Issuu on Google+

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNAL Semnal de Ialomiþa ºi Cãlãraºi

Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; e-mail: redactiasemnal@xnet.ro redactiasemnal@gmail.com

Semnal de Dâmboviþa Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: redactia@semnalonline.ro

Director general: Alin RADU Director marketing: Andreea SFETEA

Semnal de Ilfov ºi Giurgiu

Semnal de Galaþi ºi Brãila Fax: Brãila: 0339.810.520; Galaþi: 0336.814.890 e-mail: redactia@semnalonline.ro

Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: redactia@semnalonline.ro

Semnal de Buzãu

Semnal de Prahova

Telefon: 0730.098.430 Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 Fax: 0344.815.794 e-mail: e-mail: redactia@semnalonline.ro redactia@semnalonline.ro

Departamentul Financiar - contabil Victoriþa CRISTOCEA- tel. 0762.227.804, 0243.232.098

REDACÞIA SLOBOZIA: Mihaela LEÞA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781 CÃLÃRAªI: Marius TOMIÞÃ - tel. 0762.227.786 Adriana DÃNILÃ - tel. 0727.356.100 GIURGIU: Robert Bratu - tel. 0730.098.431 BRÃILA ºi GALAÞI: Loredana RADU - tel. 0762.227.788, Dana STROIA - tel. 0733.940.729. DÂMBOVIÞA: Dumitru PETRUÞ - tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778 BUZÃU: Andreea SFETEA - tel. 0730.098.431

Redactor ºef: Mihaela LEÞA Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, bd. Chimiei nr. 6, etaj 1, camera 2, judeþul Ialomiþa Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu

Cei interesaþi se pot abona la publicaþia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoanã de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773 IT: NICU SFETEA

PUBLICAÞII: SEMNAL DE IALOMIÞA ªI CÃLÃRAªI SEMNAL DE BRÃILA ªI GALAÞI SEMNAL DE ILFOV ªI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIÞA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL DE BUZÃU SEMNAL MAGAZIN

Corecturã: Simona TOMIÞÃ Viorica PETCU

Sugestii ºi reclamaþii:

DESIGN ªI GRAFICÃ: MIHAI MUNTEANU

membru al

Tel. 0762.22.77.77 e-mail: alinradu@semnalonline.ro

Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

E D I T O R

Grupul de Presã SEMNAL

SEMNAL MAGAZIN

www.semnal.eu

Lucian Avrãmescu

Gheorghe Papuc, în limba rusã! Joi, înainte de a scrie aceste rânduri, deschid televizorul sã vãd ce sa mai rãsturnat prin lumea asta mare. Pic, neinspirat, pe o declaraþie care se vrea ºi ºmecherã ºi cu aluzii, a ministrului de interne de la Chiºinãu. Îl cheamã Papuc ºi îl mai cheamã ºi Gheorghe. Ei bine, acest Gheorghe Papuc dã declaraþii în limba rusã, de parcã româna sau mã rog, cum zic rusofonii din Republica Moldova - moldoveana - i-ar puþi. Cum dracu’ de vorbeºti tu, mãi Gheorghe, mai uºor în limba rusã decât în limba românã? Ce s-a petrecut în genetica fiinþei tale? Mama ta de la Chiºinãu nu te-a învãþat ceea ce se cheamã, din triburile africane ºi pânã-n nordul Alaskãi, limba maternã? Acest Gheorghe e directorul arestãrilor. Ultimele evenimente de la Chiºinãu au umplut puºcãriile basarabene. Ziariºtii care au fost acolo spun cã arestãrile se petreceau alandala pe stradã. Erai umflat ºi gata, ce atâtea explicaþii. Explicaþiile le dã Gheorghe Papuc, în limba rusã. Sunt, zice el, elemente strãine responsabile de tulburãrile din Republica Moldova. ªi mã rog care sunt aceste elemente strãine, de unde vin ele? - întreabã ziariºtii. Din România, zice fãrã ezitare ministrul de interne care cândva era suspectat de implicare în traficul de droguri. Îmi amintesc o anchetã fãcutã de mine pe strãzile Chiºinãului acum aproape 20 de ani. Am remarcat cã toþi mãturãtorii din Chiºinãu erau români ºi toþi directorii de mari inteprinderi erau ruºi. Brodeala dracului! Strângând în jurul meu ciopor în Parcul Central al Municipiului puzderie de mãturãtori ºi mãturãrese (se nimeriserã toþi acolo) i-am întrebat cum e cu româna, cum e cu moldoveana. Sunt diferite, zice singurul bãrbat, în rest erau mãturãtori cu fustã. Care e diferenþa? - insist eu. Ne înþelegem, vãd, perfect. Da, zice el, dar matale vorbeºti mai repede. E altã limbã. Deci eu vorbesc o românã mai repede iar el vorbeºte o românã mai molcomã, ceea ce îndreptãþeºte descoperirea lui Stalin cã sunt limbi total diferite. Nouã, a mai zis cu un oftat basarabeanul care era orginar dintr-un sãtuc din apropierea Chiºinãului, ne-a fost greu ºi sub ruºi ºi sub români. Oftatul acela m-a pus pe gânduri. Cu el am plecat acasã ºi iatã nu-l uit dupã aproape douã decenii. Ce se mai petrece prin lumea asta aºezatã cu fundul în sus? În Italia cutremurul a adus jale mare. Morþi, rãniþi ºi distrugeri materiale imense. În România urcã ameþitor ºomajul, iar frecþia împrumutului la FMI încãlzeºte piciorul de lemn al finanþelor pânã-n campania lui Traian Bãsescu. Dupã aceea....potopul. Scadenþa durã vine dupã al doilea mandat bãsescian. Dar va mai fi al doilea mandat al lui Bãsescu? Din ce în ce mai mulþi se îndoiesc. Disearã, joi, sunt invitat la Palatul Elisabeta pentru a asista la oficializarea candidaturii Principelui Radu la preºedinþia României. Nu pot merge. Deci Casa Regalã s-a decis. Avem în momentul de faþã trei candidaþi, în ordinea în care ºi-au anunþat înscrierea în cursa electoralã: Crin Antonescu de la liberali, Mircea Geoanã de la social-democraþi ºi, iatã, reprezentantul Casei Regale, Principele Radu. Toþi trei sunt diferiþi structural de Traian Bãsescu. Toþi trei sunt, din punctul meu de vedere, mai utili pentru România, decât actualul preºedinte. O Românie care a îndurat cinci ani de balamuc, de mizerii politice, de pãruialã ca la uºa cortului. Toate iscate de marele bãrbat (era sã scriu, Doamne fereºte, marele bãdãran) politic de la Cotroceni. Important e însã nu ce gândesc eu, ci ce gândesc cei mulþi care voteazã. Cu cine vor vota ei vom vedea în toamnã. Pânã atunci sã auzim, vorba americanilor, numai de bine!


