Apusenii Liberi Nr.2

Nu aurul este bogăția neamurilor, nu neavutul este sărăcia oamenilor.”

Alecu Russo

APUSENII LIBERI ZIAR DE INFORMARE AL CAMPANIEI SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ

Anul I

Nr. 2

8 pagini

GRATUIT

Libertatea Apusenilor Cine suntem, deci? Un grup de tineri entuziaşti, de diferite profesii, susținători ai asociației Alburnus Maior, care ne-am asumat sarcina de a oferi oamenilor din Munţii Apuseni (şi nu numai) informaţii alternative corecte şi analize obiective despre proiectul minier al Roşia Montană Gold Corporation, sau despre alte proiecte cu impact negativ asupra oamenilor şi naturii din zonă. Informând, dorim să ajutăm comunităţile locale să ia decizii potrivite şi conştiente cu privire la dezvoltarea lor viitoare. >>PAGINA 2 Editorial de Ioan POP-CURŞEU

Nemţii nu asigură Goldul Directorul general Allianz - Germania, Michael

MAI 2013

www.apusenii-liberi.ro

DOSAR

>> PAGINILE 4-5

Marea minciună a locurilor de muncă

AM MUNCIT DE NE-AM OMORÂT...

Diekmann a declarat în 7 mai 2013 la München: „Ca urmare a celor aflate astăzi, Allianz nu va face afaceri cu Gabriel Resources și nu va asigura proiectul propus.” >> PAGINA 3

părinţii, copiii, munţii, natura, sănătatea, viitorul...

AUR SAU LEMN?

MIRAJUL SLUJBELOR DIN MINERIT

Exploatarea raţională şi prelucrarea lemnului constituie un sector de activitate în care, pe termen mediu şi lung, se pot crea locuri de muncă în Munţii Apuseni. >> PAGINA 7

Cel mai puternic argument folosit de cei care doresc pornirea exploatării, un argument care de multe ori este folosit într-un mod pervers, este că vor fi create locuri de muncă în zonă. >> PAGINA 5

ACTUALITATE EDITORIAL

Libertatea Apusenilor Ioan POP-CURŞEU

După vâltoarea tipăririi primului număr din Apusenii liberi, cel cu referendumul, a venit vremea ca lucrurile să se aşeze şi ca echipa redacţională să-şi expună negru pe alb ideile călăuzitoare şi principiile.

Cine suntem, deci? Un grup de tineri entuziaşti, de diferite profesii, susținători ai asociației Alburnus Maior, care ne-am asumat sarcina de a oferi oamenilor din Munţii Apuseni (şi nu numai) informaţii alternative corecte şi analize obiective despre proiectul minier al Roşia Montană Gold Corporation, sau despre alte proiecte cu impact negativ asupra oamenilor şi naturii din zonă.

Informând, dorim să ajutăm comunităţile locale să ia decizii potrivite şi conştiente cu privire la dezvoltarea lor viitoare.

Planuri de urbanism ilegale declară Roșia Montană ca zonă monoindustrială

Orice activitate economică în afara proiectului minier este interzisă de peste 10 ani

Hoţie cu voie de la Primărie D

eclarată zonă monoindustrială de către statul român, Roşia Montană reprezintă, de fapt, o comună de munte, asemănătoare în multe privințe cu zeci de alte comune din Apuseni, capabile să trăiască și să se dezvolte pe baza unor principii durabile. În plus, Roșia Montană beneficiază de un peisaj cultural aparte datorat prezenței mineritului încă din perioada antică. Și totuși, de ce este prezentată zona ca una dintre cele mai sărace din România? Cine are interesul de a distruge o întreagă comunitate și de a perpetua un climat al nesiguranței zilei de mâine?

Minerit sau nimic Prezenţa investitorilor canadieni în zonă a creat un curent defavorabil dezvoltării alternative mineritului. Planurile de urbanism ale comunei Roşia Montană, finanţate integral de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), au fost aprobate încă din iulie 2002 de Consiliu-

CAMPANIA SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

lui Local Roşia Montană (CL) cu scopul de a permite demararea obţinerii autorizaţiilor proiectului minier, interzicând în acelaşi timp realizarea oricăror alte activităţi economice la Roşia Montană. Majoritatea consilierilor locali care au votat respectivele planuri se aflau la data respectivă în conflict de interese datorită faptului că ei sau rudele lor erau angajaţi ai RMGC. Din cele 1614 ha de suprafață declarate zonă monoindustrială, 1089 ha (67,5%) sunt proprietăți private, schimbarea în zonă industrială afectând peste 800 de gospodării din Roșia Montană.

S-a blocat, astfel, cu bună știință, orice iniţiativă locală de dezvoltare a unor activităţi în domeniul turismului, agriculturii şi serviciilor, deoarece s-a interzis construirea de noi imobile, inclusiv pe proprietăţi private. Drepturile constituţionale la viaţa privată şi libera iniţiativă economică ale populaţiei din zonă au fost flagrant încălcate. În aceeași linie se înscrie și împotrivirea autorităților locale și

Facem totul benevol, nu suntem în solda nimănui, ci doar a propriei noastre conştiinţe şi a convingerii că, în România, este nevoie de implicarea cetăţenilor Sorana OLARU ZĂINESCU în construcţii civice de anverguxploatarea de stat de la Roșia Montană s-a închis în 2007 deoară. Finanţăm apariţia ziarului din rece statului român, odată cu intrarea în UE, nu i s-a mai perdonaţii, iar distribuirea lui se face mis să subvenționeze minele neprofitabile. Închiderea minei s-a pe bază de voluntariat. realizat pe baza unui plan de închidere și a alocării de către Guvernul În ce credem? În primul României a unei sume de aproximativ 30 de milioane de Euro pentru rând, în solidaritatea dintre oa- refacerea mediului, eșalonați pe o perioadă de 5 ani. Au trecut deja 6 ani meni şi în faptul că marile pro- de la închiderea minei și poluarea istorică de la Roșia Montană este tot bleme pe care ni le ridică istoria acolo, spre deliciul RMGC care își poate justifica importanța de investitor ne pot învăţa să fim iar împreună, strategic și spre disperarea oamenilor care trăiesc în zonă. să rămânem uniţi în faţa lor, să punem „pumnul în pieptul furtuLucrările de închidere și ecologizare odată implementate ar fi genii”, aşa cum cerea Avram Iancu. nerat locuri de muncă, pe o perioadă determinată, pentru foștii mineri, Credem în conştiinţa civică, în ajutându-i pe aceștia să facă mai ușor tranziția spre un viitor fără minerit, devotamentul pentru semeni, în dreptate şi adevăr.

centrale de a susține propune- de interese la nivelul noului CL rea de includere a Roșiei Mon- în raport cu aceasta hotărâre.

