Page 1

Primăria municipiului Brăila, datoare la propriii salariaţi Pag. 3

Brãila

Seminar la Pag. 3 Prefectura Brăila

SEMNAL

„Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

Evenimente pe platforma siderurgică gălăţeană

Negocieri patronatsindicate la ArcelorMittal

Pag. 3

Laureaţii Concursului „Darclee“, la Opera Pag. 5 Română

Fostul preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor, cercetat penal

Pag. 5

27 mar. - 2 apr. 2009 Anul IV, nr. 166, 12 pagini

Bugetul de stat, prejudiciat cu de Brăila şi Galaţi peste 42 de Preţ 1 leu Director: Alin RADU milioane de euro

Galaţi Pag. 4 Al doilea subprefect a fost instalat în funcţie

Pag. 2

Lucian Bute a devenit poliţist de onoare Pag. 2

Dispar fabricile - emblemă ale Galaţiului

Pag. 4

Ministrul IMMurilor şi Comerţului, în vizită de lucru

Pag. 4

Lucian Bute, premiat acasă Pag. 8


2 Galaţi

• Toate sindicatele care au legătură cu Arcelor Mittal Galaţi, adică FSS Metarom, Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor, UTSL şi Forum au respins, în primă fază, propunerea conducerii Combinatului ca salariaţii în cazul şomajului tehnic să primească 75% din salariul de bază plus sporul de vechime. Intenţia administraţiei Arcelor de a discuta cu sindicatele propunerea ca angajaţii să intre eşalonat în şomaj tehnic începând cu 1 aprilie nu s-a concretizat până acum. Probabil se aşteaptă publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului referitoare la acordarea de scutiri la plata contribuţiilor către bugetul statului. În această săptămână, reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor din industria metalurgică au participat la Bucureşti la prezentarea raportului de monitorizare a 6 combinate, printre care şi Arcelor Mittal Galaţi. De acest raport al Uniunii Europene va depinde decizia care se va lua peste câteva luni la Bruxelles în legătură cu ajutoarele primite până acum din partea statului român. Un eventual raport negativ ar fi catastrofal, presupunând returnarea banilor prevăzuţi în contractul de privatizare. • Sindicatul Solidaritatea al Metalurgiştilor (FSS) a organizat pe 24 martie, între orele 15 - 19, un protest autorizat la Casa de

SEMNAL

Evenimente pe platforma siderurgică gălăţeană

Cultură. Mitingul, conform liderului Gheorghe Tiber, s-a dorit un semnal de alarmă referitor la situaţia grea a siderurgiştilor în general şi a Combinatului gălăţean în particular. Reamintim că, recent, administraţia colosului gălăţean a făcut publice rezultatele unui sondaj intern, conform căruia majoritatea angajaţilor Arcelor se declarau mulţumiţi de salarizare. Sondajul pare cel puţin bizar, în condiţiile în care salariul de bază al siderurgiştilor a crescut foarte puţin în ultimii ani, iar mitingul FSS tocmai de la nemulţumirile acumulate a pornit.

materiale feroase de pe platforma siderurgică. Timp de 4 luni, cei 6 membri ai grupării, dintre care 2 erau angajaţi Arcelor Mittal ca macaragiu, respectiv şef de formaţie şi-au folosit influenţa pentru a fura materiale din Combinat. Flagrantul organizat de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale, respectiv Fraude, în colaborare cu serviciul intern de pază, au dus la identificarea a 5 dintre suspecţi, care în acel moment însoţeau un TIR cu 66 tone de profile metalice, în valoare de 70.000 lei. Toţi membrii grupării se află în faza cercetării, unii arestaţi şi ceilalţi în stare de libertate.

• Purtătoarea de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi, scms. Cristina Tatulici, a făcut publică activitatea unui grup infracţional specializat în furturi de

• Pe 31 martie expiră termenul de depunere a cererilor pentru acordarea ordonanţelor constând în plata unor salarii compensatorii timp

Adrian Adăscăliţei, propunerea administraţiei combinatului nu a fost însuşită, în totalitate, de sindicate. Liderii Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom Galaţi au solicitat ca oamenii să primească 90% din salariu, în timp ce Sindicatul Solidaritatea a cerut ca siderurgiştii să fie plătiţi cu 100%, plus sporul de vechime, în condiţiile în care compania de la Galaţi a realizat, anul

trecut, cel mai mare profit din ultimii patru ani, respectiv 154 de milioane de euro. O altă variantă propusă de Sindicatul Solidaritatea a fost plata angajaţilor cu 75% din salariu, însă cu condiţia unei creşteri salariale cu 15%, aplicabilă de la 1 iulie. Reprezentanţii companiei ArcelorMittal Galaţi au anunţat că propunerile sindicatelor vor

de 24 de luni. Începând cu 1 martie au plecat din Combinat circa 1.200 de salariaţi. Din cererile depuse, circa 200 au fost respinse, iar alte 600 urmează să fie analizate, putând fi aprobate şi cererile angajaţilor cu o vechime mai mică de 5 ani de activitate. • Firmele care derulează lucrări şi au contracte cu Arcelor Mittal se plâng de întârzieri la plata lucrărilor. De exemplu ICMRSG, fosta antepriză de construcţii montaj a platformei, a fost nevoit să plătească cu întârziere salariile angajaţilor din cauza lipsei de lichidităţi a Combinatului. Aceste probleme au fost discutate în cadrul întâlnirilor periodice a sindicaliştilor de la FSS Metarom Galaţi. Dana STROIA

Negocieri patronat-sindicate la ArcelorMittal

Administraţia combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi s-a arătat dispusă să crească procentul salarial cu care vor fi plătiţi cei peste 12.000 de angajaţi trimişi în şomaj tehnic de la 75 la 80-82%. Decizia a fost luată, marţi, 24 martie, în urma celei de-a treia runde de negocieri patronat-sindicate. Potrivit liderului Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor Metarom Galaţi,

fi înaintate Comitetului Director, urmând ca, peste o săptămână, să fie comunicată decizia finală. Reamintim că, pe 14 martie, administraţia combinatului a anunţat că, de la 1 aprilie, va trimite în şomaj tehnic toţi angajaţii combinatului, câte zece zile, prin rotaţie, urmând ca aceştia să fie plătiţi cu 75% din salariu, decizie respinsă de sindicate. (Agerpres)

