa refuz[ s`-[i recunoasc` r`d`cinile cre[tine“.

28 Pilda bunului rrom

Pe 2 septembrie a.c., BBC 2 difuza documentarul „This World. The Gypsies Thiefs Children“, care prezint` via]a copiilor de rromi din Spania... ELENA DOBRESCU

suntem singuri 34 „Nu pe p`mânt“ social

Redactor−[ef Colegiul de redac]ie

FLORIN BIC~

social

Director

Teodor Hu]anu

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~

mila 16 Laguvernului

economic

IMPRESSUM

|n august a.c., medicul Violeta Pi]urlea, \mpreun` cu o echip` de cadre medicale a lucrat ca voluntar \ntr-un sat african din Malawi, timp de o lun`. INTERVIU DE CRISTINA NEAGU

C`t`lin Ciolca

Volumul 20 nr. 139 Serie nou` ISSN 1453-7060 10/2009

Adresa redac]iei Editura Via]` [i S`n`tate, Str. Labirint 116, Sector 3, Bucure[ti, Telefon: +402 (1) 323 4895, Fax: + 402 (1) 323 0040

6(01(/(

WLPSXOXL L S O 2&720%5,(

5(9,67a'($1$/,=a^,23,1,(&5(^7,1a

/(,

38 Familia cu ritm \ncetinit familie

44 mediu

O caracteristic` important` a genera]iei actuale este ritmul alert. Mirajul economic ce stimuleaz` acest ritm are, \ns`, un pre] mare. ION BUCIUMAN

Recolta compromisului Se zbate \n convulsii pe patul unui spital din districtul Warangal, India. Medicii l-au mai salvat de la moarte de câteva ori, \ns`, de data aceasta, este prea târziu pentru tân`rul care a dorit doar s` \[i asigure traiul zilnic. ALINA KARTMAN

Semnele timpului

/LEHUDOLVPXO IXQGDPHQWDOLVW

O(XURSDFULVWRIRECGLVFULPLQDUHDXQHLPDMRULWC@L O/DPLODJXYHUQXOXLO)DPLOLDFXULWP?QFHWLQLW

Revista i a ap`rut \n li limba b englez` l \nc` din 1840. Fondat` \n 1908, \n România ea a fost publicat` pån` \n 1942. Seria nou` a fost \nceput` \n 1990.


EDITORIAL

Sindromul iscariotean

sau demagnetizarea cre[tinismului

C

onform studiilor, cu cât nivelul de educa]ie al unei popula]ii este mai înalt, cu atât mai mic este procentul celor care cred în Dumnezeu, în cadrul respectivei popula]ii. Un sondaj Gallup, de pild`, arat` c`, în timp ce 70% dintre persoanele care au terminat [coala primar` se declar` a fi religioase, doar 52% dintre absolven]ii de facultate admit acest lucru. Astfel de statistici sunt folosite \n ultimii ani pentru a sus]ine ideea c` indivizii care cred mai mult gândesc mai pu]in. Din p`cate, aceast` concluzie, cu un evident poten]ial discriminator [i superficial` pe deasupra, îi determin` pe cre[tini s` adopte o pozi]ie defensiv`. Frustr`rile cre[tinismului complexat sunt asemenea oric`ror frustr`ri – n`sc`toare de insatisfac]ie, sl`biciune [i insomnie. Lupta interioar` cu rânjetul batjocoritor al scepticilor [i cu himerele propriilor îndoieli explic`, în parte, lividitatea cre[tinismului actual. Am spus „în Îngrijoreaz` cre[tinismul parte“, pentru c`, de fapt, problema fundamental` este alta. [i−l vei paraliza. Cre[tinismul Succesul strategiei de intimidare a preocupat s`−[i apere imaginea [i cre[tinismului prin argumente ad hominem indic` existen]a unei corzi sensibile a egodemnitatea este impoten]at [i ului cre[tin. Chiar dac` cineva a aruncat l`sat s` se batjocoreasc` singur, cu piatra, cre[tinismul stabil n-ar avea de ce s` reac]ioneze de parc` ar ]ine în mân` în efortul de a se circumscrie o bucat` de uraniu îmbog`]it. Aici este acuza]iilor, jignirilor [i ironiilor nevoie de rememorarea Cre[tinismului Întrupat. Cu o luciditate care m`rturisea cu care este împro[cat. despre înalta Sa con[tien]` de Sine, Iisus Christos nu a acceptat niciodat` postura NOREL IACOB defensiv`. El a r`mas preocupat exclusiv de misiunea pe care o avea, de unde [i impactul universal al vie]ii Sale [i noble]ea demn` care L-a impus, într-o manier` de necontestat, ca pe un reprezentant inegalabil al spiritualit`]ii semnificative. Întor[i în contemporaneitate, întâlnim un cre[tinism demagnetizat, care a pierdut mult din admira]ia pentru modelul biblic de via]` [i, implicit, identitatea [i relevan]a. Aceasta este, de fapt, cauza sensibilit`]ii [i vulnerabilit`]ii cre[tine în fa]a contest`rilor [i atacurilor. Ba mai mult, din cauza unei percep]ii eronate referitoare la ceea ce este [i trebuie s` r`mân` cre[tinismul, sunt unii care cred c` Biserica ar atrage mai mul]i oameni dac` ar da dovad` de ceva mai mult` clas`. Este exprimarea unui mod de gândire care î[i dore[te un cre[tinism respectabil [i impresionant prin cumulul de inteligen]e, intelectualitate [i educa]ie. Nu prin apelul la simplitatea christic`, ci prin argumentele excelen]ei umane. Sindromul iscariotean se refer` la incapacitatea unei persoane de a în]elege filosofia simplit`]ii lui Iisus Christos. Am v`zut [i eu, printre altele, coperte de reviste care înf`]i[au un Iisus batjocorit în fel [i chip. Un lucru este cert – nu imaginile conteaz`, ci sensibilit`]ile pe care le ating. Un cre[tinism revitalizat, remagnetizat [i relevant în societate ar duce, în mod sigur, la autoridiculizarea ini]iativelor blasfematoare. Batjocura este o boal` autoimun`. Dac` nu se poate alimenta din suferin]a celor ridiculiza]i, se întoarce împotriva ei îns`[i.


2 | Actualitate | octombrie 2009

STPolitic

Septembrie cen[iu: to Au trecut 70 de ani de la \nceputul celui de−al Doilea R`zboi Mondial, opt ani de la atacul terorist asupra World Trade Center [i un an de la declan[area crizei care a paralizat economia mondial`.

L

a \nceputul lunii septembrie a.c., liderii europeni s-au reunit la Gdansk, \n Polonia, pentru a comemora \mplinirea a 70 de ani de la declan[area celui de-al Doilea R`zboi Mondial pe 1 septembrie 1939, când Polonia era invadat` de armata german`. Cancelarul german, Angela Merkel, prezent` la \ntâlnire, a recunoscut c` r`zboiul „declan[at de Germania a provocat multor oameni o suferin]` incomensurabil`, ani de privare de drepturi, ani de suferin]` [i distrugere“. „Am provocat o suferin]` nesfâr[it` \n lume“1, a Westerplatte mai preMonument, Gdansk, c i z a t Polonia Merkel. Premierul rus, Vladimir Putin, a

Semnele timpului

Vladimir Putin [i Angela Merkel

recunoscut, la rândul s`u, c` Pactul Ribentrop-Molotov a Pa fost o gre[eal`, pe care Parcondamn lamentul rus o condamn`. Participarea Poloniei la an anexarea Cehoslovaciei de c`tre c`t Germania, \n 1938, a fost – \n opinia pre[edintelui polopol nez Lech Kaczynski – „mai „m presus de toate, un p`cat“2. Aflat la Viterbo, \n Ital Italia, papa Benedict al XVI-l XVI-lea a folosit ocazia oferit` d de \mplinirea a 70 de ani de la debutul celui de d de-al -al Doil Doilea R`zboi Mondial, pentru a sus]ine nec necesitatea ca religia s`

promoveze pacea [i s` lupte \mpotriva rasismului [i totalitarismului. Este cunoscut faptul c` suveranul pontif de origine german` a vorbit \n repetate rânduri despre evenimentele tragice ale celei de-a doua conflagra]ii mondiale. Papa a declarat c` istoria ar trebui s` fie un avertisment, pentru ca „barbarismele“ din prima jum`tate a secolului al XX-lea s` nu se mai repete. „Contribu]ia pe care religia poate [i trebuie s` o aib` este semnificativ` \n mod special pentru promovarea iert`rii [i reconcilierii, \n pofida


octombrie 2009 | Actualitate | 3

amna comemor`rilor violen]ei, rasismului, totalitarismului [i extremismului care \ntineaz` imaginea Creatorului \n om“3. Locuitorii New York-ului au comemorat \mplinirea a opt ani de la tragicele evenimente din 11 septembrie 2001, când dou` avioane deturnate au lovit turnurile World Trade Center. Membrii familiilor celor disp`ru]i \n tragicele evenimente s-au adunat \n Manhattan pentru a citi numele celor 2.751 de victime. Participan]ii la ceremonie au ]inut patru momente de reculegere, \n amintirea clipelor \n care fiecare turn a fost lovit [i a momentelor \n care s-au pr`bu[it. Pre[edintele american, Barack Obama, a transmis un mesaj locuitorilor New York-ului, afirmând c` „\n fiecare an, \n aceast` zi, suntem to]i newyorkezi“, subliniind totodat` c` va face „orice este necesar pentru a ap`ra America“4. |n luna martie a.c., Congresul american aproba o lege prin care ziua de 11 septembrie era desemnat` „Ziua Na]ional` a Slujirii [i Comemor`rii“. „Pr`bu[irea b`ncii de investi]ii Lehman Brothers din New York, \n septembrie 2008, r`mâne \n istorie ca momentul declan[ator care a \ngenuncheat economia mondial` \n ultima parte a anului trecut“5. Falimentul Lehman Brothers, una din-

tre marile b`nci de investi]ii din lume, a fost cel mai mare faliment din istoria SUA. Datoriile b`ncii erau de 613 miliarde de dolari. Anders Borg, ministrul de finan]e al Suediei, declara \ntr-un interviu, c` permiterea falimentului Lehman Brothers a fost „o gre[eal` de dimensiuni istorice“6, pentru c` un astfel de eveniment provoac` o serie de reac]ii \n lan], care pot fi stopate foarte greu. Omenirea a comemorat \n septembrie trei dintre cele mai semnificative „semne ale timpului“ din ultimele [apte decenii. Pierderile de vie]i omene[ti [i pagubele materiale provocate de cel de-al Doilea R`zboi Mondial au schimbat harta geopolitic` a lumii, iar con-

secin]ele se resimt [i ast`zi. Lumea nu a mai fost aceea[i nici dup` pr`bu[irea turnurilor gemene din New York. R`mâne de v`zut care vor fi efectele crizei economice globale declan[ate \n 2008. Se va dovedi c` a fost doar o sincop`? Sau un eveniment care va schimba din nou macazul istoriei? 1. „Europe’s leaders remember start of WWII, 70 years on“, Daily Times, 02 septembrie 2009 2. Ibidem 3. „Viterbo, Italy: Pope uses war anniversary to call for peace“, The News Tribune, 07 septembrie 2009 4. „President Barack Obama on 9/11 anniversary: Every year on this day, we are all New Yorkers“, Daily News, 11 septembrie 2009 5. „Anniversary of fall of Lehman Brothers prompts look-backs”, www.genevalunch. com, 8 septembrie 2009 6. „Historical mistake to let Lehman Brothers fall”, The Swedish Wire, 14 septembrie 2009

Conexiuni


4 | Actualitate | octombrie 2009

STPolitic

Crime de r`zboi \n f=[ia Gaza Comisia Goldstone1 a dat publicit`]ii, pe 15 septembrie a.c., raportul privind conflictul din fâ[ia Gaza, din perioada 27 decembrie 2008 – 18 ianuarie 2009. Membrii comisiei au ajuns la concluzia c` Israelul [i grup`rile palestiniene se fac vinovate de crime de r`zboi [i crime \mpotriva umanit`]ii.

R

aportul comisiei, de 574 de pagini, a fost \ntocmit pe baza anchet`rii a 36 de incidente, 188 de interviuri, 10.000 de pagini de documente, 1.200 de fotografii [i 30 de \nregistr`ri video. |n timpul anchetei, Israelul a interzis accesul comisiei \n zonele de conflict [i nici nu a r`spuns \ntreb`rilor primite. Potrivit raportului, \n timpul ofensivei militare, armata israelian` a distrus locuin]e, fabrici, [coli, spitale [i, deliberat, sistemele de aprovizionare [i infrastructura. Au fost uci[i peste 1.400 de palestinieni (majoritatea civili), \n timp ce din tab`ra advers` au murit 13 oameni. |ntre incidentele anchetate, sunt [apte cazuri de \mpu[care a unor civili care \ncercau s` g`seasc` ad`posturi sigure, precum [i atacul asupra unei moschei \n timpul orei de rug`ciune (incident soldat cu 15 victi-

me). Popula]ia civil` a fost puternic traumatizat`, autorii raportului amintind, \ntre altele, cazuri frecvente de depresie profund`. Comisia a apreciat c` efectele asupra copiilor care au fost martori la incidentele violente, care au v`zut crime [i care [i-au pierdut membrii familiei vor fi de durat`. 30% dintre copiii monitoriza]i sufereau de probleme mentale. Reac]iile Israelului fa]` de concluziile raportului au fost imediate. Reprezentantul Israelului la ONU, Gabriela Shalev, a declarat c` raportul comisiei Goldstone a fost „conceput \n p`cat“2. Publica]ia Israel Today l-a numit pe Richard Goldstone „evreu slugarnic“, iar un jurnalist de la publica]ia Maariv le-a adresat membrilor comisiei invita]ii obscene. Vizavi de reac]iile Israelului, Goldstone a declarat c` „un raport care este critic fa]` de

Israel nu este anti-Israel“3. Comisia a mai precizat c` nici israelienii, nici palestinienii nu au urm`rit modul \n care au ac]ionat for]ele militare \n timpul conflictului. Cei patru membri ai comisiei au subliniat c`, dac` \n urm`toarele [ase luni, Israelul [i palestinienii nu vor face investiga]iile necesare, Consiliul de Securitate al ONU va sesiza Curtea Penal` Interna]ional` de la Haga cu privire la acuza]iile de crime de r`zboi [i crime \mpotriva umanit`]ii. Goldstone crede c` stabilirea adev`rului este un pas important \n procesul de realizare a p`cii. 1. Comisia a fost constituit` \n aprilie a.c. de c`tre pre[edintele Consiliului pentru Drepturile Omului al ONU, fiind condus` de Justice Richard Goldstone – fost procuror-[ef al Tribunalelor Interna]ionale pentru Crime, din Iugoslavia [i Rwanda. Raportul poate fi desc`rcat de la adresa www.globalresearch.ca 2. www.theage.com 3. Steven Edwards, „Probe finds war crimes evidence on both sides of Gaza conflict”, The Vancouver Sun, 16 septembrie 2009


octombrie 2009 | Actualitate | 5

STEconomic

{omajul [i s`r`cia la un nivel ridicat Rata [omajului va atinge, \n 2010, cel mai ridicat nivel de la al Doilea R`zboi Mondial [i pân` ast`zi. Este estimarea speciali[tilor de la OCDE (Organiza]ia pentru Cooperare [i Dezvoltare Economic`).

