Page 1

Ĺžcoala cu clasele I-VIII Falcoiu, Judetul Olt Prof. Ghera Floriana -Sabina CLASA a VI-a


Educaţie... ,,Educatia trebuie sa se faca cu iubire si severitate, nu cu raceala si moliciune’’-Joseph Joubert ,,Politetea nu costa nimic, dar cumpara orice’’-M. Montaigne • • • • • • • • • • • • • • • • • •

“-Vezi ce bine-i şade lui - zice mam-mare - cu costumul de marinel? -Mamito, nu ti-am spus că nu se zice marinel? -Da’ cum? -Marinal... -Ei! ziceti voi cum ştiti; eu zic cum am apucat.Aşa se zicea pe vremea mea, când a ieşit moda asta la copii-marinel. -Vezi că sunteti proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel... -Da’ cum, procopsitule?întreabă tanti Mita cu un zâmbet simpatic. -Mariner... -Apoi de! N-a învătat toată lumea carte ca d-ta! Zice mam-mare şi iar sărută pe nepotel şi iar îi potriveşte pălăria de mariner.” D-l Goe... – I.L..Caragiale


D-l Goe... de I.L.Caragiale • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •

Ca şi Vizită..., D-l Goe... este opera literară cea mai cunoscută, cea mai citită şi gustată de cititorii de toate vârstele, dar mai ales de către copii, care recunosc în personajul principal imaginea unei anumite vârste şi a unei personalităti deformate comportamental din cauza unei greşite educatii primite în familie(sau chiar a lipsei de educatie). Cititorul este atras de succesiunea dinamică a unor fapte „inedite” şi pline de tâlc, rezultat firesc al extraordinarei capacităti de observatie a scriitorului. Schita D-l Goe... a fost inclusă în volumul Momente şi schite din anul 1901, fiind publicată cu un an mai înainte în ziarul „Universul” din 12 mai, şi înfătişează contrastul dintre pretentiile familiei în privinta educatiei şi rezultatul acestei munci concretizat în comportarea copilului.


I.L.Caragiale (30 ianuarie 1852- 9 iunie 1912) I.L. Caragiale, unul din marii clasici ai literaturii noastre, alături de Mihai Eminescu, I. Slavici şi Ion Creangă A creat prin întreaga sa operă o adevărată „comedie umană”, o frescă socială a României de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, întrucât a abordat cele mai diverse domenii ale vie ii sociale: şcoala, administra ia de stat, presa, justitia, familia, relatiile interumane etc. Aceste aspecte au fost înfătişate atât în schite şi momente, cât şi în nuvele, în povestiri şi în operele sale dramatice. Educatia defectuoasă primită în familie şi în şcoală, coruptia, influenta şi favoritismul manifestate în lumea şcolii constituie o temă întâlnită în schite ca Vizită..., D-l Goe..., Bacalaureat. Lantul slăbiciunilor, Un pedagog de şcoală nouă ş.a.


VIAŢA şi ACTIVITATEA SCRIITORULUI... • • •

• • • • •

Născut la 30 ianuarie 1852 în localitatea Haimanale de lângă Ploieşti. Părintii: Luca şi Ecaterina Caragiale. Caragiale s-a născut într-o familie cu traditii în domeniul dramaturgiei şi al actoriei, astfel tatăl său a fost actor, apoi administrator de moşie. Unchii lui Costache şi Iorgu au fost şi ei actori, autori dramatici, şi conducători de trupe teatrale. Studiile l-a urmat în şcoala primară (1860-64) la Ploieşti; gimnaziul (1864-67) la Ploieşti; urmează apoi cursuri de artă dramatică la conservatorul din Bucureşti. Debutul are loc în revista Ghimpele (1863). Ocupă o serie de func ii mărunte. Este copist, corector, mai tărziu gazetar. Colaborează la mai multe ziare şi reviste (Creatorul,Claponul,Alegătorul liber,Unirea democratică). În 1978 Titu Maiorescu îl cheamă la redactia ziarului Timpul. Eminescu îl întroduce la Junimea, unde îşi citeşte prima comedie O noapte furtunoasă.


Urmează un moment greu în viata lui Caragiale: procesul Caion. Acuzat pe nedrept de plagiat (copiat), apărat la proces de Barbu-Stefănescu Delavrancea. Caragiale şi-a înaintat operele academiei spre a fi premiate, dar ele i-au fost respinse. Nemultumit, din 1905 se stabileşte la Berlin. Stabilirea la Berlin n-a însemnat însă o rupere totală de cei de acasă, asfel în anul 1907 în timpul răscoalelor tărăneşti Caragiale a scris un pamflet 1907. Din primăvară până în toamnă. Scriitorul se stinge din viată în Berlin la 9 iunie 1912. Este adus în tară şi îngropat în Bucureşti la cimitirul Bellu.


• • • • • • • • • • • •

“Momente şi schite George Ronetti la apari ta volumului Momente... Afirma (1901): “Nu momente maestre, ci monumente trebuia să botezi admirabilul volum!” Momentele şi schitele sunt mici instantanee de viată, prin care ne oferă o imagine complexă, a societătii timpului. Critica literară remarcat talentul exceptional a lui Caragiale, în surprinderea unor aspecte semnificative ale vietii intime şi publice, în realizarea unei tipologii variate şi reprezentative. Marea performantă a lui Caragiale este că realizează aceste lucruri pe un spatiu mic, două-trei-patru pagini. -SchiţaDEFINIŢIE Schita –specie a genului epic, în proză, de dimensiuni reduse, cu ac iune limitată la un singur episod caracteristic din via a unuia sau a câtorva personaje.


Titlul schiţei “D-l Goe...” • • • • • • • • • • • • •

Schita poartă ca titlu numele personajului principal căruia autorul i-a adăugat apelativul reverentios „domnul”, prin care anticipează intentiile sale satirice, dacă ne gândim că Goe nu este un domn, ci doar un copil certat cu învătătura — un repetent —, răsfătat şi obraznic. Titlul sugerează şi faptul, dovedit de întreaga schită, că autorul inversează cele două universuri umane pe care le înfătişează — cel al copilului şi al maturului —, întrucât Goe se comportă ca „un om mare”, pe când cele trei „dame” se maimutăresc, se comportă ridicol, „se copilăresc” pentru a fi pe placul „puişorului”.

Nazbatiile  

education, play

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you