Noul CL a adoptat Hotărârea nr. tane în UNESCO. 1 din ianuarie 2009 prin care a “reconfirmat, cu efecte retroactive”, hotărârile Consiliului Local Pe data de 23 ianuarie din 2002 de aprobare a planuri2008, ca urmare a unei acțiuni lor de urbanism. în instanță introduse de AlÎn data de 5 aprilie 2012 Curburnus Maior, Curtea de Apel tea de Apel Alba Iulia a anulat Alba a constatat deja irevocabil nelegalitatea planurilor de planurile de urbanism aferente urbanism de la Roșia Montană. minei de aur propuse la Roșia Acea decizie a Curții de Apel Montană, votate de Consiliul Alba ar fi trebuit să ducă deja Local Roșia Montană prin Hotăla invalidarea întregii proce- rârea nr. 1 din ianuarie 2009. duri de autorizare parcurse de Ce putea face Consiliul LoRMGC până la acel moment, cal în această situație? Nimic inclusiv cea privind evaluarea altceva decât încă o ilegalitate impactului asupra mediului de flagrantă. Prin Hotărârea nr. 14 la nivelul Ministerului Mediului. din 31 Mai 2012, Consiliul Local Compania a ocolit însă efectele adoptă din nou aceleași pladeciziei judecătorești, găsind o nuri de urbanism de două ori ”soluție” de un exotism juridic constatate ca fiind nelegale de inedit pentru a continua pro- instanță! Aleșii votează pentru cedura de autorizare: a supus a treia oară în numele și în inaceeași documentație, declara- teresul unei companii private, tă anterior nelegală de instanță, și nu al comunității pe care au unui nou vot din partea Consi- promis că o vor reprezenta. liului Local. Compania a pretins că, având o nouă componență, nu mai există situații de conflict

Demersuri juridice

Între poluare istorică şi locuri de muncă

E

Mai presus de toate, însă, credem în libertate – valoare supremă, pentru care oamenii din Apuseni s-au jertfit de-atâtea ori în decursul timpului. Credem în faptul că, bine informaţi, moţii şi mocanii nu se vor lăsa manipulaţi de cei care vor să le ia bogăţiile şi să-i umilească, promiţându-le marea cu sarea. Credem în gândirea lor cumpătată, în puterea lor de a-şi hotărî liberi soarta. Ştim că sunt cititorii care ne vor înţelege cel mai bine...

Credem cu tărie în libertatea Apusenilor!

într-o comunitate care face pași spre normalitate. Dar vasalitatea statului român în fața intereselor corporatiste s-a manifestat și în acest caz, prin blocarea efectivă a ecologizării: nu se pot emite în paralel avize și aprobări pentru lucrările RMGC de deschidere a unei noi exploatări și pentru lucrările Minvest de închidere și ecologizare ale fostei exploatări.

Deși există banii alocați și toată documentația necesară pentru a rezolva poluarea istorică de la Roșia Montană și a începe o alternativă viabilă de dezvoltare fără minerit, statul român alege să nu o facă. Zeci de locuri de muncă și bani investiți direct în comunitate se pierd pe fondul unor discuții inutile despre fantasmagoricele locuri de muncă și beneficii ale proiectului minier al RMGC.

ACŢIUNE DE PROTEST 17 aprilie 2013, Zürich, Elevţia 20 de membri ai Campaniei Salvaţi Roşia Montană au desfăşurat o acţiune de protest în faţa Hotelului Park Hyatt din Zürich, Elveţia, unde avea loc Forumul European al Aurului. Activiştii au boicotat evenimentul şi au transmis companiei Gabriel Resources, de asemenea prezentă, că lupta împotriva proiectului de la Roşia Montană continuă. Ei au livrat companiei un sicriu auriu cu mesajul “Gabriel, RIC – rest in cyanide!”, în semn de urare pentru Gabriel Resources care plănuieşte deschiderea celei mai mari mine de suprafaţă din Europa.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

IMPLICĂ-TE

Nemţii nu asigură Goldul 7 Mai 2013, München, Germania - Mai mulți activiști ai Campaniei Salvați Roșia Montană au participat la Adunarea Generală Allianz, una dintre cele mai mari firme de asigurări din lume, care intenționa să asigure proiectul minier de la Roșia Montană, condiție esențială pentru obținerea avizelor necesare.

După ce a ascultat argumentele activiștilor, Michael Diekmann, directorul general Allianz, a declarat: „Ca urmare a celor aflate astăzi, Allianz nu va face afaceri cu Gabriel Resources și nu va asigura proiectul propus.”

OPINIE

6 (sute) 3 (zeci şi) 4 aşa începe furatu'!

Istoria unei minciuni M

Dumitru Cornel VÎLCU

inciuna privind numărul de locuri de muncă create prin proiectul minier Roşia Montană nu e nici prima, nici ultima dintre cele folosite de companie; e, însă, cea mai folosită în ultimii vreo doi ani, de când RMGC, mai ales prin vocea preşedintelui Băsescu, a revenit la o idee de manipulare mai veche, după ce altele dăduseră greş.

Poveşti de adormit părinţii

În 2006, s-a folosit un clip TV în care câţiva copii din sat apăreau lângă desene cu o şcoală, o apă limpede etc. şi-şi spuneau ”visurile”, pe care Gabriel avea să le îndeplinească, ”investind în România”. Gogoaşa asta, a corporaţiei făcând pe zâna-cea-bună, n-a înghiţit-o mai nimeni.

Ba chiar mulţi au fost scandalizaţi, în condiţiile în care adevăratele organizaţii de protecţie a copilului nu au bani de publicitate.

Bani pentru toată lumea!

FânFest 2013 În acest an festivalul FânFest va avea loc între 15 și 18 august în mai multe locuri din Roșia Montană.

Participanții sunt invitați să ia parte la activități precum: concerte, tururi ghidate ale localității, proiecții de filme, dezbateri, evenimente sportive. Mai mulți participanți și-au arătat deja intenția de a veni și anul acesta pe bicicletă, chiar și din cele mai depărtate colțuri ale Europei.

Astfel, alături de Tică Darie, ciclistul ce anul trecut a mers 3000 de kilometri până în Apuseni, două grupuri vor porni spre România, cu punct final al călătoriei Roșia Montană. Unul din grupuri va veni din Berlin, celălalt din Copenhaga cu opriri în Moscova și Sevastopol.