Lucian Bute a devenit poliţist de onoare Campionul mondial IBF la categoria supermijlocie, Lucian Bute, a devenit, miercuri, de Ziua Poliţiei Române, membru al Asociaţiei Internaţionale a Poliţistilor, la iniţiativa filialei gălăţene a asociaţiei şi a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Galaţi. Şeful IPJ Galaţi, comisarul şef Fănel Aramă, l-a numit membru de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Poliţiştilor. „Mă bucur pentru această distincţie, e o zi specială pentru mine, sunt onorat. Vă voi reprezenta cu cinste pe toate meridianele lumii’, a spus Lucian Bute. Campionul mondial la box a fost primit în sala unde se desfăşurau manifestările Zilei Poliţiei Române pe melodia ‘We are the champions’ şi s-a despărţit de asistenţă în aplauzele acesteia. Lucian Bute a cucerit titlul de campion mondial IBF la categoria supermijlocie în octombrie 2007, iar pe 13 martie şi-a apărat centura pentru a treia oară, după ce l-a învins pe columbianul Fulgencio Zuniga prin KO tehnic în repriza a patra. AGERPRES


SEMNAL

Seminar la Prefectura Brăila Secretarul de Stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), Alexandru Petru Frătean a fost prezent în această săptămână la seminarul intitulat „Rolul Fondului Social European în relansarea economică“, organizat în cadrul Prefecturii Brăila. Au fost prezente atât autorităţile locale cât şi reprezentanţi ai Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. În condiţiile crizei care afectează puternic toate sectoarele economice, programele cu finanţare europeană reprezintă o soluţie de obţinere a sumelor necesare investiţiilor. Una dintre „reţetele“ de

3

Brăila finanţare se mulează pe nevoile întreprinderilor care înregistrează profit şi asigură plata noilor angajaţi timp de până 24 de luni, în diferite procente. O altă schemă de finanţare se referă la pregătirea profesională, iar proiectele din această categorie pornesc de la 10.000 euro. Ghidul solicitantului poate fi accesat pe site-ul Autorităţii de Management mai sus menţionată, iar cererile de finanţare pot fi depuse on-line până pe 31 martie. Dana STROIA

Primăria municipiului, datoare la propriii salariaţi Primăria municipiului Brăila este datoare la proprii salariaţi cu aproximativ două milioane lei, bani care reprezintă contravaloarea unor sporuri de dispozitiv, neacordate de fostul primar. Primăria s-a încărcat cu o cheltuială de două milioane lei, respectiv contravaloarea plăţii a 25% din salariul de bază al fiecărui angajat, care nu a fost acordat din anul 2005 şi până în prezent, drept pe care funcţionarii publici l-au câştigat în instanţă. Potrivit primarului de Brăila, Aurel

Simionescu, suma este mult prea mare pentru a putea fi acordată într-o singură tranşă tuturor angajaţilor, motiv pentru care s-au început discuţiile cu sindicatul, pentru a stabili o eşalonare a acesteia pe doi ani de zile. Secretarul Sindicatului funcţionarilor publici din Primăria Brăila, Romeo Răşcanu, a confirmat că s-au purtat discuţii cu conducerea instituţiei pe tema plăţii acestor restanţe şi că s-a convenit asupra unui termen maxim de doi ani, în care să se achite întreaga sumă.

Bugetul de stat, prejudiciat cu peste 42 de milioane de euro Bugetul de stat a fost prejudiciat, anul trecut, numai la nivelul judeţului Brăila, cu peste 42 de milioane de euro, prin înşelăciune, evaziune fiscală şi fals în înscrisuri. Ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor Brăila au instrumentat 242 de dosare, în care au fost cercetate 192 de persoane, dintre care 88 pentru fals în înscrisuri, 78 pentru înşelăciune, 18 pentru evaziune fiscală şi opt pentru delapidare şi abateri de la prevederile drepturilor de autor.

„Ofiţerii au acţionat pentru prevenirea, descoperirea şi combaterea actelor ilegale de comerţ cu produse piratate ori contrafăcute, au intensificat verificările în echipe mixte în vederea prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, infracţionalităţii specifice societăţilor comerciale, precum şi a criminalităţii specifice obţinerii, derulării şi rambursării creditelor comerciale“, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Brăila, subinspector Jenel Şogor. Au fost soluţionate 22 de dosare complexe de natură economico-financiară, faţă de nouă în anul 2007, dintre care zece cu trimitere în judecată, nouă prin declinare, respectiv şase către Direcţia Naţională Anticorupţie şi trei prin scoatere de sub urmărire

penală. Pe linia protejării drepturilor de proprietate intelectuală şi industrială au fost constatate 22 de infracţiuni privind drepturile de autor şi conexe, şase privind combaterea concurenţei neloiale şi 15 privind mărcile şi indicaţiile geografice. Au mai fost constatate cinci infracţiuni privind Codul Vamal al României şi 35 pe linia prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale, cu şase cazuri mai multe faţă de 2007. În domeniul combaterii infracţionalităţii din sfera corupţiei, poliţiştii au înaintat la Parchet, cu propunere de declinare a competenţei, şase dosare, din care două către DNA Galaţi, şi au fost deferite parchetelor, pentru fapte de corupţie, 14 persoane.

Campanie antidiscriminare pentru romi „Stop discriminarea! Discriminarea poate ucide vise!“ este titlul campaniei lansate luni, 23 martie, la Brăila, care are drept scop stoparea discriminării în rândul persoanelor de etnie romă. Campania este iniţiată de Partida Romilor „Pro-Europa“ - sucursala Brăila şi se va desfăşura pe parcursul unui an, timp în care vor avea loc acţiuni pentru eliminarea fenomenului de discriminare în toate comunităţile de ţigani din judeţ, în licee şi în şcoli. Potrivit preşedintelui Partidei Romilor „Pro-Europa“ - sucursala Brăila, Gina Anton, în cadrul acestei campanii îi va avea alături şi pe reprezentanţii Organizaţiei „Romani Criss“ şi pe un reprezentant al ţiganilor din Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. „Am iniţiat această campanie în urma unui incident neplăcut, pe care l-am avut chiar eu. În ultimul an am mers foarte mult prin comunităţile de romi din judeţ şi am constatat că oamenii nu-şi cunosc nici măcar cele mai elementare drepturi, crezând că dacă obţin ceva li se face un favor şi nu că ar fi un drept legal“, a declarat Gina Anton. (Sursa: Agerpres)


4 Galaţi

Prefectul de Galaţi, Claudiu Brânzan, l-a învestit, luni, 23 martie, în funcţie pe Paul Florea, al doilea subprefect al judeţului. Prin decizia Guvernului României, Paul Florea a fost numit temporar, până la organizarea unui concurs, subprefect al judeţului Galaţi, în locul Auricăi Luchiniuc, devenită, prin mobilitatea funcţiei, inspector guvernamental. Noul subprefect a depus jurământul în prezenţa reprezentanţilor administraţiei locale şi instituţiilor deconcentrate.

