Page 1


Cuprins:

Pagina

Didactic

2

Lectura – cale esen ial de acces la valorile culturii (Prof. Oana Ilarie) Acordul familie – coal (Înv. Rodica Neam u) coala P rin ilor” – Proiect finan at UNICEF (Prof. înv. primar Alina Vasile) Comunicarea cu p rin ii (Inst. Monica Drângu) Jouer pour parler francais (Prof. Mihaela Staicu) Icoana – fereastr spre cer (Prof. Nu a Liche) Educa ia în societatea contemporan (Inst. Elena Dumitra cu) stirile din Moldova (Înv. Lucia Mehedin ) Educa ie rutier – Educa ie pentru via ! (Institutor Ana-Simona Ilie) 20 Martie – Ziua interna ional a Francofoniei (Prof. Mihaela Staicu) Prim vara European 2010 (Prof. înv. primar Alina Vasile)

2 3 3 4 5 6 7 8 19 10 11

Eveniment

13

Les Prix des Incorruptibles (Prof. Mihaela Staicu) Ziua mondial a s ii (Prof. Elena Socol) Drume ii prin România () Sadoveniana (Prof. Oana Ilarie i Oana epe ) Toamna rodnic i darnic (Înv. Rodica Neam u) Armonii de toamn (Înv. Rodica Cre u) În spiritul Cr ciunului (Prof. Oana Ilarie) Concurs „Prietenii lui Eminescu” (Prof. înv. primar Alina Vasile) Iube te i protejeaz p durea (Inst. Monica Jbanca) De M or (Înv. Minodora Ad sc li ei) Ziua Femeii - Un zâmbet, o floare i pu in culoare (Înv. Verona Bogus) Procesul lui Nic (Prof. Oana epe ) Creativitatea este totul! (Prof. Daniela Nicoar )

13 14 15 16 17 18 19 20 23 24 24 26 26

Divertisment

27

Halloween, Friday (Mihnea Bâlici V B) Un bun moment pentru a mul umi celor care î i sunt aproape! (Prof. Oana epe )

27 28

Monden colar

30

Articole diverse semnate de elevii colii Roznov

30-45

1


Privit din perspectiva dinamicii culturii contemporane i a cerin elor educa iei pe tot parcursul vie ii, cartea continu s întruchipeze ideea de p strare i transmitere a spiritualit ii omene ti, de tezaur al valorilor culturale ale umanit ii; ea r mâne un simbol al memoriei vii a omenirii, înregistrând i conservând fapte i idei, sim minte i atitudini, expresii ale inteligen ei i sensibilit ii geniului uman. Nu exist niciun domeniu al cunoa terii care s nu se materializeze în litera de aur a c ii. Cu toat concuren a care i se face în ultima vreme, din partea altor mijloace moderne de comunicare (televiziune, radio, cinematograf, Internet etc.), cartea r mâne în continuare una dintre sursele principale de cunoa tere existente în societatea contemporan . Lectura c ii are o importan excep ional în via a omului modern oferindu-i, pe tot parcursul existen ei sale, o metod esen ial de cultivare continu i de perfec ionare profesional , de autodes vâr ire a propriei forma ii culturale i de specialitate. Lectura sistematic favorizeaz o experien interioar de adânci medita ii i tensiuni suflete ti, contribuie la formarea con tiin ei morale i civice necesar emancip rii omului. Pe bun dreptate se spune c , dac n-ar exista, cartea ar trebui inventat . La toate nivelurile înv mântului, manualul (cartea) se dovede te a fi unul dintre ajutoarele esen iale în optimizarea activit ii de înv are, în ridicarea calit ii muncii didactice. adar, cartea i biblioteca sunt parte integrant din via a colii. Din moment ce elevii ob in cuno tin ele de baz din manuale, ei trebuie înv i s se foloseasc de ele în mod inteligent, iar profesorii s cultive dragostea i respectul pentru carte, f s uite, în acela i timp, s încurajeze eliberarea acestora de sub tutela excesiv a manualului (a c ii), orientându-le aten ia i spre alte surse de cunoa tere (datele perceptive, ac iunea practic , mass-media). Gustul pentru lectur i deprinderea lecturii se formeaz în timp i într-un context în care se poate vorbi de un adev rat „cult al c ii”, de o cultur a lecturii. Din p cate, ast zi sunt tot mai multe semne de diminuare a apetitului pentru citit în rândurile copiilor i adolescen ilor, a tinerilor, în general. Ceea ce, pe bun dreptate, treze te o tulbur toare dezam gire i nelini te în rândul profesorilor i p rin ilor elevilor. O lectur activ i eficient este o crea ie a interactivit ii elevului cu con inutul textului citit (cu autorul acestuia), ceea ce conduce la construc ia sensului, la for area în elegerii respectivului con inut lecturat. În fond, ceea ce conteaz , ceea ce situeaz în centrul lecturii este tocmai acest proces de comprehensiune, de în elegere a textului, de construc ie a unit ii de sens i semnifica ii care rezult în urma efectu rii lecturii luat în integralitatea sau globalitatea ei. De nivelul acestei interactivit i va depinde astfel eficacitatea i eficien a actului de lectur , maximizarea efectelor instructiv-formative i educative ale acestui travaliu cu cartea (manualul). Bibliografie: Cergit, Ioan, Metode de înv

mânt, Ed. Polirom, Ia i, 2006

Prof. Oana Ilarie

2


Acordul familie – coal Acordul familie – coal , concretizat în întâlnirile cu p rin ii în cadrul Lectoratelor la nivel de ciclu primar, are ca obiective: Colaborarea înv tor – familie în scopul eficientiz rii procesului de înv mânt; Cre terea randamentului activit ii didactice; Crearea unui ambient propice desf ur rii optime a procesului instructiv-educativ; Rezolvarea problemelor care se ivesc în cadrul unor grupuri de elevi ai unor clase sau între clase. În anul colar 2009-2010, pe semestrul I, Lectoratul cu p rin ii a avut ca tem „Igiena intim a colarului mic, condi ie esen ial pentru dezvoltarea toas a viitorului adult”. În acest scop au fost convocate comitetele de p rin i pe clas , obligatoriu, i al i p rin i voluntari de c tre înv torul fiec rei clase. Au fost întocmite la obiect materiale, care au fost dezb tute de c tre doamnele înv toare: Neam u Rodica, Ad sc li ei Minodora, Ilie Simona, Bogus Verona i Vasile Alina. Activitatea a avut succes prin participarea unui num r mare de p rin i, care au luat parte la dezbaterea fiec rei teme, concret. Mul i p rin i au exprimat aprecieri pozitive la adresa materialelor audiate i a modului de desf urare i organizare a acestor activit i. Înv. Rodica Neam u

„ coala P rin ilor” – Proiect finan at de UNICEF În cea de-a doua jum tate a sec. XX a început s creasc gradul de în elegere a nevoilor psihologice ale copiilor i recunoa terea copil riei ca o valoare în sine. În acela i timp, a ap rut evident faptul c , uneori, interesul copilului este diferit de cel al protectorilor s i – mul i copii fiind supu i unor tratamente inacceptabile în chiar familiile lor. Nu este o noutate c , pentru a ajunge profesor, trebuie s dai un ir interminabil de examene, pentru a se stabili dac e ti capabil s lucrezi cu elevii, dac ai cuno tin ele necesare de pedagogie i psihologia copilului, dac ai competen a de a forma personalitatea, de a dezvolta comportamente corespunz toare. mâne totu i o problem : ce ne facem cu p rin ii, cu cei care pân la urm au cea mai mare responsabilitate? Ei nu au nevoie de nicio preg tire special ? Oare pentru a fi p rinte e suficient doar s dore ti acest lucru? Ca r spuns la aceste întreb ri stringente a ap rut, la nivel jude ean, proiectul COALA P RIN ILOR”, aprobat i finan at de UNICEF, ini iat de c tre doamna educatoare Sava Codru a. Proiectul este o activitate dedicat educa iei p rin ilor pentru a-i sprijini în mai buna cunoa tere a copiilor lor, pentru a le da r spunsuri

3


privind metodele i mijloacele prin care s comunice cât mai bine i mai mult cu ace tia. Proiectul a avut ecou i în coala noastr i s-a concretizat printr-o serie de ase activit i desf urate pe perioada martie – decembrie 2009 ini iate de c tre doamna profesoar Socol Elena, doamnele înv toare Vasile Alina, Ilie Simona i doamna educatoare Buz eanu Niculina ca leaderi de p rin i. Întâlnirile cu p rin ii care s-au ar tat interesa i de a participa la proiect, au avut loc la nivel de clas , iar temele dezb tute au fost alese de comun acord de cadrele didactice responsabile i p rin i. De asemenea, în cadrul acestor activit i au fost invita i, spre a oferi p rin ilor informa ii suplimentare, de specialitate, persoane avizate – doamnele: psiholog Chiri a Brându a i medic oc Iuliana i preot Vasile Iulian. Consider m c derularea acestui proiect a fost de un real folos atât p rin ilor, care au aflat i înv at multe i interesante lucruri, au g sit r spuns la întreb ri…., cât i nou , cadrelor didactice implicate, deoarece am reu it s -i cunoa tem mai bine pe rin i i am aflat multe despre comportamentul elevilor în familie. Putem spune, pe drept cuvânt, c aceste activit i au reprezentat un real i viabil parteneriat coal familie.

Prof. înv. primar Alina Vasile

Comunicarea cu p rin ii Comunicarea înseamn schimburi de comportamente, conduite, cuno tin e, imagini, gesturi care trebuie s aib un sens i o semnifica ie. Centrul de dirijare i coordonare a tuturor tipurilor de activit i i m suri ameliorative ale sistemului educa ional este coala. Unitatea de opinii dintre cele dou institu ii ( coal – familie) nu poate fi realizat decât în colaborare, bazat pe o comunicare eficient în care cei doi parteneri î i cunosc responsabilit ile. Iat câteva obiective educa ionale urm rite: - cunoa terea cerin elor specifice colii; - crearea condi iilor necesare activit ii de înv are i dezvolt rii aptitudinilor; - controlul îndeplinirii programului zilnic; - consolidarea deprinderilor moral-civice, a conduitei civilizate, în rela iile cu ambian a social extins progresiv. Obiectivele educa ionale nu pot fi realizate decât prin eforturile conjugate ale tuturor factorilor, în special ale factorilor educativi: p rin i i înv tori. În sens larg, tocmai schimbul de idei dintre înv tor i p rin i poate fi echivalat cu educa ia p rin ilor, iar produsul educa ional este profitabil, atât pentru coal , cât i pentru p rin i. P rin ii trebuie atra i c tre coal prin forme variate de activitate, determinându-i s adere la

4


ideea de colaborare activ , acceptând rolul de factor r spunz tor în devenirea propriului copil. În acest sens, în cadrul activit ilor realizate la nivelul clasei, am procedat la: - transformarea tradi ionalelor edin e cu p rin ii în întâlniri de dup – amiaz la care p rin ii au fost invita i; - invitarea psihologului colar i a medicului; - completarea de diferite tipuri de chestionare de c tre p rin i; - realizarea de vizite la domiciliul elevilor; - organizarea de consulta ii cu p rin ii; - organizarea de lec ii demonstrative cu participarea p rin ilor. Formele de colaborare ale familiei cu coala sunt, în general, bine cunoscute i fiecare coal /înv tor are libertatea de a stabili acele modalit i care se dovedesc eficiente.

Inst. Monica Drângu

JOUER POUR PARLER FRANÇAIS Les activités proposées à l'enfant ont pour but de le conduire à exercer et à développer ses capacités motrices, affectives, relationnelles et intellectuelles. Il apprend à identifier des sentiments et des émotions, à se mouvoir de façon de mieux en mieux adaptée dans un espace et un temps donnés, dans un environnement de plus en plus large. Sans être exclusive, l'activité de jeu est fondamentale à cet égard. A l'école maternelle, les enfants explorent leurs capacités sensorielles, corporelles, relationnelles, verbales et imaginatives, au sein d'un groupe. Sous la conduite du maître et à travers des jeux, ils peuvent approcher la notion de personnage, de petites histoires structurées, et faire le partage entre le réel et le fictif. On est souvent en contact avec des enfants qui parlent peu, qui ont des problèmes avec le français, mais qui doivent apprendre à utiliser cette langue, pour pouvoir s'exprimer, communiquer. Ces enfants sont souvent inhibés, timides, participent peu en classe par la parole, que ce soit dans leur langue ou en français, en grand groupe, en petit groupe, ou en relation duelle. Ils ont donc un besoin d'entrer en relation avec autrui, de communiquer avec les autres, d'échanger. Au-delà du plaisir généré par les activités ludiques, le jeu permet d’introduire dans la classe la nécessité de communiquer efficacement en français. Lorsqu’un étudiant apprend le français dans un milieu non francophone, il est en effet parfois difficile de le motiver car il n’a pas besoin de cette langue dans sa vie quotidienne. Le jeu crée un enjeu fort : participer aussi bien que les autres – sinon mieux, pour gagner ! Mais ici, c’est le jeu qui est prioritaire. L’enseignant ne va pas proposer à ses élèves d’apprendre telle ou telle notion de grammaire ou d’enrichir son vocabulaire, il va proposer aux élèves de jouer. Ceux-ci vont se laisser prendre au jeu et à cette occasion, apprendre sans vraiment s’en apercevoir ( motivés par l’aspect ludique) une série de notions rébarbatives qui ont place dans les programmes scolaires. Jouer avec la langue n’est pas nouveau. De tout temps, les hommes ont créé des rébus, des charades, des langages codés, des jeux de mots, des calembours, des contrepèteries, etc. De nombreux écrivains et poètes y ont pris du plaisir. Ne citons pour mémoire que Victor Hugo, Alphonse Allais, Raymond Queneau, Robert Desnos, Georges Perec. Les grands écrivains ont éprouvé le besoin, à un moment ou l’autre de leur travail littéraire, d’introduire le jeu dans leur rapport avec la langue. Il existe une infinité de jeux de langue. Les jeux les plus connus sont les charades, le rébus, les mots croisés, les mots fléchés, les mots cachés et ils sont à ce point répandus dans les écoles et dans les revues destinées aux élèves.