II

SEMNAL

DIVERTISMENT

Cugetãri

GHICITOARE CU DINÞI Alexandru Toth - Ce are doi dinþi ºi 150 de ochi? - Un … (continuarea glumei o veþi afla citind în ordine cuvintele de pe cele douã laturi marcate ale careului). ORIZONTAL: 2) Aºezare de ciobani – Ifose 3) Plin cu stele – Peºte feroce 4) Deosebit de frumos – Particula viitorului Carte de valoare 5) Nu îi place munca – A expira zgomotos 6) Foarte curajos 7) Alfa ºi Omega – Victima coridei – Are patru sezoane 8) Þinut cu zmei – Face mânji 9) 60 de minute – Un bãrbat oarecare – Foarte tare 10) Respins – Notã sub do. VERTICAL: 1) Un copil… model 2) Locuri de naºtere – Aºa sã fie? 3) Oameni de culturã – ªinã de fier (reg.) 4) Oxigen ºi azot – A ispiti 5) Plin cu alcool – Frate… nedespãrþit 6) Mediu la istorie – Imitã vaca – Indicator de direcþie 7) Vase cu rachiu 8) Locuieºte în Praga – Ursula Soare – În cadã! 9) Foarte mare – Dispãrut pentru totdeauna.

- Un spirit slab crede uºor ceea ce doreºte. (E. About) - De la intenþie la realizare e de parcurs obstacolul imens al posibilitãþii. (T. Arghezi) - Nu e sãrac cine are puþin, ci cine doreºte mult. (Cato) - Oamenii cred bucuroºi ce doresc. (C. I. Cezar) - Cine e sãrac în dorinþe e bogat în mulþumiri (P. Charron) - Nu dori ceea ce nu-i cu putinþã. (Chillon) - Este înþelept nu acel care se întristeazã de ce-i lipseºte, ci acel care se bucurã de ce are. (Democrit) - Sã nu doreºti ca lucrurile sã se petreacã aºa cum vrei tu, ci aºa cum sunt ele, ºi atunci viaþa ta va trece în liniºte. (Epictet) - E în natura oricãrei dorinþe sã se stingã dacã nu e hrãnitã de speranþã. (Helvetius) - Nu trebuie sã doreºti imposibilul. (Leonardo Da Vinci) - Unde e o necesitate, trebuie sã fie o posibilitate. (T. Maiorescu) - Înclinãm întotdeauna cãtre cele oprite ºi dorim cele refuzate. (Ovidiu) - Când ai puþine dorinþe ai ºi puþine lipsuri. (Ovidiu) - Nu dorim ceva fiindcã îl socotim bun, ci dimpotrivã, numim bun ceea ce dorim. (Spinoza) - Atunci când zeii vor sã ne pedepseascã, ne îndeplinesc dorinþele. (O. Wilde) - Un om conºtient de faptele sale, care îºi dã seama când nu are dreptate, numai acela poate avea pãreri de rãu. (Cehov) - Nici cei care îºi întemeiazã viaþa pe nedreptate ºi nelegiuire nu pot trãi fãrã o pãrticicã de dreptate. ªi tâlharii îºi au legile lor, cãrora se supun ºi pe care le respectã. (Cicero)

Paºtele - sfânta sãrbãtoare a sufletelor noastre Paºtele este cea mai importantã sãrbãtoare creºtinã a anului. De Paºti se sãrbãtoreºte Învierea lui Iisus Hristos, fiul lui Dumnezeu. Duminica - a treia zi dupã Scripturi - femeile purtãtoare de mir au gãsit mormântul gol. Mormântul era gol pentru cã Hristos Înviase. Împotriva lor, a tuturor, a celor care L-au acuzat ºi batjocorit, de atunci ºi pânã astãzi, numit în derâdere Regele Iudeilor, rege încoronat cu spini, rege al cãrui tron era o Cruce, pãrãsit de ai Sãi, pãzit sub grea ºi rece lespede de piatrã, Hristos a izbândit cea mai strãlucitã biruinþã ce sa vãzut vreodatã: biruinþa asupra morþii ºi asupra rãutãþii omeneºti. Aceastã biruinþã a putut fi tãgãduitã, dar nu I-a putut fi smulsã niciodatã. Hristos a Înviat ºi a biruit, pentru El ºi pentru noi. Credem ºi biruim prin Moartea ºi Învierea lui Hristos, murim pentru a învia ºi înviem pentru a trãi în veci cu Hristos. Prin suferinþã ºi moarte ne bucurãm de Înviere; prin Înviere ne bucurãm ºi triumfãm în triumful lui Hristos, ca triumf al nostru. El a murit pentru noi ºi a triumfat pentru noi. În Moartea Lui stã mântuirea noastrã, în Învierea Lui stã biruinþa noastrã.