O

CDE estimeaz` c` [i dup` ce economia \[i va reveni, [omajul va continua s` se men]in` pentru mai mul]i ani la un nivel ridicat. |n iunie a.c., rata [omajului era de 3,3% \n Olanda, \n timp ce \n Spania era de 18,1%. Rata [omajului \n SUA, tot \n iunie, era de 9,5%, cu pu]in peste rata medie a ]`rilor din UE, care era de 8,9%. Banca Mondial` estima, \n luna mai a.c., c` rata [omajului va ajunge \n 2009, \n România, la 8%, urmând ca \n anul urm`tor s` scad` u[or sub acest nivel. Conform previziunilor pentru ]`rile membre OCDE, \n mai pu]in de trei ani, \n aceste ]`ri vor fi cca 25 de milioane de [omeri. „Nu putem pretinde victoria doar pentru c` anumi]i indicatori economici s-au \mbun`t`]it“, declara Angel Gurría, secretar al OCDE. „Nu ne putem odihni pân` când nu rezolv`m problema [omajului persistent [i la un

nivel ridicat...“1 La rândul s`u, Mervyn King, guvernatorul B`ncii Angliei, spunea c`, de[i economia d` semne c`-[i revine, pentru oamenii obi[nui]i efectele recesiunii vor continua s` existe, iar [omajul se va men]ine la un nivel ridicat. Reprezentan]ii OCDE sus]in c` pentru a evita s` avem o „genera]ie pierdut`“ de tineri f`r` locuri de munc`, sunt necesare m`suri urgente care s`-i ajute \n mod deosebit pe tinerii care nu au o calificare. |ntre timp, \n SUA, s`r`cia a atins cel mai ridicat

nivel \ncepând din 1998, potrivit unui raport f`cut public \n data de 10 septembrie a.c., de Biroul american de recens`mânt. Concluziile raportului nu i-au surprins pe asisten]ii sociali care lucreaz` pentru cei s`raci [i f`r` ad`post. B. J. Iacino, director de rela]ii publice la o organiza]ie pentru ajutorarea persoanelor f`r` ad`post, \n Colorado, afirma \n acest context: „Suntem, cu siguran]`, martorii unei cre[teri dramatice a num`rului de oameni care vin aici s` cear` ajutor, atât pentru ad`post, cât [i pentru asisten]` medical` [i psihologic`“2. 1. Angela Monaghan, „Governments must take urgent action to prevent unemployment crisis, OECD warns“, Daily Telegraph, 16 septembrie 2009 2. Joseph Weber, „Poverty hits 1 \n 8 Americans“, The Washington Times, 11 septembrie 2009

Conexiuni


6 | Actualitate | octombrie 2009

STSocial

COPIII,

for]` de munc` ieftin` Reuters cita \n septembrie a.c. un raport al guvernului SUA, potrivit c`ruia 122 de produse din 58 de ]`ri sunt ob]inute prin exploatarea copiilor. „Munca prestat` de copii are consecin]e negative asupra dezvolt`rii lor psihice [i fizice [i reprezint` o violare a drepturilor lor” .

|

ntre produsele ob]inute prin folosirea copiilor ca for]` de munc`, se g`sesc bumbacul, tutunul, cafeaua, trestia de zah`r, cacaoa [i orezul. S-ar putea crede c` acestea sunt probleme ale secolului al XIX-lea, dar, dup` cum sublinia Sandra Polaski, subsecretar pentru afaceri interna]ionale \n guvernul american, „de fapt, sunt probleme ale secolului al XXI-lea“ . Exploatarea copiilor, conform reglement`rilor interna]ionale, \nseamn` munca prestat` de copiii cu vârste sub 15 ani sau, dac` este vorba despre activit`]i cu Semnele timpului

efecte nocive asupra copiilor, 18 ani. |n topul ]`rilor \n care copiii sunt exploata]i prin munc`, primul loc este ocupat de India, urmat` \ndeaproape de Brazilia, Bangladesh, China [i Filipine. |n China, Pakistan [i Uzbekistan, copiii muncesc pe planta]iile de bumbac, iar \n Coasta de Filde[ – cel mai mare produc`tor de cacao din lume – copiii reprezint` o for]` de munc` important` pentru ob]inerea acestui produs. Copiii sunt folosi]i, de asemenea, \n Peru [i Burkina Faso, \n exploat`rile miniere pentru extrac]ia aurului.

Organiza]ia Interna]ional` a Muncii a f`cut public un raport conform c`ruia 69% din munca prestat` de copii, \n \ntreaga lume, se desf`[oar` \n sectorul agricol. „Sute de mii de copii cu vârste sub 18 ani lucreaz` \n domeniul agricol, \n SUA“, se precizeaz` \ntr-un raport al organiza]iei Human Rights Watch, care a descoperit c`, \n state precum Florida, Texas, Carolina de Nord [i Michigan,


octombrie 2009 | Actualitate | 7

Rezultate ale monitoriz`rii fenomenului muncii copiilor \n România, \n 2008: ■ s-au \nregistrat 925 de cazuri de munc` a copiilor; ■ 544 cazuri au fost identificate \n zonele urbane, iar 381, \n zonele rurale; ■ \n 417 cazuri au fost implicate fete, iar \n 508 cazuri au fost implica]i b`ie]i; ■ 65,3% dintre copii aveau vârste sub 14 ani, iar 34,7% dintre ei aveau vârste cuprinse \ntre 15-18 ani; ■ 627 dintre ace[ti copii au fost sco[i de pe pia]a muncii; ■ \ntre muncile prestate de copii amintim: cer[itul, munca f`r` un contract, prostitu]ia, pornografia, alte activit`]i ilicite. (din raportul A decade of cooperation on the elimination of child labour publicat de Guvernul României [i Organiza]ia Interna]ional` a Muncii, p. 24)

copiii fermierilor lucreaz` zilnic ore \ntregi, la vârste fragede. Lucille Roybal-Allard, reprezentanta Californiei \n Congresul American, a \naintat, \n septembrie a.c., un proiect de lege care s` reglementeze condi]iile \n care se desf`[oar` munca, \n cazul copiilor care lucreaz` \n agricultur`. Dac` legea va fi aprobat`, copiii cu vârste sub 13 ani nu vor mai putea fi folosi]i \n activit`]i agricole, cu excep]ia cazurilor \n care muncesc pe propriet`]ile p`rin]ilor. Cei cu vârste cuprinse \ntre 14 [i 15 ani vor putea lucra doar un num`r stabilit de ore, \n afara programului [colar. |ntr-o scrisoare adresat` Camerei Reprezentan]ilor, \n data de 15 septembrie a.c., Human Rights Watch le-a cerut membrilor Comitetului pentru Educa]ie [i Munc` s` sprijine proiectul de lege amintit. Problema exploat`rii

copiilor este prezent` [i \n România. Institutul Na]ional de Statistic` estima, \n 2004, c` \n România exist` cca 70.000 de copii care muncesc. Dintre ace[tia, 8,8% prestau o munc` grea, iar \n 96,6% din cazuri, copiii nu aveau vârsta legal` pentru a munci. Totodat`, orarul normal de munc` era ignorat. Fenomenul este prezent \n zonele rurale s`race, dar [i \n mediul urban. Hot`rârea de guvern nr. 867/2009 con]ine prevederi privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii \n sectoarele formal [i informal. Legea prevede amenzi cuprinse \ntre 100 [i 1.500 de lei, pentru p`rin]ii [i reprezentan]ii legali care \[i las` sau \[i trimit copiii s` presteze munci periculoase. 1. www.salvaticopiii.ro 2. Marcy Nicholson, „Child, forced labors behind many products“, www.reuters. com, 10 septembrie 2009

Conexiuni


STMediu

|nc`lzirea global` \n Conferin]ei de la Cop Dezvoltarea ]`rilor s`race va avea efecte semnificative asupra schimb`rilor de clim`. Pentru a evita o catastrof`, sunt necesare m`suri urgente [i drastice, declara, pentru Der Spiegel, Hans Joachim Schellnhuber, consilier pe probleme de clim` \n guvernul german.

E

ste dificil de apreciat care vor fi consecin]ele cauzate de schimb`rile climaterice, pe plan global. Totu[i, un lucru este cert – un num`r sporit de oameni din \ntreaga lume au de suferit de pe urma dezastrelor naturale. Dac` \n prima jum`tate a anilor ’80, cca 500 de milioane de oameni solicitau ajutor \n urma unor dezastre naturale, \n primii cinci ani ai noului mileniu, num`rul acestora a crescut la un miliard [i jum`tate. Din cauza \nc`lzirii globale, a crescut riscul de inunda]ii, ora[e precum Shangai, Cairo [i Mumbai fiind supuse acestui risc. „Pân` \n 2030, schimb`rile de clim` ar putea expune \nc` 90 de milioane de oameni riscului de \mboln`vire cu malarie, doar \n Africa“1, sublinia The Economist. Reducerea fenomenului \nc`lzirii globale ar presupune un pachet de m`suri, precum legi pentru marii poluatori industriali care s` reduc` emisiile de gaze cu efect de Semnele timpului

ser`, cre[terea ponderii energiei regenerabile, dezvoltarea tehnologiilor care folosesc energie alternativ` [i eficientizarea utiliz`rii resurselor. Costurile sunt \ns` uria[e. Potrivit estim`rilor B`ncii Mondiale, ]`rile \n curs de dezvoltare ar avea nevoie de sume cuprinse \ntre 140 [i 675 de miliarde de dolari, anual. |n aceste condi]ii, Hans Schellnhuber propunea crearea unui „buget al CO2“, la care s` contribuie fiecare om de pe


octombrie 2009 | Actualitate | 9

perspectiva penhaga

(Tulsi Khara, 70 de ani, India – citat` \n „The Anatomy of a Silent Crisis“, Global Humanitarian Forum, Geneva, 2009)

acord interna]ional care s` \nlocuiasc` Protocolul de la Kyoto. Steven Chu, secretar SUA pentru probleme legate de energie, a atras aten]ia c` unele dintre statele care au semnat Protocolul de la Kyoto nu au reu[it s` ating` standardele propuse. La rândul s`u, premierul rus Vladimir Putin a declarat c` va respinge orice pact care va pune restric]ii Rusiei, dar nu [i altor poluatori importan]i, precum SUA [i China. Se pare c` marii poluatori sunt mai interesa]i de protejarea propriilor interese, decât de g`sirea unei solu]ii pentru problema \nc`lzirii globale. 1. A „Developing countries and global warming. A bad climate for development“, The Economist, 17 septembrie 2009

PAGINI REALIZATE DE FLORIN BIC~

„Noi nu suntem oameni educa]i, dar simt c` se \ntâmpl` ceva teribil \n jurul nostru. Nu am putut s`-mi cred ochilor – p`mântul pe care l-am lucrat ani de zile, care ne-a hr`nit pe mine [i familia mea timp de genera]ii, a disp`rut. Ne-am pierdut mijlocul de trai. Toate lucrurile [i turmele noastre au fost \nghi]ite de cicloane. Furtunile au devenit mai puternice ca niciodat`“.

planet`, indiferent dac` tr`ie[te \ntr-o ]ar` bogat` sau s`rac`. O alt` solu]ie, propus` de WBGU (Consiliul german de consultan]` pe probleme de schimbare global`), ar fi ca na]iunile industrializate s` cumpere cote de emisie (de CO2) de la ]`rile cu un nivel mai sc`zut de CO2. }`rile respective ar putea folosi banii ob]inu]i astfel, pentru a investi \n tehnologie care s` protejeze mediul, iar ]`rile industrializate nu ar fi nevoite s` reduc` dramatic propriile emisii de CO2. |n perioada 7-18 decembrie a.c., la Copenhaga, va avea loc reuniunea ONU privind schimbarea climatului, unde se a[teapt` semnarea unui

Conexiuni


ST

Religie

sau deformarea Semnele timpului


octombrie 2009 | Actualitate | 11

Liberalismul

fundamentalist

Bisericile din Marea Britanie [i institu]iile afiliate lor nu vor mai avea dreptul s` refuze angajarea homosexualilor, chiar dac` pre− ferin]ele acestei minorit`]i sexuale sunt incompatibile cu princi− piile cre[tine. A[a prevede noua Lege a egalit`]ii care ar trebui s` intre \n vigoare \n Marea Britanie \n 2010. de Marius Necula

N

oua lege nu acord` statului dreptul de a interveni \n probleme legate de doctrin` [i rituri. |n schimb, statul poate interveni \n domeniul administrativ, deoarece, conform unei declara]ii a Ministrului Justi]iei [i Departamentului Guvernamental al Egalit`]ii, Maria Eagle, statul are „datoria de a proteja cet`]enii de un tratament inegal“1. Cu ocazia conferin]ei Credin]`, homofobie, transfobie [i drepturile omului (Faith, Homophobia, Transphobia, and Human Rights) care s-a desf`[urat \n luna mai a.c. la Londra, pledoaria Mariei Eagle a fost sus]inut` de reprezentan]i ai unor grup`ri religioase [i non-religioase. Reverendul Canon Giles de la Catedrala Sf. Paul din Londra a declarat c` „homofobia este un p`cat, iar eradicarea sa din biserici, moschei [i sinagogi este una dintre cele mai urgente provoc`ri ale credincio[ilor din secolul al XXI-lea“.

Marilyn McCord Adams, profesoar` de teologie [i filosofie a religiilor la Universitatea Oxford, se \ntreba retoric, \ntr-un articol publicat \n Anglican Mainstream 2, de ce cre[tinismul devine promotor al viol`rii drepturilor umane atunci când sunt abordate chestiuni legate de sex [i sexualitate. Legea egalit`]ii i-a \ncurajat pe membrii grupului Stonewall, una dintre organiza]iile importante ale homosexualilor, s`-[i afirme mai pregnant dolean]ele, prin intermediul liderului Ben Summerskill. Mai mult, grupul Stonewall a cerut chiar interzicerea mi[c`rilor de protest ale cre[tinilor \mpotriva unor astfel de legi. Legea i-a nemul]umit \ns` pe liderii religio[i din Marea Britanie, care cred c` aceasta va afecta integritatea credin]ei [i va dilua mesajul moral al bisericilor. Un purt`tor de cuvânt al Institutului Cre[tin din Newcastle i-a acuzat pe politicieni de ipocrizie, precizând c` mul]i

conceptului egalit`]ii

1. Simon Sarmiento, „UK Government Stands Firm against Faith Exemptions“, Thinking Anglicans, 20 mai 2009 2. Judy West, „Minister: We will stand firm against faith groups on equality legislation“, Anglican Mainstream, 30 mai 2009


12 | Actualitate | septembrie 2009

STReligie

dintre credincio[ii care particip` la serviciile religioase ale bisericilor sunt \ngrijora]i vizavi de modul \n care aceast` lege va fi pus` \n aplicare. Neil Addison3, avocat britanic specializat \n legisla]ia privind discriminarea religioas`, aprecia c` legea „este o amenin]are pentru identitatea religioas`“. „Ceea ce pierdem“, a mai precizat el, „este dreptul organiza]iilor religioase de a alege \n mod liber“4.

Egalitate. Pentru cine? |n ultimii ani, a crescut num`rul de cazuri \n care, \n virtutea libert`]ii [i a drepturilor omului, se ajunge la \nc`lcarea acestora. |n timp ce membrii minorit`]ilor sexuale au dreptul, \n virtutea libert`]ii, s` \[i afirme opiniile [i s`-[i exprime pozi]ia \n mod public, cre[tinii se pare c` au pierdut acest drept. Iar atunci când, totu[i, un cre[tin \[i afirm` public vederile, reac]iile condamnatoare nu \ntârzie s` apar`. Este proasp`t \n memoria cititorilor cazul lui Carrie Prejean5, ocupanta locului secund la edi]ia din acest an a concursului na]ional de frumuse]e din SUA. |ntrebat` ce p`rere are despre legalizarea c`s`toriilor \ntre homosexuali, Carrie s-a pronun]at deschis \mpotriva

acestora. |n ochii juriului, r`spunsul a descalificat-o pe tân`ra concurent`. Din nefericire, cazul nu este singular. Occidentul secularizat \[i propune tot mai evident idealul promovat \n anii ’70 de celebrele versuri ale lui John Lennon, prin care ascult`torii erau \ndemna]i s`-[i imagineze o lume f`r` religii, \n care oamenii s` tr`iasc` \n pace [i armonie. Totu[i, egalitatea promovat` astfel nu li se aplic` tuturor, pentru c` liberalismul secular este inconsecvent cu aplicarea propriilor principii. Dac` \n Evul Mediu, biserica era

Ce este liberalismul? 3. Autor al c`r]ii Religious Discrimination and Hatred Law, publicat` la finalul anului 2006. 4. Matthew Moore, „Law will force churches to employ gay staff“, Telegraph.co.uk, 21 mai 2009 5. Luiza Ghica, „Cotroverse biblice la Miss SUA 2009“, Semnele timpului, aprilie 2009

|n 1644, John Milton scria un tractat numit sugestiv Areopagitica prin care ap`ra libertatea de exprimare. Acesta poate fi considerat certificatul de na[tere al liberalismului. Termenul s-a impus ca urmare a public`rii \n 1927 a c`r]ii omonime Liberalismus, (\n german`) a lui Ludwig von Mises, gânditor [i economist, exponent de seam` al [colii austriece. Liberalismul reprezint` o clas` larg` de curente ideologice, care au \n comun, ca valori de baz`, libertatea individului [i egalitatea. Sub aspect economic, liberalismul ap`r` competi]ia \ntr-o pia]` liber` care se regleaz` singur` conform cererii [i ofertei. Din punct de vedere politic, liberalismul sus]ine progresul social prin reform` [i schimbarea legilor \n opozi]ie cu socialismul, care consider` c` pentru o adev`rat` schimbare e nevoie de revolu]ie. |n limbaj colocvial, liberal este cel care sus]ine autonomia [i libertatea individual`, progresul [i reforma la nivel social, fiind, \n genere, umanist \n orientarea sa. Un liberal este acela care are vederi largi, care este tolerant, fiind adesea pus \n opozi]ie cu un conservator.

