Page 1

,4

\-- "/l

la

8c

ta

.s

co

li.e

du

.ro

)\ L,. f -'

oa

, '*iai i "ud3u

ht tp

:// sc

.

; F

-{si

Nr.

3

,&,

(septembrie -

-.i*i

n@iembrie zOdti*'i


WsTELuTELE R*mms

begss v.'

"4

O rAndunici bitrad spune puilor ei: ,,Ne agteaptl un drum lung. Noi plecim, dar codrul va rimine singur gi trist. Lua,ti-vi <<La tevedere!>>. - La revedere, codm drag gi igi mulpmim cI ne-ai adipostitl spun

puiporii. - Trebuie si vi grlbip! Iarna este aproape gi puterile imi scad. - Rfufi cu bine, codmle, ne vom revedea la prrmiy2lil - La revedere, dragu mei, 9i nu figi trigti! Degi rimin singur, gtiu ci odati cu venirea primiverii natura va prinde din nou viagi gi voi vi vegi intoarce. Atunci voi fi din nou vesel si fericit.

til +r

t'[

ursea constantin, cls. a v-a D

I

.ro

- Ai grrii de tine... - vi aptept cu drag' Drum bun!

t*

COLECTIWL DE COORDONATOR:

REDACTORI:

WP $uh seffinu

Emolii gi angajamente

ACATRINEI KARINA, BACIU DIANA

TISIANU GEORGIANA

sc

IONESCU ALINA MARIAN CORINA PETEANU RAFAELA

TEHilOREDACTARE:

://

Mariana Fulger

COLABORATORI: Profesori:

ht

tp

CIOBANU ELENA OLTEANU EUGENIA, VASILOGLU LIDIA POPESCU MONA PANAIT GHEORGHE

ol

sc

a.

oa l

URSEA CONSTANTIN

in urmi cu doui luni mi gindeam: ,,Mai sunt cdteva zile pi incepe gcoala.,.". M; intrebagi dacdaveNn emogii? Cum si nu voi am, dacd, gtiam ci voi intra in ciclul gymnazialt? Mi tot ftfunintam, gAndindu-mi daci voi putea face f^td... cum va fi diriginta mea? Cum vor fi domnii profesori? Ce obiecte de invi.;i.mint voi avea? Dacd voi putea rispunde noilor cerinle? Erau intrebdri care nu-mi dideau pacell Oricum, ptiam ci a$ wea si invil la fel de bine ca gi in ciclul pnmar, si fiu activ la ore, si fiu cuminte, ca si nu mi se scadi nota la puftzre, si nu vorbesc in timpul orelor, pentru a nu-i deranja pe ceilali, si nu alerg sau si yp in pauzi, pe coddoarele gcolii,.. Ce mai! Visam si fiu un copil model gi inci mai sper sd reugesc. Doresc mult succes tuturor colegilor de gcoali, succes gi multe ptemii revistei noastre.

ct

BENCEA ANDREEA, BOTEZATU OTILIA - MIHAELA, CIOCARLAN ALECSANDRA CIOROIANU ANDREI CROITORU RALUCA CURT ADINA IFRIM MADALINA, IVANCIU MALINA IVANCIU DENISA LETA MAR|A CATALINA, MOCANU IOANAARIANA MOLDOVEANU MIRELA, MUNTEANU MARIUCA, OSMAN AIDIN SITESCU LOREDANA SLAMNOIU CRISTIAN STOICA PAULA SIMONA SUVEJANU THOMAS TANASE CRISTINA, TARZIANU LAVINIA MIHAELA

a8

BADEAALEXANDRA

REPORTERI:

0Am meE,,"

i.e

Profesor BOBOC IT,ORICA

du

REDACTIE ,

Cioroianu Andrei, cls. a VI-a B

Stimapi cititori,

Wvista Scofti noastre, ajunsd fa num"druf trei a ?npfinit ttn an. O perioatd nicd, [acd ne ghndim fa premii[e obyinute fe primefe fowd nutnere: (Premiuf I kfaza juleleand a Concursufuifuvistebr $cofare pi Qremiuf fe Eagefenpd kfaza nalianafd a acefuiaSi concurs. flceste succese se

tatoreazd profesianafismufui cotectivufui redacpionaf Si cofafiora-

toifor revistei. (Ei au incercat yi au reusit sd satisfacd toate gusturife, introtrcAn[ 3n paginik revistei rubrbi clre du fdcut cunoscute cititoribr eryerienyefe, preocupdrih, gdn[urife Si tafentefe ,stefuyefor" gcofti noastre.

i; torn

viayd fmgd yi cilt mai mufte Ttremii in 1ucfietl Prof. Elena Ciobanu


&*ELUTELE tulefitapie 'loamna a ven'it intotteaufia prza f,ewene fa Constanla f-t, aprospe intotteauna, ne-a suprhu ncpregdtili Cd.fdura f,e care ne-am prkns acum ne [ip' seSte. lom dure f,oruI cirese[06 af pryeni[or, at miro' sufui fe iarbd, af vacanpei de vard. cu nesfd.rSitut ei te sodre Si de cer senin Nt'ici nu ftirn cAnd au trecut toate acerteo.. Lumhn erte in descrestere. flL'iroase a

fAn

;i a fnmze

u.scate

in micm-f,etta Qonpte4utui

-

Toamna s-a atternut pe.ste ora;.

du

'. 4b.r* ,w*"' f&" -*t . oj;

.ro

Qonstanla Skjefe ftrh$e sunt prustii t-t marea. trisfi tAriefte, parcd, dupd zifete tori&. [e vard., cu rsviirsarca for f,e viapd; se ryune cii in funite {n vard pe pdmhrrt sunt dawdfe^ furi te m.dri; unefe care vinfirzsc dfutpre krg spre ld.rn (acestea sunt mdrite naturafe) Si attefe care'(/in tiwpre u.tcat spre kr6 tntr-un f,u-te vino care te uimeste (acestea sunt mdrife f,e odmeni) Ednulii ardmii au impdnzit ateife parcurifor, iar pdsd.rite cdtdtoare au yttecat ryre tdrhmuri catte. A a[e !,{dturii

tuLuaeaf de

i.e

l;.;$)':*::

venit toamna cu fiogdpia ei & roade ate grd.dinifor;i ffuezitor f-, rw-a Soptit k uncfre sii ne gd6in, cd dna[ Scotar a incryar fujo dt toun tuni iar p6'n'd' k

Prof. Florica Boboc

sc

ol

primete zdpezi d ma.irdmas doarpupintimp,

ta .

^b'

â&#x201A;Źfi iToaffia e&

8c

Cdnd frunzel. ropurffir se ingdlbenesc gi cad una cdte una gi cdnd verdele pddurilor se schimbd in ruginiul focurilor, la lumina cdrora ciobanii deapln[ amintiri, ne dim seama cd a venit toamna.

Imagini din Microdelta Conplexului Muzeal de $tiinle ale Naturii

sc

oa la

Razele soarelui nu mai au puterea din timpul verii, iar v6ntul agiti puternic marea. In livezi piclturile grele gi reci ale ploii de toamnd lovesc arborii care, dupl ce gi-au aqezat fructele dulci in l5dife, tremuri gi pl6ng dupi pelerina verde pe care le-a furat-o v6ntul de la miazinoapte. Acum stau goi, cu ramurile ridicate la cer a rugiciune, amintindu-gi glasul vesel al pdsdrelelor qi zumzetul albinelor care, prin colinda lor, le-au sporit rodul. $i copiii s-au intAlnit cu Toamna. Ea a apdrut acolo unde a vdzut fundife, ghiozdane, ochi zglobii gi ndsucuri in vAnt. S-a apropiat, ne-a m6ngAiat Ei ne-a indreptat pa$ii spre gcoal6, unde, in poartil, ne agtepta noul an gcolar.

tp ://

Acum stim in binci, atenfi la lectii, dar, cdteodatii, tragem cu ochiul pe fereastra unde toamna igi impletegte p5rul printre ramurile dezgolite ale copacilor. Toamna este anotimpul in care natura se schimbd in basm. Noi, cei mici, incepem si o descoperim gi sI o

ht

iubim pentru frumuselile

"-,.",t@.:.-

:.

qi

bogiliile ei. Curt Adina, cls.

-

.fu's,*-.

t.-t

a

V-a A

*jW


yfii"rELurELE

Ghici, cine a venit?

* L$n

dialcs rr*o

(De

Iati toamna a venit

du

'-.-

.ro

RAPSODBB DT T@AMNA

vorbl eu Toamna)

Cu mantra colorati

H-f

in livadd, peste noapte,

1S+

Fructele le-a copt pe toate: Merele le-a rumenit,

Strugurii i-a aurit Toamni, bine ai venit!

-

in tot

la 8c -

Din grndini ca si culeagi Roada cea imbelqugatd

si aibi iarna toati.

ifi

trece prin ptrr. E de

c6, acum, vocea

ta este caldil/

d acum este wemea c6nd semenii ttri, oamenii, aduni roadele irnbelgugate; afllm se coc stnrgurii, cu boabe mari gi zemoase, merele rogii ca flernri gi cele "iqt"hrnicilor peste galbene ca aurul, gutuile ce vor strajui ferestrele din casa iarn6. Toate acestea vor fi slrAnse gi adiipostite pentm iarni. Da, Toamnd, dacd n-ai fi fu, eu nu m-a$ Fltea hrcura de toate fructele gi legumele hrdnitoare. - ME bucur cd ai inleles cit de important esSe ca eu si exist in viefile oamenilor. Dar acum trebuie sI mI gribesc: mai sunt o mulfime de copii care cre4 la fel ca tine, cd Toamna nu are decdt parf urate. - Ifi mulfumesc, dragl ToamnA, cd m-ai frcut sd-mi schimb pdrerea, ba chiar si te indrdgerc! - Cu multd plicerel R.Imas bu4 Ioana! - La revedere, Toamnd, am sprs gi am simlit cum o adiere de vAnt mi-a mAngiiat obrazul cublAn&fe. Multumltn gi fericitil, am inchis fereastra ugor. Acum sunt sigurd de un lucru: atunci cAnd vAntul va bate, cind soarele nu va mai avea atAta putere gi ploile vor cddea destul de des, voi zimbi. Voi gti ci Toamna este in preajma mea gi mi vede. $i poate, cine gtie, voi prrta cu ea Un dialog neobignuit. Copili, tuvezi numai pirfile mele rele, dar nu vezi

sc

oa

-

Toamni, pictor nevizut,

://

$i-ntr-o noapte ai pictat Un tablou srn n-am yis6f. Noi, cu to{ii, am ghicit: Toamna iardgi a venitl

ttp

pot vorbi prin fiecare pali de vAnt care si mtr vezi.

lnnoratii. Cum se face

Oamenii s-au pus pe keabd

Peste {ard ai trecut

ifi

ajuns ca fir si vrei

{iri indepirtate.

Hai, copii, haidef, qtrengari, Ci v-aqteaptd note mari. $coala si int6mpinafi, Lucruri noi si invifafi. $i in cdrp o sd gisifi Vii comori, dacd citifi.

-Dnga mea, dacd privegti cu atentie, ai sdvezi cI eu nu mi tnfitigez ce te inconjoard. Eu te pot privi prin fiecare frunze,prinfiecare strop

de ap5,

Unde febuie s-ajtrng6: Peste ziri nenumdrate,

Ca

vorbi?

ta

*

Zdvoiul s-a linigtit, Pisdrelele-au pornit In cilitoria lungi

.s

-

Dupi vara cilduroasd, Te-ai intors la noi voioasi.

Peste

Ia uite ce zi morocinoastr, mi-am zis eu arunc0nd o privire pe fereastrd. Parcd mai ieri era cald Si bine gi eu mtr zbenguiam fericitd in apa mIrii. $i acum, uite, iar trebuie s6-mi pun haine groase Ei si umblu zgribuliti pe afari! Ce mai! E clar. Avenit toamna! imi inAang indignarea Ei deschid larg fereastra ca str-mi aerisesc camera. Stau cu coatele sprijinite pe pervaz gi privesc inzare. * Bund dimineafa, Ioanal aud deodatd o voce adres0ndu-mi-se. UimitI, caut in jw cu ochii sd dau peste cineva care imi dtr binete. - Nu incerca sd md vezi, draga mea copild! N-ai sd reugegti. Eu sunt 'pretutindeni acum. Sunt Toamnal Buni diminea{a, Toamn6! reugesc eu sd rostesc cu timiditate, neuitdnd povefele mamei de a fi politicoasd. Dar unde egi 9i cum de poti

li.e

laratoat6. $i ghiduqe, peste noapte, A pictat frunzele toate.

co

Sd colinde

Botezatu Otilia Mihaela, absolventd a gcolii Nr. 8

t. di

x$*'

Mocanu Ioana Arian4 cls. a fV-a B


ffisrELurELE

Bun

gisit,

.ro

Un inceput de an qcolar, Cu cdrfi, caiete gi orar,

Cu clopo{elul zbuciumat, Ce iar la ore ne-a chemat.

scoarfa cafenie alte frunze igi iau

zborul, plutind sfios, tremurdtor,

du

Avem mai mult de invifat $i un alt an de terminat. Cu muncd gi cu sf,ndtate, Voioqi le-om termina pe toatel

cdtre ptrmAnt.

fierbinli. Insd, dupd nici o sdptdmAnd, reintrat in normal. Nimic nu ni se pare mai pl5cut decAt o noti mare qi nimic mai r5u decAt una mrcd. Dar nu e numai at6t.

viala

a

i.e

in sdmbete gi in duminici $i ln vizitele la bunici.

ol

nu le dd pace. Pentru ce? Pentru vara caldi gi vacanfa ce au trecut. Pentru zilele lipsite de gn:i Si pentru soarele arzdtot, gata sd topeasci pim6ntul cu razele lui

sfhrgit de siptdmAnd; sI vorbeqti despre sdptlmAna care tocmai a trecut, sd rdzi de gafele tale Ei ale celorlal{i qi s5-fi doreqti si te intorci in clasi la inceputul siptdm0nii viitoare. Iar sdmbdta, in liniqtea camerei, in timp ce-fi faci temele, reahzezi, pentru o clipd, cOt de mult ai vrea sd fii din nou acolo, alSturi de colegi. $i atunci arzide nerlbdare sdvinl ziuade luni gi sd mergi din nou la gcoali, mai vesel qi mai bun. Am observat ci fiecare zi de 15 septembrie,

Iar din vacan{a ce s-a dus, Ne-om aminti ce-avem de spus

Lela Cfltilina, cls. a IV-a B

sc

etenii gi profesorii a pus stipAnire pe toli, degi unii s-au mai intilnit qi cu c0teva zile inainte. Melancolia

fi

mai frumos ca, intr-o zi ploioasl de vineri, si mergi spre casd lmpreun[ cu colegii gi sd nu mai simli stropii mari de apd ce udd asfaltul: sd glumegti, s[ te simti bine 9i sd-]i faci planuri de Ce poate

care vine qi trece, mi invald sd mI matuizez. $coala este pista pe care ,,ateizez" dupl fiecare vacanfd in care mi-am fburit o lume de vis; este, de

a.

Dupi ceremonia de deschidere a anului gcolar, elevii s-au indreptat emolionali spre clase. Bucuria reintilnirii cu colegii, cu pri-

fiecare datd, un inceput! ...

VII-a

ct

Peteanu Rafaela, cls. a

G

a8

sss &ss sss ssu &ss sse sss s&s {egs ffiss

oa l

VINE

Vine toamna fluturAnd Ploi r6tbcitoare, PisErile, rAnd pe rAnd,

sc

PleacH dup5 soare.

M6ndre berze gi cocori,

://

Zvelte rAndunele Duc cu ele-n tainic zbor Dorurile mele.

ttp

Dragd barz6, eu, si gtii, Am si-ti apdr cuibul; Prim5vara, cdnd revii, E-nverzit porumbul.

R6ndunic5 dulce, a mea, Cu piept de mdtase, Peste iarnd !i-oi cAnta In lungi seri geroase! Vine toamna fluturAnd Ploi rdticitoare,

Pisirile, r6nd pe r6nd, Pleac5 dupd soare..,

Tflrzianu Lavinia Mihaelao cls.

a

IV-a B

_ffi.

*'.t**ide1!ffi:rq4*


WsTELuTELE

.*g*wffies$$ #Ee neuitat

]J

ftfltr poze cu cele mai interesante locuri Ei am cumparat un sm'enir de la o tarabi cu obiecte de arlA populara Am ldsat in urmi aceasti midfica rezenalie naturald, plini de flori ocrotite prin lege gi am inceprt coborArea pe acelagi drum. La 5 kilometri de tunel - SURPRIZA: incercAnd si fotogafiem nigte cascade, am realizat cd nu aveam film in aparat. Ne-am intors, am cumplrat film de la tarabd gi am ref;icut toate serpentinele care coborau spre Sibu. .Am

.ro

O zi de

=sasasl +/X B!fri

du

fotografiile. Intdmplarea a devenit cel mai haz[u msmsnl sl zilei. Spre seard, ne-am intors acasi la bunici cu sufletele inclrcate de minuni{iile naturii. Lefa Maria-C[tilina, cls. a [V-a B

i.e

Intr-o dimineald de var6, pe cAnd ne aflam cu tofii la bunicii de la Piteqti, pdrinfii mi-au dat o veste minunati: ,,Vom merge la Bllea Lac!" M-am bucurat nespus de mult, fiindc5 imi doream acest lucru de cinci ani. Ne-am echipat cu haine subJiri gi groase gi am plecat.

sc

seaua Transf6gdrdqanul care este aflati la cea mai mare cu foarte multe curbe periculoase. De-a lungul traseului amvdzut ruinele cetdlii Poenari, construiti de Domnitorul Mad Jepeg 9i la care se poate ajunge urcAnd 1400 de trepte. Se spune cd acolo se ascundea voievodul cAnd nlvileau dugmanii in Jari. Dupd o bund bucat[ de drum, am ajuns la barajul Vidraru, de unde se poate urca la stafiria energeticianului. Acolo am admirat lacul nesfrrgit, verde ca smaraldul, gi bariera dintre etajul foioaselor gi cel al coniferelor. in urcug, ochii mi s-au opiit la poienile

ol

Drumul trecea prin Curtea-de-Argeg, chiar pe lAngd fosta Bisericd Domneasc[, aflat[ in restaurare, gi pe l6ng[ vestita mdnlstire. Am trecut prin sate pitoregti cu case imbitr0nite de lteme, dar gi cu case noi gi aritoase, ornate cu sculpturi populare. Cea mai interesanti parte a drumului a fost go-

O

vacanfi de vis

ct

a8

pline de corturi.

://

sc

oa l

La capltul lacului Vidraru se afl5 cabana Cumpina. Apropiindu-ne de golul alpin, am trecut pe l6ngi cabana Piscul Negru, loc unde inainte era o tabdri de sculpturi in lemn. Deodat5, de pe o culme a rdsdrit cabana Capra, prin fala cdreia trece rdul cu acelagi nume. Pe versanlii din vecinltate se zdreau spumele a dou[ cascade care se risfirau la bazd in evantai. De acolo treceai prin Cildarea Mieilor gi vedeai cerul Ardealului prin Fereastra Zmeilor. De la cabana Capra, mai erau 8 kilometri p6nd la lacul B6lea. Am trecut printr-un tunel sdpat in inima muntelui gi, iatd lacul! Situat la peste 2000 de metri altitudine, Lacul BAlea a rezaltat din topirea unui ghefar Are o adiincime de 11 metri, dar unii oameni spun ci nu i s-ar fi gdsit fundul. Chiar pe lac se afld cabana BAlea cea nou5, cea veche arzdnd cu cAtiva ani in urmd. Am rimas foarte impresionatd de frumuse{ea lacului ca o oglind:i albastrd, intunecatS, in care se reflectau

tp

versantul VAndtoarea lui Buteanu gi norii negri care vesteau ploaia. Ceala se ldsa incet peste fire, ca o plturd rece, gi era foarte frig. Am renunfat sd mai coborAm cu telecabina pinl la BAlea-Cascadi gi ne-am mulfumit sd admirdm in linigte

ht

a.

ini{ime din fari,

Anul acesta, colepf mei, doamna drngrnti si cu mine am fost in tabira de vard Tamrna. I fost tbane inrmos gi am vizitat multe cldciiri vechi si importante. Lna dinue e1e este Biserica Neagri din Bragov, care a fost ourruri a,.a datootd culorii ei (tenitrte in urrna unui rncendiu;. \lte doud clidiri importante au fost castelele Peles si Bran. Ghidul ne-a spus multe lucruri despre istoda lor, deqpre cei care le-au constmit gi despre oamenii care au locuit acolo. De asemene4 arn mers in e:plorare, in fiecare zi, pnn pddurea care se afla lingi noi. Tabd.ta noastrd era .;izitati. aproape in fiecare seard de un mare urs brun, iar noi obrsnuiam sd ne stringem

in iunrl

pubelelor de gunoi peritru aJ pori. In fiecare seard, sub lum:na lunii, ne duceam la discoteci gi em foarte frumos, in qpecial cind ploua si-i puteam vedea pe cei din junrl nostm in lumina fi.rlgerelor. In timpul zilei obignuiam si iegim afari cu o pdturi pe care jucam c[rp, Monopoly sau ascultam muzicd,. Nu aveam telesizor, a,sa cd ne petreceam ziua stAnd de vorbi, ceea ce era foarte plicug deoarece nu ne plictiseam niciodati. Adevdn:l este cd r.neod ne mai gi certam, dar ne impdcam repede. A fost o expeden;I foarte fnrmoa,sd pe care sper si o fepet vara, viitoare. Peteanu Rafaela. cls. a VII-a G ;E*;E'#


ffi

ffiSTELUTELE

r

@ wAGAffiTA @H TEuHTAT ".3rue4 ",+* .a

D

e cAnd eram micd, pentru mine vara gi mai apoi vacanla mare au insemnat lungi plimbdri prin {ard. Mereu vizitim alte locuri, alte regiuni, astfel cd, in c6|iva ani, sper sd

nu mai r5mAni nici un col{igor al tdrii noastre, pe care sd

MSnistirea Vorone!

du co

li.e

Mindstirile Moldovita qi Sucevi{a

oa

la

8c

ta

.s

in vacanla din vara aceasta, traseul a inceput cu traversarea munlilor Fdgdrag. Din pdcate, insi, vremea nu a linut cu noi gi a fost cea{i, asfel c5, atunci cend am ajuns pe creste, nu am reugit sd admirdm cascada gi lacul BAlea. Am plecat in Bucovina, unde am vizitat minlstirile: Gura Humorului, Sucevifa, Moldovifa, Vorone|, Agapia gi Putna. A fost una din cele mai frumoase cdldtorii din cdte am frcut eu pAni acum gi toate locurile au fost deosebite, fiecare fascinAnd prin unicitatea gi frumuselile sale. AE dori sd mI opresc doar asupra cAtorva amlnunte care mi-au atras atenlia in mod deosebit. Astfel, la Ministirea Cozia m-a fascinat faptul cd lampadarul, crucea de la altar cdt gi broderiile de pe perdelule erau lucrate din aur, iar, in luminabecurilor aprinse, lampadad semdna cu un bulgdre desprins din soare. Mlnlstirea Humorului are o construc{ie mai deosebitl de cea a celorlalte mdndstiri din zonl. La mdndstirile Sucevifa, Moldovila gi Voronef m-au atras mai ales picturile de pe peretii exteriori. Am aflat cI Mdnlstirea Vorone{ n-a putut fi restauratd niciodatS la exterior, din cauzi cd nu se cunoa$te secretul unei anumite vopsele - numitS,,Albastru de Vorone}" -, a cdrei nuanfl nu poate fr redath. Picturile de pe pere{ii mdndstirilor infi{igeazd elemente fantastice, dar qi reprezentdri ale unor intAmpldri strSvechi sau elemente biblice.