SEMNAL

Al doilea subprefect a fost instalat în funcţie Paul Florea are 55 de ani, este inginer, absolvent al Facultăţii de Mecanică. În perioada 1979-1999, a lucrat în combinatul siderurgic, iar din 1992 şi până în 2008 a fost membru C.A. la diferite societăţi comerciale (Apaterm, Transurb, Atlas, SC Minersort SA, SC Elfrom SA). Florea a absolvit un curs de administraţie publică (Proiectarea şi execuţia bugetelor locale pe programe - Philadelphia 1997), a fost consilier pentru implementarea programelor europene în ministerul Turismului şi expert în comerţ şi

relaţii internaţionale în MIRA. Paul Florea şi-a început activitatea politică în 1990, în PNL, de unde a fost exclus în 2003. A fost membru în Acţiunea Populară, pe listele căreia a şi candidat la alegerile parlamentare din 2004. A intrat apoi în PLD şi ulterior a devenit membru PD-L. În perioada 1992-2004 a fost consilier local. Noua echipă de la Prefectura Galaţi este formată din Claudiu Brânzanprefect din partea PSD şi subprefecţii Cosmin Păun şi Paul Florea, proveniţi din rândurile PD-L.

Instruire a primarilor pentru alegerile europarlamentare Prefectura Galaţi şi Autoritatea Electorală Permanentă au organizat, marţi, 24 martie, o instruire cu primarii şi secretarii primăriilor din judeţ privind organizarea alegerilor europarlamentare din 7 iunie. Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Galaţi, Petrica Paţilea

Crângan, au fost punctate o serie de aspecte privind delimitarea secţiilor de votare, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare, actualizarea şi păstrarea listelor electorale, afişajul electoral, popularizarea posibilităţii pe care o au cetăţenii comunitari de a-şi

exercita dreptul de vot în România. Directorul Autorităţii Electorale Permanente, Filiala sud-est, Iulia Vulpe Adrăşescu, a ţinut să atragă atenţia că din acest an va creşte exigenţa şi primarii vor fi sancţionaţi în cazul organizării defectuoase a alegerilor.

Ministrul IMM-urilor şi Comerţului, în vizită de lucru

Ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Constantin Niţă, a efectuat, marţi, 24 martie, o vizită de lucru în judeţul Galaţi. Demnitarul s-a întâlnit la Tecuci cu oamenii de afaceri din zonă, a susţinut o conferinţă de presă la sediul Consiliului Judeţului Galaţi şi a participat la conferinţa „Soluţii eficiente de asistenţă financiară pentru IMM“ organizată în parteneriat cu Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi. Constantin Niţă a declarat că principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile sunt lipsa de cereri pe piaţă şi lipsa posibilităţilor de creditare. Pentru uşurarea situaţiei critice a IMM-urilor, care se vor confrunta în această perioadă de criză cu falimente, restrângeri de activitate şi şomaj, au fost gândite o serie de măsuri prin care acestea să „poată respira“. Astfel, printre măsurile aflate în discuţie se află neimpozitarea profitului reinvestit, introducerea impozitului forfetar, compensarea unor datorii la stat, reeşalonarea creditelor pentru o perioadă de timp în care să fie plătite doar dobânzile, introducerea fondurilor de risc şi a fondurilor de

garantare şi contragarantare. Constantin Niţă a îndemnat IMM-urile din zona de est a ţării să-şi mute activitatea în Republica Moldova. „Decât să le ţinem între graniţe şi să nu producă nimic, mai bine le duc în Republica Moldova, de unde să aducă bani în ţară“, a spus Niţă. De asemenea, ministrul a precizat că accesarea fondurilor europene într-o perioadă mai scurtă de la nouă luni la 45 de zile şi diminuarea documentelor necesare de la 27 la şapte, uşurează posibilitatea IMM-urilor de a primi fonduri structurale pentru dezvoltare. Niţă a spus că de la începutul lunii mai, IMMurile pot accesa fonduri europene în valoare de 180 milioane euro, iar Comisia Europeană mai pune la dispoziţie încă 100 milioane euro. La conferinţa „Soluţii eficiente de asistenţă financiară pentru IMM“ a fost prezentat Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS - CCE) Asistenţă financiară pentru întreprinderi mici şi mijlocii acordată în cadrul Axei Prioritare AP1 Un sistem de producţie inovativ şi ecoeficient. (sursa: agerpres)

Prefectul judeţului Galaţi, Claudiu Brînzan, a subliniat că este foarte importantă respectarea termenelor prevăzute în programul calendaristic, dar şi informarea prefecturii imediat ce au apărut probleme în organizarea scrutinului, astfel încât deficienţele să fie remediate în cel mai scurt timp. Potrivit programului calendaristic cu acţiunile necesare pentru alegerile europarlamentare, până pe 27 martie vor fi delimitate şi numerotate secţiile de votare, iar până pe 7 aprilie se va asigura sediul şi dotarea biroului electoral judeţean.

Dispar fabricile emblemă ale Galaţiului În aceste zile, gălăţenii au parte de un moment trist al istoriei oraşului lor - fabrica de săpunuri şi detergenţi „Apollo“, veche de peste 100 de ani, este demolată. Cumpărată în urmă cu câţiva ani de omul de afaceri local Marian Baila, „Apollo“ a avut un destin nefericit, asemănător cu al altor fabrici reprezentative pentru imaginea urbei gălăţene: „Dunăreana“, care producea biscuiţi şi vestita eugenie, care a fost închisă imediat după Revoluţie, „Fusul“, la care mai funcţionează doar o mică secţie, şi Fabrica de cuie şi lanţuri, care se află tot în faza demolării. Toate au avut traseul arhicunoscut al fostelor întreprinderi comuniste care, rămase fără comenzi după ’89, au fost privatizate sau cumpărate pe 1 leu. Despre „Apollo“ se mai poate spune că a fost reorganizată printr-un decret semnat de primul-ministru Petre Roman, la 1 mai 1990, iar de atunci oamenii au fost trimişi în şomaj, până la închiderea definitivă. În ultimii 2 ani, după ce nu mai avea nimic de vândut, firma „Marianno“ aştepta aprobarea de mediu pentru construcţia de locuinţe. Zona aferentă străzii Domneasca este socotită una dintre cele mai bune din Galaţi şi este de aşteptat ca viitoarele apartamente să se vândă foarte bine. La foarte mică distanţă se află zona rezidenţială Beyler, construită pe vechiul amplasament al Fabricii Fusul. Devenită Galfirtex după Revoluţie, întreprinderea mai are doar o mică secţie de producţie, restul devenind apartamente penthouse sau supermarket. Aceeaşi soartă de viitor complex rezidenţial de locuinţe o va avea fabrica de cuie şi lanţuri, despre care nu se mai ştie exact ce produce. Omul de afaceri italian care o deţine a demarat recent construcţia «celui mai mare complex rezidenţial» din Galaţi. Evident că această lucrare de anvergură se va termina cu demolarea parţială sau totală a fabricii, destin care pare să-l aibă fostele intreprinderi de stat amplasate pe terenuri cu valoare de piaţă ale aglomeratului oraş Galaţi. Dispar fabricile-emblemă ale Galaţiului. DANA STROIA