Mesajul campaniei Salvați Roșia Montană este purtat chiar zilele acestea

de un echipaj român de raliu format din Christian Dumitrache și Cristian Cismaru „Echipa 74 - Cin Cin Cianuro”. Arborat de mașina cu care cei doi participă în cadrul unui raliu, steagul va parcurge 7000 km prin Germania, Austria, Italia, Slovenia, Croația, Bosnia, Montenegru, Kosovo, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Turcia, Cipru, Israel, Palestina și Iordania.

Adoptă o casă la Roșia Montană CAMPANIA SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

Prin urmare, s-a renunţat la agenţia GMP, apropiată PDL-ului şi lui Băsescu, fiind angajat pentru publicitate Bogdan Naumovici. S-a schimbat placa, mizându-se pe naivitatea (şi poate lăcomia) românilor: în noile clipuri oameni obişnuiţi răspundeau întrebării ”tu ce-ai face cu patru miliarde de dolari”? Dar campania a fost declarată mincinoasă şi oprită de către Consiliul Naţional al Audiovizualului, după ce RMGC n-a reuşit să demonstreze că va investi cu adevărat această sumă în România.

Nasul luuuuung al lui Băsescu

Preşedintele, om dintr-o bucată, a inventat o gogoaşă mai simplă: că aurul de la Roşia ar merge direct în tezaurul României. A fost imediat contrazis de însuşi guvernatorul Băncii Naţionale. Isărescu a spus clar că 1. dacă vrem aurul va trebui să-l cumpărăm, pe bani grei, de la firma canadiană; 2. banca centrală nu are deloc nevoie de aur, creşterea rezervei actuale ducând la efecte economice negative.

Sanda Lungu, Florea Bolog & comp.

Aşa s-a ajuns la locurile de muncă, la nişte drame măcar în parte adevărate. Sanda Lungu i-a impresionat pe români cu ochii ei frumoşi, trişti şi povestea croşetatului de ciorăpei; Florea Bolog, proprietar de pensiune, a spus că n-are turişti şi s-a trezit că, pe urmă, lumea nu se mai caza la el tocmai fiindcă recunoştea ”mincinosul de la televizor”.

Au fost şi alţii, mulţi, căci RMGC a cerut angajaţilor să vină cu poveşti cât mai disperate.

Astfel, campania pentru locuri de muncă a devenit principala formă de manipulare practicată de RMGC. Cetăţeanului român i s-a spus: da, vei pierde aur, argint şi alte metale preţioase; ţi se va călca în picioare istoria, ţi se vor otrăvi aerul şi apa, se va distruge întreaga regiune a Munţilor Apuseni; în schimb mulţi oameni de acolo vor avea, vreme de vreo cincisprezece ani, de lucru.

Adevărul gol-goluţ

Programul Adoptă o casă este inițiat de Asociația Alburnus Maior în parteneriat cu Asociația Arhitectură.

Restaurare. Arheologie. Programul a fost creat pentru a oferi posibilități de implicare pasionaților de construcții tradiționale.

Casele restaurate vor fi redate comunității, ceea ce va oferi atât proprietarilor posibilitatea valorificării economice a acestora prin includerea lor într-un sistem turistic, cât și șansa generațiilor viitoare de a moșteni valori de patrimoniu inestimabile. Programul este realizat prin voluntariat, iar implicarea echipei de specialiști în arhitectură și restaurare este fără remunerație. Donațiile primite vor asigura materialele necesare și salariile meșterilor și angajaților locali.

În urma relocării parțiale a populației locale de către RMGC s-a produs degradarea unei mari părți a fondului construit. Casele nelocuite s-au deteriorat într-un ritm alert, iar întreținerea lor nu a fost o prioritate pentru compania minieră. Casele cumpărate au fost lăsate perioade lungi de timp de noul proprietar cu ferestrele sparte sau cu acoperișurile avariate. În paralel, clădirile proprietarilor ce nu doresc să-și vândă casele către RMGC, nu sunt restaurate sau menținute într-o formă corespunzătoare din cauza lipsei fondurilor.

Prin implicarea meșterilor și lucrătorilor locali, alături de voluntari și echipa de specialiști restauratori, tehnicile tradiționale de conservare a clădirilor vor

fi reînviate. Lucrările pot pune în valoare într-un mod adecvat patrimoniul unic de la Roșia Montană și din Munții Apuseni. Clădirile la care s-a început lucrul prin acest proiect sunt valorificate suplimentar de către membrii comunității. În Biserica Unitariană au loc conferințe și proiecții de filme, iar casa parohială a devenit pe perioada FânFest centru de presă, muzeu al campaniei, spațiu de expoziție. În anul 2012 programul a adoptat 4 case și a implicat peste 50 de voluntari din peste 10 țări, 4 meșteri și 5 furnizori din localitate sau din împrejurimi și 4 proprietari de case.

În publicitate, RMGC vorbeşte despre mii de locuri de muncă - peste 3600 - pe perioada exploatării. Numărul real de locuri de muncă, declarat de companie în documentele oficiale înaintate Guvernului înainte să se gândească născocitorii de reclame la această minciună, e însă de vreo 6 ori mai mic: e vorba, cu exactitate, de 634 de slujbe.

Asta în vreme ce doar în localităţile vizate de Referendumul Cianurii sunt peste 72000 de cetăţeni cu drept de vot. Oamenii din Apuseni pot face şi singuri calculul, să vadă cam ce şanse sunt să-şi găsească de lucru la companie.

În concluzie: verzi şi uscate

Cai verzi pe pereţi, promisiuni câte-n lună şi-n stele, marea cu sarea, spuneţi-i cum vreţi... RMGC minte de-ngheaţă apele. Iar cine crede aceste poveşti, mai ales dacă locuieşte în regiune, e tare naiv. Nu neagă nimeni că sunt oameni necăjiţi, oameni cu nevoi; dar oricât ai fi de disperat, nu se rezolvă nimic dacă mai eşti şi fraier.

Cât despre români în general, ei au înţeles de multă vreme deja: această companie vinde câini cu covrigi în coadă. Doar că, la coada câinilor fiind, covrigii ăştia put rău, rău de tot. De aici şi sigla: RMGC, adică Rău Miroase Gaura Covrigului.

Află mai multe pe www.adoptaocasa.ro

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

DOSAR

Marea

Studiile de specialitate realizate de prezentate chiar de către companie Maximum 350 de locuri de muncă în exploatare.

Nu pentru localnici Referindu-se strict la locurile de muncă generate de exploatarea minieră, tot pe site-ul Gabriel Resources se regăsește studiul de fezabilitate refăcut în martie 2009 (după un prim studiu realizat în 2003) de către Independent Mining Consultants, din Tucson. La fel ca studiul realizat de Washington Group, și acest studiu a fost comandat tot de Gabriel Resources. Care este necesarul estimat de Independent Mining?