5


Les jeux de langue ont un autre avantage. Contrairement à de nombreux autres jeux, ils ne développent pas une réelle compétition entre les participants. Le plus souvent, il ne s’agit pas en effet de gagner, mais bien de trouver. Les diverses trouvailles individuelles de la classe vont être versées dans un creuset commun et rebondir en quelque sorte sur le groupe en enrichissant chacun au passage. ....En imaginant, en créant des objets sonores ou plastiques, des textes, des images ou des gestes, l'enfant apprend à dire ses sentiments. Il découvre ainsi qu'il peut manifester les idées ou les rêves qu'il désire exprimer ou échanger. Ce faisant, il prend plaisir à construire, à inventer, à laisser libre cours à son imagination et il apprend à aller le plus loin possible dans son expression. P aradis des monuments A ttend petits et grands R ëve des touristes et des enfants I lluminé par tous les temps S ur la tour Eiffel c'est géant

A utomne tu es arrivé U ne fois dans l année T u apportes la pluie O ublions l été si joli M ais toi tu amènes les couleurs dans les bois N apporte pas le froid E nvoie nous de la jolie.

Nicolas M

Prof. Mihaela Staicu

lin Blaga VI B

Icoana – fereastr spre cer De i cea mai mare parte a cercet torilor cu privire la originea i vechimea folosirii cultului icoanelor în Biserica Cre tin atest existen a lor, ast zi este în general recunoscut c icoanele au fost folosite înc de la începutul cre tinismului. Lupta împotriva icoanelor (iconoclasmul), care a sfâ iat trupul Bisericii timp de aproape dou secole (725-842 d.Hr.) i a pus în discu ie cinstirea icoanelor, a avut ca urmare pozitiv stabilirea unei teologii a icoanelor. Acest lucru l-a f cut Biserica Ortodox mai ales la Sinodul VII Ecumenic, inut la Niceea, în anul 787 d.Hr. No iunea de icoan vine din grecescul Eikon – asem nare i din latinescul imago – chip, asem nare. Icoana, în cel mai restrâns în eles al cuvântului, este reprezentarea unei persoane sau a unei scene tiute, f cut pe hârtie, pânz , lemn, sticl sau chiar pe zidurile bisericilor, fiind sfin it printr-o slujb special i servind ca obiect de cult. Icoana ne ridic mintea de la cele p mânte ti la cele cere ti, reprezint o veritabil fereastr prin care om i Dumnezeu se pot privi fa în fa . S-a apropiat „Împ ia cerurilor” de lumea noastr p mânteasc . Respingerea icoanei e proprie celor ce resping orice fel de comunicare cu Hristos. Icoana nu trebuie abordat doar ca obiect artistic, estetic, ci ca obiect de închinare, liturgic i simbolic, func ia ei esen ial fiind aceea de a mijloci dialogul credinciosului cu obiectul personal al credin ei sale. Icoanele ortodoxe sunt reprezent ri artistice ale Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului sau ale sfin ilor. Dumnezeu nu poate fi pictat, întrucât niciun om nu L-a v zut. Duhul Sfânt a fost v zut sub form de porumbel sau limbi de foc i nu poate fi pictat decât în acest fel. Ortodoc ii venereaz i s rut icoanele în semn de respect fa de Persoana pe care o reprezint . Icoanele nu sunt idoli, ele sunt ferestre spre o lume plin de taine, pe care oamenii nu o pot trunde cu cele cinci sim uri. Prof. Nu a Liche

6


Educa ia în societatea contemporan Educa ia este un fenomen social care a înso it istoria omenirii de la începuturile sale i va continua s existe de-a lungul existen ei acesteia. Din punct de vedere etimologic termenul „educa ie” poate fi dedus din termenii latine ti „educo-educare” (a alimenta, a îngriji, a cre te), ca i „educo-educere” (a ridica, a în a); ambele semnifica ii ini iale au sensuri apropiate de ceea ce în elegem ast zi prin termenul educa ie: cre terea, modelarea copilului, hr nirea (spiritual ), conducerea prin cultur - spre cultur , scoaterea din starea de natur i în area la starea de cultur . Educa ia este o activitate hipercomplex ce se desf oar în mod con tient potrivit unor finalit i stabilite în prealabil, are un sens inten ional care vizeaz un rezultat bine conturat. În condi iile unei evolu ii rapide a societ ii i implicit a educa iei, multe dintre cuno tin ele i practicile valabile ast zi vor fi mâine dep ite, învechite. Este de a teptat ca într-o perioad marcat de atâtea muta ii tehnologice i de apari ia unor noi forme de organizare a educa iei i a muncii, competen ele specifice s devin i ele rapid dep ite. Nevoia de reactualizare, de educa ie i inovare continu va fi în cre tere. Dar ceea ce este mai important este faptul c nevoile de cunoa tere i de ac iune ale societ ii i ale membrilor ei vor fi altele decât cele de pân acum. Viitorul implic cerin e din ce în ce mai înalte. Toate acestea au condus spre schimbarea paradigmei educa ionale i apari ia noilor educa ii i a educa iei permanente. Noile educa ii reprezint cel mai pertinent i mai util r spuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii contemporane. Noile educa ii pot fi realizate prin introducerea de noi discipline centrate pe un anumit tip de educa ie; prin crearea de module specifice în cadrul disciplinelor tradi ionale i/sau la diferite niveluri colare; tehnica „approche infusionnelle”; realizarea de sinteze interculturale. Numai cadrul didactic nu poate asigura o formare complet i permanent a personalit ii umane. O schimbare de optic în abordarea, conceperea i realizarea educa iei este reprezentat de educa ia permanent (formal , nonformal , informal ), care asigur formarea individului pe tot parcursul vie ii. În eleas atât ca principiu integrator cât i ca proces dinamic, educa ia permanent mâne o problem de interes acut atât pentru cercetarea din domeniul tiin elor educa iei cât i pentru deciden i. Urm rind, în ultim instan , men inerea i „ameliorarea calit ii vie ii”, ea trebuie s se refundamenteze pe o alt triad a obiectivelor educa iei unde pe primul loc se afl atitudinile i capacit ile spirituale, urmate de priceperi, deprinderi i, abia ulterior, achizi ia de cuno tin e. Întemeiat astfel ea va deveni mai practic , mai util i mai eficient sporindu- i ansele de a g si cele mai bune strategii de realizare, ceea ce va oferi temelia unei reale autoeduca ii. Autoeduca ia, denumit i educa ie pentru sine, reprezint o component a educa iei permanente, ea asigurându-i continuarea i finalizarea. Saltul spre autoeduca ie se realizeaz în adolescen , odat cu tendin a tân rului de emancipare i de afirmare a propriei personalit i. Educa ia trebuie în eleas ca „tot”, ca experien global - în plan cognitiv, practic, personal i social, deoarece scopul final este cre terea calit ii vie ii. Inst. Elena Dumitra cu

7


stirile din Moldova tefan cel Mare i Sfânt, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a conferit domniei lui o excep ional stabilitate pe plan intern si o for militar care a îng duit Moldovei reziste victorios expansiunilor marilor puteri vecine. tefan cel Mare a luptat pentru men inerea independen ei Moldovei, dar i a cre tin ii întregi. A fost un mare ziditor si ctitor, în timpul s u ridicându-se cele mai multe l ca uri civile i biserice ti, adev rate bijuterii ale artei si arhitecturii moldovene ti. Un elogiu deosebit i-a adus unui principe ortodox chiar Papa SIXT al IV-lea, atunci când îl numea „atlet al credin ei cre tine”.

În timp de pace, tefan cel Mare a restaurat mormintele înainta ilor s i: ale primilor principi ai Moldovei independente - în biserica Episcopiei de la R i, ale membrilor familiei lui Alexandru cel Bun-la Bistri a i Neam u. Dup ce p rin ilor s i le-a f cut morminte la PROBOTA, a zidit o m stire – PUTNA, la îndemnul lui Daniil Sihastru, a c rei biseric trebuia s fie necropola familiei sale. Este situat la 70 km, spre N-V de Suceava si 32 km, spre V de R i. STIREA PUTNA a fost zidit între anii 1466-1469 i a fost sfin it în septembrie 1470. Potrivit tradi iei autohtone, a fost în at pe locul unei biserici vechi. Se presupune c un schit ar fi fost i bisericu a de la Putna, atribuit lui Drago -Vod (13501353). Tradi ia afirm c acesta ar fi construit-o la Volov , iar tefan cel Mare ar fi mutat-o in 1468 la Putna, unde se afl i ast zi. Pe locul ei, la Volov , a construit o alt biseric din piatr ( 1500-1502). Vechimea bisericii din lemn este atestat nu numai de tradi ie, ci i de planul ei ini ial, în form de nav dreptunghiular cu extremit ile E-V poligonale, plan specific bisericilor moldovene ti din secolele XIV-XV. S-au construit apoi Casa Domneasc (1473), chiliile, zidul de ap rare cu turnurile aferente i Turnul Tezaurului, lucr rile finalizându-se în anul 1481. De-a lungul veacurilor stirea Putna a trecut prin numeroase încerc ri ca incendii, n liri si ocupa ii str ine, cutremure, dar care n-au putut întrerupe desf urarea vie ii monahale si lauda neîncetat adus lui Dumnezeu. Dup intrarea în 1775 sub ocupa ie habsburgic , m stirea va mai suferi o serie de transform ri exterioare prin extinderea zonei de nord a incintei, noi construc ii de chilii (1852-1856), modific ri ale formei acoperi ului bisericii (1859), lucr ri mai ample asupra acesteia având loc în 1902 sub conducerea arhitectului vienez K. A. Romstorfer. Se afl aici, ,,între zidurile m stirii, sacrele oseminte ale unui erou român, care cu bra ul s u puternic a fost cel mai mare ap tor al românismului în Orient si al civiliza iei cre tine în secolul al XV-lea. El a înfrânt incursiunile barbare, nu numai spre gloria i fericirea na iunii române, ci i spre binele Europei întregi”. (Mihai Eminescu si al i tineri organizatori ai Serb rii de la Putna –martie 1870) Înv. Lucia Mehedin

8


Educa ie rutier – Educa ie pentru via ! Astfel se nume te proiectul educa ional, care se desf 2009-2010, la Grupul colar Roznov.

oar în timpul anului colar

Dup multe teme pentru acas , lucr ri i teze, sosirea prim verii, temperaturile pozitive i zilele mai lungi, pot fi motive suficiente pentru a petrece mai mult timp în aer liber, jucându-v cu mingea sau plimbându-v cu rolele ori cu bicicleta. Totu i, trebuie tiut c aceste activit i pl cute presupun i un anume risc, atunci când ele se desf oar pe strad i nu în locurile special amenajate pentru joac . Din cauza neaten iei, în semestrul I al anului colar, au fost înregistrate în Bucure ti 68 accidente de circula ie, în care au fost r ni i grav 12 copii iar al i 56 au suferit r ni u oare. Pentru evitarea unor astfel de situa ii nedorite, v adres m câteva recomand ri, de respectarea c rora depinde siguran a voastr , atunci când v deplasa i pe drumurile publice. adar, dragi copii: • traversa i strada în pas vioi, nu alergând, doar pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a semaforului electric; • înainte de a traversa prin locurile permise, asigura i-v c în acel moment nu se apropie vehicule sau conduc torii acestora au sesizat inten ia voastr i au oprit pentru a v acorda prioritate de trecere; • dac în timpul travers rii sunte i surprin i de semnalul ro u al semaforului iar drumul este prev zut cu refugiu sau spa iu interzis circula iei vehiculelor, a tepta i pe acesta, apari ia semnalului de culoare verde; • în lipsa indicatoarelor i a marcajelor, traversa i numai pe la coltul intersec iei, dup ce v-a i asigurat c o pute i face în siguran (Aten ie, în aceste locuri nu ave i prioritate!) ; • a tepta i sosirea mijloacelor de transport public numai pe trotuar sau pe refugiile special amenanjate. Dup ce coborâ i, traversa i strada numai prin locurile rezervate trecerii pietonilor, dup plecarea acestor vehicule din sta ie; • alege i-v locurile de joac unde nu circul ma ini: parcurile, terenurile de sport, curtea casei sau a colii sunt cele mai recomandate; • fi i foarte aten i la traversarea str zii dup l sarea serii sau în orice alt situa ie, când vizibilitatea este redus . Ideal ar fi s ave i aplicate pe haine accesorii reflectorizante; • nu circula i cu bicicletele pe drumurile publice, acest lucru fiind permis numai dup împlinirea vârstei de 14 ani; • când v deplasa i cu rolele, cu trotineta sau cu skateboardul, trebuie s respecta i acelea i reguli de circula ie ca i pietonii. Dorim, ca împreun : elevi, p rin i, cadre didactice i agen i ai poli iei rutiere s desf ur m activit i de educa ie rutier , atractive i eficiente, pentru a asigura prevenirea evenimentelor rutiere nedorite în rândul micilor participan i la trafic. a tept m s participa i la concursul de desene i de poezii privind conduita rutier corect , desf urat la nivelul colii (aprilie-mai 2010) i la concursul ini iat de Serviciul Rutier Neam , în perioada 5 martie-11 mai 2010, IMPLIC –TE CU...PRIORITATE ! (detalii pe http://nt.politiaromana.ro).

Inst. Ana-Simona Ilie

9


20 MARTIE – ZIUA INTERNA IONAL A FRANCOFONIEI

În fiecare an, la data de 20 martie, rb torim Ziua Interna ional a Francofoniei, în onoarea limbii i a culturii franceze, având drept scop promovarea solidarit ii i cooper rii dintre statele francofone. S rb toarea de anul acesta a avut o dubl semnifica ie, întrucât se împlinesc 40 de ani de la crearea, la Niamey, în Niger a Organiza iei Interna ionale a Francofoniei (OIF). Sub deviza „diversité au service de la paix” (diversitate în serviciul p cii) elevii Grupului colar Roznov au contribuit i ei la marcarea importantului eveniment. Ca omagiu adus Francofoniei elevii au realizat, sub îndrumarea prof. Mihaela Staicu afi e, colaje, desene, machete cu diverse aspecte din via a i cultura francez , dând dovad de un interes i un talent deosebit. Activitatea a culminat luni, 23 martie cu organizarea festivit ii de premiere a celor mai frumoase i originale crea ii, în cadrul Centrului de Documentare i Informare. Al turi de reprezentan ii claselor implicate (V A, V B, VI A, VI B, VI C, VIII A ) ne-am bucurat de prezen a doamnelor profesoare Margareta Manca , Oana Ilarie, Nu a Liche, Raluca Rusu i Carmen Brânzei care ne-au acordat sprijinul în realizarea clasamentului, ca membri ai juriului. Activitatea a debutat cu vizionarea unei prezent ri prin care ne-am amintit cele mai importante date referitoare la Francofonie, iar apoi reprezentan ii claselor participante i-au prezentat proiectele, f cândune p rta i la f râme de cultur i civiliza ie francez : castelele Fran ei, s rb torile i tradi iile specifice, istoria, moda, buc ria fran uzeasc , parcurile na ionale, Micul Prin i chiar Parcul Disneyland Paris ne-au înso it la eveniment. i iat c momentul mult a teptat sose te; juriul delibereaz i câ tig torii sunt anun i: premiul I – clasa a V-a A, Les parcs nationaux, premiul al II lea – clasa a VI-a B, Les Châteaux de France, iar premiul al III-lea clasa a V-a B, La pyramide de la France. Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât dou dintre clasele c tig toare sunt abia la începutul acestei frumoase prietenii cu limba francez . Toate clasele participante au fost recompensate cu diplome, felicit ri pentru implicarea i originalitatea de care au dat dovad iar câ tig torii au primit medalii adecvate premiului dobândit. Prin manifestarea din acest an, ne al tur m inten iei Francofoniei de promovare a p cii, democra ei i a respect rii drepturilor omului, în încercarea de a dep i statutul de francofoni i de a deveni francofili.