SEMNAL

5

Fostul preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor, cercetat penal Fostul preşedinte al Consiliului Local al Tinerilor (CLT) Brăila, Dumitru Gârbăcea, este cercetat penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la înşelăciune. Dumitru Gârbăcea, în vârstă de 35 de ani, a fost trimis în judecată pentru că a păgubit, în 2007, împreună cu un alt membru al CLT, Dănuţ Chirilă, Citi Bank - Sucursala Citifinancial Brăila, obţinând cu acte false un împrumut de 15.000 de lei. Fostul preşedinte al CLT nu putea obţine un credit, deoarece figura ca restanţier la Biroul de Credite, motiv pentru care a apelat la colegul său de consiliu, Dănuţ Chirilă, căruia i-a solicitat să facă un credit pe numele său, urmând ca ratele să le plătească Gârbăcea. Cum Dănuţ Chirilă nu era angajat, preşedintele CLT a completat în fals o adeverinţă tip de la Citi Bank şi a conceput o carte de muncă falsă pe numele acestuia, documente cu care a reuşit să contracteze un împrumut în valoare de 14.990 lei. Ilegalitatea a ieşit la iveală, iar banca s-a constituit parte civilă cu suma de 18.063 lei, împrumutul propriu-zis plus dobânzile aferente, în condiţiile în care nu au fost achitate decât trei rate din împrumut. Dumitru Gârbăcea se află în atenţia Serviciului de Investigare a Fraudelor, fiind bănuit că a contractat împrumuturi pe aceleaşi căi ilegale şi la BRD, BCR şi Banca Românească, cauze în care deocamdată se fac cercetări.

Laureaţii Concursului „Darclee“, la Opera Română Laureaţii Concursului Internaţional de Canto „Hariclea Darclée“, soprana Aurelia Florian şi tenorul Bogdan Mihai, s-au aflat în seara zilei de marţi, 24 aprilie, pe scena Operei Române din Bucureşti, în spectacolul „Parisina d'Este“, de Gaetano Donizetti, în versiune de concert. Soprana Aurelia Florian, laureată a Marelui Premiu la Festivalul „Hariclea Darclée“, şi tenorul Bogdan Mihai, care a obţinut Premiul I la acelaşi concurs, fac parte din distribuţia operei „Parisina d'Este“, montarea fiind realizată sub îndrumarea artistică şi vocală a sopranei Mariana Nicolesco. „Nivelul interpretărilor, excepţionalitatea performanţelor în capodoperele de belcanto dau măsura rolului şi impactului marii contribuţii pe care Concursul Internaţional de Canto şi Festivalul Darclée le aduc muzicii şi culturii noastre“, a declarat Mariana Nicolesco. Îndrumată de Mariana Nicolesco, soprana Aurelia Florian a interpretat recent, la Brăila, în cadrul Festivalului „Haricleea Darclée“, rolurile principale feminine ale tripticului puccinian, Il Tabarro, Suor Angelica şi Gianni Schicchi şi, anterior, rolurile reginelor donizettiene Anna Bolena, Maria Stuarda şi Elisabetta I din „Roberto Devereux.“ Tenorul Bogdan Mihai a interpretat, pentru prima dată în ţara noastră, aria contelui Almaviva, „Cessa di piu resistere“, din opera „Il Barbiere di Siviglia“ de Rossini. Această arie de obicei este tăiată din cauza extraordinarei virtuozităţi cerute interpretului, după cum a precizat Mariana Nicolesco, Bogdan Mihai fiind azi unul dintre cei trei tenori din lume capabili să o interpreteze. Dana STROIA

Brăila Şeful serviciului de ecarisaj, muşcat de câini Şeful serviciului de ecarisaj din Brăila, Vasile Horez, a fost muşcat de unul din câinii fără stăpân, pe care, conform contractului cu primăria, ar trebui să-i captureze de pe domeniul public. Vasile Horez susţine că a fost atacat de doi câini maidanezi, iar unul dintre ei l-a muşcat şi, în ciuda tratamentului cu antibiotice, rana a început să se infecteze. „A venit prin spate şi m-a muşcat de gambă. M-a muşcat tare de tot, că nici nu-mi mai simţeam piciorul. Acum văd că rana a început să se infecteze. Am făcut injecţii antirabice, iar acum fac tratament cu antibiotice“, a declarat Horez. Şeful serviciului de ecarisaj a adăugat că acum înţelege cât de periculoasă şi de dureroasă poate să fie o muşcătură de câine, motiv pentru care se va strădui să adune cât mai mulţi câini comunitari de pe domeniul public. Asociaţia pentru Protecţia Animalelor şi Câinilor „Horez“ a concesionat de la Primăria Brăila, în 2006, activitatea de capturare a câinilor de pe domeniul public. Câinii strânşi de serviciul de ecarisaj sunt ţinuţi într-un adăpost special, aflat lângă localitatea Lacu Sărat.

„Ziua porţilor deschise“ la IPJ Poliţiştii brăileni au organizat, marţi, 24 martie, „Ziua porţilor deschise“, ocazie cu care cei interesaţi au fost familiarizaţi cu activităţile zilnice pe care le desfăşoară oamenii legii şi dotările pe care aceştia le folosesc pentru a duce la bun sfârşit cercetările pe diferite paliere infracţionale. Acţiunea s-a desfăşurat pe platoul din faţa Sălii Polivalente din municipiu şi a fost deschisă cu un exerciţiu demonstrativ, susţinut de Detaşamentul pentru Intervenţie Rapidă, în care au fost prezentate echipamentul şi armele din dotare. Poliţiştii criminaliştii au prezentat laboratorul auto cu care se deplasează şi efectuează cercetări la locul unde s-a comis o infracţiune şi au oferit o demonstraţie de conducere în teren a câinelui de urmă. De asemenea, un echipaj de la Poliţia Rutieră le-a vorbit celor prezenţi despre dotarea autoturismului de serviciu şi despre regulile de circulaţie pe drumurile publice. Poliţiştii de la Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii şi de la Poliţia de Proximitate au distribuit pliante cu materiale de prevenire privind diverse infracţiuni. Acţiunea organizată de IPJ Brăila a venit în întâmpinarea Zilei Poliţiei Române, care se sărbătoreşte pe 25 martie. (Sursa: Agerpres)


