Issuu on Google+

PD-L Prahova a lansat atacuri dure la adresa PNL şi PSD

Pag.2

„Tăriceanu e un dictator, iar propunerea PSD de modificare a Constituţiei este o cacealma“, au acuzat democrat-liberalii „Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

SEMNAL

de Prahova

28 aug. - 3 sept. 2008 Anul I, nr. 30 16 pagini Preţ -1 leu

Pag. 3 „PRM Prahova face parte acum din PC“, a declarat Daniela Popa

„În Ploieşti, nivelul poluării a crescut foarte mult“

Pag.4

Director- ALIN RADU

Volosevici a inspectat şi şcolile de la periferie Pag.2

Prahova, ameninţată de deşertificare

Pag. 8

CMYK

Al doilea tir cu ajutoare pentru sinistraţi, în urma campaniei lansate de PSD Prahova

Pag. 4

Alertă cu bombă la Ploieşti

Pag. 3


SEMNAL

2

Actualitate

PD-L Prahova a lansat atacuri dure la adresa PNL şi PSD

„Tăriceanu e un dictator, iar propunerea PSD de modificare a Constituţiei este o cacealma“, au acuzat democrat-liberalii În cadrul unei conferinţe de presă susţinute sâmbătă, 23 august, de doi dintre candidaţii la alegerile parlamentare din partea PD-L Prahova, publicistul Sever Voinescu, respectiv deputatul Gabriel Sandu, s-au adus critici dure la adresa guvernului şi, în special, a premierului Călin Popescu Tăriceanu care a fost catalogat drept „dictator“. Vicepreşedintele PD-L Prahova, Gabriel Sandu, a declarat, astfel, în cadrul reuniunii cu jurnaliştii: „M-am uitat un pic în presă şi am urmărit despre marea vizită a lu’ Tăriceanu la Ploieşti şi chiar dacă a fost colegul meu, temporar, Tăriceanu e un dictator. Noi îl aşteptam să ne explice cum să facem guvernul, iar el venea de la o nuntă din Slatina să ne spună cine a cântat la nuntă la Ştirbu, fără număr. Marea vizită din Prahova nu a fost altceva decât o altă etapă a luptei dintre el şi Ludovic Orban. Oricum, după ce PD-L va câştiga alegerile, la Transporturi va veni un ministru competent în persoana lui... Gabriel Sandu“, a mai afirmat parlamentarul.

„PNL-ul a învăţat lecţia pesedistă“, a afirmat Gabriel Sandu De asemenea, în cadrul conferinţei de presă, democratliberalii prahoveni au discutat şi despre împărţirea banilor de la guvern în teritoriu. „PNL-ul a învăţat foarte clar că repartizarea directă a banilor înseamnă voturi multe şi şiau făcut repartizarea doar pe primarii PNL. Au învăţat lecţia

pesedistă“, a mai declarat Gabriel Sandu. Vicepreşedintele PD-L Prahova a acuzat guvernul liberal că repartizează fonduri doar pentru propriii primari, acuzând Executivul că a repartizat direct peste 15 mii de miliarde de lei, localităţilor cu edili penelişti. „Avem şi în Prahova un exemplu, care, culmea, oficial este primar PD-L. Este vorba de primarul staţiunii Buşteni, Emanoil Savin, care stă cu mâna întinsă la Guvern ca să primească aproximativ 150 de miliarde de lei, iar dacă îi primeşte se face penelist, dacă nu, nu se ştie. Acesta nu este comportament de democratliberal şi anunţ ferm că mă voi opune ca Savin să mai candideze din partea noastră pentru Senat“, a mai afirmat vicepreşedintele PD-L. În replică, primarul de la Buşteni i-a transmis deputatului Gabriel Sandu „să îşi vadă de cabinetul lui de deputat de Brăila“. Nu ştiu cine este acest Gabriel Sandu, care vine să îşi dea aere de şef în PD-L. Oricum, dacă mă hotărăsc să candidez, îi transmit deputatului de Brăila că el nu va mai avea loc în filiala asta. Eu sunt vicepreşedinte al filialei judeţene şi chiar mă mândresc, având în vedere că sunt unul dintre cei care au adus foarte multe voturi pentru acest partid“, a precizat primarul din Buşteni.

În căutarea candidatului perfect pentru a-l bate pe Năstase

Reprezentanţii PD-L Prahova nu i-au scăpat din vedere, la reuniunea cu presa, nici pe social-democraţi. Astfel, s-a analizat candidatura lui Adrian Năstase, respectiv a lui Viorel Cataramă pe listele colegiului de la Mizil. Gabriel Sandu a ţinut să precizeze că din partea PD-L se caută o femeie care să candideze împotriva celor doi politicieni. Vicepreşedintele PD-L Prahova, mizilean la origine, s-a declarat şi el uimit de importanţa pe care politicienii o dau acestui colegiu. „Am aflat că Viorel Cataramă vrea tot acolo. Vă daţi seama că este vorba de o lovitură de imagine. Nu te poţi bate decât cu unul cu nume sonor“, a mai spus Sandu.

„PSD încearcă să folosească Prahova drept ascunzătoare pentru Adrian Năstase“, este de părere Voinescu Dacă vicepreşedintele PD-L Prahova, Gabriel Sandu, şi-a îndreptat tirul acuzaţiilor către guvernul liberal, publicistul Sever Voinescu i-a atacat, la rândul său, în cadrul conferinţei de presă, în special pe socialdemocraţi. „PSD încearcă să folosească Prahova drept ascunzătoare pentru Adrian Năstase. Sper ca prahovenii să înţeleagă de ce Năstase are nevoie de votul lor şi de ce vine în acest judeţ“, a afirmat Voinescu. Acesta a mai apreciat că propunerea PSD de

modificare a Constituţiei este o cacialma. „Nu ai cum să propui modificarea Constituţiei în aşa fel încât să nu mai existe imunitate parlamentară, când tu l-ai blindat pe Adrian Năstase cu imunitatea conferită de votul Parlamentului. Este o dovadă clară de făţărnicie“, a concluzionat jurnalistul, devenit candidat pentru Camera Deputaţilor din partea PD-L Prahova.

În cadrul reuniunii cu presa, liderii PD-L Prahova au fost întrebaţi şi despre definitivarea listelor pentru colegiile din judeţ. Gabriel Sandu a precizat că nu s-au făcut încă toate calculele. Deputatul a anunţat că, la începutul lunii septembrie, PD-L Prahova va face publice toate candidaturile pentru alegerile parlamentare pe listele colegiilor din judeţ. Totodată, liderii PD-L Prahova şi-au prezentat noile achiziţii pe care le vor arunca în lupta pentru alegerile parlamentare. Sever Voinescu şi Cătălin Avramescu au avut, în aceste condiţii, o primă întâlnire în tandem cu ziariştii prahoveni, alături de ei fiind prezenţi alţi patru candidaţi democrat-liberali la parlamentare. Este vorba de preşedintele filialei Prahova, Roberta Anastase, de George Nastasia, care a candidat din partea PD-L la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, de prim-

vicepreşedintele filialei, George Ionescu şi de vicepreşedintele Gabriel Sandu. Să menţionăm că Sever Voinescu este candidatul democrat-liberalilor prahoveni pentru zona de sud a Ploieştiului, la Camera Deputaţilor, în timp ce Cătălin Avramescu va candida, pentru Senat, în deja renumitul şi disputatul colegiu Mizil, considerat de vicepreşedintele Gabriel Sandu, un adevărat „colegiu al vip-urilor“. De altfel, nominalizarea celor doi pe listele acestor colegii a fost bine aleasă de conducerea democrat-liberalilor, având în vedere că Voinescu s-a născut şi a copilărit la Ploieşti, în timp ce Avramescu s-a născut la Mizil. În afară de aceste avantaje, cei doi consideră că alegătorii vor fi motivaţi să vină la urne de sistemul de vot uninominal, ceea ce va fi în beneficiul lor. În timp ce Voinescu este de părere că o ofertă concretă, venită din partea unor oameni tineri, capabili, credibili, care au decis să se implice în viaţa politică, poate constitui garanţia unui succes electoral, Avramescu apreciază că alegătorii nu mai pot fi păcăliţi cu tot felul de cadouri electorale şi promisiuni fără acoperire. La întâlnirea cu jurnaliştii prahoveni, Voinescu a făcut trimitere la „vocabularul său, mult mai bogat decât al unor contracandidaţi, acesta fiind un atu“, după propria declaraţie a fostului ziarist, devenit de curând politician. La rândul său, Avramescu a spus că se bazează pe „onestitatea alegătorilor, care ştiu foarte bine să discearnă“. Mădălina Zamfir

diferenţiat, urmând să fie finanţate şi acele şcoli în care în anii anteriori nu au fost realizate lucrări. Pe de altă parte, în instituţiile de învăţământ unde se va descoperi că investiţiile

făcute nu corespund indicatorilor tehnicoeconomici, firmele care au realizat lucrările nu vor primi nici un ban“, a concluzionat primarul municipiului Ploieşti. (M.Z.)

Voinescu se bazează pe „,vocabularul său“, iar Avramescu „pe onestitatea alegătorilor“

Volosevici a inspectat şi şcolile de la periferie Primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici, şi-a continuat seria vizitelor, alături de presă, în şcolile în care se desfăşoară lucrări de reabilitare şi igienizare, mai ales că momentul redeschiderii unităţilor de învăţământ se apropie cu paşi repezi. Edilul-şef a ţinut cont de solicitările jurnaliştilor şi a mers să vadă, de această dată, şi şcolile de la periferia municipiului Ploieşti. Astfel, au fost alese două unităţi de învăţământ, aflate în două dintre cartierele mărginaşe ale oraşului, frecventate în special de cetăţeni de etnie romă. Este vorba despre Şcoala 19 din Mimiu şi Şcoala 13 din Radu de la Afumaţi. La prima dintre acestea, situaţia era de-a dreptul jalnică. Ferestrele nu mai au aveau geamuri, în interiorul grupurilor sanitare pereţii s-au

cojit din cauza igrasiei, iar terenul de sport era plin de buruieni. Referitor la situaţia găsită la şcoala menţionată anterior, Andrei Volosevici a declarat că „acesta reprezintă modul defectuos în care s-a administrat problema instituţiilor de învăţământ. Nu poţi să dai vina doar pe lipsa de civilizaţie! Este adevărat că directorul acestei şcoli refuză să ia în primire lucrările, din cauza faptului că, ulterior, investiţiile fie sunt distruse, fie sunt furate, însă este clar că aici nu s-a mai făcut nimic de ani de zile. Soluţia în acest caz este perfectarea unui contract cu o firmă care să asigure servicii de pază, monitorizare şi intervenţie. În acest fel vom fi siguri că noile investiţii şi tot ceea ce se va mai face va rămâne“. Vizita edilului-şef a continuat cu inspectarea Şcolii nr. 13,

aici situaţia fiind ceva mai bună decât la şcoala din Mimiu. Cu excepţia terenului de sport, care era lăsat, de asemenea, în paragină, interiorul şcolii ar putea să arate binişor până la începerea anului şcolar. „Nici un ban pentru firmele ce au făcut lucrări care nu corespund indicatorilor tehnico-economici“, a anunţat primarul Volosevici La finalul vizitelor pe teren la şcolile din municipiu, alături de ziarişti, Volosevici a declarat că inspecţiile de acest gen vor continua în fiecare săptămână până la începerea noului an şcolar. Totodată, Volosevici a mai precizat că „în anii care urmează, se vor face noi investiţii în instituţiile de învăţământ, în mod


SEMNAL

3

Alertă cu bombă la Ploieşti Clipe de groază pentru locuitorii Ploieştiului, în special pentru cetăţenii aflaţi vineri, 22 august, într-una dintre gările oraşului. Gara de Sud din reşedinţa judeţului prahovean a fost evacuată vineri, 22 august, în urma unui apel primit la numărul de urgenţă 112, în jurul orei 12.00. Persoana de la capătul firului a anunţat că o bombă a fost amplasată în incinta gării. Nimeni nu a mai putut intra sau ieşi din gară, iar traficul feroviar a fost oprit. Numeroase persoane şi-au amânat călătoriile. Călătorii din incinta staţiei CFR şi de pe peroane au fost scoşi în afara perimetrului, iar traseele regiei de transport local au fost deviate. Până la ora 14.10 a fost alertă maximă, iar autorităţile au făcut tot ce a fost posibil pentru rezolvarea situaţiei fără înregistrarea unor incidente deosebite. Potrivit subcomisarului Mădălin Stroe, ofiţer la Serviciul de Poliţie Transporturi Prahova, „au fost controlate serios atât incinta, cât şi spaţiile din perimetrul liniilor de cale ferată. Operaţiunea a durat până în jurul orei 14.10“. În ceea ce priveşte întârzierile trenurilor, oficialii CFR Sud susţin că nu s-au înregistrat întârzieri semnificative. La ora 14.03, personalul Ploieşti - Urziceni

şi acceleratul Suceava Bucureşti au sosit în gară. Imediat, călătorii au fost evacuaţi din garnituri, pentru siguranţă. După terminarea operaţiunii, traficul a reintrat în normal. Pentru evacuarea cât mai eficientă a persoanelor din gară, echipele de intervenţie au creat un culoar prin care oamenii să fie scoşi din incinta staţiei. La răndul său, şeful Departamentului de Intervenţie Rapidă Prahova, comisarul şef Dan Saulea, a declarat că „a fost creat un culoar unic, pentru persoanele care au fost evacuate sau, ulterior, au revenit în incintă. S-a dovedit, într-adevăr, că alarma era falsă, dar noi trebuia să luăm în calcul orice posibilitate“. Primul tren trebuia să plece spre Bucureşti, la ora 14.00 şi a plecat cu mai bine de o jumătate de oră întârziere. Echipaje ale Serviciului Român de Informaţii, Poliţiei, Detaşamentului de Intervenţie Rapidă şi pompierilor din judeţul Prahova s-au deplasat la faţa locului şi au răscolit fiecare colţ al staţiei feroviare ploieştene. După cum ne-au informat autorităţile competente, vocea care a alertat Serviciul Român de Informaţii în ce priveşte amplasarea unei bombe în incinta Gării de Sud din

„PRM Prahova face parte acum din PC“, a declarat Daniela Popa Tinerii membri ai Partidului Conservator s-au întâlnit în perioada 22-24 august, la malul mării, în staţiunea Saturn, în cadrul unui forum circumscris sesiunilor unei şcoli de vară. Reuniunea s-a bucurat şi de participarea preşedintelui PC, Daniela Popa. În cadrul reuniunii de la malul mării, liderul conservatorilor a făcut unele declaraţii privind acţiunile comune organizate în colaborare cu PSD, dar şi referitor la noua alianţă cu PRM. Popa a subliniat că iniţiativa acestor discuţii şi înscrieri în partid a aparţinut membrilor PRM şi nu conservatorilor: „Mă refer aici la filiala Constanţa, pentru că ne aflăm aici, la Mangalia, şi încep cu această filială, este vorba de o filială puternică, dar şi de filiala din Prahova a PRM, care acum face parte din Partidul Conservator şi încă 3 filiale conduse de parlamentari valoroşi ai PRM“, a concluzionat liderul PC.

Ploieşti ar fi cel mai probabil a unui copil, fiind vorba de o alarmă falsă care a dat bătăi de cap cetăţenilor aflaţi în zonă, precum şi

forţelor de intervenţie, care au fost nevoite să efectueze verificările de rigoare pentru evitarea oricărui pericol. Mădălina Zamfir

Ample reparaţii la Colegiul „Mihai Cantacuzino“ din Sinaia

Lucrările de reabilitare a unităţilor de învăţământ din staţiunea Sinaia vor fi continuate şi în următoarea perioadă. După ce, anul trecut, au fost recepţionate lucrări de modernizare la Şcoala generală „Principesa Maria“, iar în această primăvară la Şcoala „George Enescu“, din toamnă, se vor face reparaţii şi la clădirea principală a Colegiului Naţional „Mihail Cantacuzino“. Urmează să fie renovate faţadele, se va schimba tâmplăria de lemn cu tâmplărie PVC, va fi înlocuit sistemul de preluare a apelor pluviale, se vor reamenaja şi înlocui grupurile sanitare,

vor fi complet schimbate instalaţiile termice, vor fi reparate instalaţiile electrice, pe coridoare se va aplica linoleum, vor fi zugrăvite sălile de clasă. Totodată, pe lângă modernizarea clădirii principale a liceului, vor fi efectuate reparaţii şi la sala de sport, caloriferele urmând să fie prevăzute cu măşti de protecţie din lemn, iar uşile cu plase de protecţie metalice. În vederea amplelor lucrări de reabilitare, Consiliul Local Sinaia a aprobat recent o sumă de 1,76 de milioane de lei, sumă care ar putea fi suplimentată în cazul în care se va dovedi că nu este

Actualitate

suficientă pentru finalizarea investiţiilor. Să menţionăm că Liceul „Mihai Cantacuzino“ din Sinaia este singura mare unitate de învăţământ din oraş care nu a fost reparată până în prezent. Proiectul de modernizare a unităţii şcolare vizează întregul imobil. Până în prezent, un corp secundar al clădirii a fost

renovat prin intermediul unei finanţări europene. Primarul staţiunii Sinaia,Vlad Oprea, a declarat cu privire la lucrările de reparaţii la colegiu: „Ne-am propus să intervenim asupra corpului principal, acolo unde se află cele mai multe săli de curs, precum şi pentru reabilitarea sălii de sport“, a mai spus Vlad Oprea. Mădălina Zamfir

Om al legii, arestat la Ploieşti pentru trafic de influenţă Conform unui comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie, un angajat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova a fost prins în flagrant de către ofiţerii D.G.A. - Biroul Anticorupţie pentru Judeţul Prahova, după ce a primit mită de la o persoană căreia i-a promis că va interveni pe lângă un funcţionar public în vederea obţinerii unui nou act de identitate. Cetăţeanul G.G.L., cu domiciliul în Ploieşti, a formulat un denunţ cu privire la faptul că, prin intermediul fratelui său, G.Ş.D., a cerut ajutorul agentului de poliţie B. I., pentru a obţine o nouă carte de identitate. Poliţistul i-a promis că va interveni pe lângă funcţionari din cadrul Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă Informatizată a Persoanei Ploieşti în schimbul sumei de 100 EURO. Verificările urmau să dureze 30 de zile, ca urmare a unor operaţii estetice suferite de G.G.L. În urma organizării unui flagrant de către ofiţerii D.G.A., agentul de poliţie a fost depistat, asupra sa fiind găsită suma de bani pretinsă. Acesta a fost condamnat definitiv, prin retragerea apelului din data de miercuri, 20 august, la o pedeapsă definitivă de doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Mădălina Zamfir


4

Actualitate

SEMNAL

Al doilea tir cu ajutoare pentru sinistraţi, în urma campaniei lansate de PSD Prahova

Cadavrul Elodiei, căutat în Prahova Potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie de Inspectoratul de Jandarmi al Judeţului Prahova, după Braşov şi Argeş, cercetările pentru găsirea Elodiei Ghinescu continuă acum în Prahova. Marţi, 26 august, începând cu ora 10.00, un echipaj format din 20 de subofiţeri din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Prahova a efectuat o acţiune de cercetare în vederea descoperirii cadavrului numitei Elodia Ghinescu, care a dispărut la sfârşitul lunii august a anului trecut. Acţiunea a fost realizată la solicitarea procurorului de caz, pe raza localităţii Breaza, din judeţul Prahova, se mai arată în comunicatul IJJ. Mădălina Zamfir

Campania umanitară lansată de PSD Prahova - „TREBUIE SĂ NE PESE DE SEMENII NOŞTRI!“ continuă! După ce locuitorii comunei Gâdinţi, din judeţul Neamţ, au primit, cu speranţă şi bucurie, ajutoarele donate de social-democraţii prahoveni, un al doilea TIR

Prahova, ameninţată de deşertificare Potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole şi de Dezvoltare Rurală (DADR) Prahova, zone întinse din sudul şi sud-estul judeţului sunt afectate de lipsa precipitaţiilor din ultimii ani. Directorul DADR Prahova, Aurel Anghel, ne-a declarat că „localităţi precum Mizil, Ciorani, Fulga, Sălciile sunt afectate de secetă. Terenurile s-au degradat atât de mult, încât ele nu mai pot fi cultivate. Singura soluţie pentru salvarea acestor suprafeţe ar fi punerea la punct a unui sistem performant de irigaţii“, a mai precizat Aurel Anghel. La rândul său, prefectul judeţului Prahova, Doru Marius Nechiti, a precizat că „sunt multe zone în judeţ, care pot fi redate agriculturii, iar pentru aceasta, din fericire, trebuie făcut deocamdată un efort minim. Mă voi interesa şi pe urmă mai vorbim“, a mai spus acesta. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova susţin că deşertificarea a fost cauzată mai mult de factorul uman, decât de cel natural. „Această situaţie este şi o consecinţă a modului defectuos în care au fost exploatate

a plecat miercuri, 20 august, către aceeaşi destinaţie. Potrivit unui comunicat de presă primit la redacţie din partea PSD Prahova, de această dată, pe lângă alimente neperisabile, apă minerală, haine, încălţăminte şi jucării, cel puţin jumătate din capacitatea maşinii a fost

plină cu mobilă. Cel de-al doilea TIR cu ajutoare a plecat miercuri, 20 august, din Parcul Bucov din Ploieşti. Secretarul Organizaţiei Judeţene de Tineret a PSD Prahova, Rareş Enescu, a însoţit, de asemenea, ca şi data trecută, transportul umanitar. Impresionat de

solicitudinea de care au dat din nou dovadă prahovenii, preşedintele socialdemocraţilor prahoveni, Marian Florian Săniuţă, le mulţumeşte pe această cale tuturor celor ce au contribuit la ajutorarea sinistraţilor din Moldova, se mai arată în comunicatul de presă.

terenurile. Oricum, se impune de urgenţă un plan de împăduriri în zonele afectate de secetă pentru stoparea fenomenului deşertificării“, a apreciat directorul APM Prahova, Camelia Stelian.

