Issuu on Google+

Valentin Calcan, prim-vicepreşedinte PD-L Dâmboviţa, despre starea actuală a justiţiei:

„Suntem incapabili să facem paşi înainte în legătură cu eliminarea corupţiei la nivel înalt”

Pag. 3

„Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

SEMNAL

de Dâmboviţa

28 aug. - 3 sept. 2008 Anul I, nr. 37 20 pagini Preţ -1 leu

Trei târgovişteni pe „acoperişul“ Europei

Pag. 8

Peste 400 de dâmboviţeni au format un lanţ uman pentru viaţă Pag. 5

Pag. 6

Administraţia locală şi-a completat schema organizatorică:

Târgoviştea are, în sfârşit, viceprimari! Pag. 2

Director- ALIN RADU

Reacţii la scrisoarea deschisă a lui Orban către Florin Popescu:

„PNL vrea răzbunare politică“ Pag. 2

Premiantă la Cannes, protestatară în ţara sa!

Pag. 5

Pag. 4


SEMNAL

2 Administraţia locală şi-a completat schema organizatorică:

Târgoviştea are, în sfârşit, viceprimari! În sfârşit, s-a întâmplat! După o perioadă de aproape trei luni de zile în care administraţia municipală n-a avut viceprimari, lucrurile au intrat pe un făgaş normal. Joi, 21 august, consilierii locali au catadicsit să introducă pe ordinea de zi şi alegerea celor două „ajutoare“ ale edilului şef, Gabriel Boriga. Votul majorităţii a consemnat învestirea în noile poziţii a lui Bogdan Ana şi Paul Briceag, ambii membri ai Partidului

Democrat-Liberal. Evenimentul a avut şi momente clasice de picanterie administrativă. Teodor Vasiliu, vocea (din ce în ce mai izolată) a opoziţiei PSD, a făcut o serie de propuneri pentru posturile de viceprimari puse la bătaie. Propunerile vizau membri ai PD-L, moment în care democratliberalii au fost puşi în situaţia ingrată de a-şi respinge propriii colegi de partid. Dar deh, înţelegerea-i înţelegere!

Una peste alta, totul e bine când se termină cu bine. Dacă e să considerăm bine o stare de normalitate care ar fi trebuit să existe de mult timp. Ne-am fi dorit ca administraţia municipală târgovişteană să-şi definitiveze schema mai devreme. Această întârziere forţată şi premeditată n-a făcut decât să lase frâu liber speculaţiilor de tot soiul. S-au vehiculat… ’şpe „soluţii“ pentru posturile de viceprimari, mai mult sau mai puţin fanteziste. S-au invocat înţelegeri între formaţiunile politice, înţelegeri în jocul cărora ar fi intrat şi negocierile pentru posturile de vicepreşedinţi ai Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

Nu ştim în ce măsură aceste speculaţii, născute de obicei din scurgeri „pe surse“, au fost sau nu mai mult sau mai puţin apropiate de realitate. Cert este, însă, că nu era necesar să se ajungă aici.

Reacţii la scrisoarea deschisă a lui Orban către Florin Popescu:

„PNL vrea răzbunare politică“ Săptămâna trecută, liberalii dâmboviţeni au ieşit la rampă cu o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Florin Popescu. Expeditor - Ludovic Orban, ministrul Transporturilor şi preşedinte interimar al PNL Dâmboviţa. Scrisoarea era un material plin de acuzaţii la adresa şefului Consiliului Judeţean, pe tema deja cvasi-cunoscută a (in)validării mandatului de consilier al lui Alexandru „Roger“ Alexandrescu. De la acuzaţii privind încercarea de instaurare a unui regim dictatorial de către Florin Popescu la nivelul CJ, trafic de influenţă şi presiuni exercitate asupra adversarilor politici şi până la ameninţarea cu declanşarea procedurii de suspendare, epistola a reprezentat un atac dur şi fără echivoc la adresa lui Popescu, cel care este şi preşedintele democrat-liberalilor

dâmboviţeni.

„E vorba de o lovitură politică pe care PNL încearcă să o dea PD-L“ În sprijinul liderului său de partid a sărit Valentin Calcan,

„Vedem noi la toamnă câte voturi o să ia Alexandrescu“

prim-vicepreşedinte al PD-L Dâmboviţa, care vede în această mişcare a liberalilor o încercare de a se răzbuna pe foştii lor colegi, care au părăsit partidul acum ceva vreme, formând PLD şi, ulterior, PD-L. „Eu cred că este vorba despre o lovitură politică pe care PNL vrea să o dea PD-L-ului dâmboviţean, o răzbunare şi o şicanare politică. Ludovic Orban şi alţi lideri ai actualului PNL Dâmboviţa nu pot uita uşor faptul că cei mai mulţi dintre foştii lideri liberali au plecat din partid alături de Theodor Stolojan“, a declarat Calcan.

Democrat liberalul mai spune că invocarea faptului că în spatele lui Alexandru Alexandrescu stau voturile a peste 23 de mii de dâmboviţeni este o încercare de manipulare, din moment ce „Roger“ a fost ales pe o listă de partid. „Alexandru Alexandrescu a fost ales pe o listă, la fel cum şi eu am fost ales pe o listă de partid. Eu nu pot să spun câte voturi am luat personal, ci doar câte voturi a luat partidul în total. Numai uninominalul poate să ne spună câte voturi ia fiecare. Şi o să vedem la toamnă câte voturi va lua Alexandrescu“, a mai spus Valentin Calcan. Reamintim faptul că „Roger“ va candida la alegerile parlamentare din toamnă pentru un post de senator în Colegiul Târgovişte - Moreni. Petruţ Dumitru

Numai că, nu-i aşa, politica (administrativă, în cazul de faţă) face excepţie de la orice reguli: ale logicii, competenţei, profesionalismului şi bunului simţ. A consemnat Petruţ Dumitru

În vreme ce alte partide tărăgănează desemnarea candidaţilor pentru alegerile din toamnă,

PNL Dâmboviţa este singura formaţiune care şi-a definitivat lista de candidaţi Apropierea alegerilor generale pentru Parlamentul României, care vor avea loc în toamna acestui an şi care se vor desfăşura pe un sistem de vot uninominal, determină partidele politice să-şi găsească cei mai potriviţi candidaţi pentru scaunele de senatori sau deputaţi puse în joc. De altfel, fiecare formaţiune se află acum în procesul de identificare, selecţie şi validare a celor doritori să reprezinte un judeţ sau altul în Camera Deputaţilor sau Senatul României. Fiecare formaţiune, mai puţin PNL. În vreme ce partide creditate cu mai multe procente în sondajele de opinie (PD-L, PSD) se scotocesc prin toate colţurile să-şi desemneze candidaţii, liberalii dâmboviţeni şi-au definitivat lista de candidaţi încă de la începutul lunii august. În ceea ce-i priveşte pe membrii Partidului Naţional Liberal care vor candida în Dâmboviţa, nu au fost precizate condiţii pentru depunerea candidaturii lor. Probabil şi acesta este un argument pentru „rapiditatea“ cu care şi-au stabilit candidaturile atât de devreme. Spunem devreme raportându-ne la socialdemocraţii şi democrat-liberalii dâmboviţeni, care nu şi-au definitivat lista cu numele ce vor fi trimise în campanie. Astfel, pentru un post de senator vor candida din partea PNL:

- Ion Mihai Dumitrescu Colegiul Nord - Alexandru Alexandrescu Colegiul Târgovişte - Moreni - Ovidiu Băsceanu - Colegiul Sud. De precizat că acest din urmă colegiu este cel mai dificil pentru liberali, Ovidiu Băsceanu fiind, oarecum, cel sacrificat de partid în această luptă. La Camera Deputaţilor, lista de candidaţi este următoarea: - Gabriel Plăiaşu - Colegiul Fieni - Gabriel Grozavu - Colegiul Pucioasa - Teodor Bâte - Colegiul Voineşti - Maria Cristea - Colegiul Târgovişte - Ioan Manu - Colegiul Moreni - Gheorghe Amuzan Colegiul Răcari - Marian Popa - Colegiul Titu - Victor Nae - Colegiul Găeşti Toţi cei 11 candidaţi au fost validaţi în cadrul Biroului Permanent Judeţean Interimar, „prin consens, fără dispute“, aşa cum a precizat preşedintele interimar al PNL Dâmboviţa, Ludovic Orban. Să mai spunem că şi în cadrul celorlalte formaţiuni se vehiculează tot felul de nume ce vor lua startul în campania electorală pentru alegerile generale, însă nimic nu este bătut în cuie şi oficial. Iar de informaţii „pe surse“ suntem sătui cu toţii. Petruţ Dumitru


3 Expediţie reuşită a alpiniştilor târgovişteni

Au cucerit Mont-Blanc Cei trei târgovişteni plecaţi miercuri, 20 august, spre Mont Blanc, au ajuns luni, pe 25 ale lunii, pe cel mai cunoscut vârf din Europa. Geo Badea, Mihai Radu şi Gică Burlacu au ajuns vineri, 22 august, cu bine la poalele Alpilor, în localitatea Chamonix. După o scurtă plimbare de acomodare în „Mecca“ alpinismului şi sporturilor montane, reprezentanţii Asociaţiei de Turism „Chindia“, care aniversează, prin această expediţie, 25 de ani de existenţă a Serviciului Salvamont Dâmboviţa, au plecat luni dimineaţă spre vârf. După multe ezitări, datorate vremii nefavorabile, la ora 10.00 au reuşit să arboreze fanionul cu stema municipiului Târgovişte pe cel mai înalt vârf din Alpi, la 4.695 de metri altitudine. Reuşita celor trei este dedicată tuturor târgoviştenilor, cu ocazia Zilei Municipiului, de pe 8 septembrie.

Editorial

SEMNAL Valentin Calcan, prim-vicepreşedinte PD-L Dâmboviţa, despre starea După ani buni în care a adus mai degrabă cu un teren de actuală a justiţiei: război,

„Suntem incapabili să facem paşi înainte în legătură cu eliminarea corupţiei la nivel înalt” Democrat-liberalii vor ca parlamentarii să nu mai fie protejaţi în faţa DNA prin votul colegilor Nu mai departe de săptămâna trecută, liderul PSD, Mircea Geoană, propunea modificarea Constituţiei, astfel încât să nu mai fie nevoie de actualul sistem de trimitere a demnitarilor în faţa justiţiei. Un sistem greoi şi nedrept, spunea social-democratul.

Modificarea Legii răspunderii ministeriale - cea mai simplă soluţie Prin vocea primvicepreşedintelui PD-L Dâmboviţa, Valentin Calcan, democrat-liberalii susţin, la rându-le, faptul că această modalitate prin care parlamentarii sunt anchetaţi este una profund inechitabilă şi imorală. Numai că propunerea lui Mircea Geoană pare desprinsă de

realitate, crede Valentin Calcan. El susţine că o soluţie pe care formaţiunea din care face parte o va susţine este modificare Legii răspunderii ministeriale, care ar fi mult mai lesne de înfăptuit şi la fel de eficientă: „Şi noi avem în planurile noastre politice mai multe prevederi constituţionale, dar trebuie să privim cu foarte mare atenţie cum vom face asta. În schimb, Partidul Democrat-Liberal a venit cu o propunere mult mai simplă, prin care cerem modificarea Legii răspunderii ministeriale astfel încât deputaţii şi senatorii să nu mai fie protejaţi în faţa DNA prin votul colegilor. Propunerea noastră prevede ca doar preşedintele Camerei Deputaţilor sau, după caz, al Senatului să ia act de cererea Parchetului, iar cercetarea să-şi desfăşoare cursul normal, fiecare probându-şi nevinovăţia sau vinovăţia la tribunal şi nu pe sălile Parlamentului“, a declarat Calcan.

Votul uninominal va elimina comenzile politice Liderul democratliberal dâmboviţean a mai adăugat un comentariu la cele câteva sute croite pe marginea votului dat de către deputaţi în cazurile Năstase şi Mitrea. El consideră că decizia luată de către parlamentari este una profund greşită şi nu face altceva decât să ne demonstreze că România este incapabilă, în momentul de faţă, să facă paşi importanţi pe calea eliminării corupţiei la nivel înalt. Mai mult decât atât, Valentin Calcan este de părere că toată această cârdăşie politică, atât de vizibilă la momentul votului pentru dosarele Mitrea & Năstase poate fi eliminată prin noul sistem electoral de vot uninominal: „Eu cred că ceea ce s-a

întâmplat săptămâna trecută arată încă o dată necesitatea votului uninominal. În momentul în care eşti ales pe bază de interese de partid care te pun pe o listă de sus în jos, execuţi comenzi politice“, a precizat prim-vicepreşedintele PD-L Dâmboviţa, convins fiind că şi votul în cazul celor doi pesedişti a fost unul de acest gen. Petruţ Dumitru

Succesul votului uninominal (III):

Rezerva de cadre e sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire Partidele caută candidaţi. Candidaţii se caută prin buzunare. Sunt singurele aspecte ale noului sistem de vot uninominal pe care le cunoaştem, neîndoielnic, în momentul de faţă. Nu ştim cât va fi de eficient; nu ştim cât de bine va fi primit de către cetăţeni; nu ştim cât de mult se va înnoi clasa politică; nu ştim dacă laptele şi mierea biblice, trâmbiţate cu ipocrizia şi demagogia zâmbetului ilescian (devenit, între timp, băsescian, tărician etc.), vor poposi şi la noi. Asta nu ştim. Dar ce’s importante amănuntele mai sus enunţate? Neeaaahhh!!! În condiţiile în care suntem la sfârşitul lunii august şi preşedinţii de filiale locale se scotocesc prin toate ungherele partidului după 1015-20 de candidaţi mai soioşi, a vorbi despre eficacitatea apropiatului sistem politic pare desprins din călătoriile lui Jean Luc Picard.

Am discutat în materialele anterioare despre ineficienţa noului sistem electoral din două puncte de vedere: „zăvoranizarea“ clasei politice şi mercantilismul grotesc şi făţiş, probat cu succes la localele din iunie. Ar mai fi totuşi un dezavantaj al blestematului de uninominal (de fapt, este efectul celor două tare mai sus menţionate). E vorba de cumpăna pe care o au liderii de organizaţii în momentul desemnării (e un fel de-a spune) candidaţilor. Dificultatea consta tocmai în acest efort stupid şi jenant de a reuşi să găseşti ca preşedinte de filială judeţeană a unui partid cu sute de mii de membri, 15-20 de nume pe care să le trimiţi în faţa electoratului. Dacă până odinioară, vechiul sistem electoral era caracterizat prin înghesuiala şi forfota fără limite în căutarea unui loc eligibil pe o listă călduţă, acum lucrurile s-au schimbat semnificativ.

Radical, aş spune. Criza rezervei de cadre din rândul formaţiunilor de pe scena politică autohtonă a ieşit la suprafaţă. Şi nu oricum, ci cu toate rufele murdare pe care hibernatul într-un bârlog îmbâcsit le produce, în general. Că partidele treceau printr-un moment dificil din acest punct de vedere, de mai multă vreme se ştia. Însă nu „oficial“ şi, mai mult decât atât, politicienii de mucava s-au străduit tot timpul să dosească vidul din spatele câtorva costume apretate cu care scena politică s-a populat acum 18 ani. Între timp însă, costumele s-au perimat, coatele sunt roase, nasturii din ce în ce mai puţini şi cravatele tot mai şifonate. Simultan sau, mai degrabă, ca şi consecinţă a acestei uzuri, vidul s-a făcut din ce în ce mai mare. Şi s-a strecurat în faţa pe nepusă masa, lovindu-i pe cei ce l-au ignorat atâta vreme, direct în moalele capului.

Petruţ Dumitru

Cum e posibil altfel, ca după 18 ani de politică neaoşă românească, să-i regăsim pe aceeaşi „doritori“ pentru fotoliile comode pe care, onor ţării, Parlamentul li le oferă? Unde e rezerva de cadre din spatele partidelor? Unde sunt tinerii? „Să vină tinerii!“ - strigă răguşiţi „patronii“ de partide. Numai că vocea se loveşte inevitabil de golul din spatele lor şi revine ca o palmă disperată a ecoului: „Să vină tinerii…nerii…rii…rii..i.“ Şi strigătul acesta continuă la nesfârşit de vreo două luni încoace. Şi va persista până când, speră bulibaşii politici, ecoul se va milostivi şi le va trimite alt răspuns. Staţi! Şi dacă nu se va întâmpla asta? „Ei…nici o problemă“ – îşi vor spune. „Am rezistat atât, ne-om mai sacrifica tot noi pentru un mandat. Pentru binele şi interesul patriei, bineînţeles.

Şi poate, peste patru ani de zile, bârlogul cu sămânţă de partid va da şi el măsura eficienţei şi va produce câteva „tinere speranţe.“ Cărora le vom da… steaguri şi afişe pe care să le lipească pe stâlpi. Doar nu credeţi că funcţii în partid.“ (hohote de râs grobian). Ei bine, da. Criza rezervei de cadre a partidelor politice din România nu este nimic altceva decât forma brutală, adaptată, a moto-ului lăpuşnian: „La vremuri noi, tot ei.“


SEMNAL

4

Premiantă la Cannes, protestatară în ţara sa! Paradoxuri „made in Romania“. Premiantă la Cannes, nominalizată la Oscar, actriţa Laura Vasiliu este protestatară în ţara sa. Renumita interpretă care a călcat pe covorul roşu al celebrităţilor premiate de la Cannes întâmpină mari dificultăţi în activitatea sa artistică desfăşurată la Teatrul „Tony Bulandra“ din Târgovişte, instituţie pe scena căreia s-a lansat. În această situaţie nu se află doar Laura Vasiliu, ci şi întreaga echipă a teatrului. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile conducerii instituţiei de cultură, care a organizat recent, alături de echipa artistică, un protest de amploare pe străzile Târgoviştei. Potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie de Biroul de Informare al teatrului, „Noul Consiliu Local Târgovişte, majoritar PD-L, rezultat în urma alegerilor locale din iunie 2008, a votat în şedinţa de joi, 21 august, un proiect de hotărâre privind transformarea Teatrului Municipal Tony Bulandra într-o <secţie> a Direcţiei de Cultură, Sport, Turism, Tineret şi Agrement din Primărie. Conform deciziei adoptate joi, 21 august, în subordinea acestei direcţii vor exista, pe lângă fostul Teatru „Tony Bulandra“, Casa de cultură a Municipiului, „I. Gh. Vasiliu“, fostul Teatru pentru Copii şi Tineret Mihai Popescu şi Direcţia de Sport, Turism, Tineret şi Agrement. Din acest moment, Teatrul Municipal devine <secţie> în Primărie şi, implicit, nu mai poate funcţiona în baza Legii Teatrelor nr. 502/2006. Actorii devin <referenţi, angajaţi ai Primăriei>, iar bugetul nu mai este gestionat de un manager, ci de Direcţia de cultură a Primăriei. Directorului actual al TTB, Mihai Constantin Ranin, i s-a propus preluarea postului de director artistic peste cele două secţii teatrale din Primărie, cenzurându-ise, astfel, puterea de decizie asupra bugetului şi, implicit, asupra actului artistic“.