Prof. Mihaela Staicu

10


Edi ia din acest an a „Prim verii europene” se axeaz pe o tem generic , „Cet enie i drepturi fundamentale”, i pe mai multe teme secundare, considerate esen iale pentru solu ionarea problemelor europene: combaterea s ciei i a excluziunii sociale, modific rile climatice, biodiversitatea. Cet enia european - o nou identitate. Cet enia european a fost definit prin Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat în 1992 la Maastricht, reprezentând o inova ie conceptual major a Tratatului asupra Uniunii Europene. Incluzând drepturi, obliga ii i participarea la via a politic , cet enia european vizeaz consolidarea imaginii i a identit ii Uniunii Europene i implicarea mai profund a cet eanului în procesul de integrare european . Articolul 17 al Tratatului de constituire a Comunit ii Europene (fostul articol 8) stipuleaz este cet ean al Uniunii Europene orice persoan având na ionalitatea unuia dintre statele membre, conform legilor în vigoare în statul respectiv. Cet enia Uniunii Europene vine în completarea cet eniei na ionale (ea se suprapune, f a se substitui, cet eniei na ionale), f când posibil exercitarea unora dintre drepturile cet eanului Uniunii pe teritoriul statului membru în care locuie te ( i nu numai în ara din care provine, a a cum se întâmpla înainte). De aici decurg dou concluzii practice: este mai întâi necesar ca o persoan s aib cet enia unui stat membru pentru a putea beneficia de cet enia Uniunii; cet enia european va completa i se va ad uga la drepturile conferite de cet enia statal . Cet enia european are la baz principiile comune ale statelor membre, incluse în Tratatul de la Amsterdam: principiul libert ii, principiul democra iei, principiul respect rii drepturilor omului i al libert ilor fundamentale i principiul statului de drept, i decurge din drepturile fundamentale ale omului i drepturile specifice acordate cet anului european (drepturi de liber circula ie i drepturi civice), descrise în Tratat. Tratatul de la Amsterdam, intrat în vigoare la 1 mai 1999, înt re te protec ia drepturilor fundamentale, condamn orice form de discriminare i recunoa te dreptul la informa ie i protec ia consumatorilor. Drepturile fundamentale i valorile democratice sunt respectate în statele membre ale Uniunii Europene, acestea fiind semnatare ale unor texte, precum Conven ia European a Drepturilor Omului (1950), Declara ia Universal a Drepturilor Omului (1948), Carta Social European (1962) sau Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale lucr torilor (1996). Angajamentul Uniunii a fost reafirmat, în mod oficial, în decembrie 2000, când a fost proclamat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest document este structurat în 6 capitole - Demnitatea, Libert ile, Egalitatea, Solidaritatea, Cet enia i Justi ia (existând i un al VII-lea titlu: Dispozi ii generale care reglementeaz interpretarea i aplicarea Cartei) - cuprinzând în total 54 de articole care definesc valorile fundamentale ale Uniunii Europene i drepturile civile, politice, economice i sociale ale cet eanului european. Primele capitole ale Cartei sunt dedicate demnit ii umane, dreptului la via , dreptului la integritatea persoanei, libert ii de exprimare i libert ii de con tiin . Un cadru de via extins. Cet enia Uniunii Europene ofer drepturi cet enilor statelor membre i consolideaz protec ia intereselor acestora. Tratatul de la Maastricht instituie 5 categorii de drepturi suprana ionale, complementare cet eniei na ionale: Dreptul la libera circula ie, dreptul la sejur, de stabilire, dreptul la munc i studiu în celelalte state membre ale Uniunii (art.18 al TCE); Dreptul de vot i de a candida la alegerile pentru Parlamentul european i la alegerile locale în statul de reziden , în acelea i condi ii cu cet enii statului respectiv (art.19 al TCE); Dreptul de a beneficia pe teritoriul unui stat ter (stat care nu este membru al Uniunii Europene) de protec ie consular din partea autorit ilor diplomatice ale unui alt stat membru, în cazul în care ara din care provine nu are reprezentan diplomatic ori consular în statul ter respectiv (art.20 al TCE); Dreptul de peti ie în fa a Parlamentului european (art.21 al TCE); Dreptul de a apela la Ombudsman-ul european (Avocatul Poporului) pentru examinarea cazurilor de administrare defectuoas din partea institu iilor i organismelor comunitare (atr.21 al TCE).

11


Europa î i une te for ele

pentru a combate s

cia i excluziunea social

Anul European este o ini iativ a Parlamentului European i a Consiliului de Mini tri. Comisia European joac un rol principal în a se asigura c priorit ile na ionale i obiectivele comunitare sunt atinse. Anul European este implementat în parteneriat de c tre un num r mare de actori, de la nivel local pân la nivelul UE. Combaterea s ciei i excluziunii sociale este esen ial în eforturile UE de a îmbun i coeziunea social , de a înregistra cre tere economic i de a crea locuri de munc mai multe i mai bune. Decizia de a declara 2010 Anul European pentru Combaterea ciei i Excluziunii Sociale a fost luat înainte de declinul economic. Totu i, odat cu cre terea brusc a omajului în ultimul an în numeroase ri, un num r f precedent de oameni sunt amenin i de s cie, a a încât Anul are loc la un moment oportun. Obiectivul principal este de cre te gradul de sensibilizare a opiniei publice cu privire la aceste probleme i de a reînnoi angajamentul politic al UE i al statelor membre de a combate s cia i excluziunea social . Principiul c uzitor al Anului 2010 este de a da glas problemelor oamenilor care tr iesc în s cie i excluziune social i de a inspira fiecare cet ean european i al i actori abordeze aceste probleme importante. Acest An are ca scop i demontarea stereotipurilor i percep iilor colective asupra ciei. Bazându-se pe principiile solidarit ii i parteneriatului ale UE, 2010 este o chemare la lupt împotriva cauzelor s ciei, în încercarea de a asigura un rol plenar i activ în societate pentru toat lumea. suri practice la nivelul

colii cu clasele I-VIII Roznov (jud. Neam )

cia afecteaz oamenii într-o multitudine de feluri i merge mân în mân cu excluziunea social . Oricine poate fi afectat de s cie la un anumit moment dat în via . Totu i, exist unele grupuri care sunt mai expuse riscului s ciei, cum ar fi familiile cu copii - în special familiile numeroase i cele monoparentale - vârstnicii, persoanele cu dizabilit i i imigran ii. Pe lâng problemele binecunoscute precum condi ii improprii de trai sau lipsa unui ad post, persoanele afectate de s cie se confrunt i cu alte probleme precum: s tate precar i acces redus la servicii medicale, acces redus la educa ie, preg tire profesional i activit i recreative , excluziune financiar i supra-îndatorare, acces limitat la tehnologii moderne. Obiective cadru pentru eradicarea s ciei i excluziunii sociale: Eliminarea s ciei infantile i a s ciei în familii; Facilitarea accesului pe pia a muncii, la educa ie i la preg tire profesional ; Eliminarea discrimin rii i abordarea aspectelor legate de sex i vârst ale s ciei; Combaterea excluziunii financiare i a supra-îndator rii; Combaterea condi iilor de trai precare i a lipsei locuin elor; Promovarea incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile; Prof. înv. primar Alina Vasile

12


Les Prix des Incorruptibles În cadrul concursului interna ional Les Prix des Incorruptibles, desf urat în fiecare an în coala noastr , în luna aprilie 2009, a avut loc o anima ie pe baza lecturii c ilor aflate în concurs. Activitatea, propus de prof. Oana Ilarie, prof. Mihaela Staicu i prof. Oana Capr , a debutat cu vizionarea unui filmule de 10 minute, „Le Cirque de Calder”, în care elevii au zut cum se confec ioneaz marionetele, cum func ioneaz ele i, de asemenea, au urm rit i un spectacol de circ realizat de A. Calder. În minutele urm toare, clasa a V-a B a realizat o aren de circ pe care a populat-o cu diferite figurine confec ionate de ei în i. Fiecare elev i-a descris crea ia i rolul ei în cadrul unui program de circ. Cei 30 de participan i de la clasele V-VIII i-au exprimat opinii despre c ile citite, au interpretat propriile desene, au identificat lucruri/ proiecte pe care comunitatea le realizeaz pentru membrii ei “diferi i” i, în cele din urm , au votat, argumentând, cartea cea mai pl cut . Anima ia i-a propus anumite scopuri, cum ar fi: implicarea afectiv a elevilor într-o activitate cultural , apropierea de carte, pl cerea lecturii. S-au utilizat urm toarele strategii didactice: vizionare de film, dezbatere, expozi ie de desene, dramatiz ri (metode i procedee); activitate frontal i individual (forme de activitate); filmul „Le Cirque de Calder”, desene reprezentative, figurine confec ionate de copii (material didactic i bibliografic). Activitatea s-a încheiat cu înmânarea unor diplome de participare, a unor semne de carte - marca „Incoruptibilii” i cu oferirea de dulciuri. Prof. Oana Ilarie i Mihaela Staicu 13


Ziua mondial

as

ii – Simpozion (7 aprilie 2009)

Aceast activitate i-a propus eviden ierea efectelor nocive ale unor substan e asupra organismului uman, cunoa terea modului de transmitere a unor boli infec ioase, practicarea unui stil de via s tos, determinarea copiilor de a transpune în via sfaturile i informa iile aflate, con tientizarea importan ei unui mediu curat i s tos i, nu în ultimul rând, admirarea costumelor ecologice confec ionate de elevi. Activitatea s-a desf urat dup urm torul program: 1. Expozi ie de afi e i de desene tematice 2. Un vis de copil – St nic Bianca, clasa a VIII-a C (referat) 3. Un mediu s tos pentru copii – Crâ mariu Elena, clasa a V-a B (referat) 4. Influen a televizorului i a calculatorului asupra min ii umane – Caprariu Lorena, clasa a VII-a C (referat) 5. Ce este HIV / SIDA? Cum se transmite, cum nu se transmite? – Mustea Elena, clasa a VIII-a A (referat – dezbatere) 6. Stil de via s tos prin activitate fizic – Lupa cu Alexandra, clasa a Va B (referat) 7. Premierea elevilor de la Crosul S ii 8. Stil de via s tos prin alimenta ie s toas – Moc na u Teofana, clasa a V-a B (referat) 9. Efectele alcoolului asupra organismului uman – C pitanu Dumitri a, clasa a V-a B (referat) 10. Efectele tutunului asupra organismului uman – Bercaru Claudiu, clasa a VII-a A (referat) 11. Proces – clasele a V-a B, a VII-a A i a VII-a C (dramatizare) 12. Concluzie – Ce este un stil de via s tos? – Tapalag Manuela, clasa a VII-a A (referat – dezbatere) 13. Parada costumelor ecologice

Prof. Elena Socol

14


Drume ii prin România

În perioada 28-31 mai 2009, la propunerea doamnei înv toare Verona Bogus, profesorii Maria Vasilache, Oana Ilarie, Nu a Liche i Narcisa St noaie, împreun cu elevii claselor a IV-a B, a V-a B, a VI-a B, a VIII-a B i a VIII-a C au realizat o frumoas excursie prin ar , urmând un itinerar riguros stabilit: Roznov, Vatra Dornei, Bor a, Sighetu Marma iei, S pân a, Certeze, Negre ti Oa , Baia Mare, Dej, Baia Mare, Dej, Cluj Napoca, Huedin, Oradea, Beiu , Abrud, Alba Iulia, Sebe , Sibiu, Media , Sighi oara, Sovata, Bicaz, Piatra Neam , Roznov. Aceast drume ie i-a propus sensibilizarea elevilor fa de frumuse ile naturale ale rii noastre, cunoa terea l ca urilor de cultur i promovarea unor obiective turistice. Elevii au fost pl cut impresiona i de locurile descoperite, fiind în mod deosebit captiva i de Pe tera Ur ilor. De asemenea, exponatele de la Muzeul de Mineralogie au atras aten ia grupului de elevi, mul i dintre ei cump rându- i câte un suvenir, iar închisoarea din timpul comuni tilor a oferit reale informa ii despre ceea ce se întâmpla între zidurile ei, multe dintre acestea având un caracter de noutate pentru copii. M stirea Bârsana a oferit o imagine plin de frumuse e i evlavie, iar Gr dina Botanic din Cluj a creat o atmosfer plin de parfum, de încântare i sensibilitate. Excursia s-a încheiat într-o armonie des vâr it , elevii fiind foarte bucuro i de ceea ce au vizitat i de ceea ce au aflat în aceast c torie prin ara noastr .