SEMNAL

6

Curăţenia de primăvară 2009 Demarată încă de la sfârşitul lunii februarie în cartierele de locuinţe ale oraşului Galaţi, curăţenia de primăvară se derulează conform programului, spun autorităţile locale. Primele lucrări au fost cele de tăiere a gardurilor vii de pe aliniamente şi în interiorul cartierelor precum şi fasonarea arborilor şi tăierea celor uscaţi. Asociaţiile de locatari au fost chemate să intervină cu acţiunile de primăvară în perimetrele pe care le administrează. Numărul locatarilor care mai doresc să facă „muncă voluntară“ sau care să se priceapă la lucrările specifice spaţiilor verzi scade de la an la an. Oricum, gălăţenii nu mai doresc să se implice pentru că, spun ei, plătesc taxa de habitat. Chiar dacă municipalitatea susţine că la Galaţi impozitele şi taxele de curăţenie

sunt mai mici decât în alte oraşe ale ţării, pentru familiile numeroase sumele adunate sunt copleşitoare. Pentru 5 persoane, valoarea habitatului depăşeşte 300 lei plus impozitul 3-500 lei, iar datoriile este bine să fie plătite până pe 15 martie, pentru a beneficia de o mică reducere. Din luna ianuarie a acestui an, serviciile de salubrizare gălăţene au trecut la o nouă organizare a activităţii de măturat stradal şi întreţinere a curăţeniei pe străzi, în parcuri, scuar-uri şi locuri de joacă. Zonele oraşului au fost împărţite între cei doi prestatori de servicii plătiţi de la bugetul local. Echipele de intervenţii sunt constituite acum din 3 muncitori, pentru a putea acoperi un areal cât mai mare cu întreg personalul. Una dintre firme s-a dotat cu 3

Izolarea termică a blocurilor porneşte greu la Galaţi Deşi de mai mulţi ani a făcut subiectul conferinţelor de presă ale primarului Dumitru Nicolae, izolarea termică a blocurilor de locuinţe nu a progresat prea mult la Galaţi. De la bugetul local au fost plătite doar lucrările de reparaţii în subsoluri şi a conductelor aferente, iar pentru acoperişuri s-a acceptat scutirea de la impozitul datorat municipalităţii. Apariţia Ordonanţei de Urgenţă privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe emisă pe 4 martie 2009 părea că va genera bucurie la Primăria Galaţi. Mai ales că pe această linie militează de ceva vreme şi europarlamentarul gălăţean Adriana Ţicău, din aceeaşi formaţiune politică cu primarul ales. Când colo, tocmai edilul şef se declară nemulţumit că bugetul local va avea de suportat şi lucrările de proiectare a izolaţiilor, un plus de 10% faţă de legislaţia veche. Cât de bun a fost proiectul vechi arată faptul că din cele 55 de dosare complete ale asociaţiilor de proprietari trimise la Bucureşti, nici unul nu a primit efectiv finanţarea. Perspectivele oferite de recenta ordonanţă de urgenţă sunt apreciate mai mult de locatarii beneficiari şi de firme de construcţii care ar putea primi contracte ferme de execuţie. În categoria lucrărilor prevăzute de lege intră izolarea pereţilor exteriori, înlocuirea uşilor şi ferestrelor exterioare, termo-

S.C. AMPA S.A.

maşini tip autogunoieră pentru colectarea deşeurilor din coşurile de gunoi şi cu mături mecanice, care acţionează zilnic pe o distanţă de 75 km. În acest moment, Galaţiul nu se prezintă tocmai bine pe străzile principale, unde puţinele petice de spaţiu verde au fost invadate de maşini parcate ilegal. Scuarul central al oraşului, cel care separă cele două sensuri de circulaţie ale străzii Brăilei, arată dezolant. Materialul dendrologic plantat toamna trecută s-a uscat, iar până la plantarea de palmieri, aşa cum intenţionează municipalitatea, mai este de aşteptat. Din păcate, la Galaţi nu s-a putut veni cu o idee originală faţă de Bucureşti şi Constanţa, alegându-se tot costisitorii palmieri. În condiţiile lipsei acute de precipitaţii din zona

Student decedat în cămin

oferă pentru închiriere

Relaţii la telefon: 0744.289.718; 0722.656.514; 0764.114.692. www.ampaslobozia.ro

noastră şi a unui anumit specific al Galaţiului, soarta lor în următorii ani nu pare tocmai bună. Sistemul de aducţiune a apei de Dunăre pentru irigarea spaţiilor verzi ale municipiului a rămas în aceeaşi fază ca în anul 2000. Bugetul local nu a fost în stare să facă o reabilitare a lui, ce să mai vorbim de extinderea sa, aşa cum era prevăzut proiectul iniţial. Este greu de crezut că spaţiile verzi se vor putea uda cu cel 4-5 cisterne care se pot închiria de la diverşi prestatori de servicii. Probabil că la vară vom avea la Galaţi aceeaşi acută lipsă de spaţii care să arate cu adevărat verzi, aşa cum ne-am obişnuit de când oraşul este afectat de efectul de seră şi lipsa precipitaţiilor. Dana STROIA

hidroizolarea terasei/planşeului peste ultimul etaj, a planşeului subsol, alte lucrări de anvelopare a blocurilor şi reparaţia instalaţiei termice deţinute în comun. Contribuţia de 50% a Guvernului României se va face în limita bugetului alocat în acest scop de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, deci este cazul ca primăriile din ţară să se grăbească. La Galaţi proiectul se află în stadiul de „să vedem“ al primarului, tocmai cel care în anii precedenţi se declara un susţinător sub orice formă al izolării termice a blocurilor. Între timp, locuitorii Galaţiului au făcut aceste lucrări pe cheltuiala proprie, indiferent dacă au primit sau nu scutire de la plata impozitelor. Dacă rezultatul la nivelul economiei personale de energie este notabil, la nivel general aspectul oraşului este dizgraţios. Fiecare bloc are acum faţade cu cel puţin 2-3 culori diverse, care dau cartierelor aspecte de artă contemporană, varianta kitsch, ca şi cum oraşul de la Dunăre nu ar avea Consiliu Local şi Comisie de urbanism cu autorităţi de control. Când, în sfârşit, are posibilitatea de a interveni cu bani şi reguli clare în aspectul arhitectonic al oraşului, Primăria se izmeneşte ca o fată mare, cu motivaţia puerilă că noua lege are norme de aplicare neclare (sic!). (Dana STROIA)

din localitatea Slobozia, judeţul Ialomiţa

hale industriale specializate prevăzute cu rampă, racordate la reţeaua de apă şi energie electrică. Se asigură gratuit pază, locuri de parcare. Acces tir.

Galaţi

Un student în vârstă de 21 ani, de la Universitatea ,,Dunărea de Jos“ din Galaţi, a murit, marţi, 24 martie, în camera din cămin, după ce a consumat în exces băuturi alcoolice. Tânărul a fost descoperit de colegii de cameră, care au anunţat imediat Serviciul Judeţean de Ambulanţă (SJA) Galaţi. Sosit la faţa locului, echipajul de pe salvare nu a putut decât să constate decesul studentului.