.ro

nu-l fi cunoscut.

Undeva, in nordul Bucovinei, un colligor uitat de lume gi de trecerea veacurilor mi-a rdmas ca o amintire dragd.

:// sc

Aici se afld Ministirea Agapia, unde ai putea spune ci s-au intAlnit, ca sI meargd impreund in lume. armonia gi pacea. In acest loc, florile sunt parcd mai imbujorate qi mai vesele. infrumuseldnd grddina mlndstirii. Frunzele strllucesc in lumina soarelui ca nigte smaralde, iar chiliile mici, impodobite foarte frumos, intregesc aspectul pldcut al mdndstirii. AdmirAnd acest tablou, sim{i cum te inviluie un sentiment de pace sufleteascd.

ht tp

Putna, mlnistirea cea mai nordici a Moldovei, dar gi cea mai grandioasd gi de o valoare istorici inestimabild, seamdnd cu un mic palat inchinat lui Dumnezeu. Cuvintele sunt prea sdrace pentru a o putea descrie...

Casa lui L Creangd din Humuleqti

Foarte impresionantl a fost vizita

in Humulegti, la

casa marelui povestitor Ion CreangS. incl de c0nd am citit prima oard volumul ,,Amintiri din copil5rie", modul deosebit in care povestitod a descris meleagurile natale atrezrt in mine dorinla de a le cunoa$te. Am stat lAngi cdminul lui

Nic5, am atins stAlpul hornului de care mama lui lega ,,o gfard cu motocei la capit, de crlpau mA{ele juc0ndu-se cu ei", ,,prichiciul vetrei cel jumulit de care md {ineam c6nd am inceput a merge cop6cel", ,,cuptiorul ,, unde se ascundea cAnd se juca, oalele pe care obignuia s[ le ,,sm6nt0neasci". Pe mdsuti era ceaslowl din care povestitorul a deprins tainele cititului.

,,$i, Doamne, frumos era pe atunci..." cum

spune

vI

spun cd frumos este gi acum, un frumos care te impinge la visare, mai ales dupi ce ai citit gi trdit, Creangf,, dar eu

aldturi de autor, frumoasele ,,Amintiri din copil6rie". Casa nu este foarte inaltS, cu prispd in faf5, formatd din doud odii nu prea spalioase, mobilate intr-un stil specific caselor {drdnegti din zoni, in vremea in care a trlit scriitorul. Am stat mai mult de o jumltate de or5 pe un scdunel gi am admirat fiecare obiect din jur. Mi s-au p5rut pe cAt de unice tot atAt de incdrcate de amintiri. Amintirile acestea vor diinui atAt cAt va diinui opera scriitorului qi se vor regdsi mereu in sufl etele copiilo r, in zbur dblnicia jocului lor. Sunt multe lucruri despre care a$ putea sd scriu, dar, pe cAteva le las pentru altddatL, invitAndu-vtr sd vedeli frumusefile fdrii noastre. Cioc6rlan Alecsandra, cls. a IV-a E

r:,..... .

..:.

5


o

,,E

mici Yacanta mare!"

ACnrrt

clopolelului anun$ incheierea ultimei zile de ScoalS, o bucurie inrens5 ce ne inv5luie parci pe tofr, incepem sE ne facem planuri minunate pentru vacan$. Zilele insorite de varS ne cheami la joac5, marea-nvolbuntii gi nisipul fierbinte ne imbie la plaj5, iar muntele, cu rScoarea gi aerul curat, ne adenenegte tot mai mult. gSlSgiogi, cu

.ro

iij-: 46 avut o vacanS grozavS. Am mers la bunici, am fost cu p5rinlii la munte, am fost in taHn $uncuiug din judelul Bihor. Frumusetea acelor locuri mi-a lSsat amintiri de neuitat, Nu gtiu cind au trecut zilele, cdnd au trecut lunile, ll

SCt.rut

clopotelului

nea anunpt c5 incepe un nou an

gcolar,

du

Bucuros c5 m-am rein6lnit cu prietenii gi colegii, am inceput s5 dep5n amintiri, glume... gi am rirnas cu noshlgia zilelor de vacantS, insorite gi c5lduroase. Acum, cind s-a terminat, suntem toti de pirere cE ,,E micS vacanta mare!"

i.e

Suvejeanu Thomas, cls. a IV-a B

ol

Nostalgia dupi un col! din naturi

sc

tn aceastd vacanld am fost ln tabdrl la BuEteni. Am fost caza[ila vila,,St6nca", dar timpul frumos gi frumusefea imprejurimilor ne-au finut mai mult pe afarl,indrume{ii sau la joac5.

Cel mai mult mi-a pldcut drumefia la

rea tabloului. Pirea cd este o picturd, dar eram in mijlocul unui colf de naturd viu qi

Din tainele unor insule

;

in general, insulele sunt locuri deosebit de frumoase gi atrdgitoare, dar pe Oceanul Planetar sunt nenumdrate insule care ascund uimitoare curiozit{i. Asfel, nu demult, un cdlitor englez a ajuns pe o insuli de corali numiti Fregat, aflati in Oceanul Indian. Lipsitd de vegetafie, insula pdrea moartl gi, din aceasti cauz6, era ocoliti chiar gi de pdslri. Doar nenumirate vizuini, aseminEtoare cu cele ale iepurilor, permiteau si se creadi ci insula este totu$i locuitS. Curios, dar precaut, cildtorul innoptat ln barcd, l0ngd mal. in timpul nop{ii, a fost trezit de un scheunat teribil: mii de pisici, uniceleviefuitoare ale insulei fupa cum avea sd constate se lndeletniceau cu pescuitul in timpul re-

8c

impresionant. Curenlii de aer aduceau stropi apl rece pe obrajii nogtri. Am frcut gi fotografii. Acum doar ele ne mai amintesc de acel colf din naturd, umplAndu-ne de nostal-

ta .

cascada ,,Urlitoarea". Drumul a fost anevoios, dar a meritat. Peisajul era splendid - te fdcea si visezi. Cascada contribuia la intregi-

de

gie.

al a

Tffrzianu Lavinia-Mihaela, cls. a fV-a B

Vacanfa mare

I

co

Scumpa mea vacant5 mare Olecat iar la plimbare In zbor lin de r6ndunele $i-a luat visele mele.

//s

tp :

ht

DUS unele calcule, aproximative, pe insulS trdiesc a*dzi in jur de 10 000 de pisici. Probabil cI strlmogii lor au ajuns aici de pe un vas naufragiat.

#

O ,,adevdrati insulS a pasirilor'' se afl5 pe Lacul Cinai- in China. 6rs t lungime de 2 lcn gi este populatd de cele mai felurite specii de pasdri cil6toare. Cuiburile lor sunt atit de aproape unul de alnrl. incit o privire panoramicd asupra insulei ifi lasd impresia unui origiml gi pitoresc or6gel.

Pe undele 96ndului,

Ciocirlan Alecsandra, cls. a IV-a B

-

tn Lacul Aral se afl6 o insul5 ce poarti denumirea de ,,Barsa-Kelmes", cuvinte cale, in limba cazahi. inseamn5,,pleci gi nu te mai intorci". Localnicii i-au dat acest nume pentru ci, in timpuri indeplrtate, cei ce se duceau iarna pe patine pdnn pe acea$n insuld riscau sd rlmdnd acolo, deoarece in ,JvIarea contrastelor' (aSa cum se mai numege Lacul Aral) dezgheful vine extrem de repede qi pe neagte$ate.

$tie cE e a5teptatS, Dar se lasi mult rugatS.

Trece-aproape-un an de zile PAnd cAnd din nou ea vine.

flu-\Tlui.

I

Pe aripile vAntului,

Face ocoluri, se sucegte, Se duce gi se-nvArtegte,

-

Croitoru Raluca. cls.

a

VII-a G


ffi

#STELUTELE

v!r!111.**..-.1 Acad. constantit ct@RAGA'

8'S

ffi*o@sffif&M@ Nold'. in penoada 22

Ia;i ,,Tabdra nalionald

-

Ciic '.&fA -Anul I.L g;{i',i

28 iutie 2002, a avut loc la

de reviste Scolare" ,,Anu|2002

CarugfuIc", aflat la a VIII-a edilie. Aici s-au tntdlnit reprezentanli ;.'r€il, gcolare premiate la nivel nalional, unde

ai redacliilor revistelor

Scoala noastrd a fost reprezentatd de elevele Coina Marian (cls. a ITII-a B) qi Alina Ionescu (cls. a WI-a A), ca urmare a oblinerii

NI PLOJYIA .,,,.i

',twitU' **x ,.' r,' fcr;/r I Coih&. . . P.ri*b

.fif€rurlr€,5e;" ' C.atttot+ felvt-;frrt

.ro

,,Premiului de Excelmld" pe lard.

du

t.fu,7.

li.e

M-am simlit un adevdrat mic reporter printre narii scriitori ieSeni. Int6lnirea cu Cassian Maria Spiridon, poetredactor la revista ,,Timpul", Valeria Stancu, scriitordirector adjunct la revista ,,Dacia literartr", Lucian Vasiliu, poet, Cornelia Leonte, scriitor, Liviu Apetrioarei,Wozator, a fost beneficd prin schimbul de experienfi asupra tehnicilor

de redactie.

la Iagi, locul in care urma s5 ne impdrtdgim experientele, sI aflim gi sd invdfdm mai multe despre tainele scrisului. Drumul a fost foarte obositor gi, cdldtorind toatd noaptea, nu am vdztfi dec0t locurile luminate de felinarele din gdri.La destinalie, am fost primili de o ploaie torenliald, care nu ne-a impiedicat si ne desfrgurlm activit5jile. sd ajung

concursului de creatie ,,Anul 2002 *Anul I.L. Caragiale", aldturi de elaborareaunei reviste ataberei -CIklC 2002 -gi a foii zilnice - PULS 2002 - cu participarea celor mai bune articole ale redactorilor din tablri. Eforturile noastre au fost incununate de apari{ia in revista taberei a articolului ,,Panoramd Ciricdreand" gi a poeziei ,,Cetatea Neamlalui", in foaia PULS 2002. Momentele de intens[ creativitate, ce at caraclertzat intreaga perioadi, au fost completate de organizarea expozifiei permanente a revistelor gcolare, care ne-a adusbucuria ca revista noastr6, Stelulele $colii, sd fie apreciati in rnd deosebit de reporterii televiziunii Iagi 9i si fie luat5 pentru prezentare. De asemenea, s-au purtat discutii profesori elevi, s-au prezentat revistele fiecdrui judef gi s-au organizat excursii foarte frumoase. Vizitarea Iagului - a$ezat pe amfiteatrul format de Eapte coline, ne-a oferit posibilitatea sd admirdm cdteva dintre monumentele de arti -,,Palatul Culturii", ,,Casa Dosoftei", ,,Teatrul V. Alecsandri", ,,Bojdeuca lui I. Creang5", ,,Parcul Copou" cu teiul lui Eminescu gi muzeul inchinat poetului, ,,Casa Pogor", vestita,,Mdnlstire Golia", ,,Biserica Trei Ierarhi", ,,Mitropolia" - unde se odihnesc moagtele Cuvioasei Sfinta Paraschiva qi ,,Casa Memoriald" a celui ce a pictat natura in cuvinte MIHAIL SADOVEANU. Toate acestea ne-au confirmat spusele marelui scriitor: ,,IaSul a rdmas un tnuzeu al amintirilor.". O excursie frumoasd gi interesantl a fost gi vizitarca palatului lui Al.LCuza, de la Ruginoasa, oragul Tg. Neam{, ,,Cetatea Neamfului" gi mdnistirile Agapia, pictat[ de N.

:// sc

oa

la

8c

ta

Am agteptat cu nerdbdare

de redactare gi tehnoredactarc, de multiplicare 9i difuzare a materialului publicat, prin lucrurile interesante allate despre viala gi activitatea acestor oameni. S-au purtat discufii despre viala redacliilor gcolare intre elevi, profesori gi scriitori, am primit autogtafe. Zilele urmltoare au awt ca punct central desfrqurarea

.s

in aceastl tabdrd, reprezentdnd colectiwl

co

DupI locul I cAgtigat la faza pe jude{, cAnd intregul colectiv de redactie al revistei noastre a trdit emo{ii deosebite, am fost nespus de fericitd la vestea, adusd de doamna profe' soard Boboc Florica, coordonatoarea revistei, ci suntem laureali ai Concursului Nafional al revistelor gcolare 9i am primit ca premiu o tabdrd la Ciric, lingd Iagi. Bucuria a fost gi mai mare cind am aflat cI eu gi Alina Ionescu vom merge

Prima zi a inceput cu deschiderea: in sala de festivit6]i literaturi romene, Casa Pogor, am f[cut cunogtinld cu organizatoii gi cu colegii din celelaltejudefe. Ne-a fost frcut cunoscut programul taberei, ni s-au inmAnat diplomele de laureali ai Concursului nafional al revistelor Scolare, amfost felicitali pentru frumoasele noastre reviste gi ni s-a propus o disculie despre tainele scrisului. A doua zi, a avrt loc intAlnirea cu scriitorii reprezentdnd revistele ,,Cronica", ,,Convorbiri literare", ,,Dacia literard.,,Poezia" gi,,Timpul".

ht tp

a Muzeului

-

-

-

Grigorescu, unde este inmormAntatd Veronica Micle, 9i Vlratic - unice prin frumuse{ea lor. @ffii+

r:-.-:!,

"*:"rr+i-j'l,-'r:


&STELUTELE

mARl scRllroRl B altagul ", nu' in stare si dea mdsma

Vitoria Lipan, protagonista romanului,,

miti

qi un ,,Hamlet feminin", este artei sadoveniene.

.ro

Pornind de la motivul baladei populare ,,Miori!a", scriitorul nareazimodul in care sotia celui ucis reugegte si descopere crima gi pe ucigagi Ei sd rdzbune moartea celui drag. Romanul pare a fi o replici la balada ln care ciobanul agteapti cu calm gi linigte moartea virtuali. Vitoria este o fiintd energic6, dotatd cu inteligen{i excepfional5, cu un spiritjusti{ionar care nu-gi afl5 linigtea sufleteasci decdt in implinirea dreptnfii 9i in pedepsirea intransigentf a rdu' fdcdtorilor.

i.e

du

Se pot oferi gi alte exemple de opere memorabile ca ,,Hanul Anculei" sau ,,Ostrovul lupilor",ln care este descris peisajul stepei dobrogene, cu o lume pestri{5 nu numai sub raport etnic, ci qi moral. Mihail Sadoveanu este, ln acelagi timp, un inspirat cdntiref al naturii ln intreaga ei varietate, originalitate 9i splendoare, in c6rfi de o poezie unicd: ,,lara de dincolo de iegurd",,,impdrdfia apelor" sau,,Valea Frumoasei ", care darurile unei observalii pitrunz[toare se lmpletesc cu o capacitate senzoriald, vizaal6, dar, mai ales, acustici, de o poezie gi o expresivitate unicd. Suiitor de naturd clasicd, se remarcd prin senindtatea concepliei despre viala pornitn dintr-o intelepciune'milenari. Artist incomparabil, atent la spectacolul naturii ca 5i al pasiunilor omenegti, observator al universului fizic Ai al celui moral, cAnttrre! al celui mai bogat univers uman Ei al celui mai intins timp istoric din literatura romAnd, precum qi creator al unui stil de o desivdrqiti individualitate, M. Sadoveanu ilustreaztr in proz6, ca;i Eminescu in poezie' Enescu in muzictr, Brdncugi ln sculpturd, dimensiunile gi adAncimea capacitdfii creatoare a poporului romAn.

ol

a.

Mihail Sadoveanu, figurd proeminenti a literaturii ro' mdne a secolului al )C(-lea, a vilzut lumina zilei pe 5 septembrie 1880, la Pagcani gi a murit ?nzi:a de 19 octombrie

sc

Mihail Sadoveanu

1961.

ct

Fiu al unui intelectual cobordtor din Oltenia gi al unei fiice de rdzepi din Vergeni, urmeazl gcoala primard in oragul natal. Gimnaziul ll urmeazi la Filticeni, liceul la lagi, iar la

a8

Bucurepti studiazi dreptul. incep6nd cu anul 1904, cdnd publici patru c[rfi:,, Povestiri", ,,$oimii", ,,CrdSma lui moS Precu" gi ,,Dureri", timp

al

de peste o jumdtate de veac, Mihail Sadoveanu publici peste o sutii de volume, Opera sa este o adevirati epopee a poporului romdn, in ipostazele sale fundamentale. Prin romanele istorice, ptoza' torul zuglive;te epoci vechi, cum se intAmpld in,,Creanga de

aur",

sav perioada marelui domnitor $tefan cel Mare

,,Fralii Jderi" care are ca erou princrpal un tAnir

in

ogtean, spre

Ionuf Jder, un fel de D'Artagnan moldovean, ilustrind"

co

deosebire de celebrul erou al lui Dumas, un spor de puritate 9i poezie. Mihail Sadoveanu este considerat, pe buni dreptate, crea'

:// s

Este, de asemenea, evocatorul cel mai fecund al t0rgului

de provincie monoton, uniformizat, cu orizonturi limitate' Pentru aceastii teml menfionez doar ,,Locul unde nu s'a in,,insemndrile lui Neculai Manea"' in opozilie cu tArgul, apare peisajul viguros gi de o frumuseJe mirifici al satului Ei al naturii, unde igi duc existenta sau

ht

tp

oameni integri 9i dArji, adeseori dotafi cu disponibilitlfi de inteligen|i gi sensibilitate superioare, care sugereazd ceva din bog6lia gi diversitatea psihologici gi morald a acestui univers uman frr[ termen de comparafie in literatura rom0n6.