Prof. Oana Ilarie

15


Sadoveniana - ez toare literar Hanu Ancu ei este o carte a filosofiei populare, ce face elogiul vie ii curate, al bun ii i prieteniei. Lui Mihail Sadoveanu i-a pl cut s evoce fapte de la hotarul realului cu legenda, de unde a i selectat filoane tipice. Astfel, la hanuri, precum i la mori, c rora imagina ia popular le-a atribuit sensuri diabolice, oamenii rostesc cu încântare povestiri. Lirismul sadovenian transpune adunarea de la han, ca i întâmpl rile povestite acolo, într-un timp istoric i într-un spa iu nedeterminat, acest lirism proiectând realitatea în viziune. Hanu Ancu ei ne apare scufundat într-o cea de tain , prin g sirea coresponden elor dintre via a uman i natur . „Într-o toamn aurie, am auzit multe pove ti la Hanu Ancu ei...” a a începe scriitorul seria povestirilor, pe un ton de balad , introducând astfel pe cititor într-o lume de basm. O referire la un timp anume, la un timp prezent, are rolul de a adânci i mai mult legenda: „... i mo Leonte, cercetând în cartea lui de zodii i t lm cind semnele lui Iraclie-împ rat”, „întro dep rtat vreme, demult”, stimuleaz evocarea de cântec trânesc, ritmul acestuia i atmosfera indispensabil pentru alunecarea în amintiri. În acela i ritm al evoc rii unor vremuri demult apuse, am alunecat în amintiri i, pe 5 noiembrie 2009, l-am s rb torit pe marele Sadoveanu. S-au împlinit 129 de ani de la na terea povestitorului, moment pentru ca coala noastr s fie gazda unei activit i închinate acestei zile. Sub titlul Sadoveniana, ne-am adunat „la noi, la ez toarea literar ”, cu mic cu mare, ca-n vremurile de odinioar . Activitatea, desf urat în C.D.I., i-a propus urm toarele competen e: evocarea atmosferei din Hanu Ancu ei; receptarea operei lui Sadoveanu; interpretarea unor personaje prezente în povestirea Iapa lui Vod ; pre uirea folclorului i a tradi iilor din zona Moldovei; strarea portului popular. Într-un cadru de poveste cu parfum de tradi ie româneasc , special amenajat pentru a aduce un crâmpei din via a hanului sadovenian, unii dintre elevii claselor a V-a B, a VI-a B i a VII-a C, îndruma i de profesorii de limba i literatura român , Oana Ilarie i Oana epe , au îmbr cat, pe rând, haina eroilor legendari sadovenieni: povestitorul, comisul Ioni , Mo Leonte, Ancu a. Copiii au evocat personalitatea marelui scriitor, au reînviat atmosfera magic a povestirilor drume ilor poposi i la han, au interpretat, cu mare talent, anumite personaje sadoveniene. Au urmat ritmuri muzicale, în acorduri de chitar , vioar i fluier, care au adus în sufletul celor prezen i lirismul toamnei aurii dintr-o dep rtat vreme.

Prof. Oana Ilarie i Oana epe

16


Toamna rodnic

i darnic

Activitatea cultural - educativ „Toamna rodnic i darnic ”, aflat la a VI-a edi ie, a fost ini iat în cadrul programelor de “Activit i educative colare i extra colare pentru clasele I-VIII”, consilier educativ fiind doamna profesoar de biologie Chilu Elena. Protocolul activit ii cuprinde: Expozi ii cu crea ii ale elevilor din produse agricole; Expozi ii de flori i produse agricole deosebite; Expozi ii de desene; Momente cultural - artistice i educative: poezii, cântece, scenete; Parad de costume ecologice. În acest an colar, 2009-2010, activitatea a perpetuat acelea i direc ii, având ca rezultat abordarea complet i serioas a temelor activit ii. Doamnele înv toare i unele doamne diriginte, dintre care s-a remarcat d-na profesoar Socol Elena, au coordonat activitatea elevilor la clas , întrecându-se în diversitate de crea ii originale i antrenând to i colarii, chiar i rin ii acestora. Activitatea se desf oar în fiecare toamn i este a teptat cu ner bdare de elevi.

Înv. Rodica Neam u

17


Armonii de toamn Toamna, cea de-a treia fiic a anului, a venit cu gândul s redecoreze împrejurimile. Covorul verde cu flori viu colorate, a fost înlocuit cu unul de frunze în nuan e calde i multicolore. Elevii clasei a II-a B i-au propus s colec ioneze material din natur , pentru ca apoi, cu ajutorul lor, s realizeze ingenioase lucr ri, spre a fi expuse în expozi ia „Bog iile Toamnei”. Co uri cu fructe i legume, bostani, frunze, flori, tablouri, desene, colaje au fost a ezate cu grij în rafturile unei vitrine împodobit cu tergare ne ti, cu papur i stuf. Rând pe rând, elevii i p rin ii au admirat minunatele lucr ri realizate cu mult art i m iestrie. Prin frumuse ea i naturale ea acestor exponate se cultiv gustul pentru frumos, spiritul de inven ie, valorificându-se fantezia, imagina ia i puterea de fabula ie a copiilor.

Înv. Rodica Cre u

Expozi ie „Toamna” Clasele a II-a B i a IV- a A

18


În spiritul Cr ciunului În preajma S rb torilor de iarn , oamenii sunt mai buni, mai apropia i unii de al ii i simt nevoia de a d rui un zâmbet, o floare, un cântec, o îmbr are, un cuvânt a teptat îndelung, un gest tandru i duios sau chiar o „amintire”. Astfel, magia acestor s rb tori ce ning peste anii no tri în fiecare an a cuprins i sufletul inocent al elevilor din clasa a VI-a B, care au oferit un program de colinde profesorilor lor. Colegii de clas , anima i de spiritul Cr ciunului, s-au gândit s gr beasc sosirea lui Mo Cr ciun, a a c fiecare elev a oferit colegului s u un dar ce a adus mult bucurie în clas . La final, to i copiii au primit diplome de la „Mo Cr ciun” prin care au fost eviden iate calit ile lor, cum ar fi: generozitate, spirit de echip , solidaritate, ambi ie, talent, sensibilitate, responsabilitate i altele. Pentru elevii clasei a VI-a B, vacan a de iarn a început sub auspiciile unei calde apropieri suflete ti i într-un climat de sincer prietenie.

Prof. Oana Ilarie

19


Eminescu implic i condenseaz o pluritate de semnifica ii, o ve nic prospe ime, mânând, în acela i timp, o prezen inepuizabil în toate genurile literare, deoarece, ca o chemare permanent , ca o porunc a în imilor, posteritatea se simte nu numai datoare, dar i onorat s -l prezinte în toat complexitatea lui profund fascinant i nepieritoare. În ziua de 15 ianuarie 2010, în sala C.D.I. a Grupului colar Roznov s-a desf urat concursul literar-artistic „Prietenii lui Eminescu”. Proiectul educa ional a cuprins trei sec iuni: Crea ii literare ale elevilor, Crea ii artistico-plastice inspirate din opera eminescian i sec iunea Cel mai bun recitator. Concursul a fost organizat de c tre prof. Ilarie Oana – înv mânt gimnazial i înv. Vasile Alina–înv mânt primar i a avut colaboratori pe doamnele profesoare: Gabur Paula, epe Oana, Lupu Petronela, Rusu Raluca i doamnele înv toare: Ad sc li ei Minodora, Neam u Rodica, Cre u Rodica, Nicorescu Manuela, Ilie Simona i Drîngu Monica. În desf urarea concursului s-au implicat toate cadrele didactice din ciclul primar prin preg tirea la nivel de clas a lotului de elevi care au participat la una sau dou dintre sec iunile concursului. Concursul s-a finalizat cu acordarea, într-an cadru festiv, de diplome tuturor participan ilor i realizarea unei expozi ii cu lucr rile elevilor de la sec iunea Crea ii artistico- plastice. Activitatea a fost interesant , pl cut i i-a stimulat i ajutat pe elevi s recepteze i s în eleag mai bine st rile i sentimentele eului liric eminescian, stârnindu-le, totodat , interesul pentru a afla mai multe despre via a i opera marelui nostru poet .

Prof. înv. primar Alina Vasile

20


Poetul nostru, Eminescu Toma Emilia clasa a III-a B

ne-amintim de Eminescu Larisa T caru clasa a VII-a B

Cu ani în urm s-a n scut Un Luceaf r pe p mânt, Un simbol al nemuririi Al prozei i al poeziei.

De vrei s-aduci pu in alinare, S-alungi triste ea care mult ne doare, i cure i sufletul de amintiri amare, Roste te-o poezie cu versuri de valoare, Scris de Eminescu, poetul „cel mai mare”, i vei sim i încet o mare u urare. Ploscaru Paul II B

El, prin puterea poeziei, poveste te Despre tot universul în care socote te, sind cuvinte cheie prin care define te Tot ce pe cer exist i str luce te. Iar cu natura mam împreun împlete te Cununa de flori care-n veci nu se-ofile te i care-ntotdeauna de el ne aminte te i-n sufletele tuturor tr ie te.

Eminescu s-a numit i tuturor ne-a d ruit O oper nemuritoare i crea ii de valuare. Poezii i basme multe, Cu Fe i- Frumo i i zâne bune. Din natur s-a inspirat i cu poezii ne-a încântat.

Prin c ile l sate, scrise-n române te, Din cele mai vechi timpuri d inuie te Un nume ce oricine pre uie te. Din orice col al lumii, pe to i el i-a convins... Ce-a scris cu condeiul, nu poate fi învins!

Fiind copil, p duri cuteiera, Adeseori lâng izvoare se culca, Simionic Ciprian IV C Astfel natura l-a încântat i fericit din lume a plecat.

Veronica Micle Magdalena Ionu clasa a IV-a C Sear de var Romedea Diana clasa a III-a B Vasile Matei I B

Luna- i picur argintul Peste-a nop ii feerie, Este lini te i pace Pe când codrul tace. Zâna serii a venit Peste codrul adormit. rile dorm în pace, Pe când totul tace.

Asavei

21

Iuliana VII A

-O, fat ca un trandafir Cu miros profund de mir -O, iubire ne-n eleas , Vrei s fii a mea mireas ? i prind în plete flori de m r i pun pe deget un inel, Un voal s i fluture în p r Adus de îngerii din cer. Altarul s ne fie zarea, Iar cântul s -l trimit marea. Din stele s lu m lumin , O ve nicie s ne in . nu ne pese de-al timpului minut i s tr im iubindu-ne la infinit.


Natura Universului Mihnea Bâlici clasa a V-a B Te na ti, r mâi i cre ti o dat , i niciun secol nu ajunge S-o sim i, s-o vezi, s-o auzi toat Natura – ce râde i se plânge... E logica în minoritate, Nu poate s ating totul, Iar când ai rol de vietate, i nu conteaz locul,

Leonte Brându a IV B

tii c e ti indestructibil E un indiciu anatomic i-acest lucru e posibil Când e ti un sistem biologic.

erban Nicoleta IV B

Tr im al turi, într-o lume, Dar suntem mici în Univers, Vie uim într-un paradis anume mântul – o lume i un sens!

Savin M

vrea... Mihaela Ciudin clasa a V-a C vrea s fiu o pas re, dar una c pot s zbor în lumea mea, mi se piard urma-n zare, uit c via a este grea.

Stanciu tefan V D

toare,

vrea s m cufund în vise, În iluzii pierdute-n timp, În clipe demult promise, În acel vechi leg mânt. vrea s ajung pe alt t râm, Unde visele sunt realitate, Iar soarta s pot s o d râm, Acolo unde nu exist moarte.

lina IV B

Pruteanu Sergiu IV A

Japalela Andreea VII B

vrea s uit de-ntreaga omenire, ci este rea i egoist ... Visez un strop de fericire, Dar... fericirea nu exist ! Popa Ana-Maria II C

22


Ce poate fi mai frumos decât s ai în jurul t u un mediu s tos? Ce poate fi mai important decât s tr ie ti întro societate care protejeaz natura i resursele ei? Am ales s ne înscriem în programul LeAF deoarece protec ia mediului a fost i este una din priorit ile noastre. Protec ia mediului trebuie s fie preocuparea fiec ruia dintre noi. Resursele naturale ale planetei sunt pe zi ce trece tot mai pu ine, astfel se întrevede epuizarea unora dintre ele. Cu toate acestea, un comportament responsabil din partea noastr , a tuturor, poate aduce beneficii mari. Împreun vom în elege c tr im pe aceea i planet de care trebuie avem grij noi to i. Ceea ce natura a creat în milioane de ani, se poate distruge în câteva zile, luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului trebuie s cunoa tem legile acestuia i s ac ion m în conformitate cu ele, trebuie s înv m s protej m, s ocrotim i s conserv m elementele mediului natural, s avem o atitudine critic fa de cei care polueaz orice element al mediului, s ini iem campanii pentru protejarea mediului, s realiz m activit i de men inere a cur eniei. Acest proiect se realizeaz în cadrul programului interna ional „S înv m despre p dure”. În luna februarie am avut o activitate cu con inut matematic i tiin e ale naturii. Doamna institutor Dumira cu Elena a prezentat elevilor plante i animale ocrotite în România, apoi elevii celor dou clase participante (a III-a A i a III-a D) au preg tit o scenet cu tema „S.O.S. – Natura!”, un dans tematic „Vine, vine prim vara!” i probleme compuse de ei care transmit mesaje ecologice.

Clasa a III-a A

La activitate au participat: Director adjunct: Prof. Maria Topciu Inspector pe probleme de mediu (Prim ria Roznov): Ing. Irina Aurâtei Coordonator: Inst. Monica Jbanca Coordonator: Inst. Elena Dumitra cu Înv. Minodora Ad sc li ei Inst. Monica Jbanca

23


De M

or

Prim vara p te sfioas pe meleagurile noastre aducând pe aripile sale str vezii s rb toarea M orului. teptat cu ner bdare de copii i tineri, dar i de cei vârstnici, aceast s rb toare specific româneasc , aduce în sufletele tuturor bucurie, speran , fericire. 1 MARTIE e o zi luminoas , o zi în care ne oferim unii altora m oare, ca semne de pre uire, prietenie i iubire. oarele sunt aduc toare de noroc i fericire, de lini te i prosperitate. Ele sunt formate dintr-o fundi cu doi canafi, împletit din dou nururi, alb i ro u, la care se adaug i alte simboluri ale norocului: trifoiul cu patru foi, potcoave, inimioare, co ari, ghiocei .a. Ro ul semnific iarna, puterea dragostei iar albul, prim vara, puritatea sufletului uman. Acest simbol se poart dou s pt mâni celebrând venirea prim verii. În coli i gr dini e i peste tot în ara noastr s rb toarea M orului este marcat prin serb ri, spectacole i alte activit i interesante i atractive: expozi ii de m oare i felicit ri, concursuri de mesaje pentru mama, fiin a cea mai drag . i în coala noastr orul a fost marcat printr-un program artistic sus inut de elevii claselor a III-a B i a II-a C, îndruma i de c tre doamnele înv toare Ad sc li ei Minodora i Nicorescu Manuela. De asemenea, elevii au organizat o expozi ie cu desene, felicit ri, m oare create de ei cu ocazia zilelor de 1 MARTIE i 8 MARTIE. În poeziile i cântecele lor, copiii au adus un omagiu mamei, dar i prim verii, anotimpul rena terii i al învierii.

Înv. Minodora Ad sc li ei

Ziua Femeii - Un zâmbet, o floare i pu in culoare Ziua de 8 Martie este recunoscut pe întreg Mapamondul ca rb toarea interna ional a femeii. Luna martie este prima lun a prim verii când toat natura rena te i razele soarelui încep s ne mângâie or. Pur coinciden sau nu, în aceast lun se s rb tore te, pe lâng or, i ziua femeii, a mamelor. Femeia este cea mai important fiin din lume, mam i iubit , elemente f de care întregul univers nu ar exista.