C

ea mai mare minciună a susţinătorilor proiectului minier de la Roşia Montană e legată de numărul locurilor de muncă pe care le-ar genera. Cifrele propagandistice variază de la un an la altul şi chiar de la o lună la alta, de la 3.600 la 6.000 sau chiar mai multe. Pentru a susţine această minciună uriaşă, RMGC s-a folosit de opiniile a diferiţi experţi în economie din România ori a celor de la Oxford Policy Management. Fără a se menţiona că respectivii “experţi” se aflau pe statele de plată ale RMGC ori că Oxford Policy Management este, la rândul ei, o firmă de lobby care are în comun cu celebra universitate britanică doar numele. Aceste opinii cumpărate sunt contrazise nu doar de alţi experţi (în frunte cu laureatul Nobel pentru economie Joseph

Joseph E. Stiglitz este unul dintre cei mai importanţi economişti contemporani. A fost consilier al președintelui american Bill Clinton, vice-președinte și economist șef la Banca Mondială. În 2001 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Economie.

Fragmentele alăturate fac parte din capitolul “Cum scăpăm de blestemul resurselor” (“Mecanismele globalizării”), în care sunt analizate atât modul în care marile companii îşi înşusesc resursele minerale, cât şi efectele dezastruoase pentru economie a aşa-ziselor dezvoltări bazate pe minerit. Concluziile lui Stiglitz, bazate pe studierea a zeci şi sute de exploatări de resurse din întreaga lume, se aplică cu vârf şi îndesat şi în cazul Roşia Montană.

Locuri de muncă stabile Desen de Laurențiu RIDICHIE

• Un maxim de 68 de locuri de muncă de conducere (experți și/sau specialiști cu înaltă calificare);

E. Stiglitz), ci şi de către studii ale din alte domenii: agricultură, tuunor firme internaționale specia- rism, prelucrarea lemnului. Şi nu lizate în exploatări miniere, con- doar în Roşia Montană, ci în toată • 1040 de locuri de muncă direc- • Un maxim de 284 de locuri de tractate chiar de către companie, zona Munţilor Apuseni. muncă mediu calificate în al te și indirecte (în perioada de publice pe site-ul oficial al Gabriel 9-lea an al exploatării, și o meconstrucție (910 directe, 130 Resources şi pe cel al Primăriei Ro- 634 de locuri de muncă die sub 250 de locuri de muncă indirecte); adică mai puțin de şia Montană. Exemplul de mină mediu calificate în ceilalți ani. jumătate decât cele din recladirecte şi indirecte “model” din Noua Zeelandă (vezi şi mele publicitare (iar aceste loarticolul din pagina 6), prezentat Studiul de fezabilitate asumat curi de muncă sunt pe o perioa- Dincolo de diferențele enorme tot de către RMGC, arată acelaşi de Washington Group Internatidă de 3 ani – cât durează faza de față de minciunile publicitare, o lucru: locurile de muncă directe şi onal, a fost realizat în 2005-2006 construcție a minei și a uzinei); analiză obiectivă arată că mai indirecte pe care le generează un și a stat la baza proiectului depus mult de jumătate din locurile proiect minier de genul celui de de RMGC spre avizare la Guvernul • Un total de 634 de locuri de de muncă oferite de proiect în la Roşia Montană sunt de ordinul României în iunie 2006. Datele muncă în perioada de exploata- perioada de exploatare nu ar fi sutelor, nu al miilor; acestea sunt studiului de fezabilitate realizat re; aceste locuri de muncă nu se ocupate de localnici, care nu au destinate într-o mică măsură lo- de Washington Group se regăreferă însă doar la cele directe, studiile necesare (de la cele din calnicilor; durata acestor locuri de sesc și pe site-ul oficial al Primălegate de mină și uzină, ci și la conducere până la cele indirecte: muncă este foarte scurtă; impac- riei Roșia Montană, într-o prezencele indirecte, din administrație, IT-iști, economiști, contabili, restul asupra comunităţii locale este tare asumată chiar de către RMGC. contabilitate, IT, aprovizionare, ponsabili resurse umane, juriști unul dezastruos. În plus, pentru Conform analizei Washington resurse umane, relații publice, etc.). câteva sute de locuri de muncă în Group (publică pe site-ul Gabriel juridic, patrimoniu etc.; cifra e Jurnaliștii plimbați de RMGC minerit există riscul pierderii a mii Resources), proiectul are nevoie de 6 (șase) ori mai mică decât în Noua Zeelandă puteau conde locuri de muncă şi a veniturilor de: cea avansată în reclame! stata, în modul cel mai direct cu

Blestemul resurselor Joseph E. Stiglitz premiul Nobel pentru economie

Prima provocare cu care se confruntă orice țară bogată în resurse o constituie garantarea faptului că poporul beneficiază de cât mai mult posibil din valoarea resurselor pe care le posedă. Este un lucru mai dificil decât ar părea. Chiar și în țările cu democrații stabile și mature, companiile petroliere, de gaze naturale și cele miniere sunt angajate într-o luptă continuă pentru a acapara cât mai mult profit pentru ele însele. (…) Mita, înșelăciunea și negocierile lipsite de fairplay – toate acestea diminuează profiturile care le revin de drept țărilor în curs de dezvoltare. Acestea obțin mai puțin decât ar trebui, iar companiile obțin mai mult. (…) Companiile petroliere, de gaze și cele miniere urmăresc prin strategiile lor ca guvernul să obțină cât mai puțin posibil – în timp ce, concomitent, ajută guvernul să găsească argumente care să explice de ce este bine sau chiar necesar să primească

atât de puțin. Companiile pot susține că dezvoltarea regiunii aduce mari avantaje sociale, astfel că ea ar trebui încurajată. Cedarea resurselor, afirmă ele, face posibil acest lucru. De fapt, cedarea resurselor înseamnă pur și simplu că guvernul dispune de mai puțini bani pentru a susține financiar infrastructura, școlile și alte facilități absolut necesare pentru dezvoltarea regiunii. Înființarea unei mine poate fi costisitoare, însă aceasta înseamnă doar că guvernul va primi mai puțini bani prin licitația competitivă decât în cazul în care mina ar fi fost mai puțin costisitoare. De prea multe ori, pentru țara respectivă, singurul avantaj legat de mină constă în puținele locuri de muncă pe care le creează, iar daunele ecologice create prin exploatare pot duce la dispariția unor locuri de muncă în alte locuri (…) și, uneori, în viitor, pot cauza costuri bugetare imense, guvernul fiind silit să suporte cheltuielile de ecologizare.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

LOCURI DE MUNCĂ

minciună

companii angajate de Gabriel Resources şi minele “model” desfiinţează propaganda oficială Mihai GOȚIU putință, câte locuri de muncă necesită un proiect care folosește tehnologie similară cu cea care se preconizează a fi utilizată la Roșia Montană. La minele din Waihi, oferite ca model de către RMGC, lucrează aproximativ 300 de oameni. În Waihi sunt două mine, una de suprafață și una de subteran. La Roșia Montană ar exista doar exploatare de suprafață.