Semnele timpului


octombrie 2009 | Actualitate | 13

Nimic nou sub soare |n contextul Revolu]iei franceze din secolul al XVIII-lea, municipalitatea din Paris decreta ziua de 10 noiembrie 1793 drept „S`rb`toare a Ra]iunii“. Ceremonia principal` a zilei s-a desf`[urat \n catedrala Notre-Dame, transformat` \n templu \nchinat filosofiei. |n mijlocul corului trona zei]a Ra]iunii, reprezentat` de dansatoarea Maillard, \n fa]a c`reia mul]imea se pleca

La mai bine de dou` sute de ani, ra]ionalismul liberal continu` s` se manifeste – poate \n mod incon[tient – cu preten]iile unei adev`rate religii.

aceea care impunea [i dicta mediului secular, acum rolurile s-au Howard P. Kainz , profesor de filosofie la Universitatea schimbat. Aceasta nu \nseamn` \ns` o schim- Marquette din Wisconsin, SUA bare \n mai bine. Publica]ia The Washington Times reveren]ios. Ra]iunea era a[ezat` \n locul atr`gea aten]ia, \n luna iulie a.c., asu- lui Dumnezeu, iar o s`pt`mân` mai târziu, pra elevei Amandei Kurowski, din New bisericile din Paris erau \nchise, religia fiind Hampshire, SUA, elev` \n clasa a V-a, a interzis` prin lege. Atec`rei mam` a fost obligat`, prin decizia ismul despotic devenea cur]ii judec`tore[ti, s` o trimit` la cursu- noua religie a Fran]ei. rile unei [coli publice. Amanda era Altfel spus, catolicismul \nscris` \ntr-un sistem de educa]ie la do- tradi]ional, \nchistat \n miciliu (home-schooling), sus]inând doar reguli rigide [i tendinexamenele de atestare \n cadrul unei insti- ]e autoritare, era \nlocutu]ii de \nv`]`mânt. Notele bune ob]inute it de un ateism la fel de de Amanda la examene [i monitorizarea fundamentalist [i tiranic. La mai bine de dou` realizat` de un asistent social au confirmat seriozitatea [i calitatea educa]iei primite de sute de ani, ra]ionalismul feti]`. |n ciuda acestui fapt, judec`torul a liberal continu` s` se criticat „rigiditatea“ concep]iilor religioa- manifeste – poate \n mod se ale mamei, considerând c` Amanda ar incon[tient – cu pretenavea nevoie s` cunosc` [i alte opinii cu pri- ]iile unei adev`rate revire la religie [i via]`. Cum era de a[teptat, ligii, sus]ine Howard P. mama fetei a considerat c` decizia cur]ii Kainz6, profesor de filosofie la Universita\ncalc` drepturile parentale, libertatea re- tea Marquette din Wisconsin, SUA. Pân` ligioas` [i dreptul de alegere a educa]iei. acum dou`zeci de ani, marxismul era perceEste dificil` \n]elegerea solu]ion`rii pe put ca singurul du[man de moarte al credincare instan]a a adus-o cazului, dificil` este ]ei. Numai c`, inclusiv marxismul a func]io[i identificarea temeiului \n baza c`ruia o nat asemenea unui sistem religios. Milioane 6. Howard P. Kainz, „Liberalism as Relicurte judec`toreasc` poate stabili nivelul de oameni au crezut \n dogmele marxiste, gion“, Touchstone de rigiditate al op]iunilor, ideilor [i credin- dintre care s-a distins determinismul ecoMagazine, mai 2006 ]elor religioase. nomic. La fel ca orice biseric`, marxismul a Liberalismul fundamentalist sau deformarea conceptului egalit`]ii


14 | Actualitate | septembrie 2009

STReligie

avut scrieri canonice, slujitori „clericali“ [i sus]in`tori ai „evangheliei“ socialiste. Scrieri precum Capitalul, Manifestul comunist, „Cartea ro[ie“ a lui Mao Tse Tung au format canonul religiei marxiste. Actualmente, secularismul liberal este construit pe acelea[i tipare, asumându-[i rolul de campion al luptei cu gândirea fundamentalist-religioas`, \n timp ce el \nsu[i se comport` ca o religie. Scrierile care ofer` explica]ii naturaliste pentru orice (inclusiv moral`) sunt noile scripturi. Noua filosofie propus`, având ca valoare de baz` toleran]a, pretinde c` homofobia, de pild`, este unul dintre „noile p`cate de moarte“. Tendin]ele autocratice se anun]` a fi amintiri istorice, \ns`, \n realitate, obsesia \nvingerii religiei [i trecerea la o nou` etap` \n dezvoltarea umanit`]ii par a fi ]inta acestui curent de gândire.

sau filosofic) nu este o ideologie \n sine, ci doar cadrul care permite diverselor curente de gândire s` se dezvolte. {i dac` via]a, libertatea [i c`utarea fericirii r`mân bazele liberalismului, de ce atâta opozi]ie fa]` de religie din partea multor liber-cuget`tori, non-conformi[ti sau liberali? Nu demon-

S−au f`lit c` sunt \n]elep]i, [i au \nnebunit... \nn nebunit... Sfântul Apostol Pavel, Epistola c`tre Romani om mani 1:2 1:22

De aceea, sus]in`tori ferven]i ai ateismului se erijeaz` \n eliberatori ai societ`]ii din „\ntunericul supersti]iilor religioase“.

Un liberalism fundamentalist

7. Tom Krattenmaker, „Secularists, what happened to the opened mind?“, USA Today, 20 august 2007 8. Jacques Berlinebleau, „Secularism: Boring“ (Part I), Newsweek, 16 iulie 2007

|n condi]iile \n care, cel pu]in la nivelul dogmelor, doctrinelor [i declara]iilor publice, religiile promoveaz` dragostea, pacea, compasiunea [i altruismul, Tom Krattenmaker, editorialist la USA Today, pe drept cuvânt se \ntreba de ce gânditorii critici [i seculari care pretind a fi liberali „las`, adeseori, gândirea critic` la u[`, atunci când vine vorba despre religie“7. Paul Starr, profesor de sociologie [i afaceri publice la Universitatea Princeton, publica \n 2007 cartea Freedom’s Power: The True Force of Liberalism (Puterea libert`]ii: adev`rata for]` a liberalismului). Starr pretinde c` numitorul comun al liberalilor (fie ei \n domeniul politic, economic

Semnele timpului

az` aceasta o inconsecven]` fa]` streaz` utoasumata deschidere? de autoasumata rofesorul de sociologie Profesorul ques Berlinerblau, de la Jacques versitatea Georgetown, Universitatea nsu[i un gânditor umael \nsu[i nist [i autorul mai tor articole pe multor temee religioase, a ptat o atitudiadoptat ne critic` fa]` de acestt „fundamenm secular“. El talism ntreba retoric, se \ntreba -un articol pu\ntr-un at \n Newsweblicat ek 8, \n iulie 2007, dac`` „un comentatorr ateist sau agnostic ostic poate s` discute diverse aspecte ecte privitoare


octombrie 2009 | Actualitate | 15

la religie, mai mult de 30 de secunde, f`r` s` se refere la persoanele religioase ca fiind imbecile, extremiste, cu deficien]` mental`, fasci[ti, du[mani ai binelui public, criptonazi[ti, impreca]ioni[ti, ira]ionali, despo]i [i a[a mai departe“. O gândire liberal`, deschis`, presupune a[ezarea semnului egalit`]ii \ntre diferitele opinii [i concep]ii despre vvia]`. Dac` cineva minorit`ap`r` cu \ndârjire drepturile dr ]ilor sexuale, dar „sare ca ars“ la auzul cuvântului „religie“ sau „Dumnezeu“, \n c` militeaz` ce m`sur` mai poate pretinde pr egalitate? Berlinerblau9 le pentru egalita atr`gea atr`ge aten]ia, acestor corifei corife ai liberalismului secular, c` fenomenul relisecular gios este unul complex [i c` perso persoanele care ader` la o religie sau alta au un aport benefic societ`]ii. s Mai mult, credincio[ii [i ateii au numeroase elemente \n comun, solu]iile cele mai bune putând fi g`site nu prin discriminare discrim reciproc`, ci prin dialog.

Imaginea g de ansamblu Oare \[i va asuma guvernul britanic responsabilitatea de a aplica o lege care s` for]eze org organiza]iile [i aso-

cia]iile cre[tine s` angajeze \n administra]ia lor persoane a c`ror filosofie de via]` intr` \n direct conflict cu \nv`]`turile religioase? Prin prevederile ei, legea din Marea Britanie \ncalc` un principiu de baz` al democra]iei, respectiv faptul c` libertatea unui individ se termin` acolo unde \ncepe libertatea celuilalt. Fiecare individ are dreptul la o opinie proprie despre ce e bine [i ce e r`u, iar statul nu poate fi mai mult decât un arbitru \n astfel de dezbateri. O lege care oblig` organiza]iile religioase s` angajeze homosexuali \ncalc` libertatea bisericilor de a ac]iona \n acord cu con[tiin]a comun` a tuturor credincio[ilor. Este u[or de \n]eles de ce Legea egalit`]ii este, de fapt, o lege a inegalit`]ii. Atitudinea unui stat ar trebui s` fie echilibrat`, f`r` a p`rtini vreuna dintre tabere. Criteriul minorit`]ii nu poate deveni temei pentru impunerea unor legi \mpotriva majorit`]ii. S` privim acum imaginea \n ansamblu. De ce un cre[tin nu poate fi convins s` accepte avortul sau homosexualitatea? Nu pentru c` ar fi bigot, ci pentru simplul motiv c` principiile lui moral-religioase \i dicteaz` contrariul, iar el [i le asum`. De ce, pân` la urm`, persoane care pretind c` sunt cu vederi largi [i mentalit`]i deschise nu pot g`si un loc religiei? Secularii, prin ata[amentul fa]` de propria concep]ie de via]`, manifest` aceea[i „fidelitate religioas`“: ei se simt datori s` r`mân` credincio[i propriei ideologii, fiind exclus` orice concesie care ar putea fi adus` religiei. |n condi]iile acestea, asem`n`rile \ntre incrimina]i [i incriminatori sunt u[or de sesizat. Ambele categorii sunt obediente fa]` de o credin]` personal`, pe care chiar dac` nu o numesc, o consider` punct de reper. Aceasta este, de fapt, inima controversei: antropocentrismul liberal nu se poate armoniza cu teocentrismul religios, dar tocmai acest narcisism umanist este cel care anihileaz` preten]iile de deschidere ale secularismului liberal. {i atunci, merit` s` ne punem \ntrebarea: a devenit omul (secular) m`sura tuturor lucrurilor?

9. Jacques Berlinebleau, The Secular Bible: Why Nonbelievers Must Take Religion Seriously, Cambridge University Press, 2005

Liberalismul fundamentalist sau deformarea conceptului egalit`]ii


ST

Economic

M`surile de mondiale au fost necesare dup` falimentul |n Semnele timpului

\n economie este


octombrie 2009 | Actualitate | 17

|

n data de 15 septembrie a.c. s-a \mplinit un an de la pr`bu[irea b`ncii de investi]ii Lehman Brothers. Comunicatul de pres` prin care institu]ia bancar` \[i anun]a intrarea sub protec]ia legii falimentului a fost, \ntr-un anumit sens, momentul oficial de \nceput al crizei economice mondiale. Lehman Brothers era un simbol al indestructibilit`]ii, având o istorie [i o experien]` de peste 150 de ani. Pr`bu[irea b`ncii a creat o und` de [oc care s-a propagat dincolo de grani]ele Statelor Unite ale Americii, afectând sistemul financiar-bancar din \ntreaga lume, inclusiv acele institu]ii care nu avuseser` expuneri

fi catalogat drept o reeditare, \n plan financiar, a tragediei de la 11 septembrie 2001.

O criz` inevitabil` Majoritatea anali[tilor economici sunt de acord asupra faptului c` Statele Unite ar fi intrat \n criz` chiar [i \n cazul \n care Lehman Brothers ar fi evitat falimentul3. Chiar dac` guvernul american ar fi intervenit \n cazul Lehman Brothers, AIG (American International Group) sau alte institu]ii financiare importante s-ar fi pr`bu[it mai devreme sau mai târziu, cu consecin]e asupra sistemului financiar american [i global cel pu]in la fel de grave.

de Cristina Modoran [i M`d`lina Toader pe instrumente derivate complexe, cu grad ridicat de risc1. Panica general`, cre[terea ne\ncrederii pe pie]ele financiare [i \nghe]area credit`rii au deschis o list` lung` de falimente, numai \n Statele Unite trecând \n insolven]`, din 15 septembrie 2008 pân` \n prezent, 102 b`nci2. Falimentul Lehman Brothers ar p putea

Tensiunea \n sistemul financiar american \ncepuse s` se fac` sim]it` \nc` de la \nceputul lunii septembrie 2008. Pe 7 septembrie, primele b`nci au fost preluate de c`tre guvernul american. Fannie Mae [i Freddie Mac erau principalii creditori ipotecari din Statele Unite [i aveau dificult`]i din cauza num`rului mare de credite neramburssate. Sistemul financiar era caracterizzat de dezechilibre importante care nu puteau fi sus]inute pe termen lung. Pe lâng` Lehman Brothers, [i alte institulâ ]ii ] bancare \ncercaser`, \n lunile precedente, s` finan]eze pierp derile rezultate din \mprumuturile acordate pe termen lung t [ii care deveniser` neperformante. Institu]id ile financiare cu exces de lichiditate n-au

redresare economic` ale guvernelor

prezentate publicului ca absolut . Lehman Brothers din septembrie 2008 realitate, interven]ia statului

departe de a fi o ffavoare.

1. Criza financiar` din SUA, declan[at` \n 2007, a avut drept cauz` principal` pierderile suferite de o serie de institu]ii financiare, care aveau \n portofoliu instrumente financiare complexe, compuse din ipoteci acordate clien]ilor cu bonitate redus` (credite subprime), instrumente cu un randament ridicat, dar [i cu un grad de risc pe m`sur`. 2. Conform cu Federal Insurance Deposit Corporation, Failed Bank List, actualizat` la 18 septembrie 2009 3. „What if?“, The Economist, 10 septembrie 2009


18 | Actualitate | septembrie 2009

STEconomic

Lehman Brothers [i, ulterior, pe m`sur` ce situa]ia economic` se degrada, Banca Central` European`, Rezerva Federal` a SUA [i Banca Angliei au operat sc`deri semnificative ale dobânzii de politic` monetar`, c`utând s` faciliteze astfel accesul b`ncilor comerciale la lichiditate. |n 2008, politica monetar` a fost caracterizat` prin m`suri f`r` precedent de cre[tere a volumului [i a frecven]ei opera]iunilor de pia]` monetar`. Eforturile b`ncilor centrale de a oferi lichiditate au fost, de altfel, r`spl`tite. Financial Times citeaz` o estimare intern` a Rezervei Federale4, potrivit c`reia institu]ia a ob]inut un profit suplimentar de 14 miliarde de dolari \n urma \mprumuturilor acordate de la \nceputul crizei financiare. O estimare a celor de la Goldman Sachs5 situeaz` profitul B`ncii Centrale Europene, ob]inut din \mprumuturile acordate, dup` falimentul Lehman Brothers pentru sus]inerea lichidit`]ii pe pie]ele monetare europene, la 900 milioane de euro.

Chiar dac` guvernul american ar fi in− tervenit \n cazul Lehman Brothers, AIG (American International Group) sau alte institu]ii financiare importante s−ar fi pr`bu[it mai devreme sau mai târziu, cu consecin]e asupra sistemului financiar american [i global cel pu]in la fel de grave.