De la Pesach-ul evreiesc la Paºtele creºtinesc Sãrbãtoarea Paºtelui poate fi asociatã ºi cu primãvara. Retrezirea naturii la viaþã simbolizeazã noua viaþã pe care creºtinii au câºtigat-o prin crucificarea ºi Învierea lui Iisus. Paºtele creºtin este similar cu douã tradiþii antice: una evreiascã ºi alta pãgânã. Ambele tradiþii sãrbãtoresc Învierea, trezirea la viaþã. Paºtele creºtin derivã din Paºtele evreiesc, numit Pesach. Pesach se aflã la originea cuvântului Paºte. Pentru prima datã, Paºtele a fost sãrbãtorit în jurul anului 1400 înainte de Hristos. În aceastã datã, evreii au pãrãsit Egiptul cu

ajutorul lui Dumnezeu. Scriptura, în cartea Exod (Ieºirea) din Vechiul Testament, ne oferã instrucþiunile date de Dumnezeu pentru sãrbãtorirea Paºtilor în timpul lui Moise. Evreii din antichitate îºi aminteau de faptul cã Dumnezeu i-a salvat din robia sub care se aflau în Egipt. În ceea ce priveºte creºtinii, Dumnezeu a reînnoit legãmântul fãcut cu israeliþii, de data aceasta nu printr-un om (Moise), ci prin Fiul Sãu, Iisus Hristos. Legãmântul cel nou nu mai este un legãmânt fãcut doar cu evreii, ci cu toate popoarele care vor sã primeascã iertarea pãcatelor prin jertfa lui Iisus Hristos. Legãmântul cel vechi purta sigiliul sângelui unui miel, care trebuia sacrificat de Paºte dupã instrucþiunile date de Dumnezeu. Cu ocazia ieºirii din Egipt, când au sãrbãtorit pentru prima datã Paºtele, toþi evreii trebuiau sã ia un miel ºi sã-l sacrifice. Apoi, cu sângele mielului erau unse ramele de lemn ale uºilor de la casele în care locuiau aceºtia. În noaptea aceea, îngerul morþii, trimis de Dumnezeu, a trecut prin Egipt ºi a omorât toþi fiii întâinãscuþi ai egiptenilor din casele care nu aveau pe uºã sângele mielului. În casele israeliþilor nu a murit nimeni pentru cã aceºtia ascultaserã porunca lui Dumnezeu ºi puseserã sângele mielului pe uºile lor. Sângele mielului oferea o garanþie, un semn vizibil prin care credincioºii dãdeau de înþeles cã au luat în serios avertismentul lui Dumnezeu. În Noul Testament, mielul înjunghiat a fost Mântuitorul Iisus, iar sângele care a curs pe cruce este sângele Lui rãscumpãrãtor. La Cina cea de Tainã, în noaptea când a fost trãdat, înainte de a fi prins ºi arestat, Domnul Iisus a instituit sãrbãtoarea Paºtelui nou, testamental, dupã porunca datã de Dumnezeu.


SEMNAL

DIVERTISMENT

III

Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri Bancuri * Într-o þarã arabã, trei români sunt prinºi bând o þuiculiþã, fapt interzis cu desãvârºire la musulmani. Arestaþii ajung în faþa sultanului, la judecatã. - Cu cine þii? îl întreabã sultanul pe primul. - Cu Dinamo! rãspunde românul. - Nu ºtiu, n-am auzit de echipa asta. 30 de lovituri de bici! Dinamovistul le încaseazã urlând, leºinã un pic ºi e rostogolit într-o parte sã-ºi revinã. - Dar tu ... cu cine þii? îl întreabã sultanul pe al doilea. - Cu Steaua! rãspunde românul. - Aaa... a câºtigat Cupa Campionilor... Parcã am auzit ceva. 30 de bice, dar ai dreptul la o dorinþã. Stelistul cere repede sã i se lege o pernã în spate, dar aceasta se rupe dupã primele 10 lovituri. Urlete, sânge, leºin ... iese cu cârca cocoºatã. Ultimul condamnat nu mai aºteaptã întrebarea ºi declarã mândru cã-i oltean ºi þine cu Universitatea Craiova. - Aaa... aºa, Craiova, da, ºtiu, Balaci ºi Rednic, care au antrenat pe la noi... 30 de lovituri, dar ai dreptul la douã dorinþe, spune sultanul. - Preamãrite, vreau 100 de bice, nu 30! - Auzi, mã, tu ori eºti nebun, ori foarte foarte prost, sigur asta vrei? - Da! - ªi a doua dorinþã? - Vreau sã-l legaþi pe dinamovist în cârca mea. * Un om vorbea cu soþia lui: - Azi mi s-a întâmplat o chestie ciudatã. în timp ce mã aflam în tramvai, un tip mi-a strigat, „Hopaaa... IMPOTENTULE!”. - Ei, sunt tot felul de nebuni, îi rãspunse nevasta. Nu-i mai bãga ºi tu în seamã... A doua zi, în timp ce soþul mergea cu tramvaiul spre serviciu, acelaºi individ se apropie de el ºi îi strigã: - Hopaaa... PÂRÂCIOSULE! * Un american viziteazã Bucureºtiul cu un taximetrist. Trec pe lângã Guvern: - Ce este clãdirea asta aºa mare? - Este Palatul Guvernului, domnule!