„Nu m-am gândit nici o clipă că ceea ce am construit aici, cu sacrificii personale şi entuziasm, e atât de fragil în faţa politicienilor veroşi şi lipsiţi de onoare, declară Mihai Constantin Ranin În ceea ce priveşte recenta

Dâmboviţa În încercarea de a dezamorsa o situaţie conflictuală iscată pe marginea unei false probleme,

Boriga s-a întâlnit cu angajaţii de la Tony Bulandra

reorganizare a teatrului, directorul instituţiei de cultură din Târgovişte, Mihai Constantin Ranin, a declarat: „Această reorganizare este bazată pe o decizie aberantă, fără suport juridic. Pentru că nu au fost expuse: fundamentele legale, miza şi motivaţia clară ale acestei iniţiative, şi nici efectele, consecinţele preconizate de către funcţionarii care au formulat propunerea de reorganizare, nu putem să ne gândim decât la o intenţie nedemnă şi un abuz al autorităţii administrative. Nu putem să nu suspectăm că vor,de fapt,doar banii culturii târgoviştene! Că vor, de fapt, să controleze, printr-un director-marionetă, deciziile în acest domeniu. Cât valorează cultura pentru actualii conducători ai municipiului? Aşteptăm răspunsul lor urgent la această întrebare. Din păcate, primarul Gabriel Boriga reuşeste să explice presei că nu se desfiinţează nimic, de fapt schimbându-se doar nişte structuri şi nimeni nu va avea de suferit. Ceea ce nu înţelege dânsul şi, se pare, o mare parte a mass media, este că actul artistic de calitate de până acum se va

transforma în şuşe de cămin cultural comandate de către Primărie prin noua Direcţie înfiinţată. Această acţiune este una de regres şi nu de progres în cultură, mai este de părere directorul Mihai Constantin Ranin. Acesta a mai adăugat că „încercarea de a transforma o instituţie de cultură, Teatrul Tony Bulandra, într-o fantoşă este un act brutal, care aminteste de centralizările din anii ’50. Pentru libertatea de expresie am ales să stau în exil 10 ani... Atunci luptam contra dictaturii comuniste. Acum cu cine mă lupt? Nu m-am gândit nici o clipă că ceea ce am construit aici, cu sacrificii personale si entuziasm, e atât de fragil în faţa politicienilor veroşi şi lipsiţi de onoare. Teatrul Tony Bulandra şi-a câştigat dreptul de a străluci înaintea înfăptuirilor acestor amatori de cultură. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar rănile pe care mi leau produs nişte oameni chemaţi să ne apere, îmi dau dreptul să protestez şi să strig: AJUTOR, SALVAŢI CULTURA! Puţinii ei bani riscă să fie topiţi de o gândire măruntă şi îndărătnică. Am creat o iluzie numită Teatru, în speranţa că orasul meu îşi va câştiga onorabilitatea, boieria de altădată... Se pare că am

venit prea devreme sau prea târziu în lumea copilăriei mele, precum prinţul din Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte“, a mai spus regizorul târgoviştean. Mihai Constantin Ranin a anunţat că va ataca în contencios administrativ hotărârea Consiliului Local Târgovişte. Situaţia de la Teatrul „Tony Bulandra“, prezentată <dramatic> de către directorul acestei instituţii are, însă, mai multe nuanţe care pot fi înţelese şi prin prezentarea unor ample declaraţii ale conducerilor instituţiilor de cultură, care vor deveni parte integrantă din teatrul târgoviştean, potrivit proiectului de hotărâre aprobat recent de Consiliul Local. Este vorba de reprezentanţii Casei de Cultură a Municipiului I. Gh. Vasiliu, a fostului Teatru pentru Copii şi Tineret Mihai Popescu, precum şi a Direcţiei de Sport, Turism, Tineret şi Agrement. Asupra acestora ne vom apleca într-o ediţie viitoare a publicaţiei noastre, deocamdată prezentăm, în replică şi pentru o prezentare obiectivă a situaţiei, opinii ale forului local decizional.

Primarul municipiului Târgovişte, Gabriel Boriga, a participat luni, 25 august, la o întâlnire cu angajaţii Teatrului „Tony Bulandra“ din Târgovişte. Primarul le-a explicat acestora, calm şi cu toate argumentele posibile la îndemână, că toate temerile lor privind eventualele disponibilizări sunt nimic altceva decât alarme false. Alarme răspândite cu reavoinţă şi interese ascunse, de tot felul de răspândaci care nu au nimic în comun cu realitatea. Chiar şi aşa, chiar şi argumentând continuu toate spusele sale, iniţiativa primarului a fost întâmpinată cu răceală de angajaţii „pregătiţi“, parcă (sîc!), pentru acest moment. Edilul şef al urbei le-a promis actorilor că nu vor fi daţi afară, că teatrul lor nu va fi nicidecum desfiinţat şi că-şi vor păstra acelaşi statut ca şi înainte. Un singur lucru se va schimba: va fi înfiinţată o nouă Direcţie în cadrul Primăriei Municipiului Târgovişte, care va gestiona cu mai multă responsabilitate managerială fondurile alocate proiectelor culturale locale. Ceea ce se pare că a deranjat . Petruţ Dumitru


5 Actualitate

Aglomeraţie de nedescris şi nervi întinşi la maximum

Paşapoarte pe bandă rulantă În primele trei săptămani ale lunii august au fost emise 1.865 paşapoarte, un număr ceva mai mare decât în toată luna iunie. Creşterea numărului de solicitări se încadrează în variaţiile obişnuite sezoniere. Pentru a evita aglomerările inutile şi senzaţiile disconfortabile provocate de acestea, constatând că acestea se produc de regulă în primele ore ale zilelor de luni, Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple recomandă cetăţenilor să studieze programul de lucru cu publicul, care este afişat la loc vizibil în incinta serviciului, cât şi pe site-urile www.prefecturadamboviţa.ro şi www.paşapoarte.mira.gov. ro. De asemenea, pentru fluidizarea procesului de preluare a documentelor este absolut necesar ca cetăţenii să folosească aceleaşi surse de informare precizate mai sus, pentru a avea pregătite documentele solicitate de prevederile legale pentru fiecare tip de document solicitat (minori peste 14 ani, minori sub 14 ani, includeri ulterioare ale minorilor în paşaportul părinţilor, cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, pierderi, deteriorări sau furturi de documente etc.). Formularele indicate pot fi descărcate on-line de pe siteul www.paşapoarte.mira.gov.ro pentru a fi completate acasă, câştigându-se astfel timp. „Aglomeraţia de la ghişeul Trezoreriei deschis în holul instituţiei noastre care, de asemenea, este maximă în primele ore ale zilelor de luni, se poate evita ştiind că taxele plătite sunt valabile până la momentul depunerii cererii de emitere a paşaportului, chiar dacă momentul acesta va fi peste câteva luni. Este bine de ştiut că şi celelalte ghişee ale Trezoreriei încasează taxele solicitate pentru serviciile noastre“ a declarat şeful Serviciului, comisarul Savu Gheorghe Gabriel. Să mai amintim, de asemenea, că paşapoartele pot fi preschimbate indiferent de termenul de valabilitate, astfel putând evita luna august, luna în care cetăţenii români plecaţi la muncă în străinătate se întorc acasă pentru concedii. Petruţ Dumitru

SEMNAL

Peste 400 de dâmboviţeni au format un lanţ uman pentru viaţă Participanţii la traficul rutier din judeţul Dâmboviţa au ales viaţa. Manifestarea poliţiştilor şi cetăţenilor dâmboviţeni pentru viaţă, desfăşurată joi, 21 august, pe DN 7, s-a bucurat de un real succes. Aproximativ 450 de cetăţeni voluntari s-au alăturat poliţiei în cadrul unei acţiuni de amploare realizate prin formarea unui lanţ uman pentru a protesta în favoarea vieţii. Peste 200 de pancarte inscripţionate cu mesaje preventive pentru respectarea regulilor de circulaţie au fost văzute de sute de conducători auto şi pietoni ce au tranzitat joi, 21 august, DN 7. 100 de persoane, de la mic la mare, au purtat tricouri albe inscripţionate cu mesajul „Pentru poliţia dâmboviţeană, viaţa ta contează! Pentru tine…?“. Sute de pliante au fost înmânate de poliţişti, participanţilor la trafic, iar unii conducători auto au oprit maşinile, pentru a le oferi pasagerilor din dreapta şoferilor pancarte. Aceştia au circulat câţiva metri ţinând pancarta pe geam, în ideea de a duce cu ei mesajul mai departe. Altor aproximativ 150 de conducători auto ce au fost opriţi în trafic de poliţişti sau au oprit de bună voie, li s-au

oferit tricouri inscripţionate cu mesajul ales pentru această acţiune. Mulţi dintre aceştia s-au îmbrăcat cu tricoul şi s-au alăturat lanţului uman preţ de câteva minute… alegând să manifestee pentru viaţă! Se poate spune, astfel, că a fost câştigată o luptă din războiul pentru viaţă! Vineri, 22 august, acţiunea a fost continuată prin prezenţa poliţiştilor rutieri în trafic. În următoarea perioadă se vor căuta alte soluţii pentru a-i determina pe participanţii la trafic să respecte regulile de circulaţie. În aproximativ

un an de zile, zile Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dămboviţa şi-a propus să câştige acest „război“ al vieţii, iar viaţa să triumfe! Iniţiativa poliţiei a fost îmbrăţişată şi de edilii celor 10 localităţi tranzitate de DN 7. Angajaţii primăriilor şi şefii urbelor şi-au dat mâna cu poliţiştii şi sutele de cetăţeni. Nici preoţii din aceste localităţi nu s-au lăsat mai prejos. Cuvintele nu mai spun nimic..., privirile şi zâmbetele de pe buzele lor spunea totul. Aproximativ 30 de cercetaşi din cadrul „Centrului Local Aventura Găeşti“ au fost trup şi suflet alături de organizatori. Reprezentanţii IPJ Dâmboviţa s-au convins, în urma acestei acţiuni de

amploare amploare, că singuri nu vor reuşi să învingă moartea şi suferinţa! Doar împreună cu participanţii la trafic, prin acţiuni comune vor salva, poate, azi o viaţă, iar mâine chiar pe cea a copilului tău! Dacă s-ar face un calcul simplu pentru a se afla câtor persoane s-a reuşit transmiterea mesajului pentru viaţă şi s-ar trage linie, s-ar ajunge la următoarea concluzie: Nu vom putea niciodată să aflăm un număr exact! Fiecare dintre cei care au fost alături de noi sau au tranzitat DN 7, aflând mesajul nostru prin canalele media, cu siguranţă, la rândul lor vor transmite mesajul mai departe! Credem că, după această acţiune de amploare, fiecare a conştientizat că viaţa lui depinde în primul rând de el, dar şi de conduita celorlalţi participanţi la trafic! Într-un comunicat de presă al IPJ Dâmboviţa se precizează că „Poliţia va fi întotdeauna lângă cetăţeni pentru a-i proteja şi informa! Chiar dacă oamenii legii recurg şi la măsuri coercitive faţă de cei care încalcă regulile de circulaţie, acest lucru trebuie înţeles drept un semnal de alarmă pentru fiecare. Dacă, în acel moment, participantul la trafic nu realizează că a greşit, iar data viitoare repetă greşeala, din păcate, poate plăti cu viaţa! Circulă prudent! Ai grijă de viaţa ta şi a celorlalţi participanţi la trafic! Cineva drag te aşteaptă acasă!“, se mai menţionează în comunicatul transmis la redacţie de IPJ Dâmboviţa. Nicoleta Andrei


SEMNAL

6

Actualitate

Weekend cu evenimente pentru pompieri Sfârşitul săptămânii trecute a fost unul solicitant pentru echipajele de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Dâmboviţa. Pompierii au acţionat la 43 de evenimente, dintre care 39 arderi necontrolate de vegetaţie uscată pe o suprafaţă totală de aproximativ 68 hectare şi 4 incendii. Cauza principală a acestora a fost focul deschis utilizat cu intenţie pentru arderea vegetaţiei uscate de pe terenuri, dar şi neglijenţa fumătorilor. Angajaţii ISU Dâmboviţa reamintesc faptul că utilizarea focului deschis pentru distrugerea prin ardere a resturilor menajere, furajere sau a vegetaţiei uscate din grădini, curţi, terenuri agricole se face obligatoriu numai în urma obţinerii permisului de lucru cu foc, eliberat de către primar după ce a fost informat în prealabil serviciul profesionist sau voluntar pentru situaţii de urgenţă de pe raza localitaţii. Cetăţenii care nu respectă aceste reguli trebuie să ştie că această faptă constituie contravenţie şi se pedepseşte conform legislaţiei în vigoare. La sfârşitul săptămânii trecute, Inspecţia de prevenire din cadrul instituţiei a efectuat controale inopinate în teritoriu, în zonele unde au avut loc incendii de vegetaţie uscată. În urma controalelor efectuate, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale (10 avertismente şi 12 amenzi în cuantum de peste

Angajat MIRA implicat într-un accident rutier

10.000 lei) atât persoanelor fizice, cât şi conducerilor administraţiilor publice locale. Aceste sancţiuni au fost aplicate pentru neimplicarea în operaţionalizarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, lipsa controalelor tehnice de prevenire a arderilor necontolate şi, în unele cazuri, pentru nedotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă cu utilaje, mijloace şi materiale pentru intervenţie. Scopul acestor controale a fost acela de reducere a arderilor necontrolate şi de conştientizare a cetăţenilor şi conducerilor unităţilor administrative teritoriale, care, de cele mai multe ori, nu iau măsuri de remediere a deficienţelor, considerând că, dacă au fost sancţionaţi, se rezolvă problemele de la sine. Împotriva acestora vor fi luate măsuri de sancţionare până la remedierea deficienţelor. Această acţiune de control va continua. Reamintim că H.G.R. 537/2007 stabileşte următoarele: „este interzisă arderea resturilor de vegetaţie, a gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile fără obţinerea permisului de

lucru cu focul şi fără luarea măsurilor de împiedicare a propagării focului la vecinătăţi“, nerespectarea acestor prevederi fiind sancţionată cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar „fumatul în locurile cu pericol de incendiu“ cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

Un bărbat a suferi arsuri grave încercând să-şi salveze casa Echipajele de pompieri au acţionat, la sfârşitul săptămânii trecute, şi pentru stingerea a patru incendii. Primul dintre acestea a avut loc sâmbătă, 23 august, în satul Ogrea, din comuna Valea Lungă, unde au fost distruse cca 3 tone plante furajere. Proprietarul, în încercarea de a stinge incendiul, a suferit arsuri de gradul II şi III pe corp şi faţă. Au fost salvate din calea flăcărilor casa de locuit şi o anexă gospodărească. Un alt incendiu a distrus cca 100 tone paleţi din lemn şi 150 tone mase plastic depozitate în curtea unei societăţi comerciale

din comuna Conţeşti, sat Bălteni. Potrivit cercetărilor efectuate de angajaţii ISU, flăcările s-au extins de la vegetaţia uscată care ardea în apropierea depozitului. Pompierii de la Garda Răcari au acţionat peste şase ore pentru stingerea focului. Intervenţia a fost deosebit de dificilă din cauza fumului toxic emanat de materialele plastice incendiate, precum şi a lipsei surselor de alimentare cu apă. Un alt incendiu a avut loc duminică, 24 august, în comuna Aninoasa, sat Viforâta. Cauza acestuia a fost un scurtcircuit la un cablu electric defect sau neizolat corespunzător. Incendiul a distrus 40 mp dintr-o magazie, 2 tone lemn de foc şi 10 anvelope uzate. Echipajul de pompieri de la Detaşamentul Târgovişte sosit la locul incendiului a intervenit de urgenţă, pentru că un imobil aflat în imediata apropiere ar fi putut fi cuprins de flăcări în orice moment. Tot un scurtcircuit a distrus în localitatea Conţeşti acoperişul unei case pe o suprafaţă de 250 mp, o bucătărie de vară şi mobilierul din aceasta. Pompierii de la Garda Răcari au acţionat de urgenţă pentru stingerea flăcărilor.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dâmboviţa desfăşoară o serie de acţiuni având drept scop:

Prevenirea şomajului în rândul tinerilor Rata mare a şomajului în rândul tinerilor din România nu mai reprezintă nici o noutate astăzi. De aceea, acţiunile având drept scop prevenirea şomajului juvenil sunt mai mult decât binevenite.