4. Financial Times, 31 august 2009 5. „Crisis measures boostings central banks’ bottom line“, www. guardian.co.uk, 14 septembrie 2009

avut \ns` \ncredere s` le acorde aceste \mprumuturi pe termen scurt. Lista institu]iilor care au apelat ulterior la ajutorul de stat a inclus nume bine cunoscute \n peisajul financiar interna]ional – AIG, Bear Stearns, Merrill Lynch, Goldman Sachs [i Morgan Stanley – [i a demonstrat amploarea problemelor existente \n sistem.

Politicile de redresare R`spunsul autorit`]ilor monetare [i guvernamentale la panica instalat` a fost impresionant, politicile lor devenind puternic expansive. La scurt timp dup` pr`bu[irea

Semnele timpului

La nivel microeconomic, \n perioada care a urmat, programele de sus]inere a economiei au vizat stimularea credit`rii [i a consumului. Oamenii au fost \ncuraja]i s` consume cât mai mult, prin programe tip „rabla“, prin bonuri valorice de consum, prin reducerea taxelor. Companiile au fost \ncurajate s` investeasc`, iar b`ncile centrale au fost \ndemnate s` ofere \mprumuturi pentru a sus]ine redresarea economic`. Ceea ce se pierde din vedere este faptul c` tocmai acordarea unor credite ieftine [i u[or accesibile, respectiv stimularea unui


octombrie 2009 | Actualitate | 19

Ceea ce se pierde din vedere este faptul c` tocmai acordarea unor credite ieftine [i u[or accesibile, respectiv stimularea unui consum exagerat, a fost cauza care a provocat actuala criz` economic`. consum exagerat, a fost cauza care a provocat actuala criz` economic`. Tratarea crizei economice prin stimularea cauzelor ei, \n lipsa unor reforme structurale, este o metod` neobi[nuit`.

Statul ca principal creditor Interven]ia statelor pentru a sus]ine institu]iile financiare, pe timpul crizei, a avut drept consecin]` o cre[tere a ponderii statului \n economie, situa]ie dezb`tut` tot mai mult de anali[ti. La finalul lui 2008, cancelarul Angela Merkel vorbea despre o interven]ie minim` a statului \n economie, declarânduse \mpotriva asum`rii unor noi responsibilit`]i de c`tre guvern, dar, \n ianuarie 2009, „a introdus cel mai amplu program de stimulare economic` din istoria postbelic` a Germaniei“6. Guvernul a achizi]ionat 25% din ac]iunile Commerzbank din Frankfurt [i a \ncercat s` stimuleze industria auto prin Richard Fuld, fost CEO Lehman Brothers

\ncurajarea conduc`torilor auto s`-[i schimbe automobilele vechi. Pe lâng` astfel de programe, au fost garantate \mprumuturi pentru sprijinirea industriei produc`toare de ma[ini. Companii precum produc`torul de automobile Opel, firma de construc]ii Holzmann sau o]el`ria Maxhütte sunt doar câteva exemple de firme private sus]inute cu bani guvernamentali. |n Statele Unite, guvernul finan]eaz`, \n prezent, nou` din zece ipoteci [i de]ine un procent de 80% din AIG, cea mai mare companie de asigur`ri din lume. Totodat`, guvernul de]ine 60% din ac]iunile companiei produc`toare de ma[ini General Motors. Fran]a [i Belgia au achizi]ionat \mpreun`, la sfâr[itul lunii septembrie 2008, un procent \nsemnat din grupul bancar Dexia. Fran]a ajunsese astfel s` de]in` 25% din ac]iuni, iar Belgia, un procent de peste 17%.

Prin mila guvernului Guvernului \i lipse[te expertiza [i personalul necesar pentru a investi \n companii, la scar` mare. Aceasta este opinia lui Clemens Fuest, specialist \n [tiin]e economice al Universit`]ii Oxford [i director al Consiliului pe probleme economice din cadrul Ministerului de Finan]e german. Guvernul se poate implica \n sus]inerea sistemului financiar [i \n amortizarea recesiunii prin intermediul programelor de stimulare economic`, dar nu ar trebui s` ofere sus]inere companiilor comerciale, deoarece le \mpiedic` s` func]ioneze eficient, a declarat Fuest pentru Der Spiegel. De[i oficialit`]ile americane au afirmat c` interven]iile \n economie ale guvernului reprezint` m`suri extraordinare de suport [i nu fac parte dintr-un program permanent, sunt anali[ti care consider` c` adoptarea

6. „Germany: The State Intervention“, Der Spiegel, 21 ianuarie 2009

Doar prin mila guvernului


20 | Actualitate | septembrie 2009

STEconomic

acestor politici va aduce, pe termen lung, mai degrab` un regres al economiei americane. Pentru Rajshree Agarwal, profesor de afaceri la Universitatea Illinois, „programele de stimulare guvernamentale sufoc` inova]ia, spiritul antreprenorial [i dinamica pie]ei libere, singurii factori care pot asigura o cre[tere pe termen lung“7. Agarwal subliniaz` c` atunci când consumatorii [i companiile iau decizii economice \ntr-o pia]` liber`, o hot`râre gre[it` nu este atât de important`. Dar, când guvernul ia decizii, consecin]ele unor e[ecuri pot fi catastrofale. Solu]ia cea mai bun` ar fi fost ca statul s` lase pia]a s` \[i urmeze cursul. Nu de aceea[i p`rere este unul dintre consilierii economici ai pre[edintelui Barack Obama, care a declarat c` sistemul financiar american func]ioneaz` doar prin „mila“ guvernului8.

Pozi]ia cet`]enilor

7. „Government intervention stifling economic growth and recovery, expert says“, http:// news.illinois.edu, septembrie 2009 8. Michael McKee, „Volcker Says the U.S. Economy Is Leveling Off“, www.bloomberg. com, 29 aprilie 2009 9. Laura Meckler, „Public Wary of Deficit, Economic Intervention“, The Wall Street Journal, 18 iunie 2009 10. „Global Poll Shows Support for Increased Government Spending and Regulation“, www.globescan. com, 13 septembrie 2009

|n statele \n care guvernul a investit foarte mult \n recuperarea institu]iilor, oamenii par a avea rezerve fa]` de continuarea programelor. Conform unui sondaj de opinie publicat \n iunie a.c. de Wall Street Journal, „aproape [apte din zece responden]i au declarat c` sunt \ngrijora]i cu privire la interven]iile federale \n economie“9. Un procent de 58% dintre americani crede

sau a companiei General Motors. La nivel mondial, un sondaj al Globescane, realizat pentru BBC World Service \n septembrie a.c., a eviden]iat \ns` o pozi]ie favorabil` din partea cet`]enilor fa]` de m`surile guvernamentale. Sondajul a cuprins 20 de ]`ri, fiind intervievate peste 22.000 de persoane. 60% dintre cei intervieva]i s-au declarat de acord cu cre[terea cheltuielilor pentru stimularea economiei, iar 67% au spus c` ar dori o cre[tere a implic`rii guvernamentale. |n Rusia (81%), Nigeria (87%) [i Egipt (83%) suportul pentru stimularea economiei este ridicat, \n timp ce \n Fran]a (39%) [i

Programele de stimulare guvernamentale sufoc` inova]ia, spiritul antreprenorial [i dinamica pie]ei libere, singurii factori care pot asigura o cre[tere pe termen lung. Rajshree Agarwal, profesor de afaceri la Universitatea Illinois c` pre[edintele [i Congresul ar trebui s` se concentreze pe men]inerea unui nivel sc`zut al deficitului bugetar, chiar dac` aceasta ar presupune mai mult timp pentru redresarea economiei. Unii dintre cei care l-au votat pe Barack Obama [i-au exprimat dezam`girea fa]` de politica sa anticriz` [i dorin]a ca banii s` fie folosi]i pentru programe sociale, nu pentru salvarea unor b`nci

Semnele timpului

Germania (42%), unde cheltuielile au fost foarte mari [i tradi]ia democratic`, mai pronun]at`, gradul de aprobare este sc`zut10.

O salvare nu tocmai profitabil` |mplinirea unui an de la c`derea Lehman Brothers ofer` ocazia unei retrospective. Din septembrie 2008, majoritatea statelor


octombrie 2009 | Actualitate | 21

Paradoxal, tocmai marii „predicatori“ ai privatiz`rilor \n ]`rile \n curs de dezvoltare sunt cei care, \n ultimul an, au intervenit puternic \n economiile lor na]ionale.

au intervenit pentru sus]inerea economiei. Sprijinirea firmelor private a fost motivat` de teama pierderii locurilor de munc` [i, \n consecin]`, de riscul unor cheltuieli ridicate cu ajutorul de [omaj. |n acela[i timp, disponibiliz`rile masive ar fi avut un impact negativ asupra regiunilor dependente de industria afectat` de criz`. Se omite \ns` faptul c` administrarea public` a afacerilor este caracterizat` printr-o eficien]` inferioar` celei private. Tocmai din aceast` cauz` s-a militat la nivel global \n ultimele decade pentru accelerarea proceselor de privatizare. Paradoxal, tocmai marii „predicatori“ ai privatiz`rilor \n ]`rile \n curs de dezvoltare sunt cei care, \n ultimul an, au intervenit puternic \n economiile lor na]ionale. {i de[i se accentueaz` c` aceasta este o situa]ie temporar`, excep]ional`, guvernele \n cauz` sunt extrem de t`cute \n ceea ce prive[te formularea unor strategii concrete de ie[ire din situa]ia excep]ional`. |n plus, adesea se uit` faptul c` „salvatorii“ folosesc bani publici. Cet`]enii par, \n mod surprinz`tor, potrivit studiului Globescan, dispu[i s` sus]in` interven]ii care de fapt

au devenit necesare din cauza unor excese [i ale unui management defectuos. Cât de etic este, \ns`, ca gre[elile unor administratori care au \ncasat salarii de milioane s` fie pl`tite de contribuabili? {i cine s-ar fi a[teptat cu câ]iva ani \n urm` ca acest lucru s` se \ntâmple \n ]`ri cu o lung` tradi]ie a economiei de pia]`, precum SUA? Odat` cu propagarea crizei financiare \n tot mai multe sectoare ale economiei, limitele pentru interven]ia statului au disp`rut, cel pu]in \n aparen]`. Concluzia este c`, \n condi]ii de nesiguran]` [i team`, oamenii par dispu[i s` aloce statului mai multe atribu]ii decât \n situa]ii normale. Cât de mare este riscul pe care [i-l asum` [i cât de mul]i \l con[tientizeaz`?

Doar prin mila guvernului


ST

Religie

Goedele Likens, redactor−[ef al publica]iei belgiene Goedele Magazine, ap`rea pe coperta num`rului din mai a.c. \mbr`cat` ca o c`lug`ri]` „sexi”. Cardinalul Gotfried Danneels s−a ar`tat indig− nat de faptul c` revista se vindea la pachet cu trei imita]ii ale ostiei catolice, \nso]ite de mesajul: „Ia, m`nânc`! Acesta este trupul meu.” de Florin Bic`

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 23

A

ntisemitismul [i islamo-fobia au fost temele majore ale conferin]ei organizate sub egida ONU, la Geneva, \n perioada 20-24 aprilie a.c.1. P`rintele Georgy Ryabykh, reprezentantul Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost acela care a atras aten]ia c` secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, care a vorbit \n deschiderea conferin]ei despre problemele legate de antisemitism [i islamo-fobie, ar fi trebuit s` se refere [i la atitudinile \ndreptate \mpotriva cre[tinilor. „Sunt suficiente cazuri de violare a drepturilor cre[tinilor“, a precizat Ryabykh, „de insultare a sentimentelor lor, de distorsion`ri publice ale \nv`]`turii cre[tine, pentru a putea solicita o recunoa[tere interna]ional` a conceptului de cristofobie.“2 Cu câteva s`pt`mâni \nainte de evenimentul de la Geneva, statele membre OSCE deciseser`, la Viena,

c` se impune luarea unor m`suri pentru a proteja drepturile cre[tinilor care sunt discrimina]i nu numai \n lumea musulman`, ci [i \n Europa. Participan]ii la reuniunea de la Viena s-au referit la violen]ele \mpotriva credincio[ilor cre[tini, atacarea bisericilor [i a propriet`]ilor eclesiastice, restric]iile cu privire la libertatea de con[tiin]` [i libertatea religioas`. Janez Lenarcic, director al Biroului OSCE pentru institu]ii democratice [i drepturi umane, tr`gea un semnal de alarm` cu privire la prezentarea distorsionat` a valorilor [i identit`]ii cre[tine \n mass-media, \n timp ce Gudrun Kudler, unul dintre exper]ii participan]i, aprecia c` fenomenul intoleran]ei fa]` de cre[tini se datoreaz` seculariz`rii accentuate [i formelor extreme de „political correctness“. Preocup`rile pentru subiect sunt, \ns`, chiar mai vechi. |nc` din 2005, arhiepiscopul american Charles Chaput atr`gea aten]ia c`, \n unele state europene, teama de fundamentalism religos conduce la instalarea unui fundamentalism secular.

1. Participan]ii de la Geneva au c`utat s` evalueze progresul realizat \n atingerea ]intelor propuse la Conferin]a interna]ional` \mpotriva rasismului, discrimin`riir rasiale, xenofobiei [i altor forme de intoleran]`, organizat` \n Africa de Sud, \n 2001. 2. www.christiano phobia.eu


24 | Perspective | octombrie 2009

STReligie

Atitudini [i gesturi ostile

3. Patrick Sawer, „Doctor sacked over gay adoptions reinstated“, www.telegraph. co.uk 4. Graham Grant, „Fury as art exhibition encourages visitors to deface the Bible“, Daily Mail, 23 iulie 2009

|n domeniile politic, social [i cultural se reg`sesc tot mai frecvent atitudini discriminatorii la adresa comunit`]ii cre[tine sau a indivizilor. Merit` men]ionat cazul lui Rocco Buttiglione, fost profesor de filosofie [i prieten al papei Ioan Paul al II-lea, a c`rui nominalizare din partea guvernului italian pentru postul de comisar european a fost respins` \n 2004 de Parlamentul European. Fiind un romano-catolic devotat, Buttiglione \[i exprimase p`rerea c` homosexualitatea este un p`cat, iar acest fapt l-a descalificat \n ochii oficialilor europeni. De[i precizase c` opiniile personale nu vor constitui o piedic` \n calea exercit`rii atribu]iilor sale, Buttiglione a fost respins. Adeziunea sa la valorile cre[tine a devenit astfel un criteriu de discriminare. |n aceea[i list` de discrimin`ri \mpotriva cre[tinilor se \nscrie [i cazul doctorului Sheila Matthews, care, potrivit unui articol ap`rut \n Sunday Telegraph \n iulie a.c., a fost \nl`turat` din Consiliul pentru adop]ii al districtului Northamtonshire (Anglia), pentru c` nu era dispus` s` recomande cuplurile de homosexuali pentru adop]ia unor copii. Dr. Matthews nu a ascuns faptul c` este cre[tin` [i nici nu s-a sfiit s` sus]in` faptul c`, \n opinia sa, „copiilor le este cel mai bine al`turi de o mam` [i un tat`, uni]i \ntr-o rela]ie pe termen lung“3. Ca urmare a protestelor care au urmat \nl`tur`rii sale, dr. Matthews a fost reprimit`, \ns` f`r` a avea drept de vot.

Semnele timpului

Manifest`ri sociale [i culturale din diferite ]`ri europene reflect` atitudini segrega]ioniste vizavi de cre[tini. La Galeria de Art` Modern` din Glassgow, a avut loc \n 23 iulie a.c. o expozi]ie unde era expus` o Biblie \n care vizitatorii erau \ncuraja]i s`-[i noteze gândurile. Paginile Bibliei au fost umplute cu obscenit`]i [i injurii la adresa lui Iisus [i a cre[tinilor. „Oricare dintre lucrurile jignitoare care au fost scrise \n Biblie nu reprezint` scopul lucr`rii“, a declarat unul dintre arti[ti, subliniind c` expozi]ia „a fost un gest deschis“4. Expozi]ia a inclus [i un videoclip \n care o femeie rupea paginile unei Biblii, pe care [i le \ndesa \n pantaloni [i sutien. Un purt`tor de cuvânt al Vaticanului a catalogat expozi]ia drept „infantil`“ [i s-a \ntrebat dac` arti[tii ar fi fost dispu[i s` expun` Coranul, cu acela[i


octombrie 2009 | Perspective | 25

scop5. Evident, oricine este liber s` spun`, s` scrie, s` compun` [i s` creeze ce vrea. Ce leg`tur` are \ns` esteticul [i frumosul cu batjocorirea valorilor unei religii?