20 de ani sau mai puţin Când vorbesc despre ”miile de locuri de muncă”, reprezentanţii companiei ”uită” să precizeze că cele mai multe dintre acestea nu se întind pe întreaga perioadă a proiectului (nu sunt în acelaşi timp). Unele sunt prevăzute doar pentru 2-3 ani (faza de construcţie), altele în primii sau ultimii ani ai fazei de exploatare. În plus, nici durata de 20 de ani (cu tot cu faza de construcție) nu este sigură. În primii ani ai proiectului, ar urma să fie exploatate zăcămintele din Masivele Cetate și Cârnic, iar apoi zăcămintele din Masivele Jig-Văidoaia și Orlea. Nu există nicio garanţie că după exploatarea grosului zăcământului proiectul ar continua! Exemple din întreaga lume arată că după avizarea și pornirea proiectelor nu a mai existat vreun control din partea statelor asupra marilor companii miniere pentru a-și respecta promisiunile făcute. Fie că a fost vorba de exploatări din Africa, Asia, America ori Uniunea Europeană.

Primaria Orasului CAMPENI Consiliul Local CAMPENI Planul strategic de dezvoltare socio-economica al orasului Campeni 2008-2013

PUNCTE TARI -

PUNCTE SLABE -

OPORTUNITATI

Industria prelucrarii lemnului dezvoltata si de traditie in orasul Campeni; Asezarea geografica la intersectia unor drumuri spre localitati importanta a tarii; Potential turistic generat de asezare, relief, importanta istorica; Calitatea de centru administrativ al zonei; Potential bun pentru dezvoltarea activitatilor economice producatoarea de produse ecologice; Mediu bancar dezvoltat; Potential pentru exploatarea materialelor de constructii; Acces dificil datorita starii deplorabile a drumurilor; Calificare slaba a fortei de munca; Spatiu limitat pentru dezvoltare economica; Exploatarea nerationala a resurselor forestiere si valorificarea inferioara a lemnului; Situatia juridica neclarificata pentru o mare parte a bunurilor imobile din zona; Lipsa centrelor de colectare si valorificare a produselor agricole; Insuficient ajutor financiar pentru agricultori;

-

Programe de finantare adresate dezvoltarii mediului economic ; Parteneriate public-private; Atragerea unei investitii pentru un mare centru comercial; Infiintare de microferme pentru produse ecologice ;

AMENINTARI - Punerea in exploatare la suprafata a minereurilor aurifere din zona pe sistemul prelucrarii prin cianurare;

Ameninţare pentru Câmpeni În Planul Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a orașului Câmpeni, publicat pe site-ul Primăriei Câmpeni (foto), la capitolul ”amenințări” se arată expres: ”Punerea în exploatare la suprafaţă a minereurilor aurifere din zonă pe sistemul prelucrării prin cianurare”. Pornirea proiectului de la Roşia Montană ameninţă locurile de muncă din domeniul prelucrării lemnului, turismului şi agriculturii.

Locuri de muncă pentru „aleşi” Numărul locurilor de muncă pe care le-ar aduce proiectul de la Roşia Montană în zonă şi în România este foarte scăzut. Majoritatea utilajelor şi a tehnologiei ar fi importate. La fel şi cantitatea uriaşă de cianură şi de alte substanţe necesare exploatării. România nu are o industrie de înaltă tehnologie care să utilizeze aurul ca materie primă, la fel cum nu există o producţie semnificativă de bijuterii.

Locuri de muncă (maxim de ordinul zecilor) se creează doar la firma de transport a surorii primarului din Roşia Montană, Eugen Furdui, a celei a fostului consilier judeţean Adrian Dumitru Bendea, pentru soţia primarului din Câmpeni, Dana Golea (redactor şef al publicaţiei de propagandă a RMGC – “Ziarul de Apuseni”), ori pentru diferite alte rude ale consilierilor locali şi judeţeni.

Marcel Heroiu

C

Ioan POP-CURŞEU

Î

n ultimii ani, Roşia Montană ar fi avut nevoie de strategii de dezvoltare complexe, nu de clasarea ca zonă industrială, care a împiedicat localitatea să evolueze şi să se adapteze la stoparea mineritului aurifer. Ce înţeleg prin strategii de dezvoltare complexe? În primul rând, cele care creează locuri de muncă pe termen mediu şi lung, fără să presupună o epuizare rapidă a resurselor naturale şi umane. În al doilea rând, e vorba de strategii bazate pe combinarea mai multor tipuri de activităţi, care nu numai că nu se exclud una pe cealaltă, ci se completează, în beneficiul comunităţilor care le practică. Astfel de strategii ar trebui, pentru Roşia Montană şi pentru întreg arealul Munţilor Apuseni, să combine turismul, creşterea animalelor şi agricultura, sau prelucrarea lemnului.

MEDIU ECONOMIC

Mirajul slujbelor din minerit el mai puternic argument folosit de cei care doresc pornirea exploatării, un argument care de multe ori este folosit într-un mod pervers, este că vor fi create locuri de muncă în zonă. Numărul locurilor de muncă ce se vehiculează a fi create în regiune dacă exploatarea va porni, s-au constituit într-un mecanism de șantaj emoțional.

Se plusează mereu cu speranța de a atrage cât mai mulți partizani în tabăra celor care doresc continuarea mineritului. Se vorbește mai puțin însă despre ce fel de şi câte locuri de muncă vor fi create.

Pentru ca o exploatare minieră să fie rentabilă într-un context ca acela de la Roșia Montană (unde depozitele de minereu cel mai ușor de extras au fost exploatate deja), este nevoie de tehnologie înaltă și oameni cu pregătire tehnică aparte. Mai mult, exploatările miniere moderne sunt în mare parte

Dezvoltare alternativă

mecanizate și necesită foarte puțină forță de muncă. Şi în cel mai optimist scenariu, numai o parte din cei 1,600 de şomeri din zona Roşiei îşi vor găsi un loc de muncă.