Protocol de colaborare în sprijinul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă În acest sens, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (A.J.O.F.M.) Dâmboviţa oferă o gamă largă de măsuri active şi facilităţi pentru creşterea şanselor persoanelor aflate

în căutarea unui loc de muncă, acestea realizându-se prin: consiliere, orientare şi formare profesională; medierea muncii; consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei afaceri; completarea veniturilor salariale ale angajaţilor; stimularea mobilităţii forţei de muncă. Instituţia care are rolul cel mai important în sprijinirea Centrelor de Consiliere şi Orientare profesională este Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (MMFES), prin filialele sale din teritoriu. Pentru prevenirea şomajului în rândul tinerilor s-a semnat un protocol de colaborare între MMFES, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de

Muncă (A.N.O.F.M.), Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (M.E.C.T.) şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (D.G.A.S.P.C.). În baza acestui protocol, reprezentanţii abilitaţi ai A.J.O.F.M. Dâmboviţa dezvoltă şi susţin o colaborare continuă cu aceste instituţii, sprijinind în permanenţă cadrele didactice, elevii liceelor, şcolilor de arte şi meserii, şcolilor profesionale, persoanele provenite din şcoli speciale, centre de plasament, inclusiv persoane cu dizabilităţi, în scopul atingerii obiectivelor propuse şi pentru ca aceste persoane să poată fi uşor încadrabile pe piaţa muncii. A consemnat Petruţ Dumitru

Marţi, 26 august, pe DN 71, în interiorul localităţii Bâldana, s-a produs un accident rutier în care a fost implicat un cadru MIRA. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, Pamela Ropotan, lucrătorul MIRA se deplasa din direcţia Bucureşti către Târgovişte pe o motocicletă. Se pare că, din cauza unor probleme de sănătate, la un moment dat, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a pătruns pe contrasens şi a intrat în coliziune cu un autoturism marca Matiz, care se deplasa regulamentar din sens opus. În urma impactului, motocicleta a fost proiectată pe sensul său de deplasare iniţial, acroşând totodată şi un biciclist. Accidentul s-a soldat cu rănirea motociclistului, care a fost transportat de urgenţă la un spital din capitală. Poliţiştii din cadrul S.P.R. Dâmboviţa, sosiţi de urgenţă la faţa locului, au efectuat activităţile procedurale specifice unei anchete a accidentelor cu victime, în vederea stabilirii cu exactitate a cauzelor producerii acestui eveniment rutier. Cercetările continuă, iar la finalizarea acestora se va propune soluţie legală prin Parchet, după cum ne-a mai precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Dâmboviţa. Nicoleta Andrei

Şi-a ucis concubina cu bestialitate Un bărbat din comuna Aninoasa, satul Săteni, este principalul suspect în uciderea concubinei sale. După ce i-a aplicat aproximativ 39 lovituri de cuţit, bărbatul a sesizat organele de poliţie. M. Adrian, de 32 de ani, din comuna Aninoasa, a sesizat poliţia despre producerea evenimentului. La faţa locului s-a deplasat de urgenţă o echipă operativă condusă de un procuror criminalist din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dâmboviţa. M. Adrian locuia împreună cu concubina sa, I. Niculina, de 47 de ani, din municipiul Târgovişte, de aproximativ trei luni, la domiciliul mamei sale din satul Săteni, comuna Aninoasa. În seara zilei de marţi, 19 august, în jurul orei 21.45, pe fondul consumului de alcool, între cei doi a izbucnit un conflict spontan. Supărat peste măsură, M. Adrian i-a aplicat concubinei sale mai multe lovituri de cuţit. În urma leziunilor produse, femeia a decedat. În urma examinării medico-legale a cadavrului de către un medic legist din cadrul Serviciului de Medicină Legală Dâmboviţa, s-a stabilit că victima prezenta 39 plăgi înjunghiate la nivelul membrelor superioare, a toracelui, în zona antero-cervicală precum şi în zona feţei. M. Adrian este cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor deosebit de grav. Pe baza probelor administrate, procurorul a dispus pe bază de ordonanţă reţinerea acestuia pe 24 de ore. M. Adrian a fost prezentat Tribunalului Judeţului Dâmboviţa care a hotărât arestarea acestuia. Nicoleta Andrei


SEMNAL

7

Misiune pentru viaţă la Padina Angajaţii din cadrul Postului de Jandarmi Montan Padina au fost sesizaţi joi, 21 august, la apelul de urgenţă 112, cu privire la faptul că în zona Colţii Padinei se află o persoană de sex masculin, care din cauza oboselii şi căldurii a suferit un accident vascular. Jandarmii montani, în colaborare cu efective din cadrul Salvamont Dâmboviţa, s-au deplasat în zona respectivă, unde a fost depistată persoana în cauză, fiind vorba de numitul I. I., în vârstă de 68 ani. Operaţiunea a fost destul de dificilă, având o durată de aproximativ trei ore şi jumătate, din cauza traseului inaccesibil. După ce victima a fost găsită, i s-a acordat primul ajutor, ulterior fiind transportată în zona telecabinei Peştera, de unde a fost preluată de Serviciul de Ambulanţă Pucioasa, în prezent aflându-se în afara oricărui pericol. Reamintim persoanelor aflate în dificultate în zona Platoului Montan Bucegi, că pot apela numărul unic de urgenţă 112 pentru a obţine sprijinul imediat al jandarmilor montani.

Actualitate Servicii de asistenţă personalizată

Descoperire macabră pe peronul unei gări din Târgovişte O femeie de serviciu a găsit în dimineaţa zilei de luni,25 august, cadavrul unui bărbat chiar lângă peronul gării. Femeia a alertat politistii de la Transporturi Feroviare care au demarat imediat o anchetă. Barbatul decedat se numea Cornel Măghiran şi avea 45 de ani. Oamenii legii i-au gasit în buzunar cartea de identitate,descoperindu-se astfel că acesta locuia într-un cartier mărginaş din Târgovişte.Vânzătoarele din gară spun că nu l-au văzut pe bărbat, până în jurul orei 5.30.Cadavrul bărbatului a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Dâmboviţa în vederea autopsiei.Legiştii urmează să stabilească dacă a fost vorba de o crimă,o sinucidere sau omul a murit ca urmare a unei afecţiuni medicale.

Braconaj piscicol la barajul din Ioneşti

Un echipaj de jandarmi care acţiona pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, în special a braconajului piscicol, a depistat săptămâna trecută pe raza localităţii Ioneşti, în zona barajului Zăvoiul Orbului, pe numitul S.G., în vârstă de 39 ani, care pescuia fără a poseda documentele necesare desfăşurării acestei activităţi. Acesta se afla într-o barcă, improvizată dintr-o cameră de camion, în interiorul căreia era poziţionată o cădiţă din plastic şi două vâsle din lemn, întindea o plasă monofilament de pescuit pe suprafaţa lacului în amonte de baraj. În urma verificărilor, s-a constatat că numitul S.G. nu poseda autorizaţie sau permis de pescuit. Ca urmare, persoanei în cauză i s-au întocmit actele procedurale premergătoare pentru comiterea infracţiunii de deţinere şi utilizare a uneltelor de plasă monofilament în apele continentale, respectiv barajul Zăvoiul Orbului de pe răul Argeş.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă prin Agenţia Judeţeana pentru Ocuparea Forţei de Munca Dâmboviţa, în parteneriat cu Fundaţia „Sfântul Ierarh Alexandru“, derulează în această perioadă proiectul „Şansă Pentru Tineri – Servicii De Asistenţă Personalizată“, proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANĂ prin programul Phare 2005 - Dezvoltarea Resurselor Umane - Măsuri Active pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Proiectul vizează: Reducerea şomajului şi creşterea şanselor de integrare pe piaţa muncii a tinerilor sub 25 de ani, şomeri de lungă durată din judeţul Dâmboviţa, prin oferirea de servicii de asistenţă personalizată care presupun identificarea profilului proiectului beneficiarului, beneficiarului şi posibilităţile de reîncadrare ale acestuia, precum şi monitorizarea post angajare a beneficiarului.

Toate serviciile oferite în cadrul proiectului sunt gratuite. Grupul ţintă: 300 tinerii sub 25 de ani, şomeri de lungă durată din judeţul Dâmboviţa, care au probleme de integrare pe piaţa muncii. Prin serviciile oferite, centrul „CONEXIUNI“ pune la dispoziţia grupului ţintă: - Servicii de consiliere şi orientare în carieră, prin care vor fi identificate nevoile şi posibilităţile de integrare pe piaţa muncii, precum şi stabilirea traseului care trebuie parcurs pentru a obţine statutul de persoană ocupată. - Servicii de mediere, prin care se vor stabili legături între angajatori şi tinerii sub 25 de ani, şomeri de lungă durată din judeţul Dambovita. - Servicii de formare profesională, care au ca scop prevenirea deficitului de competenţe, inclusiv obţinerea unui certificat recunoscut la nivel naţional. Activitatea de formare, prin dobândirea de noi competenţe, va creşte şansele de angajare a acestor persoane. - Servicii de monitorizare.


SEMNAL

8

SPORT

Trei târgovişteni pe „acoperişul“ Europei Pe 20 august, alpiniştii Geo Badea, Mihai Radu şi Gică Burlacu au plecat spre „muntele simbol al alpinismului“, vârful Mont Blanc, la 4.810 metri. Expediţia de 10 zile urma să fie dedicată pe de o parte târgoviştenilor, de Ziua Municipiului, iar pe de alta, echipei Salvamont Dâmboviţa, care împlineşte 25 de ani de activitate. Deşi au avut de înfruntat condiţii meteorologice extrem de vitrege, cei trei alpinişti şi-au dus misiunea la bun sfârşit. Luni, 25 august, în jurul orei 10, cei trei membri ai expediţiei care au plecat către Mont Blanc, au reuşit să arboreze fanionul Târgoviştei în vârful celebrului masiv. Geo Badea şi tovarăşii lui de drum

„La Beijing am trăit o experienţă unică!“

Sorana Cârstea a povestit fanilor ce a reprezentat pentru ea experienţa de la Olimpiada „Beijing 2008“ „Am fost fericită că am participat la aceasta Olimpiadă, la numai 18 ani. A fost o mare onoare să reprezint România într-o competiţie cu un asemenea trecut şi semnificaţie. Atmosfera din satul olimpic nu poate fi descrisă în cuvinte. Am învăţat foarte mult din această experienţă trăită în mijlocul atâtor sportivi de valoare, din toate ţările şi din toate disciplinele. Cu această ocazie am cunoscut şi alţi sportivi români, alături de care am trăit bucuria victoriilor sau tristeţea înfrângerilor din tabăra românească. Deşi am pierdut în faţa israeliencei Peer (25 WTA), emoţiile trăite pe teren în acel meci, şi nu numai, au fost diferite faţă de un turneu obişnuit. Cred că această experienţă mă va ajuta să depăşesc mai bine situaţiile grele din cariera mea, şi mă va motiva mai mult să fiu printre cei mai buni sportivi din lume“, a declarat Sorana Cârstea.

au beneficiat şi de noroc, având în vedere că în acelaşi timp, opt alpinişti, dintre care cinci austrieci şi trei elveţieni, şi-au pierdut viaţa într-o avalanşă pornită pe acelaşi masiv, la 3.600 metri altitudine. Geo Badea, Mihai Radu şi Gică Burlacu au preferat să-şi continue expediţia, în ciuda riscurilor, pentru a nu-l

Bilet spre Kuznetsova

dezamăgi pe primarul Gabriel Boriga, cel care, cu ajutorul Consiliului Local Târgovişte i-a sprijinit financiar în această încercare. „Suntem onoraţi să ducem simbolul oraşului pe muntele simbol al alpinismului“, a declarat Geo Badea, care a mai urcat simbolurile vechii cetăţi de scaun şi pe

vârfurile Kilimanjaro (Africa), Aconcagua (America de Sud), McKinley (America de Nod) şi pe Erbus (Asia). Alpinistul promite că va realiza TOP 7, adică va urca pe cele mai înalte culmi de pe toate continentele. Mai are de escaladat Masivul Vinson (Australia), Kosciuszko (Australia) şi Everest (Asia).

Un punct scos la 40 de grade Celsius!

FCM Târgovişte - Dacia Mioveni 1-1 (0-1) Pe o căldură insuportabilă, FCM Târgovişte a obţinut primul punct din actuala ediţie de campionat, acasă cu Dacia Mioveni. Echipa antrenată de Ion Constantin şi Cristi Ţermure, FCM Târgovişte, a reuşit să câştige primul punct al noii ediţii de campionat în partida de pe teren propriu cu fosta divizionară A, Dacia Mioveni. Pe o căldură insuportabilă, viteza de joc a avut de suferit, iar meciul a fost decis de jucătorii care au avut puterea de a alerga, deşi, la ora jocului, termometrele arătau 40 de grade Celsius. Iată cum s-au marcat cele două goluri: 0-1, min 34: Enache pătrunde pe dreapta, printre Oană şi Necatu şi şutează la poartă pe jos, învingându-l pe Lunescu. 1-1, min. 74: centrare Petculescu, reluare Ionică din 7-8 metri, în dreapta lui Ilie În runda următoare FCM-ul se va deplasa la Târgu Mureş, acolo unde va întâlni echipa locală, neînvinsă în primele 2 etape.

Târgovişteanca Sorana Cârstea s-a calificat în turul 2 la US Open, unde o va înfrunta pe a patra jucătoare a lumii, rusoaica Svetlana Kuznetsova. Singura româncă intrată în foc încă din prima zi la Flushing Meadows, a avut de depăşit o misiune dificilă in compania Luciei Safarova. Ieşită din Top 20 după un an ratat şi ajunsă până pe pozitia 58 WTA, jucătoarea cehă era însă de luat în seamă. Echilibrul forţelor şi-a spus cuvântul încă din startul partidei, când cele două adversare au ţinut aproape, punctul decisiv intrând în contul Soranei, 6-4. Victoria nu se putea decide altfel decât în trei seturi, astfel că Safarova s-a impus în actul secund cu acelaşi scor, 6-4. Deloc asemănătoare cu primele două, ultima manşă s-a caracterizat printr-o desprindere rapidă a româncei la 3-0 şi conservarea diferenţei pentru un succes final cu 6-2. Adversara din turul secund a Soranei, Svetlana Kuznetsova, a dispus în două seturi de Shuai Zhang, 6-4; 6-2. În ierarhia WTA din această târgovişteanca săptămână, Sorana Cârstea ocupă locul 53, cu patru poziţii mai sus faţă de săptămâna trecută.

Câte un punct pentru echipele dâmboviţene din liga a III-a

Rezultatele complete ale seriei sunt: - FC Târgovişte - Dacia Mioveni 1-1 M. Ionică ('74)/Enache ('35) Arbitru: Marian Balaci (Dr. Tr. Severin); Asistenţi: Daniel Mitruţi şi Adrian Popescu (ambii din Craiova). - Minerul Lupeni - FCM Tg. Mureş 0-1 Gheju ('12). - FC Drobeta - Curtea de Argeş 4-0 A. Stroe ('1), Bârză ('13, '63), Păun ('42). - Mureşul Deva - ACU Arad 3-1 Sântejudean ('15), Bitiş ('41), Lintaru ('50)/C. Luca ('20). - Mechel C. Turzii - Liberty Salonta 0-1 C. Bud ('52). - Jiul Petroşani - Unirea Alba Iulia 2-2 Ad. Câmpeanu ('36, '71)/ Zăgrean ('31, '53). - FC Bihor - CSM Râmnicu Vâlcea 0-2 Boroiban ('54), Facundo ('64). - Arieşul Turda - CFR Timişoara 0-0. - UTA Arad -„U“ Cluj 2-1.

La sfârşitul săptămânii trecute s-au jucat meciurile din etapa a II-a a ligii a III-a la fotbal. În seriile a 3-a şi a 4-a, Elsid Titu şi Viitorul Pucioasa s-au întors din deplasare cu câte un punct. Elevii lui Nicu Croitoru au reuşit să menţină scorul alb în deplasare la ACS Berceni, în timp ce Viitorul Pucioasa a revenit de la 0-1 pe terenul celor de la Oltchim Rm.-Vâlcea prin reuşita lui Adam. Rezultatele complete ale rundei în cele doupă serii sunt: Seria a III-a - ACS Berceni - Electrosid Titu 0-0 - Târlungeni - Inter Clinceni 1-2 - Petculescu (86) / S. Ilie (55), Novac (70) - Conpet Ploieşti - Royal Braşov 2-1 - Gheba (45), Bărbuceanu (62) / Torok (19) - Filipeştii de Pădure - CF Predeal 3-0 - Anghel (16, 69pen.), Bârsan (88) - Brăneşti - Progresul II 2-0 Ioniţă (58), Zuluf (87) - FC Săcele - Petrolistul Boldeşti 2-1 - Marin (1), Inoiu (88)/ Secreţeanu (30) - Juventus Bucureşti - Petrolul Videle 1-1 - Cuşcenic (18) / Rotaru (75) - Tricolorul Breaza - Chimia Brazi 3-0 - M. Vişan (45, 75), Andrei Stoica (83) - Victoria Bod stă, deoarece Petrolul II s-a retras.


SEMNAL

9

„Doresc să introduc reţea de canalizare în localitatea pe care o administrez”

Interviu

ne-a declarat primarul comunei Băleni, Florea Muşat Comuna Băleni este amplasată în partea de sud a judeţului Dâmboviţa, aflându-se la o distanţă de aproximativ 20 km de municipiul Târgovişte. Cu o populaţie de peste 8.500 de locuitori, comuna este compusă din satele Băleni-Români şi BăleniSârbi. Această zonă este cunoscută în judeţ ca fiind una în care se practică intens legumicultura. În ultima perioadă, localitatea a prosperat şi s-a dezvoltat mai ales datorită activităţii depuse de administraţia publică locală de aici. Mai multe detalii despre proiectele ce urmează să fie realizate în localitate ne-au fost oferite de către primarul acesteia, Florea Muşat. Rep: Ce v-a determinat să candidaţi pentru ocuparea funcţiei de primar? Florea Muşat: Sunt primarul acestei localităţi din 2000, am decis atunci să candidez deoarece comuna se confrunta cu numeroase probleme şi am considerat că ar fi momentul să mă implic mai mult. Domeniul administraţiei publice nu îmi era unul străin deorece din 1992 am fost consilier local, cunoşteam astfel, în mare,

ceea ce trebuie făcut pentru comunitate. Rep: Care credeţi că este motivul care i-a determinat pe cetăţenii comunei să vă acorde de trei ori votul lor de încredere? Florea Muşat: Atunci când am candidat prima dată, în 2000, am obţinut mandatul în al doilea tur, în 2004 am ieşit edil din primul tur, fiind ales de 84% din alegători. Acum, în 2008, doar 54% din cei ce au participat la vot m-au ales, iar acest lucru m-a făcut să mă întreb de ce am pierdut în ultimii patru ani 30 de procente. Cred că această scădere s-a produs deoarece nu am comunicat şi nu am informat locuitorii în legătură cu proiectele pe care le-am implementat. De aceea am decis ca, de acum înainte, să comunic mai bine

cu oamenii şi să-i informez despre toate demersurile pe care le întreprindem la nivelul localităţii. De asemenea, îi vom consulta în rezolvarea problemelor majore cu care comuna se confruntă. Rep: Ce proiecte aveţi pregătite pentru perioada următoare? Florea Muşat: Proiectele pe care vrem să le realizăm sunt multiple şi notabile. Primăria doreşte, în primul rand, să introducă reţea de alimentare cu apă, reţea de canalizare şi să realizeze o staţie de epurare în comună. De asemenea, pe măsura 3-2-3, vom construi o bază sportivă cu stadion, pistă de atletism, cabine şi multe alte facilităţi. Un proiect îndrăzneţ ce va contribui semnificativ la creşterea vieţii sportive din localitatea Băleni. Tot în acest domeniu urmează să reparăm şi să consolidăm sala de sport de la Băleni, dar şi să construim o sală noua. În ceea ce priveşte cultura primăria urmează să reabiliteze Căminul Cultural din Băleni. Primăria se va

ocupa şi de infrastructura locală, am accesat deja un program PHARE, o investiţie de 220.000 euro adresată în special rromilor. În plus, suntem deja în faza de execuţie pentru introducerea reţelei de gaze în localitate, lucrare începută din 2005, dar care trenează din cauza firmei constructoare care nu se achită de contract. Administratia publică îşi doreste să finalizeze această lucrare cât mai curând pentru că avem foarte multi cetăţeni care vor să se racordeze. Localitatea este una preponderent legumicolă, avem multe soalarii şi probabil vom avea la fel de multe sere dacă introducem gazele în localitate. Rep: Ce v-aţi dorit să faceţi pentru această comună dar nu aţi beneficiat de fondurile necesare? Florea Muşat: Dezideratul nostru cel mai mare a fost întodeauna introducerea reţelei de canalizare. Amplasarea comunei şi faptul că cele două sate componente au gospodăriile aşezate la fel ca la oraş fac din introducerea reţelei de canalizare un lucru strict necesar. În prezent avem deja un proiect şi sperăm ca, în doi ani, să îl finalizăm şi locuitorii să beneficieze de reţeaua de canalizare. Rep: Aveţi investitori pe

raza comunei? Florea Muşat: Pe raza localităţii avem câţiva investitori. Este vorba de o firmă ce deţine un depozit de procesare a legumelor, brutării, laboratoare de cofetărie şi patiserie şi societăţi de prestări servicii. Toţi aceşti investitori vor, însă, să le oferim toate utilităţile şi tocmai de aceea ne luptăm să le introducem, pentru că, odată ce vom avea reţea de gaze, canalizare şi apă vor apărea şi alţi întreprinzători. Rep: Ce ne puteţi spune despre bugetul local? Florea Muşat: Bugetul localităţii Băleni este unul echilibrat, ne-am încadrat în permanenţă în prevederile acestuia. Avem aspiraţii mari, proiecte pe măsură, iar în prezent încercăm să realizăm şi o asociere cu Consiliul Judeţean. Rep: Ce doriţi să transmiteţi cetăţenilor? Florea Muşat: Cetăţenilor le transmit să muncească în continuare cum au muncit până acum, să aibă încredere în administraţia publică locală, pentru că ne vom duce la bun sfârşit toate proiectele iniţiate. De asemenea, vreau să le cer să fie alături de noi şi să plătească toate taxele şi impozitele locale, pentru că numai aşa pot contribui la dezvoltarea localităţii. Corina Solomon