- ªi în cât timp a fost construit? - Cam în 10 ani! - Hmm, mult timp! La noi era gata în 2 ani! ªtiþi cã noi avem o tehnologie mai avansatã!!! Taximetristul nu zice nimic. Mai merg ei ce mai merg ºi americanul iar întreabã: - Clãdirea asta ce e? - Este Sediul Primãriei, domnule! - ªi în cât timp a fost construit? - Cam în juma’ de an! - Mult... la noi era gata în 2-3 luni! Taximetristul nu mai putea de nervi. Ajung ºi la Casa Poporului: - Ooooooo, dar clãdirea asta ce este? La care taximetristul: - Nu ºtiu, cã azi dimineaþã nu era aici!!! * O femeie fãcea cumpãrãturi la supermarket-ul din colþ. Cumpãrã ea o cutie de lapte 1,5%, un carton de ouã, o cutie cu suc de portocale, o cutie cu cafea, o salatã ºi niºte costiþã afumatã. În timp ce le descãrca la casã, vine un tip beat în spatele ei ºi se uitã lung la produse. Apoi spune: - Tu eºti mai mult ca sigur singurã. Femeia se uitã contrariatã la produsele de la casã ºi nu înþelege de unde a tras beþivul concluzia. - Ai perfectã dreptate, sunt singurã, dar de unde þi-ai dat seama? Beþivul rãspunde clãtinându-se: - Pentru cã eºti urâtã! * - Sportul practicat de tinerii care (încã) nu lucreazã, ºomeri, este baschetul. - Sportul practicat de cei care de-abia au început sã lucreze, de obicei, muncitori necalificaþi, este fotbalul. - Sportul practicat de muncitorii calificaþi, în cadrul ieºirilor în echipã, este bowlingul. - Sportul practicat de manageri este tenisul. - Sportul practicat de seniori manageri ºi directori este squash. (nu în România) - Sportul practicat de preºedinþii de companii este golful. Concluzie: Cu cât urci mai mult pe scara profesionalã,

HOROSCOP

HOROSCOP

cu atât bilele sunt mai mici. * Cicã în Caracal, în faþa unui bloc cu 10 etaje, un þãran cosea liniºtit iarba ...hrrrsssht …hrrrsssht... Deodatã apare în zbor un deltaplan, care, purtat de o palã de vânt, se izbeºte de bloc pe la etajul 6-7 ºi se prãbuºeºte în faþa þãranului. Þãranul: „Þarã de rahat, atentate de doi lei…!” * - Chelner! - Da, domnule. - Te rog sã îmi mai prãjeºti puþin puiul... îmi mãnâncã toatã salata! * Un tip irascibil la magazin: - Doamnã, nervi aveþi? - Nu! - Nu-i nimic, vã fac eu... * A doua zi de Paºti, Stalin vine la birou. Nici nu intrã bine pe uºã, cã primul subordonat îl întâmpinã respectuos: - Hristos a înviat, tovarãºe Stalin! Stalin zâmbeºte, dã din cap ºi trece mai departe. Nu trec douã minute ºi apare alt subordonat: - Hristos a înviat, tovarãºe Stalin! - ªtiu, ºtiu, am fost deja informat! * -

Un cetãþean beat se duce la un poliþist ºi îi spune: ªefu’, vreau sã-þi spun un banc politic. Nu vezi cã sunt poliþist? Nu-i nimic, þi-l spun pânã-l pricepi.

* Porniþi împreunã la vânãtoare, Gheorghe Funar ºi Laszlo Tokes hotãrãsc, la un moment dat, sã ia o pauzã de masa. Funar, singurul care avea merinde în traistã, îºi îmbie partenerul de vânãtoare cu pâine ºi slãninã, mâncarea tradiþionalã a ardeleanului, adresându-i-se cu o voce mieroasã: - Vrei o muºcãturã? ªi fãrã a mai aºtepta rãspuns din partea acestuia, strigã rãspicat cãtre gonaciul sãu: - ªo pe el, Grivei!...

HOROSCOP

Aceastã sãptãmânã este favorabilã rezolvãrii problemelor de sãnãtate ºi a problemelor legate de locuinþã. Tot ce a fost amânat pânã Berbec acum din diverse motive, fie cã e vorba de o operaþie, de o lucrare dentarã, de o reparaþie casnicã, trebuie început acum, pentru cã are toate ºansele sã se rezolve cu bine. În dragoste, perioada este mai favorabilã celor singuri decât celor cuplaþi (deºi nici aceºtia n-ar avea de ce sã se plângã, sub aspect astrologic), pentru cã aceºtia vor avea un succes deosebit în faþa persoanelor pe care le doresc. Dacã se hotãrãsc sã acþioneze, nu vor întâlni nici o piedicã.

Racii vor avea parte de niºte tulburãri sentimentale. Acest lucru nu înseamnã neapãrat Rac ceva rãu, ci doar cã vor exista niºte fluctuaþii care îi vor scoate din banal. Pot avea de-a face cu niºte capricii de-ale partenerului, sau, pentru cei singuri, pot întâlni pe cineva care le place, dar îi ºi contrariazã. Se recomandã sã fie flexibili, sã nu cedeze orgoliilor mãrunte, pentru cã nu va fi vorba de nimic grav ºi lucrurile vor reveni la normal. Vor exista ºi niºte îngrijorãri, niºte nesiguranþe legate de bani, în special de banii împrumutaþi altora.

Sãptãmâna Balanþelor stã sub semnul deplasãrilor: cel mai probabil este sã aparã Balanþã cãlãtorii neprevãzute, însoþite de un oarecare stres, sau, pur ºi simplu, zile de alergãturã de colo pânã colo, legate de rezolvarea unor chestiuni profesionale. Relaþiile sentimentale vor fi ºi ele afectate de aceastã stare de stres, aºa cã se recomandã un pic mai multã grijã în exprimare ºi comportament: s-ar putea sã nu li se accepte scuze de genul: „eram grãbit(ã), de aceea te-am repezit”. Banii vor veni, sub forma unui cadou sau a unui împrumut restituit.

Capricornii vor avea o sãptãmânã foarte activã sub aspect social: vor ieºi mult Capricorn din casã, vor fi solicitaþi sã participe la evenimente, vor fi sunaþi, cãutaþi ºi invitaþi peste tot. Chiar ºi cei mai singuratici nu vor putea gãsi la nesfârºit pretexte sã nu se prezinte întrun loc sau altul. În dragoste, cei cuplaþi se vor bucura de niºte zile de armonie ºi tandreþe, iar cei singuri vor fi tentaþi de aventuri plãcute ºi fãrã complicaþii. În continuare, banii vor fi centrul preocupãrilor lor ºi au toate ºansele sã fie extrem de eficienþi în acest sens.