,,Unul dintre studenţii cazaţi în acel cămin ne-a sesizat faptul că unul dintre colegii săi de cameră nu mişcă şi nu reuşesc să îl trezească din somn. Am intervenit la faţa locului, dar nu am putut decât să constatăm decesul tânărului. Se pare că în urmă cu o seară acesta consumase băuturi alcoolice cu colegi din cămin, peste noapte a vomat şi a aspirat apoi“, a declarat şeful SJA Galaţi, dr. Mihai Polinschi. Colegii studentului au declarat că acesta se numeşte Cristi Dragomir, era student în anul II la Facultatea de Drept şi era un tânăr liniştit, care nu a creat probleme profesorilor sau părinţilor. (Sursa: Agerpres)


7

SEMNAL

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES la 120 de ani Se împlinesc, la 27 martie anul acesta, 120 de ani de la înfiinţarea primei agenţii de presă a statului român - Agenţia Română, precursoarea agenţiei AGERPRES de astăzi. Atunci, în ziua de 15/27 martie 1889, ministrul de externe al României, Petre P. Carp, semna cu reprezentantul unei agenţii vieneze de ştiri, „Correspondenz Bureau“, Eric Schäffer, un contract prin care acesta se angaja să organizeze şi să facă să funcţioneze, la Bucureşti, o „agenţie specială de noutăţi telegrafice din străinătate şi pentru străinătate“. Potrivit contractului, Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română era autonomă şi urma să fie condusă de un director, persoană „a cărei alegere aparţine Guvernului României (…), care îşi rezervă dreptul exclusiv de a-l numi şi revoca“. De asemenea, se prevedea ca agenţia să transmită zilnic, prin telegraf, agenţiilor telegrafice străine - cu care E. Schäffer va asigura legătura - „noutăţi privind România“, în timp ce din Viena agenţia primea un serviciu „exact şi rapid al tuturor noutăţilor de interes general sau de interes special pentru România“, în măsură să ofere personalităţilor şi autorităţilor române, precum şi abonaţilor din Bucureşti „un serviciu regulat şi complet de depeşe (…) în limite bine stabilite“. Se stipula foarte limpede în contract dreptul de control al Guvernului român „asupra tuturor noutăţilor relative la politica sa internă şi externă care vor fi expediate“. Contractul precizează, de asemenea, clar elementele tehnice şi financiare. Astfel, firul telegrafic special Viena-Bucureşti închiriat de „Correspondenz Bureau“ şi care funcţiona 30 de minute în intervalul orar 6,30-7,00 dimineaţa costa guvernul român 1.050 franci lunar, iar serviciul de ştiri era plătit cu 600 franci lunar. La câteva zile după semnarea contractului, la 31 martie/12 aprilie, soseşte la Ministerul Afecerilor Străine, pe adresa ministrului de externe, o scrisoare având antetul „Agence Roumaine - Correspondence télégraphique nationale“ şi semnată de directorul M. Brăneanu, prin care acesta îi cere să intervină la Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru ştirile pe care Agenţia Română le trimite în străinătate. Scrisoarea menţiona că „ieri am expediat prima telegramă“. Deci, agenţia a început să funcţioneze pe 30 martie/11 aprilie 1889. Culmea hazardului, cel care avusese meritul incontestabil în înfiinţarea ei, P.P. Carp, nu mai era, la acea dată, ministru de externe. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916. Odată cu evacuarea Guvernului şi a celorlalte instituţii ale statului de la Bucureşti la Iaşi, în faţa ofensivei armatelor germane, se pare că a fost evacuată şi agenţia, care însă nu şi-a mai putut relua activitatea. Imediat după primul război mondial, în contextul creat de constituirea statului naţional unitar român, se repune problema înfiinţării agenţiei naţionale de presă. La 16/29 iunie 1921, Tribunalul Ilfov, Secţia Comercială, înregistra actul de constituire al „Orient-Radio“, Societate Anonimă de Informaţii Telegrafice, cu un capital social de un milion de lei, împărţit în 2.000 de acţiuni la purtător a câte 500 de lei fiecare. Potrivit actului constitutiv, publicat în Monitorul Oficial nr. 75/8 iulie 1921, grupul de acţionari ai agenţiei era format din: doctorul Ioan Cantacuzino şi avocatul Grigore Trancu-Iaşi, foşti miniştri, Grigore Gafencu, viitor diplomat şi ministru de externe, moşierii Dimitrie Ghika şi Emil Sturdza, Sebastian Şerbescu, avocat şi ziarist, şi inginerul Dimitrie Leonida, care va deveni o autoritate în domeniul construcţiilor hidroenergetice. Prin actul de fondare, agenţia „Orient-Radio“ îşi fixa ca obiect de activitate „exploatarea de agenţii de informaţiuni telegrafice în ţară şi străinătate, servicii de publicitate în ţară şi străinătate şi asocierea ei la întreprinderi similare“. Agenţia se angaja: „Informaţiile ce vom da vor fi culese cu deosebită îngrijire şi scrupulozitate, şi controlate astfel ca ele să fie riguros exacte, imparţiale şi cinstite. Am luat măsuri ca abonaţii să poată primi cursul burselor din principalele capitale europene în ziua chiar când ele au fost stabilite, curmând astfel marile neajunsuri provocate de serviciul tardiv şi incomplet ce se făcea până acum. (…) Ea nu se va pune în serviciul nici unei