„Nu mai creşte nici iarba“ În multe localităţi din judeţul Prahova nu s-au mai înregistrat de mai bine de două luni nici un fel de precipitaţii. Dacă în primăvară, agricultorii sperau la o recoltă record de cereale, acum oamenii se roagă săşi recupereze banii investiţi în lucrările agricole. Primarul oraşului Mizil susţine că seceta a compromis multe culturi agricole. „Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb, floarea soarelui şi lucernă. Chiar şi în alimentarea cu apă a localităţii avem probleme, debitul fiind la jumătate faţă de acum câţiva ani“, a mai spus edilul-şef al localităţii Mizil, Emil Proscan. „Seceta a uscat culturile. Sunt zone în care nu mai creşte nici iarba. Chiar şi apa Cricovului Sărat a scăzut atât de mult încât îl treci dintr-o săritură“, a spus

Preda, viceprimarul şi Dumitru Preda comunei Ciorani.

Irigarea terenurilor prahovene, doar în documentele oficiale ale autorităţilor Din cele peste 120.000 de hectare de teren agricol din judeţul Prahova, doar 9.000 mai pot fi irigate, respectiv de trei ori mai puţin decât înainte de

1989 Chiar şi aşa 1989. aşa, anul acesta au fost irigate numai 10 hectare din cauza costurilor foarte mari, pe care agricultorii nu le mai pot suporta, se mai precizează întrun comunicat de presă al DADR.

Deşertificarea, un fenomen mondial Fenomenul întâlnit în judeţul Prahova este, din nefericire, unul care afectează foarte multe zone din lume. Potrivit unui studiu

ONU, aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare de uscat arabil din lume au suferit de eroziune şi degradare a solului. În peste 100 de ţări, un miliard din populaţia lumii este afectat de deşertificare. Impactul economic este devastator, cu pierderi de mai bine de 40 miliarde USD pe an în bunuri agricole, precum şi un efect total neplăcut al exploziei preţurilor la produsele alimentare. Nicoleta Andrei


SEMNAL

5 Petrolul pierde derbiul ploieştean

Petrolul - CSM Ploieşti 2-3 CSM Ploieşti s-a impus duminică, în derby-ul local disputat contra grupării Petrolul Ploieşti, scor 3-2, într-un meci din etapa a doua a Ligii a IIa, Seria I. Petroliştii au punctat prin Muţiu şi Pălimaru, în timp ce pentru echipa lui Vivi Răchită au reuşit să înscrie jucătorii introduşi în repriza a 2-a, Claudiu Tudor, de două ori, şi Cataramă. Cele mai importante momente ale meciului au fost: - Min. 10. Început timid pentru ambele echipe, cu SC FC mai mult în atac. Corner pentru SC FC. Minciună şutează, dar departe de poarta lui Iatan. - Min. 25. GOL! 1-0 pentru SC FC. A marcat Constantin Muţiu, din centrul careului, din pasa lui Marinescu. - Min. 27. Reacţie imediată pentru elevii lui Răchită, Ciobanu a reuşit să-l dribleze pe Moraru, dar Odoroabă reuşeşte să respingă de pe linia porţii. - Min. 45. Începe repriza secundă. Cataramă întră în locul lui Păun. A intrat şi Claudiu Tudor. - Min. 57 - GOL! 1-1 pentru FC Ploieşti, gol marcat de Claudiu Tudor, cu o execuţie de excepţie. - Min. 68. GOL! FC Ploieşti 1-2. Cataramă înscrie golul prin care FC Ploieşti preia conducerea. Răchită a fost inspirat, trimiţându-i după pauză pe ambii marcatori ai echipei sale. Claudiu Tudor a executat o lovitură liberă, deviată de Cataramă în poarta lui Moraru. - Min. 71. GOL FC Ploieşti! 1-3. Acelaşi Claudiu Tudor, printr-un şut de la marginea careului. - Min. 74. Intră Pălimaru în locul lui Stana. - Min. 85. GOL SC FC! 2-3 Pălimaru din pasa lui Tincu. Execuţie spectaculoasă, de pe loc, de la marginea careului. - Min. 93. Fluier final. Scor 2-3. Echipa lui Răchită câştigă, graţie inspiraţiei antrenorului, care i-a introdus după pauză pe marcatorii formaţiei sale. În etapa viitoare, FC Ploieşti întâlneşte pe stadionul „Ilie Oană“ echipa Forex Braşov, în timp ce Petrolul se va deplasa la Dinamo II.

Sport Şase meciuri în zece zile pentru CSU Asesoft Campioana României la baschet masculin va efectua un turneu de pregătire în Serbia, în perioada 9-19 septembrie, în cadrul căruia va susţine şase partide de verificare, în compania unor formaţii de calibru. Adversarele CSU Asesoft vor fi, în ordine, BC Novi Sad, Hemofarm Vrsac, Mega Aqua Monte, Zeleznik Belgrad, OKK Belgrad şi Swisslion Takovo Vrsac. Scopul turneului este omogenizarea lotului şi cristalizarea unei formule de start, după stagiul de pregătire de la Poiana Braşov, care a început marţi, şi-n care se pune accent pe acumulările fizice.

Echipele trimise în teren de cei doi antrenori: SC FC Petrolul: Moraru, Odoroabă, Bogza, Costache, Ghiţă, Andrei, Marinescu, Minciună, Stana, Muţiu, Budescu. FC Ploieşti: Iatan, Brujan, Rohat, Vodiţă, Florea, Crăciun, Vlad, Păun, Mihalache, Ciobanu, Gheorghe Arbitru: Marius Martiş (Focşani); Asistenţi: Daniel Demetrescu (Rm. Vâlcea) şi Dănuţ Dumitru (Focşani).

Valeriu Răchită: „Recunosc că astăzi am avut inspiraţie“

„Am văzut azi un meci plăcut, cu cinci goluri, cu o răsturnare de scor, şi consider că am câştigat pentru că jucătorii mei au dat dovadă de caracter. Vom construi o echipă frumoasă, în care jucătorii trebuie să aibă două calităţi: caracter şi valoare. Golurile au fost demne de CNN. Recunosc că astăzi am avut inspiraţie. Echipa se face singură, antrenorul fiind doar un pedagog care îi motivează

Rezultatele etapei a II-a din seria I a ligii a II-a - Delta Tulcea - Ştiinţa Bacău 1-1 (N'Kongue 90/Gheorghiţă 40) - Ceahlăul - Dunărea Galaţi 1-0 (Barna 36) - Sportul Studenţesc - Ceteatea Suceava 2-0 (Curelea 42, Ferfelea 88) - FC Botoşani - Prefan Modelu 3-1 (Caragea 15, Kone 56, Ghiceanu 77/Enache 30) - FCM Bacău - Dunărea Giurgiu 1-1 ( Huiban 76/Şt. Iordache 62) - Forex Braşov - CS Buftea 0-1 (Fl. Sandu 16) - Concordia Chiajna - Dinamo II 0-1 (Miranda 19). - Petrolul - CSM Ploieşti 2-3 (Muţiu 24, Pălimaru 86/Cl. Tudor 24, 70, Cataramă 67) - Progresul - FC Snagov 0-0.

pe jucători şi decide schimbările când este cazul. La pauză, încă speram în victorie şi ne-am bucurat ca de o victorie în Liga I, din cauza rivalităţii dintre cluburi. I-am pregătit pe Claudiu Tudor şi pe Păun ca să se răzbune, pentru că atunci când erau la Petrolul erau plimbaţi pe la alte echipe. Şi alţi jucători nedoriţi de alţii, îi vreau eu, cum a fost cazul lui Rohat“, a declarat Valeriu Răchită tehnicianul lui FC Ploieşti. De partea cealaltă, Sebi Tudor, tehnicianul echipei Petrolul, a precizat: „Meciul ne-a aparţinut în primele 60 de minute, dar nu întotdeauna când domini şi câştigi. Ei au avut momente norocoase, din execuţii pe care le prinzi o dată în viaţă sau o dată în campionat. În timp ce pentru noi mingea a sărit din bară afară, pentru ei mingea a sărit din bară în poartă. Avem de remediat problemele din defensivă. Nu am reuşit să revenim, dar acest meci nu stabileşte nimic, este doar o bătălie dintr-un război. Vom vedea la finalul campionatului cine este mai bun.“

Cepulis rămâne Specialistul aruncărilor de trei puncte, lituanianul Arvydas Cepulis, a decis să semneze un nou contract cu campioana României la baschet masculin, după ce a ratat un transfer în Spania, la Akasvayu Girona. Unul dintre jucătorii care au făcut diferenţa în favoarea alb-albaştrilor în sezonul precedent rămâne sub comanda lui Vladimir Arnautovic, căruia conducerea îi pune la dispoziţie baschetbalişti cel puţin la fel de valoroşi precum cei care au părăsit formaţia patronată de Sebastian Ghiţă. Astfel, în locul unor jucători ca Szijarto, Obradovic sau Blidaru, toţi plecaţi de la Ploieşti în această vară, au mai semnat cu CSU Asesoft Cătălin Burlacu, americanii Hargrove, Jones şi Curtis, dar şi promiţătorul jucător sârb, Zoran Osmokrovic.

Două echipe prahovene retrase din Liga a treia După ce SC FC Petrolul Ploieşti a renunţat la satelitul din seria a treia a ligii secunde, Petrolul II, a doua etapă a sezonului 2008-2009 a mai făcut o victimă în rândul reprezentantelor Prahovei în acest eşalon. Învinsă cu 8-0 şi 5-0 în primele runde, FCM Câmpina şi-a anunţat retragerea din seria a doua, unde aliniase formaţii alcătuite exclusiv din juniori. În prezent, judeţul Prahova mai are cinci reprezentante în Liga a III-a, toate în seria a III-a: Conpet Ploieşti, AS Filipeşti, Tricolorul Breaza, Chimia Brazi şi Petrolistul Kaproni Boldeşti.


6

SEMNAL

PROGRAM TV - sãptãmâna 28.08.2008 - 03.09.2008

ANTENA 1 Joi 28.08 06.00-Observator 07.00-În gura presei 08.00-B.D. în alertã (r) 10.00-Merlin (SUA, ’98, III) 11.00-Concurs interactiv 12.00-Miami Vice 13.00-Observator 13.45-Rãzboi intergalactic (SUA, ’04, ultima parte) 16.00-Observator 17.00-B.D. la munte ºi la mare (Rom., ’71) 19.00-Observator 20.30-Cine sunt? (SUA, ’98) 22.30-Observator 23.30-Echipa de intervenþie 00.30-Euforia Midnight Sun Tour (r) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Observator (r) 03.45-Cine sunt? (r) 05.15-Miami Vice (r)

Vineri, 29.08 06.00-Observator 07.00-În gura presei 08.00-Jandramul ºi extratereºtrii (r) 10.00-Merlin 11.00-Concurs interactiv 12.00-Lege ºi ordine: Brigada specialã 13.00-Observator 13.45-Umbrele trecutului (SUA, ’04) 16.00-Observator 17.00-Unchiul Buck (SUA, ’89) 19.00-Observator 20.30-Film 23.30-Credinþa pãrinþilor mei (SUA, ’05) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Observator (r) 03.15-Credinþa pãrinþilor mei (r) 05.15-Merlin (r)

Sâmbãtã, 30.08 07.00-Unchiul Buck (r) 09.00-Lege ºi ordine (r) 10.30-Umbrele trecutului (r) 12.15-Felicia 13.00-Casa de piatrã 13.40-Roata de rezervã 14.15-Class 1 Powerboat Championships 2008 - Match Race 15.15-Godzilla (SUA, ’98) 18.40-Sãptãmâna financiarã 19.00-Observator 21.00-Fotbal Liga 1 23.00-Candyman (SUA, ’92) 01.00-Sport (r) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Cerberus (SUA, ’05) 04.15-Observator (r) 05.00-Class 1 Powerboat Championships 2008 - Match Race (r) 06.00-Sãptãmâna financiarã (r) 06.30-Felicia (r)

Duminicã, 31.08 07.00-Concurs interactiv 08.00-Mumia 09.00-O dorinþã simplã 11.00-Sheena

12.00-Vecin cu duºmanul (SUA, ’00) 13.00-ªtiri 13.15-Dinastia dragonului (SUA, ’06) 15.15-Class 1 Powerboat Championships 2008 16.30-Întâlnire cu surprise (SUA, ’87) 18.40-7 Zile 19.00-Observator 20.30-Noaptea erorilor

00.00-Relicva (SUA, ’77) 02.00-Observator (r) 02.45-Sheena (r) 03.45-O dorinþã simplã (r) 05.40-7 Zile (r)

Luni, 01.09 06.00-Observator 07.00-În gura presei 08.00-‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10.00-În gura presei (r) 11.00-Concurs interactiv 12.00-Noaptea erorilor (r) 13.00-Observator 13.45-Noaptea erorilor (r) 16.00-Observator 17.00-Piraþii din Caraibe (Ger./It., ’98) 19.00-Observator 20.30-Minele regelui Solomon (SUA, ’03) 22.30-Observator 23.30-Pedeapsa de pe Muntele Eiger (SUA,’75) 02.00-Concurs interactiv 03.00-Observator (r) 04.15-Piraþii din Caraibe (r)

Marþi, 02.09 06.00-Observator 07.00-În gura presei 08.00-‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10.00-În gura presei (r) 11.00-Concurs interactiv 12.00-Lege ºi ordine: Brigada specialã 13.00-Observator 13.45-Minele Regelui Solomon (r) 16.00-Observator 17.00-Piraþii din Caraibe 19.00-Observator 20.30-Minele regelui Solomon 22.30-Observator 23.30-Jaf în lumea artei (SUA, ’04) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Observator (r) 03.45-Piraþii din Caraibe (r) 05.15-Lege ºi ordine (r)

Miercuri, 03.09 06.00-Observator 07.00-În gura presei 08.00-‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10.00-În gura presei (r) 11.00-Concurs interactiv 12.00-Lege ºi ordine: Brigada specialã 13.00-Observator 13.45-Minele Regelui Solomon (r) 16.00-Observator 17.00-Piraþii din Caraibe 19.00-Observator 20.30-Folclorul contraatacã 22.30-Observator 23.30-În vitezã (SUA, ’02) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Observator (r) 03.45-Piraþii din Caraibe (r) 05.15-Lege ºi ordine (r)

ANTENA 2 Joi, 28.08 05.00-Adevãr sau Baliverne (r) 06.30-Trãieºte Sãnãtos! (r) 08.00-ªcoala vieþii (r) 09.00-Conferinþa de Presã (r) 10.30-Teleshopping 10.45-Saturday Night Live-Ashton Kutcher/G. Stefani 11.30-Vorbe Grele (r) 12.30-Adevãr sau Baliverne 14.00-Agentul VIP (r) 15.15-Teleshopping 15.30-Trãieºte Sãnãtos! 17.00-Teleshopping 17.15-ªcoala vieþii 18.30-Antena 2 Special 19.30-Conferinþa de Presã 21.00-Vorbe Grele 22.00-Agentul VIP 23.30-Adevãr sau Baliverne 01.00-Conferinþa de Presã (r) 02.30-The Man Show 03.30-Antena 2 Special

Vineri, 29.08 05.00-Adevãr sau Baliverne (r) 06.30-Trãieºte Sãnãtos! (r) 08.00-ªcoala vieþii (r) 09.00-Conferinþa de Presã (r) 10.30-Teleshopping 10.45-Saturday Night Live 11.30-Vorbe Grele (r) 12.30-Adevãr sau Baliverne (r) 14.00-Agentul VIP (r) 15.15-Teleshopping 15.30-Trãieºte Sãnãtos! 17.00-Teleshopping 17.15-Confidenþial (r) 19.20-Vorba lu’ 19.30-Ora Presei 20.30-Antena 2 Special 22.00-Agentul VIP 00.00-Cazuri Medicale Uluitoare 01.00-Antena 2 Special (r) 02.30-The Man Show 03.30-Ora Presei (r) 04.30-Cazuri Medicale Uluitoare (r)

Sâmbãtã, 30.08 05.30-Confidenþial (divertisment) (r) 07.30-Trãieºte Sãnãtos! (r) 09.00-Ora Presei (r) 10.00-Antena 2 Special (r) 11.30-Teleshopping 11.45-Agentul VIP (r) 13.45-Cazuri Medicale Uluitoare (r) 14.45-Teleshopping 15.00-Criss Angel Mindfreak 15.45-Punk’d 16.15-Teleshopping 16.30-Dincolo de Aparenþe 17.30-Vorba lu’ 18.00-Misterele Trecutului. Anticristul 19.00-Magic Live - Staruri în concert Eric Clapton 20.00-Oamenii timpului nostru 21.00-Conferinþa de Presã 00.00-Saturday Night LiveMolly Shannon/Linkin Park 01.00-Criss Angel Mindfreak (r) 01.30-Dincolo de Aparenþe (r) 02.30-The Man Show 03.30-Oamenii timpului nostru (r)