Dragostea va fi în centrul atenþiei pentru Tauri, orice ar întreprinde în acest sens le va Taur reuºi. Se pare cã au intrat într-o perioadã armonioasã ºi intensã din punct de vedere sentimental. Existã însã riscul unor incidente profesionale legate de relaþiile interumane: certuri cu colegii sau superiorii, reproºuri, acuzaþii. Stilul direct ºi uºor agresiv al nativilor ar putea agrava situaþia: chiar dacã ei ºtiu cã au dreptate, e mai bine sã evite confruntãrile. Probleme cu banii nu vor exista, deºi nu se poate spune cã se vor bucura de vreun surplus.

ªi pe Lei îi aºteaptã niºte emoþii puternice legate de dragoste, dar, spre deosebire Leu de ceea ce se întâmplã în cazul Racilor, la ei va fi vorba de lucruri mai serioase. Deºi au succes când e vorba de flirturi mãrunte ºi de atracþia fizicã, atunci când vine vorba de sentimente mai serioase, ei riscã un refuz sau un conflict care îi va rãni. Se recomandã o retragere strategicã ºi stãpânirea impetuozitãþii care îi caracterizeazã, pentru cã, în caz de eºec, sã poatã pãrãsi scena cu demnitate. Vor avea, în schimb, noroc la bani, dar vor ºi cheltui destul de mult.

Pentru Scorpioni, sãptãmâna stã sub semnul conflictului. Oriunde. Se pot certa cu Scorpion partenerul de cuplu, cu ºeful, cu portarul, cu vânzptoarea de la alimentarã, cu oricine. Asta nu înseamnã cã ei vor fi nervoºi ºi iritabili, ci cã, pur ºi simplu, trec printr-o perioadã în care certurile pot izbucni pe neaºteptate din cele mai meschine motive. Depinde doar de ei sã se controleze. Vor fi preocupaþi de bani, dar mai au de aºteptat la acest capitol. În dragoste, pot rãsturna situaþia transformând o ceartã într-o partidã pasionalã de amor.

Pe Vãrsãtori îi aºteaptã, din punct de vedere afectiv, o nouã perioadã de retragere Vãrsãtor ºi izolare. Nu e neapãrat sã fie din cauza unor lucruri neplãcute, aºa este natura lor, mai singuraticã, este modul lor de a-ºi reface energiile. Totuºi, cei cuplaþi trebuie sã fie foarte atenþi ºi sã explice partenerului acest lucru, pentru a nu fi înþeleºi greºit. Sub aspect profesional, o intrare în umbrã le va permite sã observe niºte lucruri care le-au scãpat pânã acum, lucruri legate în special de niºte conflicte subterane între cei cu care lucreazã.

Gemenii vor fi foarte preocupaþi de latura financiarã: poate vor face un împrumut, Gemeni vor vinde niºte bunuri, se vor implica în niºte speculaþii. Toate au ºanse sã iasã aºa cum îºi doresc ei, atât timp cât se controleazã la cheltuieli ºi îºi împart în mod inteligent eventualul surplus bãnesc. Se bucurã în continuare de o perioadã bunã în dragoste, în sensul cã au control asupra situaþiei, ei sunt cei care pot face lucrurile sã stea bine sau nu. Profesional, îi va bate gândul unei schimbãri serioase, dar încã nu se vor hotãrî sã acþioneze.

Fecioarele vor trece prin niºte zile foarte bune, din punct de vedere al tonusului fizic ºi Fecioarã psihic. Chiar ºi atunci când nu li se întâmplã nimic deosebit, vor fi active, binedispuse ºi vor transmite aceastã stare ºi celor din jur. Dispoziþia lor de zile mari le va atrage complimente ºi invitaþii la diverse evenimente. În dragoste, vor fi în expectativã: cele cuplate vor aºtepta calm rezolvarea unui conflict de cuplu, iar cele singure vor aºtepta iniþiativa din partea persoanei dorite. Energia pozitivã pe care o vor emana le va spori ºansele de reuºitã în iubire.

Dupã o perioadã de zburdãlnicie ºi distracþii, Sãgetãtorii se vor întoarce la Sãgetãtor lucrurile serioase. Se vor pune pe muncã, sau pe studiu, îºi vor revizui planurile ºi vor încerca sã fie cât mai eficienþi. Vor fi câteva probleme la capitolul relaþii interumane: ei riscã sã facã tot felul de gafe, sau sã comitã acte jignitoare pentru cei din jur, ceea ce le-ar putea atrage o antipatie generalã. Chiar dacã sunt preocupaþi de planuri mãreþe, e bine sã nu neglijeze sentimentele celorlalþi. În dragoste, vor aºtepta îngrijoraþi un semn de schimbare.

În zilele care urmeazã, Peºtii riscã sã provoace, din neglijenþã, niºte conflicte Peºti familiale ale cãror consecinþe le vor suporta tot ei mai târziu. E bine sã fie atenþi, sã nu uite de aniversãri, de evenimentele de familie, de datoriile pe care le au cãtre una sau alta din rudele lor, ca sã nu se trezeascã mai apoi cã toate uºile li se închid în nas. La serviciu vor avea foarte multe de fãcut, dar vor fi remuneraþi corespunzãtor. În dragoste, toate le vor merge bine ºi se pot aºtepta la momente speciale, mai ales spre ultima parte a perioadei.