BBC – cruciad` \mpotriva crucii Un rol important \n acest demers anticre[tin este asumat de o parte a mass-mediei care, \ncepând de la aten]ia acordat` unui anumit gen de [tiri [i pân` la interpretarea tenden]ioas` a evenimentelor, pare pornit` \ntr-o veritabil` cruciad` \mpotriva crucii. Cititorii \[i pot aminti controversele ap`rute \n jurul discursului sus]inut de papa Benedict al XVI-lea pe 12 septembrie 2006, la Universitatea din Regensburg, când suveranul pontif a f`cut afirma]ii cu privire la Islam. Cu acea ocazie, BBC-ul a fost acuzat c` inflameaz` \n mod inten]ionat comunitatea musulman` \mpotriva suveranului pontif. Tot \n 2006, mai multe organiza]ii cre[tine incriminau BBC-ul pentru promovarea unui film \n care ni[te

extremi[ti cre[tini atacau o comunitate musulman`, prezentând astfel o imagine deformat` a cre[tinismului [i a valorilor sale6. |n schimb, arderea de vii a mai multor cre[tini din regiunea Gojra, Pakistan, \n luna august a.c. a trecut aproape neobservat`. |n Pakistan, cre[tinii sunt o minoritate religioas`, fiind supu[i discrimin`rilor sociale, economice, politice [i religioase. Sub pretextul unor acuza]ii nefondate de blasfemie, musulmanii instiga]i de imamii locali au atacat locuin]ele cre[tinilor. Peste 50 de locuin]e au fost incendiate, \n timp ce b`rba]i, femei [i copii de religie cre[tin` au fost masacra]i cu sânge rece. Nu ne surprinde faptul c` \ntr-o ]ar` musulman` cre[tinii sunt persecuta]i, ci faptul c` presa european`, liber` [i lipsit` de prejudec`]i,

5. Mike Wade, „Gallery’s Invitation to deface the Bible brings obscene response“, www.timesonline. co.uk 6. Paul Revoir, „Christian groups accuse BBC drama of incitating anti-Christian bias“, Daily Mail, 01 noiembrie 2006

Occidentalii sunt p`rta[ii unui consens tacit. [...] Toat` lumea [tie c`, dac` undeva \n lume cre[tinii s−ar deda unor acte de agresiune sau discriminare mult mai pu]in grave decât cele \ndreptate \mpotriva lor, toate canalele de [tiri ar vui. CNN, BBC [i celelalte avanposturi ale propagandei stângii liberale ar recir− cula [tirea non−stop, iar New York Times [i The Guardian ar editorializa frenetic. Drago[ Paul Aligic`, „Cre[tinism [i persecu]ie: realit`]i, t`ceri, complicit`]i”, 22, 03 august 2007

Europa cristofob` – discriminarea unei majorit`]i


26 | Perspective | octombrie 2009

STReligie

a considerat c` masacrarea unor cre[tini am`râ]i \n Orientul \ndep`rtat este un eveniment minor, care nu merit` aten]ie. „La originea acestor atitudini st` fobia fa]` de cre[tinism, o fobie atât de intens`, \ncât poate c`lca \n picioare chiar [i cel mai puternic sentiment moral al lumii contemporane, drepturile omului...“7. Elitele europene [i gânditorii lumii seculare par preg`ti]i s` resping` din start orice are leg`tur` cu religia cre[tin`. Don Maclean, fost realizator TV [i gazda unei emisiuni radio pe teme religioase, spunea \ntr-un interviu8 acordat Institutului Cre[tin din Newcastle, c` majoritatea programelor BBC \n care se vorbe[te despre anglicanism fac referire la clerici homosexuali, \n timp ce catolicii sunt men]inu]i permanent \n zona pedofiliei. Sunt

musulmanii [i alte minorit`]i religioase trebuie tratate cu mai mult` indulgen]` decât cre[tinii, tocmai pentru c` sunt minorit`]i. {i arhiepiscopul de Canterburry, Rowan Williams, observa c` BBC-ul favorizeaz` minorit`]ile religioase, \n timp ce cre[tinismul continu` s` fie ignorat sau prezentat \ntr-o lumin` negativ`.

Pledoarie pentru un cre[tinism viu Dincolo de atitudinea v`dit p`rtinitoare adoptat` de unele trusturi media cu pre]ul discrimin`rii cre[tinilor, r`mâne o \ntrebare de fond: de ce accept` majoritatea cre[tin` aceast` stare de fapt? Principala cauz` a t`cerii cre[tinilor ar putea fi cea observat` de Philip Jenkins, profesor la Pennsylvania p State University [i autoS rrul unor lucr`ri de ana-

Cre[tinismul este vocea care nu se aude \n Europa. Cel pu]in, a[a crede H. R. Pata− pievici care aprecia c` „Europa refuz` s`−[i recunoasc` r`d`cinile cre[tine”.

7 „Noua Europ` [i vocea care lipse[te: cre[tinismul“, Idei în dialog, ianuarie 2009 8. „BBC is antiChristian and pro-Muslim says ex-host”, www. christian.org.uk, 23 iunie 2009 9. www.christian.org. uk/news 10. Ibidem

prea pu]ine programe TV despre activit`]ile sociale, despre faptele de caritate [i despre valorile cre[tinilor, \n timp ce orice aspect negativ, oricât de ne\nsemnat, este speculat de redac]iile de [tiri. |n sus]inerea acestor afirma]ii vine declara]ia lui Jeremy Vine, prezentator BBC, care, \ntr-un interviu acordat publica]iei Reforme Magazine, m`rturisea c` el crede \n autenticitatea [i veridicitatea istoriei [i mesajului lui Christos, dar c` nu crede c` i se va permite s` spun` lucrul acesta \n spa]iul media. |n opinia sa „a devenit aproape inacceptabil din punct de vedere social s`-]i afirmi credin]a \n Dumnezeu“9. Confirmarea a sosit \n 2008, prin declara]ia [ocant` a directorului general al BBC – Mark Thompson – care \[i exprima deschis p`rerea c` religia cre[tin` ar trebui tratat` cu mai pu]in` considera]ie decât alte religii, pentru c` este o religie majoritar`10. |n opinia domnului Thompson,

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 27

liz` a cre[tinismului global, care aprecia c`, \n Europa, „de[i vechile biserici r`mân ca monumente vizibile, definind peisajul ora[elor [i satelor, cele mai multe dintre ele [i-au pierdut rolul tradi]ional de centre \nfloritoare ale comunit`]ii. Cel pu]in \n forma sa institu]ional`, iar aceasta este o distinc]ie important`, cre[tinismul european pare s` fie bolnav, \n faz` terminal`“11. |ntr-adev`r, statele Europei Occidentale, cu prec`dere, par tentate s` \[i asume tot mai mult o identitate postcre[tin`. Dac` lumea musulman` „a luat foc“ când \ntr-o publica]ie danez` au ap`rut o serie de caricaturi care \l \nf`]i[au pe profetul Mahomed, majoritatea cre[tin` tace \n fa]a valului de calomnii la adresa valorilor [i simbolurilor cre[tinismului. Vocea lumii musulmane a determinat guvernele s` adopte legi care s` incrimineze discriminarea credincio[ilor musulmani. |ntr-un articol din Foreign Policy 12, profesorul Jenkins sublinia c` „orice lege

care limiteaz` asaltul blasfemator asupra imaginii lui Mahomed trebuie s` ]in` cont de sensibilit`]ile celor care \l venereaz` pe Iisus“. Iar dac` acest lucru nu se \ntâmpl`, atunci este nevoie ca t`cerea s` fie rupt` de cre[tini. |ncetarea acestor atitudini, respectiv atenuarea manifest`rilor cristofobice, presupun adoptarea unor atitudini ferme \mpotriva discrimin`rii. Prejudec`]ile nu pot fi \nl`turate decât printr-o prezen]` activ` a cre[tinismului \n societate. Spa]iul public nu are atât de mult nevoie de catedrale somptuoase, cât de cre[tinii c`rora apostolul Petru le scria: „s` ave]i o purtare bun` \n mijlocul neamurilor, pentru ca, \n ceea ce v` vorbesc de r`u ca pe ni[te f`c`tori de rele, prin faptele voastre bune, pe care le v`d, s` sl`veasc` pe Dumnezeu...“ (1 Petru 2:12). Provocarea major` pentru cre[tinii secolului al XXI-lea, \n fa]a amenin]`rii cristofobiei, este s`-L redescopere la nivelul celei mai profunde tr`iri pe Dumnezeul \ncuiat \n biserici.

11. Philip Jenkins, God’s Continent. Christianity, Islam, and Europe’s Religious Crisis, Oxford University Press, 2007, p. 26 12. „Europe’s Christian Comeback“, Foreign Policy, iunie 2007

Europa cristofob` – discriminarea unei majorit`]i


ST

Social

Pilda bunului rrom Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 29

În data de 2 septembrie a.c., BBC 2 difuza documentarul „This World. The Gypsies Thiefs Children”, care prezint` via]a copiilor de rromi din Spania, obi[nui]i s` vagabondeze [i s` fure. Documentarul abordeaz` tema discrimin`rii etniei rrome. de Elena Dobrescu

F

ilmul realizat de produc`torul [i regizorul Liviu Tipuri]` folose[te ca pretext experien]a de via]` a unei feti]e de etnie rrom`, în vârst` de 13 ani, surprins` în timp ce se afla la cer[it sub supravegherea atent` a unui adult. Pornind de la acest fapt singular, realizatorul documentarului face o incursiune în lumea interlop`, în care copiii rromi sunt obliga]i s` cer[easc` [i s` fure. El readuce în aten]ie cazul din 2007, de la Milano, când poli]ia italian` a anchetat mai multe infrac]iuni comise de copii rromi, în spatele c`rora se afla o adev`rat` organiza]ie criminal`. De[i capii re]elei au fost aresta]i, iar copiii au fost lua]i în custodia statului, influen]a nefast` asupra vie]ii lor nu a putut fi complet înl`turat`. Doi dintre copiii respectivi au fost descoperi]i ulterior pe strad`, având acelea[i îndeletniciri ilicite. Liviu Tipuri]`, cunoscut ca realizator al mai multor documentare despre subiecte sensibile, precum traficul de copii, prostitu]ia [i terorismul, [i-a exprimat temerea c`, f`r` o interven]ie serioas` din partea autorit`]ilor, mul]i copii rromi, asemenea celor pe care i-a întâlnit în timpul realiz`rii filmului, vor deveni infractori înr`i]i. Un alt eveniment de dat` recent` concentra aten]ia asupra tensiunilor dintre români [i cet`]enii de etnie rrom`. În timpul concertului sus]inut la Bucure[ti, de Madonna, pe 26 august a.c., cânt`rea]a a f`cut apel la încetarea discrimin`rii etniei rrome. Reac]ia publicului a fost ostil`, Madonna fiind huiduit` de mii de fani prezen]i la concert.

Europa „ca la u[a cortului“ Într-un studiu din 2007, organiza]ia Amnesty International, preocupat` de ap`rarea drepturilor omului, sublinia faptul c`, în Europa, persoanele de etnie rrom` sunt discriminate. „Rromii au fost, în repetate rânduri, victime ale torturii sau ale aplic`rii unor tratamente rele de c`tre ofi]erii legii din regiune. De asemenea, rromii au fost adeseori victimele unor atacuri rasiste, în timpul c`rora nu au fost proteja]i în


30 | Perspective | septembrie 2009

STSocial

1. Studiul poate fi desc`rcat de pe site-ul www. amnesty.org 2. „Europe’s Roma Community Still Facing Massive Discrimination“, www.amnesty.org, 8 aprilie 2009

Mi−e team` c` cercul vicios al abuzurilor [i al exploat`rii copiilor rromi va continua s` se învârt`, sc`pând oric`rui control.

de munc` sau o mod corespunz`tor locuin]`. Amnesty de poli]ie. Autorit`International se]ile din multe ]`ri siza c` toate ]`rile au e[uat în împliîn care a fost realinirea obliga]iilor zat studiul au fost locale [i interna]ioLiviu Tipuri]`, regizorul g`site vinovate, de nale vizavi de codocumentarului „This world, Curtea European` munitatea rrom`“1. Drepturilor Un alt studiu2 puThe Gypsies Thiefs Children” a Omului, în diverse blicat de aceea[i BBC News procese intentate organiza]ie, în apride persoane lie 2009, arat` c` atitudinile [i manifest`rile discriminato- de etnie rrom` pentru înc`lcarea rii fa]` de popula]ia rrom` persist`. Ro- drepturilor [i libert`]ilor fundamenmânia este men]ionat` în raport pentru tale. Conform unui raport al polifaptul c` le refuz` cet`]enilor de etnie ]iei din Ungaria, în 2008 s-au înregistrat 18 rrom` dreptul la condi]ii adecvate de vie- cazuri de folosire a unor arme de foc împo]uire, fiind amintit cazul mai mul- triva cet`]enilor de etnie rrom`. Cel pu]in torr fa familii fami m lii de mi d rromi rrro r mi de ro de la l Miercurea Mierc r urreaa patru p tr pa t u rromi rrom rr omii au om a murit. mur m urit ur itt. Începând Înce În ceepâ p nd din din i 2007, autorit`]ile de Ciuc, evacuate din iucc, ev evac aaccua uate te d in n llocuinocui oc u nui n auto au tori to riit` t`]i ]ile ]i lee din din n Italia IIta taaliia au luat lua u t o serie se m`suri ]e [[ii mu mutate ni[te m tate ta te îîn n ni ni[t [e [t m``suri su urii de de „securitate“ „ssec „sec e ur urit itat tat ate“ e care e“ car are re discrimineaz` d sc di s riim popula]ia în bar`ci dee tta tabl`. ar``cii d abl bl`. `. p p po pu ulaa]]iia rrom`. rrom rr om om`. m`. În În Republica Reepu p bl blic icca Ceh`, C Ce ciuda Conform studiilor Conf Co n or nf orm m st stud ud diilo iiilo lorr ci iud udaa m`surilor m`su m` suri r lo ri or dee renun]are ren nun un]a ]are ]a re la re la „[coliamintite, Eumin nti t te te, e, în în ]]`rile `ril `r ile Eu ulee spe sspeciale“ p ci pe cial a e““ [[ii de al de iintegrare ntteeggraare r a ccopiilor rromi ropei Centrale ope pei ei C Ce ent ntraale le [[ii d dee rrro om mi în în sistemul sisste sis temu ul na]ional na]]iion na onal a de de educa]ie, Est, st, t, rrromii romi ro mii nu u aau u acacc]ie ]i ie, e, exist` exi xist ist st` t` înc` î cc`` atitudini în ati titu titu tudi dini di ini ni de de excludere e c ex [i marginalizare ces nici es la la eeduca]ie, duca du uca c ]ie, ]iiee,, n icii la ic mar argi g naaliiza gi zare zare re a acestora. aace ceesttor ora. a. Statul a. român serviciile dee s` s`n`tate. rvic rv rvic iccii iilee d iile ii `n``ta tate te. e. româân figureaz` ro gure gu reeazz` în în rapoartele rap apo comisiei Laa ffel el ssee în el îîntâmpl` întâ nttââmp m l` l` comi co m siei siei europene si eu urrop o en ne împotriva îm mp rasismului atunci u cii ccând un ân nd rrorro rr o-raassiism mullui ui [i [i intoleran]ei, i to in olee în mii doresc ii d do oresc rescc ss`` re î mod mod d deosebit deeo ose seb bii pentru con]inutul ob]in` un loc b]]iin`` u n lo oc trru tr u con co on

Semnele timpului pul ulu uii


octombrie 2009 | Perspective | 31

ofensator la adresa rromilor, prezent în mass-media româneasc`. Tonul general este de intoleran]` [i discriminare.