Mai mult, studii de impact făcute în alte zone miniere (de exemplu în Africa de Sud) au arătat că exploatările miniere distrug economia locală reală. De cele mai multe ori, aceste firme miniere nu angajează şomeri, ci oameni calificaţi care au deja un loc de muncă în zonă. Oferind acestor oameni un salariu mai mare decât îşi pot permite firmele locale, exploatările miniere sfârşesc prin a falimenta firmele ce au prins rădăcini local şi îngroaşă rândurile şomerilor.

Practic, firmele din zonă riscă să fie falimentate de pornirea unei exploatări miniere care nu va fi funcţională decât câţiva ani. Interesul unei firme miniere va fi întotdeanuna de a secătui un zăcământ cât mai repede.

Acest lucru permite minimizarea costurilor de exploatare si generarea de profituri cât mai mari. Cu cât se va prelungi termenul de exploatare mai mult, cu atât vor fi mai mici profiturile. Rațiuni economice simple vor împinge orice firmă privată să finalizeze o exploatare minieră cât mai repede. Aceasta înseamnă că locurile de muncă create vor fi disponibile pentru un interval relativ scurt de timp.

Roşia va avea un viitor numai dacă va fi clădită de roşieni pentru roşieni. Pornirea unei exploatări nu numai că va distruge mediul şi patrimoniul local, dar va nărui munca celor care au început deja să construiască o alternativă la minerit.

Marcel Heroiu şi-a luat doctoratul în Economie – Dezvoltare Regională la Cornell University, New York, şi lucrează pentru Banca Mondială.

Potenţialul turistic al Apusenilor plasează regiunea printre cele mai bogate din ţară. Monumente ale naturii, curiozităţi geologice (chei, peşteri, gheţari), peisaje fascinante cu păduri de foioase şi conifere, lacuri şi tăuri, vârfuri semeţe sau domoale de munte, toate par făcute să atragă turişti, fie că aceştia sunt amatori de alpinism, speologie şi schi, ori pur şi simplu de drumeţii montane sau de relaxare. În Apuseni se găsesc şi numeroase repere pentru itinerarii culturale: vestigii romane şi urme ale mineritului străvechi, biserici de lemn la fel de frumoase ca în Maramureşul istoric, biserici cneziale de piatră, case mândre de lemn mai noi sau mai vechi, sărbători şi tradiţii de care mocanii şi moţii rămân foarte ataşaţi.

Pentru ca să se producă o dezvoltare pe măsură, trebuie doar precizată oferta locală, în raport cu a altor centre turistice din ţară, şi trebuie diversificat spectrul de activităţi care se pun la dispoziţia turiştilor. La Roşia Montană, de pildă, turiştii se pot distra văzând şteampuri, care ar trebui repuse în acţiune, sau fiind invitaţi să aleagă firicele de aur din nisipurile aurifere ale pâraielor, aşa cum se face în Australia...

Creşterea animalelor (vaci, bivoli, oi şi capre) reprezintă sursa cea mai sigură de independenţă economică şi de venituri pentru oamenii din Apuseni, că – har Domnului – sunt aici păşuni nesfârşite şi grase. Vorba scriitorului Ioan Slavici: „numai cu vitele se scoate sărăcia din casă”. Ca să dau un exemplu, întreprinzătorul Mihai Miron din Doştat, Jud. Alba, creşte aproximativ 300 de taurine din rasa Angus în Munţii Apuseni, dar sunt sigur că şi oamenii locului, în fiecare sat, se pot lăuda cu ferme eficiente, mai mari sau mai mici, cele de 50-60 de vaci fiind deja destul de răspândite.

Tot în Munţii Apuseni, deşi pământul e pe alocuri stâncos şi puţin fertil, datorită îngrăşării naturale cu gunoi de grajd, se poate face pomicultură intensivă (meri, peri, pruni), ori agricultură la scară mai redusă, însă care să treacă dincolo de aşa-numita „producţie de subzistenţă”, căci solurile calcaroase sunt propice pentru culturile „bio”. Aş mai adăuga aici apicultura, căci avem condiţii deosebite pentru creşterea albinelor, ori culegerea şi valorificarea fructelor de pădure. În Jud. Alba, cele două centre de fructe de pădure, dintre care unul la Bistra-Câmpeni iar celălalt la Sebeş, preiau de la populaţie aproximativ 40 de tone de ciuperci anual. În 2011, s-au cumpărat în judeţ 270 de tone de fructe (afine, merişoare, măceşe), reorientate apoi spre piaţa internă sau la export. Dacă socotim că jumătate din total a provenit din Apuseni, cifrele sunt grăitoare... Şi atunci? E nevoie doar de diversificarea culturilor şi a produselor tradiţionale. Se pot introduce culturi noi (cum ar fi cătina, care se află la mare cerere), dar s-ar putea şi începe o producţie la scară largă de băuturi şi brânzeturi tradiţionale. Mă întreb de ce cumpărătorii găsesc în magazine doar cidru importat din Franţa, produs în Normandia, când ar putea să cumpere ciudir de pere, produs în Apuseni după reţete străvechi? Sunt sigur că ei ar bea, de asemenea, mai multă apă minerală provenită de aici, pentru că izvoare de unde se poate îmbutelia se află la Sălciua, Ocoliş, Lupşa şi în multe alte locuri. Şi să ne mai plângem de „sărăcie” cu toate aceste posibilităţi de dezvoltare durabilă şi de creare de locuri de muncă? Combinarea lor prin strategii responsabile, ale comunităţilor şi ale administraţiilor locale, ar putea face din Munţii Apuseni una dintre regiunile cele mai stabile şi mai înstărite din ţară. Nu e nevoie decât de energie, solidaritate între oameni şi spirit întreprinzător, cu atât mai mult cu cât există bani disponibili prin fondurile şi programele europene.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

LECTIA

ÎN LUME Mina din Waihi, prezentată ca ”model” de RMGC, a generat numeroase proteste în Noua Zeelandă, obligând Guvernul să nu mai avizeze alte exploatări similare

DIN NOUA ZEELANDĂ Mihai GOȚIU

Mina prezentată ca model chiar de către RMGC arată cât de afectaţi sunt localnicii de exploatarea aurului şi cât de puţine locuri de muncă sunt necesare

R

MGC a organizat numeroase excursii cu politicieni şi jurnalişti în Noua Zeelandă, pentru a le oferi ca model exemplul minelor din localitatea Waihi. Pe site-ul oficial al minelor din Waihi este public însă un amplu studiu de impact social, realizat în 2009, de cercetători australieni de la Universitatea Queensland.

Newmont a preluat minele din Waihi în 2002 și a început efectiv exploatarea în 2006.