IV

SEMNAL

ACTUALIT ATE ACTUALITA

Contractele futures pe înþelesul tuturor: riscurile Demersul nostru educaþional continuã cu prezentarea riscurilor asociate investiþiilor pe piaþa futures pentru ca potenþialii investitori sã beneficieze de tabloul complet al modului de tranzacþionare la Sibex. În cazul contractelor futures câºtigurile sunt adesea spectaculoase ºi superioare altor forme de investiþie. Dar tranzacþionarea contractelor futures implicã un grad ridicat de risc, pe care orice investitor trebuie sã fie pregãtit sã îl accepte. Aceste douã elemente principale, anume profituri ridicate, dar ºi posibile pierderi similare aduc în prim plan principala caracteristicã a tranzacþionãrii contractelor futures: amplificarea profitului/pierderii prin intermediul efectului de levier. Practic, la aceeaºi sumã investitã pe piaþa derivatelor, la o miºcare a activului suport - preþul acþiunii de la BVB sau cursul de schimb euro/leu, de

exemplu - profitul/pierderea procentualã de pe piaþa derivatelor poate sã fie de peste 10 ori mai mare decât cel de pe piaþa spot. Acest fapt constituie avantajul real care atrage mulþi speculatori pe bursa de la Sibiu. În acelaºi timp, orice investitor potenþial trebuie sã þinã cont de faptul cã piaþa poate sã ia o direcþie adversã, iar pierderile sã fie substanþiale. Dacã investitorul nu e foarte bine informat ºi pe deplin familiarizat cu aceste caracteristici de profit/pierdere ale contractelor futures, este de preferat ca înainte de tranzacþionarea acestor instrumente sã parcurgã o perioadã de acumulãri teoretice care sã-i creeze un fundament solid despre avantajele ºi riscurile derivatelor, precum ºi despre posibilitãþile de limitare a posibilelor pierderi. Este, deci, important de ºtiut cã riscul va fi mereu prezent pe piaþa futures, dar cã existã acea categorie

de investitori dornici sã-l preia ºi sã ºi-l asume. Este vorba de speculatori care reprezintã categoria de investitori cu un apetit crescut pentru risc ºi care urmãresc obþinerea de profituri consistente din miºcãrile de preþ. Ei sunt cei care preiau riscul de la altã categorie extrem de importantã de investitori, anume hedgerii care folosesc contractele futures tocmai pentru a reduce ºi chiar a elimina riscul. Iatã deci cã, deºi poate pãrea paradoxal, o piaþã cu risc mare este folositã ºi pentru eliminarea riscului, fie cel de portofoliu, fie cel valutar. Dar, pentru ca acest lucru sã fie posibil, este nevoie de prezenþa categoriei deja amintite, dispusã sa preia un risc amplificat, în numele unui profit consistent, anume speculatorii. Aceºtia trebuie în primul rând sã cunoascã riscurile specifice tranzacþiilor la termen. Decebal N. Todãriþã, purtãtor de cuvânt al Sibex

Poveºti de viaþã Viaþa are meandre pe care în ruptul capului nu le poþi anticipa. Ai fi de multe ori în stare sã juri cã n-ai face cutare ori cutare lucru, dar eu, un soþ model ºi atent, mi-am pãrãsit, totuºi, soþia. Am fost cãsãtorit cu Liliana opt ani. Am fost fericiþi în tot acest timp. Lili este o femeie gospodinã, econoama ºi, cum se zice, devremeacasã. N-am avut niciodatã nimic serios sã-i reproºez ºi, totuºi, am divorþat de ea. N-aº fi crezut niciodatã cã am sã ajung sã mã îndrãgostesc de altcineva. Eram liniºtit, fericit la noi în casã, veneam de la serviciu cu plãcere. Totul a mers ca pe roate pânã într-o zi, când am plecat la un curs de perfecþionare organizat de banca-mamã, la a cãrei filiala lucram eu. Eram sâcâit de idee. Eram cazaþi cu toþii la un loc, la un hotel modest, foarte aproape de bancã. Erau ºi alþi funcþionari din alte oraºe mari din þarã. Ne fãcusem un obicei din a sta în holul de la intrare la o cafea sau la o bere. Aºa am cunoscut-o pe Lucreþia, o constãnþeancã aproape de vârsta mea. De fapt, am reîntâlnit-o pentru cã ne ºtiam vag din facultate, ea era mai micã decât mine cu doi ani. Ca sã înþelegeþi cum a început totul, trebuie sã vã mai spun câte ceva despre mine. Am fost crescut de mama ºi de o mãtuºã a ei mai în vârstã. De fapt, tanti Dora m-a îngrijit ºi m-a educat. Draga de Dori era o cucoanã de modã veche, care n-a prea fãcut rabat la capitolul disciplinã ºi politeþe. De la ea am învãþat mai multe lucruri despre femei decât mi-ar fi povestit Casanova sau orice alt crai patentat. De pildã, de când am învãþat sã vorbesc, mi s-a impus sã nu spun, simplu, „sãru’mâna”, ci, curtenitor, „sãrut mâinile”. Cu timpul, dãscãleala mãtuºii Dori a devenit reflex: sar în picioare ca un arc de câte ori intrã o femeie în camera unde mã aflu, nu ies niciodatã primul pe uºã, sar cu bricheta sã aprind þigara doamnelor ºi, în general, mã strãduiesc sã le fac sã se simtã bine în prezenþa mea. Ãsta sunt. Probabil cã am fost ºi plãmadã bunã din naºtere, cã mi-au intrat în reflex toate aceste poveþe ale ei. Cu timpul, am descoperit cã Dori avea multã dreptate. Am fost rãsfãþatul profesoarelor, la facultate secretarele îmi motivau absenþele fãrã sã mai cearã scutiri, la serviciu toate colegele mã adorã. Tot aºa am reuºit s-o cuceresc ºi pe Lili, cea mai frumoasã ºi mai vânatã colegã de an. Toate aceste calitãþi m-au fãcut repede popular în rândul cucoanelor din cercul nostru de cursanþi. Nu consider un servilism faptul cã mã ofer sã merg la bar sã-i aduc unei femei cafeaua ºi le-am tratat pe toate colegele mele egal, cu politeþe ºi curtoazie. S-a întâmplat, însã, într-o searã, sã rãmânem destul de puþini. Ploaia scãldase trotuarele prãfoase ale oraºului ºi aerul era ceva mai respirabil. Mulþi dintre noi, care nu prea dormiserã din cauza caniculei, s-au grãbit cãtre camerele lor ca sã tragã un somn reparator pe rãcoarea ce a urmat ploii. Printre cei rãmaºi în hol ne numãram eu ºi Lucreþia. Aºa a început povestea care mi-a

