Issuu on Google+

PNL Ialomiţa are vacante două Colegii

Gheorghe Petre a demisionat de la şefia filialei Motivul? Lupta din interiorul partidului pentru Colegiul Feteşti, în urma căreia a ieşit învins

Pag. 3

„Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

Tărăcilă „demolează“ eventualii contracandidaţi

Călăraşi

de Ialomiţa şi Cãlãraşi 11 -17 august 2008

Călăraşi

Anul V

nr. 265 24 pagini Preţ - 1 leu Director - Alin RADU

Pag. 4

PSD Călăraşi şi-a desemnat candidaţii pentru parlamentare

Centrele de îngrijire adulţi, foarte solicitate

Pag. 5

Ialomiţa

Protocol de colaborare între PD-L şi sindicate Pag. 3

Pag. 2

APIA Ialomiţa, îngrijorată de amploarea cazurilor de ardere neautorizată a miriştilor Călăraşi

Pag. 11

Pag. 5

Pag. 3 Zilele Oraşului Ialomiţa Lehliu Gară, Liberalul Radu sărbătorite cu Paros nu mai mare fast vrea deputat

CMYK

Deputatul Tudor va vota în favoarea trimiterii în judecată a foştilor miniştri Adrian Năstase şi Miron Mitrea

Călăraşi

Pag. 2

Pag. 9

Personalităţi şi vedete în vizită la Instituţia Prefectului Călăraşi


SEMNAL Călăraşi Şi Organizaţia Judeţeană PSD Călăraşi ajută sinistraţii Urmând exemplul celorlalte partide politice, organizaţia judeţeană PSD Călăraşi doreşte ajutorarea sinistraţilor din judeţele lovite de inundaţii din Moldova. Drama pe care o trăiesc locuitorii rămaşi fără agoniseala de-o viaţă este unul dintre momentele, nedorite, în care partidele politice din România vin în sprijinul celor afectaţi, cu diverse donaţii. Membrii Partidului SocialDemocrat, filiala Călăraşi, încearcă să obţină sprijin din partea unor agenţi economici, dar cum prin partid nu se pot face decât donaţii sau cotizaţii, există posibilitatea de a se face donaţii prin intermediul fundaţiei „Dialog Social“, venite din partea unor sponsori pe baza unor contracte de sponsorizare. Aceste fonduri vor fi colectate până pe 20 august, când se intenţionează ca primul transport să ia drumul Moldovei, şi vor fi folosite pentru cumpărarea de alimente, grâu şi pături. Vor fi trimise şi sume de bani, ce vor fi întrebuinţate în raport cu lipsurile cu care se confruntă administraţiile locale. Marius TOMIŢĂ

Apel umanitar

Primăria Municipiului Călăraşi face un apel către toţi locuitorii oraşului şi agenţii economici care doresc să ajute sinistraţii din comuna Straja, judeţul Suceava, unul dintre cele mai greu încercate judeţe de inundaţiile din ultimele zile. Persoanele care doresc să-şi ajute semenii pot face donaţii, reprezentând conserve, apă minerală sau plată, cereale, în strada Sf. Nicolae, la sediul Centralei termice nr. 29 (lângă Primăria Municipiului Călăraşi).

Tărăcilă „demolează“ eventualii contracandidaţi

Doru Ioan Tărăcilă şi-a anunţat intenţia de a candida pentru un nou mandat de senator, pe colegiul uninominal de Senat numărul 1, adică pe zona de est a judeţului Călăraşi. Odată cu prezentarea publică a bilanţului ce rezumă activitatea din Parlament a senatorului, pe durata celor cinci mandate consecutive, Tărăcilă a „înţepat“ câţiva posibili contracandidaţi cu care se poate confrunta pe colegiul senatorial unde acesta a ales să candideze. „Atu-ul meu în lupta cu ceilalţi contracandidaţi este legat de faptul că eu ştiu, eu pot, şi de capacitatea mea de muncă. În situaţia în care cineva din

oricare localitate mă consultă în legătură cu o problemă, eu trebuie să cunosc acea problemă şi să fiu capabil să ofer soluţii, respectând autorităţile locale. În calitate de parlamentar, nu voi fi doar reprezentantul PSD, sau al primarilor PSD din colegiul senatorial numărul 1, ci al întregului judeţ, indiferent de culoarea politică a aleşilor locali, pentru că Guvernul Tăriceanu a sprijinit primarii PNL, în mod grav şi laş, prin toate hotărârile de guvern. Voi candida pe colegiul 1 pentru Senat chiar dacă din partea PNL va candida Tăriceanu, sau, din partea PD-L, Băsescu, pentru că eu de acasă nu plec nicăieri“, afirmă senatorul PSD. Vizavi de o eventuală dispută politică cu Vasile Nedelcu, Tărăcilă afirmă că „am multă consideraţie pentru profesia de medic veterinar a domnului Nedelcu, dar se pare că acesta nu ştie ce se mănâncă sau se fumează în Parlament, acolo nu se fac tratamente. El, în cel mai fericit caz, poate avea intervenţii în ceea ce priveşte domeniul sanitar-veterinar, iar legislaţia referitoare la acest domeniu reprezintă doar 1%, mult prea puţină calificare pentru o bătălie atât de mare cum este Parlamentul. Eu, personal, nu am nimic cu Nedelcu din punctul de

vedere al profesiunii dumnealui, pentru că am trei căţei şi am nevoie de cunoştinţele sale în domeniu, dar cu siguranţă dumneavoastră, mass-media, îl veţi întreba cum a fost cu gripa aviară, cu apa vărsată în judeţul Călăraşi, de unde au venit solicitările, unde s-au dus banii. Eu îl consider o persoană fără şanse, şi va fi respins de oamenii pe care i-a hăitut cât timp a fost directorul Direcţiei SanitarVeterinare“. Tărăcilă consideră că senatorul Dumitru Constantin şi deputatul Constantin Tudor, ambii de la PD-L, nu au şanse să se regăsească pe listele partidului pentru alegerile parlamentare din toamnă, deoarece s-au regăsit printre cei 322 de parlamentari ce au votat demiterea preşedintelui Băsescu. „Unitatea de măsură a lui Dumitru este Elodia, pentru că Elodia l-a bătut de fiecare dată, iar acum el se duce pe un cal alb, adică pe un băţ de floareasoarelui, în colegiul uninominal numărul 2, să câştige ce? Ceea ce nu i-au dat oamenii care-l cunosc de-o viaţă? Care sunt argumentele sale, în afară de „am fost“? Dacă aş fi un „mic decibel“ în interiorul acestui Birou Permanent Naţional, le-aş spune „copii, faceţi repede câţiva paşi şi ieşiţi de aici! Dar cum nu se va

2

întâmpla asta, înseamnă că vom avea, în cel puţin două colegii uninominale, candidaţi uşor de bătut“, declară Tărăcilă. Referindu-se la cele două proiecte aprobate în şedinţa Consiliului Local, construirea a cinci puţuri pentru o sursă alternativă de alimentare cu apă a municipiului Călăraşi şi acordarea autorizaţiei de construcţie pentru hipermarketul „PIC“, care au demarat prin încălcarea legii, Tărăcilă afirmă că acestea sunt benefice pentru municipiu, deoarece „sunt doar două investiţii private pe teritoriul municipiului, una este vie, Saint Gobain, iar cea dea doua, jumătate moartă, Romplay.“ Doru Ioan Tărăcilă consideră necesară o corelare a campaniilor pentru alegerile parlamentare, pentru că nici un candidat nu poate merge de unul singur să-şi prezinte propunerile, pentru că atunci dă impresia că are o problemă, iar dacă se optează prea mult pe lucrul în echipă, există riscul să fie judecat omul după culoarea politică sub care candidează. Se va întocmi, cu siguranţă, o strategie de campanie în funcţie de numele contracandidaţilor şi de resursele umane existente în colegiile uninominale unde fiecare candidat PSD va dori să triumfe. Marius TOMIŢĂ

Deputatul Tudor va vota în favoarea trimiterii în judecată a foştilor miniştri Adrian Năstase şi Miron Mitrea În data de 13 august, Camera Deputaţilor este convocată într-o sesiune extraordinară, cu două puncte pe ordinea de zi, raportul primului ministru, privind situaţia zonelor afectate de inundaţii, la sfârşitul lunii iulie, şi reluarea votului privind aprobarea pe care Camera Deputaţilor trebuie să o dea, la solicitarea Parchetului Naţional, în ceea ce priveşte începerea urmăririi penale şi trimiterea în instanţă a lui Adrian Năstase şi Miron Mitrea. Biroul Permanent Naţional al PD-L a luat o decizie, în articol unic, prin care obligă toţi deputaţii democrat-liberali să participe la şedinţă, altfel vor fi sancţionaţi. „Voi fi acolo şi voi vota pentru începerea urmăririi penale a celor doi. Imunitatea parlamentară este foarte restrictivă, ea se referă la declaraţiile politice în legătură cu exercitarea mandatului. Aceasta este singura imunitate parlamentară pe care o are un parlamentar. În al doilea rând, este text de lege care spune foarte clar: aprobarea începerii procedurii de trimitere în judecată se dă de

către plenul Camerelor, conform celor două regulamente. Instanţa spune dacă sunt vinovaţi sau nu, noi doar aprobăm trimiterea lor în judecată“, declară deputatul Tudor Constantin. În ceea ce priveşte al doilea punct aflat pe ordinea de zi a Şedinţei Extraordinare a Camerei Deputaţilor, ce se referă la ajutorarea sinistraţilor din Moldova, PD-L Călăraşi va sprijini cetăţenii afectaţi de inundaţii cu grâu şi făină. „Noi ne-am mobilizat, ca partid politic, să sprijinim cum putem persoanele sinistrate în urma inundaţiilor din zilele trecute. Deja, 32 de tone de grâu şi 3 tone de făină au plecat de la Fundulea, trimise de vicepreşedintele Fuia Stelian, către Suceava. Suntem acum, împreună cu primarii noştri, în a doua etapă a colectării unor cantităţi de produse specifice zonei noastre. Am vorbit şi cu domnul preşedinte Dinulescu şi m-am angajat ca, pe lângă cele 5 tone de grâu, să oferim şi două mijloace de transport, pentru că transportul în sine costă mai mult decât grâul pe care, efectiv,

SPITALUL JUDEŢEAN DE URGENŢĂ SLOBOZIA cu sediul în Slobozia, str. Decebal, nr. 1

ACHIZIŢIONEAZĂ: - legume proaspete, - ouă, - ulei alimentar, - margarină, - paste făinoase, - orez, - biscuiţi dulci, - zahăr. Ofertele se depun la sediul unităţii sau se transmit prin fax: 0243/236100, 234657.

îl trimitem“, a mai precizat Tudor. De săptămâna viitoare, deputatul Tudor Constantin şi senatorul Constantin Dumitru vor vizita câteva localităţi, care se vor suprapune peste ambele colegii, cei doi declarând că vor avea sigur o zonă comună, şi vor merge de la primărie la primărie, de la cetăţean la cetăţean, pentru a afla problemele acestora. PD-L speră să obţină cel puţin un mandat de senator şi trei de deputat. Marius TOMIŢĂ


SEMNAL

3

PNL Ialomiţa are vacante două Colegii

Gheorghe Petre a demisionat de la şefia filialei La început, structura pentru fiecare Colegiu în parte a fost cu totul alta, fiind nominalizaţi pentru listele de deputaţi Gheorghe Petre pe Colegiul Feteşti, Paros Radu pe Slobozia, Iancu Nae pe Căzăneşti şi Sava Constantin pe Urziceni, respectiv Dan Pavnev pe Slobozia şi Stelian Barcari pe Feteşti, la Senat. În urma unei scrisori primite de către Biroul Permanent Naţional, din partea primarilor şi preşedinţilor de organizaţii locale de pe Colegiul Feteşti, în care se solicita candidatura Cristinei Pocora şi nu a lui Gheorghe Petre, s-a luat decizia reuniunii Delegaţiei Permanente a PNL Ialomiţa. Votul acordat în secret a desemnat-o câştigătoare pe Cristina Pocora, cu 54 de voturi „pentru“, în timp ce doar 33 de liberali au votat în favoarea lui Gheorghe Petre. În urma aflării rezultatelor, acesta a demisionat din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene a PNL Ialomiţa. Petre nu a dorit să comenteze public situaţia, anunţând doar că, în cursul acestei săptămâni, va organiza o conferinţă de presă în cadrul căreia va răspunde la toate întrebările. De asemenea, trebuia luată o hotărâre şi în privinţa candidatului din zona Urziceni, deoarece nu este permis vreunui edil sau preşedinte de Consiliu Judeţean din PNL să candideze la alegerile parlamentare, iar unul dintre nominalizaţi era chiar primarul municipiului Urziceni, Constantin Sava.

Două Colegii au rămas libere

Deşi majoritatea partidelor şi-au stabilit deja candidaţii pentru alegerile parlamentare din toamna acestui an, în Partidul Naţional Liberal Ialomiţa lucrurile nu stau bine deloc. Motivul? Lupta pentru Colegiul Feteşti, care s-a dus între Cristina Pocora, ministru secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi Gheorghe Petre, preşedintele PNL Ialomiţa. Pentru că Pocora s-a ocupat şi de zona Feteşti la alegerile locale din vara acestui an, membrii organizaţiei de acolo s-au decis să o susţină pentru candidatura pe care şi-a depus-o pe listele de deputaţi pentru Colegiul Feteşti, Petre fiind mai puţin agreat de cei din zonă.

În acelaşi context, s-a luat şi decizia desemnării candidatului pentru Colegiul Urziceni, astfel că Iancu Nae va candida pe această zonă, în locul primarului Constantin Sava. Colegiul Slobozia, pentru care candida, până nu demult, Radu Paros, şi Colegiul Căzăneşti au rămas deocamdată libere, urmând ca BPJ să găsească şi aici candidaţi pe care să-i propună conducerii centrale pentru validare. Deşi, după cum precizam anterior, Gheorghe Petre nu s-a lansat în declaraţii, voci din interiorul partidului susţin că acesta nu ar renunţa atât de uşor şi că şi-ar dori să candideze acum pentru Colegiul Slobozia. Petronela MOROIANU

Liberalul Radu Paros nu mai vrea deputat Proaspătul liberal Radu Paros, care, în urmă cu ceva timp, se înscrisese pe listele de deputaţi pentru Colegiul Slobozia, a anunţat, săptămâna trecută, că şi-a retras candidatura. Având în vedere faptul că la Feteşti Colegiul uninominal era dorit de două personaje sonore ale Partidului Naţional Liberal, în speţă Cristina Pocora şi Gheorghe Petre, era de la sine înţeles că unul dintre ei va pierde şi va dori, astfel, să candideze pentru Colegiul Slobozia. „Mi s-a părut normal să las Colegiul Slobozia liber, în situaţia în care unul dintre cei doi va dori să candideze. Eu nu am venit în PNL, aşa cum s-a vehiculat, pentru o candidatură ca deputat, pentru că eu oricând pot candida pe această poziţie, chiar şi ca independent, dar şi din partea altor partide, fără nici o problemă. Am venit în acest partid ca să formez o echipă şi în primul rând pe Consiliul local Slobozia, unde PNL mai are alţi doi consilieri, nefiind, astfel, o singură voce şi pentru a-mi duce la îndeplinire obiectivul pe care-l am… candidatura mea la Primăria municipiului Slobozia“, a declarat fostul viceprimar. Motivele pentru care a acceptat să candideze pentru Colegiul Slobozia au fost campania pentru imaginea sa, notorietatea în plus, cu atât mai mult cu cât Colegiul Slobozia este un Colegiu greu, şi ar fi fost la curent şi cu problemele cetăţenilor, altele decât cele referitoare la Consiliul local Slobozia. Radu Paros nu se consideră un visător şi, dacă a decis să se înscrie într-o competiţie, nu înseamnă neapărat că trebuia să câştige. „Colegiul Slobozia este cel mai greu Colegiu, pentru că şi din punctul de vedere al PNL rezultatele sunt cele mai slabe aici, dar am zis că vom face o echipă mai bună şi vom ridica şi Colegiul Slobozia cel puţin la acelaşi nivel la care se află şi celelalte Colegii. Îmi place să fiu un om de echipă, aşa cum, de altfel, am fost şi la PD-L, şi o să rămân membru PNL în continuare, dar o să-mi fac şi treaba în Consiliul local“, a mai spus Radu Paros. Gheorghe Petre regretă că Radu Paros şi-a retras candidatura, mai ales că fusese validat de centru, acesta având acum tot dreptul să candideze pe Colegiul Slobozia. (Petronela MOROIANU)

Ialomiţa Protocol de colaborare între PD-L şi sindicate

Filiala Ialomiţa a Partidului Democrat Liberal (PD-L) a semnat, la începutul săptămânii trecute, un protocol de colaborare cu liderii de sindicat ai Uniunii Judeţene a Sindicatelor Libere (UJSL) şi Uniunii Judeţene Sanitas Ialomiţa. În opinia preşedintelui filialei judeţene a PD-L, Cazacu Marinică, „încheierea acestui protocol va menţine în permanenţă contactul între oamenii politici, senatori şi deputaţi PD-L, şi reprezentanţii sindicatelor din Ialomiţa“. Documentul propus sindicatelor stabileşte atât consultări periodice între semnatarii protocolului, cât şi iniţierea şi promovarea unor acte normative care să înlăture lipsurile şi ambiguităţile existente în legislaţia actuală. „Necesitatea unui asemenea demers a apărut în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2008, când, la întâlnirile dintre candidaţii PD-L şi sindicate, au fost aduse în discuţie problemele cu care se confruntă organizaţiile sindicale din Ialomiţa. Este vorba de nerespectarea cadrului legal în vigoare de către funcţionarii instituţiilor deconcentrate, de interpretarea eronată a unor prevederi legale, dar şi de lacunele legislative care afectează activitatea sindicală“, se precizează într-un comunicat transmis de preşedintele filialei PD-L. Preşedintele UJSL Ialomiţa, Elena Neagu, menţiona, după semnarea protocolului, că „este pentru prima dată când un partid vine în faţa sindicatelor cu un asemenea protocol de colaborare“. „Suntem convinşi că nu este vorba doar de un simplu document, al cărui conţinut va fi uitat rapid de cei care ne vor reprezenta în Parlament, din partea PD-L. Nu facem politică, dar avem nevoie de oameni politici pentru a completa cadrul legal în vigoare, care ne crează nenumărate probleme“, a mai spus Elena Neagu. PD-L negociază şi cu alte organizaţii sindicale semnarea acestui document, precum Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel ALFA“, Confederaţia Sindicală Naţională Meridian, dar şi cu Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ Ialomiţa.

ASOCIAŢIA VÂNĂTORILOR ŞI PESCARILOR SPORTIVI IALOMIŢA organizează concurs pentru ocuparea postului de casier-secretar Cerinţe pentru ocuparea postului: - femeie (vârsta 25 - 45 de ani); - studii medii; - cunoştinţe operare PC-WORD, EXCEL, INTERNET; - vechime în funcţii contabile sau de gestionar, minim 3 ani. Înscrierile se vor face până la data de 25 august 2008, pe baza următoarelor documente: - cerere; - cazier juridic; - acte de studii, calificare etc.; - copie după carnetul de muncă; - curriculum vitae (CV). Concursul va avea loc pe data de 28 august 2008, la sediul AVPS Ialomiţa, ora 10.00.


SEMNAL

Călăraşi Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu lansează o nouă provocare Începând cu anul 2010, unul dintre oraşele europene cu peste 200.000 de locuitori va fi declarat „Capitala verde europeană a anului“. Manifestarea este deschisă oricărei localităţi care îndeplineşte acest criteriu dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, plus încă trei state aflate în Aria Economică Europeană (EEA) - Norvegia, Islanda şi Lichtenstein. Înscrierile pentru primii 2 ani de competiţie, 2010 şi 2011, pot fi trimise până pe 1 octombrie 2008. Cei care transmit aceste aplicaţii sunt reprezentanţii autorităţilor locale. Europa este în prezent o societate preponderent urbană, patru din cinci cetăţeni ai Uniunii Europene locuind la oraş. Astfel, marile provocări ce ţin de domeniul protecţiei mediului se concentrează în aglomerările urbane. Sarcina autorităţilor locale este foarte importantă, întrucât trebuie să găsească soluţii pentru a echilibra nevoia firească de dezvoltare şi presiunea exercitată asupra mediului înconjurător în aceste condiţii, inclusiv să ţină în frâu factorii care favorizează periculosul efect de încălzire globală. Manifestarea „Capitala verde europeană a anului“ porneşte de la aceste premize şi, prin intermediul ei, Comisia Europeană şi Agenţia Europeană de Mediu îşi propun să încurajeze identificarea şi aplicarea acelor soluţii novatoare, ingenioase şi eficiente, care să asigure o reală protecţie a mediului înconjurător şi să îmbunătăţească, astfel, calitatea vieţii cetăţenilor Uniunii Europene. Cadrul legal în baza căruia este organizată această manifestare este asigurat prin Strategia de Dezvoltare Durabilă pentru o Europă lărgită şi de Strategia Tematică pentru Protecţia Mediului în Zonele Urbane, finalizată de Comisia Europeană în ianuarie 2006. Manifestarea „Capitala verde europeană a anului“ doreşte să evidenţieze şi să răsplătească eforturile administraţiilor din acele localităţi care şiau îndeplinit în mod constant obiectivele privind protecţia mediului şi să încurajeze oraşele în stabilirea unor ţinte ambiţioase în domeniul protecţiei mediului şi al dezvoltării durabile. De asemenea, şi-a propus să furnizeze modele de acţiune şi să promoveze cele mai bune idei şi practici de aplicat pentru toate aglomerările urbane din spaţiul Uniunii Europene. Petronela MOROIANU

CMYK

Provident Financial România caută reprezentanţi pentru acordarea de împrumuturi în Slobozia, Urziceni şi Călăraşi. Cerinţe: studii medii, abilităţi de comunicare, disponibilitate de a lucra ca persoană fizică autorizată. Câştiguri atractive, program flexibil, pregătire gratuită! Sună la (prefix local)9877, tarif normal.

4

PSD Călăraşi şi-a desemnat candidaţii pentru parlamentare Partidul Social-Democrat este primul care scoate la lumină candidaţii, propuşi de Organizaţia Judeţeană Călăraşi, pentru alegerile parlamentare. PSD Călăraşi şi-a desemnat propunerile pentru fiecare colegiu uninominal în parte, urmând ca Biroul Permanent Naţional să stabilească exact cine urmează să candideze în toamnă. Pentru cele două colegii uninominale de Senat şiau anunţat candidatura senatorul Doru Ioan Tărăcilă, pe colegiul numărul 1, şi ex-parlamentarul Neagu Ion, pe colegiul numărul 2. Pentru cele cinci colegii uninominale de Camera Deputaţilor, propunerile PSD Călăraşi sunt Ninel Ţifrea, Vali Deculescu şi Mihai Arbagic, pentru colegiul uninominal numărul 1, pentru colegiul numărul 2, Marian Drăgan şi Vali Deculescu, iar Ion Damian încă mai reflectează, Adela Alexe şi Mihai Arbagic, pentru colegiul 3, iar pentru colegiul 5, Marian Sârbu sau Boabeş Dumitru, cu menţiunea că, dacă Marian Sârbu va fi desemnat să candideze pe un alt colegiu, de pe teritoriul altui judeţ, atunci va rămâne doar Boabeş Dumitru. Colegiul 4 este alocat, la decizia PSD, Partidului Conservator, unde poate candida Ion Mihai sau Bogdan Pascu. PSD nu-l va susţine pe prefectul Şerban Jenel, în cazul în care acesta va fi desemnat să candideze din partea PC, pentru un post de deputat

în colegiul 4, deoarece acesta „a tăiat capetele“ tuturor funcţionarilor publici PSD din judeţ, obligându-i să demisioneze. În colegiile uninominale unde sunt mai mulţi candidaţi pentru un loc, aceştia au fost sfătuiţi să reflecteze, să-şi autoevalueze şansele, să se ghideze după realităţi şi nu după iluzii, iar dacă Organizaţia Judeţeană va fi nevoită să aleagă între aceştia, o va face prin vot sau sondaj, iar cine pierde sondajul, acela îl va şi plăti. O decizie finală se va lua până la sfârşitul lunii august. Conform afirmaţiilor lui Tărăcilă, bugetul minim necesar unui candidat pentru funcţia de deputat, pentru campania electorală, este de 500 milioane lei vechi, iar pentru un viitor senator de un miliard de lei vechi. Acesta face o evaluare a şanselor de reuşită ale unor eventuali candidaţi PSD pentru colegiul numărul unu de Camera Deputaţilor, şi estimează că prima şansă o avea Marian Drăgan, prin cele 6.500 de voturi pe care le-a luat de la municipiu, a doua şansă îi revine lui Ninel Ţifrea, iar poate şansa a treia era a lui Ion Damian. Primii doi au distribuit în Călăraşi peste 50.000 de materiale de campanie. PSD afirmă că nu a cumpărat voturi în campania electorală de la alegerile locale, nici cu bani nici cu alte produse. Dacă cetăţenii îşi vor da votul pe o sticlă de ulei sau un milion de lei vechi, atunci Tărăcilă îşi asumă riscul

să piardă, pentru că susţine că nu va mitui electoratul pentru a obţine un post de parlamentar. Tărăcilă s-a deplasat, zilele trecute, la Bucureşti, în calitate de membru în Comisia Juridică ce trebuie să întocmească rapoarte pentru stabilirea procedurii de începere a urmăririi penale a miniştrilor Paul Păcuraru şi Codruţ Şereş. Faptele de care sunt acuzaţi sunt deosebit de grave, Păcuraru fiind acuzat de luare de mită, iar Şereş de spionaj şi trădare a secretelor de stat. Materialul probator, în general, este sărac şi se rezumă exclusiv la interceptări ale convorbirilor telefonice. În calitate de jurist, Tărăcilă afirmă că dosarele nu sunt foarte corect întocmite, cu condiţia ca probele prezentate în dosarele care au sosit pe masa comisiei să fie şi singurele. Membrii Comisiei Juridice au dorit să verifice legalitatea acestor interceptări, dar nu le-au fost puse la dispoziţie mandatele. Ce rol mai are Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, dacă aceste atribuţii cad în sarcina Parlamentului? Sunt actualii sau foştii miniştrii mai presus de lege? Vor avea membrii Comisiei Juridice curajul să trimită un ministru în justiţie pe baza unui dosar incomplet? Aparent, separarea puterilor în stat nu este chiar atât de... separată. Unii vor fi, tot timpul, mai „separaţi“ decât alţii. Marius TOMIŢĂ

Parlamentar „din amintiri“

„Politica nu este acum mai murdară decât cea din urmă cu 13 ani, ci mai aplicată, atunci politicienii erau mai poeţi, mai visători”