24


Ziua mamei în lume... Ziua mamei se s rb torea înc de pe vremea zeilor din Olimp când exista un festival dedicat mamei tuturor zeilor i zei elor, pe nume Rhea, în Grecia Antic . În 1910, la Copenhaga, apare pentru prima dat , ideea zilei femeii când se s rb torea mi carea femeilor pentru egalitate în drepturi i egalitate de anse. 7 ani mai târziu se na te i ziua de 8 Martie cu prilejul grevei muncitoarelor din Sankt Petersburg. Ziua femeii a fost recunoscut ca rb toare interna ional în 1977, devenind o tradi ie în majoritatea rilor din Europa i în SUA, fiecare s rb torind-o a a cum o simte. Ziua de 8 Martie este, pe plan interna ional, Ziua Femeilor Militante, a celor datorit c rora noi, femeile, avem dreptul de a alege i de a spune da sau nu.

Ziua femeii i a mamelor în România... În România, în ziua de 8 Martie, se s rb tore te Femeia, bucuria vie ii noastre i motiva ia de a tr i. Pân în decembrie 1989 se vorbea de ziua mamei, prilej cu care se organizau spectacole dedicate mamelor. Dup Revolu ia din 1989 no iunea de ziua mamei este înlocuit cu ziua femeii. Orice femeie a teapt cu ner bdare ziua femeii, zi în care î i dore te s fie r sf at . Este ziua în care femeia este sau ar trebui s fie ridicat pe piedestalul unei regine, s primeasc flori în semn de respect i mul umire. Dup p rerea mea, cel mai de pre motiv pentru care ar trebui celebrat femeia este acel miracol i mister în acela i timp – minunea se a da na tere unei noi vie i. C ci, ce poate fi mai în tor decât s urm re ti fiecare etap a evolu iei, s vezi cum via a se dezvolt i cum o mic p rticic din tine devine un univers propriu. Un lucru extraordinar care te transform i te face s vezi numai lumin i soare... Aceast zi deosebit a fost s rb torit i în coala noastr prin frumoase i diverse activit i: serb ri închinate mamelor (clasa a III-a C), lec ii demonstrative pentru mame sus inute într-un cadru de s rb toare (clasa a IV-a B), ez tori artistico-literare dedicate prim verii (clasa I B). În cadrul acestor activit i, elevii au sus inut programe artistice, au cântat, au recitat poezii închinate mamei i prim verii, încântând auditoriul i oferind un plus de farmec i voie bun acestei zile deosebite – 8 Martie.

Înv. Verona Bogus

Clasa I B

Clasa a IV-a B

25


Procesul lui Nic „Pe drumuri de munte” ne poart mereu versurile i doinele populare, apoi ajungând în ora ne înv luie o atmosfer sumbr i rece ca în poeziile bacoviene, pentru ca mai târziu s poposim într-una din casele memoriale din jude i s ascult m o poveste cu „ ... a fost odat ”. „A fost odat c de n-ar fi nu s-ar povesti” ne spune Ion Creang mai în glum mai în serios i ne poart dintr-un t râm în altul, chiar dac dintr-o gospod rie neasc ajungem într-un palat unde putem vorbi cu însu i împ ratul. „P re ii-au urechi i fere tile ochi”, dar Creang nu ascunde nimic, spune tot: „ -am venit de v-am spus povestea a a i v-am spus-o toat ”. i cum s nu-l ascul i? i cum s nu- i vibreze sufletul când toate amintirile sale ni le-a împ rt it? Când i deschide sufletul i via a sa e ca o oglind pentru cititor, c ci... „Dragi-mi erau tata i mama, fra ii i surorile, b ie ii satului... vara în zilele frumoase de s rb tori, dumbr vile i luncile umbroase arinile cu holdele, câmpul cu florile i mândrele dealuri de dup care îmi zâmbeau zorile în zburdalnica vârst a tinere ii! „ În luna martie, lumea copil riei, a fericitei vârste, a tinere ii i a momentelor de neuitat ne-au fost amintite cu drag de elevii clasei a VI-a A, sub îndrumarea domni oarei profesoare Oana Manuela epe . Am fost cita i de onoratul tribunal s particip m la procesul literar intentat inculpatului Nic a lui tefan a Petrei Ciubotariul. L-am v zut astfel pe Nic într-o alt ipostaz . Judec torul, procurorul i avocatul ne-au introdus într-o alt lume, cea a legilor i a pedepselor pentru faptele s vâr ite de Nic . L-am judecat, am analizat faptele sale, cu balan a în elepciunii i am dat verdictul/ sentin a: e condamnat s i scrie toate amintirile sale, spre a fi citite de to i cei care doresc s se reg seasc cu drag în fiecare întâmplare.

Prof. Oana epe

Creativitatea este totul! Întotdeauna am avut o sl biciune pentru copiii talenta i, ie i din tipare, dispu i s i dep easc limitele i, având an a s -i descop r în clasa a V-a B, i-am invitat la... teatru, dar ca actori. A ie it un spectacol energic i performant, mai ales c micii interpre i vorbesc doar în limba englez , fac i pantomim i sunt foarte expresivi! Spectacolul se nume te Creativitatea este totul!, distribu ia, în ordine alfabetic , este: Mihnea Bâlici, Lavinia Buduroi, Ruxandra Cimpoe u, Alexandru Ciubotaru, Otilia Grigore, Dayana Hodor, Dimitrie Jbanca, Drago Nohai, Leonard Pughineanu, Raluca erban, iar scenariul i regia îmi apar in. invit pe to i, stima i colegi i dragi elevi, s v bucura i de acest spectacol f cut cu mult d ruire, gând bun i talent, în slujba limbii engleze, a teatrului, a frumosului în general!

Prof. Daniela Nicoar 26


Halloween, Friday This year, Halloween will be on Friday, an imperfect day, for me. Friday is my bad day, because it is a horrible day, when strange things happen. In this day, at 8 o’clock p.m., the children go to town, looking for sweets, chocolate, candies etc., dressed in demons and monsters. Well, I will not go with them this year. I will stay in my house, with mom and dad. But... was not how I thought. My father asked me why I didn’t go with all the kids in the day of Halloween, and I said: „I don’t want to go with them. I hate Halloween!” „Why?” „I don’t know.” BANG! The noise was heard in the kitchen. Dad and me ran in the kitchen. But everything was destroyed! „What happened? Werw’s mom?” I asked scared. Then I heard a scream in the living room. Here, I saw my mom on the floor, alone. I was scared. Very scared. Many voices began speaking: Oh, our victims, it is Halloween! And it is Friday! And you, Tom (this is my name), why? Why didn’t you come with us? „Who’s there?” We are! Many children dressed in Halloween costumes appeared suddenly. They were dressed in different costumes: werewolves, demons, devils, vampires and zombies, all in my house! But they were different, as if they were hypnotized. But who hypnotized them? And why? I saw my dad, but he was not there. And mother neither. Just the children and me. Tom, Tom, where are Mommy and Daddy? Oh, yes, they are in Hell! „Stop! I don’t believe you! You lie!” Oh, come on, man! Do you think you can stop us? Oh, Jesus, you are a child, aren’t you? We are many, many children. And we are the Devil in person! Ha, ha, ha! You are going to Hell. Now! Ghosts came out of the floor and were rotating around me. Over a second, I saw the flames oh Hell! Oh, my God, I hate Friday very much! I was dead! „Stop! Stop!!!” We are higher! We are your masters! „Stop!” I was dead! I was scared, my heart was beating... Then I woke up. I was a dream.

Mihnea Bâlici V B

27


Un bun moment pentru a mul umi celor care î i sunt aproape !!! Un oricel privi din cr tura sa din perete i îi v zu pe ran i pe nevasta acestuia deschizând un pachet. – Ce mâncare s fi adus oare? se întreb oricelul... Cu groaz î i d du repede seama c era o capcan . oricelul se strecur cu mare grij în curtea animalelor i d du alarma: – E o capcan în cas , e o capcan în cas ! ina cotcod ci i se înfoie, ridic apoi capul i îi spuse: – Domnule oarece, vad bine c acest lucru te afecteaz , dar pentru mine el nu are nicio relevan . – Nu pot permite ca acest lucru s m afecteze. oricelul se întoarse atunci înspre porc i îi spuse: – E o capcan în cas , e o capcan în cas ! Porcului îi fu mil de el, dar r spunse: – Îmi pare foarte, foarte r u, Domnule oarece, dar tot ce pot s fac este s m rog. Te asigur c te vei g si în rug ciunile mele. oricelul merse atunci la vac i îi spuse: – E o capcan în cas , e o capcan în cas ! Vaca îi spuse: – Vai! Domnule oarece, îmi pare foarte r u pentru tine, dar chiar nu este o urgen pentru mine. i a a se întoarse oricelul în cas , cu capul plecat i cât se poate de am rât, pentru a înfrunta de unul singur capcana pus de ran. În chiar noaptea aceea în cas se auzi un zgomot... Cum ar fi zgomotul produs de o capcana în care s-a prins un oricel. Nevasta ranului se repezi s vad ce s-a prins. Pe întuneric, ea nu î i d du seama c în capcan î i prinsese coada un arpe veninos. arpele o mu pe nevasta ranului. ranul o duse cât putu de repede la spital, i când o aduse acas , ea mai avea înc febr . Oricine tie c cel mai bun tratament împotriva febrei este supa proasp de pui, a a c ranul lu un cu it i se duse în curtea p rilor, ca s fac rost de principalul ingredient pentru sup . Dar nevasta lui nu se îns to i, a a c prietenele i vecinele ei venir s o îngrijeasc i st teau cu ea mai toat ziua. Pentru a le da de mâncare, ranul fu nevoit s taie porcul. Nevasta ranului nu se mai îns to i, i muri la scurt timp. La înmormântare veni mult lume, iar ranul trebui s taie i vaca pentru a-i hr ni pe to i. oricelul se uita din cr tura lui din perete, cuprins de triste e. a c data viitoare când auzi c cineva se confrunt cu o problem i tu ai impresia acest lucru nu te prive te, adu- i aminte: Când unul dintre noi este amenin at, cu to ii suntem expu i unui risc. Suntem cu to ii implica i în aceast c torie numit via . Trebuie s avem grij unii de al ii i s facem un efort în plus pentru a ne încuraja unii pe al ii. Unul dintre cele mai bune lucruri din lumea asta de care te po i ine strâns este un prieten.

Prof. Oana epe

28


Orarul meu Darie Lavinia VI B

Temele pentru acas Darie Lavinia VI B

Luni m duc la p dure mai caut ni te mure. Mar i, visez s plec la mare, mi-a dori s stau la soare. Miercuri voi fi la bunica ca s m joc cu pisica. Joi voi ie i pe-afar , de la prânz pân spre sear . Vineri, sper s plec la munte, trec râul pe o punte. Sâmb sunt la m tu a pentru c-am uitat p pu a. Duminic stau acas , dar voi fi tare voioas !

Îmi fac tema la român i, peste o s pt mân , Îmi scriu i la geometrie Ca s râd pe la chimie. La istorie nu-mi scriu, Mi se pare c -i târziu... Fizica, ce s mai zic! Aici m pricep un pic. La sport nu avem teme... Deci, aici nu-mi fac probleme! La desen e cam ciudat... Iar ne-a dat de desenat! La muzic m descurc, La englez nu o-ncurc, La francez nu dau tez , Deci voi merge pe falez .

S S m ma aii ii rrâ âd de em m… … Ha! Ha!

Biologie e cam grea.... i nici nu e pl cerea mea, Asta este via a mea i m voi mândri cu ea!

CULMI….

culmea melancoliei: s cazi pe gânduri i s i rupi mâna culmea ceasului de tept tor: s sune ocupat... culmea interfonului: s suni i s prime ti ton de fax culmea matematicii: s stai de unul singur i s te sim i în plus culmea tramvaiului: s -l trag poli ia pe dreapta culmea somnului: s visezi c dormi culmea l comiei: s m nânci b taie i s nu te saturi! culmea auzului: s auzi cum se crap de ziua culmea fotbalului: s înceap meciul i s scrie pe gazon "nu calca i spa iul verde" culmea croitoriei: s întorci pe dos costumul lui Adam culmea turismului: s te plimbi cu avionul prin World Trade Center culmea fizicii: s pa ti un cal putere pe un câmp magnetic culmea orbului: s i vad moartea cu ochii... culmea nesim irii: s scrii pe coliv La mul i ani... culmea polite ii: s stai pe scaunul electric i s cedezi locul ... culmea zgârceniei: s dai BIP la pompieri...când i i arde casa culmea culmilor: mutul îi spune surdului c orbul se uit la ei...

29


Nicorescu Valentin III B

Corchez tefana III B

Natur moart Moc na u Teofana VI B Ieri, am v zut p rile Zb tându- i aripile, Când plecau din mine tre universul concretului.

Natura Adiaconi ei Alexandra VII B

c Cosmina IC

Ieri, am v zut cum copacii Ie eau din mine stejari, i-n drumul lor c tre lume Se transformau în ml di e. Ieri, am v zut cum florile p seau încet, nefericite, Luând cu ele culoarea, i l sându-mi umbrele lor. Azi, am sim it cum tot ce ieri M-a p sit f remu care, mil i f speran , A devenit, ast zi, natur moart .

Doarme falnica p dure Sub mormane de z pad , Încercând s tot îndure Gerul aspru ca de ghea . Ascultând în tihn cântul, Parc s mai treac timpul, trânul stejar istorise te Câte-o eroic poveste.

Strechie Raluca IIB

Grigorcea Iustin IIIB

Doar brazii sunt înverzi i, De iarn n-au fost oropsi i; Ramurile lor ad postesc Cuiburi de p ri ce nu c toresc. a-i natura-nconjur toare: Când vine iarna, moare. Îns , din nou, în prim var Învie în toat a ei splendoare.

Toamna Leonte Brându a III B Vara cea c lduroas a trecut. Mângâiate de razele soarelui, frunzele se îng lbenesc i cad. Un vântule potolit de toamn blând le leag u urel. Lin, toate frunzele coboar una câte una formând un covor ar miu. Noi admir m încânta i p durea poleit , transformat într-o frumoas i minunat lume de basm. Pui orii din cuiburi au crescut. Acum tiu s str bat v zduhul singuri. Primele stoluri se preg tesc s plece spre rile calde. Clinchetul dr gu al clopo elului ne cheam în clasele curate i primitoare. Toamna este anotimpul roadelor bogate. În livezi, merele i toate fructele gustoase le zâmbesc culeg torilor. Oamenii culeg merele rumene, perele aurii i zemoase, gutuile pufoase i înmiresmate, prunele gustoase. Toamna ne-a adus o recolt bogat . Ce darnic este toamna!