Ce arată studiul, după doar câțiva ani de ”investiție”? O populație mult îmbătrânită în comparație cu media din regiune, cu tendințe de a părăsi localitatea în momentul închiderii exploatării, cu un număr dublu de probleme de sănătate mentală, invalizi și asistați social față de localități

similare din regiune, cu venituri sub media din regiune, cu o educație sub media din regiune și cu probleme legate de violența în familie și consumul de alcool și droguri.

• Waihi este o comunitate relativ mică (comparabilă cu cea din Roșia Montană), de aproximativ 4.500 de persoane, situată într-o zonă rurală, atractivă turistic, la baza Peninsulei Coromandel din Noua Zeelandă.

• Studiul arată o tendință accentuată a persoanelor de 20-30 de ani de a părăsi localitatea și de a-și căuta loc de muncă în altă parte, încă înainte de închiderea minelor. Dacă în regiunea Waikato (din care face parte și Waihi), ponderea populației de peste 65 de ani este de

No more mining (engleză) = Nu mai vrem minerit

12,4%, în Waihi procentul este aproape dublu: 21,8%.

• Ponderea populației fără educație sau cu educație medie este în detrimentul celei cu educație superioară și mult sub media pe regiune (peste 40% populație fără calificare în Waihi, comparativ cu sub 30% în regiune).

• Un număr impresionant de persoane apte de muncă (cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani) sunt invalide sau beneficiază de ajutoare sociale de boală. Numărul acestora este, în Waihi, de 788 dintrun total de 2530 (aproape o treime!), comparativ cu localitatea Paeroa (din aceeași regiune), unde raportul este

de 360 din 2319.

• Numărul total al asistaților social (dintre cei apţi de muncă) este de 1318 (din 2530 – mai mult de jumătate!) în Waihi, față de 665 (din 2319) în Paeroa.

• Salariile medii din Waihi sunt mult mai mici decât mediile din alte localităţi din regiune (fără exploatări miniere).

• Cei intervievaţi în cadrul studiului menţionează “un nivel ridicat de violenţă în familie şi abuzul de substanţe”. Unul dintre intervievați a declarat că “există un număr de bande în jurul oraşului; există o comunitate infracțională înfloritoare, cea mai mare parte asociată cu sărăcia”.

Soluţia UNESCO Cel mai bun moCatedrala de sare ment din istoria localităţii a de sub pământ a Poloniei” fost când exploatarea sării a devenit nerentabilă”, ne-a spus ghidul. După o lungă istorie industrială, Wieliczka trăieşte azi pacea şi prosperitatea unei comunităţi ce nu are nevoie de corporaţii care să îi administreze resursele, nici de ajutoare de la stat. Aici se foloseşte deştept, cinstit şi pentru profitul propriu ceea ce natura a creat, iar omul a gospodărit cu cap: o vreme extrăgând sarea, apoi prin turism.

Wieliczka a fost înscrisă pe lista tentativă UNESCO încă în 1978.

Iar Wieliczka nu e nici pe departe singurul exemplu de acest fel. De la Blaenavon, din Ţara Galilor până la Rimetea, la doar 40 de km de Roşia, sunt sute de localităţi salvate prin turism. Las Medulas, din Spania, are o istorie de exploatare romană a aurului de doar 200 de ani, pe lângă cei 2000 ai Roşiei.

Acestea sunt cifrele statistice seci ale ”beneficiilor” pentru comunitatea locală ale unui proiect minier oferit ca model chiar de către RMGC! Şi un ultim amănunt: la minele din Waihi lucrează aproximativ 300 (trei sute) de persoane.

Asta în condiţiile în care există două exploatări: una de suprafaţă şi una de subteran. De ce ar fi nevoie la Roşia Montană de mai mulţi angajaţi?

Peste un milion de turişti din 175 de ţări vizitează în fiecare an mina de la Wieliczka, Polonia

Dina VÎLCU

Aşa se numeşte azi Wieliczka, mină activă din secolul treisprezece până în 2007. Am fost acolo acum doi ani. În zonă nu sunt munţi împăduriţi, stânci impresionante sau case-monument.

Sunt, în schimb, cât e ziua de lungă, grupuri de turişti aşteptând să intre în mină. Admiră galeriile şi statuile de sare şi ascultă poveşti, ca aceea despre inelul prinţesei Kinga, legenda despre întemeierea minei. Am străbătut şi noi galerii nesfârşite. Din pereţi răzbătea strălucirea cristalelor cenuşii de sare.

• Un procent absolut impresionant (53%) din populație manifestă tendința de a părăsi localitatea, iar 23% sunt indecişi. Doar 24% (unul din patru localnici) au declarat că mai vor să trăiască şi în viitor în localitatea minieră Waihi.

De ce Roşia Montană are nevoie de corporaţii care să îi administreze resursele? De ce a fost declarată zonă monoindustrială şi oamenii lămuriţi că exploatarea aurului cu cianură este singura salvare? Ce are Wieliczka şi nu are Roşia? Nu are Roşia galerii nesfârşite şi încăperi subterane imense? Are, şi încă mult mai vechi şi mai preţioase. Nu are poveşti şi legende? Dar vâlvele ce sunt? Dar poveştile despre aurul dacic şi istoria care s-a scris în aceste locuri? Nu e Roşia cunoscută deja prin cărţile scrise şi filmele făcute aici?

Ba da, aşa este. Iar Roşia are ceva în plus: are munţi împăduriţi şi stânci impresionante, are case-monument (încă mai are câteva, scăpate de buldozerele RMGC), ce pot fi restaurate şi arătate lumii.

Chiar vrem să distrugă străinii totul - căci piatră pe piatră nu va mai rămâne, să nu ne amăgim - şi să lase în loc otravă cât să omori tot continentul? Bine, dară. Dacă asta vrem, atunci ei

sunt deja aici, cu talanţii pregătiţi, iar mâini întinse care să-i primească se găsesc. Ultima găselniţă a Ministrului Culturii a fost să îşi explice refuzul de a semna pentru includerea Roşiei pe lista UNESCO prin faptul că autorităţile locale nu sunt de acord cu acest lucru. Acelea şi-au primit deja talanţii. Dar corporaţia mai are mulţi şi mai dă. Tot câte treizeci.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

ALTERNATIVE

AUR SAU LEMN? Ioan POP-CURŞEU

DIVERTISMENT

Constituie avantaje în vederea angajării la Gold:

E

xploatarea raţională şi prelucrarea lemnului constituie un sector de activitate în care, pe termen mediu şi lung, se pot crea locuri de muncă în Munţii Apuseni. În decursul istoriei, această regiune a ţării s-a afirmat prin diversitatea formelor în care oamenii locului au folosit una din principalele lor bogăţii, anume pădurile de molid, ei fabricând totul din lemn, de la unelte şi obiecte de uz casnic, până la case, şuri şi instalaţii de tehnică populară. Tradiţia aceasta continuă, însă multe meserii tradiţionale se pierd, deşi ar fi de dorit păstrarea şi revitalizarea lor. În prezent, unii moţi au înţeles că prelucrarea lemnului le poate duce faima peste tot în lume. La Câmpeni, mai multe fabrici de mobilă dovedesc că ocupaţii vechi se pot adapta fără probleme la exigenţele lumii contemporane, ducând la crearea a numeroase locuri de muncă: Montana International SRL are aproximativ 180 de angajaţi, Maria Production vreo 50, Vim Construct în jur de 30, fără să mai vorbim de încă vreo 10 firme mici, cu câţiva angajaţi, care fie procesează lemnul, fie fac producţie finită.