Ion Neagu, Neagu fost parlamentar în perioada 1990-1995, 1990-1995 s-a retras din Partidul Social-Democrat până anul acesta, revenind în forţă pentru a fi propus candidat în colegiul senatorial nr. 2. Se regăseşte în această echipă, a obţinut o experienţă managerială în aceşti 13 ani şi a suprapus-o peste experienţa acumulată până în 1995 în domeniul politic şi administrativ. Crede că a sosit momentul să candideze pe baza acestui program propus de PSD+PC, a găsit oameni cu care se înţelege bine, şi acesta este lucrul ce contează cel mai mult pentru cineva care vine din exterior, pentru că Ion Neagu s-a ocupat numai de afaceri, lucrând în acest interval preponderent pentru Mobexpert. A fost senator între 1990 şi 1992, deputat în perioada 1992-1995, după care a renunţat la funcţia de deputat pentru cea de prefect. „Politica nu este acum mai murdară

decât cea din urmă cu 13 ani, ci mai aplicată, atunci politicienii erau mai poeţi, mai visători. În 1990, echipa formată de mine cu Tărăcilă nu a avut nici măcar un poster, cu chipul nostru, afişat în judeţ. Încerc să intru în fugă pe turnantă, urmărind viteza partidului, dar nu este uşor. Trebuie să sar peste perioada de ucenicie. Sper să fac o echipă bună cu Tărăcilă, ca în 1990 sau 1992. Trebuie să învăţ foarte multe de la domnul Tărăcilă, pentru că această perioadă de absenţă m-a îndepărtat de problemele politice, nu le-am perceput decât prin intermediul presei. Nu doresc să mă fac de râs, pe mine sau pe colegi, şi chiar dacă mă voi bate cu senatorul PD-L Constantin Dumitru, nu mă sperii şi nu îl voi studia, îl voi lăsa pe el să mă studieze. Mă interesează, în primul rând, ce pot eu să transmit cetăţenilor, nu să vorbesc despre contracandidaţi. Vreau să transmit ce pot eu face pentru localităţi, pentru administraţiile locale“, declară „reactivatul“ Neagu. Tărăcilă declară că îl va consilia pe Neagu, cum va face şi cu echipa tânără a PSD începând cu anul 2012, declarând că, dacă va mai candida atunci, va fi pentru ultima oară. „În situaţia în care eu voi pierde, Jean Neagu va fi 100% senator. El are o şansă să piardă, ca eu să câştig“, afirmă senatorul Tărăcilă. Ion Neagu a activat în Parlament, în perioada cât a fost parlamentar, în comisia economică şi apoi în cea administrativă. S-ar simţi în largul său într-o comisie privitoare la construcţii, administraţie sau mediu. Rămâne de văzut dacă afaceristul Neagu va fi perceput de cetăţean ca viitor senator, sau participările acestuia în Parlament vor rămâne pierdute undeva... în Ne(a)gura timpului... (Marius TOMIŢĂ)


SEMNAL

5

Centrele de îngrijire adulţi, foarte solicitate La nivelul judeţului Ialomiţa funcţionează, în prezent, şase centre pentru adulţi. La Slobozia există Centrul de Îngrijire şi Asistenţă care oferă servicii rezidenţiale persoanelor cu handicap. Capacitatea acestuia este de 140 de locuri, în prezent fiind internate acolo 136 de persoane. În aceeaşi clădire funcţionează şi Centrul de Recuperare Neuromotorie de tip ambulatoriu, care oferă servicii de recuperare neuromotorie tuturor persoanelor cu handicap din Ialomiţa. Cei aflaţi în imposibilitatea de a se deplasa, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa asigură, gratuit, transportul acestora de la domiciliu la Centru. Capacitatea este de 15-20 de persoane pe serie, seria fiind de 10-15 zile, perioadă care se poate prelungi în funcţie de decizia medicului de specialitate. Persoanele cu handicap pot beneficia de servicii de fizioterapie, kinetoterapie, masaj, consiliere psihologică şi asistenţă medicală acolo unde este cazul. Tot la Slobozia a fost înfiinţat şi Centrul de Primire în Regim de Urgenţă pentru victimele violenţei în familie, de serviciile acestui centru beneficiind persoanele agresate şi cuplul mamăcopil. Capacitatea acestuia este de 9 locuri pentru o perioadă de două luni, cu posibilitatea prelungirii în cazul în care situaţia persoanelor respective nu a fost rezolvată. De asemenea, există şi un Centru Social de Urgenţă pentru persoanele fără adăpost care a fost dat în folosinţă

anul acesta şi care are o capacitate de 24 de locuri, cu o perioadă de găzduire de maxim două luni. În această perioadă, persoanele internate aici beneficiază de consiliere profesională, psihologică, sprijin pentru găsirea unui loc de muncă, a unei locuinţe, de asistenţă juridică şi medicală. Acest centru se adresează numai persoanelor din judeţul Ialomiţa. Un alt centru este „Căminul pentru persoane vârstnice ing. Vadim Rusu“ Balaciu, care are o capacitate de 50 de locuri şi 47 de beneficiari în prezent. Acest cămin funcţionează încă din anul 2006 şi oferă servicii rezidenţiale persoanelor vârstnice aflate în dificultate, în speţă consiliere psihologică, socială, juridică, asistenţă medicală, activităţi recreative, fiind organizate chiar şi excursii pentru cei internaţi aici. Centrul pentru persoane vârstnice Fierbinţi are o capacitate de 50 de locuri, beneficiarii serviciilor, oferite aici încă din 2007, fiind în număr de 30. Luminiţa Rotunzeanu, şeful Serviciului de Asistenţă Socială Persoane Adulte din cadrul DGASPC Ialomiţa, a declarat că „multe dintre cazuri sunt identificate chiar de asistenţii sociali din cadrul Direcţiei care merg pe teren, însă sesizările sunt făcute şi de asistenţii sociali din cadrul primăriilor, de familie, de rude şi uneori chiar de persoana în cauză“. În ceea ce priveşte colaborarea instituţiei în cauză cu asistenţii sociali din comune, aceasta este foarte bună, deşi primăriile comunale duc lipsă de cadre specializate şi au un număr mic de

asistenţi sociali, cele mai multe primării având doar un singur asistent social. „Noi sesizări avem, dar majoritatea sunt de la familiile persoanelor aflate în dificultate. Mai sunt şi cazuri pe care primăriile le sesizează“, a spus Luminiţa Rotunzeanu.

Bătrâni la mila altora Chiar dacă bătrânii sau persoanele adulte nu au posibilitatea de a plăti centrele unde sunt internaţi, rămân în continuare sub protecţia DGASPC. Costurile serviciilor de asistenţă medicală se impun numai în centrele de tip rezidenţial, cum sunt cele din Slobozia, Balaciu şi Fierbinţi. La Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Slobozia, contribuţia lunară se ridică la suma de 1.750.000 mii lei vechi de persoană cu handicap, reprezentând astfel 80 la sută din venitul său. La Centrele din Balaciu şi Fierbinţi, aceasta reprezintă 60 la sută din pensie, fără să se depăşească suma de 6.890.000 lei vechi. „Nu este o condiţie ca persoana internată într-un centru al DGASPC să aibă pensie, din contră, au prioritate cei care nu au nici un fel de venit, iar noi îi sprijinim, în felul acesta. La unităţile medico-sociale se întâmplă lucrul acesta, care nu sunt în subordinea instituţiei noastre, ei impun foarte tare să aibă pensie cei internaţi. Pentru persoanele vârstnice sau adulte, care nu au pensie, trebuie să plătească familia sau întreţinătorii legali. Dacă o persoană cu handicap nu are nici familie, nici venit, rămâne în centru, nu am dat până acum pe nimeni afară“, a subliniat şeful Serviciului de Asistenţă Socială Persoane Adulte. Condiţiile în aceste centre sunt deosebite, fiind respectate toate standardele de calitate. Mai mult decât atât, personalul este de specialitate şi nu se duce lipsă de cadre medicale, îngrijitori, psihologi, asistenţi medicali etc. „Există o cerere foarte mare de asistenţă în centrele de tip rezidenţial, dar noi, Direcţia, mergem şi pe prevenirea acestor situaţii“, a încheiat Luminiţa Rotunzeanu. Odată internaţi într-un astfel de centru, mulţi nu se mai întorc acasă din varii motive, fie că nu mai au pe nimeni care să le acorde îngrijiri, fie nu au posibilităţi materiale pentru a se întreţine. Astfel că se fac maxim 3-4 externări pe an.

Statul are doar intenţii legislative

CMYK

Dacă familia refuză să mai plătească suma lunară, atunci se apelează la instanţă, întrucât există un angajament faţă de persoana internată în centru. DGASPC încearcă, totuşi, pe cât posibil, să reintegreze bătrânii în familie. Pentru a diminua numărul mult prea mare de persoane internate în astfel de centre, s-a iniţiat un proiect în colaborare cu Autoritatea Naţională a Persoanelor cu Handicap, de a se pregăti asistenţi personali profesionişti, similar asistenţilor maternali profesionişti, pentru a lua în îngrijire bătrâni. „În legislaţie este prevăzut acest proiect, însă nu avem normele metodologice pentru asistentul personal profesionist. Este doar un proiect din anul 2006, dar nu a fost încă aprobat“, a mai spus şeful Serviciului de Asistenţă Socială Persoane Adulte din cadrul DGASPC, Luminiţa Rotunzeanu. Petronela MOROIANU

Ialomiţa APIA Ialomiţa, îngrijorată de amploarea cazurilor de ardere neautorizată a miriştilor Reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Ialomiţa şiau exprimat, în cadrul unei conferinţe de presă, îngrijorarea vizavi de amploarea cazurilor de ardere neautorizată a miriştilor şi a resturilor vegetale de pe terenurile agricole şi pajişti permanente, fapt care are consecinţe grave asupra mediului. Aceştia au constatat că arderea miriştilor este un fenomen frecvent în condiţiile în care perioadele de secetă afectează din ce în ce mai mult suprafeţele agricole. Aceste practici, autorizate în anumite situaţii, trebuie ţinute sub control, iar autorităţile trebuie să depună eforturi pentru prevenirea şi combaterea celor ilegale. APIA a solicitat ca, la orice sesizare privind arderea miriştilor, conducerea judeţeană să dispună, atât la nivel judeţean, cât şi local, deplasarea unor echipe de control pe teren pentru verificarea situaţiilor la faţa locului. Astfel, inspectorii APIA vor verifica legalitatea acţiunii, în speţă dacă există vreun aviz din partea autorităţilor de mediu şi, în cazul în care acţiunea se dovedeşte ilegală, vor obţine dovezi cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare. În cazul în care focul a fost provocat de o sursă necunoscută, fermierul trebuie să prezinte acte doveditoare care atestă faptul că toţi cei în măsură să acţioneze au fost înştiinţaţi în acest sens. Pentru prevenirea şi combaterea acestor practici ilegale şi dăunătoare mediului, APIA reaminteşte fermierilor că arderea neautorizată a miriştilor şi a resturilor vegetale reprezintă o încălcare a bunelor condiţii agricole şi de mediu, aşa cum sunt definite de legislaţia europeană şi naţională. De precizat faptul că fermierilor care nu respectă aceste condiţii li se vor aplica reduceri la suma totală de plată, conform modului de aplicare a sancţiunilor pentru nerespectarea GAEC (Good Agricultural and Enviromental Conditions). Din setul de 11 GAEC-uri, două dintre acestea se referă la interdicţia de ardere a miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenuri arabile şi pe pajişti permanente. Petronela MOROIANU


SEMNAL

6

A fi sau a nu fi... parlamentar

Senatorul PSD Doru Ioan Tărăcilă a întocmit bilanţul de senator, promis cu ceva timp în urmă, bilanţ ce sintetizează activitatea depusă de acesta în cei 18 ani consecutivi de parlamentar, în urma căruia „cel care are dreptul să judece este cetăţeanul“, cetăţean ce nu i-a fost oponent pe parcursul celor cinci mandate. Conform declaraţiilor acestuia, acest material nu va fi folosit în campania electorală din toamnă. „Acest tip de material nu poate fi folosit în campania electorală, pentru că în campanie trebuie să te adresezi cetăţeanului cu problemele lui, nu cu ale tale. În campanie, în momentul în care voi spune <Da, eu candidez>, nu acest tip de document îl voi folosi, ci lucrez la un alt material, întrucât consider, pe de o parte, oferta politică a PSD+PC generoasă, dar generală, iar pe de altă parte, strategia de dezvoltare a judeţului Călăraşi, botezată <o strategie pentru prosperitate>, ca o lucrare de ordin general, în care cetăţenii nu se regăsesc. Pot să vă spun că deja am lucrat 7 capitole importante din această strategie, în care se pleacă de la problemele generale ale cetăţenilor pentru a se ajunge la concluzii concrete care să se regăsească într-un plan de dezvoltare al judeţului, pe perioada 2008-2013. Şi vorbim de capitole legate de economie, care se vor regăsi în oferta electorală

pentru districtul uninominal de Senat nr. 1, la care, până acum, sunt singurul înscris. Pe colegiul nr. 2 de Senat s-a înscris, de la PSD, colegul meu, Neagu Ion. În campanie mă voi axa pe chestiuni legate de demografie, învăţământ, sănătate, agricultură, situaţii în care se regăsesc cetăţenii, şi nu eu. În primul rând, atunci când vorbim de judeţul Călăraşi, acesta e reprezentat de autorităţile publice judeţene şi trebuie să vorbim despre el ca despre un ansamblu, iar în al doilea rând, este corect ca eu să vorbesc numai pentru localităţile în care eu candidez. Şi mă voi referi strict la localităţile de la Călăraşi şi până la Gurbăneşti, Ileana şi Dorobanţu, deci de zona de est a judeţului. Aceasta este a doua componentă a acestei strategii judeţene. A treia componentă este cea în care colegii mei deputaţi candidează pe un colegiu uninominal mai mic, şi în care trebuie să se regăsească problemele specifice ale localităţilor respective. Pentru că, altfel, dacă le lăsăm ca în strategia de dezvoltare a judeţului, în momentul în care se vorbeşte despre dezvoltarea judeţului, se folosesc nişte termeni interesanţi, dar la nivel de generalităţi, dezvoltare şi modernizare infrastructură. Dorim doar să reparăm, pentru un colegiu uninominal, drumurile judeţene cuprinse între Cuza Vodă, Vâlcelele, Dragoş Vodă, între Borcea şi Ştefan cel Mare, sau mergând pe cealaltă zonă, între Luica şi Nana, sau să construim autostradă? Trebuie să spunem concret ce sprijinim, când vorbim de infrastructura rutieră. Când vorbim de infrastructura portuară, trebuie să ne gândim că cele două porturi, Călăraşi şi Olteniţa sunt moarte, de fapt, li s-a făcut, dacă nu mă înşel, parastas,de 20 de ani, deci, ele ar trebui revigorate şi repuse pe tapet. Vorbind despre utilităţi publice, în comunicaţii, sociale şi de mediu, vom discuta despre accesul tuturor

localităţilor la reţelele de alimentare cu apă, de canalizare, toate străzile să fie pietruite şi toţi cetăţenii să beneficieze de un trai decent. Se va face un studiu referitor la numărul de localităţi unde există aceste utilităţi şi numărul celor în care trebuie introduse. În domeniul învăţământului, trebuie constatat dacă unităţile pot scoate un absolvent pregătit într-un domeniu, sau doar un absolvent cu diplomă“, a declarat senatorul Doru Ioan Tărăcilă. Chiar dacă această activitate se suprapune peste cea întreprinsă de autorităţile locale, este necesară, deoarece trebuie bine cunoscut specificul zonei. Tărăcilă va prezenta un program real, pornind de la realităţile fiecărei localităţi. PSD doreşte dezvoltarea zonei rurale, care nu trebuie să se bazeze numai pe „asociaţii agricole şi câteva buticuri“. Vor trebui gândite societăţi de producţie care să însemne cel puţin 100 de locuri de muncă, pentru ca tinerii care termină o şcoală să fie determinaţi să nu părăsească aceste localităţi. Investitorii care doresc să valorifice resursele locale trebuie să fie încurajaţi şi sprijiniţi. În afară de oferta politică făcută de PSD, sau de oricare partid politic, pentru dezvoltarea localităţilor rurale din judeţul Călăraşi există Agenţia de Dezvoltare Regională şi proiectele la nivel de localităţi iniţiate de administraţia publică locală, deci trebuie realizată o corelare între activităţile întreprinse de aceste structuri teritoriale şi sprijinul acordat de parlamentarii călărăşeni de la nivel central. Oare judeţul Călăraşi va fi, cu adevărat, reprezentat în Parlament, sau va fi rampa de lansare în viaţa politică a unor persoane de care judeţul doreşte să se dispenseze? S-au făcut prea puţine lucruri pentru acest judeţ până acum, domnilor parlamentari, dar poate că votul uninominal va schimba statutul de parlamentar „din oficiu“ pe care îl căpăta deputatul, sau senatorul, ales pe listele de partid. Cel puţin, cetăţeanul va şti pe cine votează şi pe cine să tragă la răspundere. Marius TOMIŢĂ

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Slobozia Cu sediul în Slobozia, şos. Bucureşti – Constanţa nr. 1, judeţul Ialomiţa, tel. 0243/215.720, fax 0243/211.868

organizează licitaţie masă lemnoasă fasonată conform previziunii APV cotă prestări servicii 2008 Înscrierile la licitaţie se fac la sediul DS Slobozia în baza cererii formulate de agenţii economici interesaţi. Cererea de înscriere se depune până la data de 20.08.2008, ora 10.00. Preselecţia va avea loc în data de 20.08.2008, ora 14.00, la sediul Direcţiei. Agenţii economici se vor prezenta la preselecţie, prilej cu care vor putea achiziţiona caietul de sarcini, la preţul de 50 lei noi (inclusiv T.V.A.). Documentaţia de preselecţie va cuprinde: - Date de identificare agent economic - Număr de înregistrare a solicitării de participare - Numele conducătorului operatorului economic, semnătura şi ştampila acestuia - Documente de existenţă legală a firmei şi certificatul de bonitate financiară - Documente care atestă că operatorul economic nu înregistrează datorii la bugetul general consolidat - Documente care atestă că operatorul economic nu are datorii pentru masa lemnoasă achiziţionată de la RNP Romsilva. Licitaţia se va desfăşura la sediul DS Slobozia în data de 21.08.2008, ora 10.00 şi va fi deschisă cu strigare. Taxa de participare este de 100 lei noi (inclusiv T.V.A.) iar garanţia este de 2% din valoarea de începere a licitaţiei. Lista loturilor se găseşte şi pe internet, la adresa www.rosilva.ro unde sunt trecute şi garanţiile pentru fiecare lot şi locul depozitului. Loturile sunt la OS Feteşti şi sunt din următoarele sortimente: Buştean pentru furnir – 1.070 m.c. – pentru transport Auto – specia PL ea Buştean pentru furnir – 1.110 m.c. – pentru transport naval – specia PL ea Buştean pentru cherestea – 355 m.c. – pentru transport Auto – specia PL ea Buştean pentru cherestea – 530 m.c. – pentru transport naval Lemn pentru diverse utilizări (L lucru) – 1.504 m.c. – pentru transport Auto – specia PL ea Lemn pentru diverse utilizări (L lucru) – 940 m.c. – pentru transport naval – specia PL ea

Călăraşi Incendierea controlată a miriştilor este interzisă în weekend În data de 4 august, la sediul Instituţiei Prefectului, a avut loc şedinţa extraordinară a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi, având pe ordinea de zi analiza situaţiei generate de incendiile ce afectează suprafeţele agricole şi elaborarea unor măsuri pentru combaterea acestui fenomen. Astfel, în urma consultărilor, membrii C.J.S.U. au formulat o hotărâre privind aprobarea măsurilor de limitare a arderilor controlate de mirişte, stufăriş sau vegetaţie uscată. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a stabilit un set de măsuri în vederea limitării arderilor controlate, vizând interzicerea acestora începând cu vineri ora 12.00 până luni, la ora 08.00. De asemenea, nu se eliberează acceptul pentru arderi controlate la distanţe mai mici de 2 km faţă de autostradă, drumuri naţionale şi judeţene şi la mai puţin de 200 m de păduri, şi nu se aprobă incendierea pe timpul nopţii, arderile controlate urmând a se efectua astfel încât operaţiunea să se finalizeze până la lăsarea întunericului. Pentru utilizatorii de teren care solicită acceptul pentru arderi controlate pe mai mult de 100 ha, se va solicita studiu de impact asupra mediului. Pe durata avertizărilor meteorologice de caniculă, cod galben, portocaliu sau roşu, se interzice arderea controlată a miriştilor. Arderile controlate de mirişte se vor executa numai în prezenţa membrilor serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă de pe raza localităţii pe care se află terenul (parcela). S-a aprobat constituirea unei comisii mixte de analiză a cererilor pentru obţinerea acceptului de igienizare prin ardere a unor suprafeţe agricole, avându-i în componenţă pe Ciofu Ion, de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi, Tudor Ionuţ, de la Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi, Arpăşanu Virgil, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi pe Sandu Costandache, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Călăraşi. Comisia va elabora un punct de vedere care va sta la baza emiterii „Acceptului“ de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, se va întruni de trei ori pe săptămână, iar pentru deplasarea în teren se va folosi un autoturism de la Agenţia pentru Protecţia Mediului. A.P.M. Călăraşi va comunica, zilnic, Instituţiei Prefectului şi Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, modul de soluţionare a solicitărilor depuse pentru emiterea „Acceptului pentru igienizarea prin arderi controlate“. Secretariatul Tehnic Permanent al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă va comunica această hotărâre tuturor celor interesaţi. Marius TOMIŢĂ


SEMNAL

7

Pentru ce atâtea leasing-uri, domnilor consilieri locali?!

Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport şi Tineret mai vrea un microbuz şi pentru transportul echipei de handbal fete Deşi n-ar mai trebui să ne surprindă modul în care este cheltuit banul public de către cei care administrează bugetul local al municipiului, încă rămânem cu gura căscată când vedem cum o dorinţă nebună îi mână pe aleşii noştri la un astfel de gest. Şi iată un exemplu concret: interesul deosebit manifestat de consilierii locali ai PSD pentru aprobarea unui proiect de hotărâre care viza achiziţionarea prin leasing a unui microbuz cu 18 locuri considerat a fi necesar de către Direcţia municipală pentru Cultură, Sport şi Tineret.

O Direcţie strângătoare

Această solicitare a rezultat ca urmare a înfiinţării echipei de handbal fete, care, în sezonul 2008-2009, va activa în Divizia A, devenind, astfel, necesară cumpărarea unui mijloc de transport pentru deplasările echipei în localităţile în care va susţine meciurile de campionat, cupă, jocuri amicale şi antrenament sau cantonament. Pentru că ştim cu toţii că astfel de maşini s-au mai achiziţionat de către Direcţia în cauză, am fost la fel de curioşi ca şi consilierul local Radu Paros să aflăm câte astfel de microbuze sunt în dotarea Direcţiei municipale de Cultură, Sport şi Tineret, care sunt aceste maşini, dacă mai este sau nu nevoie pentru încă unul... Dar, din păcate, directorul, cel mai în măsură să ofere explicaţiile, se afla în concediu, iar Ionuţ Răileanu, membru în Consiliul de

Administraţie, nu a putut spune absolut nimic despre toate acestea, noi rămânând astfel la fel de neinformaţi ca la început. Insistenţele lui Radu Paros de a obţine informaţiile solicitate nu au făcut decât să-i deranjeze pe colegii săi, consilierii social-democraţi, care considerau absolut necesară o astfel de achiziţie. „M-a surprins această solicitare, pentru că ştiam că este vorba să se transfere un microbuz de la DADP către Clubul Sportiv Municipal pentru deplasarea sportivilor la competiţii şi ştiam că mai era prins în buget, ceea ce reiese şi din referatul Direcţiei economice, un alt autobuz, de 28+1+1 locuri, care urma să fie achiziţionat în leasing. De aceea am vrut să mă lămuresc, pentru că se spune că acest microbuz va fi pentru echipa de handbal şi vroiam să ştiu dacă este special pentru această echipă sau nu, dacă există un program competiţional care se suprapune cu al celorlalte echipe. Mă gândesc, totuşi, că, în curând, o să se ceară microbuz şi pentru echipa de atletism, pentru cea de lupte. În mod normal ar fi trebuit să avem un program competiţional, să vedem dacă este întradevăr necesar sau nu un astfel de leasing, sau putem să închiriem un astfel de mijloc de transport de la firme care se ocupă cu astfel de transporturi“, a declarat consilierul local Radu Paros.

Ce spune primarul e literă de lege

Este cunoscut faptul că, în Consiliul local Slobozia, social-democraţii sunt majoritari, iar deciziile se iau fără a se ţine cont şi de punctul de vedere al celorlalţi consilieri locali care sunt în minoritate şi, chiar dacă se ia în considerare, oricum, proiectul trece sau nu după bunul plac al pesediştilor. Şi, cum ceea ce spune primarul Gabi Ionaşcu, iniţiatorul majorităţii proiectelor de hotărâre, e literă de lege pentru colegii consilieri, nimeni nu mai bagă de seamă că unui proiect îi lipseşte o fundamentare, că informaţiile prezentate nu sunt suficiente, că persoana care ar trebui să informeze lipseşte şi câte şi mai câte. Dar, după cum spuneam, nu e o problemă pentru majoritarii care aprobă pe bandă proiectele de hotărâre, în ciuda nemulţumirilor prezentate de ceilalţi colegi. În concluzie, deşi informaţiile oferite nu erau suficiente, iar în raportul Direcţiei Economice se precizează clar că „din analiza poziţiei nr. 50 din lista de investiţii pe anul 2008 reprezentând achiziţia unui autobuz de 28+1+1 locuri, deoarece în baza HCL 107/15.05.2008 s-a aprobat achiziţia prin leasing pe 5 ani, corespunzător anului 2008 este utilizată suma de aproximativ 60.000 de lei”, proiectul de hotărâre, al cărui iniţiator a fost nimeni altul decât primarul Ionaşcu, a fost aprobat de consilierii locali social-democraţi fără prea mult efort în direcţia aflării detaliilor, destul de importante în acest caz, dat fiind faptul că era vorba de…banul public. Petronela MOROIANU

Au sărit din „Sala Polivalentă“ direct în „Bazinul de înot didactic“ „Saltul“ acesta se întâmplă la Slobozia, la dorinţa Companiei Naţionale de Investiţii (CNI) SA, care propune şi promite investiţii fără final. Despre ce este vorba? În urma unei adrese remise Primăriei municipiului Slobozia, CNI SA a solicitat un amplasament din intravilanul localităţii pentru realizarea unui bazin de înot didactic-şcolar, investiţie care se va realiza prin Programul Naţional de Investiţii. Pentru derularea acestuia, însă, este necesară asigurarea de către Consiliul local a unei suprafeţe de teren de minim 3.000 de metri pătraţi pentru o construcţie de 1.500 de metri pătraţi, dar care să aibă toate utilităţile necesare (energie electrică, alimentare cu apă, canalizare pluvială şi menajeră, gaze naturale şi acces la carosabil). Problema este că, dacă stăm bine şi ne gândim, în 2004, în cadrul unei vizite a ministrului, la vremea aceea,

DA VINCI S.R.L S.R.L.. S.C.

- producător tablă tip ţiglă - dealer panouri sandwich - hale industriale - importator direct ferestre - mandardă si sisteme solare ROTO

Miron Mitrea, acesta a promis că va aloca bani, în maxim o lună, pentru construirea unei Săli Polivalente, bani care nu au ajuns nici până acum, iar acolo am văzut câteva săpături şi... cam atât. Dacă CNI nu a avut bani să demareze respectivul proiect, deşi acela era întocmit, acum dispune de bani pentru demararea altui proiect? Sau îl începe şi pe-acesta şi îl termină şi pe celălalt? Suntem foarte curioşi să aflăm felul cum gândeşte această Companie Naţională de Investiţii, întrucât perioada de timp în care se va face acest bazin de înot nu se cunoaşte, ca să nu mai vorbim de multe alte aspecte.