SEMNAL

12 Campanie pentru un stil sănătos de viaţă

Dâmboviţa

Puţin din Fiecare şi Multă Mişcare

Primarul municipiului Târgovişte, Gabriel Boriga,

s-a alăturat, vineri, 21 august, participanţilor la turul ciclistic naţional „Puţin din Fiecare şi Multă Mişcare“. În perioada 17-22 august 2008, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi IAA - International Advertising Association, cu sprijinul şi susţinerea industriei FMCG şi a unor oameni de marcă din mediul sociopolitic, s-a desfăşurat campania socială la nivel naţional „Puţin din

Fiecare şi Multă Mişcare“. „Puţin din Fiecare şi Multă Mişcare“ este o campanie educaţională şi socială care promovează interesul, susţinerea şi educarea cetăţenilor pentru a adopta un stil de viaţă sănătos, în care mişcarea şi sportul deţin un rol extrem de important. Evenimentul a constat într-o cursă cu bicicleta pe traseul Baia Mare-BistriţaTârgu Mureş-Miercurea Ciuc-Braşov-TârgovişteBucureşti. Promotorul acestui tur ciclistic este eurodeputatul Mogyor Csibi, care a pornit cursa duminică, 17 august alături de sportivele Gabriela Szabo, Andreea Răducan şi Monica Roşu. După escala de la

Târgovişte, din 21 august, participanţilor la eveniment li s-a alăturat şi primarul municipiului Târgovişte, Gabriel Boriga, care a luat startul în ultima etapă a turului alături de europarlamentar şi de sportive, urmând să parcurgă pe bicicletă toţi cei 80 de km până la Bucureşti. La conferinţa de presă din dimineaţa ce a precedat pornirea cicliştilor în cursă s-a aflat şi preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Florin Aurelian Popescu, care a ţinut să le ureze succes şi drum bun tuturor participanţilor. Turul ciclistic „Puţin din Fiecare şi Multă Mişcare“ s-a încheiat vineri, în Bucureşti, când participanţii au trecut cu succes linia de sosire. A consemnat Petruţ Dumitru

Înnoirea Parcului auto naţional:

„Rabla” merge ca pe roate Programul „Rabla”, aşa cum este cunoscut el în popor, se constituie în acest an din două etape: - Prima etapă a început în data de 01.06.2008 şi va dura până la 25.09.2008; - A doua etapă va începe în data de 01.10.2008 şi se va finaliza în data de 12.12.2008. Anul acesta, 4.000 de români pot beneficia de prima de casare în valoare de 3.000 lei. De altfel, întregul program, se va desfăşura în limita a 120.000.000 de lei. Reamintim faptul că în acest program se pot înscrie doar persoanele fizice, proprietare sau moştenitoare ale unui autovehicul funcţional, înmatriculat în România şi a cărui vechime depăşeşte 12 ani. Pentru ca românii să poată beneficia de avantajele acestui program, trebuie să facă patru „paşi“, după cum urmează: - PASUL I: Să se înscrie la un producător validat de la care va primi o notă de acceptare. Este foarte important de ştiut că această notă de acceptare are o valabilitate de 30 de zile calendaristice. - PASUL II: După ce a obţinut nota de acceptare, cetăţeanul trebuie să

predea autoturismul uzat spre casare unui operator economic autorizat şi să obţină de la acesta certificatul de distrugere a maşinii. - PASUL III: Trebuie să-şi radieze vechiul autoturism. - PASUL IV: Să achiziţioneze un autoturism nou de la un producător validat. Beneficiarii au de unde alege Cele mai multe autoturisme incluse în programul „Rabla 2008“' sunt mărci Dacia, Daewoo, Fiat, Hyundai, Opel, Chevrolet, Renault, Nissan şi Suzuki, potrivit listei producătorilor, importatorilor de autoturisme şi distribuitorilor autorizaţi ai acestora, validaţi vineri, 30 mai, de Comitetul de Avizare al Administraţiei Fondului pentru Mediu, pentru a participa la Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional. Aceşti producători au fiecare câte 3.199 de autoturisme incluse în program. Persoanele interesate de achiziţionarea unei maşini prin acest program mai pot alege între mărcile de autoturisme Škoda (2.879), Peugeot (2.529), Volkswagen (2.159), Ford (2.010), Toyota (1.999), Kia (1.045), Seat (840), Mitsubishi (432), Citroën (325), Mazda (199), Honda (40), Subaru (17), Audi

(8), Lada (6). De regulă, marii producători şi importatori solicită toată cota de maşini. În aceste condiţii, AFM a decis diminuarea cotelor prin aplicarea unui coeficient de proporţionalitate obţinut din raportul dintre suma alocată şi suma totală solicitată, se arată într-un comunicat de presă al AFM. Dacă la sfârşitul primei etape un producător validat nu epuizează cel puţin 80% din cota atribuită, suma rămasă este distribuită celorlalţi producători. De altfel, cea de-a doua etapă a programului este destinată redistribuirii sumelor şi cotelor neutilizate. DOCUMENTE Actele cu care cetăţeanul trebuie să se prezinte la producătorul auto sunt: - Copie a buletinului sau cărţii de identitate; - Copie legalizată a certificatului de înmatriculare al autoturismului uzat; - Copie legalizată a certificatului de distrugere al acestuia; - Originalul certificatului de radiere; - Originalul notei de acceptare eliberată de producătorul validat; - În cazul în care maşina a făcut obiectul unei moşteniri, dosarul trebuie completat

cu o copie legalizată a certificatului de moştenitor. Cei interesaţi pot intra în posesia listei producătorilor validaţi, în vederea alegerii unui producător, accesând pagina de internet a Administraţiei Fondului pentru Mediu: www.afm. ro sau pagina de internet a Ministerului Mediului: www.mmediu.ro. În cazul celor care nu au acces la internet, aceştia pot suna la departamentul de relaţii cu publicul din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile la numărul de telefon: 021/ 3163874 de luni până vineri între orele 8.00 şi 16.00. Tot la aceste adrese, cetăţenii pot obţine informaţii privind lista operatorilor autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare a vehiculelor scoase din uz. Să mai spunem că România desfăşoară de 3 ani Programul de înnoire a Parcului auto naţional (2005, 2006, 2007), anul trecut înregistrându-se cea mai mare rată de succes. Prin înlocuirea, până acum, a nu mai puţin de 46.161 de maşini, poluarea aerului din România a fost redusă cu peste 1000 de tone de monoxid de carbon, o substanţă foarte nocivă pentru sănătatea noastră. Petruţ Dumitru

Tabără antidrog la „Cerbul“

„Alege sănătatea! Spune NU drogurilor!“ În perioada 22-24 august, la Centrul de Agrement „Cerbul“ din localitatea Moroieni, s-a desfăşurat acţiunea de tineret „Alege sănătatea! Spune NU drogurilor!“. Scopul acestei acţiuni a fost acela de a oferi participanţilor o alternativă la consumul de alcool, tutun şi droguri, prin implicarea acestora în activităţi informative, recreative şi sportive. Practic, programul acţiunii a cuprins un concurs între echipele participante, cu două secţiuni: minicampionat de fotbal şi verificarea cunoştinţelor în domeniul educaţiei antidrog, o drumeţie şi activităţi de tabără (jocuri distractive, foc de tabără, program artistic, susţinute de copiii din Centrul de Reeducare Găeşti). Echipele participante au fost constituite din câte şase elevi (trei băieţi şi trei fete), la finalul concursului înregistrânduse următoarele rezultate: Vulcana Băi (locul I), Centrul de Reeducare Găeşti (locul II), Petreşti - Corbii Mari (locul III). La competiţie au mai participat echipe de la următoarele şcoli gimnaziale: Vulcana de Sus, Doiceşti şi Glodeni. Toţi participanţii la competiţie au primit diplome de participare, iar echipele clasate pe primele trei locuri au primit premii în obiecte (cupe, tricouri, şepci) din partea Asociaţiei „Sportul pentru Toţi“. Trei voluntari antidrog au realizat o informare în domeniul educaţiei antidrog şi o proiecţie de filme tematice de scurt metraj. „Acţiunea a fost realizată în baza unui parteneriat încheiat între Direcţia Judeţeană pentru Tineret Dâmboviţa, Asociaţia Judeţeană „Sportul pentru Toţi“ şi Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Dâmboviţa, şi a avut un buget total de 5.840 lei“, ne-a precizat coordonatorul CPECA, sinsp. Nicoleta Bobe. Petruţ Dumitru


M A G AZ I N SEMNAL “Instantanee din viaţa animalelor” Comentariu de Lucian Avramescu Un mare pasionat de natură, Ionel Pop, scria acum câteva decenii o carte sub titlul simplu şi explicativ „Instantanee din viaţa animalelor”. Îmi amintesc un asemenea instantaneu al cărui personaj central era vaca. Un tren personal frânează brusc şi staţionează apoi zeci de minute undeva în câmpie. Autorul coboară alături de alţi pasageri, curios să vadă ce s-a petrecut. Locomotiva lovise o vacă şi-i târâse oasele şi măruntaiele pe o lungă porţiune a şinelor. Până să extragă ciolanele nefericitului animal dintre biele, şarpele vagoanelor înşirate a dormitat iar pasagerii au fumat

nervoşi pe marginile taluzului. Scriitorul, mai atent la amănunte decât alţi călători, a urmărit comportamentul celeilalte vaci - fuseseră două - care rămăsese în viaţă. Rumegătoarea păştea liniştită printre maţele suratei ucise. Coada alunga, printrun gest exersat, cu liniştea cunoscută a rumegătoarelor, muştele, iar ochii căutau blajini firele gustoase de iarbă. Animalul nu arată nicio întristare pentru ceea ce se petrecuse cu surata ei. Este momentul în care scriitorul culege de jos o piatră şi o aruncă scârbit şi furios spre lighioana patrupedă insensibilă. Vacă! - ar putea concluziona cititorul. Dacă era om nu s-ar mai fi chemat vacă! Alaltăieri am văzut la televizor imagini

GRUPUL DE PRESÃ

SEMNAL

din Cairo. Ardea cu flăcări mari clădirea parlamentului egiptean. Am urmărit cu atenţie imaginile şi pentru că m-am nimerit cândva ca jurnalist în acea clădire. Câţiva trecători s-au oprit să se uite. Alţii îşi vedeau de treburile lor. Turiştii staţionaţi pe trotuare, la o distanţă care le asigura protecţia, filmau secvenţe cu aparate specializate sau cu telefonul mobil. Rar suveniruri cu un asemenea coşmar! Să te pozezi lângă un parlament în flăcări prin geamurile căruia se aruncă probabil oameni, e o amintire de neuitat. S-o pui în perete şi să o arăţi nepoţilor. Acum câteva săptămâni două ţigăncuşe românce, aflate la cerşit pe o plajă din Italia, s-au încumetat să intre în apă. Să

membru al

se spele şi să se răcorească. Cele două nefericite copile s-au înecat. Salvamarii le-au depus, până la venirea instituţiilor cu halat sau epoleţi, pe plajă sub o pătură. De sub pătură ieşeau picioruşele acelor copii înecaţi. Ei bine, destinul de vacanţă al acelei zile n-a suferit un seism. Imagini surprinse de ziarişti arată italieni (sau poate nu erau italieni) bronzându-se la câţiva metri distanţă de cadavre. Nu puteau săşi strice o zi de vacanţă pentru un aşa fleac. Ionel Pop nu se afla în preajmă pentru a arunca spre bipedele relaxate o piatră. În Georgia, la câţiva paşi de noi, e în plină erupţie un conflict sângeros. Au murit militari şi civili. Georgieni, ruşi, abhazi – n-are importanţă.

Director general: Alin RADU Redactor - şef: Mihaela LEŢA Director marketing: Andreea SFETEA

Grupul de Presã SEMNAL - SEDIUL CENTRAL: SLOBOZIA, B-dul Chimiei, nr. 6, Casa de Culturã a Sindicatelor, et.1, jud. Ialomiţa, Tel.: 0243.232.098; Fax: 0343.810.500; Web: www.semnal.eu

Semnal de Ialomiţa şi Cãlãraşi

Semnal de Galaţi şi Brãila

Tel.: 0243.232.098; Fax: Brãila: 0339.810.520; Fax: 0343.810.500; Galaţi: 0336.814.890 e-mail: redactiasemnal@xnet.ro e-mail: redactia@ redactiasemnal@gmail.com semnalonline.ro

Cei interesaţi se pot abona la publicaţia SEMNAL apelând departamentul Difuzare (persoana de contact: Dan CORODI, telefon 0762.227.773

Semnal de Ilfov şi Giurgiu Fax ILFOV: 031.810.53.91; GIURGIU: 0346.811.599 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Şefi Departamente: M Mihaela LEŢA (Ialomiţa & C Cãlãraşi) C Carmen SĂVULESCU (Giurgiu) M Marius TOMIŢĂ (Ilfov) Nicoleta ANDREI (Dâmboviţa) N Nicoleta ANDREI (Prahova) N

Semnal de Prahova

Semnal de Dâmboviţa Telefon: 0730.098.430 Fax: 0345.814.411 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

Telefon: 0730.098.430 Fax: 0344.815.794 e-mail: redactia@ semnalonline.ro

REDACŢIA: SLOBOZIA: Mihaela LEŢA - tel. 0721.695.800; 0762.227.781, 0730.098.434 CÃLÃRAŞI: Petronela MOROIANU tel. 0762.227.785; Adriana DÃNILÃ - tel. 0762.227.786 ILFOV: Marius TOMIŢĂ - tel. 0762.227.786 GIURGIU: Carmen SĂVULESCU - tel. 0762.227.795 BRĂILA: Loredana RADU - tel. 0762.227.788 DÂMBOVIŢA: Dumitru PETRUŢ- tel. 0762.227.776 PRAHOVA: Nicoleta ANDREI - tel. 0762.227.778

Potrivit art. 205, 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presã şi personalitãţi citate, responsabilitatea juridicã le aparţine.

Oameni. Lumea politică se preface că se interesează de acest eveniment. Preşedintele României, pozând în lider regional, se mişcă prin zonă. Morţii rămân morţi, răniţii rămân răniţi sau eventual mor şi ei. Dincolo însă de agitaţia mai mult sau mai puţin electorală a unor lideri mondiali sau locali, dincolo de declaraţiile de la Washington, Paris, Moscova şi Berlin, planeta cască. A căscat mai mereu când sub şenile de tanc au fost striviţi oameni: la Praga, în Kuweit, în Kosovo, în Afganistan, în Irak. Bătătura planetei este mai mereu mânjită cu resturi umane şi niciodată nu este măturată de sânge. Planeta cască. Mari cirezi de vaci pasc liniştite pe meridianele înierbate ale lumii.

PUBLICAŢII: SEMNAL DE IALOMIŢA ŞI CÃLÃRAŞI SEMNAL DE BRÃILA ŞI GALAŢI SEMNAL DE ILFOV ŞI GIURGIU SEMNAL DE DÂMBOVIŢA SEMNAL DE PRAHOVA SEMNAL MAGAZIN Corecturã:

Simona TOMIŢÃ Viorica PETCU

Sugestii şi reclamaţii: Tel. 0762.22.77.77 e-mail: alinradu@ semnalonline.ro E D I T O R

Grupul de Presã SEMNAL


II

SEMNAL

DIVERTISMENT

Cugetãri

Activitate de partid Alexandru Toth Bulã era elev în anii „epocii de aur“. Într-o zi, tovarãºa îl întreabã: - Ce este tatãl tãu, Bulã? - Activist de partid! - Bravo, dar mama ta? - Pãi, … … (poanta o veþi afla citind în ordine cuvintele marcate cu raster din acest careu). ORIZONTAL: 1) A se duce – Linia de înaintaºi 2) Plini de bunãtate 3) … 4) Femeia indicatã – Lene! – Prima ºi ultima notã muzicalã 5) Caþavencu – Sunet nearticulat 6) Micuþa de la stânã – Cutã la fustã! 7) Dorina Cuza – Egal cu zero – Prinde tablele 8) … 9) A imita ciorile – Luare cu forþa 10) 60 de minute – Supus la încercãri. VERTICAL: 1) Paul Murgu – Electrod pozitiv – Într-un ocol! 2) A pune în circulaþie – Iese în evidenþã 3) Roºu pe piele – Duºmãnie 4) Vorba vine! – Nu s-a terminat 5) Sunt în vârstã – Perforat 6) Zânele nopþii – În cler! 7) Lãsat pe mai târziu – Uitat pe foc 8) Face muzica – Viþel înþãrcat 9) A transpira – Face mânji 10) Dar aparte – Douã teuri.