Prof. Eugenia Olteanu

,,?rtuncle m'ar ptrta valurilevielii, &mneuvoastrd Sfili cd md tntorc aiei cLia eum alhiaa, dupd ce explareazd cdmpia 6i cetal, se *iltwee fu roial sdrr.,t&td de eat'e wt ptxtte trdi. ,\ddcll{r*iesc ed Si popasul nteu din *n'i.d, cel deJinitit', tat aici tafr. " {l{, Sad*r,earrf

,,tl are rarrlrsnrul *mi Balaac 5i melancalia unui raman.tic, rnedilalia asprrd * lai A;titwn ()ostin, volupttttea senaodald a uruti Rlrhelars. 8 precis ca an pictor tlamanel Si ineftbil ett iln musi' eian, conl:etnplator elfrum*seli/or /unritigi n aturulist plin de aso* craffi ,ri disocialii asilpttt ptoee#ului biologit:, ttn u'ealar de al' masfard, utt &ffilist al st$Ietelor impenetrahile, al psihologiei pa' bwale 6i al patalogixi sadle, utt drcmatvtg in prazd tneanl*t ' ' " ,

(#. {dline.tcu)

tonrl romanului istoric romAnesc,

tdmplat nimic"

lr

,,&t to&mna enutai 1930, Nfihail Sadoveanu, care fmplinea ani, em sdrhdlorit de ktcietateu scriitotilor rBmdni. A rrarhil ofane:i ,Ii Lrpir .Relreat u, rele,vdnd nwrea Si coplegitaarea

.f*

cle

ttrtiudcre a aperei, praductittitr;tea proaatorului rcre pd:nd la 5$ tle *ni dddase la htmind 50 de polume: r<A incerea sd med {ausi * , arfi ca crpera lni Sac/ov wrnt+ .''rastea cu adwiralievorbitad Sd nefie apr s.rtt iunina". .rsu trec ,c.{ Iaaal nerul ,pi cdnd ai ingdrluit sd repetdtt !."" I caea te sptffiee Rebreara fu lnchitlerca ai,&nfil,tui srir.' ,,.Sd md ierl,afi daed amfost prea lung, dar des' pre Sadove*t'tn n& sep(x/(d l'r.rhi pe scttrt" ' (fan Sintug)

9


WsTELuTELE

Gasa memoriali

.ro

,Mihail Sadoveanut

cuM voRBlM, cuM SGRIEM?

du

Reguli de scnere

1. Atunci cind intervine o enumerare, nofina gramaticali in mod firesc, repetarea zrticolului nehotirit sau a a{ticolului posesiv inaintea fiecirui temen al enumeririi. In limba vorbiti existi tendinp grepiti de a omite articolul dinaintea ternenilor coordonali, ajungindu*e astfel la formuldri cu ,J-aptdn impotriua nintianii, neinlekgerii Si ditcordiei.", ,,|-aa alespentraprvnii niste caiete, cdrTi Sijocui.", in loc de: ,,Luptdn inpotriua nincianii, a neinlelegeii Si a dismrdiei.", ,,|-au ales peutru

pere. Amintim doar cAteva: ,,HanuAnculei", ,,Zodia Can-

cerului", ,,Baltagul", ,,Creanga de aur", ,,Frafti Jderi",

Sadoveanu.

sc

oa

,,Iluzia Si visul sunt la temelia sufletului nostru. \'u pentru cd amJi mai nobili decdt alpi, Si nici nu Stiu dacd asta poate fi laudd. Darfindcd suntem un produs al acestui pdmdnt Si al acestei clime qi ne aliniem ldngd flora Si fauna ce ne impresoard. Intre contraste Si iluzii de-o clipd, acest neam s-a diferenliat a$q cum este. intre aspirapi gi nddejdi, el std cu tnsuqirile gi scdderile lui, Si mi-i drag a;a, ca o primdvard, ca o tnflorire albd de iarnd, ca o taind a singurdtdlilor de

sus.

" (M. Sadoveanu)

://

Ivanciu Mdlina, cls. a VII-a B

ht tp

;\'e-trxi prrr;i*s ta trin elee.*sfr! i*Sr"tr:'i! .sri r:l.::l'lr; c'ifiroril*i' ${ryt}'/ p$}t}'dtc $Jd} I*rol m*ri pvsttn*lititli *le iiterrfairi ir*rurilte', r*riyerrrale ht di{'trite luni ale" ts*ufui. i..,t rulutclr, ill nc<rsl./irl, lrr oniag:lr ltinu*writ*l l?t!nlt,* t:.ztrtriilug.kt iut a.n:n;4lr.r**/ri &r tut i r'r:t'st I :o t i't t t t I t u i i i tt nft i, t cs I r, t

l0

nigtejocai."

co

la 8c

Gala Galaction, D.D. Pltragcu $i a41i. Muzeul pdstreazd pentru eternitate manuscrise, prime edifii, fotografii, obiecte de uz personal (cum ar fi p'ildria, lavaliera, etc.) gi casnic, lucriri de art[, unelte de vdndtoare gi pescuit, inlesnind vizitatorului cunoagterea gi din alte unghiuri Ei perspective a personalitilii lui Mihail

cdrpi Si

2.int-o propozilie in care substantir,rrl este multiplu, substantivele care alcituiesc subiecftrl sunt fie toate articulate, fte toate nearticulate, dupl imprejurare. tn nici vn c z, nu vor fi intrebuinlate unul articulat, iar altut nearticulat. Corect

Elevii, pfuinlri gi profesorii au mers la spectacol.

Gregit Elev4 pirinF 9i profesori au me$ la spectacol.

ta

,,fara de dincolo de negurd". Mulli prieteni, mai ales scriitori, l-auvizitat pe Mihail Sadoveanu in Casa de al Copou: George TopArceanu, Otilia Cazimir, Sergiu Celibidache, Ionel Teodoreanu,

prunii niste caiete, niE;te

.s

La 6 noiembrie 1980, cu prilejul sdrbitoririi a 100 de ani de la nagterea marelui scriitor, s-a inaugurat, in ,,Casa cu turn" de la Copou, Muzeul ,,Mihail Sadoveanu". Clddirea fusese construit[ in anul 1842 de Mihail Kogilniceanu, iar hazardul a voit ca in anii 1916-1918 sI fie gizdait aici, ca refugiat, George Enescu.. Perioada 1918 - 1936, cdl a locuit aici, in acest colf de rai, familia Sadoveanu a fost una din cele mai fecunde ale crealiei sadoveniene, fiind elaborate in acest rlstimp nu mai pufin de 35 de volume, multe dintre ele capodo-

li.e

cere,

Prof. Eugenia Olteanu

Gomicul de situatie!!... - Poetul antic Homer era orb. Ia si vedem dacdali fost alenfi: - Florine, ce cusur avea Homer? - Era poet, domnulel - lJnde a fost semnatd proclama{ia delzlaz? - In josul paginii, doamni profesoar5. - Ce-au ficut strdmogii nogtri dupd ce au trecut Dunirea? - $i-au uscat hainele! - De ce spunem limba materni gi nu limba paternS? - Pentru ci acasl mama este cea care vorbegte cel mai mult, rlspunde elel'ul.

- Ce este un arbore genealogic, Costele? - Un arbore pe ramurile cdruia sunt agd\ati strdmogii, doamnd invi{Stoarel

t

Redtc{irr

Tinase Cristina, cls. a VI-a B


frstewTELE d

Sfaturi pentru

pirinti

du

pe

r Intervenili ori de cite ori este nevoie in orientarea coPilului dumneavoastrd!

,

1. 2. 3. 4.

Fiti la curent cu problemele lui!

, Ajutati-l zilnicl r Mentineti permanent legdtura cu gcoalal

5.

, Vegheati sd nu-i lipseasc5 nimic!

6.

r Ajutali-l si capete incredere in

7.

el!

r

Nu dramatizatiegecurib gi ajuta$i-l sd le depSgeascS!

f.

* Interesali-vd de ce se int6mpl6 la gcoald gi ce teme are de ficut,

r

Nu agteptatisd fie prea tdziu pentru a reactiona!

t tngrijifi-v5 de sbndtatea

muncS?

10. Vd indemnali copilul

optime pentru o dezvoltare armonioasd' de rezultatele gcolaie ale copilului dumneavoastri. ti asigurafi, totuEi, cAteva din condifiile esenfiale ale igienei gi muncii intelec-

in privinta televizo-

Dac[ aveti intre 6 qi 8 puncte, sunteti preocupat mai mult

' Amenajati copilului dumneavoastrd un colt linigtit unde sd

tuale.

poati lucra!

Dacd aveli sub 6 puncte, mai reflectafi dacd exigentele dumneavoastrd sunt in concordanli cu cerinlele micilor

+ Controlati carnetul de note pentru a-i putea urmdri situalia la

tp ://

sd facd sport?

Acordali-vd cAte I punct pentru fiecare rispuns DA la intreb[rile I,2,3, 5, 7 gi 10 gi pentru fiecare rdspuns NU la intreb[rile 4,6,8 9i 9, apoi face]i totalul. Dac[ aveli intre 6 gi 10 puncte, vi cunoaqtefi copilul; vd preocupl formarea lui 9i ii asigurali condifii

sc

rului!

oa

gi de I dumneavoastrd odihna copilului

, Fili drastic

(ceaiuri, cafea, duguri, medicamente) pentru mdrirea randamentului intelectual? Obiqnuili si discutali cu medicul problemele randamentului intelectual qi ale sindtifii copilului dumneavoastri? SunteJi sigur ci fiul/fiica dumneavoastrl vd spune intotdeauna ade' virul in ceea ce privegte starea sdn[t[fii sale? Acceptali ideea cd fiecare ldnlr arc o anumiti capacitate intelectual5 gi ci efortul continuu duce la surmenajul gi uzura organismului? Suntefi de acord ca fiuVfiica dumneavoastri sd-gi reduc[, in timpul examenelor, tezelor, programul celor opt ore de somn pentru a cdgtiga c0teva ore de studiu in Plus? in cadrul unei perioade in care copilul dumneavoastrd obfine rezultate nesatisfrcdtoare, il obligafi si-gi prelungeascd programul de

la 8c

t Organizati-i timpul liber, astfel incdt sd se bucure de el fir5 sd neglijeze studiul!

$tifi cAte ore folosegte copilul dumneavoastrb pentru studiu? Urmnrifi dacd respecti cele trei mese zilnice? Cunoagtefi semnele oboselii in munca intelectuali? Folosegte el (cu aprobarea dumneavoasfid) anumite stimulente

ta

8.

li.e

R5spundeti la intrebSrile de maijos, cu toat5 obiectivitatea, prin DA sau NU gi veti avea numai de cAgtigat:

co

drumul anevoios al cunoaqterii, iatii c6teva sfaturi utile, pe care e bine sd le urmafi!

.s

vor da imboldul si progteseze

.ro

imbrdcat ln haine noi din cap pinS-n picioare, cu ghiozdanul bur' duqit in spate, copilul se aga![ de bralul pdrintelui, sau al bunicului speriat de marea aventuri care il a9teapt6. $i, pentru ci numai afecfiu' nea gi atenlia noastri, a dascdlilor gi a pdrinfilor $i bunicilor la un loc ii

gcolari.

invdgdturS!

r Consultati periodic cadrele

didactice care se ocupd de educatia lui gcolard gi urmali-le

ht

sfatul!

V[ sugeriim s[ mai citifi o dal[ intrebiirile la care rlspunsurile nu primit puncte gi sii meditafi asupra celor mai bune modalitdfi prin care s[ asigurati copilului dumneavoastrd condifiile unui randament au

maxim,

flrfl

a-l surmena. Redac{ia

ffi

11


&*ELUTELE

R

dk

T ffiil

ffi

&

Bucuregli.

1903, mai 3. Este ridicat la rangul de profesor titular de geometrie analitici gi trigonometrie sfericd la Facultatea de $tiinte din Bucuregti. 1905. Membru in Consiliul permanent al Ministerului Instruc{iunii, in care rimdne, cu mici intreruperi, pdnd la moarte. 1905, octombrie. Impreund cu G.G. Longinescu, fondeazd revista,,Natura", publica{ie pentru rdsp6ndirea

gtiinlei.

1906, aprilie 30. Este ales membru la Societdfii Politeh-

nice din Bucuregti.

1908. Delegat in Comisia Internafionali pentru

invifa-

ht tp

mAntul Matematicilor, instituiti de al IV-lea Congres Internalional al Matematicienilor, care a alut loc la Roma. Este ales preqedinte al Societllii de

$tiinfe din Bucuregti.

T2

du

li.e

co

{ional al Matematicii de la Toronto.

1926.line o serie de cwsuri la Paris (Sorbona) gi Bruxelles. 1927. Numit profesor suplinitor de analizd infinitezimali la

.s

ffi

Comitetul Societ5|ii Politehnice din Bucuregti. 1916. in timpul ocupafiei gennane, rdm6ne in Bucuregti ca delegat al Academiei Romdne. Tot atunci scrie Theorie des Reseaux, l9l9 -1923. Decan al Facultifii de $tiinle din Bucuregti. 1922 -1925. Vicepregedinte al Secfiunii $tiin(ifice a Academiei Romdne. 1924. Pregedintele secliunii de geometrie la Congresul Interna-

$coala Politehnicd Bucuregti. 1928 -1929. Vicepregedinte al Academiei RomAne. 1928 -1939. Profesor tihrlar al catedrei de analnd infinitezimald la $coala Politehnicd din Bucuregti, in locul lui David Emmanuel. 1929. impreund cu D, Pompeiu. editeazdrevista,,Mathematica". 1929 -7939. Secretar general al Academiei RomAne. 1930. Jine o noui serie de conferinfe la Sorbona. Este ales membru corespondent al Academiei de $tiinfe din Maryland. 1931-1939. Vicepregedinte al Societlfii Politehnice. 1932. Pregedintele Secfiei de Geometrie la Congresul Interna{ional de Matematici de laZnrjch. 1933. Membru al Societdfii de $tiinfe din Var;ovia.La29 noiembrie este sdrbltorit impreunl cu D. Pompeiu, cu prilejul implinirii a 60 de ani. 1934. Pregedintele Secliei de Geometrie la Congresul pentru inaintarea gtiinfelor din Bucuregti gi la Congresul Interbalcan din Atena. Doctor honoris causa al Universitdfii din Vargovia. Membru corespondent al Societdlii de $tiin{e din

ta

fffi r@

1909. in sesiunea din mai, este ales membru corespondent al Academrei Rom0ne. 1912. Participd la Congresul Internalional de Matematici de la Cambridge. 1913. La 15 mai este ales membru activ al Academiei RomAne, sectiunea gtiinfific[, in locul lui Spiru Haret. 1914. Membru in Cornitetul Internalional pentru Medalia qi Fundalia Henri Poincard, decembrie 15. Este ales membru in

8c

T

la

&

oa

ffiffi

1873. Niscut la Turnu Severin la 17 octombrie, fiul lui Radu Ji{eica, mecanic al vapoarele de protec}ie romAn5. 1885. Dup[ absolvirea a patru clase primare in oragul natal,urmeazd cursurile la Craiova. Din clasa a II-a. pb{ine bursa,,Eufrosin Poteca". 1892. Iqi trece examenul de bacalaureat gi intrd ca bursier la $coala Normali Superioard din Bucuregti, inscriindu-se gi la Facultatea de $tiin!e, sec{ia Matematici, unde are ca profesori de D. Emmanuel, Const. Gogu gi Spiru Haret. 1895. Iunie: Licenfiat in Matematici. Noiembrie 2: Intrlt in redacfia revistei,,Gazeta Matematici", unde rim6ne colaborator gi membru p0n[ la moarte. Numit profesor de matematici la Seminarul Nifon. 1896. Profesor suplinitor de matematioi la liceul din Galafi, unde nu func{ioneazd, deoarece pleacd la Paris pentru studii. 1896 -1899. Urmeazi cursurile de matematici la Sorbona gi Ecole Normale Superieure din Paris. 1897, iunie. iqi trece examenul de licen{i in matematici la Facultatea de $tiinfe din Paris, clasificat primul, in fa{a unei comisii compusl din Poincare, Andoyer, Darboux, cu certificate de astronomie, mecanicd rafionald,^calcul diferenfial gi integral. 1899, iunie 30. Igi ia doctoratul in matematici la Sorbona cuteza Sur les congruences cycliques et sur les systeme s tri plement conjugue s. 1899. Se intoarce in {ard gi, la 1 noiembrie, este numit suplinitor la Catedra de Calcul Diferen{ial gi Integral gi la Catedra de Geometrie Analiticd qi Trigonometrie Sferici de la Facultatea de $tiinfe din

:// sc

@

Profesorul GHEORGHE TITEICA - date biografice -

.ro

P

-

..,.

.l::r_

::

!.-=.'

1 -.

Liege.

1936.PrezidA Secfia de Geometrie a Congresului de la Oslo. 1937. line cursuri la Facultatea de $tiin{e din Roma gi Paris. 1939. Moare la 5 februarie.

,,$iretenia, gmecheria, minciuna, nu-gi au locul in demonstralia matematicd. Lumea matematicd este o lume ideald tn care domnegte o ordine gi frumusele cristalind. ASa se explicd (Gh. Ji{eica) sinceritatea Stiinlei matematice...

/"

prof. Lidia Vasilioglu s*g*l3r.a'i+.t


o -

â&#x201A;Ź&

- rispunsuri la problemele

din Nr.2

Marinarii

w,

S-a precizat ci masa era rotundil, deci esenfialul consttr in gdsirea acelei succesiuni de limbi care si satisfacl condifia dattr. Solufia este unicd gi imediati' incepem, de exemplu, cu afgana, vorbiti de Takar' El

vorbe$te gi birmana. Birmana mai estevorbitl de To-

&

Trei colege

w,

spuse filozofirlui:

ials6. Rezulti cd Doina era lmbr[cati

in

albastru,

deci Maria purta bluzi ealbenn. 2. Doina - rogie, Maria - albastr6, Ileana - galben6, ceea ce face ca ultimele doui propozifii sd fie adevdrate, iar prima falsi. Se mai pot da 6i alte so-

Paharul la

la obsenrafiac6l25 estejumdtatea hi 250: Problema revine la oblinerea unui solid av6nd volumul pe jumitate in raport cu un cilindru circular. Iatd solufia:

in pahar apd mai mult

de

jumitate.

Se

al

tncit

a8

suprafafa liberd a.apei si iting[ atat marginea superioarS, c0t gi marginea inferiolri. Planul suprafe{ei libere a apei este un plan orizontal care, din motive de simetrie, lmparte volumul paharului tn douS pdrfi egale' Una dintre ele este

pfinn cu aptr, deci am misurat 125 mil de ap6.

t-

Patru gi o barcl

co

n

ht

w

tp

w

Din datele problemei rezultd cI inbarctr intrl sau un om mare siu doi copii sau un copil 9i c6inele' Vom proceda in felul urmltor: doi copii traverseazl riul, unul rtrmAne pe malul opus, celSlalt se lntoarce, dupd care rAul este traversat de unchiul Anton, de eximplu. Acesta rimine pe malul oprrs 5i barca este adusfinapoi de copilul care traversase initial' Se repeti travJrsarea rautui de citre cei doi copii, dupi iare traverseazd al doilea adult, tatel. Acelagi procedeu este necesar pentru ca Rex s[ intregeasci grupul turistic. Deci, ln total sunt necesare 11 traversiri sim-

:// s

lin

ple.

i.e

foaie aAincd, pini mdine, cind imi vei spune o propoziye. Da{d" ea va fi adevirati, vei muri otrivit, iar dacd spune ceva fals, vei fi spinzurat'. Bincinleles, proPo"ei zilia'trebuie sI fie astfel aleasd incdt si putem .d3cide imediat dacd este adevdrlrt| sau falsd' O ptopozilie ca

iate:'te vei gandi

w

G

ffi

va ploua'" ,,Exact peste o suti de ani, lncepAnd de ryugr, logica' nu va fi-admisi - addugd califrrl care studiase Omar inclini capul, in sernn de inlelegtre, 9i se tetrase in tdcere. A doua zi, se prezentdllr' fayacalifirlui 9i spuse o

&

*uiti

w

6

ct

Se pleaotr de

line paharul astrel

si mori! Dar, pentru .c.d - Ai cdlcat legea 9i trebuie ii dau urmdtoarea posibili-

gtiinla ta este

S"dld 9i tdmase aga drumul lui Omar' didu zimbi care dupd 9i -i, Oate, ce propozi;ie a sPus Omar?

singud propozilie. Califul cdzt pe 'rtt

a.

lutii.

'

ol

Problema admite mai multe solufii' 1. Daci Ileana a fost lmbricati in rogu, atunci, in mod sigur, Maria nu a fost lmbricatii ln roqu, deci primelJdoui propozi{ii ar fi fost adwtrrate' iar ultima

Se pune

Califul Harun al Ragid i;i flcuse o gidind nespus de ftumoasd, la cate linea foatte mult. De fapt pnea atit de mult la aceasti gridi"a incdt ponrncise sI fie pedepsit cu moartea oricine va rupe o floate din ea' intr-o zi, ins6, intri 9i se plimbd pdn grddind Omat, filozoful pe care califrrl il preluia nespus de mult pentru adinca riiol"lepcinne. Cufundat i" ga"d*i 9i din neb6il gare de ,"^i6, b-.t *pt. o floare' Imediat caraulele de nespus intristd iuard 9i il duseri in fala califirlui, care se mult. Dat, crrrn nu putea cdlca legea datd, Harun al Ragid

sc

I

este

Filozoful

Vffi

vorbittr de Takir etc.

kor care, la rindul s[u, vorbegte 9i hindi' Hidi F

@

Probleme Propuse

.ro

W

du

Probleme distractive

Data

in ziuade 2 februarie 2002, data a putut fi notati sub forma prescutt^tl02.02.02. De cite oti intr-un secol avem posibili-tatea si intrebuinlim, pentru a marc^ data, ttei gru-

identice de cifte? $i in ce perioadd a secolului apare w, ie aceasti posibilitate?

W

â&#x201A;Źa

ffi w, w

w

&

O problem[ de geometrie fudttay cd nu putem construi un pitrat cu un numet impat de piese de formau

alcdt:uitddin gase pitrate cu latuta de 1.