Primăria Slobozia s-a conformat… degeaba? În urma unei hotărâri a Consiliului local, emisă în 2003, acesta a adoptat

ANGAJEAZĂ în condiţii avantajoase REPREZENTANŢI VÂNZĂRI punct de lucru Slobozia, judeţul Ialomiţa. C.V.-urile se vor depune la tel/fax 0243.231.066

un PUZ „Parcul Tineretului“ care cuprinde şi un amplasament pentru un bazin de înot şi care se va afla în partea de Vest a zonei studiate în Planul Urbanistic Zonal, în continuarea sălii de sport, unde se găsesc şi utilităţile solicitate de CNI. Primarul Gabi Ionaşcu, iniţiatorul proiectului de hotărâre aflat pe masa consilierilor locali în ultima şedinţă de luna trecută a Consiliului local Slobozia, s-a arătat destul de încrezător în realizarea acestui proiect, care nu un stârneşte interes deosebit din partea celor care-l finanţează, atât timp cât, după acum aminteam mai sus, nici proiectul construirii unei Săli Polivalente nu a fost unul de succes. Petronela MOROIANU

Ialomiţa Expoziţie cu vânzare, la Slobozia „Cavi Expo Fashion“ s-a numit expoziţia cu vânzare care s-a desfăşurat în perioada 6-10 august, în incinta Sălii de Sport a Liceului „Al. I. Cuza“ din Slobozia. Cei interesaţi au putut achiziţiona confecţii din piele şi blană, confecţii textile, produse de marochinărie, încălţăminte, lenjerii de pat şi confecţii pentru copii. La deschiderea expoziţiei au fost prezenţi viceprimarul Stoica Alexandru, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa, Nicolae Stanca, precum şi alţi invitaţi. Aflaţi la cea de-a treia ediţie în municipiul Slobozia, producătorii au declarat că au avut succes şi la ediţiile anterioare, în prezent fiind înregistrate de către organizatori un număr mai mare de cereri din partea expozanţilor. „Am mai fost la o expoziţie şi data trecută şi am avut vânzare însemnată. Slobozenii s-au înghesuit, aş putea spune, la acest târg. Cu siguranţă, dacă vom mai fi invitaţi, o să mai venim“, a declarat un producător de confecţii din piele şi blană. La eveniment au participat 30 de firme expozante din întreaga ţară, iar cu această ocazie slobozenilor li s-a oferit şansa participării la o tombolă în urma căreia câştigătorii au primit electrocasnice, televizoare şi produse din târg. Petronela MOROIANU

Grupul Agricover- Unicul furnizor de produse şi servicii complete pentru agricultură Prin lansarea activităţii Agricover Credit IFN, Grupul Agricover devine unicul furnizor de soluţii complete pentru agricultură din România, acoperind toate produsele şi serviciile necesare unui fermier pentru a-şi desfăşura şi dezvolta activitatea: producţie de seminţe pentru culturile agricole, distribuţia pachetelor tehnologice (sămânţă alături de produsele fitosanitare şi îngrăşămintele corespunzatoare), livrarea produselor direct la ferme, consultanţă de specialitate, servicii de depozitare, sprijin în valorificarea recoltelor, transportul recoltelor către silozuri şi, prin compania Agricover Credit - servicii financiare (pre- finanţare, credite pentru înfiinţarea şi întreţinerea recoltelor, achiziţia utilajelor agricole etc). “Grupul Agricover acoperă integral circuitul client-furnizor-client în relaţia cu fermierii şi procesatorii, constituindu-se în elementul central al unui ciclu complet în agricultură. Urmărind să furnizeze fermierilor soluţii complete pentru afacerea lor, Grupul Agricover a înfiinţat compania Agricover Credit IFN SA, care oferă produsele şi serviciile financiare specializate atât de necesare fermierilor. În consecinţă, practic punem la dispoziţia fermierilor orice produs sau serviciu de care aceştia au nevoie pentru desfăşurarea activităţii”, a arătat Robert Arsene, Director General al Grupului Agricover. Astfel, pentru fiecare fermier român, Grupul Agricover poate fi partenerul care îi oferă atât produse de calitate, cât şi toate serviciile de care acesta are nevoie: obţinerea de finanţări, asigurarea transportului inputurilor şi apoi a recoltelor, valorificarea şi depozitarea acestora etc. „Fermierii parteneri Agricover au posibilitatea de a se dedica exclusiv înfiinţării şi întreţinerii recoltelor, cu scopul de a obţine cele mai bune producţii şi recolte de calitate”, a subliniat Robert Arsene. Furnizând fermierilor „orice, oricând, oriunde”, dar „totul” în condiţii de foarte bună calitate, Grupul Agricover şi-a asigurat o poziţie puternică pe piaţa de profil. Agricover acoperă întreg teritoriul României prin 800 de angajaţi structuraţi în şase divizii şi companii care asigură integrarea completă a tuturor produselor şi serviciilor menţionate anterior: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Sămânţă, Agricover Silozuri, Agricover Logistică şi Agricover Credit.


SEMNAL

Ialomiţa Acte de identitate şi stare civilă pentru cetăţenii români de etnie romă Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Ialomiţa – în calitate de beneficiar – desfăşoară activităţile necesare implementării proiectului „Acte de identitate şi stare civilă pentru cetăţenii români de etnie romă“, contractat în cadrul Programului Phare RO 2005/017-553.01.01. „Accelerarea implementării strategiei naţionale pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor“. Proiectul are drept scop reducerea numărului de cetăţeni de etnie romă fără acte de identitate şi stare civilă, din localităţile Slobozia, Urziceni, Feteşti, Ţăndărei, Căzăneşti, Bărbuleşti, Bărcăneşti, Borduşani, Borăneşti, Ion Roată, Manasia, Moviliţa, Sineşti şi Traian. Până în prezent, a avut loc diseminarea proiectului în localităţile Bărbuleşti, Sineşti, Ion Roată, Slobozia – cartier Bora, Borduşani, Feteşti – cartier Vlaşca, Traian, Moviliţa, Borăneşti şi au fost preluate în teren imaginile şi documentele necesare eliberării actelor de identitate în localităţile Bărbuleşti, Sineşti, Ion Roată, cartierul Bora din muncicipiul Slobozia, Moviliţa şi Borăneşti. Supunem atenţiei cetăţenilor faptul că în lipsa certificatelor de stare civilă şi actelor de identitate nu se pot legitima în faţa autorităţilor şi nu pot beneficia de drepturile conferite de lege, astfel, neavând acces la serviciile sociale. De aceea, avem rugămintrea ca cetăţenii de etnie romă din localităţile mai sus precizate să manifeste deschidere faţă de scopul proiectului, precum şi solicitărilor voluntarilor implicaţi în activitatea de colectare a datelor. Informaţii suplimentare se pot obţine de la reprezentanţii primăriilor partenere în proiect sau de la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Ialomiţa. Persoană de contact, Nicolae Chiriţă, manager de proiect, telefon 0243/235117; e/mail: djepil@gmail. com. Pentru eventuale informaţii şi sesizări referitoare la proiectele Phare, contactaţi: cfcu.phare@ mfinante.ro. Pentru mai multe informaţii despre relaţiile dintre România şi Uniunea Europeană, vizitează www. infoeuropa.ro.

8 Radu Ion, primarul comunei Coşereni:

„Peste 4 ani, cu toţii vom beneficia de condiţii mult mai bune de trai“ Coşereni, comuna situată în partea de vest a judeţului Ialomiţa, în lunca de pe dreapta văii Ialomiţa, este formată din satele Coşereni (reşedinţa administrativă), Sinteşti (2 km spre est) şi Borăneşti (4 km spre est). Are ca vecini comunele Moviliţa, Drăgoeşti (sud), Bărcăneşti (est), Dridu (vest), Armăşeşti şi Urziceni (nord). Suprafaţa comunei este de 7.818 ha, iar în lunca Ialomiţei se află pădurile Strangea, Bălăceanu, Coşereni, Borăneşti, iar pe câmp, la sud de Borăneşti, este pădurea Chiroiu. Denumirea localităţii Coşereni vine de la termenul „Coşerele“ care desemna un fel de staule sau grajduri pentru vite, lângă care, de regulă, apăreau şi locuinţe. Aceste „Coşerele“ erau similare e stânelor, târlelor şi odăilor, care se întindeau în toată Muntenia răsăriteană, până la Dunăre. În vizita noastră în comuna Coşereni, am stat de vorbă cu edilul acesteia, Radu Ion.

Reporter: Ce proiecte aţi realizat până în momentul de faţă şi care sunt priorităţile pentru următoarea perioadă? Radu Ion: Un prim exemplu este proiectul de realizare a unei reţele de alimentare cu apă a localităţii, lucrare necesară pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al locuitorilor noştri. Cetăţenii beneficiază de apă, dar pot spune că, din momentul în care am achiziţionat o nouă pompă, aceştia beneficieză de apă nonstop. Aproximativ 60% din populaţia comunei este branşată la conducta de apă, însă aşteptăm finanţările necesare pentru reabilitarea, modernizarea şi extinderea instalaţiei, deoarece conducta actuală este foarte veche. Comuna nu beneficiază, însă, de un sistem de canalizare, dar această utilitate face parte din proiectele prioritare ale comunei. Gospodăriile din comuna Coşereni sunt racordate la sistemul naţional energetic în proporţie de 100%. În prezent, comuna nu dispune de reţea de alimentare cu gaze naturale, dar aducţiunea de gaz metan constituie un alt proiect prioritar al administraţiei locale pentru perioada 2007 - 2013. În ce priveşte asigurarea serviciilor medicale în comuna Coşereni, aceasta se face de către un dispensar uman, iar serviciile sanitar-veterinare sunt asigurate de către un dispensar veterinar. Unitatea administrativă beneficiază de două farmacii umane şi una veterinară. Sperăm ca şi pentru aceste proiecte să atragem fonduri şi să le vedem finalizate într-un timp cât mai scurt. Legat de infrastructură, putem spune că la momentul de faţă avem străzile pietruite în totalitate. Pentru următorii

3 ani ne-am propus o multitudine de proiecte, destul de importante, iar printre cele deja finalizate se numără dotarea administraţiei locale cu aparatură electronică, dotări pentru intervenţii în caz de urgenţă, realizarea lucrărilor de cadastru imobiliar intravilan şi extravilan, reactualizare PUG, extinderea reţelei de iluminat public, închiderea actualelor platformelor de gunoi, amenajarea şi dotarea unui centru de joacă şi recreere pentru copiii de la grădiniţă, reabilitarea Căminului Cultural pe exterior. Avem în perspectivă întărirea digului de apărare şi protecţie împotriva inundaţiilor, astfel încât acestea să nu mai reprezinte un pericol pentru noi toţi. În plus, pentru a îmbunătăţi aspectul estetic al comunei Coşereni, dorim amenajarea de alei pietonale. Înfiinţarea unui nou dispensar în comună reprezintă un proiect la fel de important şi sperăm ca, pe măsură ce vom obţine fondurile necesare, să finalizăm tot ce ne-am propus. Rep: Vacanţa de vară a elevilor se apropie de sfârşit, urmând ca elevii să reînceapă activitatea şcolară. Cum se prezintă instituţiile de învăţământ? Radu Ion: Grădiniţa arată foarte bine, aceasta a fost refăcută cu 2-3 ani în urmă, practic a fost total reabilitată,, iar în ceea ce priveşte fondurile, acestea au venit prin Banca ca Mondială, valoarea totală ă a investiţiei fiind d de aproximativ 12.000 de euro. o. Acum, grădiniţa a dispune de un grup sanitar interior, în clase a fost

montat parchet. Se doreşte montarea ferestrelor de tip termopan la etajul şcolii şi dotarea acesteia cu o centrală termică. Ne-am propus, de asemenea, reabilitarea grădiniţei din Pătrime, astfel încât şi preşcolarii de acolo să beneficieze de condiţii optime de studiu. În plus, dorim să facem aprovizionarea cu lemne, atât pentru şcoli cât şi pentru grădiniţe. Cu siguranţă, până pe 15 septembrie, toate instituţiile de învăţământ vor fi pregătite să primească elevii. Rep: Cetăţenii au apreciat eforturile depuse de-a lungul anilor, au avut încredere în dvs. şi v-au oferit votul încă o dată. Aveţi nevoie de sprijinul acestora şi pentru următorii 4 ani? Radu Ion: Votul cetăţenilor a reprezentat un impuls pentru mine, votul lor înseamnă că trebuie să depun mai multe eforturi, astfel încât proiectele începute să fie finalizate, dar şi să atrag mai multe fonduri europene. Îi asigur de întreaga mea preocupare pentru bunul mers al localităţii, astfel încât viaţa lor să fie mai bună să avem o comună frumoasă şi curată! Ca şi până acum, am mare nevoie de sprijinul cetăţenilor şi sunt convins că peste 4 ani, cu toţii vom beneficia de condiţii mult mai bune de trai! (Adriana DĂNILĂ)


9

SEMNAL

Personalităţi şi vedete în vizită la Instituţia Prefectului Călăraşi Vineri, 1 august, Instituţia Prefectului Călăraşi a primit vizita Managerului de Proiect din partea Băncii Mondiale, Daniela Petrescu, pentru verificarea stadiului lucrărilor de reabilitare a

Palatului Administrativ al judeţului. Reprezentanta Băncii Mondiale, însoţită de subprefectul Cornel Coman, de reprezentantul autorităţii de management din cadrul Consiliului Judeţean şi de cei ai companiilor de construcţii implicate în proiect, a trecut în revistă stadiul de realizare şi calitatea lucrărilor. Mai mult, având în vedere preluarea, de către Instituţia Prefectului, a serviciilor publice comunitare pentru eliberarea permiselor auto şi paşapoartelor, ulterior elaborării şi aprobării proiectului, au avut loc consultări cu privire la modificările necesare a fi aduse proiectului iniţial. Intervenţia se impune pentru ca Palatul Administrativ să poată oferi cadrul cel mai bun de activitate serviciilor din componenţa Instituţiei Prefectului şi mai ales confortul necesar pentru cetăţenii care au nevoie de acestea. În aceeaşi zi de vineri, subprefectul Cornel Coman şi consilierul pe probleme de integrare europeană, Gabriel Oancea, au susţinut un dialog cu reputatul scriitor Mircea Eugen Burada. Domnia sa, alături de regretatul Vintilă Corbul, a oferit publicului românesc numeroase cărţi de succes, scenariile în baza cărora regizorul Sergiu Nicolaescu a realizat filmele de aventuri „Un comisar acuză“, „Duelul“, „Revanşa“, dar şi cea mai vizionată peliculă românească din toate timpurile, comedia „Nea Mărin miliardar“. După ce a activat o lungă perioadă în Franţa, Eugen Burada s-a implicat în organizarea mişcării patronale româneşti. În calitate de reprezentant al Consiliului Naţional al Patronilor din România şi de Director Executiv al Uniunii Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Burada a solicitat sprijinul Instituţiei Prefectului în sensul revitalizării activităţii patronale din judeţul Călăraşi şi a orientării acesteia către noile orizonturi, deschise de integrarea europeană. Alegerea judeţului Călăraşi de către Eugen Mircea Burada a fost favorizată şi de faptul că, după cum chiar acesta a mărturisit, tatăl său a lucrat, vreme de zeci de ani, în cadrul Şantierului Naval Olteniţa. În afară de promisiunea sprijinului solicitat, Burada a mai primit, din partea Instituţiei Prefectului, Placheta Aniversară „175 de ani de activitate prefectorală în Călăraşi“, precum şi consistente materiale de prezentare a profilului economic al judeţului şi a oportunităţilor de investiţii în economia locală. Tot vineri, 1 august, Instituţia Prefectului a primit vizita artiştilor Vasile Mincu şi Victor Yila, reprezentanţi ai Fundaţiei „Vouă“, alcătuită din membrii grupului satiric cu acelaşi nume. Motivul întâlnirii a fost acela al lansării unui ambiţios proiect naţional de promovare şi modernizare a dansului românesc.

Considerat ca un veritabil suport al afirmării identităţii naţionale şi al consolidării brand-ului de ţară, dansul românesc poate căpăta, în viziunea autorilor proiectului, valenţe deosebit de interesante, dacă este modernizat şi pus în tiparele vremii. Alături de membrii Fundaţiei „Vouă“, un alt nume mare implicat în proiect este acela al renumitului maestru coregraf Marin Barbu, personalitate marcantă a folclorului românesc. Argumentată de originea călărăşeană a lui Vasile Mincu (născut în satul

Progresu, comuna Sohatu), dar şi de legăturile pe care artistul congolez Victor Yila le-a stabilit în reşedinţa de judeţ (unde a fost cununat şi a cununat, la rândul său), vizita la Călăraşi s-a concretizat şi în stabilirea unor contacte utile cu Direcţia Judeţeană de Cultură şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiilor. Stabilirea de relaţii cu cele două instituţiifanion ale culturii

călărăşene a fost realizată cu sprijinul conducerii Instituţiei Prefectului, care şi-a exprimat încrederea în excelentul potenţial al acestui demers artistic. Marius TOMIŢĂ


SEMNAL Călăraşi - Ialomiţa

10

Concursurile Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă” – Cupa Căpitan Pavel Zăgănescu - a adus premii reprezentanţilor ISU Călăraşi şi Ialomiţa

Lista societăţilor comerciale care înregistrau obligaţii restante faţă de bugetul general consolidat a fost actualizată Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ialomiţa informează contribuabilii că a fost actualizată Lista societăţilor comerciale care înregistrau obligaţii restante faţă de bugetul general consolidat, precum şi cuantumul acestor obligaţii restante la 30 iunie 2008 şi neachitate până la data publicării. Liliana Ciomârtan, purtătorul de cuvânt al DGFP Ialomiţa, a declarat că, „la finele semestrului I 2008, erau înregistraţi peste 600 de agenţi economici care aveau datorii la bugetul generat consolidat, comparativ cu luna decembrie a anului precedent, când erau înregistraţi în baza de date un număr de 743 de agenţi economici“. Obligaţiile restante la data de 30 iunie curent au fost în cuantum total de 34.291 mii lei, comparativ cu sfârşitul anului 2007 când suma totală a creanţelor bugetare era de 39.708,3 mii lei. Astfel, la bugetul de stat sunt înregistrate datorii în cuantum de 21.674,4 mii lei, la C.A.S. în sumă de 8.824 mii lei, la C.A.S.S. aproximativ 3.000 de lei, iar la şomaj datoriile se ridicau la 897,3 mii lei. „Nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor, potrivit Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 551/2003, microîntreprinderile clasificate potrivit Legii nr. 346/2004, contribuabilii persoane juridice pentru care a fost declanşată procedura insolvenţei, reglementată de Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi contribuabilii care au contestat debitele şi au exercitat căile de atac prevăzute de lege“, a mai spus Liliana Ciomârtan. Petronela MOROIANU

Sergent major Căciulă Răduţ ISU Călăraşi La începutul săptămânii trecute, în incinta Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, s-a desfăşurat prima probă a fazei pe zonă din cadrul „Concursurilor Serviciilor Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă” – Cupa Căpitan Pavel Zăgănescu -, la care au participat Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă din judeţele Ialomiţa, Constanţa, Tulcea şi Călăraşi. Proba „Scara de fereastră” desfăşurată luni, 4 august, a constat în alergarea (deplasarea) şi transportul unei scări de la linia de start

Sergent major Stoiciu Ionuţ ISU Călăraşi

Sergent major Mangiurea Florin - ISU Ialomiţa

probele „Pista cu obstacole”, „Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă”, şi „Ştafeta 4x100 de m” în zilele de marţi, şi miercuri, la stadionul Municipal Călăraşi. Aşadar, ultima probă din cadrul Concursurilor Serviciilor Profesioniste „Cupa Pavel Zăgănescu” - faza pe zonă a cuprins proba „Ştafeta 4x100m” care a fost câştigată de lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Barbu Ştirbei al judeţului Călăraşi, care a realizat un timp de 65``(secunde),31( sutimi). Ca şi la celelalte probe desfăşurate zilele trecute, lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi s-a clasat la final pe locul I cu un timp total de 32``(secunde),

89(sutimi), fiind urmat de lotul Inpectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu” al judeţului Ialomiţa, cu un timp total de 387``,65. Pe locul III s-a situat lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa, cu un timp total de 403``,41, iar pe locul IV lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Delta” al judeţului Tulcea cu un timp total de 407``,66. Echipele participante au primit diplome, medalii şi premii din partea organizatorilor. Faza finală a Concursurilor Serviciilor Profesioniste „Cupa Pavel Zăgănescu” va avea loc la începutul lunii septembrie, la o dată care se va stabili ulterior şi se va desfăşura tot la Călăraşi.

(pe două culoare paralele) şi urcarea (escaladarea) unui turn de 13,12 metri prevăzut cu trei ferestre. La această probă, lotul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi a obţinut locul I, fiind urmat de lotul ISU Ialomiţa (locul II) şi lotul ISU Tulcea (locul III). La individual, locurile I şi II au fost ocupate de reprezentanţii ISU „Barbu Ştirbei” Călăraşi – sergent major Stoiciu Ionuţ, respectiv sergent major Căciulă Răduţ, iar locul III a revenit sg. maj. Mangiurea Florin, reprezentant al ISU Ialomiţa. Concursurile au continuat cu

Sute de amenzi aplicate pentru nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice secerişului În luna iulie a.c., cadrele Inspecţiei de Prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi au efectuat 159 de controale la Societăţi agricole, Operatori economici, Instituţii şi Obiective de Investiţii. În urma controalelor au fost constatate 597 deficienţe, dintre care 98 au fost soluţionate pe timpul controalelor, inspectorii sancţionând restul deficienţelor (499) cu amenzi în valoare de 143.800 lei. Principalele nereguli constatate la efectuarea secerişului şi la recoltarea cu combine din lan au fost: neprotejarea lanurilor faţă de drumuri, masive păduroase şi căi ferate cu care se mărginesc prin realizarea de de fâşii paralele arate; neasigurarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor şi neinstruirea salariaţilor societăţilor agricole în domeniul situaţiilor de urgenţă. Deşi au fost aplicate un număr foarte mare de sancţiuni contravenţionale se continuă incendierea miriştilor fără acceptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Călăraşi şi înştiinţarea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi, contrar prevederilor art. 96, pct. 9 din O.U.G. nr. 195/2005. În luna august vor continua controalele tematice la societăţi agricole, operatori economici şi persoane fizice deţinătoare de terenuri agricole în vederea verificării adoptării măsurilor de apărare împotriva incendiilor specifice secerişului.

Apel umanitar

Prefectura Ialomiţa, alături de sinistraţi

Ploile abundente din ultima vreme au provocat în unele regiuni din România inundaţii ce au pus în pericol vieţile oamenilor şi au distrus bunurile acestora. În acest moment, situaţia este critică în multe judeţe din ţară, iar cei asupra cărora s-a abătut furia naturii au mare nevoie de sprijinul nostru, al semenilor. De aceea, prefectul judeţului Ialomiţa, Stelian Caramitru, a iniţiat o campanie umanitară pentru ajutorarea persoanelor afectate de inundaţii şi, în acelaşi timp,

face apel către toate autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi societatea civilă, să se implice în colectarea alimentelor de bază, apă, materiale de construcţii, îmbrăcăminte şi orice le poate uşura traiul oamenilor în astfel de momente. De asemenea, prefectul a transmis o circulară către toate primăriile să se mobilizeze în vederea colectării de alimente şi bunuri ce pot fi utile persoanelor din zonele inundate. Cei care doresc să participe la

această acţiune sunt rugaţi să se adreseze Cancelariei Prefectului la tel./fax. 0243230458 sau e-mail: cancelarie@ prefecturaialomita.ro. De asemenea, pentru donaţii în bani, Centrul Cultural al MIRA a deschis următorul cont: cod fiscal: 5727418, cont IBAN: RO30TREZ7055005XXX000187, Trezoreria Sectorului 5 Bucureşti.

Jandarmii ialomiţeni, pregătiţi să intervină

dacă este nevoie Şi lucrătorii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Ialomiţa sunt pregătiţi să intervină, la nevoie, în zonele afectate de inundaţii, atât cu efective cât şi cu mijloacele din dotare (autocamioane, ambarcaţiuni etc.). Dacă vor fi solicitaţi, jandarmii ialomiţeni vor acţiona alături de colegii lor din ţară pentru ajutorarea sutelor de familii rămase fără agoniseala de-o viaţă.


11

SEMNAL

Succesul Festivalului Internaţional „Hora Mare“ mută capitala culturală a României la Călăraşi

Elisabeta Neagu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Călăraşi, organizatorul festivalului internaţional de folclor „Hora Mare“, ajuns la a XVI-a ediţie anul acesta, s-a întrecut pe sine însăşi şi a avut drept invitaţi şi participanţi ansambluri de înaltă ţinută artistică, venite din marile capitale europene. A fost reprezentată cu cinste Grecia, de ansamblul „Horostasi“, care a avut o evoluţie extraordinară, a participat grupul Tuana, din Ankara, ce a fost declarat trei ani consecutiv, de către Ministerul Culturii, ansamblul reprezentativ al Turciei, ansamblul „Kalina“ din Wroclaw, Polonia, constituit din studenţi ai Academiei de Dans, membru al Academiei de Dans Folcloric din Polonia, ansamblul „Iskar“ al Şcolii Naţionale de Dans Folcloric din Sofia, Bulgaria, din Serbia, ansamblul „Bunjevacko Kolo“ din Subotica, ce a reprezentat comunitatea croată, dar care a acoperit toate zonele etno-folclorice ale Serbiei

şi ansamblul „Radost“ din Rusia, ţară reprezentată pentru prima dată la acest festival, desemnat ansamblul coregrafic naţional al Rusiei, cu o evoluţie extraordinară. Din Călăraşi au participat ansamburile „Bărăganul“, al centrului judeţean, „Prefab“ şi „Brâuleţul Dunării“ din Grădiştea. Conform ecourilor apărute la finalul ediţiei, Festivalul Internaţional de Folclor de anul acesta a însemnat cea mai mare reuşită. Principalul obiectiv al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Călăraşi este acela de promovare a culturii tradiţionale din România şi din ţările vecine.