Duminicã, 31.08 04.30-Agentul VIP (r 06.00-Antena 2 special (r) 07.30-Punk’d (r) 08.00-Saturday Night Live (r) 09.00-Magic Live - Staruri în concert 10.00-Dincolo de Aparenþe (r) 11.00-Cum sã facem bani europeni 11.30-Teleshopping 11.45-Vorba lu’ (r) 12.15-Oamenii timpului nostru (r) 13.15-Misterele Trecutului. Anticristul (r) 14.15-Criss Angel -

Mindfreak (r) 14.45-Teleshopping 15.05-De Necrezut! 15.45-Punk’d 16.15-Teleshopping 16.30-Dincolo de Aparenþe 17.30-Conferinþa de Presã (r) 19.00-Confidenþial 21.00-Þara pe care o meritãm 22.45-Celebri sau nu 00.15-Global Edition cu Jon Stewart 00.45-Dincolo de Aparenþe (r) 01.45-De Necrezut! (r) 02.15-The Man Show 03.15-Þara pe care o meritãm (r)

Luni, 01.09 04.45-Ora Presei (r) 05.45-Confidenþial (r) 07.30-Punk’d (r) 08.00-Oamenii timpului nostru (r) 09.00-Dincolo de Aparenþe (r) 10.00-De Necrezut! (r) 10.30-Teleshopping 10.45-Saturday Night Live 11.45-Celebri sau nu (r) 13.10-Þara pe care o meritãm (r) 14.45-Global Edition 15.15-Teleshopping 15.30-Trãieºte Sãnãtos! 17.00-Teleshopping 17.15-ªcoala vieþii 18.30-Antena 2 Special 19.30-Conferinþa de Presã 21.00-Vorbe Grele 22.00-Agentul VIP 23.30-Adevãr sau Baliverne 01.00-Conferinþa de Presã (r) 02.30-The Man Show 03.30-Antena 2 Special (r)

PRO TV Joi, 28.08 07.00-ªtirile ProTv 09.00-Omul care aduce cartea 09.05-Walker, poliþist texan 10.00-Casa secretelor (r) 12.00-Tânãr ºi neliniºtit (r) 13.00-ªtirile Pro Tv 13.30-Arestat la domiciliu (r) 14.15-Cleptomanul de pe strada Hickory 16.00-Tânãr ºi neliniºtit 17.00-ªtirile ProTv 17.45-Dragoste risipitã (SUA,’98, I) 19.00-ªtirile Pro Tv 20.30-Vânãtoare de mafioþi (SUA,’05) 22.30-Arestat la domiciliu 23.00-ªtirile Pro Tv 23.45-Cobra 11în alertã 00.45-Vânãtoare de mafioþi (r) 02.40-Omul care aduce cartea (r) 02.45-ªtirile Pro Tv (r) 04.00-Cobra 11 în alertã (r) 05.00-Walker, poliþist texan (r) 06.00-Dragoste risipitã (r)

Vineri, 29.08 07.00-ªtirile ProTv 09.00-Omul care aduce cartea (r) 09.05-Walker, poliþist texan 10.00-Poirot. Cleptomanul de pe strada Hickory (r) 12.00-Tânãr ºi neliniºtit (r) 13.00-ªtirile Pro Tv 13.30-Arestat la domiciliu (r) 14.15-Nimeni nu e perfect (Can.,’06) 16.00-Tânãr ºi neliniºtit 17.00-ªtirile Pro Tv 17.45-Dragoste risipitã, II 19.00-ªtirile Pro Tv 20.30-Terminator II (SUA, ’91)

Marþi, 02.09 05.00-Adevãr sau Baliverne (r) 06.30-Trãieºte Sãnãtos! (r) 08.00-ªcoala vieþii (r) 09.00-Conferinþa de Presã (r) 10.30-Teleshopping 10.45-Saturday Night Live 11.30-Vorbe Grele (r) 12.30-Adevãr sau Baliverne (r) 14.00-Agentul VIP (r) 15.15-Teleshopping 15.30-Trãieºte Sãnãtos! 17.00-Teleshopping 17.15-ªcoala vieþii 18.30-Antena 2 Special 19.30-Conferinþa de Presã 21.00-Vorbe Grele 22.00-Agentul VIP 23.30-Adevãr sau Baliverne 01.00-Conferinþa de Presã (r) 02.30-The Man Show 03.30-Antena 2 Special (r)

Miercuri, 03.09 05.00-Adevãr sau Baliverne (r) 06.30-Trãieºte Sãnãtos! (r) 07.45-ªcoala vieþii (r) 09.00-Conferinþa de Presã (r) 10.30-Teleshopping 10.45-Saturday Night Live 11.30-Vorbe Grele (r) 12.30-Adevãr sau Baliverne 14.00-Agentul VIP (r) 15.15-Teleshopping 15.30-Trãieºte Sãnãtos! 17.00-Teleshopping 17.15-ªcoala vieþii 18.30-Antena 2 Special 19.30-Conferinþa de Presã 21.00-Vorbe Grele 22.00-Agentul VIP 23.30-Adevãr sau Baliverne 01.00-Conferinþa de Presã (r) 02.30-The Man Show 03.30-Antena 2 Special (r)

23.15-Indiferenþã (USA,’02) 01.15-El Mariachi, trubadurul (SUA, ‚92) 02.45-Terminator II (r) 05.00-Stirile Pro Tv (r) 06.00-Apropo TV (r) 07.00-Dragoste risipitã, II (r)

Sâmbãtã, 30.08 08.00-ªtirile ProTv 10.00-Nimeni nu e perfect (r) 12.00-Pro Motor 13.00-ªtirile Pro Tv 13.15-Walker, poliþist Texan (r) 14.15-Caravana Dansez pentru tine 15.00-Viaþa ca o petrecere (Can./SUA, ’07) 17.00-Nu miroase-a bine (Can./ SUA, ’08) 18.55-ªtirile Sportive 19.00-ªtirile ProTv 20.30-Armã mortalã 3 (SUA, ’92) 23.00-Profesor de seducþie (SUA, ’02) 01.15-Armã mortalã 3 (r) 03.15-Profesor de seducþie (r) 05.00-Viaþa ca o petrecere (r) 06.30-Pro Motor (r) 07.30-Caravana Dansez pentru tine (r)

Duminicã, 31.08 08.00-ªtirile Pro Tv 10.00-Nu miroase-a bine (r)

12.00-Bãrbaþii, un rãu necesar 13.00-ªtirile Pro Tv 13.15-Tootsie (USA, ’82) 15.15-Conan distrugãtorul (SUA, ’84) 17.00-Volei fierbinte (SUA, ’06) 18.55-ªtirile Sportive 19.00-ªtirile ProTv 20.30-Ordinul (SUA/ Aruba,’01) 22.30-Dupã gratii (SUA, ’84) 01.15-Ordinul (r) 03.15-Dupã gratii (r)

Luni, 01.09 07:00-ªtirile Pro Tv 09:00-Omul care aduce cartea (r) 09:05-O nouã viaþã 10:00-Volei fierbinte (r) 12:00-Tânãr ºi neliniºtit (r) 13:00-ªtirile Pro Tv 13:30-Caravama Dansez pentru tine (r) 14:15-D.A.R.Y.L 16:00-Tânãr ºi neliniºtit 17:00-ªtirile Pro Tv 17:45-Mesaje de dincolo 19:00-ªtirile ProTv 20:30-Meciul dreptãþii (H. Kong/China, ’86) 22:30-Arestat la domiciliu 23:00-ªtirile Pro Tv 23:45-Doi bãrbaþi ºi jumãtate 00:15-Meciul dreptaþii (r) 02:10-Omul care aduce cartea (r) 02:15-ªtirile Pro Tv (r) 03:30-Parte de carte (r)

Marþi, 02.09 07:00-ªtirile ProTv 09:00-Omul care aduce cartea 09:05-Walker, poliþist texan 10:00-D.A.R.Y.L (r) 12:00-Tânãr ºi neliniºtit (r) 13:00-ªtirile Pro Tv 13:30-Arestat la domiciliu (r) 14:15-Unde este compania a 7-a? (Fra., ’73) 16:00-Tânãr ºi neliniºtit 17:00-ªtirile ProTv 17:45-Mesaje de dincolo 19:00-ªtirile Pro Tv 20:30-Îngerii lui Charlie: În goana mare (SUA, ’03) 22:30-Arestat la domiciliu 23:00-ªtirile Pro Tv 23:45-Doi bãrbaþi ºi jumãtate 00:15-Îngerii lui Charlie: În goana mare (r) 02:10-Omul care aduce cartea (r) 02:15-ªtirile Pro Tv (r)

Miercuri, 03.09 07:00-ªtirile ProTv 09:00-Omul care aduce cartea 09:05-Walker, poliþist texan 10:00-Unde este compania a 7-a? (r) 12:00-Tânãr ºi neliniºtit (r) 13:00-ªtirile Pro Tv 13:30-Arestat la domiciliu (r) 14:15-Roxanne (SUA/ Can., ’87) 16:00-Tânãr ºi neliniºtit 17:00-ªtirile ProTv 17:45-Mesaje de dincolo 19:00-ªtirile Pro Tv 20:30-Harley ºi Marlboro (SUA, ’91) 22:30-Arestat la domiciliu 23:00-ªtirile Pro Tv 23:45-Doi bãrbaþi ºi jumãtate 00:15-Walker, poliþist texan (r) 01:10-Omul care aduce cartea (r) 01:15-ªtirile Pro Tv (r) 02:30-Promotor (r) 03:30-Apropo TV (r) 04:45-Te vezi la ºtirile Pro TV (r) 05:30-Caravana Dansez pentru Tine (r) 06:30-Doi bãrbaþi ºi jumãtate (r)


SEMNAL

PRIMA TV Joi, 28.08 07.00-Teleshopping 07.30-Ring – Ring 09.00-Sport cu Florentina 09.05-Al ºaptelea cer 10.00-Detectiv de buzunar (r) 12.00-Teleshopping 12.30-Pucca 13.00-Teleshopping 13.30-Umor din greºealã 14.00-Teleshopping 14.30-Dragoste ºi putere 15.00-Focus 15.30-Trandafiri în furtunã (Ger.,’99) 17.30-Trãsniþi din N.A.T.O. 18.00-Focus 18 19.30-Nimeni nu-i perfect 20.00-S.O.S. – Salvaþi-mi casa 21.00-Copiii spun lucruri trasnite (r) 22.00-Focus Plus 23.00-Ancheta pe cont propriu (SUA,’98) 01.00-Focus (r) 02.00-Dezastre în lumea sportului 02.30-Dezastre în lumea sportului 03.00-Ancheta pe cont propriu (r) 05.00-Umor din greºealã (r) 05.30-Al ºaptelea cer (r)

Vineri, 29.08 07.00-Teleshopping 07.30-Ring - Ring 09.00-Sport cu Florentina 09.05-Al ºaptelea cer 10.00-Trandafiri în furtunã (r) 12.00-Teleshopping 12.30-Pucca 13.00-Teleshopping 13.30-Umor din greºealã 14.00-Teleshopping 14.30-Dragoste ºi putere 15.00-Focus 15.30-Pânã când moartea ne va sta în cale (SUA,’05) 17.30-Trãsniþi din N.A.T.O. 18.00-Focus 18 19.30-Nimeni nu-i perfect 20.00-Picat din cer (SUA, ’98) 22.00-Scor final (SUA, ’01) 00.00-Lost - Naufragiaþii 01.00-Focus (r) 02.00-Dezastre în lumea sportului 02.30-Dezastre în lumea sportului 03.00-Scor final (r) 05.00-Umor din greºealã (r)

Sâmbãtã, 30.08 07.00-Teleshopping 07.30-Ring - Ring 09.00-Al ºaptelea cer 10.00-Teleshopping 10.30-Jake ºi Grãsanul

11.30-Autoforum 12.00-Umor din greºealã 12.30-Imobiliare Blitz 13.00-Pânã când moartea ne va sta în cale (r) 15.00-S.O.S. – Salvaþi-mi casa (r) 16.00-Taine ale trecutului (SUA, ’05) 18.00-Focus 18 19.30-Walker, poliþist texan 20.30-A fost odatã un asasin (SUA, ’97) 22.30-Kickboxer 3 (SUA, ’92) 00.30-Lux ucigas (film romantic) 02.30-Focus

Duminicã, 31.08 07.00-Teleshopping 07.30-Ring - Ring 09.00-Sport, dietã ºi o vedetã

7

PROGRAM TV - sãptãmâna 28.08.2008 - 03.09.2008

09.30-Casa. Construcþie ºi design 10.00-Teleshopping 10.30-Jake ºi Grãsanul 11.30-Levintza prezintã 12.00-Umor din greºealã 12.30-Flavours – 3 bucãtari 13.00-Experienþa americanã (r) 14.00-Decepþii (SUA, ’85, I) 16.00-O vreau pe mama înapoi (r) 17.00-Curat, Murdar? (r) 18.00-Focus 18 19.30-Walker, poliþist texan 20.30-Schimb de mame 22.00 Conspiraþie politicã (SUA, ’97) 00.00-CSI – Investigaþii 01.30-Walker, poliþist texan (r) 02.00-Focus (r) 03.00-Sport, dietã ºi o vedetã (r) 03.30-Casa. Construcþie ºi design 04.00-Levintza aprezintã 04.30-Flavours

Luni, 01.09 07:00-Teleshopping 07:30-Ring - Ring 09:00-Sport cu Florentina 09:05-Al ºaptelea cer 10:00-Megastar 12:00-Teleshopping 12:30-Pucca 13:00-Teleshopping 13:30-Camera de râs 14:00-Teleshopping 14:30-Dragoste ºi putere 15:00-Focus 15:45-Împãcarea (SUA, ’04) 18:00-Focus 18 19:30-Camera de râs 20:00-Fraþi ºi surori (serial) 21:00-Curat, Murdar? 22:00-Focus Plus 23:00-Ucigaºul din Miami (SUA, ’91) 01:00-Focus (r) 02:00-Împãcarea (r) 04:00-Ucigaºul din Miami 05:30-Al ºaptelea cer 06:30-Dragoste ºi putere

Marþi, 02.09 07:00-Teleshopping 07:30-Ring - Ring 09:00-Sport cu Florentina 09:05-Al ºaptelea cer 10:00-Megastar 12:00-Teleshopping 12:30-Pucca 13:00-Teleshopping 13:30-Camera de râs 14:00-Teleshopping 14:30-Dragoste ºi putere 15:00-Focus 15:45-Împãcarea (SUA, ’04) 18:00-Focus 18 19:30-Camera de râs 20:00-Fraþi ºi surori (serial) 21:00-Curat, Murdar? 22:00-Focus Plus 23:00-Ucigaºul din Miami (SUA, ’91) 01:00-Focus (r) 02:00-Împãcarea (r)

Miercuri, 03.09 07:00-Teleshopping 07:30-Ring - Ring 09:00-Sport cu Florentina 09:05-Al ºaptelea cer 10:00-Megastar 12:00-Teleshopping 12:30-Pucca 13:00-Teleshopping 13:30-Camera de râs 14:00-Teleshopping 14:30-Dragoste ºi putere 15:00-Focus 15:45-Lecþia de viaþã (SUA, ’02) 18:00-Focus 18 19:30-Camera de râs 20:00-Fãrã lacrimi (SUA, ’07) 22:00-Focus Plus 23:00-”O” de la Othello (SUA, ’01) 01:00-Focus 02:00-Sport, dietã ºi o vedetã

PRO CINEMA Joi, 28.08 06.00-Apropo TV 08.45-Batman (r) 09.15-Dãdaca (r) 09.45-Patru regi (r) 10.15-Terapie intensivã (r) 11.15-Circo Massimo. Magia circului (r) 12.30-Teo (r) 13.45-La Bloc (r) 14.15-Regele Shaman 14.45-Batman 15.15-Moºtenitorul muntelui (r) 16.15-Maestrul Chu (r) 18.30-La Bloc (r) 19.00-Moºtenitorul muntelui 20.00-Kung Fu - Legenda continuã 21.00-Dãdaca 21.30-Patru regi 22.00-American Psycho (SUA, ’00) 00.15-Se cautã un Rocky 01.15-American Psycho (r) 03.15-Kung Fu - Legenda continuã (r) 04.00-Se cautã un Rocky (r)

Vineri, 29.08 06.00-Apropo TV 08.45-Batman (r) 09.15-Dãdaca (r) 09.45-Patru regi (r) 10.15-Maestrul Chu (r) 12.30-Teo (r) 13.45-La Bloc (r) 14.15-Regele Shaman 14.45-Batman 15.15-Moºtenitorul muntelui (r) 16.15-Zoom în 10 16.30-Trandafirii sunt pentru cei bogaþi (SUA, ’87) 18.30-La Bloc (r) 19.00-Moºtenitorul muntelui 20.00-Kung Fu - Legeda continuã 21.00- Patru regi 22.00-Opt milimetri (SUA, ’99) 00.30-Cartelul crimelor 01.45-Infern în Chicago (SUA, ’97) 03.30-Opt milimetri (r)

Sâmbãtã, 30.08 06.45-Lumea PRO CINEMA (r) 07.15-Icstrim Tivi (r) 07.45-Pro Motor (r) 08.45-Batman (r) 09.15-Patru regi (r) 10.15-La Bloc (r) 10.45-Moºtenitorul muntelui (r) 11.45-Descoperã România 12.15-Zoom în 10 12.30-Entertainment News 13.30-Trandafirii sunt pentru cei bogaþi (r) 15.30-Din culisele Hollywood-ului 16.00-Familia Bundy 17.00-Pas în doi (Rom., ’85) 19.00-Moºtenitorul muntelui 20.00-Reuniune de clasã 21.00-Patru regi 22.00-Clanul Soprano 23.15-Batman Forever (SUA, ’95) 02.00-Reuniune de clasã (r) 02.45-Clanul Soprano (r) 03.45-Batman Forever (r)

Duminicã, 31.08

06.30-Lumea PRO CINEMA (r) 07.00-Teo (r) 08.15-Moºtenitorul muntelui (r) 09.15-Bãrbaþii în negru 09.45-Pro Motor 10.45-Documentar. Megastar 11.15-Zoom în 10 11.30-Patru regi (r) 12.30-Familia Bundy (r) 13.30-Pas în doi (r) 15.30-Lumea PRO CINEMA 16.00-Familia Bundy 17.00-Safe Harbour. Iubire ºi crimã (Can./SUA, ’06) 19.00-Rebel în California 20.00-Adevãrul gol-goluþ

20.30-Lupul singuratic (SUA, ’83) 22.45-Oz - Închisoarea federalã 23.45-Ospãþul de nuntã (SUA/Taywan, ’93) 02.15-Lupul singuratic (r) 04.00-Oz - Închisoarea federalã (r) 05.00-Lumea PRO CINEMA (r) 05.30-Apropo TV