Perle matematice! ,,un cerc este o linie rotundi, flrd unglriuri 9i inchisd, sd nu se vadi de unde incepg''l ,,Doui grame patalele definesc paralelogramul'"

pentru ca

zeto ,,Metrufeste un etalon de metal gt dat,incilzitla mitii." gmde gi ayzatlanivelul ,,Punchrl este o linie redusd la miflimum'" la ,,ftacglt. trebuie simplificate pentru a nu se aiunge

propotpi gastronomice."

l3


Lumina

Aristotel, cel mai mare filosof pi om

de ptiinli al hmn antice, s-a niscut in anul 384 i.e.n. in oragul Stagira din Macedonia. Tatil lui a fost un renumit medrc. La 77 ani, Aristotel pleaci la Atena pentru a studia la Academia lui Platon. A rimas acolo vreme de 20 de mi, pini la

Sir ISAAG NEWTON se pare cd amfost doar iln simplu copilas, jucdnd.u-se pe ldnnul mdrii gi bucurdndu-se cdnd Si cdnd, gdsind o

,,Mi

lntindea nedescoperit in fala mea.

"

$

(Sir Isaac Newton)

de cAteva zeci de

animale s-au folosit gi in ternplul regelui Solomon, in secolul X i.e.n. Acestea se mai folosesc pi azi in temple, dar in locuinEe au apirut doar in Evul Mediu.

cenrt sfahrl fosnrlui siu dascdl, dar i-a asigurat fonduri generoase pentru cercetdll.. La moartea lui Alexandru, in anul 323 i.e.n.,liderii antimacedoneni venigi la conducerea Atenei i.au adus lui Aristotel de ,,impietatd'. A,mintindu-pi de ^cu24a soarta pe carâ&#x201A;Ź o avusese Socrate cu 76 de

ari in urm5, Aristotel a fugit din orap, spunind ci nu le va da atenienilor o a doua gansd de a pdcituit impotriva filosofiei A murit in exil, cAteva luni mai tArziu, in zrtul 322 i.e.n., la vArsta de 62 de mi. Lucririle sale gtiinlifice constituie practic o enciclopedie a cunogtin;elor gtiin$fice din vrelnea sa. Aristotel a scris

Influenta lui Aristotel asupra intr-egfr

ulterioatJ a fost-i-

gindirii

:// sc

^ociidentale mensi. In mtichitate gi in perioada medievali, i s-au tradus lucririle in latini, sirianS, arabi, italiao'd, frncezi, ebraici, gemrani 9i mglezL

Multe dintre pirerile lui sunt

prinzitor

il ffif#,3lllLx;

d,*on,t,ur o mare aplecare pentru mecanici, fiind gi foarte lndemAnatic. Degi foarte inteligent, nu era atent la ore gi nici nu se remarca prin calitdfi deosebite. La u

12 ani, era elev al gcolii Granthan.

sur-

ht tp

de modeme, ca de exemplu: ,,Sdrdcia generea4l rinele Si retolu{ia." gi ,,Top cei care au meditat asupra drtet guuendrii omeniii sunt conuinsi cd soarta imperiilor depinde de 'e&.tca{ia tineillr." @ineinleles, in qroca in care a lriit Arislotel nu

exista educatia publici.) t( tr

rt

li.e

*"

#

ffi

1809. Acestea erau

limpi cu arc

carbonic: la cei doi poli ai unei baterii s-a fixat cAte o bagheti de carbon, care ating&edu-se produceau la locul contactului o lumini incandescenti, albi. Daci erau indepirtate la aproximativ 10 cm distmfi, se ob$nea un arc luminos, puternic. ..,:.]:

Primele becuri

Lfopile cu arc carbonic emit lumini foarte pudjuns la adolescen|5, mama lui temicS, dar au gi dezavxrtaie: sunt mari, greoaie, ptol-a retras de la pcoald in speranla cI duc multi murdirie gi necesiti reglai permanent. De va deveni un bun fermier. Din fericiaceea, cercetitorii au ciutat alte solugii Au experimentat re, ea gi-a dat seama ulterior de ade- n trecerea curentului electric printr-uq filment sub$re, bun conducdtor de curenq filamentul se incilzegte pfuri vAratele lui talente 5i la l8 ani Isaac fi renumila Trinity din studia Colegiul lJ la incandescenli, emiland lumini. tul centru universitar Cambridge, profesor fiindu-i Isaac Barrow In il Il Becurile zilelor noastre 1669 ob{ine catedra de Matematici in ltJl in globul de sticli al becurilor moderne filamentul locul lui Isaac Barrow. Intre 1669-'*' 1671, lsaac Neulon prezintl desco- ..,,- e reprezentat de o spirali de wolfraru. Curentul ce trece perirea privind compozilia luminii 11ffi1 prin filament il incilzepte plnl la 2700'C. Astfel, filaalbe. A invental telescopul cu rn-fi\1fl menhrl emite o lumini albi, putemici.

in 1672 a fost ales menrbru al Societdlii Regale din Londra al c5rui pre$edinte devine din 1683. Mai tdr-

flexie.

oa

despre astroriomie, zoologie, ernbriologie, geografie, geologre, fizicd, xtatomie, fiziologre gi despre aproape orice domeniu al cunoagterii accesibil grecilor antici.

tArgdin ap5opieredeLondra. inace-

Pdmele limpi cu cureot au fost elaborate de Sir

flrmphrey Davy in

co

$coali, Lyceum. A petrecut la Atena urmdtorii 12 ani, intewal care coincide, in linii mari, cu perioada cucetirilor militare ale lui Alexandru. Acesta nu i-a

in I E

.s

s-a intors la Atena,. unde $i-a deschis

pri-a

s-a ndscut

ziaade Crdciun a anului l6421ntr+m

ta

lui Alexmdru pe kon, Aristotel

mieri. Sir Isaac Newton

Epoca electricitSlli

ftf

8c

urcarea

Provenit dintr-o familie de fer-

la

Macedonia pentru a deveni tutorele particular al fiului regelui Filip, un adolescent de 13 ani care avea sd fie cunoscut in istorie sub numele de Alexmdru cel Mate. Aristotel i-a fost dascil lui Alexmdtu gapte ani. in anul 335 i.e,n., dupi

mii de ani vechime.

Confom Bibliei, luminiri ficute din grisimi

anul 342 i.e.r., Aristotel a revenit

in

l4

#r

pietricicd mai frumoasd ca de obicei, in timp ce marele ocean ol adevdrului se

moartea lui Platon.

L

tr

.ro

ARISTSTHT

Nu se ptie cu siguranli cAnd a inceput omul si foloseasci focul ca sursi de lumini. De-a lungul secolelor, iluminarea a devenit tot mai evoluati, ni pu/rim' du-se ilumina clidiri gi strizi inttegi doar prin apisatea unui buton. Nimeni nu ptie cAti vreme s-a scurs de c&rd omul a folosit pentru prima dati un fitil intr-un vas umplut cu grisime animali; cert este cI s-au gisit limpi primitive scobite irr roci calcaroase sau gresie, datAnd irr juml anului 80 000 i.e.n., iar in Irm lnmFi de ceramici in iur

du

$

tu

artificiali

t ii

ziu, in 1689, este ales reprezentant al ii corpului profesoral in Parlament. Lu- - craiea sa despre optic5, elaboratd p. I',JT termenul a 30 de ani de cercetari. al/\ j apdrut in 1704 sub numele de Optica

impreund cu un rezumat in limba {1 latind. Descoperirea gi formularea, Oe i d \ cdtre Isaac Newlon, a legii atracliei L!-tj universqle a corpurilor a a\.ut consecinle gtiinfifice deosebite pentru cercetlrile ulterioare, mai ales in astronomie. A incetat din viaf[ in anul

Optica prin fibre de

sticli

Cercetirile se efectueazi si in alte direclii. io ,"op industrial se folosesc ldmpi speciale, al ciror spectru e capabil si pomeasci amrmite reac$ chimice. Limpile infrarogii sunt folosite la acceleratea uscirii vopselelot, razele infrarogii pi ultraviolete avind aplica;ii 9i in medicini. Se folosesc endoscoape cu limpi pentru a pitrunde in corpul pacientului flri a produce rdni mari gi pentru a putea efectua, pe aceasti cale, interventii chi-

rurgicale mici, ce necesiti vizibilitate buni. Prin fibtele optice se pot ilumina locud imposibil de abordat cu limpi tradifonale. In plus, prin laserul (fascicul luminos

subgire pi intens) situat la capitul fibrei optice din interiorul endoscopului se pot rezolva probleme otganice inteme.

1727 la Londra gi a fost inmorm6ntat

in interiorul catedralei Westminster.

Baciu Diana, cls. a VIII-a A xr+K:n+'ea.:1i*.4i\ jia:ias-=q,:*:t+F,iil-,i


.nJnlr?*

J

rIrAtffi

rJ

lY;i EcoScoala

Gereul de geo-ecologie ,TTERRAD

venimentelor ecologice: I apilie - Ziua P,is,irihr, 17 aprilie - Ziua Mondiah a Sdndt,ilii, 22 aprilie Zina Pdnd.ntaki, acfiuni publicate in numdrul 2 al revistei gcolii noastre. Acgiunea prioritad a gcolii noastrc a fost colectarca pi valorificatea degeurilor de hirtie gi carton, sub genericul

.

r VII-a G * 113 kg + * elelul Emin Kada Cls.rV-aB*185k9 Cls. a VII-* A - 72,5 kg + 100 kg * eleva Robe Elena Cls.aV-an*163kg Cls.aYI-aC*l38kg Cls. a III-a C* 133 kg Cls. aYII-aE*107kg Cls.aV-aC-99kg Cl*.aW-aB*99kg Cls.

120 kg

I)e asemenea, Inspectoratul $colar Jude{ean* Constanfa qi krspectoratul de Protecfie a Mediului - Constanta oferS premii substenliale, in bani, primelor zece qcoli inscrise hr topul $colilor cu cee mai mare cantitate de hArtie aolectatl" excursii gralriite in pddurile tdrii noastre.

sA REGIGLAM HARTW

oa la

8c

,,Valorifcdnd hdrtia, vludm pddana Si Mndtalea noast/d. ", lansat de C.C.D.G. Cu efortul susfinut al doamnei directoare Gabdela Codrearn, aciunea continud gi in acest an gcolar. Astfel, numai in primele doui luni ale semestrului I, cantitatea de hirtie colectati a fost de: 21,20 kg in septembrie gi 2380 kg in octombrie. Rezultatele acgiunii se afryazdla

du

abonafi,

Prcgrarnul se desflgoari la nivel eulopean, cu scopul irrcurajirii comunitlgii pcolare gi locale la ac;iuni de proteclie a mediului i:rconfurdtor. Ptin caracterul siu interdisciplinat, progtamul vine in spdjinul elevilot gi al profesorilor, astfel incAt natura si devini cu adevdtat vld de clatd, ix elevul si devini un aliat al naturii. $i aceasta se va intArnpla atunci cind vom in,telege togi covirgitoarea importanli a concorrdantei acfiunilor froastre cu legile naturii, cu sensul evoluiei viefii pe planeta Pimint. Activitigile pe carc gi le-a prcpus cercul de geo-ecologie ,Jexra" , gi 1e-a gi rellizat in cursul anului trecut, arrvizat in special aspecte de educa,tle civici, real)zarer unor acgiuni inchinate e-

i.e

ta ,,Tera Magazin",la cate sunteli

,Rociclarea este eel mai bun mijloc de preYenire a poluirii $i de consercontlirui a resurselor naturale! Aduqi cit mai multi bArtie pentru a participa la ,,Coneursul noqionol de colectute gi,voloriJieorc a desewilu Ec*Scoakl", sponsorizat de revista ,rTetralllgga.zint'- careid oferi premii substanfiBle, certificate nalionale de participaie la program, prticqm Ei premiul cel mare, ,,Steagul Verde", disfinc{ie simbol, le-cunoscutfi la nivel european. Felicitim clasele fruntaEe: varre

ol

Ministerul Apelor, Pidurilor gi Protecliei Mediului gi coordonat la nivel na$onal de Crntrul Carpato-Danubian de Geo-Ecologie gi de revisgi

sc

Dupi cum a9i citit in nurnirul t al revistei, anul gcolar 200t-2002 a adus pcolii ru. 8 inscrietea la Programul Nafonal Eco-gcoali, program suslinut de Ministerul Educafei Na$onale

.ro

informeazd=

ta .

vi

sflrgitnl fieclrei luni in cancelaie yla gazeta ,Jerra". Lista acgiunilor desflgurate in pnrgrarnul En-Snah nu se opregte aici. In luna mai 2002 s-a orgarizat o excursie cu caracter aplicativ la rezewafa,,Pidurea Hagieni", cu membrii cercului de geo-ecologie 9i elevii clasei a WI-a D, in scopul cunoagterii pidurii gi in,telegerii im-

sc

portanlei reciclirii hArtiei. Acfunile din cursul anului trecut s-au

cheiat cu serbarea zilei de

ir-

5 iunie -

://

Ziwa Mondiali a Mediului, in colaborare cu Inspectorah-rl de Protecfe a Mediului - Constanla.

Prcocupirile noastre privind proteclia me-

ht tp

diului continui gi in acest an gcolar gi vi adrcsim, irnci o dati, indemnul, deviza cercului nos-

tru: ,,Natara

este cel

nai

de

prc{ giuuaer. Copile,

pdstnaTo!"

Prof. X'lorica Boboc

in cadrul contractului

de parteneriat incheiat cu Inspectoratul

de

Protec{ie a Mediului - Constan}a, $coala noastrl aparticiqat la acfiunea ce a a!"ut loc sAmbiti 9 noiembrie 2002 la Clubul elevilor, unde, intr-o

utilS gi pldcutd atmosferl de lucru, membrii cercului de geo-ecologie ,,Terra" impreuni cu doamna profesoard Boboc au ascultat indemnurile domnului prefect Gheorghe Martin, adresate elevilor, de a salva pidurea, recicmnd hefiia, 5i cuvintele doamnei Inspector general Paloma Petrescu, care le:aiexplical ci nu eibine s* risipim, ci sd str0ngem hArtia in folosul

tuturor.

:',' $colii, al,nostru al Domnul Alexandru Marinescq director al Fabricii de celulozi gi h6rtie ,,Palas S.A." - Cons[anfa, le-a frcut elerT lor un istoric al hdrtiei. le-a prezentat importanfa maculaturii reciclate pentru realuareahArtiei gi le-a demonstrat ci sunt ,oameni boga{i cei care adun{ Si siraci cei care risi-

Ilescl"

in cadrul discutiilor, doamna profesoarl Boboc Florica

a anuntat cd

gcoala noastra a lansat acest program de un an de zile $i a ptezentat

tatele

acfiunii.

La

rczul'

:

incheierea

activitilii, doamna director al Inspectorahrlui

de

Protecfie a Mediului - Constanfa, Katiqa Tom1ryg, a mul{umit cdlduros gcolii noastre pentru participare, iar elevii piezenti au fost invitati la protocolul inchiaat acestui eveniment.

A consemnat Ionescu Alina, cls. a VII-a A Desen realizat de Leta Maria-Ciitdlina, cls. a IV-a B

*ffiffi

15


ffi*ELurELE

nalaa Mcdnuilu 3O de

ani de la prima

-

apele planetei noastre.

li.e

durea gi albastrul

du

.ro

tn cadnrl parteneriatului pe care gcoala noastri l-a incheiat cu Inspectoratul de Proteclie a Mediului Constanta, la iniliativa gi sub conducerea doamnei profesoare Boboc Florica, s-a otganizat concursul ,,Si dim o gansi planetei", inchinat sirbitoririi zilei de 5 iunie participat doui Ziua Mondiali a Mediului, la czre ^ir echipe de elevi din gcoala noastri. Echipajul l, aJ, ,,ltakawlar:.vr7'", a fost fornat din elevii: Matian Corina, Mitrici Roxana, Oprigcan Diana, Peteanu Rafaela pi Ene Andrei. Echipajul II, cel a} ,,ba/oanebr albastrc", a fost format din elevii: Ninov Lotedana, Andrei Simona, Ionescu Alina, Moldoveanu Mirel4 Jurcanu Mihaela, culoarea baloanelor, reprezentind culorile ecologice: aerdele - pil-

co

Pe brza unei tematici pregdtite gi comunicate din timp elevilor de citre doamna profesoatd Boboc Florica, elevii au rdspuns la probele din domeniul gtiinlelor naturii, geografiei, din domeniul protecliei mediului, la doui probe de perspicacitate, o probi de desen, doui probe de itemi cu alegere multipli din cadml unor teste realizate de Inspectoratul de Protecfie a Mediului - Constaflfa gi la o

probi de divertisment.

Dupi

ht tp

:// sc

oa

la

8c

ta

.s

festivitatea de deschidere, ?n care doamna juriul forBoboc Florica, dup'i ce profesoari ^prczentut mat din: doamna Adela Bologa- director adjunct al Complexului Muzeal de $tiinle ale Naturii, doamnele: Mihaela Condur gi Adriana Selea - consilieri la Inspectoratul de Proteclie a Mediului, doamna Gabriela Codrcanu - director al $colii cu clasele I-\TII, Nr. B - Constanla gi doamna Ciobanu Elena - profesor de Limba romini la gcoala noastri, a ardtat semnificalia zilei de 5 iunie - Ziua Mondiali a Mediului gi a prczentat tevista cercului de geo-ecologie din gcoala noastri, inchinatd acestei zile. Concunul a coflstat intr-o intrecere strAnsi gi palpitanti, pilnn de emolii pentru cele doui echipe. In final, echipajul nt. II, al ,,babaxehr albasbz", a iesit invingdtot. Echipaiul ,,baloanelor uer4i" a trebuit si se recu-

16

L

"-.;;;.,;*;*-*;.--.-...,

noasci invins, degi la o diferenli foarte mici.

A

urmat festivitatea de premiere organizati

de

Inspectoratul de Proteclie a Mediului - Constanla,in ctre doamna consilier Mihaela Condur a inmAnat fiecirui membru al echipajului cigtigitor suma de 200 000 lei, diplome, cn4i li pliante pi au fost servite dulciuri gi sucuri ambelor echipaie. A fost premiat, de asemenea, cercul de geo-ecologie al gcolii floastre peritlu concunul otganizat. Participanlii la concurs au fost suslinu1i de colegii lor pi de cadrele didactice din gcoali, precum gi de invitali elevi gi profesori din gcolile din Mangalia gi Tulcea. Concursul s-a incheiat cu un spectacol de dresuri de foci, oferit tuturor de Delfinariul constinlean. Peteanu Rafaela, cls. a VII-a G .;!:.:::.::=:i:::--:!*:ir1


&rsrEturELE

3'l octombrie

- ZIUA INTERNATIONALA A MARII NEGRE

II

t

Ce este Ziua

lnternafionalfi a Mirii

.ro

Negre?

brie a fost desemnatd ca Zi Internafionall a Miirii Negreinanul

1860 octombrie 01

Se decide infiinfarea Conservatorulul de Muzicd din laqi' Hotii' datL de guvemul Kogdlniceanu anrxrfi ,,spre obgteasca $iinld- cd qarala de muzicl se va desdride la 15 noiernbrie 1860 fur localul $ooalei ie arte - sediul fostului Conservator filarmonic - unde doritorii de ambele sexe se pot inscrie." Primul diredor a fost Francisc Sef,afim Caudella, taGl lui Eduard Caudella.

1966, cAnd toate cele 6 tdri riverane au sem-

ritea

li.e

nat ,,Planul Strategic

de

Acliune pentru Marea Neagtd". Acest plan confine cel mai cuprinzitor set de mi-

1919 octombrte 08

S-a ndscut la Bucureqti Ionel Bud\teanu, violonist qi dfijor, interpret de muzicd populari romdneasci, ,,artist al poporului", dirijod oi*rotta de mu-zicd populard ,,Barbu Hutaru" a Filarmonicii ,,George Turcu" qi conducd-tor artistic $i dirijor a1 ansamblului de afii folcloricd ,,Rapsodia RomAnd" cu care a fdctrttumeeln Europa $ America'

9i Bulgaria,

deSeurile solide au fost aruncate direct pe fdrm, iar apele poluate cu mari cantitdti de substanle organice au condus apelor, ceea ce a dus la ia fenomenul de ,,inflorire" moartea multor specii de pegti Ei a altor microorganisme

8c

a

marine.

Sub deviza ,,Marea Neagr[ incotro?ot, mernbrii cer-

preientat -elwilor de

l:tiig

film

.qqlql

dt,

oa

la ckisa a III-a B:un,interesant Negre'pe

num[nrl

la

cului de geo-ecologie ,,Terra'' au fticut public eventmentul prin articole, afigate la Gazeta ,,Terra", cu iofo.*"1ii despre tvtarea Neagri gi au,,i{wil{-pg, dp.S}$, tpop*seo, &-;1a Instiiutui .+"

rta*g*;; .lrl

fitgi.gor-nerciali

a

)

de poluati ca;$i

echipe=de.cditertdtoli 6ol jn apele nariUe,.,, 9,$ a redtreelsi:a: Axr

de la Institutul Romin de Cercetiri Marine, domnul Rizvan Popescu. S-au pus intrebiri, s-au primit r5spunsuri, s-au propus solufii privind salvarea Mirii Negre' O mare curatd * o viaf6 sEndtoas[ penku Mediul Marin qi,

ht tp

I

:// sc

economice ale acesl dfectAnd, n&irea lm:i-i ardtAt aspecte" &t: ,--fl I

S-a niscut

la Bucuresti violonistul Ion Volcu, elev al lui

de perfecfionare <u David Oistrah unul din cei mai valorogi violoni$i din lume' Enescu.