Călăraşi

Se pun bazele unor schimburi culturale foarte importante, iar anul acesta, ansamblul din Grecia, participant anul trecut la Festivalul Internaţional „Hora Mare“, a invitat ansamblul din Călăraşi. Acest festival reprezintă cel mai amplu proiect al centrului, dar şi cel mai pretenţios, pentru că vin oaspeţi de peste hotare, Călăraşiul devenind, astfel, „cartea de vizită a României“. Festivalul se desfăşoară sub egida C.I.O.F.F. (Comitetul Internaţional de Organizare a Festivalurilor Folclorice), este afiliat acestui comitet, este mediatizat la nivel mondial,

cuvânt ai României în ţările de unde provin. Ţinând cont de faptul că anul acesta au fost prezente unele dintre cele mai importante ansambluri la nivel mondial, este cert că semnalele ce s-au transmis despre acest festival au fost convingătoare. Toţi participanţii au declarat că este un festival mic, dar unul de o înaltă ţinută artistică şi organizatorică. Au făcut promisiuni că se vor întoarce, dar organizatorii îi aşteaptă peste 4-5 ani, deoarece încearcă să aducă, în fiecare an, alte culturi, reprezentaţii şi alte ţări participante. Publicul călărăşean, în particular, dar şi iubitorii de folclor autentic românesc de pe tot cuprinsul ţării aşteaptă o evoluţie constantă

iar organizatorii au reţineri în a accepta participarea unor ansambluri din ţări mai puţin cunoscute, aceste state fiind pe listele de posibili imigranţi. Grupul de 20 de persoane ce organizează festivalul lucrează extraordinar de mult, pentru că oaspeţii sunt purtătorii de

a Festivalului „Hora Mare“ pentru a demonstra lumii întregi cât de puternice sunt valenţele culturii populare româneşti, iar municipiul Călăraşi să fie destinaţia preferată de elita ansamblurilor culturale la nivel mondial. Marius TOMIŢĂ

Până la sfârşitul lunii iulie 2008, A.J.O.F.M. Călăraşi a subvenţionat încadrarea a 645 şomeri în lucrări publice de interes comunitar În primele şapte luni ale anului 2008, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Călăraşi a subvenţionat încadrarea în muncă a 645 şomeri prin măsura activă finanţată din bugetul asigurărilor pentru şomaj de ocupare temporară a forţei de muncă pentru executarea de lucrări publice de interes comunitar. Astfel, în perioada 1 noiembrie-31 martie, A.J.O.F.M. a finanţat încadrarea în muncă a şomerilor în lucrări comunitare cu un salariu minim brut pe ţară, la care s-au adaugat contribuţiile sociale datorate de angajator, aferente acestuia. Pentru şomerii angajaţi prin această măsură activă în perioada 1 aprilie - 31 octombrie, cuantumul subvenţiei a fost de 70 la sută din salariul minim brut pe ţară. „Această măsură şi-a dovedit oportunitatea deoarece foarte mulţi şomeri au fost încadraţi în perioada de iarna, moment în care scade substanţial numărul de locuri de muncă oferite şi, de asemenea, a contribuit la evitarea şomajului de lungă durată“, a declarat Aurelian Andreescu, director executiv al A.J.O.F.M. Călăraşi. Din cele 645 persoane încadrate, 309 sunt de etnie rromă. Petronela MOROIANU

Zilele Oraşului Lehliu Gară, sărbătorite cu mare fast Subprefectul Cornel Coman şi şeful Corpului de Control al Prefectului, George Iacob, au fost prezenţi la sărbătoarea prilejuită de Zilele

Oraşului Lehliu Gară, manifestare organizată de Primăria Lehliu Gară. Apreciind calitatea spectacolului oferit cetăţenilor oraşului de către

administraţia locală, cu sprijinul sponsorilor Prio Agricultura şi Ursus, precum şi larga participare a publicului, subprefectul Coman a oferit solistei

Ana Maria Ferencz un premiu din partea Primăriei Lehliu Gară. Alături de aceasta, la succesul sărbătorii au contribuit Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu, Mirabela şi Marian Nistor, 3 Sud Est, Fly Project, Romică Ţociu şi Cornel Palade. Organizarea spectacolului, oferit cetăţenilor de noua echipă aflată la conducerea primăriei, alcătuită din primarul Iulian Iacomi şi viceprimarul Laurenţiu Bănescu, a fost nepretenţioasă, iar forţele de ordine publică nu s-au confruntat cu nici un incident. Petronela MOROIANU


SEMNAL Ialomiţa

Comuna Sineşti este amplasată, din punct de vedere geografic, în câmpia Snagovului, în extremitatea sud-vestică a judeţului Ialomiţa limitrof cu judeţele Ilfov şi Călăraşi, de-a lungul şoselei naţionale DN 2A, la kilometrul 30 faţă de Bucureşti şi 250 faţă de Constanţa. Sineşti este situată la 70 de kilometri de Urziceni şi la 90 de kilometri de municipiul Slobozia, reşedinţă de judeţ. Localitatea este formată din satele Sineşti, Lilieci, Cătruneşti, Hagieşti, Livedea şi Boteni. În discuţia purtată, de curând, cu edilul localităţii, Ion Dumitru, acesta ne-a oferit o serie de detalii legate de stadiul de dezvoltare în care se află se află comuna la ora actuală, dar şi despre obiectivele aflate pe lista sa de priorităţi. Rep: Vă aflaţi la cel de-al treilea mandat, câştigând alegerile din primul tur. Vă aşteptaţi la un asemenea rezultat? Ion Dumitru: Mă aşteptam ca oamenii să reacţioneze pozitiv, cum, de fapt, s-a şi întâmplat. O dată în plus s-a demonstrat că oamenii sunt conştienţi de faptul că aceste proiecte trebuie continuate, au văzut că ne aflăm pe făgaşul cel bun şi, drept dovadă, am câştigat alegerile din primul

12 Ion Dumitru, primarul comunei Sineşti

„Avem proiectele măreţe, frumoase, pline de optimism!“ tur. Din acest motiv, aş dori să le mulţumesc din tot sufletul şi sper să nu le înşel încrederea, să nu-i dezamăgesc şi să le reconfirm faptul că doresc să muncesc pentru a ne bucura împreună de un trai mai bun. Rep: Ce ne puteţi spune despre proiectele aflate în derulare şi ce impact vor avea acestea asupra locuitorilor? Ion Dumitru: În prezent, în comuna Sineşti se derulează, prin Programul SAPARD, lucrările de modernizare şi extindere a reţelei de apă, dar şi a celei de canalizare, de data aceasta în baza Ordonanţei 7/2006. Mai mult decât atât, în lucru se află şi extinderea reţelei electrice în zonele lotizate şi pe care s-au construit locuinţe. Un proiect la fel de îndrăzneţ pe care doresc să-l implementez îl reprezintă construcţia unui Centru sociocultural, respectiv bibliotecă, dispensar uman şi Cămin cultural. Au fost demarate lucrările şi pentru un alt astfel de obiectiv, tot în Sineşti. În ceea ce priveşte construcţia Centrului socio-cultural, lucrările au pornit iniţial cu fonduri proprii, aşteptându-se, acum, fonduri guvernamentale pentru finalizare, dar ţinând cont de faptul că unele zone au fost afectate din cauza fenomenelor meteorologice, cu siguranţă acele sume vor întârzia să apară, iar lucrările începute vor fi stagnate. Sperăm, însă, ca, până la sfârşitul anului, să obţinem fondurile care ne vor oferi posibilitatea de a finaliza ce-am început. Tot în Sineşti este înglobat un sat care aparţine comunei, Cloşca, unde au fost demarate lucrările pentru construirea unui Cămin cultural, pentru că locuitorii

de acolo chiar nu aveau unde să-şi organizeze o şedinţă sau diverse evenimente culturale ori de familie, lucru pe care l-am considerat imperios necesar pentru a fi realizat şi pe care, de altfel, l-am elaborat. Am trecut prin toate procedurile legale, iar acum urmează construcţia propriu-zisă. În decursul mandatului 2004-2008 am acumulat şi experienţa altor programe, cum ar fi FRDS-ul care se adresa comunităţilor sărace. Şi cum şi aici există o astfel de comunitate săracă, satul Livedea, programul a fost binevenit. Rep: Sistemul de canalizare, staţia de epurare şi gazele se numără printre proiectele pe care doriţi să le implementaţi. În ce stadiu vă aflaţi în momentul de faţă? Ion Dumitru: Mi-am propus extinderea sistemului de canalizare, construcţia unei staţii de epurare şi, totodată, demararea lucrărilor de înfiinţare a reţelei de distribuţie a gazelor naturale. Legat de proiectul de extindere a sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare, vă pot spune că săptămâna viitoare vom depune proiectul şi sperăm să obţinem sursele de finanţare atât de necesare. Vă mai spun că acum suntem în stadiul proiectării unui Centru de zi, a unei grădiniţe cu program prelungit, proiect pe care-l realizăm cu sprijinul Protoierei Urziceni, lucru care ne va bucura foarte mult şi care va veni în sprijinul părinţilor care au copii la grădiniţă şi care trebuie să ajungă la serviciu. Astfel, îşi pot lăsa copiii în siguranţă aici pe care-i pot lua seara. Sperăm ca lucrările să demareze în toamna acestui an

şi, într-un an, un an şi jumătate maxim, să fie gata. Pe de altă parte, eu sper ca în 2-3 ani să terminăm cu utilităţile de bază, respectiv apă, gaze şi canalizare, după care vom trece la modernizarea drumurilor comunale. Am început lucrările de reabilitare la şcoli şi sperăm să le finalizăm într-un timp optim, urmând ca între 10-15 septembrie să trecem la ultimele retuşuri, ştersul geamurilor şi aşezarea mobilierului. Dorim, de asemenea, realizarea unei baze sportive ce va fi amenajată pe raza comunei Sineşti, sat Lilieci. Nu vă pot spune decât că avem proiecte măreţe, frumoase, pline de optimism, care să le confere locuitorilor o viaţă puţin mai bună. Cu ajutorul lui Dumnezeu, vom duce la îndeplinire tot ce neam propus! (Adriana DĂNILĂ)

LILIECI, NUME DE FLOARE! Satul meu nume de floare, Sufletul de tine-mi legi Drag îmi este mie Doamne, Să trăiesc în Lilieci. Te modernizezi mereu Tot mai mult pe placul meu Şi îmi pare tare bine, Azi eu mă mândresc cu tine! Şi dacă nu mă credeţi Vă rog, veniţi să vedeţi Satul meu cum înfloreşte Şi pe mine mă uimeşte! Satule, să fii iubit Ca liliacul înflorit! P.S.D-işti să fiţi iubiţi Ca trandafirii înfloriţi! NEAGU IRINA, COMUNA SINEŞTI, SAT LILIECI

SONTEC

zona Mănăstirii, pe varianta de ocolire a municipiului Slobozia Spălat exterior/interior (turism) 12/12 lei Spălat exterior/interior (jeep) 15/15 lei Ceruire (turism/jeep) 6/8 lei Spălat motor (turism/ jeep) 17/19 lei Curăţat tapiţerie (turism/jeep) 200/250 lei Complexul dispune de un BAR cu aer condiţionat şi terasă!

Programări la telefon:

0243 236 354


SEMNAL Sediu: Aleea Fabricii, nr. 1, Þãndãrei, Ialomiþa

13 Telefon: 0243/273.102, fax: 0243/273.020

Ceram material construct produce ºi comercializeazã:

- cãrãmizi, - blocuri ceramice, - blocuri de beton

- plãci ceramice manuale, - orice tip de produs ceramic, la cerere.

S.C. ELVIS DISTRIBUTION

Izolează-ţi vara, să ai confort iarna!

Firmă autorizată execută placări exterioare la cele mai avantajoase preţuri

Relaţii la: 0721.037.792 0720.884.152

Construcþii trainice la preþuri profitabile... ... ºi casa ta se întoarce dupã soare!

HOTEL PARC

AMARA Str: Ana Ipãtescu nr.1

Telefon 0243.266.181 0243.266.224

HOTEL PARC

HOTEL PARC oferã cele mai bune condiþii de odihnã ºi tratament - Tratament balnear, asistat de renumiþi medici de specialitate, cu aparate medicale de ultimã generaþie - Petrecerea concediilor ºi a zilelor libere - Organizarea de simpozioane ºi conferinþe în sãli moderne dotate cu aparaturã specificã - Organizarea de nunþi, botezuri, zile festive

Cel mai mic preţ

SLOBOZIA, Şos. Brãilei nr. 5; Tel. 0243/206.178, fax: 0243/206.177; E-mail: premier@artelecom.net

FAIANŢÃ - de la

15 lei/m.p.

GRESIE - de la

16,5 lei/m.p.

PARCHET - 7 mm - 21 lei/m.p. - 8 mm - 24,5 lei/m.p.

1. Pesticide (fungicide, insecticide, erbicide, tratament sămânţă) 2. Seminţe de legume şi flori 3. Îngrăşăminte chimice 4. Folie de polietilenă 5. Instalaţii de irigat prin picurare 6. Seminţe de porumb, floarea soarelui, lucernă etc.

Tel. Birou vânzări: 0243.212.689, 0752.277.543 Tel. MAGAZIN PIAŢA AGROALIMENTARĂ SLOBOZIA: 0752.277.540 e-mail: agrozone.romania@yahoo.com


SEMNAL SEMNALpublicitate VÂNZÃRI/SCHIMBURI APARTAMENTE 2 CAMERE *Vând apartament 2 camere, str. M. Basarab, decomandat, parter, 42 mp, faianţă, gresie, termopan, uşă metalică, cadastru, intabulare. 60.000 euro, negociabil. Tel. 0730.556.200. (Abn). *Vând apartament 2 camere, zonă centrală. Tel. 0721.061.203 sau 0751.030.019. *Vând apartament 2 camere, semidecomandat, fără îmbunătăţiri, bloc F 8, sc. B, parter. Posed carte funciară. Tel. 0767.169.992 sau 0766.280.757. *Vând apartament 2 camere, semidecomandat, termopan, centrală, zona Complex Amara, preţ 140.000 lei. Tel. 0731.870.050. *Vând apartament 2 camere, decomandat, et. 1, centrală, zona Magazin Ialomiţa, preţ 250.000 lei. Tel. 0731.870.051. *Vând urgent apartament 2 camere, Aleea Băii, bl. S 2, et. 3, termopan, parchet, gresie, faianţă, uşă metalică, aer condiţionat, instalaţie electrică şi sanitară noi. Preţ 130.000 RON. Tel. 0724.286. 640. *Vând apartament 2 camere în Amara, 900.000 lei, negociabil. Tel. 0243.266.924. *Vând apartament 2 camere, zona Gării, et. 2. Merită văzut, multiple îmbunătăţiri. Tel. 0720.077.222 sau 0743.032.704. *Vând apartament 2 camere sau schimb cu garsonieră confort I, etaj 1sau parter, plus diferenţă. Tel. 0243.230.437. *Vând apartament 2 camere, Aleea Băii, bl. S 3, et. 3, centrală proprie, gresie, faianţă şi alte îmbunătăţiri, carte funciară. Tel. 0765.052.620 sau 0766.611.324. *Vând apartament 2 camere, situat lângă Camera de Comerţ, parter, multiple îmbunătăţiri, acces extrem de uşor din b-dul M. Basarab, ideal pentru sediu firmă. Tel. 0788.999.965. *Vând apartament 2 camere, decomandat, cu gaze, centrală termică, 2 balcoane închise, Ţăndărei sau schimb cu Slobozia. Tel. 0243/271.112 sau 0728.615.181. *Vând apartament 2 camere, cu îmbunătăţiri, Aleea Sporturilor, bl. B 13, et. 2 (în spatele Clubului Tineretului.) Rel. la tel. 0752.277.538 sau 0722.745.175. *Vând apartament 2 camere, cu îmbunătăţiri (gresie, faianţă, termopan, centrlă, parchet, apă separat), mobilat sau nemobilat. Tel. 0743.032.704. *Vând apartament 2 camere, decomandat, 63 mp, cu îmbunătăţiri, str. M. Eminescu, bl. 56, sc. A, et. 4, cu şarpantă. Tel. 0726.265.780. *Vând apartament 2 camere, bl. S 2, termopan, gresie, faianţă, parchet, uşă metalică, aer condiţionat, mobilat, preţ 130.000 RON. Tel. 0732.227.269. *Vând apartament 2 camere, bd. M. Basarab, bl. MB 20, ap.10. Tel. 0741.661.629.(abn) *Vând apartament 2 camere Amara, preţ 90.000 lei, negociabil. Tel. 266.924 sau 0722.364.028. *Vând apartament 2 camere, vizavi de magazinul Ialomiţa, decomandat, gresie, faianţă, centrală, calorifere noi, geamuri termopan, aer condiţionat, partchet, uşi metalice, carte funciară. Tel. 0753.111.035 sau 0723.179.849. *Vând apartament 2 camere, bl. S 1, sc. A, et. 2, ap. 9, bd. M. Basarab, decomandat, fară îmbunătăţiri Tel. 0723.629.928.

VÂNZÃRI/ CUMPÃRÃRI GARSONIERE *Vând garsonieră confort II, bl. G 7, et. 4. Tel. 0720.906.858. *Vând garsonieră confort II, bl. G 7, ap. 97, sc. A, et. 3. Tel. 0723.787.550. *Vând urgent garsonieră confort II, bloc G 7, et. 1. Tel. 0732.843.292. *Vând garsonieră confort II, bloc G 3, et. 1. Tel. 0722.691.109. *Vând garsonieră confort I, îmbunătăţiri, zona 500, poziţie bună, parter, faţă. Preţ negociabil. Trel. 0724. 732.067. *Vând garsonieră confort I dublă, 48 mp, cu centrală, et. 4, cartierul 500. Preţ 100.000 lei. Tel. 0751.111.338. (abn.) *Vând garsonieră confort I, cu îmbunătăţiri, et. 1, în zona 500. Tel. 0721.619.247 *Vând garsonieră, zona UGIRA, dormitor, bucătărie, baie, toate utilităţile, recent renovată, uşi şi geamuri termopan. Preţ 75.000 lei. Tel. 0729.811.503. *Vând garsonieră, Aleea Pieţii, bl. G 7, et. 2, Slobozia. Caut să închiriez garsonieră în Slobozia. Tel. 0751.143.542. *Vând garsonieră confort II, bl. G 7, sc. A, et. 2. Dispun de uşă între hol şi cameră. Preţ negociabil. Tel. 0732.917.158 *Cumpăr garsonieră confort I. Tel. 0732.061.043. *Vând garsonieră confort II, bl. G 5, parter, vedere spre stradă. Tel. 0721.043.746. *Vând garsonieră confort I, G 120, Slobozia, preţ 155.000 RON. Tel. 0722.567.434.

MICA publicitate

SEMNAL publicitate

14

GRATUIT! Anunţuri prin SMS

Cu un singur SMS trimis la numãrul 0762.227.783 (tarif normal) anunţul dvs. va fi publicat de trei ori.

VÂNZÃRI/SCHIMBURI APARTAMENTE 3, 4, 5 CAMERE *Vând apartament 3 camere, strada Cuza Vodă sau schimb cu garsonieră. Relaţii la tel. 0723.186.978. *Vând apartament 3 camere, etaj 1, zonă centrală, decomandat. Tel. 0727.884.558. *Vând apartament 4 camere, bl. K 3, în municipiul Călăraşi. Tel. 0728.868.266. *Vând apartament 3 camere, decomandat, etaj 2, două balcoane, îmbunătăţiri, carte funciară, str. Nordului. Preţ 73.000 euro, negociabil. Tel. 0721.585.213. *Vând apartament 4 camere, bl. MB 9, decomandat, et. 1, poziţie bună, îmbunătăţiri. Preţ 87.000 euro. Tel. 0724.568.958. (abn.) *Vând apartament 3 camere, decomandat, modernizat, toate îmbunătăţirile, 2 băi, anexă, izolat, carte funciară. Tel. 0727.880.083. *Vând apartament 3 camere, stradal, parter, lângă Catedrală, fără îmbunătăţiri, preţ negociabil. Tel. 0731.982.794.X6 *Vând apartament 3 camere, decomandat, zonă centrală, liniştită sau schimb cu apartament 2 camere. Tel. 0721.355.464. *Schimb apartament 3 camere, str. M. Basarab, bl. K 3, et. 1, cu apartament 2 camere plus diferenţă sau casă în Slobozia. Posed carte funciară. Tel. 0721.743.513. *Vând apartament 3 camere, în Ţăndărei, parter, posibilităţi privatizare. Tel. 0768.786.437. *Vând/schimb apartament 3 camere, str. M. Basarab, bl. K 3, et. 1, cu casă în Slobozia. Posed carte funciară. Tel. 0721.743.513 sau 0720.859.840. *Vând apartament 3 camere, semidecomandat, Slobozia, str. Domniţa Bălaşa, bl. U4, et. 1, ap. 46. Tel. 0729.235.676. x6 *Schimb apartament 4 camere, bl. K3, Călăraşi, cu apartament similar sau 3 camere, Slobozia, Ialomiţa. Tel. 0728.868.266. *Vând apartament 3 camere, bloc C 4, Cosminului, cu garaj mare în faţa blocului, et. 4 cu şarpantă. Tel. 0729.994.900. *Vând apartament 3 camere, etaj 2/4, bd. Mircea cel Bătrân, Slobozia. Preţ 100.000 euro. Tel. 0728.808.914 sau 0728.808.915. *Vând apartament 3 camere, bl. MB 10, et. 6. Preţ 60.000 euro, negociabil. Tel. 0724.337.879. *Vând apartament 3 camere, et. 3/4, zona Rovine, modernizat, living, şemineu funcţional, bar, izolat şi mobilat, zonă liniştită. Tel. 0730.070.157. *Vând/schimb apartament 3 camere, zona Matei Basarab, bl. 160, et. 2, îmbunătăţiri, cu apartament 2 camere, zonă similară. Rel. la tel. 0723.954.130. (x) *Vând apartament 3 camere, str. M. Eminescu, bl. 24, et. 2. Tel. 0767.751.433 (X4) *Vând apartament 3 camere, decomandat, b-dul M. Basarab, bl. 32, sc. A, et. 6/8. Preţ 185.000 lei, negociabil. Tel. 0728.151.622. X1 *Vând apartament 4 camere, decomandat, 2 balcoane, 2 grupuri sanitare, carte funciară. Preţ 65.000 euro. Tel. 0753.402.333. *Vând apartament 4 camere, etajul 2/4, îmbunătăţit, amplasat lângă Policlinica cu Plată şi ANL. Tel. 0721.897.565 sau 0731.328.515. *Schimb apartament decomandat, 3 camere, Slobozia, cu similar Bucureşti, diferenţă. Prefer zona Băneasa. Tel. 0748.854.060. *Vând apartament 4 camere, decomandat, et. 3 din 4, cumpăr apartament cu 2 camere decomandat, et. 1-3. Tel. 0729.813.785. *Vând apartament 3 camere, zonă centrală, bl. 27, et. 3/10, decomandat, ultraîmbunătăţiri. Tel. 0723.723.646. *Vând/schimb apartament 4 camere cu unele îmbunătăţiri, lângă Liceul de Artă, cu 2 camere + diferenţă. Preţ negociabil. Tel. 0721.635.229.

VÂNZÃRI/SCHIMBURI CASE/VILE ªI TERENURI *Vând teren arabil 2,32 ha Slobozia , teren intravilan Amara 7.500 mp cu toate utilităţile, teren intravilan Fundata 2.500 mp, teren extravilan la DN Perieţi 1 ha. Închiriez spaţiu comercial, 83 mp, zona MB-uri Tel. 0726.498.283 (abn). *Vând casă 5 camere, teren 150 metri pătraţi, apă în casă, pomi, str. Ianculescu, nr. 99. Preţ negociabil. Tel. 0748.927.089. *Vând loc de casă în localitatea Gheorghe Doja. Tel. 0727.875.070. *Vând loc de casă 2.500 metri pătraţi, apă curentă, asfalt la poartă, zona Pasarelă, sat Perieţi. Preţ 10 euro/mp. Tel. 0762.290.708. *Vând casă Slobozia, teren 220 metri pătraţi, gaze, canalizare, apă, curent, centrală proprie. Tel. 0372.917.883 sau 0724.506.565. *Vând casă în comuna Andrăşeşti, cu 5 camere, la şoseaua principală. Tel.

0721.802.456. *Vând casă, teren 1.000 metri pătraţi, Slobozia Nouă, str. Traian Vuia, nr. 48, racordată la apă, gaze, lumină. Tel. 0724.083.398. *Vând casă nouă, cu 2 camere, living şi baie,mobilată, fântână plus pompă, teren 1.500 metri pătraţi, în sat Vişini, pe DN 3, la şosea, 40 m deschidere, 15 minute de Călăraşi. Tel. 0721.229.167. *Vând 2.000 mp în Păltiniş. Tel. 0768.930.296. *Vând teren intravilan,980 metri pătraţi, în comuna Gheorghe Lazăr, strada a 8-a, nr. 57. Preţ negociabil. Tel. 0745.491.696. *Vând casă nelocuibilă, 600 mp teren, curent electric, gard lemn, carte funciară, posibilitate utilităţi, preţ 6.200 euro negociabil, în comuna Ion Ghica. Tel. 0766.205.388. *Vând teren intravilan, 400 metri pătraţi, str. Minerva, nr. 46, Slobozia, preţ 420 ron/mp, negociabil., Tel. 0731.554.588. *Vând teren 2.000 mp şi locuinţă în localitatea Ograda, lângă DN 2 A, posed carte funciară. Tel. 0762.636.061. *Vând casă din cărămidă în localitatea Pietroiu, comuna Borcea, judeţul Călăraşi, 4 camere, hol, anexe gospodăreşti, teren aferent 1.600 mp, în centrul localităţii. Tel. 0241.613.278 sau 0726.436.946. *Cedez contract concesiune intravilan 800 mp în Amara, judeţul Ialomiţa. Vând dependinţe, preţ 60.000 lei. Tel. 0743.101.418. *Vând 0,500 ha. Se află în zona şoselei Slobozia - Ciulniţa, cu 10 ari vie. Tel. 220.743. *Vând 500 mp intravilan în comuna Bucu, 25 m deschidere la stradă, 8 euro/mp, posed carte funciară. Tel. 0728.016.146. *Vând casă în construcţie, p+1, teren aferent 1.000 mp, Slobozia Nouă, la stradă. Preţ avantajos. Tel. 0731.466.977. *Vând 3.000 mp teren intravilan Ciulniţa Sat, poziţie centrală.. Tel. 0720.570.751. *Vând loc de casă 250 mp, cu toate utilităţile, str. Dragoş Vodă. Preţ 180 euro/mp. Tel. 0726.106.729. *Vând teren intravilan, 1.000 mp, comuna Ciulniţa. Tel. 0727.519.567 *Vând teren intravilan în comuna Gh. Lazăr, str. a 8-a, nr. 57. Preţ negociabil. Tel. 0745.491.696. *Vând loc de casă în Amara, str. M. Viteazu, nr. 142 bis, 1.000 mp. Preţ 75.000 lei. Tel. 0720.650.577. *Vând loc de casă Amara, spre Mirceşti, 800 mp, preţ 100.000 lei. Tel. 0723.690.157 sau 0723.690.157. (X3) *Vând loc de casă în comuna Perieţi, 1.400 mp. Tel. 0727.576.393. *Vând casă din prefabricate bloc, suprafaţă 140 mp, livadă 14.000 mp, cu pomi altoiţi, pe rod, producţia de prune pentru acest an, între 15-20 tone. Proprietatea este intabulată şi este situată în comuna Ciulniţa, sat Poiana, Ghimpaţi. Tel. 0243.239.455 sau 0722.260.582. *Vând teren intravilan care poate fi fragmentat, 870 mp, şi 500 mp în altă locaţie (două terenuri în locuri diferite). Tel. 0732.131.064 sau 0343.107.685. *Vând teren intravilan Amara, zona Mirceşti, 400 mp, toate utilităţile. Tel. 0766.637.028. *Vând teren 700 mp în Amara, zona Perla, preţ negociabil. Tel. 0788.148.377 sau 0730.026.411. *Vând loc de casă în Perieţi, deschidere 24 metri, preţ 20.000 lei. Tel. 0727.576.393. *Vând casă nelocuibilă, cu teren 600 mp, curent electric, gard lemn, carte funciară, posibilităţi utilităţi, preţ 6.200 euro. Tel. 0766.205.388. *Vând casă Amara, str. Ştefan cel Mare, nr. 131. Preţ 130.000 lei. Tel. 0724.949.213. *Vând teren extravilan cu deschidere la DN Slobozia-Drajna, posibilitate trecere intravilan, suprafaţă 16.000 mp, parcela 13-72, preţ 2 euro/mp, negociabil. Tel. 0766.669.765. *Vând casă comuna Ciulniţa, situată la şosea (Sat Nou), preţ negociabil. Tel. 0243.218.049. *Vând teren 750 mp, Amara, toate utilităţile, 42 euro/mp. Tel. 0740.149.322. *Vând 2.000 mp în Păltiniş. Tel. 0768.930.296. *Vând casă Amara, str. Ştefan cel Mare, nr. 131 sau schimb cu apartament 2 camere sau garsonieră confort I + diferenţă. Tel. 0724.949.213. *Vând/închiriez spaţiu comercial 20 mp, lângă Şcoala nr. 2, pentru magazin sau birouri. Tel. 0766.335.801. *Vând spaţiu comercial, Ansamblul PECO, suprafaţă constituită 124 mp. Tel. 0726.275.185. *Vând teren arabil 2,32 ha Slobozia teren intravilan Amara 7.500 mp cu toate utilităţile - teren intravilan Fundata 2.500 mp - teren extravilan la DN Perieţi, 1 ha. Tel. 0726.498.283. *Vând spaţiu central cu dotări, ideal pentru magazin, birou, cabinet etc. Tel. 0723.369.570 sau 0766.478.186.