30


Toamna Grigorcea Iustin III B E toamn . Zilele sunt mai scurte, iar nop ile sunt mai lungi i mai coroase. Cerul este întunecat i trist. În v zduhul înce at se v d stoluri de ri întârziate i amor ite parc de frigul t ios. Copacii i-au dezbr cat ve mintele de frunze ruginii i le-au d ruit p mântului umed într-un covor multicolor. A c zut prima brum . E ca o mantie argintie ce st luce te în razele palide ale soarelui. Mi-e dor de soarele puternic din var , dar îmi alin sufletul cu bog ia toamnei din vii i din livezi. În zori p durea fumeg , iar vântul se zbate cu putere printre crengile copacilor goi. Brazii î i p streaz haina verde, iar printre crengile lor se mai aude înc ciripitul p rilor care nu au plecat. Ce frumoas este toamna, chiar dac uneori este trist !

Natura Larisa Vatamanu VI B Încet, pe neobservate, Vântul a-nceput a bate, Ziua este iar micu , Iar puiul de vr biu Zboar cu p rin ii lui – Nu mai e deloc un pui!

Toamna Larisa T caru VII B

Baghiu Abigail IA

În ve mânt se întrevede, Ruginiu cu multe pete, Galben, ocru, stropi de verde, Care între timp se pierde, De nici urm nu se vede.

Când te ui i de diminea , Nu mai vezi marea verdea ... Vezi p durea ro ioar , Cuprins de foc i par . Nu arde i nu-i nici fum, Esta haina toamnei acum. Cine intr în livad , Bog ie o s vad , Struguri cop i apar în vie Pe sub frunza ar mie; În scutecele de p nu i, Porumbul poart p pu i; Legume i zarzavaturi, În gr din , stau în straturi, Iar din casa verde-amar , Nucile scot capu-afar ; Ca n luca vine-n zbor Doamna crizantemelor!

Cu pa i repezi traverseaz , Se leag sau danseaz , Murmur a mul umire, C-a avut bun primire Pentru buna ei menire.

Se strecoar prin magie, În nuan ar mie, Prin p duri, livezi i vie, Pe coline i câmpie. Luca Olivia IA

Din nori, r it de ploaie, Are rolul s înmoaie, Frunzele ce-au f cut baie, Dezbr cându-se vioaie, Printre recile iroaie.

Gâza Antonio IA

31

Crengi i frunze scuturate, Împreun adunate, Cu pulbere amestecate, Fac covoare mari, plu ate, De parc-ar fi pictate.


Toamna Nicorescu Valentin III B E toamn . Norii grei i plumburii alearg pe cerul întunecat.Vântul sufl cu putere pe deasupra copacilor, l sându-i goi i împr tiind frunzele ruginii peste tot.acestea, odat ajunse jos, formeaz un covor ar miu, gros. Ziua este mai mic , iar noaptea mai lung i friguroas . Diminea a apare bruma argintie care acoper iarba verde i florile târzii din curtea casei. P rile c toare se îndreapt spre rile calde, str tând v zduhul ca ni te s ge i. De i pare trist , toamna ne ofer i minuni prin bog ia de fructe i legume proaspete care ne ajut s fim s to i i s trecem mai u or peste anotimpul friguros. Toamna bogat urcanu M lina IV A A sosit toamna bogat Frumoas i-mbel ugat . Se adun strugurii Ca s facem must din ei. Frunzele s-au vestejit Pe copaci i-au p sit, ternându-se-n covor Pe p mânt, lini titor. rile au plecat Toate-n stol s-au a ezat. Puncte negre spre apus În ri departe s-au dus.

Bost nelul upu Cristian III D Chintinici Este toamn ! Bost nelul s-a f cut. Are gur , nas i ochi, Este tare frumu el De ni-i tare drag de el. În porumb el st pitit, i se ca voit, Ca s creasc voinicel, Ne putem juca cu el. Este alb, g lbui, oranj, Cu must ile lui verzi, Curp nul abia îl ine, A mâncat tot bine !

Trifan Alexandra IV D

Ploaia Astanc i Maria IV B Afar norii s-au adunat i-au pus st pânire pe sat. Totul este întunecat Cerul tare s-a-ntristat. Acum ploaia a început i în ropote-a c zut Peste case, pomi i flori Ca lacrimi c zute din nori. Când ploaia se opre te, Totul se învesele te. Curcubeul iar apare i din nou zâmbim la soare.

Nicorescu Ionu

IV D

Toamna Bort Rare IV B O toamn târzie s-a a ternut peste ora ul meu, iar str zile sunt întunecate de o cea deas i g lbuie. Peste parcul din fa a blocului meu s-a a ternut un covor de frunze moarte, c zute din copacii dezbr ca i de podoaba din timpul verii. Ridic capul spre cer i v d nori plumburii, amenin tori cum se instaleaz deasupra ora ului.Vântul adie u or, iar frunzele desprinse mil plutesc în deriv ca ni te b rcu e pe întinsul m rii.Toamna a ajuns i în gr dina bunicii, unde o brum argintie, groas apleac florile ginga e spre iarba ofilit . Mirosul toamnei se simte i în c mara bunicii. Aici, merele aurii cu parfum îmbietor i gutuile aromate sunt frumos a ezate i p strate pentru iarn . Afar , oriunde te-ai duce, se simte mirosul fumului care a început deja s se ridice din co urile caselor. Zilele friguroase se apropie cu pa i repezi, cufundând întreaga natur într-un somn adânc care se va sfâr i odat cu venirea prim verii.

32


Toamna Andrie Ilinca III B A venit toamna. Odat cu ea a venit i fratele s u, frigul. Pe p mânt s-a a ezat o tura multicolor de frunze ar mii. Cerul e plumburiu acum. P rile br zdeaz cerul fug rite de frig i de ploi. Se las lini tea i în p durile care îmbrac o hain nou , ruginie. Mo Martin î i preg te te bârlogul de iernat. Veveri ele strâng provizii de alune în scorburile lor. În v zduh se aude adesea ip tul oimilor. De la munte spre câmpie coboar oile obosite, fug rite de câinii ciob ne ti. Gospodinele strâng legumele din gr dini i preg tesc conservele pentru iarn . rile sunt neînc toare pentru borcanele aranjate frumos pe rafturi. Dup trei luni, obosit , toamna face loc surorii ei mai b trâne, iarna. Toamna Purice Lorena IV B

Început de toamn Leonte Brându a IV B

Din pomul verde i frumos Mai cade-o frunz , înc una… i se a tern covor pe jos a e toamna-ntotdeauna!

Vara a trecut Parc-a fost un gând, Încet pe c rare, Draga toamn apare. Covor fo nitor terne de zor, Rumene te mere i umple panere, Cu pere i prune, Gutui i alune. Mândra gospodin Adun -n gr din Vinete, ardei, Gogo ari gr su i, Castrave i m run i. Spre cer doar prive te, Soarele p le te, i se vesele te Când ploaia porne te. ri c toare O salut -n zare!

i p ri zi de zi se duc i vezi doar una câte una… Precum o frunz -n vârf de nuc a e toamna-ntotdeauna! Pe drum, pe case i pe flori Frumoase brume- i pun cununa Se-ascunde soarele în nori a e toamna-ntotdeauna!

Toma

Toamna Toma Emilia III B A venit toamna bogat , Dulce i parfumat , Întinzând peste câmpii Mii de frunze ar mii. Peste dealuri i câmpii Covoarele ruginii Îmbrac ara frumos i totul este armonios. rile c toare Toamna pleac c tre soare. Acolo se ad postesc, Dar tot la ara lor se gândesc. Fructele dulci i zemoase teapt bucuroase De copii s fie gustate i apoi… l udate.

tefania I B

Toamna Popa Daniela III B A venit toamna. Razele sl bite de putere ale soarelui ne mai mângâie doar uneori obrajii ca ni te mere rumene. Stoluri de p ri str bat v zduhul ca ni te s ge i prntru a ajunge cât mai curând în rile calde. Sub cire ii mei s-a a ternut un covor de frunze multicolor. Via a c tat o culoare ar mie. Câmpul a r mas pustiit dup ce s-au cules roadele. Ziua scade, noaptea cre te. Dup ce toamna a furat ve mântul copacilor, parc i sufletele noastre au r mas pustii. Este cu adev rat toamn !

33


Vine toamna Leonte Brându a III B

Frunzele Leonte Brându a IV B

Vine toamna-ntunecat Cu ploi multe i cu cea , Vântul bate i vuie te Pe la geamuri se opre te. rile c toare Pleac iar i dup soare.

Frunze ar mii, ro cate Au b tut la mine-n geam. –Ne-a smuls vântul de pe ramuri i ne poart peste dealuri! Vântul bate i e rece. –Noaptea unde-o vom petrece? Mult se tânguiau copacii ci au înghe at, s racii! Gologan Eliza II C

A treia fiic a anului Astanc i Maria IV B Într-un an sunt patru anotimpuri:iarna alb , prim vara parfumat , vara c lduroas i, în sfâr it, toamna multicolor . Dup ce se termin seceri ul, Regina Toamn , c torind prin toat ara, sose te i în ora ul nostru într-o tr sur fermecat mânat de vânturi i ploi reci i m runte. Pe cer se a terne un v l des de nori cenu ii ce plutesc u or deasupra caselor. Frunzele copacilor zgribuli i cap minunate nuan e ro iatice, aurii sau maronii. În p dure nu se mai aud trilurile vesele ale p relelor, deoarece au plecat luând cu ele cântecul lor fermecat. Dar p durea nu a r mas pustie.Viet i mici i mari mi un în toate p ile dup hran , iar izvoarele nestatornice murmur neîntrerupt povestea lor celor ce au timp s o asculte. Toamna, a treia fiic a anului, reu te în fiecare an s ne încânte cu frumuse ile i bog iile ei.

Bontea M

lina I C

urcanu M

lina IV A

Iarna Cimpoe u Ruxandra V B Cerul e ca le ia. Z pada argintie cade cu nemiluita, m runt i deas ca f ina la cernut. Privim înm rmuri i la hora nebun a fulgilor de nea. E semn c iarna alb s-a instalat la noi. P durea înz pezit pare un castel de basm. Copacii au tulpini fumurii, ciucurate de ninsoare, cu bra ele cercelate cu flori de zarz ri i corcodu i. Animalele fioroase s-au ad postit speriate de frigul p trunz tor al iernii. Un vuiet surd se tope te în v i i devine asurzitor între dealuri. Este glasul vântului de iarn ce viscole te z pada. Numai copiii sunt veseli c merg la s niu ; r sun v zduhul de râsetele lor. Amurgul serii se las ca un branic sur. Lumini g lbui se arat la ferestre. Gerul a amor it satul zgomotos. Noaptea este tihnit . Se aud numai glasurile colind torilor care merg din cas în cas , pentru a aduce bel ug i s tate în anul care vine.

34


O iarn de basm Ilie Andreea III A Mo pribeag cu p rul nins, În mânu a mea am prins O stelu de z pad . Oare câte-or s mai cad ? Când de s rb tori acas , Ne- adun m cu to i la mas , Cântând dulcile colinde, Basmul iernii ne cuprinde.

Iarna Enache Andreea III C Iarna a sosit din nou, Cu z pad argintie, Cu ger aspru i polei, Dar cu mult veselie.

Maratonul fulgilor caru Larisa VII B Când z pada viscolit Se izbe te greu în prag, Roi de fulgi pufo i te-mbie prive ti cu mare drag, Prin fereastra od ei Luminat în zig-zag, Admirând prin sticla rece, Lâng-o cea cu ceai cald, Maratonul ce- i d startul Dintr-un loc imaculat. Zboar -n goan i se-nal Spre p durile de brad, Prins în mrejele naturii, Mângâiat de vântul cald, Se tope te ca i ceara, a mai face-un salt.

Copiii îl a teapt iar Pe mo ul b trân i drag, Cu cântece i poezii le-aduc juc rii.

Iarna vine-nceti or Cu fulgi albi de nea în zbor Cu daruri i bucurii Pentru-acei cumin i copii. E un anotimp frumos, Chiar de e cam friguros. Apele sunt înghe ate Gerul aspru le str bate.

Spânache Andreea IV B

Fulgii albi ca de m tase Cad încet pe-a noastr cas , ternându-se în valuri Peste v i i peste dealuri. -Ia privi i, ce de z pad A-nceput de ieri s cad ! Ca un joc de lumini e Vin b ie i i cu feti e. Dar deodat se opresc i spre cer cu drag privesc. La soarele de dup nor, Ce-a ap rut zâmbitor. Fulgii se topesc în soare crimând peste ogoare, Pic turi de ploaie rar Ca-ntr-o zi de prim var . Într-o zi de s rb toare Botezatu Radu IV B

Stanciu

Iarna Toma Emilia III B

Iarna Grigorcea Iustin III B

tefan V D

Mo Cr ciun Toma Emilia III B Mo Cr ciun atunci când vine Într- o sanie la tine i cadouri multe las , tii c e Ajun în cas . O poveste chiar î i spune, Cum a venit el în lume. Renii se-odihnesc i ei, Apoi fug ca ni te zmei.

Sandu Iulian III B

35

Într-o zi de s rb toare Am ie it în curtea rece Am v zut o hor mare i-un b trân care petrece. Am plecat cu colindatul Peste tot, din cas -n cas Voi merge i cu uratul Când boierii stau la mas . Colind m colind duios Datin din mo i str buni Cu Na terea lui Hristos La anul i la mul i ani!

Luca Raluca II B


O aventur de iarn Mihnea Bâlici V B

Iarna caru Larisa VII B Vânt u or i-un fulg de prob , Trosnet de lemn ars în sob , Mai e toamn ? Nu, nici vorb ! Nu e nici urm de hold , Tot cules în ritm de norm , Au trimis „prin esa blond ” i prezinte noua mod , Folosind alt metod : Doi regi fulgi i-o lapovi Au condus-o-n grani , i-au sunat din trâmbi . Bucuro i de-a lor izbând , Au invitat iarna blând , Ce-a sosit într-o secund , st tea-n v zduh la pând ... Au deschis vechea porti Ca s ias pe uli , danseze-o perini Împlinind a lor dorin , Unindu-se-ntr-o fiin . Admira i de la ferestre, Fulgii reci i-ale lor neveste Se ciocnesc în vântul rece, Nu-nceteaz a se întrece... Unii aleg s patineze, Al ii vor ca s schieze, Se topesc în grupurele, Formând zeci de flori i stele, Frunzuli e, buche ele, Sau alte multe modele, Cercuri mari i mici de ghea , Cro etate într-o a , Din neaua de diminea , Ne ofer o pova : Iarna este ca o hart Pictat -n culoare alb ; Sau e-o oper de art , -i din broderie spart !