A urmat studii

George

ln URSS' Este

ta

in Rom6nia, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia

1923 octombrie 0E

.s

Situafia ecologici a Mdrii Negrc s-a inrlutifit in ul' timii 30 de ani, datoriti reziduurilor ffansportate de r6urile din 17 Wi, pescuitului excesiv 9i deversirilor necon' trolate de produse petroliere. De-a lungul coastelor sale,

co

suri ini{iate pentru salvarea $i reabilitarea uneia dintre cele mai poluate mdri ale lumii.

n" *

du

lnformafii muzicale romanetti

Zfua de 31 Octom-

penku noi to{i!

Cercul de geeo-ecologie ,,TERRA"

1847 octombr{e 10

S-a ndscut la Braqov Gheorghe Dtma (conpozitor, dirijor, c6ntaref gi pedagog rom6n). A studiat la Yiana, &az, Karlruhe qi L,eipzig s'a iAtrto^- in Transilvania aflati sub stiip6nire austro'ungard, mde a promovat muzica qi cultura rom6neascs. A fost primul direcfor al -Coffervatorului din Cluj (care astbzi ii poartd numele), fufiitl|at dupt primul rdzboi mondial. brealia sa cuprinde lucrdri coral-sirufonice,, de c6ntecepc'pularerom6neq'ti. Amurit la C1uj, la 4 iunie 1925. 1853 oc{ombrie 14 S-a ndscut la $ipo! in nordul Moldovei, compozitorul 5i drnjorul Ciprian Porumbescu. Studiazi la Viqra. A organizat gi a dirijat comi la Suceava, Viera qi Braqov unde a fost qi profesor. Atitudinea sa a fost consecvent patriotic5'

A militat pâ&#x201A;Źntru promovarea culturii rominE'ti in Transilvania, Banat 5i Buoovina, aflate atrmci in stip6nire austro-mg4r6. Pentru ideile salg a fost socotit periculos qi intenni{at de autorit6}i1e austriece. E$e fondatorul crea}iei rom6negti de operdd. Aconpus: - Opereta: ,,Crai

Nou";

- Cantatele: ,,Altarul Mandstirii Putna", ,'l,a malurile PnrtuluL', ,,Balada penlru vioarl qi Pian"; - Comi, romanfe, muzicd instrumentald, studii, piese de dans, dc' Amurit la Stupca, in nordul Moldovei, la25 mai / 6 irmie 1883' 1864 noiembrie 01

A fost reffnfrinfa! ln tinpul cabinetului M. Kogilniceanu, ,,Conservalorul de muzici gi declamafirure" din Bucuregti sub conducerea lui Alexandru Fledrtenmadrer.

Prof. Gheorghe Panait

t7


ofiegnn GM Gerc me mnamdrnmn Dubli biografie - gemenele lvanciu -

i.e

du

.ro

Suntem doul surori gemene, Ivanciu Denisa gi Ivanciu Miilina. Avem fiecare cdte 13 ani gi suntem in clasa a VII-a B la $coala cu clasele I-VIIL Nr.8. Avem pasiuni comune: pictura, poezia. muzica 5i limbile strdine, dar 9i diferite: Milina - sportul (am practicat pe rAnd: handbal, atletism gi baschet) gi Denisa iube$te foarte mult animalele, iar ca materie de studiu - limba francez6.. Dovadi a pasiunii noastre pentru muzici este faptul cd facem parte din grupul de instrumentiqti suflItori @lock Fltite) condus de domnul profesor Panait Gheorghe. Citim poezii de autori diferiti, fapt care a1'rezit in noi dorinta de a incerca adesea si scriem versuri proprii.

A.&d.ri .mtxs.-{i'irs*.i3J..:*.. t.

.

;.

,.,,,

t.ti-

liil

Uddhr.{tt

ta .

Stridania gi MA numesc Bucevschi Gabriel $tefan gi sunt elev in clasa a VIII-a B a $colii cu clasele I-VIII Nr. 8 - Constanta,

avdnd ca diriginte pe doamna profesoard

oa la

Elena Dobre.

8c

perseverenla

Am inceput activitatea artisticd cu in-

strumentul de suflat in urmd cu un an, din cauzd cd nu aveam unul gi a trebuit sd strdng bani sd-micumpdr,

sc

ImpreunE cu membrii grupului de instrumentisti-suflStori am avut o activitate intens6. A trebuit sd invSlim in trei luni gapte c6ntece, ceea ce ni s-a pdrut foarte greu, dar am reugit. Pentru acest rezul-

://

tat doamna inspector gcolar de specialitate, profesoara Dorina Ivanciu, ne-a felicitat foarte mult. O altd pasiune a mea este atletismul

ht tp

pentru care am primit doud diplome. Pentru activitatea mea Si pentru toate succesele ii multumesc doamnei directoare Gabriela Codreanu, cea care m-a sfd-

tuit s5-mi urmez ?ntotdeauna talentul.

!,); t...

hil.trm lSqf,diltalFr

sc

ol

p.ilr{

ffi

/r:ift:i 11 ...:. : t1:.q.|


&STELUTELE

lstorie gi legendi O legendl spune ctr

Sem,

fiul lui Noe din Biblie, a inventat gahul, pe care l-a luat cu el, in timpul Potopului, Pe corabia tatdlui seu.

Grecii spun

ci

filosoful

inimpiratul Alexandru Macedon (343-323 i.IIr.), bun

vdlat

Ge este gahul?!'..

pe

.ro

Alistotel a creat sahul $i l-a

jucdtor de 6ah. Cea mai plauzibili legendi, ins6, e reprodusd de M. Sadoveanu in nuvela Soarele tn baltd sau qventurile Sahului. Aici se spune ci filosoful brahman Sissa a creat strdmogul direct al qahului, Prin anul 570 d.Hr., undeva pe valea Gangelui (India). Jocul indian se numea chaturanga. Atrecut

du

$ahul este pasiunea mea. Dafi-mi voie sd vE provoc la o partidi de gah 9i dacd nu $4i, dali-mi voie s[ vI inv5f,

dar deocamdatd vi voi spune ci gahul este un joc adus din Orient. Se disputd

i.e

intre doud persoane, pe o tabld imp[{itn in gaizeci $i patru de pdtr[]ele albe 9i negre, cu treizeci qi doui de piese tot albe qi negre, care sunt mutate dupd anumite reguli, scopul lui fiind cdqtigarea

in

Persia sub denumirea de gatrandj, apoi la arabi care-l aduc din Africa in EuroPa.

ol

regelui adversarului. $ahul este un sport al minjii gi are o istorie, desigur.

sc

Osman Aidin' cls. a II-a C

a8

ct

a.

-r-r-rrlrl-l

Perle din teze gi extemPorale fi

co

al

nunta gdzelot in care astupa ,,Cdlin (file din poveste) este scris in amurg cAnd apune soarele. . . Poezia se incheie cu glasurile oamenilor cu muzica lor," "H cu mestecenii gi fagii." ,,Basmul se incheie cu cele doui nun{i in care pddurea de argint rdmine tot neumblatd e ,,frrlifrait Sadoveanu a pus numele <Taine> h Jceasti lecturd deoarece el povesteEte despre Delta Dunirii cu frumoasele ei frumuseli 5i cu multe scene. Autorul descrie doi pescari care pescuiesc linigtili in Delta Dunlrii qi sewenla dintre cioar[ $i ligifa pentru supravieluirea lor, Ele s-au bdtut intre moarte 5i viat6." luptat cu zmei gi alte ,Autorul a &t numele <Cilin (file din poveste)> din cauz6 cd Cdlin reprezintd viteazul care s-a lucruri si ajungi la printesa lui." E ,,in al aoiteitaUtou prezintdnunta lui Cdlin gi a gingaEei mirese cu frclii prealuminate. Mai intdi se prezintd C6lin cu plrul lung gi negru, lafalde rogu ca mirul." 'e poate exista o nunti, ne ddm seama ,,C.i riaiperJonifrcali sunt insd mirii deoarece chiar dac[ presupunem cd intre insecte cI nu poate o insecti sI se cisdtoreascl cu o floare." E ,,Cilin este un Fdt-Frumos care vine noaptea la fete, le sdrutd, apoi pleaci ldsAndule cu inima-ndureratd' Dar in aceasti lectur6 e vorba despre fata de implrat alungati de acas6 care gi-a frcut conac in pddure unde zburdtorul a intrat Ei a sdrutat-o dupd aceia a plecat ldsdnd-o cu un copil...'' pentru e al treilea tablou al fragmentului se apropiaserd albinele cu roiul ei mare. Ele au adus miere 5i cobalt de aur

tp

:// s

*

,,in

ht

cercei. in vArful mesei sare un gteier cu o vioar5."

Moldoveanu Mirela, cls. a VIII-a A 79


1

ffiffiwffiwâ&#x201A;Źeffim ffiffiffiffiffiffiffiffi F

Riticesc

lepuragul, biiatul gi trunza

Gdndurile mi s-au r6tEcit prin stele... Sufletu-mi std trist privind la ele. Fiinfa-mi e pierdutd, oare, acum? Sunt doar dorin|6 cu trup qi chip de fum?

Se spune oi au fost odatii ca nioiodatd un bdiat, un iqraq 1n o kutrzd, prieteni foarte buni. Se jucau toatd ziua in poieni{a din pnfur ry nu aveau nici o grijd. Dar, intr-o zi,pintre copaoi a fiecut oadiere re gr frunzele au inceput si ffemure speriate. Venise Toamna... Cei trei prieteni s-au privit lngrijorafi qi iepuraqul a spus: - Eu trebuie si md grdbesol qi o zbughi in salturi spre cis4a hn fu lumini9. - Unde de te duci, iepuragule? ln&ebd bdiatul. dar nu primi uii rm,

.ro

tr46ius66,p6sEri lmi cdnt6-n ureche Fie goaptii, fie povesle veche... Orice anume ar fi.... Sufletul iiu poate donni!

-

l

-

::

supdrat! Iepuraqul qtie oe are de

* de zahdrl

co

Dacd-i viu sau o sd-nvie. Oare totul std in stele?... Poate nici nu qtiu de ele!

ficul A rw

+: g,

Sunt pulin oam speriatii aoum...

- Vrei s6-fi aduo rur pahar cu apd? - Da, daod vrei. - Uite, {i-am adus qi am pus in el qi o li"g*tp - i1i mullumeso, mi-am mai revenit!.. - Acum ne jucdm? - Da. Uite, r,rei sd md prtlzi?

Trupul meu nici nu mai qtie

Poate:$-rvise de-ale mele;.. Vise care nu se qtiu nici ele.

cls. a VII-a G

ta

Slinnoiu Cristian,

O boare de vAnt urcd fiunza in aer qi o purtd un timp pe copacilor. - Hei, frurzd, nu te duce aga departe! - Md intorc repede, ai rdbdare! Din lnaltul oopacilor, un roi de frunze ardmii a pomit sd se ln aer qi apoi sd coboare pe pdm8nl - Uite, biiete, am adus ou mine o mullime de surate domb

.s

Nu le crrmpEr, nu le vdnd, imi vin doar in gdnd, pe rdnd.

th

fii

- Dar eu cu cine md joc? - Poli sE te joci cu mine. - Bine, hai sd ne jucdml

uitare...

Smt bof de p[mdnt cu parfum de floare De-s ini{er sau demon, e doar lntAmplardl: r:

a:.1

Eei, nu mai

Toamna!

li.e

Se pierde, dar nu moare, StE pufin la soare qi trece-n

-

du

rdspuns. Pe creanga ei, &vnza se legdna tn bdtaia vAntului: - De ce te frdm0nti aqa, bdiete? - Unde s-a dus iepuragul? De oe nu vrea sd se joace cu mine?

Dorinta lui e piatrd grea. De trec ugor sau greu trec peste ea, F,a md pdrjoleqte cu aceeaqi asprime... Se pierde sufletu-mi in rugEciune.

Toamnei

ht tp

-

:// sc

oa

la

8c

joacd. Odatd; Leul, regel6,r,ei{Oalelor a poruncit supu$ilor s6i sd o - Dar oe qtifi voi sd faoefi? caute pe Toamnd gi sA o intiigbede ce aduce vAntul gi ploaia, - Am putea sd plutim ln aer asemenea fluturilor sau sd-!i facrm oovorai. Cezioi!? pddure pomit Animalele din au in cdutarea Toamnei. Au mers ele ce au mers, dar... nimic. Nu se vedea nici urmi de - sa va vad! Frunzele s-au folosit din nou de vAnt qi au inceput sd se rotea*rfl Toamn6. V6ntul era slab, iar vie{uitoarele pddurii igivedeau de aer oa un roi de fluturi multicolori, Razele soarelui se reflectau h truda lor zilnicd. Numai o ciprioari, o broascd gi o veverif5 au miul qi ln verdele 1or gi crea a atmosferd de basm. DupE oe s-au auzit un guienat putemic printre copaci, Se apropia Toamna. .. in fel gi ohip, s-au aqternut prinhe oopaoi sub forma unui minrmm Cum mergeau ei aga pe covorul de frunze, deodat6, in fafa multicolor. lor, a apdrut Toamna, Li s-a pdrut rece gi au luat-o la fugd inapoi - E foarte fiumos, a spus,bdiatul. il voi chema qi pe iepurag sf, la regele lor, spunAndu-i cd le-a fost teamd de Toamnd. - Bine, du-te, dar sd nu se supere., Leul gi-a incurajat supugii gi i-a trimis din nou. Ciprioara, Bdiatul merse la vizuina iepuragului gi bdtu ugor: broasca gi veverifa au pomit imediat la drum, dar, de data 'rllepul4qulel spuse. Hai sd vezice au fHcut frunzele. aceasta, au avut de infruntat o vreme rece. - Te rog sd md ierfi, dar acum nu pot. Nu mri simt prea bineintr-o poiani cu copaci desfrunzili au g6sit-o. gi-au luat - Dar ce ai, iepuraqule? inima in din{i gi au intrebat-o de ce aduce vAntul, ploaia, ceafa gi.- . - Arn ridicat ceva mai greu qi md doare spatele. bruma. - Cu oe pot sd te ajut? Md duo sd le spun ii fruruelor. Toamna, cu un vuiet putemic, le-a dat rdspunsul: . -,Te rog sd-mi aduci ceva cald sd md acopdr, Dupd mine sosegte sora mea mai mare, lamal Ea este - Bine, aqteaptii, te rogl bdhdni 9i ner6bddtoare sd inghele totul in jur. Mi simt obligatd Bdiatul a mers la frunze qi le-a spus ce s-a intAmplat. sd anunf, in fiecare an, venirea ei tuturor vie{uitoarelor pdmAnzdbavd, frunzele s-au str6ns qi au {esut o pldpumioard u5oard tului, ca si aibd timp sd se pregiteascd. bdiatul l-a acoperit pe iepuraq. Energia din frunze qi suflehrl hrn ni tului l-au ajutat pe iepuraq sd se vindeoe. De atunci, au intelcu ofo Cele trei animale au dus rispunsul la curtea regelui gi importantd este prietenia lor qi nu s-au mai despdrfit niciodatd. Itun@,l acesta, drept risplatS, le-a desemnat drept crainici ai cu(ii, cu fiecare anotimp o frceau lmpretrnd, iar pentru joacd aveau tiryr rolul de a anunla sosjgga fiecdrui anotimp.

20

@euddteanu.,Adriana

cls. a rl-a A

Acatrinei Karina, cls. a fV-a B, desen

de Ivanciur


{* Wupc**ma#* Elevii mai mari ne conduceau spre,,magazinul" de unde urma s6 ne luSm uniformele.

-

-

gio

l. -" I 1,"?.- I *' .

nre qi goe ql

-

-

$i noui la fel, zise Hermion'

.ro

-Decituegtidintrenoiivenili.Ave[inoroc,civou6laoren-osd /L -f%vd predea profesorii, ci noi, ceidin aldoilea an de gcoald. Acesta este oe uar6. uar6. O O zi de V o zizifumoasd, fumoasd, in care am plecat sd m6 plimb in\ft*ftidfiio-t in Efr testul pentru tot anul acesta. - De unde gtii tu toate acestea, Ron? infebd Harry. lar Hermion parc. Un lucru era ciudat nimeni nu era pe sbad6, nici m6car o suflare S ne Povesti: p6n6 de om, c6nd m-am intdlnit cu pogtagul care mi-a dat o scrisoare. trffi pe plic scria ceva, dar n-am reugit's6 cifesc dec6t Hogwarls, can6 o - Esle cam a9a: lui Ron ii intase o pieficici in pantof gi, pentru X a o.scoate, profesorilor 9ia9a a tutnig m-a prins de umeri 9i m-b luat in zbor. O nufnis in plinitzi? f! ;3 s,nriJinit de uga,de la cancelaria auzit cum lnfeleptul le spunea domnilor profesori despre testul penfu Era fbarte ciudafl Am zburat mult p6nd am ajuns deasupra unei pn- ff duri. Aici, bufnila s-a oprit gimi-a dat drumulde la o distanti destulde fl. nol' - Uite alt6 variantd a povestirii: fon ;-a dus la cancelarie gi a mare. in cdderi, am ajuns'inf-un copac, prins6 de o creangd care, la a\ . urmaurmei,s-aruptgiaterizareanuafosiprea,,moale". ffi fascu.ylegheqlacezicealnleleptuldomnilorprofesori. mfgU cine imi.va-preda mie. Ron, ai mai auzit ceva cind Oar gninioanb6 nu se terminasera. ianU m-am ridicat, am oU- # - !tf. servat cd lou6 persoane veneau spre mine, dar ce ." .rrio. riu ra .H" ascultai.disc$a profesorilor? - \', d a sosit un coleg 9ia bebuit sd plec! zburau pe m6tuii 9i cu o vitezi amefitoare. De uimitd r. .n., n, mai j anunfi.go.tl? profesoarS. Elevii anului doi de puteam sd m6 mi$c detoc, parc6 eram impiefi6, qi". g.tr,'grL ra ! , ,.- F..ajYF! 3 studiu, luali cite un elel din anul intii 9i merge{i si il ajutali si-gi ia md ciocnesc cu una din cele doud persoane, uacb nu..-opr.i orpa griji sd nu uihlibaghetele! ce s-a oprit, arn vdzut cd era un Oliat vreo treisprezece ani, la- iel * uniforma gieveli Hai, Mary! Mergi cu mine. cu celilalt care, de asemenea, se oprise. A * Bun6l Ce faci pe aici? m-a inhebat primul biiat. - Bine, Haryl Am o infebare' I * Si gtii c6 9i eir ag vrea sd gtiu astal O bufni{6 m-a luat pe ?l - Spune! I-t , -.$coala aceasta e ca cea din lumea din care vin eu, adici sfaddgi mjaaduiaici. termini cursurile gi pleci acas6? - Ai cumva o scrisoare? m-a intebat celdlalt bdiat. - Nu, r*ndi aici. Fiecare elev ae camera sa. .f - Da, dar n-am reugit sd citesc confinutul. - Este ca la internat' - Mi-o dai, te rog?l L - Da,.aideptate - Da, desigur, p6ftim! A - Aaa! Tuigti'din cei noivenifi. Cred c6 n-aip1mit scrisoarea A ffi , l1n aluns la raionulde irnbrdcdminte, unde erau maimulte tipuri t'to' m " '1ftlll'rniro*a aceasta este penhu erevii din anii unu-doi. Deci - o.u,n chiar c6 sunt oerutata. ce caut eu aici? gcoala Hoguarts este gcoala de farmece gi vrajitorii. Tu esti * tu o sd po(i una la fel. S $i mi-a dat o uniformi foarte dr6gu!6, care avea 9i pelerind. unul dini.e noii ebr]i. - Acum imi amintesc cd nu mai este mu1 p6nd la adunarea ffi ;Ac.um'hais6-filudmgibaghetadevrijitor. Am fost, Am luat gi bagheta gi urma sd merg sd aflu unde este noilorvenifi. Trebuie si mergern, a spus celde-aldoilea bdiat. 9f h* camera mea' - $i cum ajungem la gcoald? am infebat. - $i cum afldrn ce camere vom avea? - Pe mituiS, iesigurl' Y Doamna profesoara a anunlat cd va fi o exfagere. - Te agtepli sd mi urc pe mdturd? fq' -- AiCeribdare. fel de exfagere? - Hai, ia nu este a9a greu. --' -.Numele celor din anul doivor fi puse intr-o urn6, iar noiivenili - Binel Dac6 spuitul... " ; M-am urcat pe m6tur6 9i ne-am indlfat. Al doilea b6iat a luat-o -[ Yot exfage cAte un bilet. Cel care are numele scris pe biletulpe care lli va fi profesor. AflAnd acest lucru, camera ta va fi inainte, sd hagd de timp ca s6 nu inceapd adunarea noitor venili, fere ff i!,|;j :1f9e noi. adunali'vd penhu exfagere! stig6 doamna Hooch. - Copii, adunali-vd - Sd te lii binel mla spus b6iatul. Bineinleles c6 md bine! lin Munteanu M[riuca, cls. a VII-a G i{;!1rl*{ W sF{-'-----*."I,;Tffiffi - 0 si avem o vitez6 maimare, penfu cd ne gr6bim. df (continuareainnumdrulurmdtor) ,,,:.:!fa,'r,*rlig,

d din un

i.e

du

rci

Mn"rr-ceteffi -*-.*";

Desm d4$4{a

Ce faci? Ne lntilnim din nou. Buni, Harry! Ce mai faci? A,g dori sd cunogti pe cineva. El este Ron 9i ea este Hermion. lmi pare bine s6 vd cunosc!