Luni, 01.09 06:00-Apropo TV 09:00-Bãrbaþii în negru (r) 09:30-Rebel în California (r) 10:30-Icstrim TiVi (r) 11:00-Megastar: John Cusack (r) 11:30-Lumea Pro Cinema (r) 12:00-Din culisele Hollywood-ului: „WALL-E” (r) 12:30-Teo (r) 13:45-Familia Bundy (r) 14:15-Regele Shaman 14:45-Batman 15:15-Familia Bundy (r) 15:45-Terapie intensivã 16:45-Zoom în 10 17:00-Adevãrul golgoluþ (r) 17:30-Smallville 18:30-La Bloc (r) 19:00-Viaþa la Casa Albã 20:00-Aproape de adevãr (SUA, ’05) 21:00-Patru regi 22:00-Spargerea (SUA, ’02) 00:00-Se cautã un Rocky 01:00-Spargerea (r) 02:45-Se cautã un Rocky (r) 03:30-Lumea PRO CINEMA (r) 04:00-Apropo TV

Marþi, 02.09 06:00-Apropo TV 09:00-Batman (r) 09:30-Patru regi (r) 10:30-Smallville (r) 11:30-Pro Motor (r) 12:30-Teo (r) 13:45-La Bloc (r) 14:15-Regele Shaman 14:45-Batman 15:15-Viaþa la Casa Albã (r) 16:15-Terapie intensivã 17:15-Zoom în 10 17:30-Smallville 18:30-La Bloc (r) 19:00-Viaþa la Casa Albã 20:00-Alertã maximã 21:00-Patru regi (SUA, ’06) 22:00-Alarmistul (SUA, ’97) 00:00-Se cautã un Rocky 01:00-Alarmistul (r) 02:45-Alertã maximã (r) 03:30-Se cautã un Rocky (r) 04:15-Lumea PRO CINEMA (r) 04:45-Apropo TV

Miercuri, 03.09 06:00-Apropo TV 09:00-Batman (r) 09:30-Patru regi (r) 10:30-Smallville (r) 11:30-Entertainment News (r) 12:30-Teo (r) 13:45-La Bloc (r) 14:15-Regele Shaman 14:45-Batman 15:15-Viaþa la Casa Albã (r) 16:15-Terapie intensivã 17:15-Zoom în 10 17:30-Smallville 18:30-La Bloc (r) 19:00-Viaþa la Casa Albã 20:00-Alertã maximã 21:00-Patru regi 22:00-Întoarcere din India (SUA, Israel, ’02) 00:00-Se cautã un Rocky 01:00-Întoarcere din India (r) 02:45-Alertã maximã (r) 03:30-Se cautã un Rocky (r) 04:15-Lumea PRO CINEMA (r) 04:45-Apropo TV

EUFORIA Joi, 28.08 04.15-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii 07.00-Lalola (r) 08.00-Ceva dulce 08.30-Arome mediteraneene (r) 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.30-Moºtenitoarea (r) 11.00-Concurs interactiv 12.30-Shopping-ul. Pasiunea mea 14.45-Nu-i uºor sã fii mireasã! 16.00-Metrosexualul 17.00-Legea Iubirii 18.00-Moºtenitoarea 19.00-Arome mediteraneene 19.30-Petreceri la grãtar 20.00-Victimele nopþii (Can.-SUA, ‘05) 22.00-Lalola 23.00-Melrose Place 00.00-Dr. 90210 01.00-Stil accesibil (r) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar

Vineri, 29.08 04.15-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii (r) 07.00-Lalola (r) 08.00-Ceva dulce 08.30-Arome mediteraneene (r) 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.30-Moºtenitoarea (r) 11.00-Concurs interactiv 12.30-Shopping-ul. Pasiunea mea 14.45-Nu-i uºor sã fii mireasã! 16.00-Metrosexualul 17.00-Legea Iubirii 18.00-Moºtenitoarea 19.00-Arome mediteraneene 19.30-Petreceri la grãtar 20.00-Izbãvirea (SUA, ‘06) 22.00-Hotel Paradis 23.00-Euforia Midnight Sun Tour 23.45-Cuceritoare în South Beach 00.30-Oprah 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar

Sâmbãtã, 30.08 04.00-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii (r) 07.00-Hotel Paradis (r) 08.30-Bucãtãria Marthei 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.45-Fetele Gastineau 10.15-Fete isteþe 10.45-Stil accesibil 11.30-Star pentru o zi 12.15-Spectacolul modei 12.45-Videofashion 13.15-Oprah 14.45-Adevãrul despre mãrimea zero 17.00-Izbãvirea (r) 19.00-Îndrãzneºte ºi gãteºte 19.30-Food Safari 20.00- Inelul cu diamant 22.00-Hotel Paradis 23.00-Lecþia de sex 00.00-ªi sexul se învaþã, nu-i aºa? 00.30-Oprah 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar

Duminicã, 31.08 04.00-Ceva dulce 06.00-Frumoasã în stilul tãu 06.30-Pilates Tv 07.00-Concurs interactiv (r) 08.30-Bucãtãria Marthei 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.45-Fetele Gastineau 10.15-Fete isteþe 10.45-Stil accesibil 11.30-Model Tv 12.15-Calea celebritãþii 12.45-Videofashion

13.15-Oprah 15.00-Inelul cu diamant (r) 17.00-Cum sã fii sexy 18.00-Vedete la raport 19.00-Meniu Caraibian 19.30-Cina perfectã 20.00-Geta Voinea Hair & Style 22.00-Hotel Paradis 23.00-Lecþia de sex 00.00-ªi sexul se învaþã, nu-i aºa? 00.30-Cum sã fii sexy 01.30-Oprah 02.15-Petreceri la grãtar

Luni, 01.09 07.00-Hotel Paradis (r) 08.00-Ceva dulce 08.30-Cina perfectã (r) 09.00-Model Tv (r) 09.30-Moºtenitoarea 11.00-Concurs interactiv 12.30-Shopping-ul: Pasiunea mea 14.45-Nu-i uºor sã fii mireasã 16.00-Vedete la raport (r) 17.00-Legea Iubirii 19.00-Arome mediteraneene 19.30-Petreceri la grãtar 20.00-Film 22.00-Lalola 23.00-Melrose Place 00.00-Dr. 90210 00.30-Oprah 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar 04.15-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii (r)

Marþi, 02.09 07.00-Lalola (r) 08.00-Ceva dulce 08.30-Arome mediteraneene (r) 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.30-Moºtenitoarea 11.00-Concurs interactiv 12.30-Shopping-ul: Pasiunea mea 14.45-Nu-i uºor sã fii mireasã 16.00-Metrosexualul 17.00-Legea Iubirii 19.00-Arome mediteraneene 19.30-Petreceri la grãtar 20.00-Film 22.00-Lalola 23.00-Melrose Place 00.00-Vedete la raport (r) 01.00-Frumoasã în stilul tãu (r) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar 04.15-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii (r)

Miercuri, 03.09 07.00-Lalola (r) 08.00-Ceva dulce 08.30-Arome mediteraneene (r) 09.00-Frumoasã în stilul tãu 09.30-Moºtenitoarea 11.00-Concurs interactiv 12.30-Shopping-ul: Pasiunea mea 14.45-Nu-i uºor sã fii mireasã 16.00-Metrosexualul 17.00-Legea Iubirii 19.00-Arome mediteraneene 19.30-Petreceri la grãtar 20.00-Film 22.00-Lalola 23.00-Melrose Place 00.00-Dr. 90210 01.00-Frumoasã în stilul tãu (r) 01.30-Concurs interactiv 02.30-Petreceri la grãtar 04.15-Ceva dulce 06.00-Legea Iubirii (r)


SEMNAL

8

Prahova

Specialiştii avertizează:

Peste 4.000 de prahoveni dau bacul 4.026 de absolvenţi ai liceelor din judeţul Prahova susţin, în această perioadă, probele celei de-a doua sesiuni a examenului de bacalaureat. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, Aurel Graur, 3.166 sunt elevi care fie nu au promovat la sesiunea anterioară, fie nu s-au prezentat la sesiunea din vară, restul reprezentând candidaţi din seriile precedente care nu au reuşit să ia examenul de bacalaureat. Rezultatele la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat se afişează în data de 29 august, până la ora 16.00, urmând ca, între orele 16.00 şi 20.00, în aceeaşi zi, să poată fi depuse contestaţiile. În perioada 3031 august se vor rezolva contestatiile depuse, urmând ca, pe data de 1 septembrie, să fie afişate rezultatele finale. Probele se susţin în 13 centre de examinare, corectarea urmând să se facă în trei dintre acestea. După cum ne-au mai precizat reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Prahova, există unele licee în care cea de-a doua sesiune de bacalaureat se desfăşoară sub supravegherea inclusiv a camerelor de luat vederi, chiar dacă această măsură nu a fost impusă. Să mai precizăm că, din totalul de 4.026 de candidaţi, 654 susţin toate probele examenului de bacalaureat, restul urmând să se prezinte doar la cele la care nu au luat nota de trecere în sesiunile anterioare. Mădălina Zamfir

„În Ploieşti, nivelul poluării a crescut foarte mult“ Pe parcursul verii, când temperaturile sunt foarte ridicate, iar nivelul precipitaţiilor este foarte scăzut, în aer circulă un număr mai mare de particule de praf, dar şi de agenţi poluatori, mai ales dacă vorbim despre oraşele puternic industrializate, cum este şi municipiul Ploieşti. Şi aerul a devenit periculos… Medicii specialişti au remarcat faptul că, pe perioada caniculei, în oraşele puternic industrializate, printre care se numără şi municipiul Ploieşti, ca urmare a temperaturilor ridicate, dar şi pentru că precipitaţiile sunt slabe cantitativ ori lipsesc săptămâni întregi, în aer sunt eliberate particule periculoase. „Aceste particule pot declanşa crizele de astm bronşic sau rinitele, care apar din cauza fumului, a poluării exterioare, a

acarienilor, dar şi din cauza altor factori declanşatori“, a precizat medicul specialist în pneumologie, Mihaela Petrescu din cadrul Spitalului de Boli Pulmonare Breaza. Să menţionăm că staţiunea prahoveană se numără printre localităţile cu aerul cel mai curat din ţară.

Ploieştiul, din ce în ce mai afectat de praf Locuitorii municipiului Ploieşti înghit tone de praf cu mult prea mult peste normele admise în celelalte state membre ale Uniunii Europene. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului spun că măsurătorile la pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile efectuate la cele cinci staţii de monitorizare din Ploieşti, indică lunar depăşiri ale normelor. Ceea ce este mai grav este că, potrivit unui studiu efectuat recent de APM Prahova cu privire la calitatea aerului din oraş, în plămânii locuitorilor

judeţului ajung, sub formă de pulberi, sulfaţi, azotaţi şi chiar metale. Nivelul ridicat de praf şi particulele poluante provenite din traficul rutier pot avea efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei. Astfel, dacă un ploieştean inhalează zilnic acest tip de aer, el se supune unor riscuri enorme, pornind de la declanşarea sau agravarea unor alergii deja existente. Medicul specialist în pneumologie, din cadrul Spitalului de Boli Pulmonare Breaza, Mihaela Petrescu, ne-a avertizat că de la alergie la cancer drumul nu este foarte lung, din nefericire, cei mai afectaţi fiind copiii: „Pot apărea boli mult mai grave, cum ar fi cele de inimă sau ale aparatului respirator. În general, poluarea, prin aceste particule, reprezintă un factor care contribuie la apariţia cazurilor de cancer pulmonar“, a mai precizat medicul specialist în boli pulmonare, Mihaela Petrescu.

Praful şi mizeria, factori nocivi pentru sănătate Autorităţile locale prahovene nu au luat măsuri prea importante împotriva poluării cu praf a judeţului, cu toate că nivelul acestuia a crescut alarmant, după cum prezentam şi concluziile studiilor efectuate de APM Prahova. De cel mult un an, în câteva zone virane din apropierea cartierelor de blocuri a fost turnat asfalt, locurile transformându-se, astfel, în parcări mai puţin prăfuite. Este cazul parcărilor de pe strada Dealul cu piatră din Malu Roşu şi de pe Aleea Strejnic din Vest. În rest, zeci de metri pătraţi au fost lăsaţi pradă prafului şi mizeriei în tot Ploieştiul. Ceea ce este mai trist este că multe dintre terenurile lăsate în paragină, afectate de praf şi gunoaie sunt chiar spaţiile verzi care ar trebui să ne încânte vizual, dar şi să ne ofere un aer mai respirabil într-un oraş frumos, dar din ce în ce mai sufocat de poluare. (Nicoleta Andrei)

Cei mai mulţi dintre prahoveni au ales să-şi petreacă vacanţa în Grecia Vacanţă şi dor de ducă pentru toată lumea. Turiştii care nu au reuşit până acum să-şi facă o rezervare pentru petrecerea concediului şi vor o excursie peste hotare ar trebui să se grăbească. Şi aceasta pentru că reprezentanţii agenţiilor de turism din Ploieşti informează că sunt destinaţii pentru care deja nu se mai găsesc locuri, rezervările fiind făcute până la sfârşitul lunii octombrie. Un agent de vânzări la o agenţie de profil din municipiul Ploieşti ne-a precizat că mai sunt foarte puţine locuri pentru Israel şi Egipt. Cea mai mare cerere este, însă, pentru Grecia, atât pentru partea continentală, cât şi pentru insule. Grecia ocupă, anul acesta, locul întâi în topul preferinţelor de vacanţă pentru prahoveni“, ne-a mai spus reprezentantul societăţii de turism. Totodată, solicitările pentru pachetele turistice în extrasezon au crescut cu circa 30% comparativ cu anul trecut. Un sejur în Israel, spre exemplu, care include şapte nopţi de cazare cu mic dejun şi transport cu avionul, costă între 700 şi 800

de euro de persoană. Circuitul oferă, printre altele, posibilitatea vizitării Ierusalimului, inclusiv a Sfântului Mormânt şi a Grădinii Ghetsimani, precum şi deplasări la Bethleem şi Nazaret. Singura destinaţie care concurează cu Israelul rămâne, după cum precizam anterior, Grecia. Aici, turiştii pot opta pentru un sejur sau pentru un circuit turistic. Un pachet care include patru nopţi de cazare, în hoteluri de 3 stele, la Paralia Katerini şi transportul cu autocarul are un preţ de aproximativ 180-200 de euro. Egiptul, de asemenea, este una dintre ţările care atrage turiştii în această perioadă. Pe de altă parte, este bine de ştiut pentru cei care vor să „fugă“ puţin peste hotare, dar nu au prea mulţi bani, Bulgaria este cea mai ieftină destinatie externă. Un minisejur de patru zile, la un hotel de trei stele, costă în jur de 100 de euro de persoană. Ţara vecină este concurată la preţ de staţiunile montane şi de pensiunile turistice din România, însă, spun cei care au fost în Bulgaria, este mult mai

curat la vecinii noştri, spre ruşinea şi disperarea noastră, care nu scăpăm de peisajul dezolant al gunoaielor nici în vacanţă. La munte, de exemplu la Predeal, un pachet turistic incluzând trei nopţi de cazare cu mic-dejun şi masă festivă, într-o vilă de trei stele are un preţ de aproximativ 450 de lei. Turiştii care doresc ceva mai special pot opta pentru o pensiune turistică din Delta Dunării, unde se pot delecta cu peisaje sălbatice, plimbări cu vaporaşe, posibilitatea de a vedea o floră şi o faună de excepţie. Preţul unei vacanţe exotice în Delta Dunării, fără a fi, iată, peste hotarele ţării noastre, este de 550 de lei. După un an de muncă, e clar, trebuie să vă şi relaxaţi puţin, dacă nu aţi plecat încă departe de casă, tot ceea ce trebuie să faceţi este să…vă grăbiţi puţin, pentru că ofertele sunt limitate în ţara noastră, chiar şi în ceea ce priveşte pachetele turistice. Şi, încă un „amănunt“: totul e să aveţi şi ceva bani de buzunar!’ Nicoleta Andrei


M A G AZ I N SEMNAL “Instantanee din viaţa animalelor” Comentariu de Lucian Avramescu Un mare pasionat de natură, Ionel Pop, scria acum câteva decenii o carte sub titlul simplu şi explicativ „Instantanee din viaţa animalelor”. Îmi amintesc un asemenea instantaneu al cărui personaj central era vaca. Un tren personal frânează brusc şi staţionează apoi zeci de minute undeva în câmpie. Autorul coboară alături de alţi pasageri, curios să vadă ce s-a petrecut. Locomotiva lovise o vacă şi-i târâse oasele şi măruntaiele pe o lungă porţiune a şinelor. Până să extragă ciolanele nefericitului animal dintre biele, şarpele vagoanelor înşirate a dormitat iar pasagerii au fumat

nervoşi pe marginile taluzului. Scriitorul, mai atent la amănunte decât alţi călători, a urmărit comportamentul celeilalte vaci - fuseseră două - care rămăsese în viaţă. Rumegătoarea păştea liniştită printre maţele suratei ucise. Coada alunga, printrun gest exersat, cu liniştea cunoscută a rumegătoarelor, muştele, iar ochii căutau blajini firele gustoase de iarbă. Animalul nu arată nicio întristare pentru ceea ce se petrecuse cu surata ei. Este momentul în care scriitorul culege de jos o piatră şi o aruncă scârbit şi furios spre lighioana patrupedă insensibilă. Vacă! - ar putea concluziona cititorul. Dacă era om nu s-ar mai fi chemat vacă! Alaltăieri am văzut la televizor imagini

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNAL

din Cairo. Ardea cu flăcări mari clădirea parlamentului egiptean. Am urmărit cu atenţie imaginile şi pentru că m-am nimerit cândva ca jurnalist în acea clădire. Câţiva trecători s-au oprit să se uite. Alţii îşi vedeau de treburile lor. Turiştii staţionaţi pe trotuare, la o distanţă care le asigura protecţia, filmau secvenţe cu aparate specializate sau cu telefonul mobil. Rar suveniruri cu un asemenea coşmar! Să te pozezi lângă un parlament în flăcări prin geamurile căruia se aruncă probabil oameni, e o amintire de neuitat. S-o pui în perete şi să o arăţi nepoţilor. Acum câteva săptămâni două ţigăncuşe românce, aflate la cerşit pe o plajă din Italia, s-au încumetat să intre în apă. Să

membru al

se spele şi să se răcorească. Cele două nefericite copile s-au înecat. Salvamarii le-au depus, până la venirea instituţiilor cu halat sau epoleţi, pe plajă sub o pătură. De sub pătură ieşeau picioruşele acelor copii înecaţi. Ei bine, destinul de vacanţă al acelei zile n-a suferit un seism. Imagini surprinse de ziarişti arată italieni (sau poate nu erau italieni) bronzându-se la câţiva metri distanţă de cadavre. Nu puteau săşi strice o zi de vacanţă pentru un aşa fleac. Ionel Pop nu se afla în preajmă pentru a arunca spre bipedele relaxate o piatră. În Georgia, la câţiva paşi de noi, e în plină erupţie un conflict sângeros. Au murit militari şi civili. Georgieni, ruşi, abhazi – n-are importanţă.