ÎNCHIRIERI IMOBILE/SPAŢII COMERCIALE, TERENURI *Ofer spre închiriere garsonieră confort II, mobilată şi renovată. Tel. 0723.797.727. *Caut să închiriez spaţiu comercial, zonă centrală. Tel. 0722.857.333. *Ofer spre închiriere unei fete un loc în garsonieră la Bucureşti, Piaţa G. Coşbuc, la 10 minute de Piaţa Unirii, centrală proprie, mobilată. Tel. 0732.250.200. *Caut să închiriez o cameră la o casă în Slobozia. Rel. la 0761.089.824. *Caut să închiriez garsonieră confort I, zona 500, poziţie bună, parter. Tel. 0724.732.067. *Caut să închiriez garsonieră confort II, perioadă mai lungă, în Slobozia. Tel. 0761.089.824. *Închiriez apartament 2 camere, zonă centrală. Tel. 0722.691.109. *Ofer spre închiriere 4 camere cu tot confortul pentru 1 zi, 2, 3 etc. sau 3-6 luni, pentru persoane fizice, juridice sau pentru 10-12 muncitori serioşi, în loc. Amara, la 350 m de Plaja Perla. Preţul se poate negocia. Merită văzute. Tel. 0726.563.881 sau 0747.363.970. *Închiriez spaţiu în Slobozia, parter, pentru birouri firmă comerţ, jocuri calculator. Toate utilităţile. Tel. 0766.446.717. *Caut să închiriez garsonieră în Slobozia. Tel. 0762.855.307. *Închiriez spaţiu comercial, 200 metri pătraţi. Tel. 0720.053.901. *Ofer spre închiriere garsonieră confort II, mobilată, renovată. Tel. 0765.315.669. *Caut să închiriez URGENT garsonieră confort I sau apartament 2 camere mobilate. Tel. 0763.168.934. *Ofer pentru o persoană, spre închiriere în Bucureşti garsonieră mobilată, centrală proprie, îmbunătăţiri, Piaţa G. Coşbuc, la 10 minute de Piaţa Unirii. Tel. 0721.871.237. *Primesc în gazdă, pentru o perioadă de 5 ani, fără chirie, doar pentru a îngriji şi repara locuinţa situată în comuna Bucu, str. 1 Decembrie, nr. 42. Pun la dispoziţie o cameră, balcon şi o sală cu uşă comună. Tel. 0729.679.219. *Ofer spre închieriere garsonieră confort II, bl. G 7, et. 1. Tel. 0722.476.691 sau 0720.346.339. *Ofer spre închiriere spaţiu comercial, 57 mp (două camere), toate utilităţile, zona Şcolii nr. 2. Tel. 0745.108.554 sau 0243.215.838. *Închiriez/vând teren arabil – zona Griviţa. Tel. 0751.801.807. *Ofer spre închiriere apartament 3 camere, decomandat, 2 balcoane, etaj 3/4, zona Ialomiţa, perioadă lungă. Tel. 0721.871.237. *Caut să închiriez apartament 2 camere sau garonieră confort I. Tel. 0730.090.580. *Caut cameră cu chirie, în Slobozia, de preferat cu ieşire separată. Tel. 0762.304.539. *Ofer gazdă la ţară unei persoane, în schimbul ajutorului în gospodărie. Tel. 0732.217.968. *Închiriez spaţiu comerial 70 mp/700 euro/lună. Închiriez spaţiu comercial 200 mp pentru orice activitate zonă centru. Tel. 0720.053.901. *Caut să închiriez garsonieră confort I. Tel. 0732.595.293. *Închiriez apartament 2 camere, zona Tribunal, centrală, parţial mobilat, geamuri termopan, uşă metalică, parchet, gaze. Tel. 0722.171.679. *Ofer spre închiriere apartament 2 camere la parter, cu îmbunătăţiri, pentru sediu firmă, birouri, în zona Casei de Cultură. Tel. 0723.959.646. *Ofer spre închiriere garsonieră confort I, complet utilată, zonă centrală. Tel. 0720.717.844. *Caut să închiriez garsonieră sau o cameră la curte, în Slobozia. Tel. 0724.709.765 sau 0722.440.701. *Caut să închiriez garsonieră confort I sau II.Tel. 0727.775.603 sau 0733.011.765. *Urgent, închiriez garsonieră. Tel. 0763.328.996. *Închiriez apartament cu 3 camere, mobilat, pentru două fete, zona Piaţa Mare. Tel. 0767.663.082.

VÂNZĂRI AUTOTURISME *Vând Fiat Brava, an fabricaţie 1997, adus din Germania şi Dacia 1400, an de fabricaţie 1996. Tel. 0722.360.471 sau 0243.212.109. *Vând Dacia 1400 break, albastru metalizat, an fabricaţie 2000, injecţie, 5 trepte, CD-MP3 SONY cu 4 boxe, portbagaj plafon, GPL omologat, cauciucuri bune, 70.000 km. Tel. 0731.161.401. *Vând Dacia Logan Ambiance, an fabricaţie 2005, 66.000 km, revizie generală efectuată, 17.500 lei, negociabil. Tel. 0744.577.396 sau 0243.257.655. *Vând Dacia 1400 break, albastru metalizat, an fabricaţie 2000, injecţie, 5 trepte, CD-MP3 SONY cu 4 boxe, portbagaj plafon, GPL omologat, cauciucuri bune, 70.000 km. Tel. 0731.161.401. *Vând Dacia Logan Ambiance, an fabricaţie 2005, 66.000 km, revizie generală efectuată, 17.500 lei, negociabil. Tel. 0744.577.396 sau 0243.257.655. *Vând Dacia Solenza 2005, 12.000 km la bord, proprietar, preţ 4.800 euro. Tel. 0741.048.690. *Vând Dacia Liberta 1995, GPL omologat, preţ 800 euro. Tel. 0745.344.174. *Vând Papuc 2 locuri, alb, 1998, acoperit,


MICA publicitate

SEMNAL SEMNALpublicitate aluminiu, GPL, ambele omologate, 5 viteze tracţiune spate, cauciucuri şi baterie noi, bucşi schimbate, scaune reglabile, stare bună, nu s-a cărat marfă. Preţ 6.800 RON, negociabil. Tel. 0720.244.122. *Vând Dacia 1400 break, albastru metalizat, an fabricaţie 2000, injecţie, 5 trepte, CD-MP3 SONY cu 4 boxe, portbagaj plafon, GPL omologat, cauciucuri bune, 70.000 km. Tel. 0731.161.401. *Vând Dacie Super Nova, stare funcţionare foarte bună, an fabricaţie 2002, preţ 3.000 euro. Tel. 0726.559.332. *Vând Cielo 1999, alb, GPL, omologat, alarmă, aer condiţionat, geamuri negre omologate, CD, JVC. Preţ 4.100 euro. Accept unele variante. Tel. 0730.438.134. *Vând Ford Mondeo, an fabricaţie 1997, clasă GHIA, negru metalizat, full option. Preţ negociabil. Merită văzut. Tel. 0721.493.953; 0766.579.549. *Vând Dacia Papuc cu cinci locuri, cu GPL montat dublă izotermă de aluminiu, tracţiune faţă, an fabricaţie 2000; maşină cusut industrială la 220 V; două cântare electronice 0-15 kg, preţuri negociabile. Tel. 0747.563.970 sau 0726.563.881. *SEAT LEON 1,6 16 V 105 CP, an 2002, gri metalizat, 81.000 km, carte service, full option. Preţ 8.000 euro. Tel. 0751.194.288 sau 0724.576.321. *Vând Dacia Logan 1,4 mpi, Ambiance, an fabricaţie 2005, 66.000 km, revizie generală efectuată. Preţ negociabil. Tel. 0744.577.396. *Vând Renault Simbol 2007, 14.000 km. Tel. 0746.226.707. *Vând Oltcit Club şi piese rezervă. Tel. 0242.337.122. *Vând Dacia Solenza, an fabricaţie 2004, 38.500 km. Preţ negociabil. Tel. 0726.742.410. *Vând Dacia Papuc 13078, izotermă, injecţie, an fabricaţie 2000. Tel. 0726.180.802.

VÂNZĂRI/ CUMPĂRĂRI DIVERSE *Cumpăr garsonieră, ofer preţul zonei. Tel. 0720.394.452. *Vând maşini de cusut industriale, în stare foarte bună, preţ avantajos. Tel. 0723.959.646. *Vând spaţiu comercial, 160 metri pătraţi, Feteşti, zona Piaţă. Tel. 0723.533.314. *Vând garaj tip „Călăraşi.“ Tel. 0724.471.179. *Cumpăr teren agricol la intrarea în comuna Bucu, ofer preţ mfoarte avantajos. Tel. 0728.808.914 sau 0728.808.915. *Vând bibliotecă Aurora, stare perfectă, preţ negociabil. Tel. 0748.854.060. *Vând două cântare electronice, 0-15 kg, preţ 400 lei/buc., negociabil. Vând dozator 5 capace pentru suc, vin, sifon şi bere, plus 4 tuburi CO2, canapea şi fotoliu. Tel. 0747.563.970 sau 0726.563.881. *Vând uşă termopan 275 m pentru magazin, vând linie Pioneer mixer disco. Tel. 0720.053.901. *Caut urgent maşină de spălat automată. Detalii la tel. 0761.089.824, după ora 18.00. *Vând selecor cereale. Tel. 0721.625.355. *Vând 10 ari vie pe sârmă, cu şpalieri la 3 m, în comuna Gimbăşani. Tel. 0742.133.273. *Vând rochii noi – import, pentru mirese. Tel. 215.352 sau 0751.575.875 *Vând canapea (recamier) stare foarte bună, preţ negociabil. Tel. 0748.854.060. *Vând maşini de cusut industriale, în stare foarte bună. Preţ avantajos. Tel. 0723.959.646. *Vând convenabil 12 geamuri duble, cu giurgiuvea de 1,47 cm înălţime şi 48 cm lăţime. Tel. 211.279 *Vând familii albine, 180 lei/familie, negociabil. Tel. 0721.511.838. *Vând baloţi lucernă, cantitate mare, localitatea Albeşti. Tel. 0723.612.138. *Vând/închiriez spaţiu comercial, lângă Şcoala nr. 2, pentru magazin sau birouri. Tel. 0766.335.801. *Vând 10 ari vie pe sârmă, cu şpalieri la 3 m, în comuna Gimbăşani. Tel. 0742.133.273. *Vând 25 familii albine, centrifugă, negociabil. Tel. 0721.511.838. *Vând magazin mic, la preţ foarte avantajos. Tel. 0726.420.461 sau 0243.214.122. *Vând garaj tip, situat lângă Arhive. Preţ avantajos. Tel. 0243.214.122 sau 0726.420.461. *Vând garaj din cărămidă, amplasat în zona Ştrandului (PRESCOM). Tel. 0721.897.565 sau 0731.328.515. *Cumpăr societate comercială fără datorii. Tel. 0727.125.492. *Vând mobilă dormitor, bucătărie, lemn masiv brad (completă), combină frigorifică. Preţ negociabil. Tel. 0729.932.124. *Vând spaţiu comercial, 18 mp, str. Cuza Vodă, lângă Şcoala nr. 2. Tel. 0788.466.423. *Vând moară la şosea, comuna Balaciu, jud. Ialomiţa. După ora 20.00, la tel. 0763.328.733. *Vând 2 rachete tenis WILSON NCODE N5 FORCER 2 HEAD INTELLIGENCE S5 şi S167, dozator 5 capete pentru vin, bere, suc, sifon + tub CO 2. Tel. 0728.204.306.

SEMNAL publicitate

SC Danagro Parc SRL cumpără teren agricol în localităţile: - Amara, Bucu, Cocora, Colilia, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Doja, Griviţa, Miloşeşti, Ograda, Perieţi, Reviga, Slobozia, Scânteia, Traian, Valea Ciorii (din judeţul Ialomiţa), - Bărăganul, Dudeşti, Ciocile, Însurăţei, Roşiori (din judeţul Brăila) - Padina (din judeţul Buzău) Asigurăm transport gratuit la notariat şi suportăm toate cheltuielile notariale legate de vânzare. Relaţii la tel. 0243.235.203, 0730/334.979 sau la biroul nostru din Slobozia, str. Mihai Eminescu, bl. MB 11, parter.

ANUNŢ PUBLIC – AUTORIZARE S.C. MARCHIM PROD S.R.L. va depune documentaţia tehnică în vederea obţinerii AUTORIZAŢIEI DE MEDIU pentru desfăşurarea activităţii conform cod CAEN 2030 – FABRICAREA VOPSELELOR, CERNELII TIPOGRAFICE ŞI MASTICURILOR, ce se desfăşoară în localitatea Slobozia, str. Gării Noi, nr. 7. Eventualele contestaţii/ observaţii se pot depune la sediul APM Ialomiţa, localitatea Slobozia, str. Mihai Viteazu, nr. 1, în zilele de luni-vineri, între orele 08.30 – 16.30, până la data de 20 august 2008.

OFERTE/CERERI LOCURI DE MUNCÃ *Caut de lucru în domeniul IT (web design - în html şi parţial PHP, tehnoredactare în Indesign sau Page Maker, reparaţii-întreţinere PC, administrare/configurare reţele, cablu sau wireless). Permis categoria B. Tel. 0763.414.107. *Ofer programe licenţiate Contabilitate, salarii şi gestiune. Realizez pagini web în flash, php şi htlm. Execut spoturi publicitate în flash şi CD-uri de prezentare multimedia. Tel. 0732.132.565, e-mail cretzupetre@gmail.com. *Angajăm vânzătoare pentru magazin haine damă şi adolescente. Condiţii: tânără, prezentabilă, cu simţ estetic şi abilităţi de vânzare, entuziastă şi sociabilă, în căutarea unui loc de muncă stabil. CV-ul se trimite până la data de 25 iulie 2008, la fax 0243.232.369. *Ofer servicii filmări video, preţ negociabil. Tel. 0748.941.291, după ora 19.00. Tel. 0748.941.291.

Responsabilitatea pentru textul publicat aparţine solicitantului

NAL M E S

MICA PUBLICITATE

Nr. 265

TALON GRATUIT

VALABIL NUMAI PENTRU PERSOANE FIZICE

TELEFON

Nume.............................. Taloanele pot fi trimise pe adresa redacţiei din Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, et. 1, Prenume.......................... cam. 2, pânã cel târziu vineri, ora 16.00 B.I./C.I. seria..... nr............ Nu uitaţi cã puteţi face anunţul direct la telefon: Semnãtura 0243.232.098 sau prin mesaj la 0762.227.783

15

*Doamnă serioasă, caut să îngrijesc copil. Tel. 0723.449.158. *Doamnă de 41 ani, 10 clase, serioasă, caut să mă angajez cu carte de muncă, program maximun 10 ore. Tel. 0721.254.903 *Ofer medidaţii vioară. Tel. 0768.975.560.

PIERDERI *Subsemnatul Popa Ion, declar pierdută şi nulă asigurareea RCA seria NP 628451, pentru auto IL 02 PSN, încheiată la R.C. ARDAF Ialomiţa.

MATRIMONIALE/FÃRÃ PREJUDECÃŢI *Tânără, 21 ani, 1,70 m, 53 kg, brunetă, ochi albaştri, îmi caut jumătatea. Tel. 0762.371.296. *Tânăr, 24 ani, brunet, ochi verzi, fără vicii şi obligaţii, situaţie materială foarte bună, îmi caut jumătatea pentru prietenie/căsătorie. Tel. 0764.646.129. *Tânăr, 27 ani, 1,78 înălţime, 78 kg, caut doamnă/ domnişoară pentru a petrece împreună clipe de neuitat. Tel. 0768.837.727. *Tânăr discret, 29 ani, te aştept. Rog SMS la 0788.404.773. *Tânăr, 25 ani, discret, fizic plăcut, ofer clipe de extaz doamnelor. Tel. 0732.391.985. *Sunt o fată care caută fericire. Sunaţi la 0768.977.108. *Tânăr 32 ani, 1,72 m, 70 kg, şaten, ochi căprui, sincer, afectuos, sufletist, doresc relaţie prieteniecăsătorie cu o fată drăguţă şi sinceră. Aştept telefon sau SMS la numărul 0754.328.111. *Tânăr 34 ani, 1,82 m, 79 kg, caut tânără de maxim 36 ani pentru relaţie prietenie. Tel. 0767.705.462. *Salut! Un tânăr de 35 ani, 1,80 m, 75 kg, vă aşteaptă pentru a vă satisface dorinţele ascunse, din vis. „Nu“ hotărât prostiei şi prostituţiei mascate. Rog SMS la 0723.234.297. Vă mulţumesc anticipat. *Tânără, drăguţă, voluptoasă, fără prejudecăţi, ofer clipe de neuitat domnilor generoşi. Tel. 0721.232.554. *Salut! Sunt o brunetă simpatică, am 26/1,73/70, îmi doresc să cunosc un bărbat adevărat. Tel. 0728.552.603. *Tânăr 33/1,85/88, prezentabil, serios, doresc să cunosc domnişoară sau cuplu. Aştept sms la tel. 0721.040.090. *Tânăr atrăgător, caut doamnă singură, decepţionată în dragoste, pentru a petrece clipe unice. Îndrăzneşte şi vei afla ritmul iubirii. Tel. 0721.039.082. *Tânăr, 25/1,74/70, prezentabil, şaten, ochi albaştri, tandru, serios, doresc cunoştinţă cu tânără drăguţă, cu/fără obligaţii, din Călăraşi sau Slobozia. Tel. 0721.039.291. *Domn, 39 ani, fără vicii şi obligaţii, cu situaţie bună, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată, în vederea întemeierii unei familii. Tel. 0732.217.968. *Tânăr, 30, 1,65, 65, doresc să cunosc o doamnă, domnişoară, pentru prietenie/căsătorie. Tel. 0726.127.501. *Eşti singură? Dezamăgită? Nu ţi-ai găsit perechea? Dacă ai până în 35 de ani, eu aştept să discutăm, poate iese ceva…frumos ! Am 36 ani, 1,68, 65 kg, sunt divorţat, locuiesc singur. Pentru mai multe detalii aştept SMS sau telefon la nr. 0726.187.203. *Am 20 de ani, 1,67 m, 65 kg. Caut o fată frumoasă, pentru prietenie. Tel. 0732.268.501.

Situaţia locurilor de muncã vacante în Ialomiţa - 7 august 2008

Informaţii despre locurile de muncã vacante le veţi primi de la: A.J.O.F.M. Ialomiţa , Localitate:-Slobozia, Strada:-Lacului-Nr.10, Telefon:0243/230999, Persoana de contact:-Badea Mădălina, Funcţia :-Referent. Adresa email:-il_lmv@ajofm.anofm.ro

STUDII SUPERIOARE - Auditor superior – pt Slobozia-1 loc, Consilier juridic – pt Amara-1 loc, Consilier superior – pt Slobozia-1 loc, Director societate comercială – pt Slobozia-1 loc, Farmacist – pt Ţăndărei-1 loc, Inspector – pt Amara-3 locuri, Economist – pt Slobozia-1 loc, Şef serviciu – pt Amara-1 loc, Şef centru găzduire – pt Ţăndărei-1 loc. STUDII MEDII - Asistent farmacie – pt Ţăndărei-1 loc, Asistent medical – pt Feteşti-1 loc, Casier – pt Slobozia-4 locuri, Controlor bilete – pt Slobozia-1 loc, Gestionar – pt Slobozia-2 locuri, Lucrător comercial – pt Slobozia-1 loc, Referent – pt Amara-1 loc, Referent – pt Slobozia-1 loc, Secretară – pt Slobozia-3 locuri, Tehnician reţele – pt Slobozia-1 loc, Tehnician service calculatoare – pt Slobozia-1 loc, Tehnoredactor – pt Slobozia-1 loc, Vânzător – pt Slobozia-6 locuri, Vânzător – pt Ţăndărei-4 locuri MUNCITORI CALIFICAŢI - Ajutor bucătar – pt Slobozia-1 loc, Automatist – pt Slobozia-1 loc, Agent pază – pt Slobozia-1 loc, Barman – pt Slobozia-3 locuri, Bucătar – pt Slobozia-1 loc, Confecţioner – pt Urziceni-4 locuri, Confecţioner – pt Slobozia-11 locuri, Dulgher – pt Slobozia-1 loc, Electrician – pt Slobozia-1 loc, Faianţar – pt Slobozia-1 loc, Fierar betonist – pt Slobozia-1 loc, Instalator – pt Slobozia-2 locuri, Lăcătuş confecţii metalice – pt. Slobozia-4 locuri, Mecanic – pt Slobozia-2 locuri, Mecanic auto – pt Slobozia-1 loc, Ospătar – pt Slobozia-1 loc, Paznic – pt Slobozia-5 locuri, Şofer – pt Slobozia-13 locuri, Sudor – pt Slobozia-16 locuri, Strungar – pt Slobozia-1 loc, Tinichigiu auto – Slobozia-1 loc, Vânzător – pt Slobozia-6 locuri, Vopsitor auto – pt Slobozia -1 loc, Zidar – pt Slobozia-7 locuri, Zugrav – pt Slobozia-4 locuri. MUNCITORI NECALIFICAŢI - Femeie de servici – Slobozia-1 loc, Infirmieră – pt Feteşti-1 loc, Îngrijitor – pt Feteşti-1 loc, Îngrijitor – pt Slobozia-1 loc, Manipulant – pt Amara-1 loc, Manipulant – pt Jilavele-3 locuri, Manipulant mărfuri – pt Slobozia-1 loc, Muncitor necalificat – pt. Slobozia -17 locuri, Muncitor necalificat – pt Urziceni-5 locuri, Muncitor necalificat – pt Ciulniţa-3 locuri.


SEMNAL

16

Călăraşiul devine un punct de referinţă pe harta sportului românesc

La sfârşitul lunii iulie, municipiul Călăraşi a găzduit un turneu internaţional de baseball de prim rang, aflat la a doua ediţie în acest an, la care au participat patru echipe: campioana Bulgariei, Devils Dupnitsa, a Moldovei, Abator Chişinău, şi două echipe din România, campioana CSS Călăraşi şi vicecampioana CSS Alexandria. A fost un turneu destul de puternic pentru zona balcanică, desfăşurat pe parcursul a trei zile, vineri, sâmbătă şi duminică, cu câte două meciuri pe zi, unul dimineaţa şi unul seara. Câştigătoare a fost echipa din Călăraşi, urmată de echipa din Chişinău, pe trei s-a clasat Alexandria, iar pe ultimul loc bulgarii de la Devils Dupnitsa. A fost o competiţie reuşită, cu un caracter

ofic cial, prin prisma fap faptului că a fost sin singura competiţie de ace acest gen prinsă în pro programul Federaţiei Na Naţionale de Baseball din România din acest an. Organizatorii au încercat să aibă cât înc mai ma multe echipe participante, au invitat şi par echipe şi din Italia, dar ech nu au reuşit să ajungă acest an. în a Oricum, este un pas O înainte faţă de prima îna ediţie, ce s-a desfăşurat edi acum doi ani, şi se acu doreşte continuarea dor pe aceeaşi linie ascendentă ascendentă. Baseball-ul a prins foarte bine printre tinerii din Călăraşi, tot timpul existând reprezentanţi din zonă la loturile naţionale, la toate categoriile de vârstă, iar antrenorii sunt de loturi naţionale. Anul trecut au fost campioni la toate categoriile de vârstă (III, II, I), şi a fost înfiinţată şi o echipă privată de seniori, ce a ocupat locul patru. La Călăraşi se află, de asemenea, singura clasă din România cu profil de baseball. Anul acesta, echipa de juniori II a participat la o fază europeană a unui turneu mondial organizat de „Little League“, în Lituania, şi s-a clasat pe locul trei, ratând de puţin primul loc, aceasta pierzând un singur meci, ce a

trimis-o în finala mică, şi, implicit, şansa de a juca finala campionatului mondial din SUA. Aceste turnee au fost finanţate şi sprijinite de Consiliul Judeţean Călăraşi. Pe 19 iulie a avut loc şi o gală internaţională de box, un meci bilateral între loturile naţionale de juniori ale Românei şi Turciei. Aceste două federaţii au un protocol de colaborare în vederea participării la campionatul mondial din Mexic, cele două loturi au efectuat un stagiu comun de pregătire la Mangalia. Antrenorul lotului român, Grigore Bondavali, fiind călărăşan, a organizat această gală cu public, în care s-au disputat 10 întâlniri, la 10 categorii de greutate. Meciul s-a încheiat nedecis, 5-5, publicul sosit în număr mare gustând, însă, calitatea deosebită a e. acestor dispute. Consilierul judeţean Ion Damian s-a implicat foarte mult în organizarea acestui turneu, fiind arbitru internaţional de box, şi se aşteaptă şi alte competiţii similare,

deoarece boxul a reprezentat un sport de tradiţie în Călăraşi, intrat, de ceva vreme, întrun con de umbră. Juniorii din Călăraşi reînvie speranţa iubitorilor de box din zonă, iar faptul că Ion Lidia, de la Clubul Sportiv Municipal, a fost vicecampioană europeană anul trecut, spune multe despre talentul tinerilor călărăşeni în acest sport. Spre sfârşitul lunii august, se va desfăşura a III-a ediţie a Regatei Internaţionale de Canotaj, la care şi-au anunţat prezenţa două echipe din Bulgaria, din Sofia şi Plovdiv, şi se speră în venirea colaboratorilor din Franţa, echipajele din zonele Picardie şi Amiens, cu care există un acord scris.

Un nou turneu de tenis, de categoria a-III-a, organizat la Slobozia Clubul de tenis „Tenis Con“ Slobozia, în parteneriat cu Primăria Slobozia, organizează, în perioada 10-17 august, un turneu naţional de tenis de categoria a III-a, cu participarea a peste 200 de sportivi. Concursurile se vor desfăşura la categoriile de vârstă 10, 12, 14 şi 16 ani, urmând a avea loc şi o întrecere de seniori, la care şi-au anunţat prezenţa unii dintre cei mai valoroşi tenismeni la nivel naţional, cu puncte în clasamentul ATP. Meciurile se vor desfăşura pe zgură, pentru acest eveniment fiind date în folosinţă alte trei asemenea terenuri, care se adaugă la cele nouă deja existente în cadrul bazei sportive, ce a devenit una dintre cele mai mari din ţară. Duminică, 10 august, au avut loc în jur de 20 de meciuri de calificare, urmând ca, în zilele următoare, arena să găzduiască aproape 100 de meciuri zilnic. Valoarea totală a premiilor va fi de 150 milioane lei vechi.