Oe

sc

!'*" I

o"

i

i

Fn un .

n arE-

ogolit covor vadd,.

oa l

d'e

sca ln

a8

1",,u

ct

a.

I

["

ol

Oe

^,,+a++x,xL^i,,r^^^^r^^-^:..ir^r^:-:^---:-r

*[i{l*'S"l

6..-rrr!-r..--r

- i# i1,5f l::H:i;,?tr ): ii:i,'if,,xl'* - Cum Harry Pofter?

-

mwrcre

sc

Hany Potter! Cdnd m-am uitat mai bine, am vdzut cd da, el era r pe care-l vizusem pe marele ecran la cinematograf. Acun

speriatS' -

I

bdia-

cdt de pa din

phet!

-

p.r;

Nu, este destul de ugor.

prezenla elevilor noi gi ajunseserd chiar la mine.

ht

tilina

vrdlitorie?

Am ajuns repede, dari:e urtima sutd de meti, deoarece erau

tp

i,ll care

Mai

palid6?

Nu, nu am nimic. Deci, este greu la orele de farmece

://

-

fara

ce-ai pStit? De ce egti a9a de

;;;

-

Mdriucar Mrintdanu Mdriuca! Este prezentd?

doamnd

cfirce

-

-

profesoard'

a srisat

Prezentl Aici sunt.

ooo! Ai ajuns!... Acum, copii, elevii din anul al lllea vd

si vi

lrrali

rrniformele

gi

e

pufin pdnd la 20 decembri",%uu

p."-i"rei hlmului

,,rrarry potter qi camera secretelor". cea de-a doua aveniij 11"6i mrn; a destoinicului vr'jitor Harry potter inhd ln cinematografele din toatd lumea in acelaqi iimp. Simpaticul

ra

t#:Xt;#i*ffj,}ij,i:|ijl1'.Hf:ti""#:1li;#'fr[t*;

'

ffiT:::J|J::?ff[;: il::T|!Hfffl,ff;f:,:3;T[;t-

vor

timul hlm ,,sra r wars".Din nefericire, partea lor va aparea abiain2004'

a

treia a aventuri-

Redactia

.TEffi:;*S

Zl


1.l

M ffiY,lffifrc dLe tmmmmulnuudl mni

A Dream Holiday

norfun v6nt

I

This year, my colleagues, my teacher and went to the Tamina summer camp. It was very nice as we visited a lot of impoftant, old buildings. One of them was the Black Church ftom Bragov, whidt was named tat way because of its color (the rezult of a fire). Another two important buildings were the Peleg Castle and the Bran Castle. Our guide told us lots of hings about them, their builders and about people who had lived there. We also went sightseeing everyday through the forest that was near us. A big brown bear visited us nearly every night and we used to gather around the fashcans to see him. Every night, we went to the disco, under the moonlight and it was very beautiful, especially when it was raining and yott co.tld see the people around you in flashes. During the day, we usually got out with a blanket and played cards, Monopoly or listened to the music. We didn't have a TV, so we've spent our time by talking b each otrer, which was very pleasant because we've never got bored, The futh is that we also argued sometimes, but we've got back easily. It was a very nice experience that I hope to repeat n*t

adie

mn#te firginu de pe ramuri, Pisirile cdldtoar$pleaci ig F ite galde. Rdndunelele. pisiri mici qi@6gdlaqe,-nu se-ndura sd plece. Ele iubesc toamna gi, in ciuda frigLilui 5i a umezelii, iqi prelungesd gederea.

intr-uffimi#

.ro

uqor, desprinzarfi

de pddure, un Toamna, pripare

ce au fost verde qi

it#ffi"erutitoarea

Iarni

li.e

val

de

si fie

&deal A* wea

n* .,ffi"a uo*f

riu

du

vindu-l

totul.

# - pfocd touil cum vrei tu, liveiile gi multe altele zile, d6 g nu mff fi pling'de olinei fodl{e coapte. $i apoi, in timpul nuarm ar mfffi iernif; ogoarele, livezile si podgoriile se odihnesc, pentru a putea da.'rod bogat in anul urmitor. Toate anotimpurile iqi au roshrl lor! Aou* l"pr&i-imi pare bine

lffie

t

-

intdlnit, Toamnd dragd! - $i mie imi pare bine

ci verde. bucur

c6@k 'ffi\

s

ci

summer!

intflnit qi nffi':":s! natura nu e totdeauna)g" ai inleles de ce te-am

" ""' Stoica Paula Simona, cls. a IY;a,B ,. ,

Peteanu Rafaela, cls. a

8c

4.

la

Elevii care rdspund voluntar sunt ca: a) cei care iqi pun singuri capul sub ghilotind; b) goarecele care wea sI convingl pisica de avantajele alimentaf iei vegetariene. Legea temei pentru acasl: Dactr nu o ai, fi-o ia in nume de rdu... Dacd o ai, nu fi-o cere nimeni, Legea vacanfei gi a sfirqitului de sdptdmind: Oricit de lungi sunt acestea, intotdeauna sunt mult mai scurte decAt ili inchipui tu. Legea duratei orei de curs: Dacd ora de curs are 45 de minute. atunci sigur dureazit

ht tp

5.

oa

3.

:// sc

2.

6.

50 de minute.

22

I

{

I

VII-I

G

5

a

E

c

Lffille lui M'Urphy valabile la S_geale Legea probabilitiitii de a fi ascultat: Probabilitatea de a fi ascultat se tripleazd daci nu ai tnvdfat. Legea rispunsului fulger: Profesorul descoperi in citeva secunde ceea ce nu gtii. C0t despre ceea ce gtii ... nu-l intereseazS. Legea celor care rlspund voluntar:

I

T

ta

"

co

de

.s

..

ffi-

\

c

d

oi

tr

Durata orei de curs se poate chiar dubla dac6:

ol

a) te ascult[;

7.

8.

b) e vorba de ultima or5; c) daci trebuie si mergi la WC. Legea evitdrii senilitifii: Daci omul invala mult, uit6 intr-un final. Dac[ nu inval6, evitd supSrarea de a fi uitat ce a inrttr" Legea ordinii ce nu se poate schimba: Conform adultului, invdfdtura inainte de toate! Conform elel'ului, orice inainte de inv6{aturi. Legea drumului spre gcoali: Faptul cd un elev a pornit dimineafa la gcoald nu cd gi ajunge acolo.

;

Ll

str

At s.i

Ps

(

Legea argumentului indigoului:

Daci {i se confiscd fipica, scoate alta. dotdrii WC-urilor qcolare: Daci existd un lanf pentru afiage apa, ai noroc. Daci gi func{ioneazd, ai noroc Ai mai mare. Daca ai gasit 9i hArtie igienici, car6-te repede dil mif

11. Legea

profesorilor.

Tlnase Cristina, cls. r *__;;-*gFrql

\

1u esl

lu


*fu

$sSfinta Guvioasa Paraschiva rc &

S-a niscut in sec. al K-lea in localitatea Epivat, pe {armul Mdrii Marmara, intr-o familie de vlahi iubitori de Dumnezeu.

Gulegefi merele de aur!

Deqi viata ei pdm0nteascl a fost de numai 25 de ani, r6vna sfrnt[ 5i dorul de desdv0rpire au frcut sd fie pldcuti lui Dumnezeu,

y mai ales gilstuase. Aceasta nn{ine nuln ftwcte y leg,tne proatpeta cmale Si pEte, in tinp ce carnea y celor

gi

viafd neprihinitd, infrumusefandu-gi sufletul prin virtuJi, in chip deosebit prefuind milostenia, rugiciunea gi postul. Cu binecuvdntare, s-a dus la,,Mdnistirea Maicii Domnului" din Heracleea Pontului, unde a rimas 5 ani qi apoi a plecat in Jara Sftnti. Cu porunq3 de Sus, s-a reintors in Epivat, de unde tmpiratul Hristos a chemat-o intru odihna Sa vegnicd. De aproape 200 de ani, printr-o intdmplare minunat5, a fost gdsit trupul sdu neputrezit gi a fost canontzatA de Patriarhia din Constantinopol. Cinstitele ei moagte au fost aduse cu evlavie mai intAi in biserica

Ecumenicd, racla cu moagtele Sfintei Paraschiva, in vremea plstoririi Mitropolitului Varlaam. Aceasta a fost aSezatd in biserica ,,Sfin{ii Trei lerarhi", iar din 1889 se afl5 in

a para zi de joi a lunii

o sutd de

de pace gi de binecuvdntare, Sfbnta Cuvi-

oasa Paraschiva este degrabi ajut[toare

persoane au perisit

Anglia la bordul unei nave foarte

vechi, Mayflower, penfu a faversa Oceanul Atlantic p6ni in

ziua ei de prlznuire, insemnatd in calendar.

Pentru binefacerile

sd

o l6udim qi noi:

Paraschiv a, mu lt fo losi

ei

duhovnicegti,

,,Bucurd-te

to are ! "

SJ;dnta

.

sc

Tropar, glasul al8-lea intru tine, Maicd,

cu os6rdie s-a mdntuit cel dupd chip, ci lu0nd Crucea, ai urmat lui Hristos gi lucrdnd ai invSlat sd nu se uite la trup, cdci este trecdtor, ci sd poarte gdjd de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta gi cu ingerii impreunl se bucurS, Cuvioasa Maica Parascheva. duhul tdu.

ht tp

://

t};t

-ul

rB

Tinase Cristina qi Cioroianu Andrei. cls.

a

VI-a B

multor tipuri de cancer, in mod special impotriva cancerului de colon. Nu congin gdsimi gi au fbarte puline calorii. De aceea, po,ti mAnca oricAte, fZri si te terrri pentru silueti. Poftocalele

Conlin cantiti;r importante de vitarnina C in sezonul rece, este unul dintre cele

care,

mai importante elerrrente pentru otganism, pentru ci fine gnpa departe gi intiregte sistemul imunitar.

Lumea Nou5. Acegtia erau numiti

Prunele

,,Puritani", deoarece doreau un stil de via!5 simplu, pur. in acele zile, toleranta religioasi nu era admis5, iar ei au fost amendati, incarcerati gi, in final, expafiagi. CHlStoria a fost periculoasd

Pe lAngi yilamine gi minerale, pnrnele congin nigte arrtioxidangi al ciror rol e deosebit de important pentnr organism. Cercetiri recente au dovedit faptul ci acegti antioxidanli

gi dificil5, Au acostat dupd 65 de

incetinesc procesul de imbdtrAnire gi a creierului

a

colpului

"man!

zile, pe timp de iam5, gi erau slabi, bolnavi gi epuizati. Aveau foarte pulind m6ncare gi nici un

Alunele gi migdalele

acoperig deasupra capului, toful

simi rnonosaturate, rren;in colesterolul la un nivel scizut gi reduc riscul bolilor de inimi.

oa la

pentru tofi cei care o cheam5, protectoarea oragului Iagi gi a intregii Moldove. Credinciogii drept-mdritori de pretutindeni o cinstesc pururi, dar mai ales la 14 Octombrie,

Sunt cele mai la indemlni fructe, pe cate le glsim tot anul, intr-o mare varietate de soiuri. Este imposibil si nu gisepti un soi care si nu fie pe gustul tiu. Merele sunt bogate in fibre, protefAnd organismul impotriva mai

ol

Noiembrie, americanii slrbStorsc Ziua Recunogtintei. Este o slrtdtoare baditional5 prin care ii mullumesc lui Dumnezeu panbu toate lucrurile pe care le au. Se spune c5, in anul 1620,

na-tarak

i.e

In

8c

Catedrala Mitropolitand din laqi. Izvor de insinitoqire duhovniceasc5,

Ziua Recunogtinfei

sc

In anul 1641, Voievodul Vasile Lupu al Moldovei a primit ln dar, de la Patriarhia

Merele

ta .

stantinopol.

sdxdtoase alimente, cdre sunt

nerylarile nn aa lor.

a dus o

,,Sfin{ii Apostoli" din Epivat, apoi la Tdrnovo (Bulgaria), Belgrad (Serbia) gi Con-

nai

du

riu, intr-o mdnistire din Constantinopol,

a

.ro

Cerahitoii americani aa elaborat o listd

Care i-a ddruit sffinta cununie. Aimbricat haina monahald de timpu-

in jur fiind inghetat gi bltut

de

v6nturi asculite gi de furtuni de

zipadS, Au inceput sI moari unuldupl altul, Cdnd totul plrea f5r5 spe-

rant5, ceva neaSteptat s-a int6mplat. Nigte indieni americani le-au venit in ajutor, Le-au adus Pele-

rinilor porumb, dovleac, curcan ftipt gi alte tipuri de v6nat 9i le-au aritat cele mai bune locuripentu

vAnat 9i pescuit,

Chiar dacl gusturile s-au

schimbat de atunci, americanii au in fiecare an pe mas5, de Ziua Recunogtintei, porumb, plScintS

de dovleac Ai curcan umplut

-

simboluri le supravietuirii,

Peteanu Rafaela, cls. a VII-a G

Sunt nu numai gustoase, ci pi hrinitoare,

peltru ci sunt bogate in vitmrina E

gi

gri-

Fulgii de cereale Sunt fbarte bogagi in fibre pi carbohidra;i pi sunt o importanti sursi de energie. De aceea, fulgii de grAu, porumb, oviz sau alte cereale sr.rnt recomandagi pentru micul deiun. Congin fier pi magneziu gi au foarte pu,tine calorii.

Fasolea

Dintre toate legumele, fasolea boabe este

cea

mai bogati in proteine. De asemenea, fasolea

boabe este gi o sursi de fibre, nu contine grisimi gi nici colesterol.

Brocoli Din

ce

in ce mai curoscuti

pi

in

gara

noastri,

aceasti legumi este uoa din116 s6ls mai putemice amre de lupti impotriva cancerului.

Ciocirlan Alecsandra, cls. a IV-a B AA

â&#x201A;Ź=#::;;:"= zr


ffitsilE**E

ffinMMW

lnsula Ovidiu

.ro

Legenda spune cd in wemea cAnd Dumnezeu qi Sfiintul Petru umblau pe plmfut ca sI vadi gi si asculte cele lumegti, au ajr11s lntr-un loc in preajma satului Ovidiu, unde astizi se afli lacul Sutghiol, cunoscut de localnici sub numele de Lacul Mamaia sau Ghiolul Mare. Pe atunci nu era ghiolul, ci un sat cu oameni foarte bogafi gi

rii.

localnicii le spuneau frSnci.

-

Petru.

tl

- Daci zici, si incerc[m, Sfinte Petre, rdspunse Dumnezeu. $i le-a ieEit in intiimpinare o femeie slrmand, adusi de ani. Ea i-a ascultat cu rtrbdare, apoi i-a invitat in ograd5, si se odihneascd la umbra unei silcii, unde avea o misuftr lnconjurati de scdunele cu trei picioare. I-a indemnat str ia loc, a scos api din ffintAni gi le-a dat sibea. Dupi aceea, a muls vaca, a pus repede de mimiligl gi, cdnd si pund milai, gi-a dat seama ci mai avea foarte pufin qi a zis: - Sporeqte-I, Doamne! $i mare i-a fost mirarea cAnd a vizut cd mllaiul cre$tea pentru o mimiligi mare. CAnd totul a fost gata, femeia a a$ezat masa, turn6nd ln strtrchini laptele fiert. A rtrsturnat apoi mlmdliga pe un fund de lemn gi a tiiat-o in

la 8c

ta

.s

DupI cdderea Constantinopolului, turcii au inceput sI atace tot mai des agezSrile dobrogene. Distrug0nd Callatisul gi Tomisul, ei au ajuns la Histria. Aici au dat de o cetate lncoqjuratii de ziduri grcase de ap[rare. Paga a hotirAt si cucereascl aceastii fortireaJi care era un simbol ln calea lui qpre r5s5rit, dar n-a reuqit datoritii rezistenfei istrienilor. Nemulfumit de lntArzierea inaint[rii trupelor, sultanul a trimis un alt guvernator si conduci rizboiul. Dup[ doui zile, noul pagtr a in{eles cd nu poate cuceri cetatea pe cale armelor, ci doar prin viclequg. El a dat ordin ogtenilor s5-i aduci un localnic. in schimbul unei sume mari de bani, acesta a dezv6luit taina rezistenfei cetifii: istrienii aveauflragazii cu rezerve mari de hran[ gi api din belgug, colectatil prin nigte conducte de sub p5mAnt, tocmai din inima Dobrogei. Pentru ctr omul n-a $tiut s5-i arate pe unde trec acele conducte, turcul s-a m6niat gi a dat ordin si fie

du

ln urm5, pe pim6ntul strlvechi dintre Istru qi Pontul Euxin au triit mai multe neamuri venite din toate p[(ile lumii, fiind atrase de bogdfia gi frumusefea acestor tinuturi. Cei mai mu[i dintre strtrinii veni{i erau negustorii gi megtegugarii, cirora sute de ani

li.e

Gu

co

Getatea Histria

tntr-o zi de sirbitoare, cdnd mai totl locuitorii erau pe acas5, Dumnezeu qi Sfiintul Petru au luat infdfigarea unor cergetori gi au bitut la prima poartii, cer6nd ceva deale gurii gi adiipost peste noapte, Gospodarul i-a gonit 9i a aruncat peste ei o glleatii cu apa. La fel s-a lntAmplat pe la toate casele unde au lncercat ospitalitatea gospodarilor. Spre seari, au ajuns la marginea safului unde era o casd strricicioase, mai mult un bordei. Si batem gi la uga asta, Doamne, zise SfAntul

omor6t.

://

sc

oa

Multe nopfi s-a frimAntat paga, dar n-a reugit sI afle locul acelor conducte. Atunci a chemat pe cel mai bitr0n oqtean qi s-a sf?ituit cu el ore in gir, In cele din urmi, infeleptul luptitor l-a lndemnat si retragtr trupele de la zidurile ceti{ii, si duc6 un armisar l6ngi fortireaJa qi si-l lase legat, f[rd apd, cAteva zile. Apoi, bitr0nul a dezlegat arm[sarul qi l-a plimbat tn jurul cetifii. Calul a simlit pe unde curge apa pi a dat din copitii, dezlegind asfel misterul. Dupi aceea, pa$a a poruncit ogenilor s[ sape p6ni vor da de conducte gi si le qparg6. Apa a fost dirijad prin canale de scurgere spre mare. Rtrmagi fhri api, cei din cetate au fost nevoifi si se predea. Paga a d'Ardmatzidwile de apirare gi le-a poruncit istrienilor si plrdseasc[ fortireata. Acegtia au plecat m6hnifi, agezAndu-se mai departe,

ttp

spre apus, iar noul loc unde s-au stabilit a primit numele cetifii pierdute. Satul Istria de astitzi are multe case ale ciror temelii au fost construite cu pietre din vechea cetate. in muzeul din apropierea cetdlii sunt multe exponate care oferi vizitatorilor informa{ii despre fortireata Histria.

24

felii cu o a{i curati. StAnd de vorb6, oaspefii au aflat ci femeia avusese un sof harnic, pe nume Ovidiu, care s-a stins din via|6 de

t0n[r. Dupd ce au terminat de m6ncat, gospodina i-a condus pe strdini intr-o odaie curatii pentru odihn5, iar eaa mai dereticat prin casi gi apoi s-a culcat. A doua zi, cdnd s-a trezit la tntAiul cAntat al cocogului, a iegit cu g6nd sd mulgtr vaca, dar a rdmas lncremeniti c0nd a vizut de jur tmprejurul apei numai apd gi nici urmd de vecini. BStrAna a ingenuncheat, gi-a ridicat ochii spre cer, ficAndu-gi cruce. Lfugrt ea au apdrut oaspefii ale ciror capete erau inconjurate de lumin6. Femeia a sirutat mina lui Dumnezeu gi a inceput si plAngi.

-

Nu mai plinge, femeie, i-a zis Dumnezeu! Bun6-

tatea ta li-a salvat viafa, Triiegte pe acest pim dnt cdte zile vei avea! Pe to{i vecinii tii i-am transformat in pegti, mai mari sau mai mici, dupi rang sau avere. Casa lor va fi de

in apa pe care au aruncat-o in noi cAnd am cerut glzduire. Vor avea parte de ea cdte zile vor tr5i. Dupd numele bdrbatului ei, insula s-a numit Ovidiu, iar lacului i se mai spune Ghiolul Mamaia. acum acolo

Culese din cartea,pobrogea sdmbure de legendd" Gherghina Barbu, Dumitru Ciurea, Elana Jiga

a autorilor


@M,btrM Ge 1.

le

i-

lb

2. Grupul

motive din eare ar fi cool se ai un prieten extraterestru!..,

1.