Nu ne obosim s` cunoa[tem „O cauz` a prejudec`]ilor negative despre rromi este lipsa unei cunoa[teri directe“3 – este p`rerea Oanei }oiu, expert în comunicare în cadrul programului „Stop prejudec`]ilor despre etnia rrom`“ (SPER). Un sondaj IMAS, realizat în cadrul programului SPER, relev` faptul c` o persoan` din cinci români crede c` rromii nu ar trebui s` tr`iasc` în România. 69% dintre românii chestiona]i au m`rturisit c` nu ar dori ca o persoan` de etnie rrom` s` fac` parte din familia lor. Totu[i, românii lucreaz` cot la cot cu rromii [i sunt toleran]i atâta timp cât nu au interac]iuni personale – este una dintre concluziile studiului. Un studiu sociologic al lui István Pogány, profesor de drept la Universitatea din Warwick, descrie modul în care schimbarea regimurilor politice, în centrul [i estul Europei, a afectat modul de via]` [i nivelul de trai al rromilor. Dac` în timpul comunismului, rromii aveau locuri de munc` asigurate în cadrul cooperativelor de stat, odat` cu anii ’90, mul]i dintre ei au r`mas f`r` posibilitatea de a-[i asigura mijloacele necesare traiului. În ciuda faptului c` statele europene au adoptat o serie de prevederi [i m`suri care s` le asigure drepturile fundamentale, numero[i rromi tr`iesc în s`r`cie, f`r` asigur`ri medicale, f`r` ap` curent` [i electricitate. Copiii rromilor sunt interna]i adeseori în centre de plasament, în care au parte de o educa]ie sub standarde, fapt ce le reduce [ansele de

a realiza ceva în via]`. Realitatea infirm` îns` generalizarea aspectelor negative privind raporturile dintre rromi [i români. Dup` cum se arat` în Barometrul incluziunii rromilor, realizat de Funda]ia Soros în 2007, în cadrul acestui grup etnic se reg`sesc mai multe subgrupe – c`ld`rari, rudari, c`r`midari, ur-

Un sondaj IMAS, realizat în cadrul programului SPER, relev` faptul c` unul din cinci români crede c` rromii nu ar trebui s` tr`iasc` în România. sari, v`trari – mul]i dintre ace[tia reu[ind s` î[i construiasc` afaceri proprii, care le permit un trai decent sau foarte bun. {i studiul lui Pogány eviden]ia elementele pozitive ale culturii rromilor, în mod special înclina]ia acestora spre muzic` [i dans. Neîndoios, cultura rromilor a influen]at [i influen]eaz` crea]iile culturale ale popoarelor în mijlocul c`rora vie]uiesc.

3. Oana Dan, „Dezbatere EVZ: De ce discrimin`m romii?“, Evenimentul Zilei, 11 septembrie 2009

Pilda bunului rrom


32 | Perspective | septembrie 2009

STSocial

Dincolo de mândrie [i prejudecat`

4. www.rogoveanu.ro 5. Poate fi consultat` pe site-ul www. bice.md 6. Au fost reprezentate Cehia, Slovacia, Macedonia, Croa]ia, Ungaria, România, Serbia, Bulgaria [i Muntenegru. Ulterior, s-au al`turat proiectului Albania, Bosnia [i Her]egovina, precum [i Spania 7. Din documentul „Deceniul de incluziune al romilor 2005-2015“, disponibil pe site-ul www.anr.gov.ro

termen lung“7. Delega]iile rromilor participante la întâlnire s-au reunit sub mottoul „Nimic despre noi, f`r` noi“, sugerând c` identificarea solu]iilor pentru problemele cu care se confrunt` aceast` minoritate trebuie s` implice [i reprezentan]i ai etniei rrome. În urma discu]iilor s-a luat decizia de constituire a unui Comitet interna]ional de coordonare al deceniului de incluziune a rromilor, care s` se întâlneasc` periodic [i s` discute despre procesul de implementare a m`surilor. Proiectul pentru perioada 2005-2015 se concentreaz` pe patru domenii de ac]iune – educa]ie, s`n`tate, locuin]e [i locuri de munc`, fiecare ]ar` urm`rind s` elaboreze un plan na]ional, adaptat condi]iilor specifice. În România, implementarea planului presupune m`suri precum înfiin]area unor grupe bilingve în cadrul gr`dini]elor sau facilitarea angaj`rii absolven]ilor de

Ap`rarea [i respectarea drepturilor [i libert`]ilor fundamentale ale minorit`]ilor etnice sunt prev`zute în constitu]iile statelor. Articolul 6 din Constitu]ia României garanteaz` dreptul la identitate al minorit`]ilor, subliniind c` „m`surile de protec]ie luate de stat pentru p`strarea, dezvoltarea [i exprimarea identit`]ii persoanelor apar]inând minorit`]ilor na]ionale trebuie s` fie conforme cu principiile de egalitate [i de nediscriminare în raport cu ceilal]i cet`]eni români“4. În Declara]ia de la Viena5 a Consiliului Europei, [efii de stat [i de guvern ai statelor membre UE s-au declarat „alarma]i de rena[terea actual` a fenomenelor de rasism“, condamnând „în modul cel mai ferm rasismul în toate formele sale“. Planul de ac]iune propus de oficiali includea câteva ini]iative Într-un studiu publicat în Barometrul incluziunii rromilor, M`lina concrete: lansarea unei Voicu, cercet`tor al Institutului de cercetare a calit`]ii vie]ii al campanii de informare a Academiei Române, face distinc]ie între prejudecat` [i distinerilor, pentru a mobi- criminare. Astfel, prejudecata poate fi în]eleas` ca o atitudine liza publicul în direc]ia negativ`, cu caracter pasiv. În schimb, discriminarea este cre`rii unui climat de to- activ`, implicând un tratament diferen]iat aplicat unei anuleran]`, invitarea statelor mite persoane (în func]ie, de pild`, de apartenen]a etnic`). membre s` garanteze legal combaterea rasismului [i discrimin`rii [i studierea cauzelor profunde ale acestor fenomene în vederea propunerii unor solu]ii. Declara]ia a fost adoptat` în data de 9 octombrie 1993, dar, dup` câte se pare, în cei 16 ani care s-au scurs, multe lucruri au r`mas neschimbate. Discriminarea rromilor [i a altor minorit`]i (etnice, religioase, sociale etc.) r`mâne înc` o problem` care î[i a[teapt` rezolvarea.

R`spunsul autorit`]ilor Liderii a nou` guverne6 din centrul [i estul Europei au participat, în 2003, la conferin]a Rromii într-o Europ` extins`: provoc`ri pentru viitor, ocazie în care s-a ajuns la concluzia c` este necesar` „abordarea fenomenului de excluziune social` a rromilor printr-un sistem de politici cu impact pe

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 33

etnie rrom` în administra]ie [i în institu]iile centrale, regionale [i locale.

O schimbare de perspectiv` Publica]ia Newsweek 8 f`cea referire, într-un articol recent, la studiul realizat de Universitatea din Texas, care a demonstrat c` discriminarea este un fenomen întâlnit de la vârste fragede. Copii în vârst` de doar câteva luni înva]` s` discrimineze în func]ie de culoarea pielii. Oana }oiu declara pentru Evenimentul zilei: „Chiar dac` p`rin]ii nu le transmit direct copiilor prejudec`]i despre rromi, o fac indirect, prin folosirea de expresii negative“. Discriminarea se înva]` prin educa]ie [i este aproape de neîn]eles faptul c`, într-o na]iune cu valori cre[tine, acest fenomen este atât de r`spândit. Cre[tinismul presupune o raportare fa]` de semeni care s` se bazeze pe toleran]`, în]elegere [i dragoste. Nimeni nu spune c` toleran]a înseamn` a trece cu vederea infrac]iunile comise de anumite persoane, îns` marginalizarea unei întregi etnii pentru crimele [i nedrept`]ile înf`ptuite de indivizi, contravine flagrant spiritului cre[tin

al dragostei fa]` de semeni, care presupune, desigur, nu doar toleran]`, ci proactivitate, spre beneficiul semenilor defavoriza]i. Tratamentul discriminatoriu aplicat rromilor în prezent, autojustificat adesea de convingerea subiectiv` ferm` c` un rrom nu poate fi de încredere, agraveaz` starea actual` de lucruri, lipsindu-i pe rromi de [ansa real` de a-[i dep`[i condi]ia actual`. Când un înv`]at al vremii l-a întrebat pe Iisus cine este „aproapele“ pe care ar trebui s`-l iubeasc` conform Legii lui Dumnezeu, Iisus i-a povestit Pilda bunului samaritean (Luca 10,30-37). Un evreu fusese tâlh`rit [i l`sat s` moar` în mijlocul drumului. Pe rând, doi dintre cona]ionalii s`i au trecut pe lâng` el, dar nu i-au dat nicio aten]ie. În cele din urm`, un samaritean s-a oprit s` îi acorde primul ajutor [i s`-i salveze via] a. Samaritenii reprezentau o comunitate discriminat` [i tratat` de evrei cu maxim dispre]. Actualizat` [i contextualizat`, Pilda bunului samaritean ar putea suna a[a: „un copil de etnie rrom`, în vârst` de nou` ani, a salvat de la înec o feti]` de doisprezece ani din ora[ul italian Pavia. Incidentul a avut loc sâmb`t` diminea]` la o piscin` de la marginea ora[ului, informeaz` Ansa. Feti]a care înota a obosit [i a intrat cu capul în ap`, nereu[ind s` revin` la suprafa]`. B`iatul rrom a s`rit în ap` [i a salvat-o.9“ Probabil c` mul]i dintre noi sunt de acord c` trebuie s` rupem cercul vicios al prejudec`]ilor [i discrimin`rii. Cine se gânde[te c` trebuie chiar el s` fac` lucrul acesta?

8. Po Bronson [i Ashley Merryman, „See Baby Discriminate“, Newsweek, 5 septembrie 2009 9 „Italia: Un copil rrom a salvat o feti]` de la înec“, www.ziare.com, 24 iunie 2008

Pilda bunului rrom


ST

Social

Interviu |n august a.c., medicul Violeta Pi]urlea, \mpreun` cu o echip` de cadre medicale [i al]i voluntari, a vrut s` dep`[easc` nivelul teoretic al conceptelor de compasiune [i ajutor, lucrând ca voluntar \ntr−un sat african din Malawi, timp de o lun`. interviu de Cristina Neagu Cu ce se ocup` doamna Violeta Pi]urproiecte lea atunci când nu este implicat` \n pr cu caracter umanitar? V. P.: Pot spune c` am mai multe slujbe care \mi ocup` timpul unei zile obi[nuite. Una dintre ele este aceea de medic la un cabinet ORL, unde m` \ntâlnesc \n fiecare zi cu oameni care au nevoie de ajutor. Mai sunt apoi dou` ipostaze \n care \mi petrec timpul r`mas dintr-o zi, [i anume aceea de mam` a doi copii [i de so]ie. Suntem ast`zi atât de obi[nui]i cu modelul contemporan al individualismului. Ce anume v-a determinat s` ie[i]i din acest tipar [i s` pleca]i \n Africa pentru a lucra voluntar \n beneficiul unor oameni necunoscu]i?

V. P.: Probabil c` au fost mai multe motive pentru care am ie[it din acest tipar. Educa]ia primit` \n copil`rie [i adolescen]`, natura profesiei pe care mi-am ales-o [i care m-a f`cut s` fiu \n contact destul de strâns cu suferin]a uman`, sim]`mântul c` dac` pot ajuta un om, trebuie s-o fac fie aici \n Romania, fie \n alt` parte a lumii – au fost doar câteva dintre aceste motive. Exemplul unor prieteni care s-au implicat, la rândul lor, \ntr-un proiect asem`n`tor a creat momentul \n care m-am hot`rât s` nu pierd prima ocazie de a m` al`tura unei asemenea ini]iative. |n viziunea unora, Africa este un sac f`r` fund [i orice proiect realizat acolo nu este altceva decât o pic`tur` \ntr-un ocean, f`r` efecte vizibile sau durabile. |n ciuda

Nu suntem sin Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 35

acestui fapt, a]i ales Africa. De ce Africa? De ce Malawi? V. P.: |n parte, ceea ce a]i afirmat este adev`rat. |ntr-adev`r, nevoile oamenilor de pe acel continent sunt multe [i variate, [i ceea ce am f`cut noi nu putea s` rezolve toate problemele celor de acolo, dar cel pu]in [tim c` via]a câtorva oameni a fost schimbat` pentru totdeauna sau m`car \nseninat` pu]in. Am \ncercat s` fim cât se poate de reali[ti \n proiectarea acestor c`l`torii, dar [i \n privin]a a[tept`rilor pe care le-am avut. Am plecat \n Africa pentru prima dat`, \n 2006, datorit` apari]iei posibilit`]ii de a participa la un proiect care r`spundea destul de mult dorin]ei noastre de a-i ajuta pe oamenii \n nevoie din alt` parte a lumii. Am vrut s` contribuim cu ceva, cât de pu]in, la eforturile care se fac pentru ca fiecare om de pe aceast` planet` s` aib` posibilitatea s` tr`iasc` o via]` decent`. Cu Malawi, anul acesta, a fost altceva, pentru c` am primit o invita]ie direct` din partea organizatorului acestui proiect.

Malamulo Hospital – majoritatea echipei fiind format` din cadre medicale. De asemenea, am sus]inut câteva seminarii, care s-au desf`[urat \n fiecare sear`, timp de dou` s`pt`mâni, \ntr-o localitate apropiat` de zona \n care se afla spitalul. |n perioada \n care am fost noi acolo – luna august – spitalul de 275 de paturi func]iona cu un singur medic (chirurg voluntar din Malaezia) [i doi studen]i \n anul VI la medicin` (voluntari, de asemenea, din Marea Britanie [i Brazilia). Ceilal]i doi medici care lucrau \n spital erau \n concediu. |n echipa noastr` au fost doi medici (un ORL-ist [i un pneumoftiziolog) [i o student` la medicin` dentar`. Trebuie s` amintesc faptul c` \n Malawi exist` un singur medic ORL-ist, un singur radiolog [i c` nu au nici un medic pneumolog, oncolog, nefrolog sau cardiolog. Activitatea noastr` a constat \n acordarea asisten]ei medicale primare [i de specialitate, de care era nevoie atât \n spital, cât [i \n policlinica ata[at` acestuia.

|n ce anume a constat activitatea echipei \n cadrul proiectului din acest an? V. P.: Anul acesta am lucrat ca voluntari \ntr-un spital din Malawi – Adventist

Cum au reac]ionat localnicii fa]` de prezen]a [i eforturile dvs. de a-i ajuta? Au fost lucruri cu care v-a fost greu s` v` obi[nui]i? V. P.: Localnicii au fost foarte deschi[i,

guri pe p`mânt


36 | Perspective | septembrie 2009

STSocial

prieteno[i [i recunosc`tori pentru tot ce le-am oferit. Spre deosebire de alte popoare africane, cei din Malawi ne-au inspirat mult` senin`tate, pace [i relaxare, toate acestea izvorând dintr-o lini[te interioar` care \[i punea amprenta pe toate domeniile vie]ii lor. Probabil cel mai greu, pentru noi, a fost s` ne adapt`m acestui nou ritm al vie]ii. Acolo parc` timpul curge altfel. Nu exist` grab`, iritare, stres. Oamenii au \ntotdeauna timp s` schimbe o vorb` sau s`-[i salute prietenii, lucru pe care \l \ntâlnim din ce \n ce mai rar pe meleagurile noastre. |n fiecare c`l`torie f`cut` \n Africa, ne-am dat seama c` orice activitate umanitar` este un drum cu dublu sens – fiecare poate \nv`]a, dac` vrea, ceva de la ceilal]i. |n acest an, noi putem spune c` am \nv`]at s` avem mai mult` r`bdare unii cu al]ii, s` fim mai \n]eleg`tori [i s` accept`m c` fiecare om \[i tr`ie[te via]a \n ritmul propriu.

O lume nou`, o cultur` nou` [i oameni noi implic` lec]ii noi. Care sunt lec]iile de via]` pe care le-a]i \nv`]at \n Malawi? V. P.: |n Africa am \nv`]at un lucru foarte important, [i anume c` pentru a fi fericit nu ai nevoie decât de disponibilitatea de a fi fericit. Am v`zut oameni s`raci lipi]i p`mântului, dar cu un zâmbet larg pe fa]`. Unii pot numi asta ignoran]`, dar am observat c`, dac` e[ti mul]umit cu ceea ce ai, po]i tr`i \n orice condi]ii [i po]i fi fericit. {i cine nu vrea s` fie fericit? Un alt lucru care m-a impresionat a fost dorin]a de a \nv`]a a oamenilor de acolo [i a copiilor, \n special.