Director general: Alin RADU Redactor - şef: Mihaela LEŢA Director marketing: Andreea SFETEA

Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: SLOBOZIA, B-dul Chimiei, nr. 6, Casa de Culturã a Sindicatelor, et.1, jud. Ialomiţa, Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu

Semnal de Ialomiţa şi Cãlãraşi

Semnal de Galaţi şi Brãila

Tel.: 0243.232.098; Fax: Brãila: 0339.810.520; Fax: 0343.810.500; Galaţi: 0336.814.890 e-mail: redactiasemnal@xnet.ro e-mail: redactia@ redactiasemnal@gmail.com semnalonline.ro

Cei interesaţi se pot abona la publicaţia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoana de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773

Semnal de Ilfov şi Giurgiu Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Şefi Departamente: M Mihaela LEŢA (Ialomiţa & C Cãlãraşi) C Carmen SĂVULESCU (Giurgiu) M Marius TOMIŢĂ (Ilfov) Nicoleta ANDREI (Dâmboviţa) N Nicoleta ANDREI (Prahova) N

Semnal de Prahova

Semnal de Dâmboviţa Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

REDACŢIA: SLOBOZIA: Mihaela LEŢA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781, 0730.098.434 CÃLÃRAŞI: Petronela MOROIANU tel. 0762.227.785; Adriana DÃNILÃ - tel. 0762.227.786 ILFOV: Marius TOMIŢĂ - tel. 0762.227.786 GIURGIU: Carmen SĂVULESCU - tel. 0762.227.795 BRĂILA: Loredana RADU - tel. 0762.227.788 DÂMBOVIŢA: Dumitru PETRUŢ- tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presã şi personalitãţi citate, responsabilitatea juridicã le aparţine.

Oameni. Lumea politică se preface că se interesează de acest eveniment. Preşedintele României, pozând în lider regional, se mişcă prin zonă. Morţii rămân morţi, răniţii rămân răniţi sau eventual mor şi ei. Dincolo însă de agitaţia mai mult sau mai puţin electorală a unor lideri mondiali sau locali, dincolo de declaraţiile de la Washington, Paris, Moscova şi Berlin, planeta cască. A căscat mai mereu când sub şenile de tanc au fost striviţi oameni: la Praga, în Kuweit, în Kosovo, în Afganistan, în Irak. Bătătura planetei este mai mereu mânjită cu resturi umane şi niciodată nu este măturată de sânge. Planeta cască. Mari cirezi de vaci pasc liniştite pe meridianele înierbate ale lumii.

PUBLICAŢII: SEMNAL DE IALOMIŢA ŞI CÃLÃRAŞI SEMNAL DE BRÃILA ŞI GALAŢI SEMNAL DE ILFOV ŞI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIŢA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL MAGAZIN Corecturã:

Simona TOMIŢÃ Viorica PETCU

Sugestii şi reclamaţii: Tel. 0762.22.77.77 e-mail: alinradu@ semnalonline.ro E D I T O R

Grupul de Presã SEMNAL


II

SEMNAL

DIVERTISMENT

Cugetãri

Activitate de partid Alexandru Toth Bulã era elev în anii „epocii de aur“. Într-o zi, tovarãºa îl întreabã: - Ce este tatãl tãu, Bulã? - Activist de partid! - Bravo, dar mama ta? - Pãi, … … (poanta o veþi afla citind în ordine cuvintele marcate cu raster din acest careu). ORIZONTAL: 1) A se duce – Linia de înaintaºi 2) Plini de bunãtate 3) … 4) Femeia indicatã – Lene! – Prima ºi ultima notã muzicalã 5) Caþavencu – Sunet nearticulat 6) Micuþa de la stânã – Cutã la fustã! 7) Dorina Cuza – Egal cu zero – Prinde tablele 8) … 9) A imita ciorile – Luare cu forþa 10) 60 de minute – Supus la încercãri. VERTICAL: 1) Paul Murgu – Electrod pozitiv – Într-un ocol! 2) A pune în circulaþie – Iese în evidenþã 3) Roºu pe piele – Duºmãnie 4) Vorba vine! – Nu s-a terminat 5) Sunt în vârstã – Perforat 6) Zânele nopþii – În cler! 7) Lãsat pe mai târziu – Uitat pe foc 8) Face muzica – Viþel înþãrcat 9) A transpira – Face mânji 10) Dar aparte – Douã teuri.

- Pãcatul este un bumerang pe care ºtii când îl arunci, dar nu ºtii când se întoarce ºi te loveºte în cap. (Robert Frost) - Adevãrul le foloseºte celor care-l ascultã, dar le face rãu celor care-l spun. (W. Churchill) - Nu spune lucruri puþine în cuvinte multe. Dacã poþi, fã invers. (Pitagora) - Învaþã din greºelile altora. Nu poþi trãi destul pentru a le face pe toate. (E. Roosevelt) - Omul care are rãbdare sã nu se rãzbune imediat, ori te iartã, ori se rãzbunã cumplit. (John Ford) - Nu-þi cãuta fericirea în curtea altuia, pentru cã ea se ascunde întotdeauna în casa ta. (Douglas Jerrold) - Educaþia e ca un pom fructifer: Dacã nu e altoitã, face fructe mici ºi acre. (Robert Frost) - Politeþea nu costã nimic, dar cumpãrã orice. (Montaigne) - Sunt pline cimitirile de oameni care sau crezut indispensabili. ªi n-au fost. - Dupã ce þi se rupe cãruþa-n drum, toatã lumea îþi spune pe unde trebuie s-o iei. (Frederic Turc) - E mai bine sã ºtii sã pui întrebãri potrivite, decât sã fii nevoit sã înveþi totul?. (James Thurber) - Când vrei sã stingi lumânarea altuia, te arzi la degete. (Woody Allen) - Ghinionul este un soi de noroc care nu-ºi rateazã þinta (Ambrose Bierce) - Dacã ai voinþã, poþi sã muþi ºi munþii din loc. Dacã ai creier îi laºi acolo unde sunt, cã e mai bine. (Pierre Bourgault) - Cere-I lui Dumnezeu sã binecuvânteze munca ta, dar nu-I cere S-o facã El în locul tãu. (K. H. Wagger) - Când mintea e plinã de gânduri despre bani, nu mai e loc ºi pentru visuri. (Jean Jacques Schuhl) - Secretele femeii se citesc în modul în care se dezbracî. (G. Brevart) - Orice obstacol are în el ºi bucuria omului care-l va depãºi. (Napoleon) - Izvorul învinge stânca nu prin putere, ci prin perseverenþã (H. Jackson Brown) - Noaptea are puterea de a face femeile mai atrãgãtoare. (Alfred de Musset) - Soarele rãsare numai pentru cei care s-au trezit înaintea lui. (Claudine Corneau) - Fericirea dupã care tânjeºti o stricã pe cea pe care o ai deja. (Jacques Deval)

ªTIAÞI CÃ...

ªTIAÞI CÃ...

ªTIAÞI CÃ...

Triunghiul Bermudelor - realitate sau „mister fabricat”? Triunghiul Bermudelor mai este cunoscut ºi sub formã de Triunghiul Diavolului ºi se întinde pe o suprafaþã de 3.900.000 de kilometri pãtraþi, între Bermude, Puerto Rico ºi coasta Floridei. Legenda Triunghiului Bermudelor s-a nãscut în urma corespondenþei trimise la 16 septembrie 1950, agenþiei „Associated Press” de cãtre reporterul E. W. Jones, în cadrul cãreia semnala ceea ce el considera dispariþia misterioasã a unor nave ºi avioane în „Iadul celor pierduþi”, denumire datã de Jones. Doi ani mai târziu, revista Fate relata despre „O serie de dispariþii misterioase marine, care nu au lãsat urme ºi care s-au petrecut în ultimii ani” în acest loc misterios. În cartea sa editatã în 1955, intitulatã „O întâmplare cu OZN-uri”, M. Jessup a reluat câteva din aceste relatãri, sugerând cã forþe extraterestre au provocat incidentele, pãrere împãrtãºitã de Donald Keyhoe („Conspiraþia farfuriilor zburãtoare”, 1955) ºi de Frank Edwards („Mai stranie decât ºtiinþa”, 1959). Însã sintagma ce avea sã se bucure de cea mai largã popularitate a fost aceea folositã de Vincent Gaddis atunci când ºi-a publicat articolul intitulat „Triunghiul mortal al Bermudelor” pe care anul urmãtor l-a inclus în cartea sa „Orizonturi invizibile.” Curând, aproape toate cãrþile populare care tratau „mistere adevãrate”, cuprindeau secþiuni cu privire la Triunghiul Bermudelor. Ivan Sanderson, autorul volumului „Rezidenþii invizibili” (1970), a citat-o ca dovadã a unei civilizaþii subacvatice

inteligente ºi cu tehnologie avansatã, care, pe lângã alte mistere, era rãspunzãtoare ºi pentru OZN-uri. Prima lucrare dedicatã nemijlocit acestui subiect a fost cartea publicatã de John Spencer, intitulatã Tãrâmul celor pierduþi, în anul 1973, care a fost republicatã de editura Bantam în tiraj de masã ºi s-a bucurat de un imens succes. Un film artistico-documentar, intitulat „Triunghiul diavolului”, a stârnit un nou val de interes popular asupra subiectului. Febra pentru Triunghiul Bermudelor a atins apogeul în 1974, odatã cu publicarea cãrþii cu acelaºi nume, un bestseller (5.000.000 exemplare vândute în lumea întreagã), scrisã de Charles Berlitz împreunã cu John Valentine. Toate articolele ºi cãrþile respective conþineau puþine dovezi ale unor cercetãri directe în materie. Cititorii atenþi au putut observa cã autorii se inspirau reciproc din lucrãrile lor. În 1975, Larry Kusche, bibliotecar la Universitatea Statului Arizona, a publicat o lucrare care demitiza categoric ceea ce el numea „un mister fabricat.” În cartea sa intitulatã Misterul Triunghiului Bermudelor a fost rezolvat, el prezenta rezultatele cercetãrilor sale în arhive, lucru pe care ceilalþi autori nu-l fãcuserã. Prognozele meteorologice, rapoartele întocmite în urma investigaþiilor oficiale întreprinse, relatãri din presã ºi alte documente pe care le cercetase, dar pe care ceilalþi autori le neglijaserã, dezvãluiau cã lucrãrile publicate anterior despre Triunghi trataserã fãrã seriozitate dovezile. De exemplu, marea calmã la care se refereau autorii în cãrþile lor s-a dovedit cã în realitate era bântuitã de o furtunã puternicã; dispariþiile misterioase s-au dovedit a fi

naufragii ce au avut loc din cauze obiºnuite; iar navele dispãrute, ale cãror rãmãºiþe „nu au fost niciodatã gãsite“ s-a dovedit cã fuseserã de mult descoperite. Într-o scrisoare cu data de 4 aprilie, 1975, adresatã lui Mary Fuller, directoarea revistei Fate, purtãtorul de cuvânt al companiei Lloyd din Londra scria: „Conform evidenþelor deþinute de compania Lloyd, 428 nave au dispãrut în lumea întreagã, începând din 1955. Cred cã vã va interesa sã aflaþi cã serviciile noastre de informaþii nu au gãsit dovezi care sã sprijine alegaþia cã în Triunghiul Bermudelor au dispãrut mai multe nave decât în altã parte. Aceastã constatare este susþinutã de Garda de coastã a SUA, care menþine o evidenþã computerizatã a naufragiilor in Atlantic, încã din anul 1958.” Dacã partizanii Triunghiului ar fi adus o dovadã cât de cât valabilã, Triunghiul ar fi putut dobândi statutul credibil de anomalie. Dar ei au pãstrat o tãcere totalã. O controversã apãrutã în Pursuit între Berlitz ºi scriitorul englez Paul Begg, un alt critic al Triunghiului, nu a izbutit sã aducã dovezi care sã întãreascã convingerea virtualilor suporteri ai Triunghiului. În rãspunsul sãu la o lungã listã de erori, Berlitz releva cã de fapt Kusche ºi Begg nu vizitaserã Triunghiul ºi cã odatã Kusche îl întrebase dacã The New Yorker era un ziar din New York. Deºi mai apare, sporadic, pe rafturile supermagazinelor, cândva vestitul Triungi al Bermudelor supravieþuieºte ca o menþiune la subsolul istoriei despre unele capricii ºi subiecte senzaþionale. Spre sfârºitul anilor 70, alte „mistere i-au luat locul, captând imaginaþia popularã.


SEMNAL

DIVERTISMENT

III

BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI * Soþul cãtre soþie: - Ai vãzut-o, dragã, pe tânara aceea care îmi zâmbea? - Nu-i nimic, iubitule! ªi pe mine m-a bufnit râsul când te-am vãzut prima oarã...

- Bãi Bulã, am auzit cã ai intrat în partidul… La care Bulã, ridicând pe rând câte un picior, ºi privind cu atenþie talpa, întreabã: - În ce-am intrat?

* Unui pacient care aºteptã dupã un transplant de cord, i se oferã, de cãtre doctor, urmãtoarele alternative: - Avem trei posibilitãþi, trebuie sã vã hotarâþi pentru una. Una este inima unui atlet tânar ºi sãnãtos care a murit într-un accident de maºinã. A doua este a unui om de afaceri care nu a bãut ºi fumat niciodatã în viaþã ºi care a murit într-un accident cu avionul sau privat, iar a treia a unui avocat care a murit dupã ce a practicat 30 de ani. - O iau pe cea a avocatului, zice pacientul. Dupã reuºita transplantului doctorul îºi întreabã pacientul de ce s-a hotãrât în acest fel. - Foarte simplu, zice acesta, am luat inima care nu a fost deloc folositã...

* Doi beþivi se întâlnesc noaptea pe stradã. -Bãi, lãmureºte-mã ºi pe mine: chestia aia albã de pe cer… O fi Luna? -Nu ºtiu, nu sunt din cartierul ãsta.

* La psihiatru: - Felicitãri, domnule Bulã, faceþi progrese, tratamentul dã rezultate! - Astea numiþi dumneavoastrã progrese? Cu ºase luni în urmã eram Napoleon, iar acum - un nimeni... * Un fotograf pleacã în delegaþie. El bãnuieºte cã-l înºealã nevastã-sa, aºa cã pune prin casã niºte camere ascunse. Când se întoarce, stupefacþie: o tonã de fotografii cu nevasta ºi cel mai bun prieten al lui, în ipostaze nãucitoare. Superofticat, se duce la prieten: - Bãi, Gigele, ia uite ce am aici. Uite! UITEE!!! Acum, spune, ce pot sã-þi fac? - Pãi, pe astea fã-mi-le 10/15, iar pe astea douã 13/ 18, cã am ieºit mai bine! * Bulã merge pe stradã. Un amic îl strigã:

* Un cerºetor se aºeza mereu, cu o pãlãrie în mânã, lângã o bisericã. Într-o zi vine cu douã pãlãrii. Un enoriaº se apropie de el ºi-l întreabã: - Domnule dragã, de ce aveþi douã pãlãrii? Cerºetorul rãspunde: - Adevãrul este cã mi-a mers atât de bine, încât mam hotãrât sã-mi deschid o sucursalã! * Poliþia rutierã la locul accidentului, discutând despre importanþa purtãrii centurii de siguranþã: - Uitaþi-vã la acest om care nu a purtat centura: cap rupt, sânge peste tot, fãrã mâini... - În schimb, uitaþi-vã la cel care a purtat centura... parcã-i viu! * În pledoaria finalã, avocatul apãrãrii spune: - Domnule judecãtor, vreþi cu adevãrat ca aceastã femeie frumoasã sã se mute din locuinþa ei din strada Liniºtii, numãrul 34, telefon 3534666; locuinþã cu atâta gust mobilatã, într-o celulã rece ºi umedã, cu pereþii goi?!... * Un client parcurge nota de platã primitã de la avocatul sau: - Da..., bine... nu am nimic împotriva plãþii cinei, la care, totuºi, am crezut cã dumneavoastrã m-aþi invitat, dar ce vrea sã însemne asta: „Sfat la masa de seara 500 000 lei”?

HOROSCOP

HOROSCOP

- Vã aduceþi aminte, atunci, la cinã, v-am recomandat ºtiucã în sos de vin... *Este varã ºi foarte cald. Soþul iese din baie ºi îi spune soþiei: - Iubito, e foarte cald ºi trebuie sã tund peluza. Ce crezi cã vor spune vecinii dacã ies afarã dezbrãcat? Soþia îl priveºte ºi rãspunde: - Cã m-am cãsãtorit cu tine pentru bani... * Unui avocat îi este cerut sfatul de cãtre un cãmãtar: - Cum îmi pot primi cele 30 milioane înapoi de la Ionescu, dacã eu mi-am pierdut chitanþa de împrumut? -Scrieþi-i o scrisoare ºi spuneþi-i sã vã trimitã cele 60 milioane împrumutate. -Bine, dar eu i-am împrumutat doar 30 milioane! -Tocmai asta vrem sã obþinem de la el, o dovada scrisã cã vã datoreazã doar 30 milioane... * Se întâlnesc doi beþivani: -Ai servit astãzi micul dejun? -Nu, nici o picãturã... * Un avocat care a scos basma curatã un cunoscut escroc, îi trimite acestuia o notã de platã cam „umflatã“. Escrocul îi scrie: -Domnule avocat, onorariul dumneavoastrã este cam ridicat. Se pare cã aþi uitat cã eu sunt ºarlatanul, nu dumneavoastrã... * - De ce sunt blondele atât de dezorientate când nasc gemeni? - Nu ºtiu cine e cealaltã mamã... * - Bulã, am douã veºti proaste, cum sã þi le zic? - Combinã-le! - Nevastã-ta ne înºealã!

HOROSCOP

Berbecii vor fi zodia cea mai activã în aceastã perioadã: multã, multã, foarte multã muncã, pânã în pragul epuizãrii. Partea Berbec bunã e cã atâta efort va fi rãsplãtit pe mãsurã, nu e deloc exclusã o avansare. Vor primi niºte promisiuni legate de bani care le vor da mari speranþe, dar ar fi bine sã-ºi facã ºi un plan de rezervã, pentru cã persoanele care le fac aceste promisiuni nu sunt foarte credibile. Viaþa amoroasã e mai mult decât bunã pentru cei cuplaþi, pentru cã li se va confirma faptul cã au fãcut o alegere bunã. Berbecii singuri trebuie sã se mulþumeascã cu un flirt de weekend.

Sãptãmâna Racilor va fi plinã de schimbãri ºi aventuri, iar acest lucru le va plãcea. Niºte Rac emoþii legate de ºcoalã sau serviciu le vor da un surplus de adrenalinã care îi va face mai eficienþi. În privinþa banilor, nu vor avea prea multe surprize, dar vor fi tentaþi sã cheltuiascã fãrã mãsurã ºi sã facã multe cumpãrãturi inutile. În dragoste, cei cuplaþi vor avea ocazia sã descopere o laturã a partenerului necunoscutã pânã acum, iar cei singuri vor fi preocupaþi, în primul rând, de flirturi.

Balanþele vor avea o sãptãmânã cam neplãcutã sub aspect financiar. Problema nu va fi Balanþã neapãrat lipsa banilor, cât faptul cã vor fi nevoite sã se despartã repede de ei ca sã-ºi acopere niºte cheltuieli urgente, sau datorii. Vor primi, în schimb, o ofertã profesionalã foarte bunã la sfârºitul perioadei. Un membru al familiei le va solicita ajutorul sau sfatul într-o problemã personalã. Cât priveºte dragostea, vor fi mai mult orientate spre flirt ºi aventurã, decât spre relaþii serioase, dar nu vor avea prea mult succes.

Urmeazã o sãptãmânã destul de stresantã pentru Capricorni, sub aspectul profesiei ºi al Cei care au examene Capricorn studiilor. de dat sunt vizaþi în mod special: cu toatã organizarea lor impecabilã, de unele probleme tot vor avea parte! Apar niºte cheltuieli neprevãzute pe care nu le vor putea amâna, posibil legate de acte oficiale, sau de o cãlãtorie. În schimb, în dragoste chiar se poate spune cã astrele îi rãsfaþã: în fiecare zi vor gãsi noi motive de a se convinge de iubirea celuilalt.