Extraterestrii le gtiu pe toate. Gindegte-te cum ar fl si-fi trimiti cineva prin telepatie rezolvirile la lucrarea de la

Culoarea verde te prinde. $i, cu un mic alien alituri, nu de styling. Cine altcineva te-ar mai putea invita si-;i pe-treci vecdrfa pe Marte? Doreai atit de mult cuoogti pe Fox Muldet gi Dana Scully. Ei bine, acum veirveaocezia. 5. E atAt de bine si privegti in sfArpit pe cineva,,de sus".

tebuie si-gi mai faci probleme

sli

De

?4.

acum nu te mai sperii cAnd nine factura telefonici. Prietenul t;u extraterestm te va teleporta la prietena ta de cAte ori vrei si vorbegti cu ea. Ai putea juca in propriul serial TV, in care personajele principale si figi tu gi pdetenul tiu extraterestru. CAnd te enerveazi cinev4 il trimigr pe loc, de exemplu ...

$i,

pe Luni.

6.

ra-

10 ln-

rte

7.

9.

Nu ai carnet de conducere? Nici n-ai nevoie pentru corrduce qq OZN. Nu-i

iul ta,

:A tm

t,',

aga

,'.

,'Ochii - oglinda sufletului

aa

8c

0n-

bri,

cateodati cad tr pdcatrl laudei de sine. Srmt liberi in vorbire qi tumuftoqi. Au Ei ddecte cum ar fi faptul c6, atunci cAnd se apuci de o treabd, o fac cu eficienfi, dar se plidisesc repede.

tco-

Ochii verzi zunt riizbunitori

gre-

Das-

neia

ur6-

zile mai

Ide lam

Sunt

orgoliogi qi rdzbrmitori. De asemanea, viclatia qi linguqeala fac parte din arsanal.

Ochii negri sau clprui au ,rmemorie de elefant" in

spatele acestor odri se ascrurd analiza, corectitudinea qi rafirmea tdioasd. Oamqrii cu astfel de odri cauti mereu e4plicalii pentru tot ce se ftr16npl5 gi au o ,"tnemorie de elefanf'. De obicei, stau mai prost cu percepFa qi intui{ia, de aceea se g6ndesc mult p6ni sd facd ceva, dar, cdnd o fag dau dovadd de perseveranfi. Au rlbdare in atingerea scopurilor. $tiu si se atdo-controleze qi nu se artmcd fdrd a curpdni qi fbri a omoa;te qi cel mai mic ddaliu. Nu se aventureazd dincolo de anumite convenlii, dEi stmt curioqi gi

ht tp

diu.

odri albagri, incep ceva qi nu prea il duc la brm sfhrqit.

sc

icat

,,Verdele" ed.e irrplacabil, neiertitor, dar qi lasciv. Ageaptd momentul oportun pentnr a-qi surprinde ,,ptada", atwrci cAnd aceasta di senrre de slibiciune. Oamenii cu odti verzi gdndesc in doi tinpi qi txei miqcnri, dar nu se irrplic5. Fac orice pantru a-gi atinge scopul, driar daci aoesta le cere multe sacrificii. Dar, ca qi cei cu

://

6si

domici

de cunoa$ere.

Ionescu Alina,

3. Care eete relalia fintre tine gi cel mai bun prieten al tdu? a. Suoteli apropiafi, dat destul de independent'. b. Tu egti sprijinul siu. c. Avegi permment griji unul de celdlalt. d. De cAte ori ave;i ocazi4 mergep la plimbare s41 la film.

4. Ce faci atunci cind doi prieteni re ceartd? a. Iei partea unuia dintre ei gi de multe ori mai pui pi tu gaz pe foc. b. Stai deoparte. c. Ji se cere intotdeauna cuvAntul. d. Iotervii, le reamintegti cAt de buni prieteni sunt 9i

ii impaci.

5. Cind te intilnegti cu prietenii? a. Atunci cAnd gtii ci unul dintre ei are nevoie de tine. b. Cmd ai chelsi te distrezi. c. CAnd ,i ti-p. d. Ahrnci cind le propui tu sb

vi i"tahi$;

stabilegti tu ota gi locul.

6. Ce i1i place si faci in compania prietenilor? a. Si vi intilnili cu to$ la pirzzena preferati. b. Sili invii la tine acasi ca sd facegi o temi impreuni sau si vi relaxa$ jucAndu-vi. c. Si iepi;i si vi distra$, d. Si vi intAlni;i pe o banci in parc Ai si povesteasci fiecare ce a mai

ficut.

Oamedl cu 'o&i alba$ri sunt persoanele emofiilor qi analizei. Dgiii, au o gf,ndire ageri adesea privesc lucnrile cu superficialitatei:, urit,visetori, intuitivi fanteziSi, ganeroqi. Au inifiadvi gi nu fug de risprmdere. Surt inpulsivi qi uqor influenfabili. Buni ora-

oa la

ide

b. Plin de respect $i de afecgiune. c. Oricind gata de distrac$. d. Nu ai chiar un grup de pdeteni, ci doar cigiva prieteni apropiap.

7

Oanii albettri runt influenfabili ESe

a

mult6 circulagie pe cer...

de prieteni poate fi caracterizat asdel:

ta .

rsn

tiu

du

ul

este:

O gagci vorbireap.

i.e

sa

ioportant intr-o prietenie

ol

I

pe

lr.

-ai

.ro

a.

E-

ia

cel

sc

IU

Lucd

a. Gnia unuia fa;i de celdldt. b. CAt de m-ulte ai invigat de la prieteni. c. Si impar$ 9i bune 9i rele cu cei la care gii. d. Nu te plictisepti niciodati singur.

F

9i

fel de prieten egti? (test)

cls. a

VII-a A

. DacX ai o problemd sau egti supirat, ce agtepfi de la prietenii

tii? --.^-

a. Si te lase in pace pAni cind if trece. b. S; iti dea sfaturi. c. Si petreaci un ti-p cu tine pi si te susginl. d. Si te ajute si uifi de supirare, jucAodu-vi sau distrAndu-vd. i

Interpretarea testului Mai multi de a, Epti o persomi cate gindepte mult, egti inlelept gi genetos. Ai un fel de criticism constructiv, pe care prieteni.i edevirali il apreciazi. Echilibrut 9i increderee pe cere le inspiti, iudecata ta dreapti fac din tine un confident de nidejde. Prietenii pu4 pref pe opiniile tale 9i l1i utmeazi sfeturile.

Mainult'de

b.

Arili prietenilor multi

.pi

afec;iune, sensibilitate infelegerc. Ca o sor{, ca ur ftete tii aturici cind suferi sau cind sunt singuri. Ii incuraf ezi, epti lfugi ei atunci cA:rd au nevoie 9i nu-i refuzi niciod*ti. At griiil, insi, pentru ci mmite persoane pot profite de bunitetee ta. sau ca un

copil, ai griii de prietenii

Mei multi de c. Ai -rltn in.rgi.,

epti plin de viagi 9i egti sufletul fiecirei intilniri cu prietenii. Cei din iur te tpreciezd. Ifi plece si-fi lnveselepti prietenii pi reugegti si ii conteminezi cu veselia gi optimismul tiu. S-ar putee ca la un moment dat si obosegti pi tu. E bine, din cAnd ln chd, si incetinepipulin ritnul.

Mai

nulf

de d.

Egti mereu sigut pe tine. Iaspiri stebilitete gi de aceeaprieter:ite apreciazd, Chiar daci nu vi intAlnili foarte des, ptietenii tii gtiu ci, atunci cind eu nevoie de sprijinul tiu, pot conta pe tine. Pree nulti ildependenli rr putea fi diunitoare' insi' Prietenii

s-arpute"'*o;tt3'J;iif-"li,'lJ.

a

vrr.a

G

25


&srE.uTELE

gerde dc trmflcdrcul Ge gtim despre HEPATtfAa Hepatita A

vindeclrii.

i.e

ta .

Virusul hepatitei B se transmite prin: intermediul s6ngelui, fluidelor biologice (spermd, secre{ii vaginale),

8c

contacte sexuale neprotejate - de la mama purtdtoare la copil (la nagere sau prin laptele matern) - prin practici neigienice (tatuaje, acupuncturi, manopere stomatologice, perforarea tegumentelor pentru fixarea podoabelor (cercei) gi poate si persiste tot restul viefii. Poate evolua spre hepatiti cronici, cirozi

hepatic5, cancer hepatic primar. Virusul hepatitei B nu se transmite prin contact obignuit (lmbrdfigare, strdngere de mAini, tuse, strinut, apd, alimente, vesel6).

sc

oa la

Perioada de incubatie este de la 6 slptim6ni p6ni la | - 6luni, bolnavii putAndprezenta afectarea stirii generale pe un interval de timpvariabil (sdptimAni sau luni). Simptome: Cele mai multe persoane infectate pot prezenta simptomele de debut ale unei gripe (dureri de cap, oboseal6, somnolenti, pierderea poftei de m6ncare, febrtr, dureri articulare), ingdlbenirea ochilor gi a pielii (icter), colorarea in brun inchis a urinei, decolorarea scaunelor, dureri abdominale, gr:ea@, vlrsituri, O parte a persoanelor infectate cu virusul hepatitei B sunt aparent sinitoase (nu prezinttr nici un simptom).

ht tp

://

Obsemafiie: Persoanele care au contactat hepatita B rimdn purtitoare ale virusului 6i dupi vindecare. Persoanele infectate prezintii un risc mare de imbolnlvire de cancer hepatic, insuficienfl hepaticd. Ca purtitori, ei pot de asemenea transmite virusul prin activitafile qi practicile men{ionate mai sus. Testarea acestor persoane va evidenfia prezenla anticorpilor produgi de organism ca reacfie de apirare fala de virusul hepatitei B. Tratament: Tratamentul igieno-dietetic este cel debazd,la el asociindu-se tratamentul de cre$tere a rezisten{ei organismului (vitamino-terapie).

Atenlie! Evitarea consumului de alcool este obligatorie,incaz contrar acesta produc6nd efecte iremediabile.

26

- Molecula plicerii Degi, in cursulevolutiei, creierul uman s-a

diferentiat mult

fati de creierul mamiferelor,

iar complexitatea conexiunilor neruoase s-a in-

Hepatita B

-

DROGURILE

zecit, cele mai vechi straturiin care se plaseaz5 celulele neryoase implicate in compoftamentele de adaptarea la conditiile de mediu s-au conseryat. $i tocmai Tn acest creier arhaic se si-

sc

este obligatoriu pe perioada

du

contact direct cu persoane bolnave

prin intermediul apei contaminate, alimentelor, insecte gi afecteazd persoanele de toate v6rstele, aptrrAnd mai ales in colectivitlti (gcoli, licee, cluburi, locuri publice) Perioada de incubatie este 15 - 50 de zile, dupi ce virusul a fost con-tactat. Icterul se va atenua &rp62 -3 slpnmdni. Infecliozitateadureazit o sdptim0ni dupi declangarea icterului. Obsemaliet Dupd ce afi contractat hepatita A qi v-aJi vindecat, virusul NU rlmf,ne in organism, ci deveni{i imuni, adici, mai mult ca sigur, nu vefi mai contacta hepatita A niciodati. Simptome Cei mai multi bolnavi se simt riu gi pot prezenta simF tome asemdnltoare unei gripe, altii pot prezenta febri, stare de vom5, dureri aMominale, lipsei poftei de mAncare, oboseali accentuatii persistentii, urina lnchisd la culoare, scaune decolorate, ingilbenirea ochilor gi apielii (icler). Un test al s6ngelui poate confirma existen{a virusului. Tratament: Tratamentul debazt este cel igienicodietetic. Repaosul

fizic

.ro

Virusul hepatitei A se transmite prin: intermediul mAinilor murdare, materii fecale

ol

-

Direc{ia de Sinitate Publici Constanfa

al cdrui rol este de a senzafie de placere cu compoftamentele fundamentale pentru supravietuirea speciei. Cea mai importantd dintre regiunile tueazS sistemul limbic,

asocia

o

care compun acest sistem utilizeazd dopamina ca neurotransmiFtor. Oricare dintre substan$ele cu risc de abuz (cum mai sunt numite drogurile) - fie ele permise (alcool, tutun), fle interzise de societate (heroina, cocaina, canabis, ecstasy, etc) - au in comun faptul ci actioneazd la nivelulacestor neuronicu dopamini. Indiferent c5 este vorba despre om sau animal, toate aceste substange provoacd o senzatie de pldcerg dar 9i o modificare comportamentalS mai mult sau mai putin importantS, Tn functie de drogul folosit, de doza luat6, de particularititile individului sau de mediulTn care au

fost ingerate. PdnS aici totul pare natural gi normal, dar, din momentul in care acest tip de comportament devine imperativ gi de nestip6nit prin ciutarea repetatd gi permanent5 a plScerii provocate de consumul de droguri, individuleste de acum stdp6nit de ele.

d

Stoica Paula Simona, cls. a IV-a B

ft

c

u


!r

*#e**tr

enul de cap acitate GJI ,.. Dan!

mor $colar ?s.

,,Ast5zi ne-a dat si gdsim cel mai mic numitor

,,Aceastd poezie face parte din basmul Cdlin Nebuwtl," ,,Personajele acestei opere sunt Dan qi autorul." ,,Dan este un personaj erotic." ry ,,Personajul principal al romanului Dar

* * *

;;,Nu mai spune!"

du

miri?" bil si nuJ fi gisit nici pin[ acum?"

ce te

este C6lin nebunul."

vine asta?"

,,Cei doi stejari informatori anun{i venirea ,,Dan este un t6nir inlelept." ,,Ghirai incheie aceasti operd ftcindu-i un

meu, de cdnd eram eu elev

?s.

Dan."

,,Dan igi c0gtiga simpatia turcilor, mai ales affll ,,Turcul ii spune lui Dan: Tataie, ia calul meu',ii te:dul" ,,Dan a luptat in codrii de aramd Siin pddurea'de

rul: ,,N-am ce-fi face, azi primeqti nota trei." nimic!"

: ,,Daf de ce? Doar n-am rispuns

)s.

ol

argint."

Elevul: ,,Pentru astAzi am pregltit <Al doilea rdzboi mondial". Profesorul: ,,PAnd aici merili nota zece!"

sc

Din teze gi extemporale

Elerul: ,,Vd mu$umesc, md opresc aici!"

-

Ce

?S.

noti ai luat la matematici, Petrici?

ct

a.

,,tntr-o zi, la domnul Tnndafir au venit 2-oi strdini, " ,,Creang5 mergea la sc5ldat in pielea goal5." ,,Corul din teatrul grecesc avea c6ntece statice Si prostatice." ,,Neculce a fost vatman de ogti." ,,CAnd zSmbea, se ztreau doi dinti mari cu structuri la mijloc," ,,Autorul a murit, dar nu a uitat niciodatS de elevii

a8

sar." ,,'VSzAnd c5 iubita nu vine, el se duce surpat acas5." ,,Creang5 folosege o<presii care nu se gSsesc la

marii nogtri scriitori, de o<,: capre riioase."

n rru

gi

le

r

a

[B

oa l

l-

Cinci.

Vail Dar la romAnS? Vai! Vai!...

Peteanu Rafaela, cls. a VII-a G

w xw

?s. - Acum, ci mergi la gcoald, ai putea si-mi spui c6t fac trei plus doi? - Cinci, bunicol - Minunat! Uite, ai aici cinci bomboane. - Bunico, egti sigurd cd nu fac mai mult?

?s. - Am alut zece mere, doul din ele le-am mAncat. Cdte mere au mai rdmas? - Nu gtiu, tdticule! La gcoali rezolvdm numai probleme cu portocale. Ionescu Alina, cls. a VII-a

sc

F

://

u

,,Cele mai frumoase Aminfrridin copildrie le-a scris Ion Creang5 pe vremea c6nd era copil." .Ast5zi am inv5tat despre Pene gi curcannlde Vasile Alecsandri." ,,Peneg Curcanulse intoarce de la r5zboi cu piciorul rlnit gi decorat." ,,Poetuligi agteapt5 iubita ca impreun5 sE cutremure o barc5." ,,Ion CreangS s-a n5scut intre anii 1837-1839." ,,In Nunta Zamfireise danseazS, se mSnAncE bine, dup5 care se dE dreptul, adici plicul cu bani," ,,Prin onomatopee, poetul sugereazS intorsul vitelor de la lucru Sia celorlalti oameni." ,,Cilin tine de mSnd mireasa care are p5rul lung de fericire." ,,La rdscntce de vdnturise incheie cu un optimism." ,,Ilie Moromete este un tiran inteligent care l-a ajutat mult pe Marin Preda la realizarea romanului."

ttp

t.

il tot cautl!"

i.e

* * *

tG-

.ro

-*

A

Perle ale profesorilor 'S

,,Acest lucru se datoresc acestui cuvAnt." ,,Enzic sd termini, sd te aEezi qi si incetezi." ,3: ,,Vi mai repet incd o datl ca sd vI intre in cap." & ,,Si scriefi corect numele, pronumele gi clasa." iS. ,,Nu mai mdnca, vi rog frumos!"

A

Ivanciu Milina, cls. a VII-a B


1

ffitsrELurELE

tfla pnnee msdaff

du

.ro

Pe fondul acestei splendide |inute de iarn6, cu gAndul la sirbitorile cevor veni, vd propun c6teva modele cu ajutorul clrora si vi putefi pregiti din timp finuta pentru seara de Cr6ciun sau Rwelion gi de ce nu numai pentru aceste ocazii?... Sitescu Loredanao cls. a VIII-a B

1

i.e

I

(

I

t

ol

o

1

s

sc

a

n

q

a.

t!

pl

si ai

ct

pâ&#x201A;Ź

cl ul

ht

tp

://

sc

oa l

a8

pu

28

lui

ne

lul

cot

au .

rrpl

de;

por I

$i, i

i,

foa

I

po0 cda

t -,

frcil

I I

i i:1.' T

I

I

dufi pe6

cI-l gasil

ghic nit, t ,a aa-


l.':;! Lii;r'

.ro

De ce au elefanfeii tromPS? (poveste)

du

sc

ol

i.e

De ziua mea am primit un papagal pe care mil doream de foarte mult timp. Este de culoare alb-albistrui cu petâ&#x201A;Ź negre, ochigodi lui sunt albagtdi pi e foarte iuciug. Mi ciupegte, dacd pun mAna pe el, dar cu mdtuga mea se joaci. Dupi oioacd buni, se duce sd mlnince mei, aceasta firnd mincatea lui preferatd. Este la noi de citeva luni de zile gi s-a atapat foarte mult de noi. $i noi de el! Este o pasire foarte curati: se duce la chiuveti, bezapd 9i apoi igi curila penajul, I-am cumpirat o colivie cu leagin pi oglindi 9i este foarte mindru. Toatd. ziua ciripegte, dar, atunci cind intrd cineva in casi, are un fel aparte de a cidpi, de patcd ar saluta. La fel face atunci cAnd stingem lumina, noaptea: scoate un tdl tepetat, ca un fel de ,,Noapte buni!", $tiu ci uneori se simte singur, de aceea ag vrea sd

a.

ii cumpdtim o pereche. Iubesc foatte mult papagalii gi gtiu lucruri interesante despre ei. Astfel, gtiu cd papagaln sunt rul grup sttivechi de pisid, firi rude apropiate cunoscute. Toate speciile au un penai foarte ftumos colorat, dar trisitura lor distinctd este ciocul. Sunt 341 de specr de papagali gi alcituiesc o familie deosebiti de pisin, dspAndrte in special la tropice gi in emisfem sudicd'

a8

atunci: ,,Cu ce se ospdteazi cumitrul crocodil?"' Tofi se ingrozir6 9i, in loc s6-i rispundi, fiicurI: Ssst!! Numai o paslre frumos coloratil nu se putu abfine gi-i spuse: ,,Du-te pAni la malul rAului str6juit de copaci uriagi 6i afld singur, dacd epti aga curios!". Elefdnfelul nostru pomi la drum, dar, cum uitase si-6i ia mAncare de acasi, a trebuit sd agtepte pe lAngd copaci ca si cadtr c6te un fruct cu care s5-gi ast6mpere foamea. Dupd trei zile de mers, a ajuns la r6ul cel mare gi mAlos gi l-a int0lnit chiar pe cumltrul crocodil care, auzindu-i intrebarea, l-a chemat mai aproape ca sd-i spun[, chipurile, la ureche ce minAncd. Dar mocodilul, in loc s5-i rdspundi, l-a apucat pe elefrnlelul cel curios de nasul lui cel borcinat gi i-a rispuns printre dinti: ,,Md-

Papagalul meu

ct

Era o dati un elefdnfel, pe c6t de mic, pe atit de curios. Toati ziulica 5i-o petrecea lntrebAnd tot felul de lucruri in stAnga gi in dreapta. Pe struf l-a intrebat de ce are pene a$a tremuritoare la coadil; pe girafd de ce are gAtul aga de lung gi pielea bil' tatA; pe hipopotam de ce are ochii mici Si rogii. $i toatii lumea, in loc s6-i rtrspundi, ll inghiontea gi il burdugea, de-fi era mai mare mila! Dar elefiinfelul cel curios nu se l5sa deloc: punea intrebiri despre orice vedea, auzea, mirosea sau atingea. intr-o dimineati senini, neastAmpSratul intreb[ ceva mai nistru$nic dec6t tot ce intrebase pAnI

nAnc Ai elef?inlei, daci se ivegte ocazia!*. Elefrn{e' lul s-a opintit din rlsputeri s[ scape din gura cro' codilului gi nasul lui s-a alungit, s-a alungil cu fie-

$tiati ci...