Undeva, în centrul Universului, într-o lume care, probabil, nici nu exist , cu toate c se întinde în fa a noastr cât cuprinzi cu ochii, ningea. Ningea cu fulgi mari, bulg ri de z pad f cu i de îngeri ce-i aruncau din cer pe p mânt. Nu dur mult pân ce un covor imaculat se form pe sol, esut magic din fire de nea str lucitoare. În lumina soarelui, z pada str lucea ca o gr mad de cristale sf râmate. Lumea era alb . Un alb dumnezeiesc, celest, ca norii în zi senin , mai curat decât orice alb întâlnit în lumea asta, înve mânta totul. Extraordinar cum din simpli fulgi de nea se creeaz o lume nou , magic , spectaculoas . Afar se f cea g gie odat ce ziua înainta. Al turi de copii, adul ii se bucurau i ei de prima ninsoare. Pân i bunicii, uitând de vârsta lor înaintat , se luar la b taie cu bulg ri. Pentru ei, iarna înseamn distrac ie. Pentru mine, puritate, inocen . Dup un an îndelungat, canicular, a c zut z pada ce va cur a p mântul, ce va purifica natura i, poate, chiar sufletele oamenilor. Eu nu m-am jucat. Am stat iam admirat, i-am scris, v zând c fulgii nu se mai opresc din c derea lor. La o privire mai atent , am în eles nu mai e aceea i lume. Dealurile, fo ti b trâni titani, verzi în tinere ile lor, acum erau albi i. i mun ii, la fel. Str zile erau acoperite de om t, iar cur ile oamenilor se transformaser în terenuri de lupt pentru bulg rii juc i. În timp ce stiloul meu scria în continuare, un fulg de z pad c zu pe col ul foii, topindu-se în câteva clipe. Am l sat foaia la o parte i am luat un pumn de z pad . Era revigorant, relaxant. M-am apropiat din nou de foaie i de stilou, îns gândurile mele strigau: „Ce mai conteaz ?! E iarn !”

Stroea

tefan I B

Vasile Matei I B

Leonte Iulian III B Mararu Leonard I B

36

B dâng Cosmin I B


Iarna Muraru Aurelia I B Toma Emilia III B A venit iarna. Z pada se a az peste ar ca un covor argintiu.Oriunde te ui i totul este alb. Zâna Iarn a sosit cu mult , mult z pad pentru copii. Ea poart o mantie argintie, croit din mii i mii de fulgi de nea. Are coroni a din fulgi albi i fini, iar în loc de cercei are ur uri sclipitori i reci. Cu bagheta de argint transform totul într-un alb sclipitor, peste râuri face pun i i pe la stre ine, ur uri. Pe derdelu copii se dau cu s nii. Al i copii fac oameni de z pad , se bat cu bulg ri, fac îngeri de om t sau se bucur în diferite feluri de sosirea iernii. Oamenii de z pad au în loc de p rie o crati întoars , nasul este un morcov, iar ochii doi c rbuni. M tura e pe post de mân , iar pietricelele sunt folosile pentru nasturi. Chiar dac este friguroas , iarna este un anotimp minunat, îndr git de to i.

Aparaschivei Diana IC

Apetrei Stefan I C

Prim vara Vatamanu Larisa VI B Este din nou prim var . Natura î i spal fa a somnoroas , fiindc tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Prim vara, ezat în fa a oglinzii, se d cu pu in pudr pe n suc i, deodat , parc aude ni te oteli. Erau copacii care prinseser via i acum st teau la taifas. Ea i-a aranjat rochia de m tase i, dup ce a închis i ultimul centimetru de fermoar, florile au început s i deschid petalele, s înmiresmeze v zduhul i s surâd cerului albastrucristalin. Prim vara nu a uitat s i contureze pu in ochii i iarba a prins deja culoare. Dup ce i-a piept nat p rul, i-a pus pe cap un voal alb prin care a anun at izvoarele c pot s murmure pove tile adunate în timpul iernii. Bucurându-m de toate aceste minuni ale naturii, m-am întrebat de ce oare nu e ve nic prim var ?! E adev rat c soarele are cele mai puternice raze doar vara, i c tabloul auriu amestecat cu pu in cafea este specific toamnei, iar paradisul alb nu devine realitate decât iarna... Îns frumuse ea naturii nu este trec toare, ea îmbrac doar haine cu ajutorul c rora se schimb total. Acum câteva zile livada era acoperit cu o p tur alb de nea ce s-a ternut peste covorul de frunze c zute de toamna trecut . Cred c toate anotimpurile sunt frumoase, îns prim vara ocup un loc special în sufletul meu, pentru c nimic nu e mai frumos decât un peisaj ren scut, reînviat, în care toate elementele terestre i astrale sunt într-o perfect armonie, asemenea unor piese dintrun joc de puzzle.

37


Prim vara Bigiu Cosmin IV B Este din nou prim var . Natura se spal pe ochii somnoro i fiindc tocmai s-a trezit din somnul adânc al anotimpurilor reci. Odat cu ea au venit i p relele care ne încânt cu trilurile lor. Ghioceii pl pânzi ies din z pada abia topit . Florile, sub lumina blând a soarelui, î i deschid petalele s împrosp teze aerul dimine ii. Copiii zburd pe câmpii asemenea mieilor, bucurându-se de plecarea b trânei ierni. Doar un singur lucru este aproape la fel: fluturii prim verii asemenea fulgilor de iarn . Din bel ugul de verdea al prim verii apar pic turi de rou dulce. C ldura soarelui dezmiard mugura ii copacilor, iar harnicile albine caut nectarul florilor. Peste tot auzi zumzet de albine, ciripit de p rele, vezi flori, verdea i pomi în floare. Natura e în rb toare! Ce anotimp frumos i binecuvântat e prim vara!

Prim vara Popa Iuliana III A

Rapsodii de prim var ndulache Andreea IV A

Floricica sup rat Tuduran tefana IV B

Pe dealuri i pe câmpii, Fluturi… mii i mii Zboar ne-ncetat Pân pe-nserat.

Sur, prin crângul adormit, A trecut în tain mare, De cu noapte, risipind Din panere de argint, Stol b lai de îngera i Cu alai de topora i.

Într-o zi cu soare Am v zut o floare. Era foarte frumoas , i tare ginga .

rile sunt ca noi În lunca din z voi. Iar copiii s to i Se joac tot mai voio i. La treab oamenii au ie it Cum prim vara a venit. Ghioceii iar vestesc toate florile-nfloresc.

Asavei Iuliana VII A

Dup un timp plângea a p it ceva. Biata de ea…se ofilea ci soarele o ardea. Dar norii au venit, Pic turi de ploaie au ie it. Floarea nu s-a mai ofilit i mult s-a-nveselit.

E prim var Mihnea Bâlici VI B E prim var ... De fapt, e o iarn mai miloas i nu prim var în toat puterea cuvântului. Petice imaculate acoper verdea a, iar ghioceii se lupt cu for a r zbun toare a anotimpului precedent. Norii cenu ii stau ag i de baldachinul celest, copii ai unui Univers întunecat, trimi i ca s deprime optimismul discret al prim verii. Copacii n-au înmugurit, înc mai stau pe jum tate mor i, apleca i în direc ia opus vântului care înc mai bate pl pând. În sat, pada este strâns în mun i miniaturali la por ile oamenilor. Fosta ghea , topit acum, se prelinge pe str zi ca o inunda ie de început de an. i totu i, de-ar fi s ne uit m pe calendar, este prim var . Îns iarna refuz s plece înc .

38


Vis de prim var Savin M lina IV B

Prim vara Spânache Andreea IV B

Prim vara Leonte Brându a IV B

E prima zi de prim var ! i soarele pe cer zâmbe te, Ale lui raze lucesc iar i roua de pe flori sclipe te.

Prim vara cea frumoas A sosit la noi acas Cu zambile, ghiocei, ne bucur m de ei.

Atunci când martie a sosit i toat neaua s-a topit Un vânt voios i iute s-a pornit i prim vara a venit!

Micu ii ghiocei surâd, pada nu îi mai înghea , Natura se va trezi curând Din somnul lung de-o iarn .

Pe cer soarele-a r rit i Mo Martin s-a trezit. Copila ii sunt hazlii, Mieii zburd pe câmpii.

Ursul Martin, cel din p dure E fericit i st la soare s-a trezit din somnul dulce Dup o lung hibernare.

Prim var , e ti frumoas i e ti tare luminoas Tu copacii-nmugure ti i z pada o tope ti.

Un firav ghiocel a r rit Cu hain alb s-a-mbrobodit. Cucul cânt -n dumbr vioar i mieii zburd pe afar ! O albinu g lbioar S-a gândit din stup s zboare Raza blând de la soare I-a-nc lzit o aripioar . Drag , drag prim var Ne-ai adus în suflet iar Voie bun , veselie Dragoste i armonie!

Iar în copacul din gr din rile,f vioar , i cânt chiar acum concertul Cu titlul”Vis de prim var ”. Diaconu Valentin IV B

Vestitorul prim verii Savin M lina IV B E mijlocul lunii februarie. Mai e pu in pân ce animalele din p dure vor începe s se preg teasc pentru festivalul prim verii. Ele se întreab dac vor reu i. Veveri a sprinten adun toate viet ile p durii i le întreab : - Cum vom reu i s aducem prim vara? Iarna înc ne d târcoale, î i trimite lacrimile înghe ate s ne distrug plantele. Viscolul i gerul nu mai au de gând s plece Nu s-a ar tat înc nici o raz de soare printre norii gro i. Nimeni nu mai avea nicio speran …Deodat s-a auzit un fo net u or. Ce era?A teptare…Din z pad iese sfios o mic i pl pând floricic cu capul plecat, cu petale albe ca spuma laptelui. Era ghiocelul. Cu vocea cristalin spuse: -Eu sunt doar o floricic , Moale, pufoas i mic . Pe lume am eu un rost vestesc ce a mai fost.

Iarna sigur o alung Prim vara v-o aduc i fac loc la floricele, Ghiocei mul i i lalele.

Soarele venind gr bit ldur ne-a oferit. Pentru c iarna gonesc Vestitorul prim verii m numesc.

Dup ce animalele au auzit vorbele ghiocelului, nu i-au mai f cut griji c prim vara va mai întârzia mult, a a cum se întâmplase în anii trecu i.

39


Prim vara Lefter Mariana V B În luna Martie, pe o raz pl pând de soare, a coborât Prim vara în lume. E înc frig i z pad , iar oamenii mai poart haine groase. -Voi readuce totul la via ! spuse blânda Prim var . Imediat, p rele g gioase se gr besc s întâmpine sosirea Prim verii, soarele arde mai puternic f când z pada s plâng , ghioceii somnoro i se îndreapt pl pând spre lumin , mugurii se deschid promi ând fructe gustoase iar firicelele de iarb se întrec la crescut. Departe, pe es, un tractor r stoarn brazde afânate; pe deal, un ciob na a ie it cu mioarele la p scut. Glasul lui r sun voios: „Prim var , prim var , Aduci bucurie-n ar ..”

Leonte Brându a IV B

Cojocaru Florina VII D

Savin M

lina IV B

Doamna mea înv toare Hodor Paula Dayana V B T

caru Larisa VII B

Era prima zi de coal , ziua în care începeam primii mei pa i spre înv tur . Clopo elul suna vesel, chemând cu drag copiii la coal . Printre to i acei copii ner bd tori m num ram i eu, a teptând înfrigurat , cuprins de emo ii i team clipa în care aveam s o cunosc pe doamna mea înv toare. Dup ceremonia de deschidere a unui nou an colar, mul imea de copii s-a risipit prin clase. Am ajuns i eu într-o clas mare, luminoas i frumoas ce îmi crea impresia c eram o fiin foarte mic i neajutorat . Îns , în fa a mea, am v zut o doamn sl bu , cu p rul scurt i pu in înalt , care a început s vorbeasc cu un glas domol i calm. Sub privirea ei cald i blând m-am lini tit i am c tat încredere în mine. Am în eles c dânsa era doamna mea înv toare i m-am bucurat nespus. În urm toarele zile, coala nu mi s-a mai p rut atât de grea i înfrico toare pe cât credeam. Pe zi ce trecea înv am cu pl cere multe lucruri interesante, iar doamna înv toare îmi c uzea pa ii cu aten ie, m ajuta întotdeauna, îmi explica i, chiar dac se mai sup ra câteodat pe mine, nu m pedepsea. Î i f cea datoria de înv tor cu mult dragoste i d ruire i, pentru aceasta, noi, copiii, o respectam. Îmi amintesc c în fiecare diminea nu începeam lec ia f a spune m car o rug ciune, c ne încuraja s particip m la multe activit i i concursuri pentru a ne cunoa te mai bine aptitudinile, pentru a ne stimula capacitatea de înv are, pentru a ne obi nui cu spiritul de competi ie. Îmi pare r u c anii petrecu i împreun cu dânsa au trecut atât de repede i, chiar deda timpul înapoi, sunt convins c nimic nu va mai fi la fel. Ast zi, îns , pot s în eleg efortul doamnei înv toare de a ne educa, de a ne înv a s scriem i s citim, de a ne explica tainele universului i, pentru toate acestea, îi mul umim i îi purt m în suflet mult recuno tin .

40


Draga mea înv toare erban Nicoleta IV B

Mama mea Ghiurea Diana VI B

Draga mea înv toare, Cu chip luminos în soare Ne înve i s fim cumin i fim harnici, lini ti i.

Clopo elul a sunat de ie ire. Afar , fulgi mari de pad dansau zglobii, a ternând un covor moale i pufos, chemându-ne la joac . Drumul spre cas l-am str tut întro goan nebun . Am aruncat ghiozdanul i... la derdelu ! Eram aduna i to i copiii de pe strad i valea r suna de veselia noastr . Nu mai sim eam frigul..., ba chiar ne înc lzisem! Câ iva dintre noi ne-am atârnat hainele în crengile copacilor ca s fim mai sprinteni. i din nou la sanie! Doar întunericul ne-a îndemnat spre casele noastre. Îns noaptea n-a adus numai somnul, ci i febra. Gâtul a început s m doar i, de câte ori înghi eam, m apuca plânsul. Nasul, de i înfundat, curgea continuu i aveam senza ia c m sufoc. Când mi-era frig, când transpiram abundent. i termometrul nu înceta s arate mai pu in de 390C. Alarm în toat casa; frec ii, Nurofen, aspirin , comprese, ceaiuri calde... Câteva zile i câteva nop i, o mân cald mi-a mângâiat fruntea, un glas domol m-a dojenit i mi-a dat curaj, o lumin dulce m-a ajutat s înving r ceala. Ce m f ceam eu, oare, f mama mea?!