Când un Taur se plictiseºte, începe sã mãnânce. Sãptãmâna aceasta s-ar putea sfârºi cu ceva Taur kilograme în plus pentru Tauri, pentru cã vor fi deosebit de inactivi ºi doar ceva cu totul ºi cu totul deosebit, sau presant, îi va scoate din amorþealã. Nu e neapãrat din cauzã cã nar avea ce face, dar energia lor va fi scãzutã ºi îºi vor lua o perioadã de odihnã. În condiþiile acestea, nici banii, nici dragostea (pentru cei singuri) nu le vor bate la uºã în aceste zile. Cei cuplaþi, însã, se vor bucura de înþelegerea ºi chiar rãsfãþul partenerilor.

Leii fac ce fac ºi reuºesc sãºi complice viaþa amoroasã, Leu în special cei singuri. ªanse mari sunt ca demersurile lor sã eºueze, dar vor rãmâne cu amintirea câtorva senzaþii tari. O problemã legatã de locuinþã se va rezolva în aceastã perioadã, dar nu fãrã ceva certuri. O nemulþumire legatã de bani îi va face sãºi schimbe niºte planuri profesionale ºi chiar sã renunþe la unele vicii sau obiceiuri costisitoare. Se recomandã multã prudenþã în relaþiile cu partenerul.

Începutul sãptãmânii va aduce pentru Scorpioni veºti importante în privinþa carierei: Scorpion o schimbare la locul de muncã, sau chiar un nou job mai satisfãcãtor. Vor avea mai mult de lucru, dar ºi motivaþia va fi mai puternicã. Grijile în privinþa banilor persistã, mai ales cã vor apãrea mereu noi ºi noi cheltuieli legate de acte. Unele datorii mai vechi nu vor putea fi acoperite conform planurilor. Dragostea vine cu veºti foarte bune legate de rezolvarea unei probleme de cuplu ºi cu multe surprize din partea partenerului.

Vãrsãtorii vor începe sãptãmâna cu elan, deoarece o discuþie legatã de profesie se Vãrsãtor va finaliza aºa cum îºi doresc ei. Capacitãþile lor de negociere ºi persuasiune sunt foarte ridicate în aceste zile, aºa cã ar fi bine sã profite ºi sã punã acum pe tapet toate problemele care trebuie analizate. Au mai puþin succes când vine vorba de bani: niºte promisiuni care li s-au fãcut în aceastã privinþã nu vor fi respectate la termen. În dragoste, sã fie mai atenþi: partenerul aºteaptã o discuþie legatã de mersul relaþiei ºi începe sã-ºi piardã rãbdarea.

Gemenii vor avea impresia toatã sãptãmâna cã cei din jur le ascund ceva. celor Gemeni Comportamentul apropiaþi îi va contraria ºi li se va pãrea cã orice vorbã conþine o aluzie. Ar fi bine sã punã problema direct, pentru cã sunt ºanse mari sã descopere cã n-au fost chiar paranoici ºi cã li se ascunde, întradevãr, ceva. O realizare profesionalã îi va aduce în centrul atenþiei la ºcoalã sau la job. Latura cea mai bunã a acestei perioade e cea financiarã: toate socotelile vor ieºi perfect ºi nu vor mai avea motive sã se plângã.

Sãptãmâna Fecioarelor e departe de a fi una plictisitoare. Acest lucru poate însemna Fecioarã orice, dar, în cazul lor, e de bine. Perioada începe cu o veste bunã datã de cineva de departe, posibil chiar anunþarea vizitei cuiva drag. Câteva emoþii la serviciu le vor ridica tonusul ºi le vor face mai active ºi mai îndrãzneþe. În ceea ce priveºte banii, Fecioarele se pot aºtepta la un mic ajutor de la cineva din familie. În dragoste, Fecioarele singure vor primi o propunere tentantã care le va solicita o decizie pe loc.

Urmãtoarele zile vor fi pentru Sãgetãtori cam dificile în privinþa organizãrii bugetului. Sãgetãtor Vor face multe cheltuieli peste mânã, îºi vor promite mereu cã e ultima datã, apoi vor cãdea pradã primei tentaþii care le iese în cale. Sã aibã mare grijã, pentru cã în viitorul apropiat vor avea nevoie de niºte economii. La mijlocul perioadei, pot primi bani într-un mod neaºteptat. Dragostea le aduce ºi ea surprize plãcute, mai ales celor singuri: e posibil un flirt cu o persoanã de la ºcoalã, sau de la locul de muncã.

Pentr u Peºti, începutul sãptãmânii se caracterizeazã printr-o lipsã totalã de chef de Peºti muncã, stare alimentatã ºi de câteva tensiuni în relaþia cu superiorii. Conform naturii lor închise, Peºtii vor afiºa o atitudine pasivã ºi nu vor avea chef de discuþii aprinse. Vor apãrea, în schimb, perspective plãcute în privinþa banilor, prin gãsirea posibilitãþii unui venit suplimentar pe termen lung. În dragoste, Peºtii vor trebui sã rãspundã unor întrebãri indiscrete ale partenerului.


IV

HOBBY

Cactuºii - „aricii verzi“ din lumea vegetalã „Cactuºi” este denumirea plantelor din familia coctacee. În naturã existã peste 3.000 specii de cactuºi. Patria acestora este continentul american. Cactuºii sunt rãspândiþi în zonele de deºert, de semideºert, în zonele de stepã ºi în pãdurile tropicale, atât pe litoral, fiind mereu stropiþi de apa sãratã a oceanului, cât ºi în raioanele muntoase, ridicându-se uneori pânã la 5.000 de metri deasupra nivelului mãrii. Strãmoºii acestor plante originale au trãit în condiþiile favorabile ale tropicelor ºi subtropicelor ºi avea tulpini ºi frunze obiºnuite, ca ºi alte plante. Pe mãsura schimbãrii condiþiilor climaterice, care deveneau tot mai aride, se schimbau ºi cactuºii, adaptându-se la condiþiile extremale de existenþã. Frunzele lor s-au transformat în spini, ghimpi, þepi ºi periºori, care ne surprind prin diversitatea de forme, culori ºi dimensiuni. Tulpinile cactuºilor s-au îngroºat treptat, devenind cãrnoase ºi fiind, de cele mai dese ori, acoperite cu o pojghiþã de cearã. Datoritã acestor particularitãþi (care sunt o adaptare la condiþiile de secetã), aceste plante folosesc într-un mod foarte economic apa pe care o acumuleazã cu mare greutate. Cactuºii pot avea forma de arbori, de arbuºti, de semiarbuºti, sau de plante erbacee. Exista cactuºi pitici, cu înãlþimea de numai 1-2 cm ºi cactuºi cu înãlþimea de pânã la 10-12 m, cactuºii cu tulpinã în formã de coloanã, de candelabru, dar ºi cactuºi „butoaie”, care pot acumula pânã la 2.500-3.000 l de apã. Cactuºii în floare reprezintã o adevãratã feerie, cucerindu-ne prin diversitatea culorilor. Florile lorpot avea de la 2 mm în diametru (la unele specii de pipsalis) pânã la 45 cm (la unele specii de hilocereus). Cunoaºterea particularitãþilor de trai ale cactuºilor în naturã are o mare importanþã pentru crearea condiþiilor necesare acestor vieþuitoare ghimpoase de pe pervazurile noastre. Cactuºii originari din pustiu au nevoie de mult soare, ei trebuie expuºi la luminã circa 3-4 ore pe zi. Însã soarele prea fierbinte le provoacã, pe lãstarii tineri, niºte pete galbene. Deosebit de periculos este soarele de primãvarã, când cactuºii, dupã repausul lor de iarnã, încep sã creascã. Primãvara trebuie obiºnuiþi treptat cu soarele, umbrindu-i cu hârtie albã sau cu tifon. La fel se procedeazã ºi vara, când îi scoatem la balcon sau în grãdinã. Cactuºii au neapãrat nevoie de aer proaspãt ºi dacã nu aveþi posibilitate sã-i duceþi în grãdinã, aerisiþi mai des încãperea unde se aflã ei. Vara pãmântul din ghivece trebuie sã fie umed. Dacã solul este uscat, rãdãcinile subþiri pier, iar dacã are prea multã umezealã planta putrezeºte. Pe timp cald, însorit cactuºii trebuie udaþi de 23 ori pe sãptãmânã, când e arºiþã - mai des, iar pe timp ploios ºi posomorât - mai rar. Vara e bine sa-i stropim zilnic, cu ajutorul unui pulverizator sau sã-l udãm cu o stropitoare. Nu se stropesc cactuºii acoperiþi cu periºori albi, lungi ºi deºi, deoarece apa le încâlceºte periºorii, lipsind planta de farmec.

SEMNAL

Mai Cactuºii se pot scoate afarã, în plin soare. Dar încã mai pot apãrea temperaturi scãzute în unele nopþi, aºa cã nu aruncaþi adãposturile din folie! În aceastã perioadã, cactuºii au nevoie mai mare de apã, ei trebuie udaþi mai des. Se poate continua transpalantarea. Dacã portaltoiul ºi altoiul sunt în vegetaþie, se poate începe altoirea. Se pot tãia butaºi pentru înmulþire. Iunie Plantele sunt în plinã creºtere. Cele care nu dau nici un semn de vegetaþie trebuie examinate cu atenþie ºi, eventual, din nou înrãdãcinate. Se pot repica rãsadurile. Atenþie la pãienjenii roºii, în aceastã lunã s-ar putea sã aveþi mari probleme cu ei. Se poate continua cu mult succes altoirea. Plantele se udã zilnic în cantitate suficientã. Încep sã se pregãteascã de înflorire cactuºii mexicani ºi cei columnari. Iulie Plantele continuã sã creascã ºi sã înfloreascã. Regina nopþii (selenicereus) ca ºi Eriocereusii, ne uimesc prin flori mari, parfumate. Se continuã lucrãrile din luna precedentã. Încã se mai pot face semãnãturi. August Se continuã cu lucrãrile din iulie. Cactuºii se bucurã de roua de dimineaþã, iar unde nu este posibil, provocãm ceaþa artificialã. Se udã mai puþin, odatã la douã zile. Septembrie Plantele îºi opresc lãstãrirea. Începe perioada de fortificare. Aerisim cât mai mult ºi reducem udatul (la 3-4 zile). Multe plante sunt încã înflorite. Octombrie Este luna principalã de cãlire a plantelor. Se preferã expunerea lor în aer liber, dar protejarea de ploi ºi de temperaturile scãzute. Încã mai sunt plante înflorite. Cãtre sfârºitul lunii, plantele se pregãtesc pentru iernat. Noiembrie Nu se mai lasã cactuºii afarã. Plantele sunt pregãtite pentru o perioadã mai rece. Udarea se face la 5 - 6 zile, excepþie fac epifitii care intrã în perioada de vegetaþie, necesitând cãldurã ºi umiditate mai mare. Decembrie Este luna cu cea mai micã cantitate de luminã. Plantele au intrat în repaus, chiar ºi cactuºii sudamericani. În general, cactuºii au nevoie de apã puþinã (la 10-12 zile). Zygocactus ºi Ripsalis vor înflori, fiind poate singurele flori naturale în aceastã perioadã... pe lângã florile de gheaþã.

Pentru o mai bunã cunoaºtere ºi îngrijire a cactuºilor, vã recomandãm un calendar de îngrijire a lor. Ianuarie Majoritatea plantelor se afla în repaus. Restul cactuºilor se vor uda câte puþin, la zece zile o datã. În zile însorite, la orele prânzului, se va efectua o aerisire treptatã. Februarie Este una din cele mai dificile perioade în cultivarea cactuºilor, din cauza, pe de o parte, a eventualelor ºocuri de iluminare, materializate prin arsuri pe plante - în cazul în care nu sunt luate mãsuri de protecþie - sau prin tentaþia de sporire a ritmului de udare, ceea ce încã nu este indicat, acum vor apãrea dãunãtorii! Martie În funcþie de puterea razelor solare, se continuã cu mãsurile provizorii de umbrire sau semiumbrire, în special pentru cactuºii de culoare verde deschis ºi spini mai puþini. Încep sã înfloreascã unele specii Se poate începe transplantarea unora. Semãnãturile pot începe, dacã sunt asigurate condiþii de cãldurã artificiale. Plantele se pot uda la 5 zile. Aprilie Stropirea se poate face la 2-3 zile. Începe prepararea portaltoilor, prin aºezarea la loc cald ºi umed. În funcþie de temperatura aerului, se pot scoate afarã multe din plante, doar sã fie protejate împotriva ploilor reci ºi a temperaturilor scãzute. Pentru aceasta se poate construi un mic adãpost din folie de polietilenã. Încep sã înfloreascã cele mai multe specii.

Pasãrea paradisului - pasãrea curcubeului Este greu de descris penajul unei astfel de pãsãri, pictatã cu toate culorile. Privind-o, ai impresia cã un artist desãvârºit a ales penele cele mai divers colorate ºi a împodobit-o cu ele. Considerate cele mai frumoase pãsãri din lume datoritã

somptuozitãþii penajului masculului, pãsãrile paradisului deþin supremaþia în privinþa paradelor nupþiale, spectacole unice, de o complexitate uimitoare, în care masculul adoptã cele mai uluitoare poziþii pentru a-ºi pune în evidenþã strãlucirea penelor, pe care le înfoaie ºi le miºcã în speranþa de a-ºi atrage partenera. Comportamentul acestor pãsãri originare din Noua Guinee nu este încã pe deplin cunoscut. Familia pãsãrii paradisului cuprinde aproximativ 100 de specii, diferite ca formã ºi penaj, una mai frumoasã ca alta. Patria lor cuprinde pãdurile nepãtrunse ale Noii Guinei ºi ale insulelor învecinate. Papuaºii le spun „copiii curcubeului”, datoritã penajului frumos colorat. Se hrãnesc cu tot felul de fructe, seminþe, frunze, dar ºi cu vietãþi mici: insecte, melciºori, reptile, cu ouãle ºi chiar puii mãrunþei ai altor pãsãri. Una dintre cele mai mari specii este Paradiseea apoda, care atinge un metru lungime. La pasãrea paradisului de talie mare partea superioarã a capului, tîmplele, partea posterioarã a gâtului ºi pãrþile superioare laterale ale gâtului sunt de un galben închis; fruntea, pãrþile laterale ale capului, regiunea auricularã, guºa ºi gâtlejul sunt de un verde-auriu-intens. Restul corpului este cafeniu ca scorþiºoara. În pãrþile laterale ale regiunii pectorale rãsar de ambele pãrþi pene de podoabã, ce se întind ca niºte raze ºi fluturã liber în jos, formând o tufã deasã în formã de arc. Sunt galben-portocaliu intens, iar vârfurile, zdrenþuite, albspãlãcit. Aceastã împodobitã hainã o poartã numai masculii ºi doar în perioada împerecherii; de aceea se numeºte ºi penaj de nuntã. Femela are straie modeste, cenuºiu-cafenii, cu linii colorate mai închis. Credinþele locale atribuie pãsãrilor paradisului puteri miraculoase. Cu penele cele mai þipãtor colorate papuaºii îºi împodobeau somptuoasele lor coafuri. Penele multicolore au atras atenþia nu numai bãºtinaºilor, ci ºi vizitatorilor acestor

locuri. Ele au împodobit îmbrãcãmintea sultanilor, ºahilor ºi a înalþilor demnitari din Orient. Europenii au început sã le caute prin secolul al XVI-lea. Dacã pânã atunci papuaºii vânau un numãr mic de pãsãri, necesar satisfacerii gustului lor de frumos, de-atunci încolo ele au fost urmãrite peste tot ºi nenumãrate piei cu pene (balguri) sau burdufuri, luau drumul curþilor seniorale din Europa ori din Asia. Prin secolul al XVIII-lea, traficanþii olandezi cumpãrau de la papuaºi piei de pãsãri gata prelucrate, fãrã picioare, ºi le vindeau apoi indienilor sau persanilor, cãrora le spuneau cã „pasãreaparadisului n-are picioare ºi se odihneºte agãþîndu-se de crengi cu douã pene lungi care-i împodobesc coada, iar ouãle ºi le cloceºte punîndu-le sub aripã”. De altfel, ºi în Europa primele balguri n-aveau picioare, aºa cã ºi aici au apãrut legende dupã care pãsãrile paradisului nu se odihnesc niciodatã, ci plutesc veºnic în aer, ca niºte fiinþe miraculoase. Presupusa lipsã a picioarelor se reflectã ºi în denumirea ºtiinþificã, „Paradisaea apoda” însemnînd pasãrea-paradisului-fãrã-picioare. Spre sfârºitul secolului al XlX-lea decimarea pãsãrilor paradis a atins culmea. Numãrul lor a scãzut mult, unele specii chiar dispãrând. Sosirea pãsãrilor la Londra au declanºat o irezistibilã modã, cea a pãlãriilor împodobite cu pene ale pãsãrilor paradisului, modã care a fãcut furori cuprinzând întreaga Europã. Deºi în prezent s-a pus stavilã exterminãrii lor, totuºi zoologii au constatat cã exemplarele devin tot mai rare, iar aria lor de rãspândire se restrânge treptat. De curând, în Papua Noua Guinee s-a descoperit o pasãre a paradisului despre care se credea cã a dispãrut pentru totdeauna. Ornitologii nu au mai vãzut aceastã pasãre în ultima sutã de ani ºi s-a descoperit abia acum c�� specia încã existã, dar numai în aceastã zonã, în munþii Foja. Acum putem spune cã minunile existã!


SEMNAL

HOME & DECO

V Alegeþi pentru fiecare interior o temã

Tablourile - accente decorative indispensabile Personalitatea unei încãperi poate fi datã de un aranjament elegant de tablouri. Când vine vorba de amenajãri interioare, obiectele de artã - picturi, sculpturi, obiecte de colecþie - sunt considerate a fi cele mai de preþ accente decorative. Ele sunt acele elemente decorative care pot transforma pe loc un spaþiu de locuit obiºnuit ºi anost într-un loc care poate fi numit ,,acasã”. În afarã de valoarea nepreþuitã, obiectele de ar tã pot ajuta la lãrgirea spaþiului, atât vizual, cât ºi emoþional; arta creazã o fereastrã spre altã lume, adaugã culoare, strãlucire ºi o tentã interesantã, creazã o temã decorativã în combinaþie cu celelalte elemente folosite în amenajãrile interioarelor. Totuºi, existã unele locuri în care, de exemplu, simpla agãþare pe perete a unei picturi nu este de ajuns. Camerele care sunt prea mari, cele care sunt prea înguste sau piesele de mobilier care rãpesc din personalitatea spaþiului sunt numai câteva ocazii de a folosi arta ca un element decorativ, în amenajarile interioare. - Unul din modurile de a „mãri”’ o camerã micã este sã aºezaþi pe perete un tablou care sã reprezinte un peisaj, un orizont îndepãrtat. Acest truc va da iluzia de spaþialitate. - Vopsiþi un perete într-o culoare închisã, intensã ºi prindeþi un tablou sau un poster. Pe peretele opus agãþaþi o oglindã înrãmatã. Camera va pãrea mai largã decât este în realitate. - Într-o camerã care are tavanul foarte jos, adicã pereþii nu sunt suficient de înalþi, vã recomandãm ca podeaua sã fie de o culoare mai închisã. Pentru pereþi ºi tavan alegeþi o nuanþã deschisã pentru ca privirile sã fie atrase automat în sus. Atârnaþi tablouri sau postere cu linii verticale bine marcate, pentru a alungi pereþii. Alegerea celor în format portrait (mai mult înalte decât late) îmbogãþeste efectul dorit.