tendinţe politice, persoană sau de partid, îngrijindu-se numai de interesul general şi de acela al abonaţilor săi“. Fondatorii îşi doreau însă ca „Orient-Radio“ să nu rămână doar o întreprindere particulară, ci să o ridice la nivelul unei agenţii naţionale, organ oficios al guvernului român. Ca atare, Grigore Gafencu trimite o propunere ministrului de externe, Take Ionescu, pentru încheierea unui contract de colaborare cu ministerul. Take Ionescu cunoştea proiectul şi, probabil, se aflase printre inspiratorii constituirii agenţiei din moment ce încă din aprilie 1921 el declara: „Demult se simte necesitatea ca România să dispună în străinătate de o asemenea agenţie telegrafică, care să informeze presa de acolo despre stările reale din ţară şi să rectifice la moment tot ce duşmanii României caută să strecoare în presa străină“. Ca atare, la propunerea ministrului de externe, guvernul în şedinţa din 15/28 august 1921 autorizează pe acesta să încheie un contract cu agenţia „Orient-Radio“. Jurnalul Consiliului Miniştrilor preciza ca, prin contract, agenţia să se oblige „a face să se publice în ţară ştiri asupra faptelor şi evenimentelor petrecute în străinătate, de ordin general sau interesând special ţara noastră, pe de o parte, dar pe de alta a face să se răspândească în streinătate ştiri asupra faptelor şi evenimentelor petrecute în ţara noastră, conform intereselor noastre, sau comunicatele ce eventual guvernul ar avea de plasat“. Imediat, dovadă că lucrurile erau dinainte stabilite, la 19 august/1 septembrie 1921 contractul era şi semnat: din partea Ministerului Afacerilor Străine de Take Ionescu, iar din partea agenţiei de Grigore Gafencu şi Sebastian Şerbescu, membrii în Consiliul de Administraţie. Contractul, pe care părţile se angajează să nu-l dea publicităţii, din motive lesne de înţeles, avea o durată de 25 de ani şi termeni deosebit de interesanţi. Potrivit acestuia, Ministerul de Externe se angaja să subvenţioneze lunar agenţia cu suma de 80.000 de lei, în schimb aceasta „se va ţine în strânsă legătură cu guvernul şi va căuta să urmeze cât mai aproape linia de conduită ce i se va indica, în special în chestiunile militare şi de politică externă, va căuta să aducă toate serviciile ce sunt compatibile în modul său de funcţionare a propagandei române în străinătate“. Statul îi acorda, în schimb, facilităţi şi priorităţi la transmisiile telegrafice şi telefonice în ţară şi străinătate, reduceri de tarife sau chiar gratuităţi, exclusivitate la difuzarea ştirilor oficiale venite de la minister şi care vor purta semnătura convenţională „Traian“. Acţiunile agenţiei „Orient-Radio“ - care îşi va asocia în scurt timp la titulatură şi adresa telegrafică „RADOR“ - au fost cumpărate, în urma unei hotărâri a Consiliului de Miniştri din 12 martie 1925, de Ministerul de Externe. Cumpărând agenţia, statul nu a transformat-o într-o direcţie a Ministerului de Externe, ci a reorganizat-o sub forma unei societăţi comerciale cu personalitate juridică distinctă. Era, de fapt, interesat să facă acest lucru pentru a exista o diferenţă între propagandă şi informaţie. De altfel, după un an, Parlamentul României a aprobat o Lege pentru reorganizarea şi funcţionarea Societăţii RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice, promulgată de regele Ferdinand la 24 martie 1926, prin care s-a prevăzut o majorare de capital, iar între deţinătorii de acţiuni, alături de Ministerul de Externe, care îşi păstra pachetul majoritar, se număra Banca Naţională a României şi Camera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti. Ministerul de Externe şi-a luat în serios rolul de patron al agenţiei de presă devenită oficial Agenţia Telegrafică Română „Orient-Radio“ - RADOR. Ca atare, aceasta a cunoscut o dezvoltare importantă atât în ce priveşte calificarea personalului şi volumul fluxului de ştiri, cât şi în dotarea tehnică. În 1938, spre exemplu, agenţia avea schimburi cu 25 de agenţii telegrafice, corespondenţi proprii în principalele centre ale lumii între care New York, Paris şi Geneva, în afara ataşaţilor de presă ai legaţiilor române care aveau obligaţia să trimită şi corespondenţe, şi 12 birouri regionale în ţară. Ea a recepţionat 179.000 de ştiri cu un total de 11.952.000 cuvinte şi a trimis presei interne buletine zilnice care totalizau 45 de file. S-au transmis, în exterior 32.000 de ştiri despre România, iar

ambasadelor străine la Bucureşti buletine în limba franceză totalizând 36.000 de ştiri. Ea a înregistrat în acel an un beneficiu net de 264.423 lei. De altfel, puterea economică i-a permis agenţiei să cumpere un imobil pe strada Matei Millo nr. 7, lângă Palatul Telefoanelor, pe care l-a extins şi modernizat, să se doteze cu teleimprimatoare şi alte aparate de recepţie moderne care au funcţionat până la începutul anilor ’50. Activitatea agenţiei s-a orientat, în deceniul IV în special, în trei direcţii principale: informarea străinătăţii despre realitatea din România prin telegrame de presă cu un caracter aproape întotdeauna oficial sau oficios, difuzarea pentru presa centrală şi radio de informaţii din domeniul vieţii internaţionale şi transmiterea de ştiri presei provinciale şi a minorităţilor naţionale din ţară. După cel de-al doilea război mondial, agenţia RADOR şi-a păstrat statutul de instituţie oficială de presă a statului român, aflată în subordinea Ministerului de Externe. La 28 decembrie 1944, regele Mihai I a semnat decretul-lege nr. 657 pentru modificarea Legii şi Statutului Societăţii „Orient-Radio“ (RADOR), prin care se schimbă denumirea agenţiei în „RADOR - Agenţie de informaţii telegrafice“ dar îşi păstra, în linii mari, drepturile şi atribuţiile stabilite în 1926. Totuşi, decretul-lege modifică termenul privind durata de existenţă a societăţii - de 20 de ani în legea din 1926 - ce devenea „nelimitată“ şi clarifică obiectul şi drepturile societăţii, între care obligaţiile beneficiarului de a cita agenţia la toate informaţiile preluate , „spre a curma un abuz care constă în reproducerea informaţiei RADOR fără indicarea originii“. Urmează în istoria agenţiei RADOR o perioadă dificilă, în care comenzile politice ale noii puteri, instalate după martie 1945 în România, devin tot mai dese. Se simte acest lucru fie şi prin faptul că ştirile preluate de pe fluxul de ştiri al TASS_ului, devin tot mai numeroase, chiar majoritare. La 20 mai 1949, prin decret al Consiliului de Miniştri, se hotăra înfiinţarea Agenţiei Române de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri denumită prescurtat „AGERPRES“ prin preluarea personalului - 212 persoane - şi a patrimoniului RADOR. În fluxul general de ştiri transferul se va petrece mai târziu: pe 24 mai 1949, la ora 7,30, teleimprimatorul a transmis o ştire din Shanghai semnată RADOR, urmată imediat de o alta, din Paris, semnată AGERPRES. O oră şi jumătate mai târziu, pe acelaşi flux a apărut următorul anunţ „În atenţia domnilor secretari de redacţie: Cu începere de astăzi 24 mai toate ştirile noastre vor fi datate AGERPRES în loc de RADOR“. Şi emisiunea a continuat… Istoria AGERPRES-ului este prea recentă pentru a fi judecată imparţial. Totuşi, semnalăm că, la 24 decembrie 1977, Consiliul de Stat, prin decretul nr. 747, a transformat AGERPRES din instituţie de presă a guvernului în „organ de partid şi de stat“ care avea în mod expres următorul scop: „informarea prin presă şi radiodifuziune a opiniei publice din ţară şi străinătate asupra politicii interne şi internaţionale a partidului şi statului, realităţilor vieţii politice, economice, sociale, ştiinţifice şi cultural-artistice din România, precum şi difuzarea în ţară a ştirilor din străinătate“. Din acest moment ziariştilor de la AGERPRES li s-a comunicat că sunt „activişti de partid“; în realitate, ei erau activişti doar la îndatoriri, pentru că în practică nu dispuneau de niciunul din avantajele acestora. În general, organizarea AGERPRES a rămas aceeaşi până la revoluţia din decembrie 1989. La 22 decembrie 1989, la ora 15,00, pe fluxul de ştiri al agenţiei s-a difuzat un comunicat redactat de un grup de ziarişti prin care instituţia se angaja să nu se mai supună cenzurii şi să informeze „în mod real, cinstit şi civilizat“ opinia publică asupra evenimentelor