- Pãcatul este un bumerang pe care ºtii când îl arunci, dar nu ºtii când se întoarce ºi te loveºte în cap. (Robert Frost) - Adevãrul le foloseºte celor care-l ascultã, dar le face rãu celor care-l spun. (W. Churchill) - Nu spune lucruri puþine în cuvinte multe. Dacã poþi, fã invers. (Pitagora) - Învaþã din greºelile altora. Nu poþi trãi destul pentru a le face pe toate. (E. Roosevelt) - Omul care are rãbdare sã nu se rãzbune imediat, ori te iartã, ori se rãzbunã cumplit. (John Ford) - Nu-þi cãuta fericirea în curtea altuia, pentru cã ea se ascunde întotdeauna în casa ta. (Douglas Jerrold) - Educaþia e ca un pom fructifer: Dacã nu e altoitã, face fructe mici ºi acre. (Robert Frost) - Politeþea nu costã nimic, dar cumpãrã orice. (Montaigne) - Sunt pline cimitirile de oameni care sau crezut indispensabili. ªi n-au fost. - Dupã ce þi se rupe cãruþa-n drum, toatã lumea îþi spune pe unde trebuie s-o iei. (Frederic Turc) - E mai bine sã ºtii sã pui întrebãri potrivite, decât sã fii nevoit sã înveþi totul?. (James Thurber) - Când vrei sã stingi lumânarea altuia, te arzi la degete. (Woody Allen) - Ghinionul este un soi de noroc care nu-ºi rateazã þinta (Ambrose Bierce) - Dacã ai voinþã, poþi sã muþi ºi munþii din loc. Dacã ai creier îi laºi acolo unde sunt, cã e mai bine. (Pierre Bourgault) - Cere-I lui Dumnezeu sã binecuvânteze munca ta, dar nu-I cere S-o facã El în locul tãu. (K. H. Wagger) - Când mintea e plinã de gânduri despre bani, nu mai e loc ºi pentru visuri. (Jean Jacques Schuhl) - Secretele femeii se citesc în modul în care se dezbracî. (G. Brevart) - Orice obstacol are în el ºi bucuria omului care-l va depãºi. (Napoleon) - Izvorul învinge stânca nu prin putere, ci prin perseverenþã (H. Jackson Brown) - Noaptea are puterea de a face femeile mai atrãgãtoare. (Alfred de Musset) - Soarele rãsare numai pentru cei care s-au trezit înaintea lui. (Claudine Corneau) - Fericirea dupã care tânjeºti o stricã pe cea pe care o ai deja. (Jacques Deval)

ªTIAÞI CÃ...

ªTIAÞI CÃ...

ªTIAÞI CÃ...

Triunghiul Bermudelor - realitate sau „mister fabricat”? Triunghiul Bermudelor mai este cunoscut ºi sub formã de Triunghiul Diavolului ºi se întinde pe o suprafaþã de 3.900.000 de kilometri pãtraþi, între Bermude, Puerto Rico ºi coasta Floridei. Legenda Triunghiului Bermudelor s-a nãscut în urma corespondenþei trimise la 16 septembrie 1950, agenþiei „Associated Press” de cãtre reporterul E. W. Jones, în cadrul cãreia semnala ceea ce el considera dispariþia misterioasã a unor nave ºi avioane în „Iadul celor pierduþi”, denumire datã de Jones. Doi ani mai târziu, revista Fate relata despre „O serie de dispariþii misterioase marine, care nu au lãsat urme ºi care s-au petrecut în ultimii ani” în acest loc misterios. În cartea sa editatã în 1955, intitulatã „O întâmplare cu OZN-uri”, M. Jessup a reluat câteva din aceste relatãri, sugerând cã forþe extraterestre au provocat incidentele, pãrere împãrtãºitã de Donald Keyhoe („Conspiraþia farfuriilor zburãtoare”, 1955) ºi de Frank Edwards („Mai stranie decât ºtiinþa”, 1959). Însã sintagma ce avea sã se bucure de cea mai largã popularitate a fost aceea folositã de Vincent Gaddis atunci când ºi-a publicat articolul intitulat „Triunghiul mortal al Bermudelor” pe care anul urmãtor l-a inclus în cartea sa „Orizonturi invizibile.” Curând, aproape toate cãrþile populare care tratau „mistere adevãrate”, cuprindeau secþiuni cu privire la Triunghiul Bermudelor. Ivan Sanderson, autorul volumului „Rezidenþii invizibili” (1970), a citat-o ca dovadã a unei civilizaþii subacvatice

inteligente ºi cu tehnologie avansatã, care, pe lângã alte mistere, era rãspunzãtoare ºi pentru OZN-uri. Prima lucrare dedicatã nemijlocit acestui subiect a fost cartea publicatã de John Spencer, intitulatã Tãrâmul celor pierduþi, în anul 1973, care a fost republicatã de editura Bantam în tiraj de masã ºi s-a bucurat de un imens succes. Un film artistico-documentar, intitulat „Triunghiul diavolului”, a stârnit un nou val de interes popular asupra subiectului. Febra pentru Triunghiul Bermudelor a atins apogeul în 1974, odatã cu publicarea cãrþii cu acelaºi nume, un bestseller (5.000.000 exemplare vândute în lumea întreagã), scrisã de Charles Berlitz împreunã cu John Valentine. Toate articolele ºi cãrþile respective conþineau puþine dovezi ale unor cercetãri directe în materie. Cititorii atenþi au putut observa cã autorii se inspirau reciproc din lucrãrile lor. În 1975, Larry Kusche, bibliotecar la Universitatea Statului Arizona, a publicat o lucrare care demitiza categoric ceea ce el numea „un mister fabricat.” În cartea sa intitulatã Misterul Triunghiului Bermudelor a fost rezolvat, el prezenta rezultatele cercetãrilor sale în arhive, lucru pe care ceilalþi autori nu-l fãcuserã. Prognozele meteorologice, rapoartele întocmite în urma investigaþiilor oficiale întreprinse, relatãri din presã ºi alte documente pe care le cercetase, dar pe care ceilalþi autori le neglijaserã, dezvãluiau cã lucrãrile publicate anterior despre Triunghi trataserã fãrã seriozitate dovezile. De exemplu, marea calmã la care se refereau autorii în cãrþile lor s-a dovedit cã în realitate era bântuitã de o furtunã puternicã; dispariþiile misterioase s-au dovedit a fi

naufragii ce au avut loc din cauze obiºnuite; iar navele dispãrute, ale cãror rãmãºiþe „nu au fost niciodatã gãsite“ s-a dovedit cã fuseserã de mult descoperite. Într-o scrisoare cu data de 4 aprilie, 1975, adresatã lui Mary Fuller, directoarea revistei Fate, purtãtorul de cuvânt al companiei Lloyd din Londra scria: „Conform evidenþelor deþinute de compania Lloyd, 428 nave au dispãrut în lumea întreagã, începând din 1955. Cred cã vã va interesa sã aflaþi cã serviciile noastre de informaþii nu au gãsit dovezi care sã sprijine alegaþia cã în Triunghiul Bermudelor au dispãrut mai multe nave decât în altã parte. Aceastã constatare este susþinutã de Garda de coastã a SUA, care menþine o evidenþã computerizatã a naufragiilor in Atlantic, încã din anul 1958.” Dacã partizanii Triunghiului ar fi adus o dovadã cât de cât valabilã, Triunghiul ar fi putut dobândi statutul credibil de anomalie. Dar ei au pãstrat o tãcere totalã. O controversã apãrutã în Pursuit între Berlitz ºi scriitorul englez Paul Begg, un alt critic al Triunghiului, nu a izbutit sã aducã dovezi care sã întãreascã convingerea virtualilor suporteri ai Triunghiului. În rãspunsul sãu la o lungã listã de erori, Berlitz releva cã de fapt Kusche ºi Begg nu vizitaserã Triunghiul ºi cã odatã Kusche îl întrebase dacã The New Yorker era un ziar din New York. Deºi mai apare, sporadic, pe rafturile supermagazinelor, cândva vestitul Triungi al Bermudelor supravieþuieºte ca o menþiune la subsolul istoriei despre unele capricii ºi subiecte senzaþionale. Spre sfârºitul anilor 70, alte „mistere i-au luat locul, captând imaginaþia popularã.


SEMNAL

DIVERTISMENT

III

BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI BANCURI * Soþul cãtre soþie: - Ai vãzut-o, dragã, pe tânara aceea care îmi zâmbea? - Nu-i nimic, iubitule! ªi pe mine m-a bufnit râsul când te-am vãzut prima oarã...

- Bãi Bulã, am auzit cã ai intrat în partidul… La care Bulã, ridicând pe rând câte un picior, ºi privind cu atenþie talpa, întreabã: - În ce-am intrat?

* Unui pacient care aºteptã dupã un transplant de cord, i se oferã, de cãtre doctor, urmãtoarele alternative: - Avem trei posibilitãþi, trebuie sã vã hotarâþi pentru una. Una este inima unui atlet tânar ºi sãnãtos care a murit într-un accident de maºinã. A doua este a unui om de afaceri care nu a bãut ºi fumat niciodatã în viaþã ºi care a murit într-un accident cu avionul sau privat, iar a treia a unui avocat care a murit dupã ce a practicat 30 de ani. - O iau pe cea a avocatului, zice pacientul. Dupã reuºita transplantului doctorul îºi întreabã pacientul de ce s-a hotãrât în acest fel. - Foarte simplu, zice acesta, am luat inima care nu a fost deloc folositã...

* Doi beþivi se întâlnesc noaptea pe stradã. -Bãi, lãmureºte-mã ºi pe mine: chestia aia albã de pe cer… O fi Luna? -Nu ºtiu, nu sunt din cartierul ãsta.

* La psihiatru: - Felicitãri, domnule Bulã, faceþi progrese, tratamentul dã rezultate! - Astea numiþi dumneavoastrã progrese? Cu ºase luni în urmã eram Napoleon, iar acum - un nimeni... * Un fotograf pleacã în delegaþie. El bãnuieºte cã-l înºealã nevastã-sa, aºa cã pune prin casã niºte camere ascunse. Când se întoarce, stupefacþie: o tonã de fotografii cu nevasta ºi cel mai bun prieten al lui, în ipostaze nãucitoare. Superofticat, se duce la prieten: - Bãi, Gigele, ia uite ce am aici. Uite! UITEE!!! Acum, spune, ce pot sã-þi fac? - Pãi, pe astea fã-mi-le 10/15, iar pe astea douã 13/ 18, cã am ieºit mai bine! * Bulã merge pe stradã. Un amic îl strigã:

* Un cerºetor se aºeza mereu, cu o pãlãrie în mânã, lângã o bisericã. Într-o zi vine cu douã pãlãrii. Un enoriaº se apropie de el ºi-l întreabã: - Domnule dragã, de ce aveþi douã pãlãrii? Cerºetorul rãspunde: - Adevãrul este cã mi-a mers atât de bine, încât mam hotãrât sã-mi deschid o sucursalã! * Poliþia rutierã la locul accidentului, discutând despre importanþa purtãrii centurii de siguranþã: - Uitaþi-vã la acest om care nu a purtat centura: cap rupt, sânge peste tot, fãrã mâini... - În schimb, uitaþi-vã la cel care a purtat centura... parcã-i viu! * În pledoaria finalã, avocatul apãrãrii spune: - Domnule judecãtor, vreþi cu adevãrat ca aceastã femeie frumoasã sã se mute din locuinþa ei din strada Liniºtii, numãrul 34, telefon 3534666; locuinþã cu atâta gust mobilatã, într-o celulã rece ºi umedã, cu pereþii goi?!... * Un client parcurge nota de platã primitã de la avocatul sau: - Da..., bine... nu am nimic împotriva plãþii cinei, la care, totuºi, am crezut cã dumneavoastrã m-aþi invitat, dar ce vrea sã însemne asta: „Sfat la masa de seara 500 000 lei”?

HOROSCOP

HOROSCOP

- Vã aduceþi aminte, atunci, la cinã, v-am recomandat ºtiucã în sos de vin... *Este varã ºi foarte cald. Soþul iese din baie ºi îi spune soþiei: - Iubito, e foarte cald ºi trebuie sã tund peluza. Ce crezi cã vor spune vecinii dacã ies afarã dezbrãcat? Soþia îl priveºte ºi rãspunde: - Cã m-am cãsãtorit cu tine pentru bani... * Unui avocat îi este cerut sfatul de cãtre un cãmãtar: - Cum îmi pot primi cele 30 milioane înapoi de la Ionescu, dacã eu mi-am pierdut chitanþa de împrumut? -Scrieþi-i o scrisoare ºi spuneþi-i sã vã trimitã cele 60 milioane împrumutate. -Bine, dar eu i-am împrumutat doar 30 milioane! -Tocmai asta vrem sã obþinem de la el, o dovada scrisã cã vã datoreazã doar 30 milioane... * Se întâlnesc doi beþivani: -Ai servit astãzi micul dejun? -Nu, nici o picãturã... * Un avocat care a scos basma curatã un cunoscut escroc, îi trimite acestuia o notã de platã cam „umflatã“. Escrocul îi scrie: -Domnule avocat, onorariul dumneavoastrã este cam ridicat. Se pare cã aþi uitat cã eu sunt ºarlatanul, nu dumneavoastrã... * - De ce sunt blondele atât de dezorientate când nasc gemeni? - Nu ºtiu cine e cealaltã mamã... * - Bulã, am douã veºti proaste, cum sã þi le zic? - Combinã-le! - Nevastã-ta ne înºealã!

HOROSCOP

Berbecii vor fi zodia cea mai activã în aceastã perioadã: multã, multã, foarte multã muncã, pânã în pragul epuizãrii. Partea Berbec bunã e cã atâta efort va fi rãsplãtit pe mãsurã, nu e deloc exclusã o avansare. Vor primi niºte promisiuni legate de bani care le vor da mari speranþe, dar ar fi bine sã-ºi facã ºi un plan de rezervã, pentru cã persoanele care le fac aceste promisiuni nu sunt foarte credibile. Viaþa amoroasã e mai mult decât bunã pentru cei cuplaþi, pentru cã li se va confirma faptul cã au fãcut o alegere bunã. Berbecii singuri trebuie sã se mulþumeascã cu un flirt de weekend.

Sãptãmâna Racilor va fi plinã de schimbãri ºi aventuri, iar acest lucru le va plãcea. Niºte Rac emoþii legate de ºcoalã sau serviciu le vor da un surplus de adrenalinã care îi va face mai eficienþi. În privinþa banilor, nu vor avea prea multe surprize, dar vor fi tentaþi sã cheltuiascã fãrã mãsurã ºi sã facã multe cumpãrãturi inutile. În dragoste, cei cuplaþi vor avea ocazia sã descopere o laturã a partenerului necunoscutã pânã acum, iar cei singuri vor fi preocupaþi, în primul rând, de flirturi.

Balanþele vor avea o sãptãmânã cam neplãcutã sub aspect financiar. Problema nu va fi Balanþã neapãrat lipsa banilor, cât faptul cã vor fi nevoite sã se despartã repede de ei ca sã-ºi acopere niºte cheltuieli urgente, sau datorii. Vor primi, în schimb, o ofertã profesionalã foarte bunã la sfârºitul perioadei. Un membru al familiei le va solicita ajutorul sau sfatul într-o problemã personalã. Cât priveºte dragostea, vor fi mai mult orientate spre flirt ºi aventurã, decât spre relaþii serioase, dar nu vor avea prea mult succes.

Urmeazã o sãptãmânã destul de stresantã pentru Capricorni, sub aspectul profesiei ºi al Cei care au examene Capricorn studiilor. de dat sunt vizaþi în mod special: cu toatã organizarea lor impecabilã, de unele probleme tot vor avea parte! Apar niºte cheltuieli neprevãzute pe care nu le vor putea amâna, posibil legate de acte oficiale, sau de o cãlãtorie. În schimb, în dragoste chiar se poate spune cã astrele îi rãsfaþã: în fiecare zi vor gãsi noi motive de a se convinge de iubirea celuilalt.

Când un Taur se plictiseºte, începe sã mãnânce. Sãptãmâna aceasta s-ar putea sfârºi cu ceva Taur kilograme în plus pentru Tauri, pentru cã vor fi deosebit de inactivi ºi doar ceva cu totul ºi cu totul deosebit, sau presant, îi va scoate din amorþealã. Nu e neapãrat din cauzã cã nar avea ce face, dar energia lor va fi scãzutã ºi îºi vor lua o perioadã de odihnã. În condiþiile acestea, nici banii, nici dragostea (pentru cei singuri) nu le vor bate la uºã în aceste zile. Cei cuplaþi, însã, se vor bucura de înþelegerea ºi chiar rãsfãþul partenerilor.

Leii fac ce fac ºi reuºesc sãºi complice viaþa amoroasã, Leu în special cei singuri. ªanse mari sunt ca demersurile lor sã eºueze, dar vor rãmâne cu amintirea câtorva senzaþii tari. O problemã legatã de locuinþã se va rezolva în aceastã perioadã, dar nu fãrã ceva certuri. O nemulþumire legatã de bani îi va face sãºi schimbe niºte planuri profesionale ºi chiar sã renunþe la unele vicii sau obiceiuri costisitoare. Se recomandã multã prudenþã în relaþiile cu partenerul.

Începutul sãptãmânii va aduce pentru Scorpioni veºti importante în privinþa carierei: Scorpion o schimbare la locul de muncã, sau chiar un nou job mai satisfãcãtor. Vor avea mai mult de lucru, dar ºi motivaþia va fi mai puternicã. Grijile în privinþa banilor persistã, mai ales cã vor apãrea mereu noi ºi noi cheltuieli legate de acte. Unele datorii mai vechi nu vor putea fi acoperite conform planurilor. Dragostea vine cu veºti foarte bune legate de rezolvarea unei probleme de cuplu ºi cu multe surprize din partea partenerului.

Vãrsãtorii vor începe sãptãmâna cu elan, deoarece o discuþie legatã de profesie se Vãrsãtor va finaliza aºa cum îºi doresc ei. Capacitãþile lor de negociere ºi persuasiune sunt foarte ridicate în aceste zile, aºa cã ar fi bine sã profite ºi sã punã acum pe tapet toate problemele care trebuie analizate. Au mai puþin succes când vine vorba de bani: niºte promisiuni care li s-au fãcut în aceastã privinþã nu vor fi respectate la termen. În dragoste, sã fie mai atenþi: partenerul aºteaptã o discuþie legatã de mersul relaþiei ºi începe sã-ºi piardã rãbdarea.