- Într-o camerã micã, întunecoasã ºi cu mobilier înghesuit, nimic nu se potriveºte mai bine decât un tablou reprezentând un peisaj natural, luminos. Va fi o gurã de aer care va aduce senzaþia de spaþiu ºi va lumina interiorul posomorât.

- Pentru ca o camerã sã parã mai lungã, atârnaþi pe pereþi un ºir de tablouri cu linii orizontale accentuate. Pentru a obþine cele mai bune rezultate, gãsiþi numai tablouri în format landscape (mai mult lungi decât înalte) ºi cu culori deschise. În acest caz, sunt foar te potrivite imaginile panoramice. - Picturile sau imaginile înrãmate sunt potrivite pentru a da impresia de spaþiu mai mare în camerele fãrã sau cu numai câteva ferestre. T a b l o u r i l e reprezentând peisaje sau care includ ferestre ºi uºi conduc privirea în afarã, dând iluzia de spaþialitate ºi luminozitate crescutã. - Deºi poate pãrea ciudat, existã ºi situaþii când se doreºte ca un interior sã parã mai mic decât este în realitate; este cazul camerelor sau holurilor foar te lungi. Este recomandabil sã atârnaþi pe pereþi serii de câte 2,3 sau 4 tablouri.

De exemplu, pentru un birou se potriveºte un portret de familie sau niºte peisaje forestiere sau marine. În cazul dormitoarelor se pot accepta picturi naive sau abstracte, liniºtitoare; de asemenea puteþi achiziþiona ºi tablouri reprezentând nuduri, în culori pastelate. Pentru camera copiilor alegeþi ceva din domeniul desenelor animate, sau benzilor desenate, flori, în culori vii ºi strãlucitoare. Pentru sufragerie este recomandat sã optaþi pentru tematici ca vegetaþie sau naturã moartã, reprezentãnd combinaþii interesante de fructe cu flori ºi diverse obiecte.

Tehnici de fixare ºi de întreþinere a tablourilor - Tabloul se fixeazã, în funcþie de natura, greutatea ºi suprafaþa lui, pe o barã metalicã sau printr-un inel cu ºurub aºezat la mijlocul tabloului (suspensii invizibile, tabloul paralel cu peretele). Se mai poate folosi un ºnur prins de marginile laterale ale tabloului. Stând pur ºi simplu la o anumitã distanþã de el, astfel încât sã poþi determina din privire dacã este sau nu drept. Se ia ca reper tavanul. Este indicat sã foloseºti mai degrabã douã cârlige în loc de unul, pentru a-i împiedica balansul. - Pentru tablourile în ulei este recomandatã o procedurã foarte simplã, dar eficientã: cu o cârpã moale, se ºterg tablourile, apoi se pun în poziþie orizontalã pe o masã ºi se curãþã cu ajutorul unui cartof tãiat în douã, la sfârºit se ºterge cu o pânzã finã foarte puþin umezitã (pentru cã uleiul are proprietatea de a suge umezeala ºi deci duce în timp la degradarea operei) pentru a elimina urmele de cartof care pot apãrea la uscare. Dacã tabloul este foarte murdar, se poate ºterge cu miºcãri circulare, cu o cârpã umedã, sãpunitã ºi bine stoarsã ca sã nu pãtrundã umezeala în pânzã. Astfel curãþat, tabloul îºi recapãtã culorile ºi strãlucirea iniþialã. Acuarelele, pastelurile, guaºele, gravurile trebuie protejate sub sticlã, datoritã imposibilitãþii lor de curãþare. De asemenea, importante pentru acest tipuri de lucrãri sunt passepartout-urile, reprezentând cartonul care delimitezã tabloul propriu-zis de ramã; pentru ramã alegeþi ceva simplu ºi drãguþ, cele mai recomandate fiind ramele subþiri ºi de o singurã culoare (monocrome). Indiferent de problemele pe care le întâmpinaþi în amenajarea interiorului, gândiþi-vã la toate aspectele pozitive pe care le aduce în locuinþã folosirea picturilor. ªi nu uitaþi cã, dincolo de valoarea lor materialã ºi de rolul decorativ, tabloul respectiv trebuie sã vã bucure privirea ºi simþurile, sã vã aducã bucurie sau liniºte în suflet ori de câte ori îl priviþi.


VI

SOCIAL

SEMNAL

Poveºti de viaþã Am trãit mereu într-o familie ciudatã. Toatã lumea se rãzboia cu toatã lumea. Doar eu am fost ignorat în acest rãzboi, pentru cã eram considerat prea mic ca sã înþeleg. Mi-am dat seama de asta ºi m-am retras în tranºeea camerei mele, învãþând sã mã amuz pe seama ridicolului unei epoci pe care n-o înþelegeam. Când vrei sã dobori pe cineva, sã-l faci sã nu se mai scoale de la pãmânt, atunci umple-l de ridicol. Nici bârfa, nici insultele, nici bãtaia nu sunt atât de pline de efect ca ridiculizarea. Ce puteam face eu, un biet puºti, într-o familie de artiºti puºi mereu pe harþã ºi pe intrigi? Dumnezeu a aruncat în neamul nostru mult har, dar ºi destule grãunþe de nebunie. Vila noastrã era un fel de balamuc nedeclarat. Imaginaþi-vã: sub acelaºi acoperiº, trei actriþe, din diverse generaþii, un regizor ºi un compozitor. Rolurile, ca sã vorbim ca-n teatru, erau cam aºa: maica mare fusese actriþã de dramatic, iar sora ei, tante Carolina, mare vedetã de revistã. Unchiul Toader, fratele bunicii ºi al tuºii Carolina, fusese un bun compozitor de muzicã de camerã. În fine, mama e ºi ea actriþã, iar tatei nu i-a mai rãmas în schemã, desigur, decât postul de regizor. Toate aceste personaje ale veselei mele piese de familie se îmboldesc între ele pentru motive reale sau inventate de imaginaþia lor bogatã. Tuþa Carolina ºi unchiul Toader n-au fost niciodatã cãsãtoriþi, motiv pentru care au invidiat-o mereu pe mama mare, chiar dacã mariajul ei a fost tragic scurtat de rãzboi. Vila în care stãm este ultima rãmãºiþã din averea considerabilã a strãbunicilor mei, moºieri puºi la index de comuniºti. Strãbunica mea a apãrat casa ca pe o fortãreaþã ºi a scãpat-o astfel de febra proletariatului pus pe luat cu japca de la burjui. Cei trei copii ai ei au rãmas, astfel, în casa pãrinteascã, deºi nu s-au agreat niciodatã. În fine, ca sã termin cu pomelnicul intrigilor, bunica îl priveºte chior⺠pe tata, pe care nu l-a dorit niciodatã de ginere. Nici dupã mama nu se dã-n vânt, chiar dacã este copilul ei. Una, pentru cã l-a luat pe tata peste capul ei; doi la mânã, pentru cã este evident mai talentatã ºi mai bunã actriþã. Este lesne de dedus cã ºi pãrinþii mei simt cam acelaºi lucru pentru mama mare, detestând amabil celelalte douã rude mai vârstnice. Înþepãturile, râsul, amintirile fac parte din viaþa noastrã de zi cu zi. Eu m-am nãscut, cum zice tante Carolina, dintr-un accident: „Prostu’ de ta’c-tu’ a venit mai afumat într-o searã ºi i-a fãcut felul mã-tii, aºa, pe nepusã masã. Am crezut cã s-a terminat cu cariera ei. De fapt, cam aºa e, cu talia asta e numa’ bunã sã joace roluri de soacrã mare”. Când eram mic, auzind toate astea, mã ascundeam la mine-n camerã ºi mã puneam pe bocit. Eram sigur cã i-am stricat cariera mamei ºi cã sunt o pacoste. De fapt, cred cã sunt liantul familiei. Chiar dacã nu s-au ferit niciodatã sã se certe sau sã se ia peste picior de faþã cu mine, toþi cei cinci rãzboinici ai casei m-au adorat mai pe faþã, mai în tainã, ºi au pus mânã de la mânã sã mã creascã decent ºi în belºug. Pe vremea lui Ceauºescu, unchiul Toader ºi tante Carolina stãteau ore în ºir la cozi pentru un pachet de unt sau un borcan de

smântânã „la copil”. Ziua mea era singura din an în care se decreta armistiþiu general. κi înghiþeau replicile usturãtoare, pãstrându-le pentru a doua zi, dar nici un nor nu-mi umbrea tortul fãcut cu multã cheltuialã. Vara, când mama ºi tata plecau în turnee pe Litoral, rãmâneam cu cei trei bãtrâni. Era o vacanþã pe cinste. Dimineþile debutau cu cafeluþa. De ani de zile, rânduiala era cam aºa: tante Carolina fãcea cafeaua, mama mare gãtea prânzul, iar unchiul Toader se îngrijea de masa de searã. Aºadar, tante Carolina intra cu tava cu cafele fix la ora 9. În sufrageria cea mare de la parter, aºteptam noi. Eu aveam deja laptele cald în canã ºi tartinele cu unt ºi cu miere pe platou. Îmi plãcea, însã, sã trag de timp pentru a asculta bârfa matinalã: „ªi, zi, Aristiþo (aºa o cheamã pe mama mare), spunea tante Carolina, ardeiul nu face rãu la bilã? Vrei sã ne omori ºi sã scapi de noi, ha?“ Deºi n-o iubea mai mult decât pe mama mare, unchiul se alia imediat cu tante Carolina, numai de dragul replicii: „Asasinat, aºa se numeºte, Carolino. ªtie bine Aristiþa noastrã cã suntem la regim, dar parcã-i pasã?“ „Gura! Caþe ce sunteþi! tuna mama mare, cu vocea ei care declamase zeci de roluri. Un pic de ardei n-o sã vã ucidã, n-am eu norocul ãsta. Dacã voiam sã vã fac felul, vã strângeam de gât când eraþi în faºã” Mama mare e cea mai „bãtrânã” dintre ei, cu un fleac de doi, respectiv patru ani, dar asta o face pe tante Carolina so trateze de „hoaºcã“. „Noroc cã a vegheat mãicuþa, Dumnezeu sã-i odihneascã sufletul, cã tu ne dãdeai la câini, sã-þi rãmâie þie toatã averea. Na, cã am avut zile ºi am trãit sã þi le frigem pe ale tale“, replica ea cu arþag. „Hai, gata, gata, cucuvelelor, m-am sãturat de cearta voastrã. Nu vedeþi cã e bãiatul de faþã? Mai bine mi-aþi spune ce sã cumpãr pentru cinã, cã acuº bate Costache la poar tã sã mergem la Alimentara”. Lista de cumpãrãturi era ºi ea un start pentru interminabile discuþii. Sãrãcia de pe vremea aia, lipsurile de orice fel îi fãceau nostalgici pe bãtrâneii mei dragi: „Of, Doamne, când ieºeam de la teatru, ce supeuri erau serile în Bucureºti! Eram slabã-os, aºa cã mâncam ca de frica morþii. Kile de caviar ºi pateu de gâscã am bãgat în mine”, ofta tante Carolina. „Pãi, da, credeai cã Dumnezeu, drãguþul, va sã doarmã tot timpul. Uite, colo, cele trei rânduri de burþi adãpostesc icrele negre. În guºa dublã cred cã þii pateul, aºa-I, Carolino?” „Tu sã taci, mãturã înþepatã! Ai fost toatã viaþa ta slabã ca o scândurã, ce-o fi vãzut nenorocitul ãla de bãrbatu-tãu la tine, nu ºtiu. Cred cã, dacã nu murea în rãzboi, Doamne iartã-l, murea înþepat în oasele tale”. Adevãrul cel mare este cã, dintre cei trei copii ai strãbunicii, cel mai frumos fusese, paradoxal, unchiul Toader. Tablourile de epocã, cu care-i plinã casa, îl înfãþiºeazã în tinereþe, la barul Columbia, cu þigara aprinsã în colþul gurii, cu paharul pe pian ºi cu privirea pierdutã undeva departe. Surorile lui lau pizmuit rãu pentru asta, dar nici el na uitat vreodatã sã le aminteascã. Astfel treceau vacanþele mele de varã. Mai cântam la pian cu unchiul Toader sau cu tante Carolina, învãþam poezii cu mama

mare, vorbeam franþuzeºte cu ei toþi ºi, La voi, la ºantan, aºa v-a învãþat?” „Ba, în general, fãceam cam ce mã tãia capul. pardon, eu am fost la <varieteu>, mai Venirea pãrinþilor mei din turneu era ºi slãbeºte-mã cu înþepãturile tale, cã n-oi ea un eveniment de seamã. Mama fi fost tu Sarah Bernard ca sã vorbeºti”. povestea despre bis-uri, despre flori ºi Mai pe searã, zvonul de glasuri se aplauze. Mofluz, tata dãdea din cap, stingea. Dacã ciuleai urechea, auzeai punctând ici ºi colo povestirea: „Asta s- discret radioul. Dintr-o inerþie veche, o credeþi voi. Dumneaei se crede divã. datând din timpul rãzboiului, cei trei Improvizeazã pentru cã uitã replica, deºi bãtrâni ascultau cu evlavie, searã de ºtie cã are un dobitoc de partener care searã, BBC-ul. Culmea, deºi pãtimiserã nu e-n stare sã spunã <poezia> dacã mai mult decât cei tineri, ei erau încã sare un cuvânt. Un chin a fost, credeþi- optimiºti: îi mai aºteptau pe americani. mã. O adunãturã de bezmetici. ªi cine Mama ºi tata aveau altã formã de rãspunde, în capul cui se sparge? „rezistenþã” împotriva regimului. Piesele, Regizorul, sãracu’, el e fata-n casã. Sã cupletele lor, totul avea un aer uºor nu vã mai pomenesc cã textul e cu douã înþepãtor, cu douã tãiºuri. A trebuit sã înþelesuri, de erau sã ne interzicã mã fac mai mare ca sã pricep cã toatã spectacolul. Mai bine sã vedeþi ce v-am sfada din casa noastrã era, de fapt, un adus”. Deschiderea portbagajului Daciei fel de supapã de evacuare pentru niºte noastre era momentul cel mai aºteptat frustrãri din exterior. Prin acele înþepãturi al serii. În ciuda aerului lor de aiuriþi, reciproce, prin paralelele acide între mama ºi tata erau familiºti convinºi, vremurile pe care le trãiam noi ºi cele strângãtori ºi chivernisiþi. Dintre cei trei apuse, cei cinci adulþi din casa noastrã bãtrâni din casa noastrã, doar unchiul fãceau, voalat, politica lor. N-am sã uit Toader avea o pensie, de la Uniunea niciodatã seara în care unchiul Toader a Compozitorilor. Bunica ºi tante Carolina bãtut la uºa pãrinþilor mei mai agitat ca trãiau din salariile pãrinþilor mei ºi din ce niciodatã: „Copii, veniþi jos, la radio, se mai vindeau la Consignaþia. Sipetul lor întâmplã ceva la Timiºoara! A venit cu bijuterii fusese cândva garnisit, dar vremea!” Nici eu, nici pãrinþii mei nu lîn fiecare an se subþia. Ne mai venea în am crezut pe moment, dar timpul i-a dat ajutor o veriºoarã de-a lor, stabilitã la dreptate. Dupã Revoluþie, rãzboiul din Lausanne, din vremea rãzboiului, pentru casa noastrã s-a transformat în cã se mãritase cu un evreu ºi fugise din dezbatere parlamentarã. Fiecare þinea þarã în timpul ocupaþiei germane. partea cuiva, dar cu aceeaºi ºarmantã Pachetele de la ea mai înviorau cãmara ironie: „Da, bravo, Costache, þine tu cu noastrã sãrãcãcioasã, îi mai puneau liberalii tãi. O sã-þi facã pensia un leu”. mamei în ºifonier câte o toaletã demnã „Cã þie o sã-þi dea feseniºtii tãi marea cu de o actriþã cunoscutã, aproviziona sarea. Pardon, madam, ãia sunt tot rezerva de cafea a mãtuºii Carolina ºi comuniºti, cu toale schimbate. Cum jucai umpleau cu tutun bun pipa unchiului tu în travesti”. Televizorul, înviat brusc, Toader. Tot de la Lausanne sosea ºi dupã ce ani de zile avusese statut de ciocolata aia minunatã, în formã de mobilã, stãtea deschis zi ºi noapte. prismã, cu alviþã ºi alune. Am fãcut Bãtrâneii mei urmãreau cu sufletul la aceastã parantezã largã ca sã înþelegeþi gurã transmisiile din CPUN ºi a doua zi de ce era atât de importantã prada de dãdeau raportul la micul-dejun: „Da, peste varã a artiºtilor mei de pãrinþi. aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie, dacã vreþi Numai ei ºtiu cum se chinuiau sã þinã la sã m-ascultaþi, zicea analistul politic din frigider „perisabilele”, cãciulindu-se la toþi tante Carolina. Ãia urlã ca nebunii în ºefii de restaurante, sã li le þinã la Parlament ºi ºtabii ãºtia noi fac tot ce congelator. Cu anii, îºi fãcuserã prieteni ºtiu ei. Tare mi-e cã ne-am bucurat peste tot ºi mai pica, în dar sau pe bani, degeaba”. Mama mare, care þinea cu un peºtiºor mai bun, un borcan cu icre, „ºtabii”, sãrea ca arsã: „ªi, mã rog, ce o jumãtate de miel, niºte brânzeturi. Când nu-þi place? Mãcar ãºtia vorbesc frumos. veneau din turneu, opreau aproape de Voteazã tu cu ai tãi, eu cu ai mei”. Cu podul peste Dunãre ºi cumpãrau struguri timpul, entuziasmul pentru politicã s-a cu nemiluita, piersici mai târzii ºi pepeni. stins. Ne-am întors la vechiul sistem al Acasã, în laboratoarele bucãtãriei casei: toatã lumea se rãzboieºte cu toatã noastre mari, cei trei pensionari aveau lumea, luând în derâdere lumea grijã sã le transforme în dulceþuri, exterioarã. Mama mare mi-a dat într-o zi compoturi ºi alte bunãtãþi. „Vai, ce-aþi mai o vagã explicaþie a acestui bizar obicei: adus, zicea mama mare, care uita cã-l „Bãiatul meu, mãcar asta putem sã-þi „urãºte“ pe tata ºi îi sãrea de gât. Bravo lãsãm: simþul umorului. Vei trãi mult ºi vouã, aþi luat ºi piersici. útia în piaþã bine dacã vei învãþa sã râzi de vremurile au înnebunit de tot. Numai ºtabii îºi pot prin care treci. Nimic nu ucide mai sigur permite. Carolino, Toadere, hai sã puneam decât ridicolul. Dacã te temi de cineva, închipuie-þi-l într-o posturã ridicolã ºi n-o toate la locul lor. Voi îmbãiaþi-vã, cã sã-þi mai fie fricã de el. Asta facem noi mirosiþi ca niºte cai de poºtã, ºi staþi cu în casa asta de 50 de ani, râdem. Ne ãsta micu’, cã i-a fost dor de voi, înþepãm, ne luãm peste picior între noi, sãrãcuþu’“. Mama mã lua în braþe ºi dar nu uitãm o clipã cã afarã este scotea, ea ºtia de unde, ceva bun ºi inamicul nostru comun. Greutãþile, dulce pentru mine. Tata, care n-a avut timpurile grele îi doboarã pe cei mai mulþi niciodatã efuziuni sentimentale, se dintre oameni. Noi am supravieþuit pentru mulþumea sã mã mângâie pe cap. Din cã le-am râs în nas. Când nu vei mai bucãtãrie, se auzea vorbãrie veselã, dar avea ce ridiculiza, înseamnã cã trãieºti tot în stilul casei: „Carolino, fii atentã cu bine ºi poþi sã devii serios, dar nu te peºtele ãla, cã verºi icrele-n chiuvetã. sfãtuiesc”. Vã reamintim cã aºteptãm scrisorile dumneavoastrã, prin care sã ne împãrtãºiþi experienþe de viaþã, plãcute sau mai puþin plãcute, sau, de ce nu, sã oferiþi un sfat celor ce ne-au scris deja. Aºteptãm mesajele dumneavoastrã prin poºtã, pe adresa sediului nostru central, jud. Ialomiþa, municipiul Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, et. 1 sau pe e-mail la adresa probleme@semnal.eu


SEMNAL

VII

ACTUALIT ATE ACTUALITA

Lockheed Martin finalizeazã prima modernizare a duratei de viaþã a radarelor de mare distanþã din România Îmbunãtãþirea electronicã extinde durata de viaþã cu 15-20 de ani SYRACUSE, NY, 21 august 2008 - Lockheed Martin [NYSE: LMT] a finalizat modernizarea funcþiilor de procesare de semnal ºi de date pentru primele douã dintre cele cinci radare AN/FPS-117 cu razã mare de supraveghere aparþinând Forþelor Aeriene Române. Lucrãrile de modernizare, încheiate la sediul companiei Lockheed Martin Radar Systems din Syracuse, NY, includ o modernizare a platformei cabinetului electronic, un nou afiºaj ºi un centru de mentenanþã la distanþã. În data de 26 iunie ºi respectiv 23 iulie, testele de acceptanþã oficiale, incluzând testele de zbor, au fost finalizate cu succes în România pentru primele douã sisteme. Un al treilea este planificat la sfârºitul acestei luni. În decembrie 2006, Ministerul Apãrãrii din România a atribuit lui Lockheed Martin contractul pentru a moderniza semnificativ cele cinci radare AN/FPS-117 care au fost iniþial livrate României în 1998 ºi 1999. Radarele sunt folosite pentru controlul traficului aerian ºi pentru supravegherea strategicã a spaþiului aerian. Lucrãrile de modernizare ale celorlalte radare vor fi finalizate în urmãtoarele ºase luni. Aceastã acþiune va extinde durata de viaþã a radarelor cu 15-20 de ani.