din ţară şi străinătate. Apreciindu-se, probabil, că numele de AGERPRES era prea legat de anii dictaturii comuniste, din 2 ianuarie 1990, fluxul de ştiri interne, pornit la ora 12,00, se deschidea cu formula: „Agenţia de presă „ROMPRES“ transmite: Discursul rostit cu prilejul Anului Nou de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu“. Abia seara, la ora 19,25, ştirea numărul 28 a zilei cuprindea un anunţ semnat de Neagu Udroiu, în calitate de director general al Agenţiei de Presă ROMPRES în care abonaţii şi beneficiarii emisiunilor de ştiri erau anunţaţi că „începând cu data de 2 ianuarie 1990, ora 12,00, Agenţia Română de Presă „AGERPRES“ îşi încetează activitatea. Din acest moment sunteţi în legătură şi veţi primi ştirile Agenţiei de Presă ROMPRES“. Oficial însă, „ROMPRES“ a fost înfiinţată printr-un decret semnat de preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Ion Iliescu, la 8 ianuarie 1990 care stipula: „Pe data prezentului decret se înfiinţează, în subordinea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, „ROMPRES“ - Agenţie de presă prin reorganizarea Agenţiei Române de Presă „AGERPRES“, care se desfiinţează“. Un moment important în evoluţia recentă a agenţiei l-a constituit aprobarea de Parlamentul României - la 26 noiembrie 2002 în Camera Deputaţilor şi 12 decembrie 2002 în Senat - a Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES. Promulgată de preşedintele Ion Iliescu la 7 ianuarie 2003, legea prevede că „ROMPRES se organizează şi funcţionează ca instituţie publică autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, independentă editorial, sub controlul Parlamentului“. Un alt moment, în recăpătarea identităţii sale, s-a petrecut în 2008, când în urma unei iniţiative a unui grup de parlamentari, Parlamentul României a aprobat revenirea agenţiei la vechiul nume - AGERPRES. Decizia Parlamentului a fost validată la 10 iulie 2008 de preşedintele Traian Băsescu. În existenţa Agenţiei Române de Presă au fost momentele de reorganizare şi restructurare, dar niciodată nu şi-a pierdut statutul de agenţie de presă oficială a naţiunii. În această calitate ea a asigurat consecvent difuzarea comunicatelor, declaraţiilor şi a altor documente oficiale ale autorităţilor şi instituţiilor publice, a cules, redactat şi difuzat ştiri despre evenimente din ţară şi străinătate, a realizat fotografii din activitatea internă şi internaţională. Stau mărturie, a acestei activităţi, impresionantele arhive documentare - cu aproape 10 milioane de telegrame de presă - şi cu circa 8 milioane de fotograme alb/negru şi color - care fac din AGERPRES una din cele mai mari şi mai valoroase bănci de date de presă şi fotografii din România. În prezent, AGERPRES transmite, zilnic, clienţilor săi, peste 500 de ştiri din actualitatea internă şi internaţională, imagini foto de la principalele evenimente interne, un flux naţional şi două fluxuri internaţionale de fotografii prin Internet, buletine tipărite şi online, un serviciu de ştiri despre România în limba engleză. AGERPRES are acorduri de colaborare şi face schimburi de informaţii şi fotografii cu zeci de agenţii de presă din întreaga lume şi este membră a Alianţei Agenţiilor Europene de Presă şi a Asociaţiei Agenţiilor Naţionale de Presă din Balcani.


SEMNAL

8

LUCIAN BUTE,

premiat acasă

Complex Turistic ELISA Comuna Belciugatele, judeţul Călăraşi Complex Turistic ELISA, Comuna Belciugatele este un adevărat palat al vacanţei creat special pentru a uita de grijile cotidiene şi de a găsi aici locul ideal pentru a te regăsi. Destinaţie de elită, complexul turistic ELISA organizează ceremonii şi oferă posibilitatea clienţilor de a participa la concursuri de pescuit sportiv sau alte forme de agrement.

CMYK

Rezervări restaurant/piscină: 0756/067921 Rezervări cazare: 0756/067922

- 2 piscine (copii şi adulţi) - parcare securizată - 500 de locuri în restaurant - 13 camere duble - laborator propriu, preparate cu specific italian - preparate româneşti proaspete şi aromate

următoarea provocare ar vrea să o aibă cu Librado Andrade, care, pe 4 aprilie, va avea un meci eliminatoriu cu ucraineanul Vitali Ţipko. „Sper să câştige Andrade, pentru că astfel voi avea ocazia să fac un meci revanşă, vom regla situaţia care s-a creat la meciul precedent şi o să-i demonstrez că într-adevăr merit să păstrez această centură“, a declarat Bute. Cât priveşte un viitor posibil meci de unificare a centurilor, Lucian Bute nu a exclus posibilitatea ca aşa ceva să se întâmple - probabil peste un an - „poate în Canada, poate în SUA sau chiar, de ce nu? Şi în România. Însă pentru a avea loc în România, trebuie organizare, implicare chiar şi politică, pentru că trebuie bănuţi. Eu îmi doresc să lupt în România, este cel mai frumos vis al meu, nu depinde de mine, ci de organizatori“. (Sursa: Agerpres)

„Trăieşte bine mâncând sănătos“

Pugilistul Lucian Bute a primit, vineri, 20 martie, din partea Consiliului Judeţean Galaţi, o plachetă, un album şi un DVD. Sâmbătă, Lucian Bute va primi din partea Primăriei Galaţi şi cheile unui apartament. Lucian Bute a mulţumit pentru atenţia acordată de autorităţile gălăţene şi-a exprimat bucuria de a se afla acasă. „Vin mereu cu mare drag aici, după fiecare meci. După cum probabil ştiţi, săptămâna trecută am luptat cu Fulgencio Zuniga, m-am antrenat foarte mult pentru acest meci şi mulţumesc lui Dumnezeu că am câştigat şi mi-am păstrat centura“, a spus sportivul gălăţean. Cum Lucian Bute trebuie săşi pună centura IBF în joc în faţa oricărui adversar din primii 15 clasaţi în ierarhia IBF în următoarele două luni, pugilistul de renume mondial a spus că

RISO SCOTTI DANUBIO SRL Strada Mărgăritarului, nr. 7, Otopeni, Ilfov Tel. 021 410 18 82 Fax. 021 410 18 83

Semnal de braila nr 166  

Semnal- Liderii Presei Regionale