Balena albastri este cel mai greu animal care a existat weodat6' Un exemplar poate c6ntiri cca. 200 de tone, avdnd o lungtme de pdnd la 30 de metri.

sc

oa l

care smucituri a crocodilului, p6ni c0nd a fdcut ,,plici!". Bietul elefrnfel s-a rostogolit p0nn departe de rAul mligtinos gi de crocodilul cel rdu. AmdrAt qi f?ird s[-1 mai intereseze ceva, a pornit spre cas5, tAr6ndu-gi alene nasul acum lung gi, aparent, fErd nici un folos. Dar, cAnd i s-a fdcut foame, a apucat cu nasul cel nou fructele direct din pom, cind i s-a frcut sete, a folosit tot nasul, iar c6nd o muscd obraznici s-a agezat pe spate, a fbcut tot cu nasul ,,troscl" $i a sc6pat de ea. Acas[ toat6 lumea il a$tepta nerlbditoare gi, dupi ce au rAs de nasul lui care sem[na cu o trompeth, ar inceput tofr sIJ inghionteascd de bucurie ciJ vid intreg. Cu aceastd ocazie, elefrnlelul a mai gisit un rost pentru nisucul lui deosebit: i-a in' ghiontit gi el prietenegte, ba pe unii chiar i-a plesnit, tot prieteneEte!

Tisianu Georgianan cls. a IV-a B

ht

tp

://

i

Tucanii tr6iesc in America de Sud? Au ciocurile mari qi uqoare iar cozile lungi. Se hrdnesc cu fructe qi insecte qi fac cuiburile in scorburile copacilor. in timp ce atac4 un stol de p6siri, qoimul migrator iqi strdnge aripile, coborAnd in picaj cu o vitezd de pdn6 1a 160 krn/or6 qi uneori chiar mai rapid? Prada sa este uneori ornordtl instantaneu, ln momantul impactului. Multe animale cu sdnge rece pot supraviefui lbrd sE mdn6nce incredide mult timp? Un Es{pe anaconda, ?n captivitate, a reuqit sd supravie}uiascd lErd hrand2 ant.

bil

Strulii sunt cele mai mari p6sdri din lume (2,5 m)? Ei au o vedere excelenti gi pot depista animalele de pradd de la distanle mari. Picioarele lungi, cu doar cdte doud degete, ii ajutd sd alerge foarte repede. Tinase Cristina, cls.

a

VI-a B

Bencea Andreea, cls. a VII-a B

"ffi

29


1

tffilrrs.'r'E

Ix R,EGREATTE Micul scamator

Glume 9r anecdote

I - Mi-a intrat o agchie in deget, mami, dar

- fizici distnctivi -

(pentru regealiile de acas5 !)

am scos-o rapid cu acul. - Doamne feregte, cu acul? Dragule, tu nu

gtii ci

e

periculos?

Sp6nzu,ratul

t

- Tati, gtii, eu cred

cE

du

prea le place cum cAnt eu la tobd! - De ce crezi aga ceva, m6i Mihn4d? - Pentru cd ieri mi-au fbcut cadou un bricegu| qi m-au intrebat dac6 sunt curios ce e in interiorul tobei.

t

i.e

Costel se intoarce necijit de la gcoali: - Mamd, profesorul m-a certat tare azi cd n-am gtiut unde sunt Cordilierii. - Bine fi-a frcut! De c6te ori |i-am spus sd fii ordonat gi sd nu uili unde-li pui lucrurile!

Oul plutitor

ol

t

Aveti nevoie de un ou nespart (fiert sau crud), de un pahar aproape plin cu api, de o linguriti gi de sare. Pune$ cu gr85 oul in paharul cu ap5. Veti vedea cE se scufundS. Turnali doui lingurite de sare in apa din pahar 5i amestecati-o in jurul oului; amestec6nd sarea, turnati din nou dou5 lingurite de sare, pan5 cind oul incepe sE pluteascS. De ce? Apa sSrat6 are o densitate mai mare decat cea dulce. CAnd apa este destul de sirat5, oul va c6ntSri mai putin dec6t apa, a5a c5... va p[uti.

- Milicd, ce-i asta? Iar ai luat noti proastd la istorie? - Nu-i vina mea, tiiticule. Profesorul m-a intrebat tot

sc

felul de lucruri care s-au int6mplat cu mult timp inainte de a mi nagte eu. De unde era sd le gtiu?

*

a.

Petricl risfoiegte un dic{ionar: - Tati, ce inseamnd Cristofor Columb 1415-92? E numirul lui detelefon?

t

ct

t

*

- Cum pofi obfine lumina cu ajutorul apei, Fdnele? - SpilAnd geamurile, domnule profesor!

*

al

Florin ia prima lecfie de inot gi, dupi ceva timp,

t

co

profesorul il intreabd: - Ei, ia zi,I[iplace? - Sigur, dar cred ci este deshrl pentru astlzi... Nu-mi mai este sete delocl

:// s

- Am inceput de ceva timp dresajul cu ciinele meu. In special, ll invi| sl latre c6nd ii e foame.

- $i merge, merge? Ai rezultate? - Deocamdatii, nu. in schimb, nu mdnincd p6nd nu incep eu sI latru...

*

ttp

La familia Popescu vine in:.."lz,itA mdtuga din America gi-l intreabl pe Gigel: - Md mai cunogti, scumpule? - Da, egti mituga care nici data trecuti nu mi-a ad,x

nimic.

30

Slimnoiu Cristien"

clr \Itr-r

el

dr

di ct gi

o

Dt

gi

te m s-

Sc

turnali apb pe o suprafa!5 neted5 de metal sau plastic. Puneli o crati!5 nesm5lluit5 in ,,balt5" gi apSsali-o, asigurAnduvd cI fundul ei se ud5 intregime. Acum, trageti cratita in sus

pi

ur o

ajr mi

9i... ce se int6mplS? Cratita nu se desprinde, De ce? Este apa lipicioasS? Explicatia constS in principiul adeziunii care face ca apa sb se comporte ca un lipici. Adeziunea este proprie tatea de atradie intre doud substante deosebite. a

Curcubeul

t t

Pentru acest truc avdi revoie de un pahar cu gr.ri'? larg5, umplut cu ap5, & o oglinlxrS gi de o lanternS. Punq oglinda in paharul cu ap5 9i inclinalio putin in sus. Intr-t camer5 ?ntuneca6, cu perr$ii albri, indreptati lanterna aprind inspre oglind5 $ ." iii6 curalbeul! Daci el nu apare de prn6 dat5. schimbalji unrghiu[ ln care lumina cade pe oglind5 :a,u unghiul in are e# frriil!inati oglinda. De ce? Oglinda refled lumrna care ffiece am pmn ap5 in alt unghi. Apa refEn# lun' na y se f,onnreazi oucubeul.

Ifrim Mfldilina, cls. a \TI-n G

q

cir

Apa lipici

Apa este lipicioasS? tncercali urm5torul truc ai veti afla:

a8

- Am $tiut cd ai sd verqi laptele, Rodica! - Daci ai gtiut, de ce nu mi-ai spus?

ftinghie

Muiati un fir de ati in ap5 foarte s5n6 5i apoi usca!i-|. Faceti asta de doui ori la r3nd. Acest lucru trebuie fticut in secret gi vefi prezenta firu| ca fiind unul obignuit. AtArnati de fir un ac Si dati foc firului. Ata va arde de la un capSt la altul Si privitorii vor vedea cu mirare ci acul va r5mSne atAmat de cenugS. Explicatia este c5 numai partea fibroasi a firului a ars, nu 5i micul tub de sare, care il acoperea. DacE operatia se face intr-un loc ferit de curent, acul poate sta atArnat numai de stratul de sare,

vecinilor nogtri nu

- Mam6, de ce aleargi caii la curse? - Cel care iese primul ia un premiu! - Bine, atunci de ce mai aleargf gi ceila{i?

firi

.ro

- De ce sd fie, mami, periculos? Doar era un ac de siguranJi!

;"-ffi

3r

3r

t 0

0'

0l

0i

1:

l:

1(

1:

1t

1t

at ]E

2(


STELUTELE

Eminem

este interzis la Palat! Prirrl.rt

$Vtm"-

e mare

Ricky Martin

fan al cintdre;ului Eminem. Trecerea lui pe strizile Londrei e deseori anunlatd de muzica rapper-

iniliativd faSd de cme

.ro

ului, care iese la volum maxim pe geamurile mapinii. Wills ar dori sd il invite pe controversatul rapper la pd,at, ca sd-l cunoascd personal,

Considerat sex-sim-

bolul ,,latin" al zilelor noastre, Ricky Martin a

cistigat in anul

regina

1999

du

noa$tr$fft[ff''ffilit*

poate mendri, in acela5i timp, cu un record de 15 milioane de albume vdndute in toatS lumea, Chiar dacb in

Ultimele noutati din..,

terizeazd pe fete in totalitate, exprimdnd bucurie, romantism 9i multl dispozilie. La piesa ,,Luna de pe cer"

s-a folosit in orchesfafie, in premierl in Romdnia, cimpoiul, iar pentr.r promovarea noului album, Anca, Sorana, Irina gi Alexandra au fost in tumeu prin tar5.

silieri i-a aritat versurile cdntece-

Ior lui Eminem. Din acea clipd, Marshall Bruce Mathers III a devenit persona non grata \a Buckingham, iar

la

-

25.03 27.03 20.07

-

oa -

Midrael ,,Flea" Balsary (Red Hot Chili Paper

06.08 07.08 08.08 09.08 09.08 I 5.08

16.08 17.09

-

Ceri Halliwell

-

Joshua,,JC" Chasea (*NSync)

-

Dennis Frery

* David Dudrovny

Whitney Houston -,,Mickey" (Boyzone) - Madonna - Keith Flins (Prodiry) -Mafty Cintron (No Mercy) * Will Smith - Shawn Stockman (Boys 2 Mar) - Marshall Bruce Mathers III (Eminem)

Baxxler (Scooter) Steven Gately (Boyzone)

24.09 25.09 26.09

Vanessa Williams

17.10

Bruce Willis Efton John

06.11-EthanHawkw 07.11-Giulia (Candy)

Mike Oldfield

-MaiahCarq - Carlos Sanlana

I l. I

I * l,eonardo Di Caprio

11.11

Demi Moore

Deqi are un comportament scandalos, fapt care

reflectE tn

mtzica pe care o rnterpreteazl, rapper-ul Eminem cucereqte

chiart-urile ca nimeni altul.

* Maxim Reality (Prodiry)

:// sc

-

ht tp

15.03 16.03 17.03 18.03 19.03

26.07 01.08

Starul Eminem

se

Zilele de nagtere ale citorva,,cunogtin{e"!... 21.01 -Ema Burton 27.01 * Mark Owen 28.01 - Nick Carter 30.01 - Joey Fantoe (*NSyno) 30.01 - Phil Collins 3 1.01 - Justin Timbalalee (*NSync) 05.02 - Bobby Brormr 07.02 - David Bryan (Bon Jovi) 08.02 - Nick Nolte 08.02 - Miahi Bifa (Ro-Mania) 13.02 - Robby Williams

prinpl va trebui

sd a$tepte pdnd cind va fi rege, ca sd-gi invite idolul la palat.

8c

Odat5 cu aparilia acestui nou album, Alexandra a pdrisit grupul, l5sdndu-le pe cele trei soliste rimase s5 umble lara tn lung Siin lat, in cSutarea unei fete care sI o poatl inlocui. Dupd multe preseleclii gi audieri, s-a ajuns la un numSr de 12 concurente dinbe care, in urmdtoarele doud s5pt5m6ni, trebuie aleasl noua solistl,

co

muzicale inedite, plus un materialdiscografic

de calitate. La acest album fetele au lucrat pentu prima dat5 la texte cu Liliana $tefan. In ceea ce privegte orchestratia, toate piesele de pe noul album au fost inregistrate cu insbumente reci gi, de aceast5 datli, Adrian Ordean a inregistrat chitara, iar Florin lonescu - tobele. De aceea, sound-ul este in forl5, de bupS pop, ,,E4 tu gi luna de pe ctr"este un album optimist, care le carac-

Rom6nia este cunoscut

Elisabeta a II-a nu a al'ut nimic de obiectat, pAnd cAnd unul din con-

.s

album A,S.I.A. conline zece piese gi are

ta

\ lloul elemente

li.e

%.. A's'l'A'

Cel mai recent CD, ,,The Eminem

Show", a inhat direct pe primul loc in US-Charts, la

'

de putin timp, el nu este un novice in lumea muzicii, fiind cunoscut in America inc5 din 1983, c6nd era unul dintre membrii formatiei ,,Menudo".

Primul album al ar-tistului ,,9old' i-a adus opt discuri de aur in Mexic, Chile,

-

Argentina, Puefto-Rico

Si Statele Unite.

a9a cum era de astep-

Chiar dac5 igi are regedinta la Miami, nu pierde nici o ocazie s5 pro-

moveze limba sa, tara sa

- Puefto Rico. $tia{i ci...

lansdrii. Anul

tatil

MTV

distinctii!

-

tat, un mare succes. Ricky este, inainte de toate, un aftist care nu Si-a uitat originile.

frafi

Video Music Awards, Em a obfinut patru

Cel

de-al doilea album ,,Me amards"- a avut,

numai 36 de ore de la momentul acesta, la

-

Ricky Martin are cinci

il

qi recent s-a impdcat cu sdu, Enrique Martin, cu

K

care a fost certat timp de zece ant?

Nu a finut niciodati un regim alimentar, ci, dimpotrivd,

se indoap6 cu Snickers qi Twix?

r t

&

qFi

Fii-{

Informafii culese de Boncea Andreea, cls.

a

VII-a B

'ffiffi

3l

*,1 8.',

:;,


JocuRil00tcE Labirintul

R

100

Bugs-Bunny a plecat in cdutarea unui morcov.

de tofi elevii.

Rebus 34

du

t4

Ivanciu Denisa, cls. a VII-a B

78

i.e

ri doud cuvinte iubite

.ro

Ajutafi-l voi sdJ giseascd, gtiind cd are voie sI coboare spre un numdr mai mic gi si urce spre un numir mai mare. Dacd ati lucrat corect, agezafi in ordine literele pe l0ngi care ali trecut gi vefi descope-

1

ol

t J

sc

4 5

6

8 9

l.

Mihai Eminescu. Ivanciu Milina, cls.

a8

Instrument optio folosit tn laborator La distan!6 miod Maqin[ folositd la trierea semintelor

2. 3. 4. 5.

ct

Pornind dintr-un anumit punct al careului gi urmAnd o direcfb bine stabilitd, vefi descoperi un ftagment din rdspunsul plin de modestie dat de Mircea cel BitrAn lui Baiazid in Scrisoarea III de

0rizontal:

Personaj mitologio oarc a zhtnat ou aripi de ceard (p1.) Tot (regionalism din Transilvania) - Caraq-Severin

-

$tie tot Instrument (p1.)

8. 9.

O studiazd optioa - Aproape o ooa! Fasoioul de lumind oare se imprdqtie

co

Vertical:

al

6.

7. Afi (pers. a iII-a sing.)

:// s

l. Imaginea unui obiect printr-o lampd - Laurenfiu DuJa 2. Ivan Pataichin - Iris maroniu 3. CupEr ondulatfemimn*Mega Volt 4. Literd greoeasod (densitate infiziod) - A luat-o Nicd 5.

kinuodi. Domeniu alf:r;iaiicare studiazd lumina -Nota

de la caprele

redaoJiei Unul dupd altul Fratele lui Abel

ht

8. 9.

-

Simbol nafional Aproape de ESTI Prefix folosit in medicind - ll dd diriiorul Atitudine de stimd, prefuire

tp

6. 7.

32

Labirint literar

a.

7

-

Prof. Mona Popescu

a

VII-a B

D

G

A

E

N

$

o

M

I

E

U

E

D

N

A

R

E

c

U

L

L

I

I

R

A

D

A

N

c

E

R

T

$

T

M

C

M

E

S

o

I

E

L

o

E

o

P

T

M

A

N

U

E

T

$

R

E

D

o

M

N

U

A

N

I

V

E

$

T

I

N

R

E

A

G

D

A

I

M

P

A

$olufiile definifiilor din careurile apirute in nr. 2 al reyistei: Geografie:

1.

TURCIA;2. ROMAMA 3. cEORcL4 4. CROAJIA;5. PARAGT--{yALBANIA 8. MALTA;9. ELVETIA

6. VATICAN;7.

Cor:

coR; 2. RUGACIITNE; 3. EWAVIE;4. DEUTRONOMLTL; 5. 7. TRAIITE: 8. APOCALIPSA

1.

[sUS;6. \][r[ffi;n5


,

&STELUTELE

W-e@0a,&", ,O, vilntute, tacd lama

se

apropie, Qrimdvara Ttoatefi [eparte ht spatete eP" Percy Bysshe Shelley

,Soezia este amintirea cefor mai 6une Si naiferbite ctipe ak cehr msi 6une Si

,Aefiecare tatd chndun copils7rune:

<O{'u

.ro

mai fe ricit e s tgffe t e. " Percy Bysshe Shelley

credin zfune'>, e4istd unlcva o micd

Sir James Barrie

-

du

zhnd care monra" Peter Pan

,,(Persona[, eu sunt mereu gata sd Snvd!, teSi nu-mi pface

futotfeauu

sd mi se

[ea fecyii.'

i.e

Sir Winston Churchill

ol

Robert merge cu tatil siu Ia un concert dat de un violoncelist celebm. La un moment dat, plictisit, ii

sc

topte$te tatilui sdu: - Tdticule, dupi ce domnul acela cu fieristriul va temrina de tiiat dulapul, vrei sd mergem sd-mi cumperi o inghepti?

\Iamd, di-mi cinci mii de lei, ci vreau sd-i dau bitrandui de la col;!

joci cu ceilalf copu,

-

De

-

Nu pot, mamil Sunt nevoit si stau in casi.

ce

nu te duci afaril

sd te

Costele? intreabi mama.

- Citilur, ziceinvdsdtoarea

Bravo, puiule, egti un copil milos. Dar unde-i bltranuL ci nu-l vdd?

-

- Nul

8c

De ce? Ttebuie sd-l ajut pe tata si-mi facillecptlel

ta .

-

unui fiu de medic,

- Dinu! an

- $i eu la fell - Vai de mine! O sd creadd ci am copiat! Ivanciu Mfllina, cls. a VII-a B

auzit cd doamna prcfesoari de tomAnd

sc

Un cingurag din marsupiu anci:

se adreseazi

cDragi

cititori,

Se apropie sdrfidtori[e

unui pur de

[c inmn

fi

cum numdrufurmdtor af revisteiva apdreain funa ianunrie, ttd. dorim %.uftd Sdndtate ;i lFericire.

imi pare rilu, datmama nu-mi di voie si te chem si ne iucdm

iniuntru.

://

-

ficut latezl? Nimicl Am dat foua albd.

Ce-ai

ficut,,cadou" un ttei de toati ftumuselea! Adevirat, mimico, doar cum era s-o rcfuz....

gi-a

-

oa la

dacilmai contjnui si vii la gcoali cu lec;iile neinvi;ate, o sd-l invit pe tatdl tiu sI ne faci o lrzit6.la gcoali. - Tteaba dumneavoastri, doamni |nvdydtoate, dar vi previn cdtata ia cel pufn 200 000 de lei pentru o vizitd.. ..

vezi, mdmico? Vinde lnghefati!...

,.

ffu

ca fuLoSutsdimpfineascdfbcdruia

dntre

fffitrX:'##rtr*ffi;f; drept h Z# l'ff:n.il.*.,tatd,datu,gjdciprofesoru1deACo[ectivuf[cref,actie Fiule, iatd niste note care cer o bitaie buni,

ht tp

-

matematici a fostboxet!!...

-Il

vv'vv-'--' -'


*

''.S:ll::' ,ir?.g,J

.i5'r:

..'. t:rl

:

fl

:,.'..9.

.q

,i.

s

,,4

:

.Ktt:

.

!r,.

.\ .t 4

*t â&#x201A;Ź

ts-

% lij$*n:.4 .,..:.,f:*.:

,#

.ro

!,

&

rdr

li.e

f ,f

du

{# .,#t 'a u-

:.se.*\

'

!:r';. '

"'4+ #': 'la:IS

-+,

.s'

:tt

la 8c

ta

.s

co

'l*tr

TOAMNA

Firelor de Inmdi{5

Li

se

uscl rdddcina.

oa

V5l de brumd argintie Mi-a impodobit grddina"

Peste cregtet de dumbravd

sc

Norii suri igi poart5 plumbul, Cu podoabd zdrenfuiti

ht tp

://

Tremurd pe cemp porumbul.

$i cum de la miazinoapte Vine vdntul {Erd mil5, De pe r drful 5urii noastre Smulge-n zbor cflte-o qindrilS. De viforni[a pagdnd Se-ndoiesc nucii bdtrAnii, Pl0nge-un pui de ciocirlie Sus pe cumpdna f6ntAnii.

il

ascult 9i simt subt gene Cum o lacrim6-mi'iRvie;

Ni

se-aseamdnd povestea

Pui golag de

ciocirlie.

(Din volumul Impdrdlia

,

r:.

:

f ril de..O,lGoga)

:r:ri.,:Acu4rei6 r eafuzati de

Ivanciu Denisa, cls. a VII-a B

revista nr.3  

revista scolii