Semnele timpului

Majoritatea tinerilor realizeaz` c` dac` reu[esc s` termine cursurile unei [coli, via]a lor va decurge diferit. Din p`cate, accesul la educa]ie este foarte mult limitat de incapacitatea de plat` a taxelor [colare. De[i taxa [colar` individual`, pentru gimnaziu, este de zece euro pe trimestru, dificultatea de a pl`ti se datoreaz` faptului c` foarte mul]i copii sunt orfani fie de ambii p`rin]i, fie de unul dintre ei [i, nu de pu]ine ori, sarcina de a pl`ti taxele revine unei rude \mpov`rate cu sus]inerea mai multor copii de vârst` [colar`. Ce anume v-a marcat \n mod deosebit \n cursul celor patru s`pt`mâni petrecute \n Malawi? V. P.: Atitudinea oamenilor \n fa]a evenimentelor vie]ii – na[tere, boal`, moarte – a fost pentru mine un factor de noutate pe care am c`utat s`-l \n]eleg [i poate am reu[it, \ntr-o oarecare m`sur`. Dac` noi, \n fa]a bolii unui membru al familiei sau \n eventualitatea mor]ii cuiva drag, ac]ion`m de cele mai multe ori energic, facem tot ceea ce ne st` \n putere s`-l ajut`m pe cel bolnav sau s`-i consol`m pe cei atin[i de vreo nenorocire, ei au o atitudine de implacabilitate [i fatalitate, care \i imobilizeaz` [i, \n consecin]`, nu fac nimic pentru a schimba ceva, ba chiar refuz`, uneori, [i ajutorul celor care ar vrea s` intervin`. La \nceput am g`sit intrigant` aceast` atitudine lini[tit`, chiar resemnat` \n fa]a dificult`]ilor, dar apoi, am \nceput s` o \n]eleg mai bine. Mi-am explicat atitudinea lor, pe de o parte prin prisma speran]ei medii de


octombrie 2009 | Perspective | 37

via]`, care \n Malawi se situeaz` \n jurul vârstei de 40 de ani, [i, pe de alt` parte, ca pe o \ncredere copil`reasc` \n ajutorul lui Dumnezeu sau ca pe instinctul de supravie]uire care \i ajut` s` fac` fa]` acestor situa]ii. Nu sunte]i, probabil la ultima experien]` african`. Ce planuri de viitor ave]i? V. P.: Vorbind despre planurile de viitor, trebuie s` vorbim, \n primul rând, despre cele pe termen scurt, adic` pentru decembrie anul acesta. Am vrea s` ajut`m \n rezolvarea unor probleme urgente, cum ar fi achizi]ionarea acoperi[ului [i hidrofoarelor pentru dou` [coli, achizi]ionarea a unui ecograf [i a unui autoclav pentru spitalul din Blantyre, sus]inerea financiar` pentru echiparea sec]iei de pediatrie a spitalului Malamulo [i, nu \n ultimul rând, sus]inerea, prin plata taxelor [colare, a cât mai multor copii orfani de la [coala Makwasa, aflat` \n apropierea spitalului Malamulo. Pe termen mediu [i lung, avem \n vedere sus]inerea prin voluntari (profesori, medici, studen]i) a spitalelor Malamulo [i Blantyre [i a [colilor din zon`. Vrem s` organiz`m seminarii pe teme medicale: educa]ie sanitar`, planning familial, \ngrijirea copilului etc. Ne dorim o colaborare pe termen lung cu oficialit`]ile locale, cu care am avut deja \ntâlniri promi]`toare. Contactul cu o civiliza]ie nou` \nseamn` contactul cu un Dumnezeu nou sau, poate, doar v`zut \ntr-o lumin` nou`. Este „Dumnezeul Africii“ diferit?

V. P.: Dumnezeu este acela[i, aici [i acolo. El se raporteaz` \n acela[i mod la noi pentru c` to]i suntem copiii Lui. Singura problem` este cum ne raport`m noi la semenii no[tri, cât ne pas` de ei [i ce suntem dispu[i s` facem pentru a-i ajuta. Un gest care pentru noi \nseamn` pu]in poate \nsemna o via]` schimbat` pentru cei din Malawi. Disponibilitatea de a face ceva pentru cei din jurul nostru poate avea rezultate bune nu numai pentru cei c`rora li se adreseaz` ajutorul, dar [i pentru noi \n[ine, ajutându-ne s` descoperim sensul vie]ii pe acest p`mânt [i rostul tuturor darurilor care ne-au fost oferite. Nu trebuie s` uit`m c` exist` oameni care tr`iesc \n condi]ii mai grele decât ne-am putea imagina noi vreodat` [i c` efortul necesar pentru a le \mbun`t`]i via]a, uneori, pentru noi, este nesemnificativ. Cum ar putea un cititor al revistei Semnele Timpului, care nu are [ansa de a c`l`tori \n Africa, s` v` ajute \n aceste eforturi umanitare? Dac` cineva ar dori s` se implice personal \ntr-un astfel de proiect, cum ar trebui s` procedeze? V. P.: Oricine vrea se poate implica \n acest proiect, fie prin activitatea de voluntariat, fie prin sus]inerea financiar` a proiectului. Cei care vor s` ne contacteze \n vederea unei colabor`ri viitoare o pot face folosind datele noastre de contact Funda]ia Prolife Education, Telefon: 0740.66.27.21 / 0740.12.01.05 E-mail: drauroracampian@yahoo.com; vio_orl@yahoo.com. Cont: RO54BTRL04501205P27667XX (\n lei) [i RO29BTRL04504205P27667XX (\n euro), Banca Transilvania Bucure[ti - Titulescu

Nu suntem singuri pe p`mânt


ST

Familie O caracteristic` important` a genera]iei actuale este ritmul alert. Mirajul economic care stimuleaz` acest ritm are, \ns`, un pre] mare.

Familia cu ritm \ncetinit de Ion Buciuman

F 1. Becky Sweat, „Career, Home and Family: Can Women Really Do It All?“, The Good News

emeile muncesc 68 de ore, iar b`rba]ii, 55 de ore pe s`pt`mân` (\n aceste ore fiind inclus timpul petrecut la locul de munc`, precum [i sarcinile domestice). Aceasta era concluzia unui studiu din 2007, realizat \n ]`rile Uniunii Europene de c`tre sociologii de la Universitatea Cambridge. Reducerea semnificativ` a timpului acordat rela]iilor de familie este una dintre principalele consecin]e nefaste ale muncii \n exces. Tendin]a este \ngrijor`toare, mai

ales c` ultimele decenii au fost martore ale apari]iei sindromului „super-femeii“: femeia care are grij` de gospod`rie [i familie [i care \[i construie[te, totodat`, o carier`. Dac` la jum`tatea secolului trecut, preponderent femeile din familiile s`race \[i c`utau un loc de munc`, ast`zi, \n trei din patru familii lucreaz` ambii p`rin]i, [i raportul se p`streaz` \n majoritatea ]`rilor industrializate. Datele sunt furnizate de Biroul de statistic` a muncii din SUA1. La programul \nc`rcat al p`rin]ilor se adaug`

Promisiuni [i speran]e pentru Semnele timpului


octombrie oc oct o c om ct omb mb m brrie ie ie 220 2009 00099 | Perspective | 39

orarul tot mai aglomerat al copiilor. Astfel, o mare parte a timpului petrecut de p`rin]ii de azi al`turi de copiii lor \nseamn`, de fapt, simpla asistare a acestora \n rezolvarea multiplelor sarcini [colare sau \nso]irea la diversele activit`]i extracuriculare, sportive etc2. De asemenea, adolescen]ii petrec tot mai mult timp \n mediul virtual, \n re]elele de socializare, iar timpul acordat comunic`rii cu p`rin]ii este din ce \n ce mai redus. 28% dintre americani au declarat, \n 2008, c` petrec mult mai pu]in timp cu

membrii familiei decât \n anii anteriori. Remarcabil este c` procentul a fost de trei ori mai mare decât \n 2006. Nu are de ce s` surprind`, \n consecin]`, ini]iativa organiz`rii Slow Living Movement (Mi[carea vie]ii cu ritm \ncetinit), care promoveaz` lentoarea \n diferitele domenii ale vie]ii umane. |n fapt, \nc` din 1999, Geir Berthelsen fondase Institutul Interna]ional al \ncetinelii, care promova o via]` bazat` pe dragoste, compasiune, \n]elegere. Potrivit declara]iei de misiune, „Institutul

2. Observa]ia este confirmat` [i de profesorul de sociologie al Universit`]ii din Minnesota, William Doherty, în lucrarea Putting Family First, publicat` în 2002.

familia aflat` sub semnul vitezei


40 | Perspective | septembrie 2009

STFamilie

Familia actual`, rapid`

Familia cu ritm \ncetinit

1. Sub imperiul grabei, familia actual` tinde s` devin` o conven]ie social` bazat` pe interese trec`toare [i pe dispozi]ie de moment.

Oferindu-[i suficient timp pentru ea \ns`[i, familia cu ritm \ncetinit \[i propune s` fie o prietenie profund` [i durabil` bazat` pe afec]iune [i respect reciproc.

2. Este influen]at` negativ de presiunea social`.

Este un rezultat al deciziilor lucide [i responsabile.

3. |[i are centrul de greutate \n afara ei, la mall, fast food sau „love motel. *

|[i are centrul de greutate \n locul plin de pace [i bucurie de acas`.

4. Este orientat` spre profit, realiz`ri, posesiuni [i imagine public`.

Este orientat` spre armonie, \mplinire [i dezvoltare personal`.

5. Munce[te din greu un an de zile, pentru vacan]e scumpe de o lun`.

{tie s`-[i fac` munca pl`cut` [i g`se[te timp pentru recrea]ie \mpreun` cu cei dragi.

6. Solicit` [i a[teapt` recompense, beneficii, avantaje [i gratifica]ii pentru contribu]ia [i efortul depus.

|mpline[te nevoile semenilor \n mod dezinteresat. Nu a[teapt` recuno[tin]`. Este mul]umit` [i atât.

7. Dep`[e[te cu greu sau se \mpotmole[te \n diferen]ele de opinie dintre membrii ei.

Consider` c` diferen]ele personale ale membrilor familiei ofer` avantajul complementarit`]ii.

8. Rela]iile de familie \i solicit`, \i consum`, \i epuizeaz` pe membrii familiei.

Rela]iile de familie ofer`, refac [i \i energizeaz` pe membrii familiei.

9. Sfâr[e[te \n triste]e, ca o curs` ratat`.

R`mâne proasp`t` [i creativ` pân` la cap`t.

* Re]eaua „love motel“ cuprinde numai \n Japonia, potrivit ziarului Cotidianul din 21 iulie 2009, peste 20.000 de unit`]i, solicitate non-stop de cupluri de \ndr`gosti]i, care au descoperit c` au nevoie de un loc [i un timp special pentru men]inerea rela]iei lor. Anual, sunt \nregistrate peste 500 de milioane de vizite, iar cifra de afaceri a re]elei de moteluri este de 40 de milioane de dolari.

Interna]ional i l all \ncetinelii i lii va avea \ntotdeauna ca prim` prioritate sus]inerea [i dezvoltarea filosofiei \ncetinelii“3.

De la slow food la slow family

3. Conform unui sondaj realizat, în 2008, de Centrul Annenberg pentru Viitorul Digital al Universit`]ii din California de Sud - www.theworldinstituteofslowness. com

Italianul Carlo Petrini, fondator al Universit`]ii de [tiin]e Gastronomice \n ora[ul Bra din nordul Italiei, a pus bazele unei mi[c`ri de promovare a buc`t`riei tradi]ionale italiene. Petrini ini]ia Slow Food, \n 1986, ca replic` a filosofiei alimentare nes`n`toase, sus]inut` de restaurantele de tip fast food. Petrini atr`gea aten]ia, \ntr-un interviu acordat publica]iei The Independent, c` „filosofia slow food nu se rezum` doar la a-]i lua mai mult timp pentru a g`ti [i consuma hrana“, ci presupune sus]inerea economiilor locale „ca antidot pentru

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 41

hegemonia produc`torilor alimentari multina]ionali“4. Mi[carea Slow Food, al c`rei simbol este imaginea unui melc, a fost promovat` \n comunit`]ile locale, printre autorit`]i [i prin intermediul mass-media. Elve]ia, Germania, SUA, Fran]a, Japonia [i Marea Britanie [i-au deschis, pe rând, por]ile \n fa]a „\ncetinelii“. Ideea s-a extins rapid [i \n alte domenii. Astfel, au ap`rut mi[c`ri precum Slow Travel, Slow Shopping, Slow Planet, Slow Living, Slow Reading, Slow Sex Movement, Slow Press, Slow Education, Slow Art [i, \n cele din urm`, Slow Family.

Familia sub semnul \ncetinelii |n data de 3 martie 2008, autoarea Bernadette Noll posta pe blogul personal un anun] simplu: „Mi[carea familiei cu ritm \ncetinit [i-a \nceput activitatea \n mod oficial“. |mpreun` cu Carrey Contey, doctor \n psihologie, Bernadette a pus bazele unei mi[c`ri care s` sus]in` necesitatea \ncetinirii ritmului vie]ii de familie. Scopul lor era s`-i ajute pe cei interesa]i s` \[i formuleze propria declara]ie

de misiune cu privire la familie, redescoperind motivele pentru care [i-au \ntemeiat un c`min [i c`utând s` \n]eleag` ce anume doresc de la acest tip de rela]ie. Mi[carea familiei cu ritm \ncetinit propune o schimbare radical` a modului de gândire [i de comportament \n cadrul rela]iilor de familie. |n condi]iile \n care familia este supus` presiunii consumerismului, iar agresivitatea publicitar` induce ideea c` „mai mult“ \nseamn` „mai bine“, iar „mai repede“ este „mai de dorit“, exist` un singur mod \n care familia \[i poate reg`si sensul. Doar o sc`dere a ritmului vie]ii [i o reducere a implic`rii \n numeroasele activit`]i poate permite familiei moderne s`-[i câ[tige r`gazul necesar explor`rii [i dezvolt`rii propriei identit`]i.