Gemenii vor avea impresia toatã sãptãmâna cã cei din jur le ascund ceva. celor Gemeni Comportamentul apropiaþi îi va contraria ºi li se va pãrea cã orice vorbã conþine o aluzie. Ar fi bine sã punã problema direct, pentru cã sunt ºanse mari sã descopere cã n-au fost chiar paranoici ºi cã li se ascunde, întradevãr, ceva. O realizare profesionalã îi va aduce în centrul atenþiei la ºcoalã sau la job. Latura cea mai bunã a acestei perioade e cea financiarã: toate socotelile vor ieºi perfect ºi nu vor mai avea motive sã se plângã.

Sãptãmâna Fecioarelor e departe de a fi una plictisitoare. Acest lucru poate însemna Fecioarã orice, dar, în cazul lor, e de bine. Perioada începe cu o veste bunã datã de cineva de departe, posibil chiar anunþarea vizitei cuiva drag. Câteva emoþii la serviciu le vor ridica tonusul ºi le vor face mai active ºi mai îndrãzneþe. În ceea ce priveºte banii, Fecioarele se pot aºtepta la un mic ajutor de la cineva din familie. În dragoste, Fecioarele singure vor primi o propunere tentantã care le va solicita o decizie pe loc.

Urmãtoarele zile vor fi pentru Sãgetãtori cam dificile în privinþa organizãrii bugetului. Sãgetãtor Vor face multe cheltuieli peste mânã, îºi vor promite mereu cã e ultima datã, apoi vor cãdea pradã primei tentaþii care le iese în cale. Sã aibã mare grijã, pentru cã în viitorul apropiat vor avea nevoie de niºte economii. La mijlocul perioadei, pot primi bani într-un mod neaºteptat. Dragostea le aduce ºi ea surprize plãcute, mai ales celor singuri: e posibil un flirt cu o persoanã de la ºcoalã, sau de la locul de muncã.

Pentr u Peºti, începutul sãptãmânii se caracterizeazã printr-o lipsã totalã de chef de Peºti muncã, stare alimentatã ºi de câteva tensiuni în relaþia cu superiorii. Conform naturii lor închise, Peºtii vor afiºa o atitudine pasivã ºi nu vor avea chef de discuþii aprinse. Vor apãrea, în schimb, perspective plãcute în privinþa banilor, prin gãsirea posibilitãþii unui venit suplimentar pe termen lung. În dragoste, Peºtii vor trebui sã rãspundã unor întrebãri indiscrete ale partenerului.


IV

HOBBY

Cactuºii - „aricii verzi“ din lumea vegetalã „Cactuºi” este denumirea plantelor din familia coctacee. În naturã existã peste 3.000 specii de cactuºi. Patria acestora este continentul american. Cactuºii sunt rãspândiþi în zonele de deºert, de semideºert, în zonele de stepã ºi în pãdurile tropicale, atât pe litoral, fiind mereu stropiþi de apa sãratã a oceanului, cât ºi în raioanele muntoase, ridicându-se uneori pânã la 5.000 de metri deasupra nivelului mãrii. Strãmoºii acestor plante originale au trãit în condiþiile favorabile ale tropicelor ºi subtropicelor ºi avea tulpini ºi frunze obiºnuite, ca ºi alte plante. Pe mãsura schimbãrii condiþiilor climaterice, care deveneau tot mai aride, se schimbau ºi cactuºii, adaptându-se la condiþiile extremale de existenþã. Frunzele lor s-au transformat în spini, ghimpi, þepi ºi periºori, care ne surprind prin diversitatea de forme, culori ºi dimensiuni. Tulpinile cactuºilor s-au îngroºat treptat, devenind cãrnoase ºi fiind, de cele mai dese ori, acoperite cu o pojghiþã de cearã. Datoritã acestor particularitãþi (care sunt o adaptare la condiþiile de secetã), aceste plante folosesc într-un mod foarte economic apa pe care o acumuleazã cu mare greutate. Cactuºii pot avea forma de arbori, de arbuºti, de semiarbuºti, sau de plante erbacee. Exista cactuºi pitici, cu înãlþimea de numai 1-2 cm ºi cactuºi cu înãlþimea de pânã la 10-12 m, cactuºii cu tulpinã în formã de coloanã, de candelabru, dar ºi cactuºi „butoaie”, care pot acumula pânã la 2.500-3.000 l de apã. Cactuºii în floare reprezintã o adevãratã feerie, cucerindu-ne prin diversitatea culorilor. Florile lorpot avea de la 2 mm în diametru (la unele specii de pipsalis) pânã la 45 cm (la unele specii de hilocereus). Cunoaºterea particularitãþilor de trai ale cactuºilor în naturã are o mare importanþã pentru crearea condiþiilor necesare acestor vieþuitoare ghimpoase de pe pervazurile noastre. Cactuºii originari din pustiu au nevoie de mult soare, ei trebuie expuºi la luminã circa 3-4 ore pe zi. Însã soarele prea fierbinte le provoacã, pe lãstarii tineri, niºte pete galbene. Deosebit de periculos este soarele de primãvarã, când cactuºii, dupã repausul lor de iarnã, încep sã creascã. Primãvara trebuie obiºnuiþi treptat cu soarele, umbrindu-i cu hârtie albã sau cu tifon. La fel se procedeazã ºi vara, când îi scoatem la balcon sau în grãdinã. Cactuºii au neapãrat nevoie de aer proaspãt ºi dacã nu aveþi posibilitate sã-i duceþi în grãdinã, aerisiþi mai des încãperea unde se aflã ei. Vara pãmântul din ghivece trebuie sã fie umed. Dacã solul este uscat, rãdãcinile subþiri pier, iar dacã are prea multã umezealã planta putrezeºte. Pe timp cald, însorit cactuºii trebuie udaþi de 23 ori pe sãptãmânã, când e arºiþã - mai des, iar pe timp ploios ºi posomorât - mai rar. Vara e bine sa-i stropim zilnic, cu ajutorul unui pulverizator sau sã-l udãm cu o stropitoare. Nu se stropesc cactuºii acoperiþi cu periºori albi, lungi ºi deºi, deoarece apa le încâlceºte periºorii, lipsind planta de farmec.

SEMNAL

Mai Cactuºii se pot scoate afarã, în plin soare. Dar încã mai pot apãrea temperaturi scãzute în unele nopþi, aºa cã nu aruncaþi adãposturile din folie! În aceastã perioadã, cactuºii au nevoie mai mare de apã, ei trebuie udaþi mai des. Se poate continua transpalantarea. Dacã portaltoiul ºi altoiul sunt în vegetaþie, se poate începe altoirea. Se pot tãia butaºi pentru înmulþire. Iunie Plantele sunt în plinã creºtere. Cele care nu dau nici un semn de vegetaþie trebuie examinate cu atenþie ºi, eventual, din nou înrãdãcinate. Se pot repica rãsadurile. Atenþie la pãienjenii roºii, în aceastã lunã s-ar putea sã aveþi mari probleme cu ei. Se poate continua cu mult succes altoirea. Plantele se udã zilnic în cantitate suficientã. Încep sã se pregãteascã de înflorire cactuºii mexicani ºi cei columnari. Iulie Plantele continuã sã creascã ºi sã înfloreascã. Regina nopþii (selenicereus) ca ºi Eriocereusii, ne uimesc prin flori mari, parfumate. Se continuã lucrãrile din luna precedentã. Încã se mai pot face semãnãturi. August Se continuã cu lucrãrile din iulie. Cactuºii se bucurã de roua de dimineaþã, iar unde nu este posibil, provocãm ceaþa artificialã. Se udã mai puþin, odatã la douã zile. Septembrie Plantele îºi opresc lãstãrirea. Începe perioada de fortificare. Aerisim cât mai mult ºi reducem udatul (la 3-4 zile). Multe plante sunt încã înflorite. Octombrie Este luna principalã de cãlire a plantelor. Se preferã expunerea lor în aer liber, dar protejarea de ploi ºi de temperaturile scãzute. Încã mai sunt plante înflorite. Cãtre sfârºitul lunii, plantele se pregãtesc pentru iernat. Noiembrie Nu se mai lasã cactuºii afarã. Plantele sunt pregãtite pentru o perioadã mai rece. Udarea se face la 5 - 6 zile, excepþie fac epifitii care intrã în perioada de vegetaþie, necesitând cãldurã ºi umiditate mai mare. Decembrie Este luna cu cea mai micã cantitate de luminã. Plantele au intrat în repaus, chiar ºi cactuºii sudamericani. În general, cactuºii au nevoie de apã puþinã (la 10-12 zile). Zygocactus ºi Ripsalis vor înflori, fiind poate singurele flori naturale în aceastã perioadã... pe lângã florile de gheaþã.

Pentru o mai bunã cunoaºtere ºi îngrijire a cactuºilor, vã recomandãm un calendar de îngrijire a lor. Ianuarie Majoritatea plantelor se afla în repaus. Restul cactuºilor se vor uda câte puþin, la zece zile o datã. În zile însorite, la orele prânzului, se va efectua o aerisire treptatã. Februarie Este una din cele mai dificile perioade în cultivarea cactuºilor, din cauza, pe de o parte, a eventualelor ºocuri de iluminare, materializate prin arsuri pe plante - în cazul în care nu sunt luate mãsuri de protecþie - sau prin tentaþia de sporire a ritmului de udare, ceea ce încã nu este indicat, acum vor apãrea dãunãtorii! Martie În funcþie de puterea razelor solare, se continuã cu mãsurile provizorii de umbrire sau semiumbrire, în special pentru cactuºii de culoare verde deschis ºi spini mai puþini. Încep sã înfloreascã unele specii Se poate începe transplantarea unora. Semãnãturile pot începe, dacã sunt asigurate condiþii de cãldurã artificiale. Plantele se pot uda la 5 zile. Aprilie Stropirea se poate face la 2-3 zile. Începe prepararea portaltoilor, prin aºezarea la loc cald ºi umed. În funcþie de temperatura aerului, se pot scoate afarã multe din plante, doar sã fie protejate împotriva ploilor reci ºi a temperaturilor scãzute. Pentru aceasta se poate construi un mic adãpost din folie de polietilenã. Încep sã înfloreascã cele mai multe specii.

Pasãrea paradisului - pasãrea curcubeului Este greu de descris penajul unei astfel de pãsãri, pictatã cu toate culorile. Privind-o, ai impresia cã un artist desãvârºit a ales penele cele mai divers colorate ºi a împodobit-o cu ele. Considerate cele mai frumoase pãsãri din lume datoritã

somptuozitãþii penajului masculului, pãsãrile paradisului deþin supremaþia în privinþa paradelor nupþiale, spectacole unice, de o complexitate uimitoare, în care masculul adoptã cele mai uluitoare poziþii pentru a-ºi pune în evidenþã strãlucirea penelor, pe care le înfoaie ºi le miºcã în speranþa de a-ºi atrage partenera. Comportamentul acestor pãsãri originare din Noua Guinee nu este încã pe deplin cunoscut. Familia pãsãrii paradisului cuprinde aproximativ 100 de specii, diferite ca formã ºi penaj, una mai frumoasã ca alta. Patria lor cuprinde pãdurile nepãtrunse ale Noii Guinei ºi ale insulelor învecinate. Papuaºii le spun „copiii curcubeului”, datoritã penajului frumos colorat. Se hrãnesc cu tot felul de fructe, seminþe, frunze, dar ºi cu vietãþi mici: insecte, melciºori, reptile, cu ouãle ºi chiar puii mãrunþei ai altor pãsãri. Una dintre cele mai mari specii este Paradiseea apoda, care atinge un metru lungime. La pasãrea paradisului de talie mare partea superioarã a capului, tîmplele, partea posterioarã a gâtului ºi pãrþile superioare laterale ale gâtului sunt de un galben închis; fruntea, pãrþile laterale ale capului, regiunea auricularã, guºa ºi gâtlejul sunt de un verde-auriu-intens. Restul corpului este cafeniu ca scorþiºoara. În pãrþile laterale ale regiunii pectorale rãsar de ambele pãrþi pene de podoabã, ce se întind ca niºte raze ºi fluturã liber în jos, formând o tufã deasã în formã de arc. Sunt galben-portocaliu intens, iar vârfurile, zdrenþuite, albspãlãcit. Aceastã împodobitã hainã o poartã numai masculii ºi doar în perioada împerecherii; de aceea se numeºte ºi penaj de nuntã. Femela are straie modeste, cenuºiu-cafenii, cu linii colorate mai închis. Credinþele locale atribuie pãsãrilor paradisului puteri miraculoase. Cu penele cele mai þipãtor colorate papuaºii îºi împodobeau somptuoasele lor coafuri. Penele multicolore au atras atenþia nu numai bãºtinaºilor, ci ºi vizitatorilor acestor

locuri. Ele au împodobit îmbrãcãmintea sultanilor, ºahilor ºi a înalþilor demnitari din Orient. Europenii au început sã le caute prin secolul al XVI-lea. Dacã pânã atunci papuaºii vânau un numãr mic de pãsãri, necesar satisfacerii gustului lor de frumos, de-atunci încolo ele au fost urmãrite peste tot ºi nenumãrate piei cu pene (balguri) sau burdufuri, luau drumul curþilor seniorale din Europa ori din Asia. Prin secolul al XVIII-lea, traficanþii olandezi cumpãrau de la papuaºi piei de pãsãri gata prelucrate, fãrã picioare, ºi le vindeau apoi indienilor sau persanilor, cãrora le spuneau cã „pasãreaparadisului n-are picioare ºi se odihneºte agãþîndu-se de crengi cu douã pene lungi care-i împodobesc coada, iar ouãle ºi le cloceºte punîndu-le sub aripã”. De altfel, ºi în Europa primele balguri n-aveau picioare, aºa cã ºi aici au apãrut legende dupã care pãsãrile paradisului nu se odihnesc niciodatã, ci plutesc veºnic în aer, ca niºte fiinþe miraculoase. Presupusa lipsã a picioarelor se reflectã ºi în denumirea ºtiinþificã, „Paradisaea apoda” însemnînd pasãrea-paradisului-fãrã-picioare. Spre sfârºitul secolului al XlX-lea decimarea pãsãrilor paradis a atins culmea. Numãrul lor a scãzut mult, unele specii chiar dispãrând. Sosirea pãsãrilor la Londra au declanºat o irezistibilã modã, cea a pãlãriilor împodobite cu pene ale pãsãrilor paradisului, modã care a fãcut furori cuprinzând întreaga Europã. Deºi în prezent s-a pus stavilã exterminãrii lor, totuºi zoologii au constatat cã exemplarele devin tot mai rare, iar aria lor de rãspândire se restrânge treptat. De curând, în Papua Noua Guinee s-a descoperit o pasãre a paradisului despre care se credea cã a dispãrut pentru totdeauna. Ornitologii nu au mai vãzut aceastã pasãre în ultima sutã de ani ºi s-a descoperit abia acum cã specia încã existã, dar numai în aceastã zonã, în munþii Foja. Acum putem spune cã minunile existã!


SEMNAL

HOME & DECO

V Alegeþi pentru fiecare interior o temã

Tablourile - accente decorative indispensabile Personalitatea unei încãperi poate fi datã de un aranjament elegant de tablouri. Când vine vorba de amenajãri interioare, obiectele de artã - picturi, sculpturi, obiecte de colecþie - sunt considerate a fi cele mai de preþ accente decorative. Ele sunt acele elemente decorative care pot transforma pe loc un spaþiu de locuit obiºnuit ºi anost într-un loc care poate fi numit ,,acasã”. În afarã de valoarea nepreþuitã, obiectele de ar tã pot ajuta la lãrgirea spaþiului, atât vizual, cât ºi emoþional; arta creazã o fereastrã spre altã lume, adaugã culoare, strãlucire ºi o tentã interesantã, creazã o temã decorativã în combinaþie cu celelalte elemente folosite în amenajãrile interioarelor. Totuºi, existã unele locuri în care, de exemplu, simpla agãþare pe perete a unei picturi nu este de ajuns. Camerele care sunt prea mari, cele care sunt prea înguste sau piesele de mobilier care rãpesc din personalitatea spaþiului sunt numai câteva ocazii de a folosi arta ca un element decorativ, în amenajarile interioare. - Unul din modurile de a „mãri”’ o camerã micã este sã aºezaþi pe perete un tablou care sã reprezinte un peisaj, un orizont îndepãrtat. Acest truc va da iluzia de spaþialitate. - Vopsiþi un perete într-o culoare închisã, intensã ºi prindeþi un tablou sau un poster. Pe peretele opus agãþaþi o oglindã înrãmatã. Camera va pãrea mai largã decât este în realitate. - Într-o camerã care are tavanul foarte jos, adicã pereþii nu sunt suficient de înalþi, vã recomandãm ca podeaua sã fie de o culoare mai închisã. Pentru pereþi ºi tavan alegeþi o nuanþã deschisã pentru ca privirile sã fie atrase automat în sus. Atârnaþi tablouri sau postere cu linii verticale bine marcate, pentru a alungi pereþii. Alegerea celor în format portrait (mai mult înalte decât late) îmbogãþeste efectul dorit.

- Într-o camerã micã, întunecoasã ºi cu mobilier înghesuit, nimic nu se potriveºte mai bine decât un tablou reprezentând un peisaj natural, luminos. Va fi o gurã de aer care va aduce senzaþia de spaþiu ºi va lumina interiorul posomorât.

- Pentru ca o camerã sã parã mai lungã, atârnaþi pe pereþi un ºir de tablouri cu linii orizontale accentuate. Pentru a obþine cele mai bune rezultate, gãsiþi numai tablouri în format landscape (mai mult lungi decât înalte) ºi cu culori deschise. În acest caz, sunt foar te potrivite imaginile panoramice. - Picturile sau imaginile înrãmate sunt potrivite pentru a da impresia de spaþiu mai mare în camerele fãrã sau cu numai câteva ferestre. T a b l o u r i l e reprezentând peisaje sau care includ ferestre ºi uºi conduc privirea în afarã, dând iluzia de spaþialitate ºi luminozitate crescutã. - Deºi poate pãrea ciudat, existã ºi situaþii când se doreºte ca un interior sã parã mai mic decât este în realitate; este cazul camerelor sau holurilor foar te lungi. Este recomandabil sã atârnaþi pe pereþi serii de câte 2,3 sau 4 tablouri.