Echipa din Târgu-Jiu s-a temut de Unirea Urziceni Unirea Urziceni a întâlnit duminică, 10 august, echipa Pandurii Tg. Jiu, un meci care a început la ora 19.30. Antrenorul formaţiei Pandurii Târgu-Jiu, Eugen Neagoe, declara că Unirea Urziceni este o echipă dificilă şi incomodă pentru orice adversar: „Unirea nu este o echipă mai slabă decât în sezonul trecut, dar este o echipă dificilă. Este incomodă pentru orice adversar. E o echipă bună, dar eu am mare încredere în jucătorii mei şi în echipă şi cred că vom reuşi să câştigăm. Nu va fi uşor, dar cu o atitudine şi o mobilizare foarte bune şi cu o ambiţie mult mai mare decât am avut la Timişoara, sunt convins că vom reuşi să câştigăm.“ Eugen Neagoe a precizat că echipa sa a avut un program foarte dificil în primele trei etape, în care a avut meciuri cu trei echipe calificate în cupele europene, dar speră ca echipa sa să fie cea mai în formă la meciul cu Unirea. Marius TOMIŢĂ

OFERTA DACIA Luna August

FOARTE IMPORTANT: MAI SUNT LOCURI PENTRU PROGRAMUL REMAT, AVANTAJ CLIENT ÎNTRE 800 ŞI 1600 EURO Vă aşteptăm la sediul firmei, SC International Service SA, şos. Bucureşti-Constanţa, km 110, Slobozia, Ialomiţa sau la telefon: 0243. 230 427


SEMNAL M A G A Z I N RUŞINE! Venitul mediu lunar a ajuns la 555 de euro pe gospodărie !

Ninel PEIA

Zilele trecute, un neica nimeni de mare comentator la TV, un analist, ca să zic aşa, opina că, la capitolul sărăcie, Ilfovul nu are a se plânge. Respectivul atârnător pe la vreun mogul de presă voia astfel să reliefeze faptul că Ilfovul nu apare pe harta sărăciei din România. Cu alte cuvinte, omul în cauză nu făcea decât să răspândească o minciună ordinară. Ilfovul nu apare pe acea hartă a foamei pentru simplul motiv cp judeţul nostru a fost luat în calcul împreună cu Capitala. O dovadă în plus că atunci când le convine, Bucureştii îşi trag SAI-ul aproape de cămaşă. Când treaba pute, să vezi ce se mai delimitează <capitaliştii> de noi, ţăranii care muncim pentru onoarea perverşilor ascunşi în Casa Poporului. De ce minciună? Pentru că sărăcia există în Ilfov şi, chiar dacă nu este atât de evidentă, este meritul ilfovenilor că ştiu să ascunda asta, din onoare şi mândrie. Desigur am şi un argument. Acesta este statistic şi cuprinde şi nivelul de trai al ilfovenilor. Iată ce ne spune însăşi guvernul sub care am avut ghinionul să ne ducem zilele = “Veniturile totale medii lunare ale unei gospodării s-au situat, în primul trimestru al anului 2008, în termeni nominali, la 1.998 lei (555 de euro), în timp ce cheltuielile s-au plasat la 1.806 lei (500 de euro), sumele alocate produselor alimentare şi băuturilor nealcoolice deţinând cea mai mare pondere, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). Veniturile totale obţinute de o persoană au fost de 685 lei, iar cheltuielile de 619 lei. Potrivit metodologiei INS, veniturile totale le includ atât pe cele băneşti, cât şi pe cele în natură. Astfel, veniturile băneşti au fost în medie de 1.612 lei lunar pe gospodărie (553 lei pe persoană), iar veniturile în natură, de 386 lei lunar pe gospodărie (132 lei pe persoană). Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, cu o pondere de 51,1% din totalul fiecărei gospodării.” 555 euro pe cap de gospodărie, realizaţi în ce sărăcie lucie trăim ? Mai mult, cică 500 din cei 555 s-au dus pe produse alimentare… Cum mai poţi comenta aceste lucruri, cum să le cataloghezi, ce să mai zici ? Un amic stabilit de zece ani în Italia cu soţia, care nu munceşte, şi doi copii minori, cheltuieşte 5-600 de euro pe mâncare lună de lună, iar în România, Guvernul se laudă că <veniturile unei gospodării, naiba ştie cu câţi membri, au ajuns la 555 euro>. Asta într-o ţară membră a UE, nu într-un sat din Togo sau Burkina Fasso… Domnilor guvernanţi, cinismul dvs. a atins un nivel incredibil, iar nesimţirea maximă de care daţi dovadă nu poate decât să vă aducă o definitivă şi irevocabilă înfrângere la apropiatele uninominale pentru Parlament. Trebuie să sosească şi ziua dreptăţii, cât de scurtă va fi ea…

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNAL

România, la mişto Lucian Avrãmescu

Nu utilizez cuvântul mişto, iar de scris nu l-am scris niciodată. Cred că este un cuvânt ţigănesc, cu un înţeles tulbure. „Face mişto de el” înseamnă că unul este luat peste picior, ironizat, luat în tărbacă. Uneori mai înseamnă frumos, dar tot în expresii de jargon, cum ar fi „mişto, gagica”. Am extras acest cuvânt dintr-o analiză ad-hoc făcută de un şofer de taxi cu care am călătorit în Bucureşti în această dimineaţă, pe tema transferului de autoritate de la preşedintele Băsescu la Nicolae Văcăroiu. „Sanchi, vrăjeală. Băsescu l-a luat la mişto pe Văcăroiu”. Asta a fost tot. Adică îndemnul rostit de preşedinte ca în lipsa lui, pe durata deplasării în China, mai marele Senatului să „vegheze” la responsabilităţile prezidenţiale n-a fost decât o băşcălie. Să reamintim momentul. Preşedintele, în registru grav, face o sinteză a constatărilor proprii legate de inundaţii în faţa naţiunii. Tot românul trebuie să priceapă că şeful statului a fost zi şi noapte în mijlocul prăpădului. A luat măsuri, a salvat babe de la înec, a dat de pământ cu

membru al

miniştrii imbecili. Într-un ton aproape ameninţător, vădind intransigenţă, preşedintele s-a referit apoi la raportul european privind justiţia. Concluzia e una singură, a preşedintelui şi a Uniunii Europene: procurorii şi DNA-ul fac cinste României, Parlamentul şi politicienii ne aruncă între ţările bananiere. Printre rânduri s-a putut desprinde concluzia că fără Daniel Morar ţara se duce de râpă. În concluzie trebuie reconfirmat în funcţie. Ministrii ticăloşi din guvernele nebăsesciene, în frunte cu Adrian Năstase, inamicul inamicilor, trebuie maziliţi într-un stadion din mijlocul Europei. După atâta sobrietate prezidenţială, Traian Băsescu şi-a amintit că este Traian Băsescu. Băiatul hâtru al cârciumilor marinăreşti, fantele de cartier, băutorul din sticlă. În consecinţă a trântit una „la mişto”. Numai că luată la mişto a fost chiar România. Cum i-ar sta preşedintelui Statelor Unite care, la plecarea în weekend, lasă valiza cu butonul roşu într-o doară adjunctului, făcându-i băşcălios cu ochiul. Adică ţi-o dau dar de fapt nu ţi-o dau. Dacă nu mă găseşti,

Director general: Alin RADU Redactor - şef: Mihaela LEŢA Director marketing: Andreea SFETEA

Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: SLOBOZIA, B-dul Chimiei, nr. 6, Casa de Culturã a Sindicatelor, et.1, jud. Ialomiţa, Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu

Semnal de Ialomiţa şi Cãlãraşi

Semnal de Galaţi şi Brãila

Tel.: 0243.232.098; Fax: Brãila: 0339.810.520; Fax: 0343.810.500; Galaţi: 0336.814.890 e-mail: redactiasemnal@xnet.ro e-mail: redactia@ redactiasemnal@gmail.com semnalonline.ro

Cei interesaţi se pot abona la publicaţia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoana de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773

Semnal de Ilfov şi Giurgiu Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Şefi Departamente: M Mihaela LEŢA (Ialomiţa & C Cãlãraşi) I MÃNÃILÃ (Giurgiu) Ioan M Marius TOMIŢĂ (Ilfov) Nicoleta ANDREI (Dâmboviţa) N Nicoleta ANDREI (Prahova) N

Semnal de Prahova

Semnal de Dâmboviţa Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

REDACŢIA: SLOBOZIA: Mihaela LEŢA tel. 0721.695.800; 0762.227.781 CÃLÃRAŞI: Petronela MOROIANU tel. 0762.227.785; Adriana DÃNILÃ - tel. 0762.227.786 GALAŢI: Mihaela KANTI - tel. 0745.381.384 ILFOV: Marius TOMIŢĂ - tel. 0762.227.786 GIURGIU: Ioan MÃNÃILÃ - tel. 0762.227.775 DÂMBOVIŢA: Dumitru PETRUŢ- tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presã şi personalitãţi citate, responsabilitatea juridicã le aparţine.

dar mă găseşti oriunde pe planetă, vezi şi tu cum te descurci. Poanta cu nea Nicu Văcăroiu se încadrează perfect în arsenalul deochiat al preşedintelui României. Sunt lucruri cu care n-ai dreptul să glumeşti. Unul dintre ele ţine de responsabilităţile celei mai înalte funcţii din stat. Dacă ar fi să continuăm, ca la birt, dialogul, ar trebui să întrebăm cui o lasă pe Elena Udrea, principal sfetnic la Cotroceni. Va veni ea seară de seară la palat în cele câteva zile să-l consilieze pe Văcăroiu? Cui l-a lăsat preşedintele pe Emil Boc? Va prelua acesta papagaliceşte, multiplicându-l către ţară, orice sughiţ al preşedintelui Senatului? Îl va preamări din zori şi până-n noapte, neobosit? Fişa transferului de autoritate este fireşte incompletă şi făcută într-adevăr „la mişto”. Preşedintele glumeşte cu lucrurile sfinte. Ţara e un lucru sfânt. Are voie să facă asta? E constituţional să te joci la televizor de-a v-aţi ascunsealea cu atribuţiile prezidenţiale? În România lui Traian Băsescu, aflat acum în drum spre China, totul este posibil.

PUBLICAŢII: SEMNAL DE IALOMIŢA ŞI CÃLÃRAŞI SEMNAL DE BRÃILA ŞI GALAŢI SEMNAL DE ILFOV ŞI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIŢA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL MAGAZIN Corecturã:

Simona TOMIŢÃ Viorica PETCU

Sugestii şi reclamaţii: Tel. 0762.22.77.77 e-mail: alinradu@ semnalonline.ro E D I T O R

Grupul de Presã SEMNAL


II

SEMNAL

DIVERTISMENT

Cugetãri

Rãzbunarea hoþului Alexandru Toth - Vasile, de ce ai ochiul vânãt? - M-au cãlcat hoþii. - ªi? Nu înþeleg. - Au fost doi. Unul a plecat, iar cel de-al doilea a rãmas sã mã aºtepte. - De ce? - … (continuarea glumei o veþi afla citind în sensul acelor de ceasornic cuvintele de pe marginile marcate ale careului). ORIZONTAL: 2) În locul acesta – Consecinþã neplãcutã 3) Om fãrã nici un viitor – Nu e stereo 4) ªi în Franþa – Dres 5) Plin de draci – Þin de rinichi 6) 60 de minute – Serialul de luni 7) Marionetã – Trei la compunere 8) În cort! – Fruct cãrnos – Se întoarce! 9) Martori la cununie – Cea fãrã pereche. VERTICAL: 2) Trai – Negru din popor 3) Hârtie oficialã – Astupã sticla – Case! 4) Citit zilnic – Corindon roºu, dur 5) Bar pe trotuar 6) Teodor Popescu – Deasupra – Nu mai târziu 7) Oferitã gratuit – Soþia lui Manole 8) Face cinste – Coadã de crocodil! 9) Regional – Scos de la gheaþã.

ªTIAÞI CÃ... - O plantã înruditã cu ananasul ºi numitã puya înfloreºte la vârsta de 100 de ani, formând o inflorescenþã ca o lumânare, înaltã de 4-6 m. Trãieºte în Canionul Colca, din America de Sud. Ea prezintã þepi lungi de 1,2 m, care mãrginesc frunzele de forma unor sãbii care cresc radial din tulpina groasã. Unii biologi sugereazã cã puya este o plantã carnivorã. - În Australia cresc peste 500 de specii de eucalipþi numiþi arbori de cauciuc. Ei au lemn preþios ºi sunt veºnic verzi. - Nufãrul Amazonului înfloreºte numai noaptea. Frunzele sale au nervuri pline de aer, ceea ce-i permite sã susþinã greutãþi mai mari de 35 kg. Florile sale au peste 100 petale. - În pãdurile tropicale, copacii nu au inele anuale. - Cel mai hrãnitor fruct din lume este avocado. El asigurã 2.500 de calorii la 1 kg. - Unica plantã magneticã din lume trãieºte în Nicaragua. Numele ei este Phitologica electrica. Ea este ocolitã de pãsãri ºi insecte, iar la om produce, prin atingere, furnicãturi ºi ameþeli. - Bambusul are cea mai mare vitezã de a creºte dintre plante:0,40 m în 24 de ore. Dacã ar creºte constant în acelaºi ritm, dupã 60 de ani, vârful sãu ar întrece în înãlþime Everestul. - În Munþii Lunii din Ecuador, plantele ating dimensiuni impresionante. Astfel, lobeliile au de trei ori înalþimea unui om, cruciuliþele ating înãlþimea stâlpilor de telegraf, iar unele specii de iarbã-neagrã cresc pânã la 12 m. - Dacã albinele ar dispãrea, circa 100.000 de vegetale a cãror polenizare este realizatã de albine ar fi în pericol de dispariþie.

- Vrei sã plictiseºti pe cineva? Spune-i tot ce ºtii. Voltaire - Tinereþea e timpul de a învãþa înþelepciunea; bãtrâneþea e timpul de a o aplica. Rousseau - Acolo unde, pentru noi bãrbaþii, este un zid de aramã, pentru femei nu este adesea decât o pânzã de pãianjen. Diderot - Este doritã lenea celui rãu ºi tãcerea prostului. Chamfort - Popularitatea e ca ºi vântul: te ridicã sus, dar nu te menþine la înãlþime. Lamennais. - Anumite lucruri sunt imposibil de cunoscut. Dar este imposibil de aflat care sunt acestea. Murphy - Oboseala ºi lenea au aceleaºi simptome. Bissane de Soleil - Când vezi cã ai aceeaºi pãrere cu majoritatea e bine sã mai reflectezi o datã. Mark Twain - Lenea este mama tuturor viciilor, dar fiind o mamã - trebuie respectatã. Robert Frost - E loc sub soare pentru toatã lumea. Mai ales cã toatã lumea vrea sã stea la umbrã. Jules Renard - Nu-þi fie teamã ca înaintezi prea încet. Teme-te dacã te opreºti. Sun Tzu - Cea mai înverºunatã luptã este cu tine însuþi. Te afli în ambele tabere. Voltaire - Dacã gãseºti un drum fãrã obstacole, probabil cã drumul acela nu duce nicãieri. J. F. Kennedy - Toatã lumea se plânge cã nu are memorie, dar nimeni nu se vaitã cã nu are logicã. La Rochefoucault - Viaþa poate fi înþeleasã numai privind înapoi, dar trebuie trãitã privind înainte. Kirkegaard -Sã câºtigi nu e totul - e singurul lucru. Vince Lombardi. - Marile incendii se nasc din scântei mici. Cardinalul de Richelieu - Orice dogmã este o idee virtualmente înarmatã cu toate mijloacele terorii. Lucian Blaga - Disciplina este focul purificator prin care talentul devine aptitudine. Roy L. Smith - Soarta e o prãpastie în care cãdem numai dacã privim prea mult în ea. Lucian Blaga - Destinul e scuza celor slabi ºi opera celor tari. Nicolae Titulescu - Curajul este scara pe care urcã toate celelalte virtuþi. Clare Booth Luce

ªTIAÞI CÃ...

ªTIAÞI CÃ...

- Patria piperului este India, a scorþiºoarei Sri Lanka, iar a vaniliei Mexicul. Arborele de cuiºoare a fost descoperit de portughezi în insulele Moluce. - Ghimbirul, galanga, zedoria trãiesc în pãdurile tropicale umede din Asia de Sud, iar rizomii lor aromatici sunt folosiþi atât în alimentaþie, cât ºi în medicinã. - O traheidã de pin mãsoarã 2 m lungime. - Trandafirii conþin mai multã vitamina C decât majoritatea legumelor ºi fructelor. - Legumele pot sta sub apã mai mult de 30 de minute. - Cea mai veche legumã folositã de om este varza. - Prima plantã cerealierã cultivatã de om pe Terra este orzul. - În Mexic trãieºte o plantã cu floare cameleon. Aceasta îºi schimbã culoarea de câteva ori pe zi: dimineaþa este albã, apoi devine roz, la amiazã este roºie, iar seara devine violetã. Aceastã floare miroase doar atunci când are culoare albã. - În anul 1966, în Anglia s-a gãsit trifoiul cu cele mai multe frunze: 10. - Cele mai înalte plante din lume cresc Ruwenzori, din Africa. - În lume existã, în prezent, peste 15.000 de specii de viermi. - Lipitorile pot consuma o cantitate de sânge de 10 ori mai mare decât greutatea corpului lor. O lipitoare sãtulã poate supravieþui câteva luni fãrã hranã. - Femela pãianjenului vãduva-neagrã este de 30 de ori mai grea decât masculul. - Veninul anumitor specii de scorpioni poate ucide un

câine în ºapte minute ºi un om în câteva ore. - Într-un stup trãiesc între 20.000 ºi 60.000 de albine. Matca trãieºte circa doi ani ºi depune 1.500 de ouã pe zi. Trântorii trãiesc 24 de zile ºi nu au ac. Lucrãtoarele zboarã cu o vitezã de de 24km/h. Polenul este principala sursã de proteine ºi vitamine pentru albine. Nectarul conþine pânã la 80% zahãr ºi 0,2% proteine. Mierea conþine 80% zahãr ºi 20% apã. Amestecul de miere cu polen se numeºte „pâinea albinei“ ºi este folosit pentru hrãnirea larvelor ºi a albinelor mature. Într-un minut, o albinã poate bate din aripi de 11.500 de ori. - Peºtii nu au pleoape. Ei dorm cu ochii deschiºi. - Peºtele pisicã are cei mai mulþi dinþi: 9.280. - La cãluþii de mare, masculii sunt cei care „nasc” puii. - Rechinii sunt imuni la cancer. - Pe limba pisicii de mare existã circa 100 de mii de papile gustative. - Cea mai veninoasã ºopârlã din lume este gila (Heloderma suspectum), care are dinþi ascuþiþi prevãzuþi cu glande cu venin, precum ºerpii. - Creierul unei reptile cântãreºte în medie 1% din greutatea ei. - Un gram de venin de ºarpe este de 10 ori mai scump decât aurul. - Cel mai veninos ºarpe din lume este Parademansia microlepidotus, al cãrei venin este de 300 ori mai puternic decât al ºarpelui cu clopoþei ºi de 20 de ori mai puternic decât al cobrei indiene. - Crocodilul nou-nãscut este de 3 ori mai mare decât oul din care a ieºit.


SEMNAL

DIVERTISMENT

III

BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI * Domnule poliþist, cineva mi-a furat bicicleta! - Era încã bunã? - Da, mergeam cu ea la lucru. - Aþi avut clopoþel la ea? - Nu. - Frânã de mânã? - Nu. - Far ºi ochi de pisicã? - Nu. - Atunci trebuie sã plãtiþi 100.000 amendã! *De ce nu merg ardelenii sâmbãtã la spectacol? - Pentru cã îi apucã râsul duminica, în bisericã. *Gheorghe îl întâlneºte pe Ion ºi îi spune: - ªtii cã þi-a murit soacra? - !!! - Ioane, ºtii cã þi-a murit soacra? - !!! - Ioane, nu ai auzit, þi-a murit soacra! - Nu mã face sã râd, cã am buzele crãpate.

palmã... - Nu vã faceþi probleme, chestia cu coarnele e numai o vorbã, ele nu existã cu adevãrat. - Uf, mi-aþi luat o piatrã de pe inimã, credeam cã am lipsã de calciu... *- Tãticule, de ce te-ai cãsãtorit cu mãmica? - Vezi, nici mãcar copilul nu înþelege de ce! *- Îmi pare rãu, vecine, de nenorocirea care þi s-a întâmplat: din cauza focului, þi-a murit ºi nevasta, ºi vaca. - Da, sunt amãrât. Toþi îmi spun: „Lasã, îþi gãseºti tu altã femeie, ia-o pe vãduva cutare, uite, cunosc eu pe una tare gospodinã.“ Unul n-ar veni sã-mi zicã: „Na, mã, ºi þie altã vacã...“ *Reclama unui institut de cosmeticã: „Nu flirtaþi cu femeia atrãgãtoare ce iese de pe uºa noastrã! S-ar putea sã fie soacra dumneavoastrã...“

*Un ºofer de tir calcã o gãinã, într-un sat din Ardeal. Speriat, se dã jos din tir, ia gãina moartã ºi îl întreabã pe badea Gheorghe: -Bade, a ta e gãina aceasta? -Apoi, pe aici, noi nu avem gãini aºe late.

*Ion intrã la bar, având o figurã foarte tristã. Vasile îl întreabã: - Da’ ce ai? - Mi-a murit soacra. Se face liniºte, la care Vasile: - Nu-i adevãrat, zice doar aºa, sã fim noi invidioºi! *Profesorul de zoologie, care tocmai preda lecþia despre mãgar, îl atenþioneazã pe Buliºor: - Când eu vorbesc despre mãgar, trebuie sã te uiþi la mine, nu pe fereastrã!

*- Aveþi multe replici de spus în piesã? - Nu, eu joc rolul soþului. *Sunã telefonul. Ridicã receptorul tatãl a trei fete: - Tu eºti, broscuþo? se aude o voce de bãrbat. - Nu. Eu sunt proprietarul lacului! rãspunde tatãl. *Vine un bãrbat la doctor: - Doctore, nevasta mã înºealã pe rupte, ºi totuºi nu îmi apar nici un fel de coarne. Uitaþi-vã ºi dvs, neted ca’n

*Bulã, în pauzã, a scris apãsat pe tablã: „Eu sunt cel mai tare bãrbat. Bulã.“ Învãþãtoarea, o femeie tânãrã ºi drãguþã, intrã în clasã, se uitã la tablã ºi citeºte. Apoi îi spune lui Bulã: - Dupã orã, sã mã aºtepþi în faþa cancelariei. În pauzã, înainte de a merge la cancelarie, Bulã le spune colegilor:

HOROSCOP

HOROSCOP

- Aþi vãzut, mãi bãieþi, ce importantã este reclama? * Gigel, fiul unui inginer, ridicã nasul din cartea pe care o citea ºi întreabã: - Tatã, ce-i aia „pompã“? Inginerul ia imediat o foaie de hârtie ºi începe sã-i explice: - Uite, Gigel: e un cilindru, cu un piston înãuntru, care are o valvã prin care fluidul trece într-un singur sens… ªi-i spune principiile presiunii, noþiunea de vacuum ºi toate celelalte, pentru ca într-un final, sã-l întrebe: - Dar de unde ai aflat tu de pompã? - Pai, uite aici, în cartea de istorie scrie cã „Cezar a intrat cu mare pompã în Roma.“ *O maºinã se loveºte brutal de o cãruþã. În urma accidentului, calul ºi cãruþaºul sunt rãniþi destul de grav. Poliþistul vine la faþa locului ºi vãzând calul chinuindu-se, într-un acces de milã, îl împuºcã. Apoi se îndreaptã cãtre cãruþaº, cu pistolul în mânã, ºi îl întreabã: - ªi dumneavoastrã sunteþi rãnit? - Nu, nu! Doamne fereºte, aºa de bine nu m-am simþit niciodatã!... * De ce existã atâtea organizaþii împotriva hainelor de blanã ºi nici una împotriva hainelor de piele? R: Pentru cã e mai simplu sã harþuieºti femeile bogate decât gãºtile de motociclilti! *Profesoara: -Bula ce vrei sã te faci când vei fi mare? -Soldat. -Dar duºmanii te vor omorî. -Atunci mã fac duºman. *- Bulã, soldat, trimite acasã un pachet în care era o grenadã ºi o notiþã: - Mamã, dacã tragi de cuiul ãsta, primesc învoire o sãptãmânã!

HOROSCOP

Pentru nativii din Berbec se prevede o sãptãmânã încãrcatã la serviciu, deºi, de Berbec altfel, va fi una pozitivã. În plan financiar nu existã momentan motive de îngrijorare, încrederea în forþele proprii ºi spiritul de iniþiativã îi stimuleazã în noile activitãþi, iar randamentul va fi maxim. În plan sentimental totul e roz, vor avea parte de mult sprijin din partea persoanei iubite, care înþelege perfect de ce concediul ar trebui amanat.

Racii sunt foarte motivaþi ºi dornici sã înceapã lucrul la un nou proiect. Deºi în primã Rac instanþã nu vor obþine rezultate spectaculoase, pe mãsurã ce se vor implica mai mult îºi vor da seama cã alegerea fãcutã este cea corectã ºi cã nu au absolut nici un motiv de îndoialã cu privire la reuºita proiectului lor. Deºi uºor nemulþumiþi de partenerul de viaþã, Racii vor reuºi sã aducã echilibrul în relaþie, fiind mai dornici de stabilitate decât alte zodii.

Pentru Balanþe urmeazã câteva zile foarte agitate, în care vor avea nevoie de întreg Balanþã talentul lor organizatoric pentru a pune la punct un eveniment important în familie, pe care s-au oferit sã-l supervizeze, tehnic vorbind. Este posibilã reîntâlnirea cu persoane foarte dragi de departe. Atenþia ar trebui sã fie îndreptatã mai mult cãtre sãnãtate, care în ultima perioadã a cam fost neglijatã. Excesele de orice fel le sunt acum mai dãunãtoare decât în mod obiþnuit.

Nimic nu pare sã le mai stea în cale Capricornilor în aceastã sãptãmânã. Au o Capricorn putere de muncã extraordinarã ºi sunt foarte motivaþi financiar. În dragoste existã oarece divergenþe de opinie, dar care nu le vor afecta relaþia într-un mod vizibil. Ceva mai multã grijã privind sãnãtatea ar fi binevenitã ºi o curã de vitamine i-ar scuti de sentimentul de obosealã care îi urmãreºte de câteva zile.