schimbat viaþa. Lucreþia era uºor distratã în seara aceea ºi nu prea s-a bãgat în conversaþie. De fapt, despre ce tot vorbeam noi? Ca orice români, vorbeam despre preþuri, politicã ºi, ca „bancheri” ce ne aflam, despre dobânzi, cursul leului ºi altele asemenea. Dupã ce s-a foit în fotoliu, Lucreþia s-a ridicat ºi ne-a spus: „Fraþilor, pe mine mã scuzaþi, mã duc sã mã plimb prin parc. Cred cã e superb acum, dupã ploaie.” M-am uitat din reflex la ceas ºi am vãzut cã era trecut de ora 22. Fãrã sã mã gândesc prea mult i-am zis: „Unde te duci singurã la ora asta? Nu poþi ºti cine umblã prin parc. Nu e prudent ce faci. Dãmi voie sã te însoþesc.” S-a uitat niþel miratã la mine, eu mã fâstâcisem, dându-mi seama cã era un gest cam îndrãzneþ, dar m-au salvat celelalte colege: „Uite, brava bãiat, a zis o ardeleancã de-a mea. Cavalerul fãrã teamã ºi fãrã prihanã. Bine faci. Ãsta e un oraº plin de nenorociþi. Nu lãsa fata singurã.“ Am ieºit în urma Lucreþiei ºi am pornit-o cãtre intrarea în parc. O vreme, tãcerea a planat între noi, dar am gãsit pânã la urmã un subiect comun de conversaþie. Pentru o fatã nãscutã-crescutã la mare, Lucreþia era o bunã cunoscãtoare a muntelui. Pasiunea mea din adolescenþã fusese alpinismul, aºa cã am tot vorbit despre diverse excursii ºi peripeþii. Mã simþeam bine lângã Lucreþia. Nu mai întâlnisem o fatã atât de deschisã, de comunicativã. Are arta de a se plia limbajului celui cu care vorbeºte ºi te face sã te simþi în largul tãu. Cred cã ne-am învârtit o orã prin Cismigiu ºi apoi am condus-o la hotel. În hol ne-am despãrþit, nu înainte însãa ca Lucreþia sã facã un gest care m-a luat prin surprindere: s-a ridicat pe vârfuri ºi m-a sãrutat pe obraz. I-am simþit mirosul ºi atingerea ei mi-a dat fiori. Toatã seara nu m-am putut gândi decât la ea. Pentru prima datã dupã mulþi ani am adormit cu altã femeie decât soþia mea în gând. Nu sunt genul sã mã aprind repede. La mine dragostea vine încet, cãrãmidã cu cãrãmidã, construind un eºafodaj la fel de solid precum calitãþile femeii în cauzã. Dacã ea se dovedeºte plinã de calitãþi, atunci ºi dragostea mea devine pe zi ce trece mai puternicã. Dacã nu, atunci totul este trecãtor ca o ploaie de varã. Mi-am zis cã fiorul simþit pe obraz ºi în tot corpul când m-a sãrutat Lucreþia s-a datorat sãptãmânii de despãrþire de Lili. În restul zilelor pânã la terminarea cursului am fost aproape nedespãrþit de Lucreþia. Cu fiecare cuvânt al ei, cu fiecare povestire, mã simþeam ºi mai apropiat de ea, de parcã ne cunoºteam de când lumea. Aproape cã am rãsuflat uºurat când a venit ziua plecãrii. Nu numai omul, ci ºi bãrbatul din mine începuse sã tânjascã dupã Lucreþia. M-am tot minþit cã e doar prietenie ºi o dorinþã fizicã normalã. Nu era chiar aºa. M-am trezit cerându-i numãrul de telefon, aºa, pentru orice eventualitate. Pretextul era subþire ca un fir de pãianjen: „Nu poþi ºti, poate vin în delegaþie la Constanþa, poate în concediu. Ieºim la o bere, mai povestim...“ ªtiam ºi eu cã am depãºit limita,