De exemplu, pentru un birou se potriveºte un portret de familie sau niºte peisaje forestiere sau marine. În cazul dormitoarelor se pot accepta picturi naive sau abstracte, liniºtitoare; de asemenea puteþi achiziþiona ºi tablouri reprezentând nuduri, în culori pastelate. Pentru camera copiilor alegeþi ceva din domeniul desenelor animate, sau benzilor desenate, flori, în culori vii ºi strãlucitoare. Pentru sufragerie este recomandat sã optaþi pentru tematici ca vegetaþie sau naturã moartã, reprezentãnd combinaþii interesante de fructe cu flori ºi diverse obiecte.

Tehnici de fixare ºi de întreþinere a tablourilor - Tabloul se fixeazã, în funcþie de natura, greutatea ºi suprafaþa lui, pe o barã metalicã sau printr-un inel cu ºurub aºezat la mijlocul tabloului (suspensii invizibile, tabloul paralel cu peretele). Se mai poate folosi un ºnur prins de marginile laterale ale tabloului. Stând pur ºi simplu la o anumitã distanþã de el, astfel încât sã poþi determina din privire dacã este sau nu drept. Se ia ca reper tavanul. Este indicat sã foloseºti mai degrabã douã cârlige în loc de unul, pentru a-i împiedica balansul. - Pentru tablourile în ulei este recomandatã o procedurã foarte simplã, dar eficientã: cu o cârpã moale, se ºterg tablourile, apoi se pun în poziþie orizontalã pe o masã ºi se curãþã cu ajutorul unui cartof tãiat în douã, la sfârºit se ºterge cu o pânzã finã foarte puþin umezitã (pentru cã uleiul are proprietatea de a suge umezeala ºi deci duce în timp la degradarea operei) pentru a elimina urmele de cartof care pot apãrea la uscare. Dacã tabloul este foarte murdar, se poate ºterge cu miºcãri circulare, cu o cârpã umedã, sãpunitã ºi bine stoarsã ca sã nu pãtrundã umezeala în pânzã. Astfel curãþat, tabloul îºi recapãtã culorile ºi strãlucirea iniþialã. Acuarelele, pastelurile, guaºele, gravurile trebuie protejate sub sticlã, datoritã imposibilitãþii lor de curãþare. De asemenea, importante pentru acest tipuri de lucrãri sunt passepartout-urile, reprezentând cartonul care delimitezã tabloul propriu-zis de ramã; pentru ramã alegeþi ceva simplu ºi drãguþ, cele mai recomandate fiind ramele subþiri ºi de o singurã culoare (monocrome). Indiferent de problemele pe care le întâmpinaþi în amenajarea interiorului, gândiþi-vã la toate aspectele pozitive pe care le aduce în locuinþã folosirea picturilor. ªi nu uitaþi cã, dincolo de valoarea lor materialã ºi de rolul decorativ, tabloul respectiv trebuie sã vã bucure privirea ºi simþurile, sã vã aducã bucurie sau liniºte în suflet ori de câte ori îl priviþi.


VI

SOCIAL

SEMNAL

Poveºti de viaþã Am trãit mereu într-o familie ciudatã. Toatã lumea se rãzboia cu toatã lumea. Doar eu am fost ignorat în acest rãzboi, pentru cã eram considerat prea mic ca sã înþeleg. Mi-am dat seama de asta ºi m-am retras în tranºeea camerei mele, învãþând sã mã amuz pe seama ridicolului unei epoci pe care n-o înþelegeam. Când vrei sã dobori pe cineva, sã-l faci sã nu se mai scoale de la pãmânt, atunci umple-l de ridicol. Nici bârfa, nici insultele, nici bãtaia nu sunt atât de pline de efect ca ridiculizarea. Ce puteam face eu, un biet puºti, într-o familie de artiºti puºi mereu pe harþã ºi pe intrigi? Dumnezeu a aruncat în neamul nostru mult har, dar ºi destule grãunþe de nebunie. Vila noastrã era un fel de balamuc nedeclarat. Imaginaþi-vã: sub acelaºi acoperiº, trei actriþe, din diverse generaþii, un regizor ºi un compozitor. Rolurile, ca sã vorbim ca-n teatru, erau cam aºa: maica mare fusese actriþã de dramatic, iar sora ei, tante Carolina, mare vedetã de revistã. Unchiul Toader, fratele bunicii ºi al tuºii Carolina, fusese un bun compozitor de muzicã de camerã. În fine, mama e ºi ea actriþã, iar tatei nu i-a mai rãmas în schemã, desigur, decât postul de regizor. Toate aceste personaje ale veselei mele piese de familie se îmboldesc între ele pentru motive reale sau inventate de imaginaþia lor bogatã. Tuþa Carolina ºi unchiul Toader n-au fost niciodatã cãsãtoriþi, motiv pentru care au invidiat-o mereu pe mama mare, chiar dacã mariajul ei a fost tragic scurtat de rãzboi. Vila în care stãm este ultima rãmãºiþã din averea considerabilã a strãbunicilor mei, moºieri puºi la index de comuniºti. Strãbunica mea a apãrat casa ca pe o fortãreaþã ºi a scãpat-o astfel de febra proletariatului pus pe luat cu japca de la burjui. Cei trei copii ai ei au rãmas, astfel, în casa pãrinteascã, deºi nu s-au agreat niciodatã. În fine, ca sã termin cu pomelnicul intrigilor, bunica îl priveºte chior⺠pe tata, pe care nu l-a dorit niciodatã de ginere. Nici dupã mama nu se dã-n vânt, chiar dacã este copilul ei. Una, pentru cã l-a luat pe tata peste capul ei; doi la mânã, pentru cã este evident mai talentatã ºi mai bunã actriþã. Este lesne de dedus cã ºi pãrinþii mei simt cam acelaºi lucru pentru mama mare, detestând amabil celelalte douã rude mai vârstnice. Înþepãturile, râsul, amintirile fac parte din viaþa noastrã de zi cu zi. Eu m-am nãscut, cum zice tante Carolina, dintr-un accident: „Prostu’ de ta’c-tu’ a venit mai afumat într-o searã ºi i-a fãcut felul mã-tii, aºa, pe nepusã masã. Am crezut cã s-a terminat cu cariera ei. De fapt, cam aºa e, cu talia asta e numa’ bunã sã joace roluri de soacrã mare”. Când eram mic, auzind toate astea, mã ascundeam la mine-n camerã ºi mã puneam pe bocit. Eram sigur cã i-am stricat cariera mamei ºi cã sunt o pacoste. De fapt, cred cã sunt liantul familiei. Chiar dacã nu s-au ferit niciodatã sã se certe sau sã se ia peste picior de faþã cu mine, toþi cei cinci rãzboinici ai casei m-au adorat mai pe faþã, mai în tainã, ºi au pus mânã de la mânã sã mã creascã decent ºi în belºug. Pe vremea lui Ceauºescu, unchiul Toader ºi tante Carolina stãteau ore în ºir la cozi pentru un pachet de unt sau un borcan de

smântânã „la copil”. Ziua mea era singura din an în care se decreta armistiþiu general. κi înghiþeau replicile usturãtoare, pãstrându-le pentru a doua zi, dar nici un nor nu-mi umbrea tortul fãcut cu multã cheltuialã. Vara, când mama ºi tata plecau în turnee pe Litoral, rãmâneam cu cei trei bãtrâni. Era o vacanþã pe cinste. Dimineþile debutau cu cafeluþa. De ani de zile, rânduiala era cam aºa: tante Carolina fãcea cafeaua, mama mare gãtea prânzul, iar unchiul Toader se îngrijea de masa de searã. Aºadar, tante Carolina intra cu tava cu cafele fix la ora 9. În sufrageria cea mare de la parter, aºteptam noi. Eu aveam deja laptele cald în canã ºi tartinele cu unt ºi cu miere pe platou. Îmi plãcea, însã, sã trag de timp pentru a asculta bârfa matinalã: „ªi, zi, Aristiþo (aºa o cheamã pe mama mare), spunea tante Carolina, ardeiul nu face rãu la bilã? Vrei sã ne omori ºi sã scapi de noi, ha?“ Deºi n-o iubea mai mult decât pe mama mare, unchiul se alia imediat cu tante Carolina, numai de dragul replicii: „Asasinat, aºa se numeºte, Carolino. ªtie bine Aristiþa noastrã cã suntem la regim, dar parcã-i pasã?“ „Gura! Caþe ce sunteþi! tuna mama mare, cu vocea ei care declamase zeci de roluri. Un pic de ardei n-o sã vã ucidã, n-am eu norocul ãsta. Dacã voiam sã vã fac felul, vã strângeam de gât când eraþi în faºã” Mama mare e cea mai „bãtrânã” dintre ei, cu un fleac de doi, respectiv patru ani, dar asta o face pe tante Carolina so trateze de „hoaºcã“. „Noroc cã a vegheat mãicuþa, Dumnezeu sã-i odihneascã sufletul, cã tu ne dãdeai la câini, sã-þi rãmâie þie toatã averea. Na, cã am avut zile ºi am trãit sã þi le frigem pe ale tale“, replica ea cu arþag. „Hai, gata, gata, cucuvelelor, m-am sãturat de cearta voastrã. Nu vedeþi cã e bãiatul de faþã? Mai bine mi-aþi spune ce sã cumpãr pentru cinã, cã acuº bate Costache la poar tã sã mergem la Alimentara”. Lista de cumpãrãturi era ºi ea un start pentru interminabile discuþii. Sãrãcia de pe vremea aia, lipsurile de orice fel îi fãceau nostalgici pe bãtrâneii mei dragi: „Of, Doamne, când ieºeam de la teatru, ce supeuri erau serile în Bucureºti! Eram slabã-os, aºa cã mâncam ca de frica morþii. Kile de caviar ºi pateu de gâscã am bãgat în mine”, ofta tante Carolina. „Pãi, da, credeai cã Dumnezeu, drãguþul, va sã doarmã tot timpul. Uite, colo, cele trei rânduri de burþi adãpostesc icrele negre. În guºa dublã cred cã þii pateul, aºa-I, Carolino?” „Tu sã taci, mãturã înþepatã! Ai fost toatã viaþa ta slabã ca o scândurã, ce-o fi vãzut nenorocitul ãla de bãrbatu-tãu la tine, nu ºtiu. Cred cã, dacã nu murea în rãzboi, Doamne iartã-l, murea înþepat în oasele tale”. Adevãrul cel mare este cã, dintre cei trei copii ai strãbunicii, cel mai frumos fusese, paradoxal, unchiul Toader. Tablourile de epocã, cu care-i plinã casa, îl înfãþiºeazã în tinereþe, la barul Columbia, cu þigara aprinsã în colþul gurii, cu paharul pe pian ºi cu privirea pierdutã undeva departe. Surorile lui lau pizmuit rãu pentru asta, dar nici el na uitat vreodatã sã le aminteascã. Astfel treceau vacanþele mele de varã. Mai cântam la pian cu unchiul Toader sau cu tante Carolina, învãþam poezii cu mama

mare, vorbeam franþuzeºte cu ei toþi ºi, La voi, la ºantan, aºa v-a învãþat?” „Ba, în general, fãceam cam ce mã tãia capul. pardon, eu am fost la <varieteu>, mai Venirea pãrinþilor mei din turneu era ºi slãbeºte-mã cu înþepãturile tale, cã n-oi ea un eveniment de seamã. Mama fi fost tu Sarah Bernard ca sã vorbeºti”. povestea despre bis-uri, despre flori ºi Mai pe searã, zvonul de glasuri se aplauze. Mofluz, tata dãdea din cap, stingea. Dacã ciuleai urechea, auzeai punctând ici ºi colo povestirea: „Asta s- discret radioul. Dintr-o inerþie veche, o credeþi voi. Dumneaei se crede divã. datând din timpul rãzboiului, cei trei Improvizeazã pentru cã uitã replica, deºi bãtrâni ascultau cu evlavie, searã de ºtie cã are un dobitoc de partener care searã, BBC-ul. Culmea, deºi pãtimiserã nu e-n stare sã spunã <poezia> dacã mai mult decât cei tineri, ei erau încã sare un cuvânt. Un chin a fost, credeþi- optimiºti: îi mai aºteptau pe americani. mã. O adunãturã de bezmetici. ªi cine Mama ºi tata aveau altã formã de rãspunde, în capul cui se sparge? „rezistenþã” împotriva regimului. Piesele, Regizorul, sãracu’, el e fata-n casã. Sã cupletele lor, totul avea un aer uºor nu vã mai pomenesc cã textul e cu douã înþepãtor, cu douã tãiºuri. A trebuit sã înþelesuri, de erau sã ne interzicã mã fac mai mare ca sã pricep cã toatã spectacolul. Mai bine sã vedeþi ce v-am sfada din casa noastrã era, de fapt, un adus”. Deschiderea portbagajului Daciei fel de supapã de evacuare pentru niºte noastre era momentul cel mai aºteptat frustrãri din exterior. Prin acele înþepãturi al serii. În ciuda aerului lor de aiuriþi, reciproce, prin paralelele acide între mama ºi tata erau familiºti convinºi, vremurile pe care le trãiam noi ºi cele strângãtori ºi chivernisiþi. Dintre cei trei apuse, cei cinci adulþi din casa noastrã bãtrâni din casa noastrã, doar unchiul fãceau, voalat, politica lor. N-am sã uit Toader avea o pensie, de la Uniunea niciodatã seara în care unchiul Toader a Compozitorilor. Bunica ºi tante Carolina bãtut la uºa pãrinþilor mei mai agitat ca trãiau din salariile pãrinþilor mei ºi din ce niciodatã: „Copii, veniþi jos, la radio, se mai vindeau la Consignaþia. Sipetul lor întâmplã ceva la Timiºoara! A venit cu bijuterii fusese cândva garnisit, dar vremea!” Nici eu, nici pãrinþii mei nu lîn fiecare an se subþia. Ne mai venea în am crezut pe moment, dar timpul i-a dat ajutor o veriºoarã de-a lor, stabilitã la dreptate. Dupã Revoluþie, rãzboiul din Lausanne, din vremea rãzboiului, pentru casa noastrã s-a transformat în cã se mãritase cu un evreu ºi fugise din dezbatere parlamentarã. Fiecare þinea þarã în timpul ocupaþiei germane. partea cuiva, dar cu aceeaºi ºarmantã Pachetele de la ea mai înviorau cãmara ironie: „Da, bravo, Costache, þine tu cu noastrã sãrãcãcioasã, îi mai puneau liberalii tãi. O sã-þi facã pensia un leu”. mamei în ºifonier câte o toaletã demnã „Cã þie o sã-þi dea feseniºtii tãi marea cu de o actriþã cunoscutã, aproviziona sarea. Pardon, madam, ãia sunt tot rezerva de cafea a mãtuºii Carolina ºi comuniºti, cu toale schimbate. Cum jucai umpleau cu tutun bun pipa unchiului tu în travesti”. Televizorul, înviat brusc, Toader. Tot de la Lausanne sosea ºi dupã ce ani de zile avusese statut de ciocolata aia minunatã, în formã de mobilã, stãtea deschis zi ºi noapte. prismã, cu alviþã ºi alune. Am fãcut Bãtrâneii mei urmãreau cu sufletul la aceastã parantezã largã ca sã înþelegeþi gurã transmisiile din CPUN ºi a doua zi de ce era atât de importantã prada de dãdeau raportul la micul-dejun: „Da, peste varã a artiºtilor mei de pãrinþi. aceeaºi Mãrie cu altã pãlãrie, dacã vreþi Numai ei ºtiu cum se chinuiau sã þinã la sã m-ascultaþi, zicea analistul politic din frigider „perisabilele”, cãciulindu-se la toþi tante Carolina. Ãia urlã ca nebunii în ºefii de restaurante, sã li le þinã la Parlament ºi ºtabii ãºtia noi fac tot ce congelator. Cu anii, îºi fãcuserã prieteni ºtiu ei. Tare mi-e cã ne-am bucurat peste tot ºi mai pica, în dar sau pe bani, degeaba”. Mama mare, care þinea cu un peºtiºor mai bun, un borcan cu icre, „ºtabii”, sãrea ca arsã: „ªi, mã rog, ce o jumãtate de miel, niºte brânzeturi. Când nu-þi place? Mãcar ãºtia vorbesc frumos. veneau din turneu, opreau aproape de Voteazã tu cu ai tãi, eu cu ai mei”. Cu podul peste Dunãre ºi cumpãrau struguri timpul, entuziasmul pentru politicã s-a cu nemiluita, piersici mai târzii ºi pepeni. stins. Ne-am întors la vechiul sistem al Acasã, în laboratoarele bucãtãriei casei: toatã lumea se rãzboieºte cu toatã noastre mari, cei trei pensionari aveau lumea, luând în derâdere lumea grijã sã le transforme în dulceþuri, exterioarã. Mama mare mi-a dat într-o zi compoturi ºi alte bunãtãþi. „Vai, ce-aþi mai o vagã explicaþie a acestui bizar obicei: adus, zicea mama mare, care uita cã-l „Bãiatul meu, mãcar asta putem sã-þi „urãºte“ pe tata ºi îi sãrea de gât. Bravo lãsãm: simþul umorului. Vei trãi mult ºi vouã, aþi luat ºi piersici. útia în piaþã bine dacã vei învãþa sã râzi de vremurile au înnebunit de tot. Numai ºtabii îºi pot prin care treci. Nimic nu ucide mai sigur permite. Carolino, Toadere, hai sã puneam decât ridicolul. Dacã te temi de cineva, închipuie-þi-l într-o posturã ridicolã ºi n-o toate la locul lor. Voi îmbãiaþi-vã, cã sã-þi mai fie fricã de el. Asta facem noi mirosiþi ca niºte cai de poºtã, ºi staþi cu în casa asta de 50 de ani, râdem. Ne ãsta micu’, cã i-a fost dor de voi, înþepãm, ne luãm peste picior între noi, sãrãcuþu’“. Mama mã lua în braþe ºi dar nu uitãm o clipã cã afarã este scotea, ea ºtia de unde, ceva bun ºi inamicul nostru comun. Greutãþile, dulce pentru mine. Tata, care n-a avut timpurile grele îi doboarã pe cei mai mulþi niciodatã efuziuni sentimentale, se dintre oameni. Noi am supravieþuit pentru mulþumea sã mã mângâie pe cap. Din cã le-am râs în nas. Când nu vei mai bucãtãrie, se auzea vorbãrie veselã, dar avea ce ridiculiza, înseamnã cã trãieºti tot în stilul casei: „Carolino, fii atentã cu bine ºi poþi sã devii serios, dar nu te peºtele ãla, cã verºi icrele-n chiuvetã. sfãtuiesc”. Vã reamintim cã aºteptãm scrisorile dumneavoastrã, prin care sã ne împãrtãºiþi experienþe de viaþã, plãcute sau mai puþin plãcute, sau, de ce nu, sã oferiþi un sfat celor ce ne-au scris deja. Aºteptãm mesajele dumneavoastrã prin poºtã, pe adresa sediului nostru central, jud. Ialomiþa, municipiul Slobozia, Casa de Culturã a Sindicatelor, et. 1 sau pe e-mail la adresa probleme@semnal.eu


SEMNAL

VII

ACTUALIT ATE ACTUALITA

Lockheed Martin finalizeazã prima modernizare a duratei de viaþã a radarelor de mare distanþã din România Îmbunãtãþirea electronicã extinde durata de viaþã cu 15-20 de ani SYRACUSE, NY, 21 august 2008 - Lockheed Martin [NYSE: LMT] a finalizat modernizarea funcþiilor de procesare de semnal ºi de date pentru primele douã dintre cele cinci radare AN/FPS-117 cu razã mare de supraveghere aparþinând Forþelor Aeriene Române. Lucrãrile de modernizare, încheiate la sediul companiei Lockheed Martin Radar Systems din Syracuse, NY, includ o modernizare a platformei cabinetului electronic, un nou afiºaj ºi un centru de mentenanþã la distanþã. În data de 26 iunie ºi respectiv 23 iulie, testele de acceptanþã oficiale, incluzând testele de zbor, au fost finalizate cu succes în România pentru primele douã sisteme. Un al treilea este planificat la sfârºitul acestei luni. În decembrie 2006, Ministerul Apãrãrii din România a atribuit lui Lockheed Martin contractul pentru a moderniza semnificativ cele cinci radare AN/FPS-117 care au fost iniþial livrate României în 1998 ºi 1999. Radarele sunt folosite pentru controlul traficului aerian ºi pentru supravegherea strategicã a spaþiului aerian. Lucrãrile de modernizare ale celorlalte radare vor fi finalizate în urmãtoarele ºase luni. Aceastã acþiune va extinde durata de viaþã a radarelor cu 15-20 de ani.