„Electronica radarului a fost iniþial distribuitã în patru rack-uri din douã containere“,, a declarat Rose Sweeney, director al programului din partea firmei Lockheed Martin. „Sistemele modernizate includ electronicã de ultimã orã, care este instalatã întrun singur rack ºi într-un singur container, permiþând ca sistemul sã fie mai uºor de transportat ºi de întreþinut. Aceste modernizãri tehnologice vor determina o creºtere a fiabilitãþii, precum ºi o scãdere însemnatã a mentenanþei ºi a costurilor anuale de întreþinere.“ România este al treilea mare client european al companiei Lockheed Martin pentru care aceasta realizeazã o extindere a duratei de utilizare a radarelor livrate. Marea Britanie a contractat cu compania o modernizare similarã pentru douã dintre radarele sale de mare distanþã. În 2006, Lockheed Martin a finalizat modernizarea a opt radare AN/FPS-117 din dotarea Forþelor Aeriene ale Germaniei. Radarul AN/FPS-117 este cel mai reuºit radar tridimensional (3-D) în tehnologie Solid-State din lume. Acest radar în bandã de frecvenþã L furnizeazã o supraveghere continuã de calitate înaltã a þintelor aeriene la distanþe de pânã la 250 de mile. În prezent, existã 127 de sisteme operaþionale de tipul AN/FPS117 în 14 þãri diferite. Multe dintre acestea au funcþionat

ani de-a rândul în zone izolate, complet automatizate ºi suportând condiþii climatice extreme. Cu sediul în Bethesda, MD, Lockheed Martin este o companie de securitate globalã, cu un numãr de aproximativ 140.000 de angajaþi în întreaga lume, ºi care este angajatã în cercetare ºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, manufacturare, integrare ºi susþinere de sisteme tehnologice, produse ºi servicii avansate. În anul 2007, corporaþia a avut vânzãri în valoare de 41.9 miliarde USD.

Media Contact la Lockheed Martin: Ellen Mitchell, (315) 427-0967; ellen.j.mitchell@lmco.com

email:

Pentru informaþii adiþionale, vã rugãm sã vizitaþi siteul Lockheed Martin: http://www.lockheedmartin.com

Orange a adus iPhone3G în România pe 22 august În data de 6 august, la Bucureºti, Orange România a anunþat cã va aduce în þarã noul iPhone 3G, pe data de 22 august. iPhone 3G îmbinã toate caracteristicile revoluþionare ale iPhone cu capabilitãþile reþelei 3G, care permite viteze de douã ori mai mari decât în cazul modelului precedent*, are GPS încorporat pentru utilizarea serviciilor mobile de localizare ºi software-ul iPhone 2.0 care include accesul la Microsoft Exchange ActiveSync ºi ruleazã sute de aplicaþii ale altor dezvoltatori, disponibile prin noul App Store. „Suntem încântaþi cã suntem singurul operator care aduce în Romania iPhone 3G. Datoritã reþelei broadband extinse, care permite transferul datelor la viteze 3G/HSDPA, clienþii Orange din România vor avea

posibilitatea sã se bucure de o experienþã completã iPhone 3G, începând din data de 22 august”, a declarat Richard Moat, CEO Orange România. Pe data de 22 august, la ora 00:00, Orange

online pre-comanda la adresa www.orange.ro. O reþea extinsã care se bazeazã pe tehnologiile EDGE, Wi-Fi, 3G ºi HSDPA oferã clienþilor posibilitatea sã beneficieze din plin de internetul mobil oricând

condiþiile din reþea. despre Orange Orange este lider de piaþã în România cu 10,088 milioane de clienþi ºi este parte a grupului France Telecom, una dintre cele mai mari companii de comunicaþii din lume, cu peste 173 milioane de clienþi pe cinci continente. La

a deschis simultan porþile a 6 magazine Orange din þarã, unde clienþii Orange au fost aºteptaþi sã ia parte la lansarea oficialã a iPhone: Orange concept store din Bucureºti ºi magazinele Orange din Iaºi (Bd. Anastasie Panu), Cluj (Bd. 21 Decembrie), Braºov (St. Mureºenilor), Timiºoara (Bd. Republicii) ºi Constanþa (ªos. ªtefan cel Mare). Începând din 7 august, clienþii îºi pot înregistra

ºi, aproape, oriunde. În plus, Orange va lansa noi planuri tarifare ºi beneficii pentru clienþii iPhone 3G. Mai multe detalii referitoare la tarife ºi disponibilitatea terminalului vor fi anunþate în curând. *pe baza testelor 3G ºi EDGE. Vitezele obþinute variazã în funcþie de

sfârºitul lunii iunie 2008, Orange România avea venituri de 321 milioane de euro, în creºtere cu 8,8% în al doilea trimestru faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent. Pentru a fi aproape de clienþi, Orange a dezvoltat o largã reþea de magazine proprii ce cuprinde, în prezent, 89 de magazine

în toatã þara. Orange România se remarcã prin cea mai largã acoperire a reþelei ºi performanþe excelente în serviciile de asistenþã oferite clienþilor. Orange înseamnã dorinþa de a crea un viitor mai bun ºi de a oferi o experienþã de comunicare cât mai simplã ºi mai intuitivã. Orange înseamnã mai mult decât tehnologie, telefonie mobilã sau reþele GSM, este un brand creat pentru a facilita comunicarea între oameni ºi a aduce valoare comunitãþilor în care opereazã. Grupul France Telecom are o strategie de responsabilitate socialã corporativã bine definitã, prin care ne asigurãm cã activitatea noastrã se desfaºoarã într-o manierã responsabilã. Pentru mai multe informaþii puteþi accesa www.orange.ro


VIII

CUL TURÃ CULTURÃ Carson McCullers, Balada tristei cafenele

Umbra lui Bacovia prin sudul Statelor Unite Adunate în volumul Balada tristei cafenele, apãrut la editura „Leda“, povestirile scriitoarei Carson McCullers sunt adevãrate poeme în prozã, care rafineazã ºi duc la un alt nivel, specific genului, scrierea barocã, depresivã, sumbrã din romane. Dintre aceste povestiri, cea care dã titlul volumului este de Editura Leda departe ºi povestirea asupra cãreia cititorul va întârzia cel 2008 mai mult. Atmosfera claustrofobã, prãfoasã, clevetitoare dintr-un mic oraº sudist american este fundalul aproape butaforic pe care se desfãºoarã o poveste de iubire ciudatã, dintre domniºoara Amelia ºi cel care se intituleazã vãrul ei, Lymon, un cocoºat pipernicit ºi urât. Atât Amelia, femeia bãrbãtoasã care þine o prãvãlie, cât ºi Vãrul Lymon sau primul soþ al Ameliei, teribilul prãdãtor Marvin Macy, sau personajele de plan secund care populeazã cârciuma improvizatã a femeii sunt niºte ciudaþi. Mulþi dintre ei se hrãnesc din nefericirile ºi infirmitãþile fizice sau sentimentale ale celorlalþi. Iubirea care se înfiripã are un caracter straniu ºi paradoxal: ticãlosul, dar arãtosul Marvin va fi gonit de Amelia, care va cãdea în mrejele piticului Lymon. Deºertãciunea ºi pustietatea oraºului se reflectã în structura personajelor, în lipsa lor de speranþe ºi în închiderea vieþii lor. Povestirile au, din acest punct de vedere, o anvergurã poeticã, ajutate fiind ºi de stilul particular al autoarei, prea puþin cunoscutã în literatura noastrã. Florin Iaru

Agneta Pleijel, Chirurgul Reginei

Povestea unui chirurg suedez În vremurile noastre, dacã medicii sunt niºte semizei, chirurgii - capabili sã salveze inimi sau alte organe vitale - par zei de-a dreptul, aºa cã am uitat cu desãvârºire cã numele lor specific înseamnã, pur ºi ºimplu, „cel ce lucreazã cu mâna”. Lungile Editura Humanitas veacuri, din Renaºtere pânã foarte aproape de noi, în care 2008 chirurgul era un fel de felcer ºi bãrbier, ne sunt strãine dacã nu citim Chirurgul Reginei, aceastã carte care reînvie fãrã nici o fãrâmã de pedanterie, dar cu o excelentã cunoaºtere a documentelor, lupta pentru demnitate profesionalã ºi socialã a unui chirurg suedez care a trãit cu adevãrat la sfârºitul secolului al XVIII-lea – Hermann Schutzer. Agneta Pleijel i-a citit cãrþile, rapoartele ºi însemnãrile clinice, a pãtruns în hãþiºul polemicilor savante care i-au mãcinat existenþa, dar a înþeles, ºi a reînviat, dincolo de aceastã povarã documentarã, o întreagã lume. A înþeles mai cu seamã, ºi ne face sã înþelegem, imensa pasiune a doctorului Schutzer pentru cunoaºterea mereu tainicelor resorturi intime ale fiinþei omeneºti ºi a luptei acerbe, perpetue, între medic ºi boala cu nenumãratele ei înfãþiºãri. Misterioase ºi hâde, dar ºi între practicianul atins de pasiunea cunoaºterii ºi falºii aristocraþi ai unei profesii în care compasiunea pãleºte dinaintea voinþei de a învinge neºtiutul. Confruntat cu mizeria trupului, dar ºi cu mizeria lumii, sfâºiat între nobila pasiune a tãmãduirii ºi meschinele bariere sociale ale timpului, doctorul Schutzer este un erou remarcabil al acestui excelent roman al modernitãþii incipiente. Zoe Petre

Catherine Cusset, Problema lui Jane

Lady Jane ºi Penny Lane „Penny Lane“ îl cântau „The Beatles“ - era pe un „single“ cu “Strawberry Hills”, iar” Lady Jane” era un blues, cu Mick Jagger în mare formã, un hit extraordinar al grupului „The Rolling Stones“. Cântece ale celor care au trãit cu Beatles ºi Janis Joplin, cu Jimmy Hendrix ºi Bob Dylan, nu la NY sau Paris, ci Editura Leda în Estul comunist. Cum, necum, fãrã sã fim anticomuniºti sau 2008 pupincuriºti, oportuniºti sau fripturiºti: am trãit fiecare dupã puterile lui ºi conºtiinþa lui. Rãscolim trecutul cu lopata, sã gãsim adevãrul ºi dãm de alte mizerii, cînd ar trebui sã fim atenþi la detalii ºi nuanþe: nu am fost toþi niºte ticãloºi sau jigodii. Nici lebede, nici ºacali. Aºa, mama ei de viaþã, „When I’m sixty four“, John Lennon nu a mai apucat. „Problema lui Jane“ ( Editura Leda, 2008) nu are nici o legãturã cu cele afirmate hodoronc-tronc mai sus. Este un roman f. frumos scris ºi mai frumos povestit al unei naratoare sensibile ce-ºi cautã un rost. Sau ce anume, fericirea, liniºtea sufleteascã sau chiar, ce anume se poate cãuta prin lumea asta? Ca ºi autoarea romanului, franþuzoaicã la origine, Catherine Cusset, eroina cãrþii se mutã de la Paris la NYC cu speranþa cã se poate trãi tot fugind de tine însuþi. Nu e chiar simplu sã te suporþi. Nu e simplu, dar e problema lui Jane. Sau a noastrã, a fiecãruia dintre noi. Atât ºi cum putem. Pe încercate. Bedros Horasangian

SEMNAL

Figuri ilustre... aºa cum nu le ºtim În avangarda modernitãþii ºi a feminismului:

Simone de Beauvoir ºi o iubire de-o viaþã - Sartre „Femeie nu te naºti, ci devii“ La începutul anului 2008, pe data de 9 ianuarie, s-au împlinit o sutã de ani de la naºterea uneia dintre cele mai puternice figuri ale secolului al XX-lea, scriitoarea ºi filosoafa Simone de Beauvoir. Întreaga viaþã a crezut în eliberarea proprie ºi în libertatea femeilor, dar a fost, în acelaºi timp, o figurã de marcã a existenþialismului în Franþa ºi o militantã a miºcãrii intelectuale contestatare de dupã rãzboi. Nãscutã la Paris, într-o familie burghezã ºi catolicã, Simone Lucie Ernestine de Beauvoir adoptã ateismul încã din adolescenþã, hotãrându-se sã-ºi dedice viaþa scrisului ºi studiului. „Într-o noapte l-am somat pe Dumnezeu sã îºi facã apariþia, dacã existã. El a continuat sã se ascundã. Astfel cã nu i-am mai vorbit niciodatã.” Educatã de mama ei credincioasã, crescutã la o ºcoalã catolicã pânã la vârsta bacalaureatului, Simone de Beauvoir nu avea mai mult de 14 ani când s-a îndepãrtat de Dumnezeu, cel din copilãria ei. „Eram singurã. Singurã. Pentru prima datã, înþelegeam sensul teribil al acestor cuvinte”. Simone a simþit vinã ºi durere. Era o rupturã simbolicã. Aceasta avea sã prefigureze toate rupturile ei ulterioare. Ruptura de mediul sãu, de presiunea socialã ºi familialã: „În mediul în care am crescut eu, era destul de ciudat pentru o fatã sã facã studii aprofundate: a avea o meserie echivala cu o decãdere.” La 21 de ani, Simone de Beauvoir este cea mai tânãrã licenþiatã din Franþa. Acum îl întâlneºte pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieþi o relaþie de iubire ºi prietenie devenitã legendarã. „Adevãrata viaþã“ va începe, ºi va fi într-adevãr

interesantã! Cei doi vor cãlãtori enorm împreunã, împãrtãºind experienþe, discutând filozofie. Simone de Beauvoir se implicã activ în cauze politice delicate pentru acea perioada, precum avortul sau violenþa împotriva femeilor. Era însã distantã ºi serioasã. „Lipsa zâmbetului era felul ei de a se proteja de ceilalþi”, povestea o prietenã a scriitoarei. Profesoara iconoclastã, romanciera, memorialista adulatã, feminista angajatã… Simone avea sã-ºi construiascã un destin pe mãsura ei, edificând prin cãrþile scrise, peste 20, o gândire care ºi astazi poate fi sursã de inspiraþie, indiferent cã vorbim despre „Toþi oamenii sunt muritori“ sau „Mandarinii”. „Aº vrea ca fiecare fiinþã sã se transforme în libertate purã“ Provocatoare ºi un pic misterioasã, formula aceasta apãrutã în 1949 în „Al doilea sex” este astãzi preluatã de peste opt sute de site-uri ºi a fãcut înconjurul lumii. În acest eseu, tradus în mai bine de 15 limbi, Simone de Beauvoir denunþã condiþionãrile care apasã asupra femeilor încã din leagãn. Analizând motivele milenare care acordã supremaþie „nu sexului care zãmisleºte, ci aceluia care ucide”, Simone de Beauvoir incitã femeile sã trãiascã precum niºte fiinþe conºtiente, libere. Parteneriatul mai mult intelectual decât trupesc dintre Simone ºi Jean-Paul Sartre, care a durat mai bine de 50 de ani, a fost „iubirea unicã”. Cu toate acestea, Simone spunea cã „nimic, nici mãcar dragostea nu trebuie sã fie o piedicã în calea vieþii intense, a dorinþei de explorare a lumii, a dorinþei de a-þi dãrui corpul bucuriilor ºi tristeþilor existenþei, experienþelor variate, întâlnirilor… asumându-þi uneori ºi preþul lor.” Sub influenþa lui Sartre, Simone de Beauvoir va fi una din cele mai mari figuri ale filosofiei existenþialiste, plasând libertatea mai presus de orice, la fel ca Sartre. Omul nu este determinat de ceva preexistent. El se defineºte prin alegerile pe care le face, prin angajamentele sale, prin existenþa sa. Aceastã libertate este uneori cel mai frumos cadou ºi cea mai mare povarã. În anii urmãtori, dupã premiul Goncourt acordat pentru romanul „Mandarinii”, interesul sãu se va îndrepta spre scrierile autobiografice, în care va descrie cu precãdere anii petrecuþi lângã Sartre în diversele angajãri ºi evenimente ale epocii. Participã alãturi de el la multiple acþiuni publice ºi la redactarea revistei „Les Temps modernes”, îngrijinduse, în acelaºi timp, ºi de buna editare a manuscriselor sartriene. Moare la ºase ani, zi dupã zi, de la moartea lui, lãsând în urmã o remarcabilã operã literarã, eseisticã ºi memorialisticã. În „La Cérémonie des adieux” va înregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: „Moartea nu ne va reuni. Aºa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid în sine cã am reuºit sã ne trãim vieþile în armonie pentru atâta vreme.” Trupul sãu va fi îngropat în cimitirul Montparnasse, alãturi de cel al lui Sartre.


Semnal de Prahova