Sãptãmâna aceasta, Taurii au serioase motive de îngrijorare la serviciu, ºefii sunt Taur nemulþumiþi de aceºtia, unii riscã sã îºi piardã credibilitatea, ar fi cazul sã revinã urgent pe linia de plutire. În plan sentimental vor fi - uimitor! - cu capul în nori ºi picioarele pe pãmânt. Este recomandabil sã manifeste mai multã atenþie la discuþiile în contradictoriu cu un prieten apropiat, pentru cã este posibil ca acesta sã vã înþeleagã greºit intenþiile. Gemenii vor cãuta sã fie permanent în centrul atenþiei ºi se vor lãsa conduºi de Gemeni primele impulsuri, ceea ce nu este tocmai indicat. Planul sentimental este foarte bine aspectat pentru nativii care au deja un partener, pentru cei singuri în schimb, nu este momentul sã ia decizii importante, dar nici sã se impacienteze, toate au un timp al lor. Financiar vorbind, în aceastã sãptãmânã vor avea numai de câºtigat.

Leii sunt angrenaþi în tot felul de proiecte ºi de acþiuni în Leu interes personal, dar care se vor dovedi a fi mai obositoare decât au crezut. Vor fi nevoiþi sã facã mai multe drumuri în afara localitãþii, posibil chiar ºi în afara þãrii, pentru a duce la bun sfârºit un plan de afaceri aflat de ceva vreme în stadiu de proiect. Partenerul de viaþã se simte neglijat ºi pus pe locul doi, dupã problemele de serviciu, lucru care le-ar putea aduce ceva neplãceri în relaþie.

Sãptãmana în curs reprezintã pentru Scorpioni o perioadã excelentã din punct Scorpion de vedere sentimental. Comunicã bine cu partenerul ºi îºi fac planuri de viitor, lucru care îi binedispune ºi îi motiveazã sã fie mai interesaþi sã îºi rezolve rapid problemele de serviciu. Cu banii stau mai prost, dar nu irecuperabil, ideal ar fi sã se abþinã de la cheltuielile inutile ºi pentru investiþiile majore sã aºtepte o perioadã mai fastã. Sãnãtatea nu ar trebui neglijatã, n-ar fi exclus sã fie nevoiþi sã îºi facã o serie de analize.

Pentr u Vãrsãtor i, sãptãmana care urmeazã Vãrsãtor este una plinã de surprize în plan sentimental ºi rãsturnãri de situaþie, va fi o sãptãmânã foarte agitatã în care nu se vor putea concentra pe nimic altceva în afarã de planul sentimental, care îi copleºeºte, chiar dacã pe unii în sens pozitiv, iar pe ceilalþi în sens mai puþin favorabil. O mare atenþie trebuie acordatã ºi sãnãtãþii, stresul ºi problemele personale nu trebuie sã îi împiedice sã aibã mai multã grijã de ei.

Pentru Fecioare se preconizeazã cã în sãptãmâna urmãtoare vor avea multe Fecioarã schimbãri de fãcut, nu toate plãcute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum forþate de împrejurãri. Relaþiile cu persoana iubitã s-au cam deteriorat ºi asta din cauza lipsei de preocupare vis-a-vis de relaþia de cuplu. În plan financiar, atenþia este îndreptatã spre câºtigurile rapide ºi prin mijloace nu tocmai ortodoxe, ar fi bine sã revinã cu picioarele pe pãmânt.

De regulã acaparaþi de carierã ºi de bani, în perioada care urmeazã Sãgetãtorii se Sãgetãtor hotãrãsc sã îºi acorde o micã vacanþã, care, judecând dupã eforturile depuse în timpul anului, ar merita sã fie una memorabilã, undeva în afara þãrii, într-un loc încãrcat de istorie ºi de culturã, aºa cum le place nativilor dornici de cunoaºtere. Este de preferat sã nu îºi neglijeze partenerul de viaþã, aºa cum au de multe ori tendinþa.

Peºtii vor avea parte de o sãptãmânã ceva mai relaxatã, la serviciu lucrurile Peºti stau bine, financiar vorbind au chiar mari ºanse la câºtiguri neaºteptate, dacã însã acestea nu apar, nu este nici o problemã, au puºi deoparte suficienþi bani încât sã îºi permitã un concediu alãturi de persoana iubitã. Ar putea exista ceva discuþii în familie privind o sumã de bani împrumutatã, ar fi bine sã o restituie repede.


IV

SEMNAL

HOBBY

aspiraþie Orhideele -- aspiraþie Orhideele spre rafinament rafinament ºi ºi spre romantism (II) (II) romantism

Orhideele sunt flori deosebite, nu numai datoritã modului de viaþã, ci ºi datoritã a ceea ce inspirã oamenilor. Astãzi, ele înveselesc zeci de mii de locuinþe ºi reprezintã o pasiune pentru zeci de mii de oameni. Dacã la început erau aproape imposibil de reprodus în afara habitatului pãdurii tropicale (motiv pentru care se vindeau extrem de scump, fiind accesibile numai persoanelor foarte bogate), astãzi sunt practicate culturi de orhidee, ca urmare a înmulþirii artificiale. În creºterea lor trebuie sã se þinã cont de anumite lucruri pentru a beneficia de toatã frumuseþea lor. Astfel, pe parcursul perioadei de vegetaþie activã, orhideele trebuie fertilizate de douã ori pe lunã pentru a le asigura o creºtere optimã. Îngrãºãmintele se aplicã orhideelor numai dacã este asiguratã lumina corespunzãtoare, cãldura ºi apa, la nivelul solicitat de specie. În timpul sezonului rece, fertilizarea se întrerupe total la speciile de orhidee care sunt în repaus sau se rãreºte (o datã pe lunã) în concordanþã cu diminuarea proceselor de creºtere ºi, evident, a udãrilor. Din momentul iniþierii florilor, pentru orhidee este bine sã se scadã cantitatea de azot în raport cu fosforul ºi potasiul, deoarece în exces inhibã procesul de formare a florilor. La înflorire orhidea trebuie sã dispunã de cantitãþi mai mari de potasiu. Transplantarea, care se face la interval de 2-4 ani, este determinatã de degradarea substratului ca urmare a udãrilor la care este supus ºi care antreneazã tasarea lui; în aceastã situaþie rãdãcinile nu au aer ºi nu pot respira. Dacã nici drenajul nu mai funcþioneazã, umiditatea permanentã care se creazã antreneazã moartea rãdãcinilor prin putrezire ºi asfixiere. Transplantarea nu trebuie aplicatã niciodatã, cu excepþia cazurilor de urgenþã, în timpul creºterii vegetative ºi a înfloririi, deoarece va compromite serios viitorul plantei; pentru fiecare specie existã un moment optim care poate fi toamna sau primãvara, la majoritatea din ele. Pentru transplantare vor fi alese ghivece obiºnuite din lut sau din plastic; vasul nu trebuie sã fie prea mare. Cu cât ghiveciul este prea mare, cu atât perioada de explorare ºi implicit de creºtere a rãdãcinilor este mai mare în detrimentul pãrþilor aeriene. Scoaterea plantei din vas în vederea transplantãrii trebuie sã fie cât mai puþin dureroasã pentru plantã; dacã rãdãcinile au aderat de pereþii vasului se preferã spargerea lui pentru a se evita ruperea sau rãnirea lor. Planta se curãþã de rãdãcinile moarte, de frunze ºi tulpini uscate, eventual de pãrþile bolnave, dupã care toate tãieturile fãcute se flambeazã sau se pudreazã cu cãrbune vegetal. Dupã transplantare, în decurs de 2-3 sãptãmani, nu se udã; apa este asiguratã prin folosirea unui substrat umezit în prealabil ºi, totodatã, printr-o umiditate atmosfericã ridicatã (se realizeazã prin pulverizarea plantei ºi a substratului de pãmânt de la suprafaþã în fiecare dimineaþa).

La o serie de orhidee poate sã aparã fenomenul de înnegrire a vârfurilor de creºtere ºi a frunzelor tinere care avanseazã cãtre tulpina ºi, în cazuri grave cãtre pseudobulbii tineri; în acest caz este vorba de o carenþã în calciu care se manifestã în special în perioada cãlduroasã când planta creºte. Acest lucru se poate remedia prin aplicarea de calciu. Apariþia pe frunze de pete galbene adâncite care apoi devin negre este posibiã iarna, ca urmare a nopþilor prea reci sau a apei reci folositã la udare. Înroºirea frunzelor este efectul unei iluminari excesive sau fertilizãri insuficiente cu azot. Îngãlbenirea, necrozarea ºi cãderea butonilor florali pot fi consecinþa unui exces de cãldurã sau a intoxicaþiei cu etilenã emanatã de florile fanate din preajma (care ºi-au pierdut prospeþimea, care s-au ofilit). Ridarea pseudobulbilor poate fi cauzatã de insuficienþa apei sau a necrozelor pe rãdãcini. Boli ºi dãunatori Virozele se manifestã pe frunze sub formã de pete neregulate sau dungi, la început galbene, care apoi evolueazã spre necrozare; pentru prevenirea virozelor se recomandã distrugerea insectelor care sunt vectorii bolii ºi sterilizarea uneltelor cu care se lucreazã, cu o soluþie naturalã de fosfat trisodic sau apã de var cu un pH foarte ridicat. Putregaiurile negre sunt larg rãspândite; simptomele apar la baza plantei ºi pe rãdãcini, pãrþile atacate înnegrindu-se, prezentând adesea o margine galbenã; tãierea pãrþilor atacate ºi tratarea cu fungicide sunt absolut necesare. Putregaiurile bacteriene se manifestã prin apariþia de pustule mari pe frunze, urmate de un putregai moale pe toaã suprafaþa lor; trebuie tãiate imediat pãrþle atinse de boalã pentru a se evita contaminarea plantelor vecine, iar pe tãieturi se aplicã o pudrã de hidroxid de cupru. Se scade uºor temperatura ºi umiditatea relativã pentru a se diminua extinderea bolii.

Dãunãtori cu blãnuri preþioase Castorul a fost dintotdeauna considerat un animal dãunãtor, pentru stricãciunile pe care le provoacã în plantaþiile de conifere. Blana castorului Americii de Nord ºi a castorului european este de mult foarte preþuitã de vânãtori. De altfel, vânãtoarea de castori a fost una dintre cauzele primelor explorãri ºi colonizãri ale nordului SUA ºi Canadei. Urmãrirea nemiloasã a castorilor la începutul secolului al XIX-lea a determinat scãderea drasticã a numãrului lor, iar acum se întâlnesc rar în sãlbãticie. Ei prosperã în parcuri ºi rezervaþii. Castorul Americii de Nord ºi castorul European sunt asemãnãtori. Mai mari decât rozãtoarele medii, au capul relativ mic ataºat la un corp compact ºi îndesat, acoperit cu blanã deasã, de culoare maro închis. Ca ºi alte mamifere care îºi petrec o mare parte din timp în apã, blana este alcãtuitã din douã tipuri de peri: firele dese ºi scurte asigurã izolare ºi cãldurã, iar firele mai lungi de protecþie sunt pentru apãrare ºi camuflaj. Picioarele sunt scurte ºi atât labele

anterioare cât ºi cele posterioare au patru degete cu gheare puternice. Labele posterioare sunt mai mari decât cele anterioare ºi sunt membranate, sugerând modul de viaþã acvatic al castorilor. Aceºti castori au coada diferitã de a altor rozãtoare: turtiþa orizontalã ºi acoperitã cu solzi pieloºi. Castorii îºi folosesc coada ca vâslã ºi cârmã, pentru propulsie ºi putere de cârmire. Adevãraþii castori se gãsesc întotdeauna lângã apã - de obicei a pâraielor ºi lacurilor mici - unde în general ºi construiesc case elaborate sub formã de domuri. Întâi sapã o vizuinã subacvaticã, de obicei în mal, formând „temelii“ prin astuparea ei cu mâl ºi pietre. Deasupra se formeazã o movilã de beþe, care se fixeazã din nou cu mâl ºi pietre, pânã când structura se înalþã cu mult peste suprafaþa apei. Deasupra liniei apei se sapã o singurã camerã internã mare de locuit, cu pereþi de pânã la un metru grosime. Este sãpatã cel puþin o intrare subacvaticã spre interiorul construcþiei. Pe lângã casele lor, castorii mai construiesc ºi baraje ºi canale extrem de eficiente. Barajele sunt ºi ele construite din mâl, pietre ºi ramuri, deºi se pot folosi ºi crengi groase, precum ºi trunchiuri de copaci. Scopul barajelor este de obicei de a asigura menþinerea nivelului apei în canalele care sunt sãpate pentru ca buºtenii sã poatã fi duºi la eleºteu, precum ºi a menþine casa înconjuratã de apã ºi, astfel, la adãpost în faþa atacurilor prãdãtorilor. În ciuda numelui sãu, castorul de munte trãieºte rar în munþi înalþi. Deºi el poate fi întâlnit în înãlþimi de pânã la 2.200 m, el este mai rãspândit la niveluri mai joase unde preferã pãdurile de conifere sau alte terenuri împãdurite cu vegetaþie deasã. Adesea el este întâlnit în apropierea pâraielor sau în regiuni foarte mlãºtinoase. Casa castorului de munte este o vizuinã complicatã, sãpatã relativ

aproape de suprafaþã ºi aflatã pe teritoriul foarte mic al animalului. Vizuina are o camerã a cuibului relativ mare, cãptuºitã cu vegetaþie, ºi un labirint de tunele, unele terminându-se în camere pentru depozitarea hranei, altele fiind linii moarte, care se utilizeazã pentru excremente. Aceste animale sunt în principal nocturne ºi, deºi nici unul nu hiberneazã, adesea devin mai puþin active pe timpul iernii. Castorii sunt, fãrã îndoialã, cel mai bine obiºnuiþi cu apa, unde înoatã ºi se scufundã cu o agilitate remarcabilã. Ei se deplaseazã lent ºi stângaci pe uscat ºi par mereu atenþi la pericole. Castorul de munte ºtie sã înoate, dar este mai obiºnuit cu uscatul. El se caþãrã în copaci la o înãlþime de pânã la aproximativ 7 metri, pentru a tãia ºi a aduna crengi mici. Castorii sunt ierbivore, modificându-ºi regimul alimentar în funcþie de hrana disponibilã în diferitele anotimpuri. Toamna ºi iarna mãnâncã scoarþa ºi ramurile arborilor de foioase, iar primãvara ºi vara consumã mai mult vegetaþie frunzoasã, precum ºi rãdãcinele ºi mugurii plantelor - nuferii fiind una din plantele preferate. Castorului de munte îi plac deosebit de mult ferigile, dar se hrãneºte ºi cu rãmurele, scoarþã ºi ierburi. Toamna, adunã tulpini lemnoase, rãmurele ºi crengi ºi le depoziteazã ca rezerve pentru iarnã. Adevãraþii castori le fixeazã sub apã, ceea ce ajutã la pãstrarea valorii lor nutritive; aerul saturat de apã din vizuina castorului de munte, unde hrana este depozitatã în camere speciale, are acelaºi efect de conservare. Ei trãiesc în colonii familiale, care, în general, cuprind o pereche de adulþi - care rãmân împreunã pe viaþã - ºi puii lor. Familia îºi foloseºte glandele anale pentru a-ºi marca teritoriul cu miros. Ei comunicã bãtând apa cu coada ca semn de avertisment, precum ºi printr-o serie de sunete vocale. Lucru neobiºnuit în rândul rozãtoarelor, speciile de castor au o ratã relativ scãzutã de reproducere, fãcând pui o singurã datã pe an. Se nasc cu ochii deschiºi, acoperiþi cu blanã ºi pot sã înoate în câteva ore. Deºi sug lapte timp de pânã la 3 luni, încep sã consume hranã solidã la vârsta de doar câteva sãptãmâni. Puii din generaþia anterioarã ajutã la adunarea hranei lor ºi apoi pãrãsesc vizuina când se naºte o nouã generaþie anul urmãtor.


SEMNAL

HOME & DECO

V

Sfaturi pentru decorarea garsonierei Când vine vorba despre design interior, una dintre provocãrile majore constã în amenajarea unui spaþiu îngust, astfel încât rezultatul obþinut sã îmbine în mod plãcut partea practicã cu cea esteticã, dând o notã personalã locuinþei.

în încãpere sã asigure un ambient armonios. În ciuda lipsei acute de spaþiu, locuinþele mici, de tipul garsonierelor, pot fi amenajate corespunzãtor dacã se respectã douã reguli de bazã: unitatea finisajelor, a designului de mobilier

Foarte puþine lucruri sunt mai complicate decât decorarea unui spaþiu îngust. O astfel de experienþã te poate face sã petreci un timp îndelungat numai pentru a introduce în locuinþã toate lucrurile de care ai nevoie, fãrã sã te mai gândeºti ºi la o modalitate ca ele sã arate bine. În primul rând trebuie sã þii cont de faptul cã lumina este foarte importantã ºi de ea depinde aspectul general al camerei, cu deosebire în ceea ce priveºte dimensiunea. Oglinzile reflectã lumina dintr-o încãpere ºi fac ca ea sã parã mai spaþioasã. Plasatã pe peretele din faþa ferestrei, oglinda va avea un efect ºi mai mare. Este esenþial sã pãstrezi curãþenia într-un spaþiu îngust, deºi acest lucru poate constitui o provocare: oriunde le-ai aºeza, lucrurile par înghesuite. Este de preferat împãrþirea mobilierului în grupuri mici, intime decât utilizarea unui spaþiu mare în care sã fie adunate toate obiectele. De asemenea, camera va fi mult mai atrãgãtoare dacã mobila se aflã la o anumitã distanþã de pereþi ºi nu lipitã de aceºtia. Referitor la elementele de mobilier voluminoase: patul, canapeua, biroul, dulapul, este indicat ca acestea sã fie plasate în unghi faþã de perete. În final scapã de ornamente (încearcã sã le foloseºti pe rând ºi în functie de sezon), redu la minimum numãrul obiectelor de artã, foloseºte o singurã culoare pentru toþi pereþii camerei (de preferat una deschisã ºi caldã), înlocuieºte perdeaua cu jaluzelele, mutã colecþia de fotografii într-un loc special (cum ar fi pe pereþii aflaþi de-a lungul scãrii, care conduce în camera) ºi, nu în ultimul rând, ai grijã ca nuanþele folosite

ºi a cromaticii ºi exploatarea justã ºi esteticã a fiecãrui centimetru pãtrat al încãperii. Alegerea pardoselii reprezintã un aspect foarte important în decorarea unei garsoniere. Folosirea unei pardoseli continue dã senzaþia de mai mult spaþiu, iar culorile deschise (bej, crem, gri) conferã

luminuozitate încãperii. Prin urmare, pentru ca spaþiu sã parã mai larg, utilizaþi acelaºi tip de material ºi aceleaºi culori pentru pardoseala din întreaga locuinþã. Graþie densitãþii lui mari, parchetul din lemn masiv de stejar este extrem de rezistent la uzurã, având reale calitãþi termo ºi fonoizolante, astfel cã dacã vã decideþi sã-l folosiþi, este indicat sã-l acoperiþi cu un strat de vopsea albã, uºor lucioasã, pentru a lumina încãperea. Culoarea pereþilor trebuie sã fie, de asemenea, una deschisã, în vederea menþinerii impresiei de spaþiu larg. În cazul în care pardoseala este albã, evitaþi sã folosiþi albul pentru pereþi, astfel încât sã evitaþi monotonia. Pentru accentuarea senzaþiei de lãrgire a spaþiului este indicat a se folosi nuanþele reci foarte deschise (verde, albastru, mov, roz). Puteþi opta ºi pentru lila sau galben pal, deºi fac parte din paleta culorilor calde ºi creeazã, mai degrabã, un sentiment de intimitate decât unul de amploare a spaþiului. Menþineti totuºi albul pentru plafon - încãperea va pãrea mult mai înaltã. În ceea ce priveºte mobila, acesta trebuie sã fie minimalã, iar piesele alese trebuie sã aibã mai multe funcþiuni: canapeaua sã fie extensibilã, cãmara sau dulapul din hol sã joace rol de ºifonier, balconul sã serveascã drept loc de depozitare etc. Este de preferat sã existe un element central, cum ar fi un fotoliu din piele, care sã fie evidenþiat de celelalte piese de mobilier ºi sã fie amplasat în zona de conversaþie a garsonierei. În privinþa culorilor nu este recomandat sã folosiþi mobilierul de culoare închisã sau cel negru ºi, în niciun caz, lucios. Optaþi pentru alb, pentru culori deshise ori metalice mate, care nu vã vor da senzaþia de sufocare. Pentru accentele de culoare decoraþi camera cu pernuþe sau obiecte decorative colorate.


VI

SOCIAL

SEMNAL

Poveºti de viaþã De multe ori am simþit cã, indiferent ce facem în viaþã, mai devreme sau mai târziu ne întoarcem la origini, oricare ar fi acestea. Mai degrabã intuitiv, am anticipat implacabilitatea revenirii pe meleagurile unde m-am nãscut. Cred cã aºa se explicã de ce poporul din care fac parte simte nevoia sã rãtãceascã prin lume. Ni se spune nomazi. Ni se spune în multe feluri, unii ne vãd în culori întunecate - cei mai mulþi, de altfel. Alþii ne ignorã, preferã sã nu ºtie de existenþa noastrã. De aceea intrãm extrem de rar în statistici ºi nu prea contam în bilanþurile pe care le fac oamenii la sfârºit de an. Pe seama noastrã s-au pus toate nenorocirile care se abat pe capul celorlalþi ºi care, la o analizã mai atentã, nu sunt decât consecinþele unei proaste înþelegeri a vieþii. Am fost acuzaþi de crime, furturi, scandaluri. Am târât dupã noi un renume dubios care întotdeauna a condus la o primire cel puþin rece, dacã nu ostilã din partea celorlalþi. Cred cã asta este una dintre greºelile noastre, prea puþin ne-a pãsat despre ce gândeºte lumea despre noi. În fond, cine suntem? Un popor strãvechi, pornit dintr-unul din leagãnele civilizaþiei umane în urmã cu câteva mii de ani. Poporul meu vine din India, a pornit sã colinde lumea din pricini care s-au pierdut pe drum. Dar ce a rãmas sar putea spune în puþine cuvinte: o nesfârºitã sete de libertate. Vorbesc despre poporul meu deºi nu sunt de un sânge cu ei. Pe când eram foarte micã, am ajuns în tabãra lor. S-ar putea crede cã am fost rãpitã, existã ºi acum impresia cã ai noºtri au obiceiul sã fure copii. Se pare cã mã rãtãcisem... Îmi aduc aminte cu greu de pãmântul întunecat, un braþ de pãdure care pãrea populat de cele mai înfricoºãtoare fãpturi, o furtunã care se apropia. Mai apar în acele amintiri vechi chipuri estompate de vreme, mama ºi tatãl meu, o fatã cam de seama mea, probabil o sorã de-a mea. Poate ai mei ieºiserã la iarbã verde, aºa s-ar putea explica de ce am ajuns sã rãtãcesc singurã ºi înfricoºatã prin pãduricea aceea care atunci îmi pãrea mai deasã decât un codru neumblat. Am ajuns la cãruþele lor cãtre searã, le-am vãzut focurile ºi m-am simþit izbãvitã. Cam atât îmi aduc aminte. Dupã care am trãit printre ei, am supt de la sânul unei femei care mai avea încã doi copii mici ºi tot mai avea lapte. Încet, încet, le-am învãþat graiul ºi obiceiurile ºi am devenit una de-a lor. De aceea pot vorbi acum despre poporul meu deºi nu sunt din sângele lor. Dar, ceea ce este mai important, ei nu au þinut cont niciodatã de faptul cã sunt de alt neam. Aºa cã tatãl meu a fost Utu, stãpânul autoritar al cãruþelor ºi pãstrãtorul datinelor. ªi Mara mi-a fost mama. Am avut fraþi de lapte ºi alãturi de ei am suferit ºi m-am bucurat. Nu ºtiau dacã fusesem botezatã, aºa cã m-au botezat ei din nou ºi am cãpãtat un nou nume. Cel pe care îl port ºi astãzi. Crina îmi zice acum ºi mi s-a zis ºi înainte. Au fost unele voci care ziceau cã le voi aduce necazuri, sã mã lase undeva, la o familie de oameni legaþi de pãmânt. - Crina este fata mea ºi rãmâne cu noi, zicea Utu. Cui nu-i convine sã încerce

sã-mi rupã oasele ca sã treacã peste cuvântul meu. Dar nimeni nu îndrãznea sã se punã cu Utu. Era voinic ºi temut de ceilalþi. Oricum, puþini îndrãzneau sã-i stea împotrivã, era un om care împãrþea dreptatea fãrã sã þinã cont dacã lovea un neam sau un apropiat. Ginta conta, simþea acest lucru din instinct. Nu fusese niciodatã la ºcoalã, dar ºtia sã buchiseascã, învãþase, cine ºtie cum, literele scrise. Altfel, aproape toþi erau analfabeþi. Dar aveau atât de multe de împãrtãºit. De la el am învãþat ºi eu o mulþime de taine. Am rãtãcit aºa timp de patru ani. Deja aproape uitasem de unde veneam eu. Am vãzut mai mult din þarã decât oricine altcineva. Într-un an ne-au obligat sã ne aºezãm, au venit cu miliþie ºi ne-au luat cãruþele ºi majoritatea cailor. Evenimentele ne-au prins la marginea Bãrãganului, lângã un sat. Au trebuit sãºi sape bordeie. Atunci a fost cel mai greu. O parte dintre noi au plecat în lumea largã ºi de atunci nu mai ºtiu nimic despre ei. Unii au fãcut fel de fel de prostii ºi au fost ascunºi pentru multã vreme. A fost urât ceea ce au fãcut, pânã atunci nimeni din trib nu avusese de a face cu autoritãþile. Ne-am împuþinat, am suferit de foame ºi din pricina ostilitãþii cu care ne priveau sãtenii. - O sã pierim ºi o sã ni se ducã urma, zicea Utu, seara, dupã ce aprindeau focuri din coceni ºi din balegã uscatã. Nu ºtim sã lucrãm pãmântul aºa cum fac ceilalþi, noi avem datinile noastre ºi meºteºugurile noastre. Aºa cã nu ne rãmâne de ales. Dacã plecãm, ne vor hãitui ca pe animale ºi ne vor împrãºtia în cele patru zãri. Dacã ne aºezãm, vom fi ca ei. Dar ne putem pãstra o parte din amintiri. Eu sunt pentru aºezare. ªi vom vedea pe mai departe. Au purtat discuþii interminabile, s-au ºi încãierat de câteva ori ºi s-au crestat pentru ambiþiile lor. Pânã la urmã, am rãmas pe loc. S-au ridicat case de chirpici, Utu a fãcut din nimic o fierãrie unde se potcoveau ºi caii celor din sat. Pe mãsurã ce timpul a trecut, lumea s-a obiºnuit cu noi, ba chiar am devenit de folos satului. Dar rãmãseserãm destul de puþini dupã ce o parte plecaserã unde vãzuserã cu ochii. - Nu va fi aºa la nesfârºit, cândva ne vom rãscumpãra ºi vom porni din nou prin lume, îmi zicea Mara. Ne vom face alte cãruþe, vom gãsi alþi cai, ºi vom pleca de aici. Pânã atunci trebuie sã ne pãstrãm gândurile ºi sã nu ne uitãm obârºiile. Am ajuns la ºcoalã, învãþasem deja sã buchisesc de la Utu. Eram singura fatã de la noi care mergea la ºcoalã ºi asta se întâmplase datoritã Marei, ea insistase sã învãþ. - La ce-i trebuie ei ºcoalã, se întreba Utu. Dacã ºtie a citi ºi scrie este destul, restul este smintealã. - Sminteala de care zici îi face pe gagii puternici. Cu sminteala lor vom fi ºi noi puternici ca ei ºi nu ne vom mai risipi în toate zãrile. Mãrturisesc cã nu mi-a plãcut deloc la ºcoalã. Sã stau închisã patru ore în dãrãpãnãtura care þinea loc de ºcoalã mi se pãrea un chin prea mare. Am fugit de câteva ori, dar într-o zi Utu m-a bãtut de

m-a lãsat leºinatã. Pânã la urmã, nu am avut de ales. Ba a trebuit sã ºi învãþ bine; dacã se întâmpla sã iau note proaste intram pe mâna lui Utu sau a Marei. Unii s-ar îngrozi aflând la ce eram supusã. Dar eu ºtiu cã ei mã iubeau mult, poate de aceea m-au trimis numai pe mine la ºcoalã. Îmi era destul de greu sã înþeleg de ce ceilalþi copii de vârsta mea erau lãsaþi sã zburde de capul lor ºi numai eu trebuia sã mã chinuiesc la ºcoalã. - Este de alt sânge, cu toate cã este de-a noastrã, mai devreme sau mai târziu va fi o punte între noi ºi restul. ªi este ºi deºteaptã, uite ce note are, zicea Mara privind carnetul meu de note. Utu mustãcea, se uita la notele mele de la sfârºit de an, dãdea din cap a aprobare ºi-mi dãdea o scatoalcã peste ceafã. O datã l-am surprins uitându-se prin manualele mele, dãdusem de mâncare la porc ºi intrasem încet în camerã, voiam sã mã ascund o jumãtate de ceas ca sã citesc ceva. Prinsesem gustul lecturii. L-am gãsit pe Utu aplecat peste cãrþile mele, le rãsfoia pe îndelete umezindu-ºi temeinic degetul mare. Am ieºit la fel de tiptil precum intrasem. Avea lacrimi în ochi, Utu. Nu mã simþise, l-am lãsat în pace, dacã m-ar fi vãzut nu aº fi scãpat uºor de o scãrmãnealã. Atunci am simþit cu adevãrat cã mã iubeºte poate mai mult decât pe Miu, fratele meu de lapte ºi fiul lui bun. Am terminat primele opt clase. Îmi pãrea rãu cã termin ºcoala, începuse sãmi placã, poate de la pãruiala pe care o încasasem uneori. Oricum, urma sã fiu liberã, deja crescusem, eram mai înaltã decât bãieþii de vârsta mea ºi mult mai voinicã decât ei. Firesc pentru o fatã care ajunge la pubertate. Dar cred cã ºi vârsta mea realã era alta. Atunci când mã gãsiserã spuneau cã aveam cam trei ani. Se poate sã fi avut mai mult. În orice caz, Utu îmi aranjase un certificat de naºtere din care rezulta cã mã nãscusem la S. ºi aveam 14 ani. Asta o costase pe Mara doi galbeni dintr-o salbã pe care o mai avea. Încet, încet, comunitatea noastrã a crescut. S-au mai nãscut copii, s-au mai întors dintre rãtãcitori. Au venit, unul câte unul, înfrânþi de lumea pe care porniserã sã o colinde singuri. Utu le-a gãsit de lucru la fiecare, nu toþi au rezistat, au mai plecat din nou dintre ei, au încercat sã se apuce de lucruri necurate ºi au fost alungaþi. Deja lumea ne acceptase ca parteneri egali, cu toate cã mai apãreau unele conflicte între sãteni ºi noi. Dar pricinile erau mãrunte, vreo fatã care se uita la unul dintre noi sau poate una dea noastrã care se lãsa dusã printre ceilalþi. Niciodatã nu s-a ajuns la deznodãminte grave, poate un ochi umflat sau un dinte spart, cel mult. - Crina, mi-a spus Utu într-o zi, va trebui sã pleci pentru o vreme. O sã te duci la ºcoalã, la oraº. Am dat sã protestez, dar privirea lui ma îngheþat. - O sã faci liceul la Slobozia, am aranjat ºi unde sã stai, la niºte oameni de-ai noºtri. Dupã care mai vedem...