„Electronica radarului a fost iniþial distribuitã în patru rack-uri din douã containere“,, a declarat Rose Sweeney, director al programului din partea firmei Lockheed Martin. „Sistemele modernizate includ electronicã de ultimã orã, care este instalatã întrun singur rack ºi într-un singur container, permiþând ca sistemul sã fie mai uºor de transportat ºi de întreþinut. Aceste modernizãri tehnologice vor determina o creºtere a fiabilitãþii, precum ºi o scãdere însemnatã a mentenanþei ºi a costurilor anuale de întreþinere.“ România este al treilea mare client european al companiei Lockheed Martin pentru care aceasta realizeazã o extindere a duratei de utilizare a radarelor livrate. Marea Britanie a contractat cu compania o modernizare similarã pentru douã dintre radarele sale de mare distanþã. În 2006, Lockheed Martin a finalizat modernizarea a opt radare AN/FPS-117 din dotarea Forþelor Aeriene ale Germaniei. Radarul AN/FPS-117 este cel mai reuºit radar tridimensional (3-D) în tehnologie Solid-State din lume. Acest radar în bandã de frecvenþã L furnizeazã o supraveghere continuã de calitate înaltã a þintelor aeriene la distanþe de pânã la 250 de mile. În prezent, existã 127 de sisteme operaþionale de tipul AN/FPS117 în 14 þãri diferite. Multe dintre acestea au funcþionat

ani de-a rândul în zone izolate, complet automatizate ºi suportând condiþii climatice extreme. Cu sediul în Bethesda, MD, Lockheed Martin este o companie de securitate globalã, cu un numãr de aproximativ 140.000 de angajaþi în întreaga lume, ºi care este angajatã în cercetare ºtiinþificã, proiectare, dezvoltare, manufacturare, integrare ºi susþinere de sisteme tehnologice, produse ºi servicii avansate. În anul 2007, corporaþia a avut vânzãri în valoare de 41.9 miliarde USD.

Media Contact la Lockheed Martin: Ellen Mitchell, (315) 427-0967; ellen.j.mitchell@lmco.com

email:

Pentru informaþii adiþionale, vã rugãm sã vizitaþi siteul Lockheed Martin: http://www.lockheedmartin.com

Orange a adus iPhone3G în România pe 22 august În data de 6 august, la Bucureºti, Orange România a anunþat cã va aduce în þarã noul iPhone 3G, pe data de 22 august. iPhone 3G îmbinã toate caracteristicile revoluþionare ale iPhone cu capabilitãþile reþelei 3G, care permite viteze de douã ori mai mari decât în cazul modelului precedent*, are GPS încorporat pentru utilizarea serviciilor mobile de localizare ºi software-ul iPhone 2.0 care include accesul la Microsoft Exchange ActiveSync ºi ruleazã sute de aplicaþii ale altor dezvoltatori, disponibile prin noul App Store. „Suntem încântaþi cã suntem singurul operator care aduce în Romania iPhone 3G. Datoritã reþelei broadband extinse, care permite transferul datelor la viteze 3G/HSDPA, clienþii Orange din România vor avea

posibilitatea sã se bucure de o experienþã completã iPhone 3G, începând din data de 22 august”, a declarat Richard Moat, CEO Orange România. Pe data de 22 august, la ora 00:00, Orange

online pre-comanda la adresa www.orange.ro. O reþea extinsã care se bazeazã pe tehnologiile EDGE, Wi-Fi, 3G ºi HSDPA oferã clienþilor posibilitatea sã beneficieze din plin de internetul mobil oricând

condiþiile din reþea. despre Orange Orange este lider de piaþã în România cu 10,088 milioane de clienþi ºi este parte a grupului France Telecom, una dintre cele mai mari companii de comunicaþii din lume, cu peste 173 milioane de clienþi pe cinci continente. La

a deschis simultan porþile a 6 magazine Orange din þarã, unde clienþii Orange au fost aºteptaþi sã ia parte la lansarea oficialã a iPhone: Orange concept store din Bucureºti ºi magazinele Orange din Iaºi (Bd. Anastasie Panu), Cluj (Bd. 21 Decembrie), Braºov (St. Mureºenilor), Timiºoara (Bd. Republicii) ºi Constanþa (ªos. ªtefan cel Mare). Începând din 7 august, clienþii îºi pot înregistra

ºi, aproape, oriunde. În plus, Orange va lansa noi planuri tarifare ºi beneficii pentru clienþii iPhone 3G. Mai multe detalii referitoare la tarife ºi disponibilitatea terminalului vor fi anunþate în curând. *pe baza testelor 3G ºi EDGE. Vitezele obþinute variazã în funcþie de

sfârºitul lunii iunie 2008, Orange România avea venituri de 321 milioane de euro, în creºtere cu 8,8% în al doilea trimestru faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent. Pentru a fi aproape de clienþi, Orange a dezvoltat o largã reþea de magazine proprii ce cuprinde, în prezent, 89 de magazine

în toatã þara. Orange România se remarcã prin cea mai largã acoperire a reþelei ºi performanþe excelente în serviciile de asistenþã oferite clienþilor. Orange înseamnã dorinþa de a crea un viitor mai bun ºi de a oferi o experienþã de comunicare cât mai simplã ºi mai intuitivã. Orange înseamnã mai mult decât tehnologie, telefonie mobilã sau reþele GSM, este un brand creat pentru a facilita comunicarea între oameni ºi a aduce valoare comunitãþilor în care opereazã. Grupul France Telecom are o strategie de responsabilitate socialã corporativã bine definitã, prin care ne asigurãm cã activitatea noastrã se desfaºoarã într-o manierã responsabilã. Pentru mai multe informaþii puteþi accesa www.orange.ro


VIII

CUL TURÃ CULTURÃ Carson McCullers, Balada tristei cafenele

Umbra lui Bacovia prin sudul Statelor Unite Adunate în volumul Balada tristei cafenele, apãrut la editura „Leda“, povestirile scriitoarei Carson McCullers sunt adevãrate poeme în prozã, care rafineazã ºi duc la un alt nivel, specific genului, scrierea barocã, depresivã, sumbrã din romane. Dintre aceste povestiri, cea care dã titlul volumului este de Editura Leda departe ºi povestirea asupra cãreia cititorul va întârzia cel 2008 mai mult. Atmosfera claustrofobã, prãfoasã, clevetitoare dintr-un mic oraº sudist american este fundalul aproape butaforic pe care se desfãºoarã o poveste de iubire ciudatã, dintre domniºoara Amelia ºi cel care se intituleazã vãrul ei, Lymon, un cocoºat pipernicit ºi urât. Atât Amelia, femeia bãrbãtoasã care þine o prãvãlie, cât ºi Vãrul Lymon sau primul soþ al Ameliei, teribilul prãdãtor Marvin Macy, sau personajele de plan secund care populeazã cârciuma improvizatã a femeii sunt niºte ciudaþi. Mulþi dintre ei se hrãnesc din nefericirile ºi infirmitãþile fizice sau sentimentale ale celorlalþi. Iubirea care se înfiripã are un caracter straniu ºi paradoxal: ticãlosul, dar arãtosul Marvin va fi gonit de Amelia, care va cãdea în mrejele piticului Lymon. Deºertãciunea ºi pustietatea oraºului se reflectã în structura personajelor, în lipsa lor de speranþe ºi în închiderea vieþii lor. Povestirile au, din acest punct de vedere, o anvergurã poeticã, ajutate fiind ºi de stilul particular al autoarei, prea puþin cunoscutã în literatura noastrã. Florin Iaru

Agneta Pleijel, Chirurgul Reginei

Povestea unui chirurg suedez În vremurile noastre, dacã medicii sunt niºte semizei, chirurgii - capabili sã salveze inimi sau alte organe vitale - par zei de-a dreptul, aºa cã am uitat cu desãvârºire cã numele lor specific înseamnã, pur ºi ºimplu, „cel ce lucreazã cu mâna”. Lungile Editura Humanitas veacuri, din Renaºtere pânã foarte aproape de noi, în care 2008 chirurgul era un fel de felcer ºi bãrbier, ne sunt strãine dacã nu citim Chirurgul Reginei, aceastã carte care reînvie fãrã nici o fãrâmã de pedanterie, dar cu o excelentã cunoaºtere a documentelor, lupta pentru demnitate profesionalã ºi socialã a unui chirurg suedez care a trãit cu adevãrat la sfârºitul secolului al XVIII-lea – Hermann Schutzer. Agneta Pleijel i-a citit cãrþile, rapoartele ºi însemnãrile clinice, a pãtruns în hãþiºul polemicilor savante care i-au mãcinat existenþa, dar a înþeles, ºi a reînviat, dincolo de aceastã povarã documentarã, o întreagã lume. A înþeles mai cu seamã, ºi ne face sã înþelegem, imensa pasiune a doctorului Schutzer pentru cunoaºterea mereu tainicelor resorturi intime ale fiinþei omeneºti ºi a luptei acerbe, perpetue, între medic ºi boala cu nenumãratele ei înfãþiºãri. Misterioase ºi hâde, dar ºi între practicianul atins de pasiunea cunoaºterii ºi falºii aristocraþi ai unei profesii în care compasiunea pãleºte dinaintea voinþei de a învinge neºtiutul. Confruntat cu mizeria trupului, dar ºi cu mizeria lumii, sfâºiat între nobila pasiune a tãmãduirii ºi meschinele bariere sociale ale timpului, doctorul Schutzer este un erou remarcabil al acestui excelent roman al modernitãþii incipiente. Zoe Petre

Catherine Cusset, Problema lui Jane

Lady Jane ºi Penny Lane „Penny Lane“ îl cântau „The Beatles“ - era pe un „single“ cu “Strawberry Hills”, iar” Lady Jane” era un blues, cu Mick Jagger în mare formã, un hit extraordinar al grupului „The Rolling Stones“. Cântece ale celor care au trãit cu Beatles ºi Janis Joplin, cu Jimmy Hendrix ºi Bob Dylan, nu la NY sau Paris, ci Editura Leda în Estul comunist. Cum, necum, fãrã sã fim anticomuniºti sau 2008 pupincuriºti, oportuniºti sau fripturiºti: am trãit fiecare dupã puterile lui ºi conºtiinþa lui. Rãscolim trecutul cu lopata, sã gãsim adevãrul ºi dãm de alte mizerii, cînd ar trebui sã fim atenþi la detalii ºi nuanþe: nu am fost toþi niºte ticãloºi sau jigodii. Nici lebede, nici ºacali. Aºa, mama ei de viaþã, „When I’m sixty four“, John Lennon nu a mai apucat. „Problema lui Jane“ ( Editura Leda, 2008) nu are nici o legãturã cu cele afirmate hodoronc-tronc mai sus. Este un roman f. frumos scris ºi mai frumos povestit al unei naratoare sensibile ce-ºi cautã un rost. Sau ce anume, fericirea, liniºtea sufleteascã sau chiar, ce anume se poate cãuta prin lumea asta? Ca ºi autoarea romanului, franþuzoaicã la origine, Catherine Cusset, eroina cãrþii se mutã de la Paris la NYC cu speranþa cã se poate trãi tot fugind de tine însuþi. Nu e chiar simplu sã te suporþi. Nu e simplu, dar e problema lui Jane. Sau a noastrã, a fiecãruia dintre noi. Atât ºi cum putem. Pe încercate. Bedros Horasangian

SEMNAL

Figuri ilustre... aºa cum nu le ºtim În avangarda modernitãþii ºi a feminismului:

Simone de Beauvoir ºi o iubire de-o viaþã - Sartre „Femeie nu te naºti, ci devii“ La începutul anului 2008, pe data de 9 ianuarie, s-au împlinit o sutã de ani de la naºterea uneia dintre cele mai puternice figuri ale secolului al XX-lea, scriitoarea ºi filosoafa Simone de Beauvoir. Întreaga viaþã a crezut în eliberarea proprie ºi în libertatea femeilor, dar a fost, în acelaºi timp, o figurã de marcã a existenþialismului în Franþa ºi o militantã a miºcãrii intelectuale contestatare de dupã rãzboi. Nãscutã la Paris, într-o familie burghezã ºi catolicã, Simone Lucie Ernestine de Beauvoir adoptã ateismul încã din adolescenþã, hotãrându-se sã-ºi dedice viaþa scrisului ºi studiului. „Într-o noapte l-am somat pe Dumnezeu sã îºi facã apariþia, dacã existã. El a continuat sã se ascundã. Astfel cã nu i-am mai vorbit niciodatã.” Educatã de mama ei credincioasã, crescutã la o ºcoalã catolicã pânã la vârsta bacalaureatului, Simone de Beauvoir nu avea mai mult de 14 ani când s-a îndepãrtat de Dumnezeu, cel din copilãria ei. „Eram singurã. Singurã. Pentru prima datã, înþelegeam sensul teribil al acestor cuvinte”. Simone a simþit vinã ºi durere. Era o rupturã simbolicã. Aceasta avea sã prefigureze toate rupturile ei ulterioare. Ruptura de mediul sãu, de presiunea socialã ºi familialã: „În mediul în care am crescut eu, era destul de ciudat pentru o fatã sã facã studii aprofundate: a avea o meserie echivala cu o decãdere.” La 21 de ani, Simone de Beauvoir este cea mai tânãrã licenþiatã din Franþa. Acum îl întâlneºte pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieþi o relaþie de iubire ºi prietenie devenitã legendarã. „Adevãrata viaþã“ va începe, ºi va fi într-adevãr

interesantã! Cei doi vor cãlãtori enorm împreunã, împãrtãºind experienþe, discutând filozofie. Simone de Beauvoir se implicã activ în cauze politice delicate pentru acea perioada, precum avortul sau violenþa împotriva femeilor. Era însã distantã ºi serioasã. „Lipsa zâmbetului era felul ei de a se proteja de ceilalþi”, povestea o prietenã a scriitoarei. Profesoara iconoclastã, romanciera, memorialista adulatã, feminista angajatã… Simone avea sã-ºi construiascã un destin pe mãsura ei, edificând prin cãrþile scrise, peste 20, o gândire care ºi astazi poate fi sursã de inspiraþie, indiferent cã vorbim despre „Toþi oamenii sunt muritori“ sau „Mandarinii”. „Aº vrea ca fiecare fiinþã sã se transforme în libertate purã“ Provocatoare ºi un pic misterioasã, formula aceasta apãrutã în 1949 în „Al doilea sex” este astãzi preluatã de peste opt sute de site-uri ºi a fãcut înconjurul lumii. În acest eseu, tradus în mai bine de 15 limbi, Simone de Beauvoir denunþã condiþionãrile care apasã asupra femeilor încã din leagãn. Analizând motivele milenare care acordã supremaþie „nu sexului care zãmisleºte, ci aceluia care ucide”, Simone de Beauvoir incitã femeile sã trãiascã precum niºte fiinþe conºtiente, libere. Parteneriatul mai mult intelectual decât trupesc dintre Simone ºi Jean-Paul Sartre, care a durat mai bine de 50 de ani, a fost „iubirea unicã”. Cu toate acestea, Simone spunea cã „nimic, nici mãcar dragostea nu trebuie sã fie o piedicã în calea vieþii intense, a dorinþei de explorare a lumii, a dorinþei de a-þi dãrui corpul bucuriilor ºi tristeþilor existenþei, experienþelor variate, întâlnirilor… asumându-þi uneori ºi preþul lor.” Sub influenþa lui Sartre, Simone de Beauvoir va fi una din cele mai mari figuri ale filosofiei existenþialiste, plasând libertatea mai presus de orice, la fel ca Sartre. Omul nu este determinat de ceva preexistent. El se defineºte prin alegerile pe care le face, prin angajamentele sale, prin existenþa sa. Aceastã libertate este uneori cel mai frumos cadou ºi cea mai mare povarã. În anii urmãtori, dupã premiul Goncourt acordat pentru romanul „Mandarinii”, interesul sãu se va îndrepta spre scrierile autobiografice, în care va descrie cu precãdere anii petrecuþi lângã Sartre în diversele angajãri ºi evenimente ale epocii. Participã alãturi de el la multiple acþiuni publice ºi la redactarea revistei „Les Temps modernes”, îngrijinduse, în acelaºi timp, ºi de buna editare a manuscriselor sartriene. Moare la ºase ani, zi dupã zi, de la moartea lui, lãsând în urmã o remarcabilã operã literarã, eseisticã ºi memorialisticã. În „La Cérémonie des adieux” va înregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: „Moartea nu ne va reuni. Aºa stau lucrurile. Cu toate astea, e splendid în sine cã am reuºit sã ne trãim vieþile în armonie pentru atâta vreme.” Trupul sãu va fi îngropat în cimitirul Montparnasse, alãturi de cel al lui Sartre.


Semnal de Dambovita