Copiii – o nou` provocare la „\ncetineal`” Institutul Interna]ional al \ncetinelii lucreaz`, \n prezent, la conceperea unui proiect numit Slow Planet (Planeta cu ritm \ncetinit) care \[i propune, \ntre altele, dezvoltarea conceptului de Slow Parenting (Cre[terea cu ritm \ncetinit a copiilor). Una

4. „Carlo Petrini: The slow food tsar“, The Independent, 10 decembrie 2006

Familia cu ritm \ncetinit. Promisiuni [i speran]e pentru familia afl Familia Fa F aat` miili m mili lsub lia ia ccu usemnul rritm itm \n it \nce \ncetinit vitezei cceeti tin ini nit


42 | Perspective | septembrie 2009

STFamilie

„Mi[carea familiei cu ritm \ncetinit este o schimbare radical` a modului nostru de a gândi, de a alege [i de a ne comporta \n rela]iile de familie. […] Avem deplina convingere c` fiecare familie poate deveni leag`nul multor deziderate: compasiune, creativitate, dragoste, armonie, umor, apreciere, respect, bun` dispozi]ie, farmec personal, pace, \mp`care, prietenie, cre[tere, comunicare, [i, mai presus de toate, adev`r [i bucurie deplin`. |n timp ce acord`m, cu bun` inten]ie, valoare [i spa]iu de manifestare vie]ii de familie, suntem con[tien]i de faptul c` facem s` se nasc` o for]` – care este mai mare decât suma p`r]ilor care o compun [i care se va rev`rsa nestingherit` asupra comunit`]ii locale [i va cuprinde \ntreaga lume. Consider`m c` este un adev`r incontestabil, faptul c` pacea [i armonia, atât de necesare ast`zi \n lume, trebuie s` ia fiin]` mai \ntâi \n sânul familiei [i c` acest lucru poate avea loc numai dac` vom ac]iona cu dragoste, con[tiinciozitate [i cea mai bun` inten]ie, pentru a sc`dea ritmul prea alert al vie]ii de fiecare zi.“ (Sursa: http://www.slowfamilyliving.com/manifesto/)

5. Cartea a fost tradus` în limba român` [i publicat` de editura Publica, în anul 2008 6. www.carlhonore. com

dintre c`r]ile care promoveaz` aceast` filosofie a educa]iei este Elogiu lentorii. O provocare adresat` cultului vitezei5, scris` \n 2004 de jurnalistul Carl Honoré. Acesta a lucrat, \n anii ’90, printre copiii str`zii din Brazilia [i, ulterior, a publicat In Praise of Slow [i Under Pressure, c`r]i dedicate subiectului educ`rii copiilor \ntr-un ritm \ncetinit. |n opinia lui Honoré, „\ncet“ nu \nseamn` a face toate lucrurile \ntr-un ritm redus, ci a face lucrurile la momentul potrivit [i \n ritmul propriu fiec`rei activit`]i. „Slow parenting“ \nseamn` s` le permitem copiilor no[tri s` se dezvolte a[a cum sunt, mai degrab` decât a[a cum am vrea noi s` fie. |nseamn` s` la[i lucrurile s` se \ ntâmple, mai degrab` decât s` intervii [i s` le for]ezi. |nseamn` acceptarea faptului c`, de cele mai multe ori, cele mai avantajoase moduri de \nv`]are [i experimentare nu pot fi evaluate sau \mpachetate frumos \ntr-un rezumat sau CV“6. Ceea ce propune autorul nu este un \ndemn la iresponsabilitate, ci un stil de via]` \n care rela]iile dintre p`rin]i [i copii s` nu fie superficiale [i mecaniciste, ci s` implice o bun` cunoa[tere reciproc` [i s` accentueze dezvoltarea natural` a \nclina]iilor, talentelor [i abilit`]ilor copilului. Carl Honoré consider` c` o serie de parametri sociali au evoluat simultan, creând condi]iile necesare pentru o „furtun` cultu-

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 43

ral` perfect`“. |n primul rând, temerile privind g`sirea [i p`strarea unui loc de munc` \i determin` pe mul]i p`rin]i s` exagereze \n preg`tirea copilului pentru via]a de adult. |n al doilea rând, filosofia consumerist` \i conduce pe p`rin]i la apari]ia anxiet`]ii [i chiar obsesiei c` nu au ce oferi copiilor lor. P`rin]ii vor s` le asigure celor mici o copil`rie „perfect`“, dar tocmai eforturile depuse \n acest sens accelereaz` ritmul vie]ii [i conduc la apari]ia unei st`ri de criz` \n familie. Honoré poveste[te la un moment dat cum, \ntr-o zi, se \ntreba dac` nu ar trebui cumva s` cumpere o colec]ie intitulat` Povestiri de adormit copiii \ntr-un minut. „|n acel moment“, declara jurnalistul \ntr-un interviu, „am realizat c` situa]ia sc`pase de sub control: eram dispus s` gr`besc pân` [i acele câteva clipe pe care le petreceam la sfâr[itul zilei cu copiii mei“.

Goan` dup` aur sau \n pas de melc? Societatea traverseaz` o serie de crize majore, \ntre care criza familiei pare c` \[i pierde din importan]`. Materialismul arunc` multe familii \n plasa excesului de munc` [i activit`]i care fac uitate nevoile familiei. |n ciuda acestui fapt, familia \[i are propriile nelini[ti [i ne\mpliniri, iar perspectiva anilor ce vin pare sumbr`. Familia cu ritm \ncetinit ar putea fi secretul pierdut [i reg`sit. Este un concept adaptabil oric`rei culturi [i oric`ror condi]ii sociale. Desigur, schimb`rile sunt experien]e stresante [i \ntâmpin`, de obicei, rezisten]` [i opozi]ie. La fel de adev`rat este c` progresul nu se poate ob]ine f`r` investi]ii [i sacrificiu. Filosofia \ncetinelii trebuie studiat`, \n]eleas` [i apoi asumat`. Exist` [i un pericol paradoxal, care trebuie evitat. Reducerea ritmului nu este o solu]ie care s` fie aplicat` \n grab`, nici un scop \n sine. Important este ca oamenii s` \n]eleag` c` familia are nevoie de r`gazul care s` \i permit` manifestarea natural` a celei mai frumoase bucurii [i a celei mai s`n`toase \mpliniri.

Sugestii pentru reu[ita vie]ii de familie cu ritm \ncetinit 1 Consider`-]i familia ca fiind prima ta prioritate. 2 Convinge-te c` ai oferit tot ce se putea pentru familia ta. 3 }ine cont de stadiul de dezvoltare al fiec`rui membru din familia ta.

4 Fii gata s` schimbi viteza atunci când consta]i c` este nevoie. 5 Opre[te-te din când \n când [i pune ordine \n lucruri. 6 |ncredin]eaz`-te c` ai ajuns acolo unde ai inten]ionat s` ajungi. 7 Asigur`-te c` \n]elegi corect emo]iile proprii [i ale celorlal]i. 8 Verific` dac` ceea ce este corect pentru al]ii se poate aplica familiei tale.

9 Define[te-]i succesul \n termenii [i condi]iile propriei familii. 10 Nu te sfii s` te confrun]i cu lucruri considerate de neschimbat.

Familia cu ritm \ncetinit. Promisiuni [i speran]e pentru familia aflat` sub semnul vitezei


ST

Mediu

Recolta

compro

Se zbate \n convulsii pe patul unui spital din districtul Warangal, India. Medicii l−au mai salvat de la moarte de câteva ori, \ns`, de data aceasta, este prea târziu pentru tân`rul care a dorit doar s` \[i asigure traiul zilnic. de Alina Kartman

Semnele timpului


octombrie 2009 | Perspective | 45

misului 1. www.pubmed central.nih.gov

L

a sfâr[itul anului 2001, moartea fermierului indian Enakunthala Ravi a stârnit un val de reac]ii privind practicile de \ntre]inere a culturilor de bumbac din India. Cazul tân`rului care a murit otr`vit de pesticidele pe care le-a inhalat, \n timp ce trata cultura de bumbac contra d`un`toarelor, nu este singular. |n perioada recoltei anului 2001, al]i 500 de fermieri au decedat ca urmare a ingestiei accidentale de pesticide.

Cine, ce pl`te[te? Astfel de cazuri stârnesc pentru moment indignarea opiniei publice, \ns` nu determin` o schimbare major` a strategiei agriculturii globale. Motivul este, evident, latura de business a industriei agricole. Pentru

gigan]ii agrobusinessului, dac` recolta aduce un profit masiv, atunci statistici precum cea de mai sus nu eviden]iaz` decât pierderi minore. De fapt, aceste statistici spun c` pre]ul real al recoltelor masive nu este pl`tit \n primul rând de consumatorii finali, ci de fermierii din ]`rile s`race, subjugate de foame [i aparent salvate de setea de import a ]`rilor bogate. Conform unui studiu din arhiva digital` a Institutului Na]ional de S`n`tate din SUA1, \n decursul a [ase ani2, nu mai pu]in de 8.000 de pacien]i au necesitat spitalizare \n institu]ia medical` din Warangal, din cauza otr`virii cu pesticide. Peste 20% dintre ace[tia au decedat. De[i 80% din pesticide sunt utilizate \n ]`rile dezvoltate3, mai mult de jum`tate din decesele cauzate de otr`virea cu pesticide

2. Cercet`torii au studiat fi[ele medicale ale tuturor pacien]ilor trata]i pentru otr`vire cu pesticide între anii 1997 – 2002. 3. Conform unui raport al Programului Na]iunilor Unite pentru dezvoltare, alc`tuit în colaborare cu Programul Na]iunilor Unite pentru mediu [i Institutul mondial pentru resurse – World Resources Institute, United Nations Environment Programme, United Nations Development Programme, World Resources: 1994-1995. Oxford University Press, 1994.


46 | Perspective | octombrie 2009

STMediu

nu survin \n ]`rile dezvoltate, ci \n cele s`race4. O posibil` explica]ie a acestei dispropor]ii ar fi c` majoritatea cazurilor de otr`vire \i cuprinde fie pe fermierii care nu s-au protejat eficient, fie pe locuitorii din zonele adiacente ariilor

|n func]ie de modul \n care ac]ioneaz`, pesticidele pot fi sistemice sau de contact. Pesticidele sistemice sunt absorbite de plant` [i otr`vesc insectele atunci când acestea mu[c` din ele. Pesticidele de contact, adesea pe baz` de s`pun, ucid insectele la simpla atingere a plantei. Un meniu alc`tuit numai din alimente care nu dep`[esc nivelul legal admis de reziduuri pesticide poate acumula o cantitate final` de pesticide nea[teptat de nociv`. Expunerea pe termen lung la pesticide este asociat` cu apari]ia simptomelor bolii Parkinson, dar [i cu un risc crescut de cancer, tulbur`ri ale glandelor endocrine [i sterilitate.

unde sunt utilizate pesticide. Ambele situa]ii reprezint` probleme tipice ]`rilor \n curs de dezvoltare.

Produc]ie fatal`

4. Conform unei cercet`ri academice publicate de profesorul Pimentel de la Universitatea Cornell (SUA)

Semnele timpului

|n agricultur` nu pare s` existe loc pentru etic` sau moral`. Este \ns` loc pentru bani. Produc`torii nu sunt preocupa]i de s`n`tatea fermierilor [i nu stau prea bine nici la capitolul grij` pentru s`n`tatea consumatorului, care este expus pericolului de \mboln`vire din cauza persisten]ei pesticidelor \n alimente. Legumele [i fructele sunt, din nefericire, cea mai bogat` surs` de pesticide din alimente, de pe pia]`. Sp`late [i decojite, ele pot p`stra totu[i o bun` parte din substan]ele nocive cu care au fost tratate. De[i propor]ia difer`, din nou \n dezavantajul ]`rilor \n dezvoltare, chiar [i \n ]`rile prospere se \nregistreaz` niveluri de pesticide \n alimente peste limita admis`.


octombrie 2009 | Perspective | 47

Cercet`torii spun c` aceste alimente ar \nsuma un procent de 1-3% din totalul alimentelor. Nu pare mult, \ns` nivelul de toxicitate al pesticidelor este cumulativ. Astfel, un meniu alc`tuit numai din alimente care nu dep`[esc nivelul legal admis de reziduuri pesticide poate acumula o cantitate final` de pesticide nea[teptat de nociv`. O echip` de cercet`tori ai [colii de S`n`tate Public` de la Harvard5 a descoperit c` pân` [i \n cazul persoanelor expuse la un nivel sc`zut de pesticide, riscul dezvolt`rii bolii Parkinson ar putea cre[te cu pân` la 70%.

P`catele agriculturii conven]ionale

ticid. Astfel, apare nevoia de a cre[te constant doza de substan]e nocive, pentru ca pesticidul s` \[i p`streze eficien]a.

Teama de BIO Vocile care sus]in metode alternative de cultivare sunt suficient de numeroase, cât s` se poat` vorbi de o contrami[care. Este vorba despre mi[carea organic`, sau bio, care promoveaz` alternativele cu o productivitate relativ mai sc`zut` decât \n cazul agriculturii conven]ionale, \ns` naturale, s`n`toase [i prietenoase cu mediul. Avoca]ii agriculturii conven]ionale argumenteaz` c` o sc`dere a productivit`]ii ar afecta siguran]a alimentar` a miliarde de oameni. Totu[i, statisticile arat` c` produc]ia actual` este una excesiv`, dac` este

De[i considerat` de unii motor al economiei, agricultura nu economise[te. Sectorul agricol este pe primul loc \n ceea ce prive[te consumul de ap`, una dintre resursele naturale cele mai amenin]ate la ora actual`. Mai exact, un procent de 80% din consumul total de ap`, la nivel mondial, revine agri- Brian Hill, cercet`tor, membru al Re]elei de culturii6. Acesta nu ac]iune \n domeniul pesticidelor (SUA) reprezint` necesarul de ap`, ci dovada utiliz`rii ineficiente a unei confruntat` cu fenomenul risipei de hran`. resurse deja periclitate. Tehnologia modern` Potrivit unui studiu comandat de guver\n domeniul iriga]iilor ar permite reducerea nul britanic, englezii arunc` anual la guconsumului de ap` cu 30% pân` la 70%, noi aproximativ patru milioane de tone de \ns`, pân` \n prezent, la nivel mondial doar hran` bun` de consumat. SUA, \n schimb, 17% din suprafa]a agricol` beneficiaz` de o arunc` peste 25 milioane de tone de hran`, infrastructur` de iriga]ie7. Apoi, din cauza adic` pu]in peste un sfert din produc]ia anuutiliz`rii ira]ionale a ierbicidelor, insectici- al`8. |n plus, o cantitate colosal` de hran` delor [i fertilizatorilor chimici, agricultura se pierde pur [i simplu din cauza proces`rii, conven]ional` altereaz` calitatea solurilor. transport`rii [i depozit`rii inadecvate a ali|n final, monoculturile \ncurajate din motive mentelor. financiare produc dezechilibre ecosistemice. Substan]ele chimice folosite pentru elimi- Eco−perspective narea anumitor d`un`tori elimin` [i insecte Migrarea c`tre o agricultur` ecologic` folositoare, distrugând astfel echilibrul eco- \ntâmpin` mai degrab` obstacole la nivelogic. De asemenea, \n timp, d`un`toarele lul mentalit`]ii sau intereselor decât la nidezvolt` rezisten]` la un anume tip de pes- vel pur economic. Exemple ale unor ]`ri

|n SUA, se g`sesc aproximativ 1.100 de pesti− cide, \n timp ce \n Europa num`rul acestora este de 350. Un num`r de 22 de substan]e chimice, reprezentând aproximativ 15% din pesticidele permise \n Europa, vor fi interzise ca urmare a unui acord aprobat de Parlamentul European. 5. National Center for Biotechnology Information, www. ncbi.nlm.nih.gov 6. Peter Gleick, „The Denominator Problem; Misleading Use of Water Numbers“, www.circleofblue. org%2c 28 august 2009 7. Bo Appelgren, „Water and Ethics. Water in Agriculture”, UNESCO International Hydrological Programme, 2004 8. Conform datelor Departamentului de agricultur` al Statelor Unite

Recolta compromisului


48 | Perspective | octombrie 2009

STMediu

9. „Pesticide Use Reduction is Working report“, www. pan-europe.info

Semnele timpului

precum Suedia, Norvegia sau Danemarca9 demonstreaz` viabilitatea economic` a unei agriculturi ecologice. Problema se pune \ns` \n termenii percep]iei, a[a c`, deocamdat`, produc`torii de alimente bio prefer` s` mizeze pe o pozi]ionare premium a produselor ecologice, cump`r`torii fiind nevoi]i s` pl`teasc` mai mult pentru a avea siguran]a c` m`nânc` un produs s`n`tos. Strategia pare s` dea roade [i \n România. |n anul 2008, produc]ia româneasc` de alimente bio a crescut cu 50% fa]` de anul 2007, ajungând la 260.000 de tone. Prin aceast` produc]ie, România a ocupat locul 30 \ntr-un clasament mondial al celor 131 de produc`tori de alimente ecologice. Clasamentul a fost elaborat de Federa]ia Interna]ional` de Agricultur` Organic` [i Institutul de Cercetare privind Agricultura Organic`. Pe primul loc \n acela[i top se afl` Australia, urmat` de China [i Argentina. Clasificarea, f`cut` \n func]ie de suprafa]a de teren agricol dedicat` culturilor ecologice, arat` c` România este un teren fertil pentru afacerile \n domeniul alimentelor eco. Din perspectiv` istoric`, inovatoare este agricultura considerat` ast`zi conven]ional`. Promovat` de visul productivit`]ii [i al profitului, tentat` de interven]iile tot mai \ndr`zne]e ale ingineriei genetice, agricultura actual` pare mercenarul perfect care s` apere interesele foamei planetare. |n schimb, agricultura ecologic` este, \n mod evident, mai s`n`toas` pentru om [i pentru planet`. |n plus, agricultura ecologic` a trecut de milenii testul sustenabilit`]ii pe termen lung. Sunt \ns` voci care afirm` tot mai r`spicat c` acela[i test nu va fi trecut de agricultura conven]ional`.


Aboneaz`−te la

octombrie 2009 | Perspective | 49

Semnele timpului pentru 2010

R`m=nem \mpreun`!


|n]elept este p`rintele care竏端i テョn]elege copilul. William Shakespeare

SEMNELE

timpului

Semnele Timpului - octombrie 2009  

Revista de analiza si opinie crestina.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you