În 2 mai 2013, am stat de vorbă cu domnii Valentin Oprea şi Dorel Moraru, administratori ai firmei Transilvania Production şi asociaţi de multă vreme, care mi-au dat detalii fascinante despre o poveste de succes. Afacerea lor a început în 1993, cu 3 angajaţi şi a crescut treptat, numărând în 2008, înainte de criză, peste 250 de angajaţi numai la fabrica de mobilă. Astăzi, la Transilvania Production şi în alte firme administrate de d-nii Oprea şi Moraru lucrează peste 300 de oameni.

discutând cu d-nii Oprea şi Moraru îmi spuneam că modelul de afacere pe care l-au dezvoltat la Câmpeni merită urmat din multiple motive. În primul rând, e un proiect pe termen lung, bazat pe o solidă colaborare cu angajaţii, dintre care câţiva lucrează la Transilvania Production încă din primii ani, majoritatea fiind recrutaţi în anii 2000. De asemenea, aceştia nu provin doar din Câmpeni, ci şi din alte localităţi învecinate, având astfel de lucru aproape de casă. Clienţii firmei sunt majoritar persoane fizice, ceea ce înseamnă un model de comerţ direct, preferabil coCare este reţeta succesului la Câmmerţului prin intermediari. De asemenea, peni? În primul rând, faptul că mobila activitatea de la Transilvania Production realizată la Transilvania Production este favorizează, la nivel local, furnizori mici de bună calitate: piese şi ansambluri de şi mijlocii de cherestea, sticlă, feronerie, sufragerie, dormitor, bucătărie, bibliotelacuri, vopsele, abrazive, determinând o că. Modelele, elegante şi rezistente, sunt dinamică economică pozitivă.

– în proporţie de 80% – creaţia unui colectiv local care lucrează în urma unui Impresionant e şi faptul că, la atent studiu de piaţă, iar în proporţie de Câmpeni, lemnul e tratat cu respect.

20% se realizează la cererea clientului. Totul se face pe loc, de la design, preluPiaţa de desfacere este vastă, cuprinzând crarea primară a cherestelei, asamblare, ţări ca Franţa, Italia, Germania, Anglia, finisare. Nu se consumă multă cherestea, Elveţia şi, bineînţeles, România. iar procesul tehnologic e complex, produsele finale având valoare adăugată Vizitând fabrica de mobilă de pe mare. Deşeurile se recuperează integral, Str. Gării, bine ordonată şi utilată, şi o parte pentru centrala termică a întreprinderii, altă parte pentru transformarea în bricheţi.

Eşti/ai fost comandant de navă şi preşedinte al României *** Eşti/ai fost prim-ministru *** Eşti ministru şi fiu al avocatului Goldului *** Eşti/ai fost primar, consilier local, consilier judeţean în judeţul Alba ori eşti rudă cu aceştia *** Eşti sora primarului din Roşia Montană şi ai firmă de transport care are contract cu Goldul *** Eşti soţia primarului din Câmpeni şi eşti şefa ziarului de propagandă al Goldului *** Ai experienţă în demolări *** Ai experienţă în deshumări ***

Desigur că, în condiţiile exploatării atente şi responsabile a resurselor de lemn, astfel de fabrici s-ar mai putea dezvolta în Apuseni, inclusiv la Roşia Montană, unde, în urmă cu câțiva ani, Primăria a refuzat aprobarea unui proiect în acest sens, pe considerentul zonei monoindustriale. www.rosiamontana.org www.apusenii-liberi.ro alburnusmaior rosia.montana.in.unesco SalvatiRosiaMontana1 alburnusmaior

Redacţia Apusenii Liberi Tudor Brădăţan Mihai Goţiu Marcel Heroiu Sorana Olaru Zăinescu Roxana Pencea Ioan Pop-Curşeu Ștefania Simion Dina Vîlcu Dumitru Cornel Vîlcu Concept grafic: Luminiţa Dejeu Ilustraţii: Laurenţiu Ridichie,

Angela Bencze Corectură: Alina Banu , Ioan PopCurşeu şi Dina Vîlcu Distribuţie: Roxana Pencea, 0364-104706 Publicaţie editată de Asociaţia Alburnus Maior Adresă: str Principală, nr. 229, Roşia Montană, Alba alburnusmaior@ngo.ro ISSN 2286 -1726 Tipărit de Tipografia Garamond

Ziarul Apusenii Liberi se distribuie pe bază de voluntariat.

Alătură-te şi tu echipei de distribuţie, sunând la telefon 0364-104706.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

Ai experienţă în falimentarea unor firme *** Ai fost condamnat pentru posesie de droguri în Australia *** Ai fost/eşti ambasador al Canadei ori al Statelor Unite ale Americii în România *** Eşti proprietar de clădiri şi imobile în Roşia Montană şi eşti dispus să le cedezi companiei *** Îţi place să călătoreşti pe banii Goldului în Noua Zeelandă şi în alte ţări exotice *** Te cheamă Naumovici sau Vinţan *** Eşti preşedintele Federaţiei Române de Fotbal *** Ai consumat cianură şi încă mai mişti ***

634 LOCURI DE MUNCĂ PE CARE UNII SE ÎNGRAŞĂ

ŞI ALŢII SE ÎNGHESUIE

MERITĂ?

NU LĂSA ROªIA MONTANĂ SĂ MOARĂ!

Oamenii sunt mai importanþi decât aurul.

634 - numărul real al locurilor de muncă pe care RMGC le-ar asigura prin proiectul de exploatare a aurului cu cianură. Totul se termină în maximum 16 ani. Apoi: de lucru nu mai e, aurul se duce, cianura rămâne. Chiar merită?