Am plecat cu inima îndoitã. Mara avea salba mai uºoarã ºi a plâns atunci când ne-am despãrþit. Utu i-a tras o palmã. - Ce plângi, zãludo! A ta a fost ideea, acuma vrei sã dai îndãrãt? Cred cã i-a tras palma aceea ca sã nu plângã ºi el. S-ar fi fãcut de râs. I-am îmbrãþiºat ºi am plecat. Îi vedeam destul de des, la fiecare sfârºit de lunã veneam acasã. Apoi, dupã 1989, lucrurile au prins sã meargã mai bine. Unde eram foarte sãracã faþã de colegii mei, dintr-o datã au prins sã mã ajute cu bani. Utu deschisese o topitorie de cupru, aveau ºi o cârciumã, mai era ºi fierãria, aveau ºi o bucatã de pãmânt. Deja casele lor arãtau altfel. Am terminat liceul ºi m-am întors. Numai cã m-am întors cu o strângere de suflet. Îmi plãcea viaþa de la oraº, trebuie sã recunosc. Dar era chemarea cãtre ei, mult mai puternicã. Nu am fãcut mulþi pureci în sat. Am avut ºi de înfruntat nãbãdãile unora care s-au dat la mine. Aveam 18 ani ºi eram fecioarã, lucru destul de rar printre fetele noastre. Dar, iarãºi, Utu a intrat în ei. - Dacã are cineva gânduri cu fata mea, vine ºi discutã cu mine, altfel e vai de el. Numai cã nimeni nu dorea sã se lege mai serios de mine. Oricum, a contat mai puþin. Destinul meu era altul. - O sã pleci la Bucureºti, mi-a spus Utu. Va trebui sã faci o altã ºcoalã, o sã te faci avocatã, asta am hotãrât ºi nu existã cale de împotrivire. De prisos m-aº fi împotrivit. Am plecat din nou la oraº, vedeam pentru prima datã Bucureºtiul. Nici o clipã nu ºi-au pus problema dacã voi fi în stare sã intru la facultate. Pentru ei era ceva firesc, mã duc acolo, mã înscriu, învãþ ce învãþ ºi gata, sunt avocatã. Nu ºtiu ce s-ar fi întâmplat dacã nu aº fi reuºit la admitere. Nu am avut ocazia sã aflu niciodatã. Am reuºit sã termin facultatea. Am fost singura nomadã din acea promoþie care a terminat Dreptul. Mulþi dintre colegii mei nu au vrut sã creadã cã veneam de unde le povesteam eu. Unii încercau sã explice reuºita mea din pricina sângelui diferit. Le-am demonstrat cã nu au dreptate. Este adevãrat, am alt sânge, dar sufletul meu þine de poporul care ma adoptat. Mai am câteva lucruri de realizat. Mai întâi sã-mi caut pãrinþii, simt nevoia sã fac acest lucru. Utu ºi Mara se gândeau cã voi sluji drept punte între douã seminþii. Erau alte vremuri atunci, lumea se uita altfel la noi. Nici acum nu pot spune cã s-au schimbat foarte multe, dar lucrurile nu au alt fãgaº decât sã trãim împreunã. Mulþi dintre ai mei nu pricep aceste lucruri, pe ei va trebui sã îi învãþ aºa cum Utu ºi Mara m-au învãþat sã fiu ca ei. Mai mult de atât, nu suntem atât de diferiþi. Am trãit ºi printre unii ºi printre alþii. Sunt peste tot ºi lichele ºi oameni buni. De ce vreau sã-mi caut pãrinþii buni? Pentru cã vreau sã fiu prima fatã care are patru pãrinþi din seminþii diferite. ªi pentru cã vreau sã arãt tuturor cã suntem o singurã, mare, familie.

Vã reamintim cã aºteptãm scrisorile dumneavoastrã, prin care sã ne împãrtãºiþi experienþe de viaþã, plãcute sau mai puþin plãcute, sau, de ce nu, sã oferiþi un sfat celor ce ne-au scris deja. Aºteptãm mesajele dumneavoastrã prin poºtã, pe adresa sediului nostru central, jud. Ialomiþa, municipiul Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, et. 1 sau pe e-mail la adresa probleme@semnal.eu


SEMNAL

VII

MONDEN

Portrete... de vedete Avril Lavigne, un artist complex Avril Lavigne s-a nãscut în oraºul Belleville, Ontario, în cadrul unei familii creºtine, de origine franco-canadianã. Mama sa a fost prima care a descoperit talentul lui Avril. La vârsta de doi ani, micuþa Avril cânta la bisericã împreunã cu de mama sa. Când avea vârsta de cinci ani familia ei sa mutat într-o nouã casã în oraºul Napanee, Ontario. În anul 1998, Lavigne a câºtigat un concurs, care avea ca premiu un concert alãturi de Shania Twain. La vârsta de ºaisprezece ani, Lavigne a fost contactatã de Ken Krongard, reprezentantul casei de discuri Arista, în vederea semnãrii unui contract. Dupã doi ani de muncã, albumul „Let Go” a apãrut pe piaþa din America pe data de 4 iunie a anului 2002. Acesta conþine treisprezece melodii, puternic influenþate de stilurile pop ºi punk. Albumul a avut un succes neprevãzut, reuºind sã o transforme pe Avril Lavigne într-una dintre cele mai comercializate artiste de origine canadianã. Datoritã succesului obþinut, Avril Lavigne a fost numitã „Debutanta Anului” în cadrul premiilor MTV Video Music Awards, ediþia anului 2002, a câºtigat patru premii Juno(din ºase nominalizãri), un premiu în cadrul Premiilor Internaþionale ale muzicii, la categoria Cel mai bine vândut artist canadian pe plan internaþional. Let Go i-a adus lui Lavigne ºi opt nominalizãri în cadrul premiilor Grammy. „Complicated” este single-ul de debut al lui Avril Lavigne, extras de pe albumul Let Go ºi este considerat compoziþia sa de semnãturã, melodia cea mai reprezentativã pentru un artist. Cel de-al doilea album al lui Avril Lavigne, numit „Under My Skin” a fost lansat pe data de 25 mai a anului 2004 ºi a continuat linia succeselor pe plan muzical înregistrate de cãtre ar tistã. Albumul a debutat pe prima poziþia a celor mai bine vândute albume din S.U.A., Regatul Unit, Germania, Japonia, Australia, Canada, Mexic, Argentina, Spania, Irlanda, Thailanda, Korea ºi Hong Kong. „Under My Skin” a ajutat-o pe Lavigne sã câºtige douã premii în cadrul Premiilor Internaþionale ale muzicii la categoriile „cel mai bun artist pop/rock” ºi „cel mai comercializat artist canadian”. În primãvara anului 2007, a editat un nou album, „The Best Damn Thing“. Compus alãturi de Rob Cavallo, Butch Walker, Deryck Whibley, Dr. Luke, acesta dovedeºte maturizarea artistei atât pe plan muzical cât ºi pe cel sentimental prin intermediul versurilor sale, mult mai romanticele decât precedentele. Avril Lavigne a debutat în rolul de actriþã în cadrul filmului pentru copii „Over the Hedge” (Peste Tufiº), bazat pe seria de benzi desenate cu acelaºi nume. Artista a avut prilejul de a-i da viaþã unuia dintre protagoniºtii acestui film. Distribuþia acestuia îi mai include ºi pe Bruce Willis, Garry Shandling, Wanda Sykes, Nick Nolte ºi Steve Carell. Lavigne a jucat, de asemenea, ºi în producþia lui Richard Genre, „The Flock” (Turma), în rolul iubitei suspectului principal, acuzat de misterioasa dispariþie a unei fete. Cea dea treia apariþie în rolul de actriþã a lui Avril Lavigne o reprezintã ecranizarea romanului Fast Food Nation, scrisã de cãtre Eric Schlosser, cartea favoritã a lui Lavigne. Lavigne a admis cã a avut o relaþie cu fostul sãu chitarist, Jesse Colburn, dar în ciuda zvonurilor ea nu a avut niciodatã o relaþie cu un alt fost chitarist, Evan Taubenfeld. Totuºi, acesta încã o considerã pe Lavigne „cea mai apropiatã prietenã de pe planetã”. În luna februarie a anului 2004, Avril Lavigne a început sã se întâlneascã cu Deryck Whibley, un cântãreþ de origine canadianã, solist al formaþiei Sum 41. La un an dupã începerea relaþiei lor, cei doi s-au logodit pe data de 27 iunie a anului 2005. Whibley i-a propus acest lucru lui Lavigne în timpul unei cãlãtorii fãcute la Veneþia. Cei doi ºi-au unit destinele în cadrul unei ceremonii catolice, care a avut loc pe data de 15 iulie a anului 2006, pe o proprietate privatã din California, având aproximativ 110 invitaþi. Când cei doi au fost întrebaþi dacã sunt pregãtiþi pentru a avea copii, ei au rãspuns: „nu chiar acum, dar cândva în viitor.”

Sensibilitate… James Blunt (nãscut James Hillier Blount, la data de 22 februarie, 1974) este un cântãreþ ºi compozitor englez al cãrui album de debut, „Back to Bedlam”, alãturi de ºlagãrele sale, în special piesa „You’re Beautiful”, l-au fãcut cunoscut în 2005. Blunt a câºtigat douã premii BRIT ºi douã premii Ivor Novello, pe lângã cele cinci nominalizãri la Premiile Grammy din 2006. Cântãreþul a lansat albumul „All The Lost Souls” în 2007; acest album a primit aurul încã din prima sãptãmânã de lansare. Primul sãu single de pe acest album, numit „1973" a fost prima piesã a acestuia care a ajuns pe prima poziþie în topul United World

Chart, întrecând piesa de pe primul album, „You’re Beautiful” care reuºise sã ajungã pe a doua poziþie în clasament. Înainte de a se lansa în cariera muzicalã, Blunt a fost un ofiþer în ramura armatei britanice numitã Life Guards, servind pentru NATO în conflictul din Kossovo. Înainte de a merge în Kossovo, a fost înscris în cadrul Médecins sans Frontières (MSF), un grup de ajutor uman cunocut mai mult pentru transportarea acestuia în zone de conflict. Din aceastã perioadã, Blunt a ajutat MSF prin diverse licitaþii la multe din concertele sale. Domiciliul lui Blunt este acum în Spania, pe insula Ibiza, unde a scris majoritatea cântecelor de pe albumele sale.

…ºi temperament Akon s-a nãscut pe 14 octombrie 1981, în Senegal, unde ºia petrecut ºi o parte din copilãrie, pânã când familia sa a imigrat ilegal în New Jersy, Statele Unite. Numele sãu real este incredibil de lung: Aliaune Damala Bouga Time Puru Nacka Lu Lu Lu Badara Akon Thiam, dar pe site-ul artistului, apare doar Aliaune Akon Thiam. În New Jersy, Akon a descoperit pentru prima datã hip-hop-ul, dar ºi lumea infractorilor, ajungând la închisoare pentru furt de maºini. Timpul pe care l-a petrecut în arest a fost folosit pentru a-ºi lucra ideile muzicale. Dupã ce a fost eliberat, a continuat sã compunã ºi a început sã înregistreze, reuºind astfel, în anul 2004, sã lanseze albumul sãu de debut „Trouble”. Acesta include piese care au avut mare succes, precum „Locked Up”, „Lonely”, „Bananza (Belly Dancer)” ºi „Ghetto”. În 2005 a scos pe piaþã single-ul „Lonely”, piesa ce a ajuns în Top 10 US ºi numãrul 1 în Australia, UK ºi Germania. De curând, el a cãpãtat ºi mai multã popularitate, în urma colaborãrii cu Young Jeezy la piesa „Soul Survivor” ºi cu Eminem la melodia „Smack That”, care se aflã în Topul Billboard Hot 100. Pe data de 12 decembrie 2006, artistul a lansat cel de-al doilea album din cariera sa, intitulat „Konvicted.” Akon a produs ºi a scris toate piesele de pe „Konvicted”, mai puþin una. Pe album mai apar Eminem, Snoop Dogg, Styles P (care a colaborat cu artistul ºi la albumul „Trouble”). „Konvicted” încearcã sã pãstreze un echilibru între mesajele cu ecou „în stradã“, originalitate pe partea de producþie ºi bunul simþ, rezultatul fiind unul dintre cele mai curate ºi mai bine lucrate albume ale acestei perioade.


VIII

CUL TURÃ CULTURÃ Alberto Medez, Floarea-soarelui oarba

Ficþiuni despre memoria Rãzboiului Civil spaniol Apãrutã pentru prima datã în 2005, Floarea-soarelui oarbã – singura carte în prozã a scriitorului spaniol Alberto Medez (1941-2004) – este oferitã acum cititorului român la Editura Leda-Corint. Traducerea ºi notele sunt semnate de Cãtãlina Constantinescu. Avînd în centru memoria Rãzboiului Civil din Spania anilor ‘30, volumul nu impresioneazã prin dimensiuni Editura Leda (are sub 150 de pagini) ci prin intensitate dramaticã. Patru istorii împletite cu subtilitate, patru naratori rememorînd, fiecare 2008 în registrul sãu, experienþe personale, vorbind despre prieteni, iubiri ºi rude dispãrute, þin „doliul unei tragedii” colective. Patru manuscrise, patru mãrturii fragmentare, lacunare, de tip jurnal, povestire sau epistolar sînt puse alãturi, completînduse reciproc; fiecare dintre aceste relatãri postbelice corespunde unui an al rãzboiului ºi fiecare conþine în titlu cuvîntul „înfrîngere”: Prima înfrîngere: 1939 sau Dacã inima ar gîndi, ar înceta sã batã, A doua înfrîngere: 1940 sau Manuscris gãsit în uitare, A treia înfrîngere: 1941 sau Limba morþilor ºi A patra înfrîngere: 1942 sau Floarea soarelui oarbã. Secvenþele, vocile, cronologiile se împletesc într-o imagine de dureroasã autenticitate, învãluitã într-un halou de poezie întunecatã. Alberto Mendez a devenit cunoscut abia odatã cu apariþia acestei cãrþi, înregistrînd un important succes de criticã ºi de public. O carte gravã, profundã ºi adevãratã, o carte a asumãrii trecutului într-o manierã ce ar putea servi drept model etico-estetic ºi pentru mulþi scriitori români de azi. Paul CERNAT

Kurt Vonnegut, Bun venit printre maimuþe

Kurt Vonnegut ºi lumea prin care a trecut Prozator american (nãscut 1922, Indianapolis) cu biografie americanã (adicã a trecut prin mai multe meserii ºi joburi fãrã sã fie susþinut de universitarii filologi), Kurt Vonnegut are parte ºi de experienþa nu chiar veselã a celui de-al doilea rãzboi Humanitas Fiction mondial. Supravieþuieºte ºi unui prizonierat ºi este ºi martorul 2008 acelui teribil bombardament al Dresdei, din 1945, de care nu se face mare caz. Precum despre Hiroshima ºi Nagasaki. Experienþe limitã ce ºi-au pus amprenta ºi asupra operei sale. Editura „Humanitas Fiction” lanseazã în aceste zile de varã 2008, cu cãlduri ºi inundaþii peste poate,volumul de povestiri „Bun venit printre maimuþe”. Incã o faþetã a multiplului fin observator care a fost autorul mult mai cunoscutelor romane „Pianul mecanic”, „Sirenele de pe Titan” sau „Bufoniada sau gata cu singurãtatea”, un ironic lucid, dublat de o conºtiinþã artisticã fãrã cusur. De aceastã datã avem un advãrat tur de forþã epic, nu numãr de 25 de povestiri dintre cele mai diverse, împingînd imaginaþia dincolo de realitatea imediatã ºi acoperind o largã galantar de personaje. Stãri, conflicte, situaþii.O întreagã umanitate, americanã desigur, dar cu reverberaþii psihologice mult mai largi ni se dezvãluie fãrã menajamente. Descoperim cã avem multe puncte în comun, cã trãim în America lui Vonnegut sau în România lui Mircea Nedelciu. Luciditate ºi lipsã de speranþã am adãuga pentru uzul cititorilor din 2008. Traducerea ºi notele aparþin Alexandrei Coliban. Iar aceste simple observaþii lui Bedros Horasangian

Fadia Faquir, Mã numesc Salma

O poveste dulce-amarã Aºa cum, în secolul al XVIII-lea, capetele luminate din Europa descopereau teritoriile virgine îndepãrtate ºi, o datã cu ele, un stil nou ºi noi spaþii imaginare deschizându-se sub ochii iscoditori ai cititorilor, tot astfel descoperim azi, în literatura scriitorilor de origine orientalã o lume complicatã ºi neobiºnuitã. Dulceagã pe de o parte, ºi, în acelaºi timp, crudã ºi de neînþeles. Editura Leda Romanul Mã numesc Salma al scriitoarei iordaniene Fadia 2008 Faquir are aproape valoare de document. E povestea unei femei care încalcã legea tribului, având o aventurã, înaintea cãsãtoriei, cu tânãrul Hamdan. În urma ei, naºte un copil. Ameninþatã cu moartea de cãtre rude, se vede silitã sã aleagã închisoarea, sã-ºi dea copilul la un orfelinat, iar, mai apoi, sã fugã în Anglia. Acolo, Salma, devenitã Sally, va încerca sã se integreze într-o societate complet strãinã, pe care o priveºte cu ingenuitate, dar faþã de care se raporteazã ºi autoironic. Dar nimeni nu poate fugi de sine, indiferent de împrejurãri. Trecerea ei prin închisoarea iordanianã, prin magazinele ºi cafenelele britanice, încercarea ei de a se integra, de a învãþa limba noii þãri ºi de a-ºi reface viaþa se dovedesc un straniu eºec. Drumul femeii se încheie, dupã tot acest parcurs, tot în spaþiul de origine. Cãutarea propriului copil, pierdut în zarea tinereþii, o va condamna încã o datã. Resimþim cu o mare brutalitate sfârºitul abrupt al poveºtii. Dar, dacã dumneata, cititorule, nu te vei lãsa amãgit de convenþia ficþiunii, vei descoperi la sfârºit secretul acestei literaturi dulci-amare. Florin Iaru

SEMNAL

Figuri ilustre... aºa cum nu le ºtim

Freud - „Dincolo de <principiul>… uitãrii“ „Dacã vrei sã dobândeºti puterea de a suporta viaþa, fii gata sã accepþi moartea.“ (Sigmund Freud) Sigmund Freud a revoluþionat felul în care gândim despre noi. Termenii sãi de psihanalizã ca supraeu, libido, nevroza ºi complexul Oedip au intrat în vocabularul nostru de zi cu zi. La data de 6 mai 1856 se naºte Sigismund Freud (îºi va schimba prenumele în Sigmund la 22 de ani), în Freiberg, Moravia. Sigmund are o copilãrie liniºtitã, iar la liceu intrã cu un an mai devreme, în 1865, unde, la examenul de absolvire, primeºte „summa cum laude”. Se decide pentru studiile medicale dupã ce a fãcut lectura eseului lui Goethe „Despre naturã” ºi îºi începe studenþia la Universitatea din Viena. În anul 1876 publicã primele cercetãri personale la Trieste, asupra glandelor sexuale la anghile, iar doi ani mai târziu, în 1878 este la un pas de descoperirea neuronului (numit în 1891 de cãtre Waldeyer). În 1884 Sigmund Freud a publicat un articol referitor la calitãþile de potenþial anestezic local ale cocainei. Un punct de vedere extrem de bizar, care a fost susþinut cu tãrie de cãtre Freud, acesta cãpãtând astfel de informaþii asupra subiectului din prospectele firmelor farmaceutice în care se afirma cã drogul poate fi folosit în tratarea dependenþei de morfinã ºi alcool. Freud nu credea cã ºi cocaina poate provoca dependenþa. Deºi drogul era bine vãzut în acele timpuri, de la sfârºitul secolului, a început sã devinã evident faptul cã folosirea lui poate avea urmãri dezastruoase. Într-unul dintre cele mai tragice cazuri a fost implicat chiar un prieten apropiat al lui Freud, dependent de morfinã. Freud îºi tratase prietenul cu cocainã, ºi devenise chiar el însuºi dependent de aceasta. Freud nu a putut renunþa la consumul de cocainã vreme de câþiva ani. Dar ºi el ºi alþii au început sã scrie despre efectele dezastruoase ale consumului de droguri. Devenise evident faptul cã planta de coca putea fi un bun anestezic, în special în cazurile de chirurgie ocularã, dar efectele secundare erau atât de neplãcute încât folosirea sa a fost scoasã în afara legii de cãtre cele mai multe guverne. Este criticat în cercurile medicale. Începe sã trateze maladiile nervoase prin electroterapie ºi aplicã metoda lui W. Erb. În acelaºi timp a pus la punct o metodã de colorare a preparatelor neurologice (pentru microscop) ºi publicã un articol în acest sens ºi o monografie despre coca. În anul1886 merge la Berlin unde se intereseazã de neuropatologia infantilã ºi începe practica privatã: îºi deschide cabinetul personal ºi fãrã a abandona electroterapia, începe sã foloseascã hipnoza. Începând cu anul 1891 publicã o lucrare asupra afaziei, unde criticã teoria localizãrilor, articole despre tratamentul hypnotic, despre „Psihonevrozele de apãrare”, „Obsesii ºi fobii”, studii asupra isteriei (lucrãri care susþine etiologia sexualã a nevrozelor). În 1896 Freud foloseºte pentru prima oarã termenul „psihanalizã”, iar un an mai târziu vorbeºte despre „complexul lui Oedip.” Pregãteºte „Psihopatologia vieþii cotidiene”, ºi publicã„Mecanismele uitãrii”, „Interpretarea viselor”, „Amintirile ecran”, „Visul ºi interpretarea sa”, „Vis ºi isterie”, ºi fondeazã seratele psihanalitice de miercuri. Din 1905 ºi pânã spre sfârºitul vieþii publicã „Trei eseuri asupra sexualitãþii”, „Cuvintele de duh ºi relaþia lor cu inconºtientul”, „Cinci prelegeri despre psihanalizã (conferinþele þinute în America), „Remarci psihanalitice asupra unui caz de paranoia”, „Totem ºi tabu”. În anul 1914 publicã „Moise al lui Michelangelo”, „Contribuþie la istoria miºcãrii psihanalitice”, „Doliul ºi melancolia” ºi prima parte din „Prelegeri de introducere în psihanalizã.” Urmeazã apoi lucrãrile „Extrase din istoria unei nevroze infantile: Omul cu lupii”, „Psihologia mulþimii ºi analiza eului”, „Viaþa mea ºi psihanaliza”, „Psihanalizã ºi medicinã. Inhibiþie, simptom, angoasã”, „Viitorul unei iluzii”, „Indispoziþie în civilizaþie”, dar ºi lucrarea „Dincolo de principiul plãcerii“. Freud a aflat cã suferã de cancer al maxilarului în anul 1923 ºi ºi-a petrecut ultimii 16 ani în lupta cu boala. A fost operat, dar nu a renunþat la cercetare. Fugind de persecuþia nazistã din Viena în 1938, dupã ce cãrþile sale au fost arse, Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieþii sale. La vârsta de 83 de ani, Sigmund Freud moare, la data de 23 septembrie 1939. Casa situatã la 20 Maresfield Gardens în Hampstead, Londra, care a aparþinut familiei pânã la moartea din 1982 a fiicei celei mai mici a lui Freud, Anna Freud, a fost ulterior transformatã în muzeu. Aici a fost pãstratã ºi mobila, printre care se numãrã ºi celebra sa canapea.


Semnal de Ialomita si Calarasi