Tot ce este bun în via Drept, liber, cu speran Noi afl m doar de la ea i-i vom mul umi cândva. Primii pa i ni-i ocrote te i cu drag ea ne vorbe te Ne iube te-n felul ei Ca i pe copiii ei. Am o doamn înv toare Cu un suflet foarte mare. Ea va r mâne mereu În gândul i-n sufletul meu. Mama Vatamanu Larisa VI B De pe bolta-ndep rtat Str luce te-acum o stea, i- i ureaz la fereastr „La mul i ani, m mica mea!” Tot ce-i bun la tine vin , Suflet bun i minunat! i s i fie via a lin , Draga mea, m mica mea! Îns eu sunt cam micu , N-am cadou mai bun s fac, Dar de vrei, inima mea E a ta, m mica mea!

Munteanu M

lina IV B

Mama Adiaconi ei Alexandra VII B i

Dar, cred eu, n-ar fi destul: Pentru tine-am adunat Cei mai ro ii trandafiri – Un buchet înmiresmat! Nou ro ii inimioare i aduc acum în dar, Împreun cu-o urare: „La mul i ani, m mica mea!”

Dac a putea, a alerga la soare Pentru un strop de culoare, Culoare cald , plin de lumin Pentru a- i încununa via a senin . Dac a putea, a alerga la soare Pentru a- i culege visul meu cel mare, i-atunci, în dar eu i l-a da De ziua ta, m icu a mea! Chipul t u blând i privirea senin Îmi vor c uzi mereu calea spre lumin , i m vor ajuta întotdeauna s g sesc Drumul cel drept, locul în care s tr iesc.

41


Miracolul vie ii Mihnea Bâlici V B Lucrare premiat cu locul I la Concursul Na ional de crea ie literar „Ion Creang ” – Br ila Avea ochi. Putea s vad . Dar tot ce era în jur era o cea vag ce acoperea fe ele persoanelor din înc pere. Nu avea pic de logic lumea asta. Era prea luminoas pentru o lume. Lumile erau întunecate i reci, gigantice i totu i mic orate la un anume punct fix. Dar lumea aceasta era imens ... i era locuit ... i imagina lumea altfel. B iatul se gândise la ceva mic. Un loc mic. Ca acel pe care-l tia. Dar ... era complet diferit. „Oare...? Oare aici e lumea lumilor?! Intersec ia vie ilor anterioare, prezente i viitoare?!... când un om se na te la o secund ?! când alt om moare în exact în aceea i secund ?! Am auzit pove ti despre acel loc... I se spune P mânt.” Probabil era cel mai tân r p mântean. Cu toate acestea, se sim ea vechi acolo. Parc tr ise o lung perioad de timp pe P mânt. Dar era nou. Nou de cinci secunde. Cineva plângea. Cineva întreba dac e fat sau b iat. Cineva spuse: „B iat!”. i se auzi un ip t. O metropol de glasuri i zgomote îi invadau auzul. B iatul nu în elegea nimic, a a c se mul umi s plâng . Vedea neclar în fa a ochilor o persoan . Avea ochi mari i colora i. Nu le putea defini culoarea prin cea a pl pând a ochilor. Avea p rul lung, probabil blond sau ro cat, pufos. Mirosea a ierburi aromate i a scor oar . Îl strânse la piept, într-o îmbr are duioas . Se sim ea în siguran în mâinile acelei persoane. O pip i atent pe fa i îi recunoscu pome ii i nasul cârn. Erau toate ale lui. Cine era persoana aceea, habar nu avea, dar o pl cea. Mama spusese ceva. Nu în elese, nu-l interesa, tia doar c se n scuse. Dintr-un nimeni devenise cineva. Era pe Pâm nt, lumea lumilor, unde to i se n teau din lumile întunecate unde locuiser atâta timp. De fapt, acum timpul c tase o logic în mintea micu ului om. To i începeau a a via a. Se sim ea energic, putea s fac orice! Putea s vad lucruri nev zute! Era liber ca pas rea cerului! tia c asta era via a. Era una singur . Trebuia s o tr iasc . Începu s râd . În sfâr it, era viu! Viu! Cele trei litere se izbir de mintea sa. Esen a copil riei era via a.... Via a sa începuse. i nu o s se sfâr easc prea repede... - Cum vrei s -i spunem? se auzi o voce tremurând de b rbat. - Nu tiu, r spunse mama copilului, cu o voce ca de clopo el, muzical , cald , ce îl cu pe nou-n scut s zâmbeasc . Lumea lumilor i se deschidea în fa . Dac voia s intre în ea îi trebuia un nume. Era timpul pentru a deveni o persoan . Primul nume fu Leonard. Mama d du din cap

42


calm , privindu-l în ochi. Prin cea a obscur se întrez reau ochii zâmbitori ai femeii. Urm Radu, George, Marin i multe altele, dar niciunul nu era pe placul mamei. Tocmai când r seser f nicio idee, b iatul se gândi la un nume. Încerc s le comunice, dar vocalele i consoanele se amestecau haotic f a transmite vreun cuvânt cu sens. Copilul î i d du seama c nu putea înc vorbi i nu tia cum s le transmit gândurile sale. Mama sa îl privi în ochi i spuse: - David. O s îl numesc David! Micu ul, cu ochii mari, mira i, deschi i spre lume, în elese c mama îi ghicise gândurile, c pentru a comunica ceea ce simte nu are nevoie de cuvinte, ci doar de dragostea infinit , nem rginit a mamei sale, suficient pentru a creea acea leg tur ancestral , dumnezeiasc , divin între orice mam i copilul ei. Doctorul întreb dac erau siguri. Mama nu r spunse concret i trebui ca rbatul de lâng ea s -i transmit mesajul. „O lume nou . Uite-m pe mine, David! Iat -m Universule! M-am n scut! Destinule, preg te te-te, e timpul pentru lupta vie ii! Sunt gata s comunic cu Mama Natur , cu zeii timpului i esen ei, cu materia, cu prietenii i familia! S-a n scut un om! Numele lui e David!”

Copil ria Moc na u Teofana VI B

Copil ria Vatamanu Larisa VI B

Copil rie, t râm de vis, Timp nedescris, Spa iu al bucuriei, Vârst a fanteziei! Copil rie, fiic a inocen ei, Mare dar al Sfintei Providen e, Timp de adunat Mult i-mbel ugat! Copil rie, de ce oare Nu e ti nemuritoare? Pe marea vie ii-nvolburat , mâi un vis de alt dat !

noag Andreea V A

Achiri oaiei Bianca VI C

vrea s fiu mereu copil, La vârsta darului divin, vrea ca via a mea toat De copil rie s fie luminat ! Bort Rare

43

IV B

Ei, ce dor îmi e de basme, i de vise de copil, De Ilene Cosânzene i de prin i cu ochi senini! Îns-acum privesc pierdut Vechi albume ruginite, Mi-amintesc de multe pozne, De bunici, de rude, vise... A plecat copil ria Cu miros de mere coapte, Cu iluzii, cu speran e i cu doruri spunse-n oapte! Într-o zi, când va fi soare, Am s fiu din nou copil, i-am s urc în podul casei Plin de-atâtea amintiri. Printre a e de p ianjen Te-oi g si, copil rie, Pr fuit i pustie...


Floarea-soarelui Mihnea Bâlici V B Câmpurile, b tute de vânt tomnatic, st teau epene – ce-i drept, se mai unduiau prin b ile u oare de vânt – în timp ce norii treceau pe deasupra lor cu viteza melcului. O am rât de floarea-soarelui st tea singur în vârful dealului dar, cu toate acestea, era principala atrac ie a peisajului, de parc toate razele solare se îndreptau c tre dânsa, a a cum luminile rampei se r sfrâng asupra unui artist. Privi i-o! Banal , lep dat de orice Dumnezeu, de parc i clorofila dintr-însa a p sit-o. cina s rea dintr-un p mânt reav n, uscat, urcându- i tulpina spre cer. Frunzele st teau amor ite, nici verzi, nici ofilite, de o culoare g lbuie spre verde crud, prin care nervurile str teau, ca i fluviile, un de ert. i cum priveai mai sus, vedeai cupola desf cut de petale galbene – atâtea câte mai r seser –, ce f cea vizibile semin ele negre, lucioase, str lucitoare. Floarea, ca un zeu runt în vârful universului, era întoars pu in spre sud, înspre soare, umbrele conturând-o dinspre miaz noapte, cu priceperea unui maestru al penelului. O petal se desprinse de pe floare, urmat de o alta, c zând pe p mânt i ofilindu-se. Ah, frumuse ea naturii! Se ascunde în cele mai banale lucruri, fiind observat doar dac te ui i mai atent decât î i permite ochiul. Atâtea detalii o f ceau mai special , mai diferit , mai frumoas – o splendoare sub forma unei flori semiuscate. Probabil niciun epitet nu ar putea caracteriza aceast banal , simpl , uscat , dar magic floare a soarelui.

Sunt un fluture venit din amintire...

Co ni Lavinia VII B

Simionic Isabela VII B

Sunt fluturele dragostei ce te hr ne te cu nectarul dulce cules din petalele inimii.

Sunt un fluture venit din amintire, Un fluture suav i delicat, Un flutura ce î i dore te doar iubire i, peste câmpia de smarald, s fie împ rat.

Sunt fluturele visului ce zboar în seninul fanteziei, împr tiind alai de pove ti

Sunt un fluture venit din amintire, Un flutura cu sufletul curat, Un fluture n scut din bucurie, Un basm de care ai uitat...

Sunt fluturele speran ei ce, dup ploaie, se deschide-n oglinda curcubeului. Sunt fluturele vie ii ce te poart spre miile de flori... Îns niciodat nu vei ti …care dintre ele este floarea din tine.

Pav l Emilian VII B Sunt un fluture venit din amintire, v picur în suflet un strop de fericire; Sunt un fluture mic, cu aripi deschise, venit s v -mplinesc noianul de vise. Sunt un fluture care, uitat într-o floare, cu aripi din mare, v aduc numai soare.

44

Rug ciune Cimpoe u Ruxandra V B Doamne, Doamne, Dumnezeu, Ap mereu, mereu Pe iubitul tat -al meu! -i un car de s tate, Mil mult , bun tate, Iar pentru m mica mea Adu-i, Doamne, bucurii, tate i-mpliniri. Bate i la al ii-n poart , La copii b tu i de soart , i te-ndur , cât vrei Tu, soar -le sufletu’, i le d , dup prea m rita inim a Ta, Cam ce crezi c-ar merita!


Lunc la Poduri de tefan Luchian Descrierea unui tablou Ghiurea Diana V B Tabloul este un pastel care ilustreaz un peisaj de toamn . Artistul a lucrat cu sensibilitate, surprinzând natura i variet ile lumii naturale. Este vorba de o mare libertate creatoare i cromatic , pictorul folosind culori pure ce se întrep trund în mod natural când sunt privite de la o anumit distan , datorit atrac iei care le-a asociat. Astfel, culoarea cap energie i prospe ime. Privind tabloul de aproape, am putea crede este redat o dup -amiaz târzie de octombrie, îns , îndep rtându-l, se observ c poate fi i o zi obi nuit de var . Exist o palet bogat de culori, de la cerul bleu-cenu iu la câmpul ocru (galben-brun), de la galbenul de zinc, din care r sare verdele crud al poienii, la verdele închis al frunzelor triste din col ul peisajului aflat în umbr , de la diferitele nuan e de marouri la negrul rece, intangibil, poate indiferent, dar sigur misterios. Prin siluetele strâmbe ale arborilor, pictorul ar vrea s i exprime nelini tile, temerile. Nu exist verticalitate, ci confuzie i chiar semne de întrebare. Cu toate acestea, natura static privit din prim-plan transmite regret, triste e, melancolie, îns în dep rtare se observ o adiere a frunzelor aflate în b taia vântului. Astfel, caracterul a ceea ce pare fix, imuabil este în contradic ie cu principiul fluidit ii. Lupa cu Alexandra VI B În prim-plan, se observ , pe paji tea sm uit , de un verdemaroniu, galben-ruginiu i verde-auriu, în plin soare, câ iva copaci slabi i strâmbi, ale c ror frunze triste prev d venirea toamnei. Situat în mijlocul tabloului, câmpia i-a pierdut parc din tinere e, fiind pictat cu verde foarte deschis, maroniu i galben, culori ce transmit trecerea timpului. În partea de jos a copacilor îmb trâni i, se observ culoare ro ie sau ruginie a ierbii care accentueaz impresia c totul începe s piar . În planul îndep rtat al tabloului se v d un ir de copaci puternici i trainici, idee sugerat de verdele închis cu ajutorul c ruia au fost eviden ia i. Momentul zilei este o dup -amiaz c lduroas , dac privim cerul pictat în auriu i bleu. Lumina str bate peisajul prin frunzele copacilor s cio i, iar razele soarelui lumineaz dinspre partea privitorului. Se simte în întreaga atmosfer sosirea neîntârziat a toamnei sugerat de paloare ierbii, de rugina frunzelor i de îmb trânirea copacilor.

45


Vârsta inocen ei

Nr. 12-13 An colar 2009-2010 Apare semestrial ISSN 1843 - 7753

Editor: Grup

colar Roznov

Directori: Prof. Vasile Vasilache Prof. Maria Topciu

Redactori coordonatori: Prof. Oana Ilarie Prof. înv. primar Alina-Camelia Vasile Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Colaboratori: Elevii Grupului Profesori

colar Roznov Înv

Nu a Liche Petronela Lupu Daniela Nicoar Raluca Rusu Mihaela Staicu Elena Socol Oana epe

tori

Rodica Neam u Verona Bogus Lucia Mehedin Rodica Cre u Manuela Nicorescu Monica Jbanca

Tehnoredactare & Design: Pr. drd. Iulian-Mihail Vasile

Adresa redac iei: Grup colar Roznov-Neam Str. Tineretului nr. 648 Telefon/fax: 0233/665694 Email:grupscolarroznov@yahoo.com

Partener-sponsor

Parohia „Sf. Ilie” Chintinici-Roznov

46

Minodora Ad sc li ei Carmen Ciurl Monica Drângu Simona Ilie Maria Corduneanu Elena Dumitra cu


Revista Inocentei 12-13  

Revista Inocentei numerele 12-13

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you