dar rãspunsul Lucreþiei m-a luat pe nepregãtite: „Nu, iartã-mã, dar nu este bine. ªtii cum se spune: toþi bãrbaþii simpatici ºi eligibili au unul din douã defecte. Sunt fie homosexuali, fie însuraþi.” I-am sãrutat mâna, i-am urat succes ºi am plecat la mine-n camerã sã-mi fac bagajul. Eram fâstâcit, confuz, o frustrare îngrozitoare mã fãcea sã fiu agitat. O parte din mine nu voia s-o lase pe Lucreþia sã plece, nu accepta cã drumurile noastre se despãrþeau cu perspectiva de a nu se mai intersecta niciodatã. Am ajuns la acasã în aceastã stare de spirit. Lili m-a întâmpinat bucuroasã þi în interiorul familiar al apartamentului, cu mâinile ei fine pe frunte, mam simþit ceva mai bine. Am omis, însã, în povestirile mele sã-i pomenesc despre Lucreþia, fie ºi în treacãt. ªtiu cã veþi spune cã am fost un ticãlos, pentru cã aþi intuit, desigur, cã o þineam în braþe pe Lili ºi gândul mi-a alunecat, mârsav, cãtre Lucreþia. Vreme de o sãptãmânã am sperat cã iubindu-mã într-o veselie cu Lili o voi uita pe Lucreþia. Nici vorba n-a fost. Pe mãsurã ce trecea vremea deveneam mai conºtient cã mi-e dor de ea, cã îmi lipseºte cu adevãrat ºi cã hormonii ºi dragostea fizicã nu aveau nici o legãturã cu asta. Lili a simþit ºi ea ceva. În sãptãmâna aceea devenisem însã sãlbatic. Sunã paradoxal, dar pot spune cu mâna pe inima cã o iubeam pe Lili în duºmãnie. Ea mi-a spus dupã câteva zile: „Sandu, ce e cu tine? Parcã eºti sãlbatic.” „Cred cã mi-a fost foarte dor de tine”, i-am rãspuns, dar în clipa aceea am fost conºtient cã mint. A urmat faza a doua. O iubeam, mã purtam frumos cu ea, ireproºabil, dar atracþia, pasiunea care ne lega se stinsese. Îmi era dor de Lucreþia permanent. Ajunsesem sã o visez nopþile, sã visez cu ochii deschiºi la ea ziua, sã îmi treacã mii de volþi prin corp când auzeam doar numele oraºului ei. Am sperat cã timpul va rezolva aceastã rãtãcire a minþii mele. M-am apucat de mici reparaþii prin casã, de alergat prin parc, de fãcut rebus. Voiam sã-mi umplu timpul ºi mintea cu ceva, sã uit cã Lucreþia existã, cã o doresc lângã mine. Nu vreau sã mã justific. Vreau însã sã mã credeþi cî am luptat din greu cu mine însumi. Am pus de zeci de ori mâna pe telefon sã sun la filiala noastrã din Constanþa. De tot atâtea ori am renunþat. ªtiam cã în câteva minute pot auzi vocea dragã a fetei de care mã îndrãgostisem ca un neghiob, cã asta poate însemna alunecarea definitivã în adulter, dar educaþia primitã ºi dragostea pentru Lili m-au împiedicat multã vreme sã iau legãtura cu Lucreþia. Eram într-o dilema îngrozitoare. Poate nu mã vor crede decât cei care au trecut în viaþa lor prin asta, dar trebuie s-o spun: le iubeam pe amândouã. O iubeam pe Lili, frumoasa ºi distinsa mea nevastã, dar tânjeam ºi dupã Lucreþia, femeia cu care doar vorbisem de la suflet la suflet. Cum pot încãpea douã femei în inima aceluiaºi bãrbat? Nu ºtiu sã vã spun, dar vã jur cã senzaþia este absolut copleºitoare. Slãbisem, eram mereu cu gândul aiurea ºi politeþea mea

îndatoritoare de pânã atunci se transformase într-una distantã ºi rece. Ajunsesem la disperare. ªtiam cã trebuie sã fac ceva sã ies din pasa aceea, sã trec de punctul mort în care mã aflam. ªi Lili ºi colegii ºi familia observaserã cã este ceva în neregulã cu mine. Lili, biata de ea, era îngrijoratã pentru sãnãtatea mea ºi m-a dus mai mult pe sus la doctor. Analizele erau bune, mie nu internist îmi trebuia, ci psihiatru. M-am hotãrât, în disperare de cauza, sã mã confesez cuiva, sã-mi descarc sufletul ºi sã cer un sfat. Din pãcate, tanti Dori, sfãtuitorul meu de tainã din vremea adolescenþei, nu mai era printre cei vii. M-am dus, aºadar, la mama. Am tot ocolit subiectul, dar n-am mai rezistat ºi i-am spus totul: vise, dorul de Lucreþia, vinovãþia faþã de Lili. Mama a oftat din adâncul sufletului ºi ºi-a aprins o þigarã. A stat mult pe gânduri înainte de a-mi rãspunde: „Bãiete, n-aº vrea sã fiu în pielea ta. Nu vãd, însã, decât o soluþie: trebuie sã te lãmureºti dacã iubeºti o himerã sau o femeie în carne ºi oase. Fã în aºa fel s-o întâlneºti pe Lucreþia asta a ta. Fã dragoste cu ea, staþi 24 de ore din 24 împreunã, poate ai noroc ºi-þi trece, poate e doar o toanã fizicã. ªtiu eu ce sã spun? Ar trebui sã te bat, poate, pentru cã Lili e o fatã minunatã ºi tu dai cu piciorul norocului, dar nici în halul asta nu mai poþi umbla. Ai slãbit ca un þâr, îþi atârnã turul pantalonilor ºi, serios, ai îmbãtrânit cu zece ani. Altã soluþie nu-mi trece prin cap, Dumnezeu sã mã ierte, dar cred cã patul potoleºte multe pasiuni. Fã-o ºi p-asta ºi sã fie pãcatul meu.” Zis ºi fãcut. Am sunat-o chiar a doua zi pe Lucreþia la bancã. ªi ea trecea prin aceleaºi chinuri. Când am vãzut-o pe peron, în Gara de Nord, pentru cã ne-am dat întâlnire la mijlocul drumului, era sã n-o recunosc. Era slabã ºi încercãnatã. N-am mai þinut cont de nimic. Mam repezit spre ea ºi am sãrutat-o acolo, în public, ca un nebun. Îmi fãcusem rost de o delegaþie la banca-mamã pentru o sãptãmânã. Nu mã întrebaþi cum a fost vremea în acele zile. Nu vedeam nimic decât camera de hotel în care stãteam cu Lucreþia. Dragostea fizicã a pus capac poveºtii. Incendiul pe care voiam sã-l sting s-a transformat în pârjol. Niciodatã nu mã mai simþisem aºa în braþele unei femei. Când a trebuit sã plec, sã ne despãrþim, aproape cã plângeam. Povestea mersese prea departe. De cum am ajuns acasã, i-am mãrturisit Lilianei totul. Mi-am pus cenuºã-n cap, am recunoscut cã sunt un nemernic ºi cã ea nu avea nici o vinã cã o luasem razna. Fiecare lacrimã a ei bãtea un cui în inima mea care o iubea ºi pe ea în felul ei. M-am simþit dator sã ispãºesc lãsându-i tot ce fãcusem împreunã ºi m-am mutat la mama. Am recunoscut la divorþ totul, mi-am cerut iertare public faþã de Lili, dar rãul era comis. Asta este povestea mea. Am fost un nemernic, recunosc, dar de cinci ani, de când sunt cãsãtorit cu Lucreþia, sunt un om fericit, care simte cã sa nãscut a doua oarã.


Magazin aprilie