Page 1

Lumea nu va fi distrusă de cei care fac rău, ci de aceia care îi privesc şi refuză să intervină. Albert Einstein

APUSENII LIBERI ZIAR DE INFORMARE AL CAMPANIEI SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ

Nr. 1

8 pagini

GRATUIT

PRIMARUL TĂU La doar câteva luni după ce l-ai ales, deja îţi lua bani pentru Gold Corporation. E drept, nu chiar din buzunar. Ci din taxele şi impozitele de utilizat spre a-ţi face viaţa mai bună. Aşa, au fost folosiţi pentru lobby. RMGC căzuse pe bursă, într-un an, de la 8 dolari acţiunea la 2.50, deci nu-şi mai permitea publicitate naţională; era nevoie de minciună locală. Trebuia dovedit cu orice preţ că acest proiect are susţinere. Referendumul a costat 300.000 lei noi - cam 1100 RON de fiecare votant.

FEBRUARIE 2013

www.apusenii-liberi.ro

REFERENDUMUL

DOSAR

Anul I

CIANURII

Opinie de Cornel Vîlcu >>PAGINA 2

ZIUA ROŞIEI MONTANE ÎN TOATĂ ŢARA Cu ocazia împlinirii, în 6 februarie, a 1882 de ani de atestare documentară a Roşiei Montane, 4000 de oameni au celebrat patrimoniul cultural excepţional al localităţii. Evenimentul organizat de Alburnus Maior s-a desfăşurat în peste 30 de oraşe din ţară şi străinătate, beneficiind de implicarea voluntară a peste 100 de persoane. >> PAGINA 8

În perioada premergătoare organizării scrutinului, numeroşi locuitori ai zonei au semnalat presiuni foarte mari din partea autorităţilor locale şi a reprezentanţilor companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În lumina acestor semnale primite, pentru a se asigura de corectitudinea votului, Centrul de Resurse Civice a acreditat 63 de observatori. >> PAGINILE 4-5

AM FOST OBSERVATOR!

CNA A DECIS: PRESA A MANIPULAT!

„Când s-a deschis urna, tremuram de frică. Nu credeam că, după săptămâni de propagandă, oamenii vor avea energia să voteze negativ. Şi, totuşi, mi-a crescut inima când, pe buletinele de vot, vedeam NU! ” >> PAGINA 5

Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis, în şedinţa din 12 februarie, că posturile de televiziune B1TV, Realitatea TV şi Antena 3 au minţit în privinţa referendumului. >> PAGINILE 2, 6


ACTUALITATE Anul 2012 a fost foarte încărcat de evenimente şi activităţi pentru Campania Salvaţi Roşia Montană

OPINIE

Primarul tău Retrospectiva Campaniei Dumitru Cornel VÎLCU

Un furt de unşpe milioane La doar câteva luni după ce l-ai ales, deja îţi lua bani pentru Gold Corporation. E drept, nu chiar din buzunar. Ci din taxele şi impozitele de utilizat spre a-ţi face viaţa mai bună.

Aşa, au fost folosiţi pentru lobby. RMGC căzuse pe bursă, într-un an, de la 8 dolari acţiunea la 2.50, deci nu-şi mai permitea publicitate naţională; era nevoie de minciună locală. Trebuia dovedit cu orice preţ că acest proiect are susţinere. Referendumul a costat 300.000 lei noi - cam 1100 RON de fiecare votant. Corupţie, ilegalitate Să ştii că noi, la Alburnus Maior pregătiserăm documentele necesare pentru aducerea în faţa instanţei a organizatorilor acestei costisitoare mascarade. Dar invalidarea oficială a scrutinului are şi această consecinţă negativă: nu-i mai putem da în judecată. În ce priveşte banii tăi cheltuiţi aiurea... va trebui, probabil, să-ţi faci un răboj, pe care să treci toate fărădelegile primarului, începând cu referendumul - o crestătură groasă de brişcă. Lipsa neutralităţii O altă problemă: înainte de un referendum, ambele tabere trebuie să-şi exprime poziţia. La câte dezbateri publice organizate de autorităţi ai participat? Câte materiale de propagandă ai văzut din partea Gold-ului şi câte din partea campaniei Salvaţi Roşia Montană? Au fost autorităţile locale, aşa cum le obligă legea, absolut neutre? Da, un referendum poate fi forma supremă a democraţiei, însă doar dacă votanţii sunt în mod echilibrat informaţi despre consecinţele deciziei lor, în oricare dintre sensurile ei. Ceea ce s-a încercat pe 9 decembrie nu a fost consultare populară. Ci publicitate, pe banii contribuabililor, pentru o firmă privată. Tartorele secţiei Ce a făcut primarul tău în ziua votului? Aici sunt diferenţe între localităţi. Citeşte dosarul şi relatările din paginile de mijloc ale acestui ziar. Sau întreabă-ţi consătenii, ca să afli ce a făcut edilul tău, dacă a acţionat sau nu ca o slugă goldistă. Fiindcă, sper că nu ai uitat: legal vorbind el, primarul, pe tine şi doar pe tine trebuie să te servească. Ultima minciună, şi mai lată Atâta mizerie ar fi trebuit să fie destulă. Dar Gold-ul, furios şi disperat după Referendum, n-a considerat aşa. Iar primarul tău s-a mai prostituat o dată cu o minciună şi mai gogonată. Presupun că nu ştiai, dar la sfârşitul lui 2012, primarii celor 35 de localităţi şi consilierii judeţeni din Alba au adresat Preşedintelui, guvernului şi Parlamentului un memoriu în care se reinventează aritmetica. Îţi reamintim că rezultatul real, oficial al referendumului a fost: 43 % prezenţă, ceea ce a dus la invalidarea scrutinului; 63% pentru minerit [deci o susţinere efectivă a RMGC, la nivelul comunităţii cu drept de vot, de sub 27%]. În schimb, primarul tău a semnat şi ştampilat cu numele comunei tale un document în care scrie că, după părerea lui, prezenţa la urne trebuie considerată de 85%, iar votul pentru începerea mineritului cu cianuri la Roşia Montană de 70%. Ştim că te întrebi: a-nnebunit omul, trebuie dus la balamuc? Sau îţi spui: ăsta e fals în acte publice, băieţii trebuie duşi la puşcărie. Dar nu e aşa simplu: documentul cu pricina consemnează, cică, doar opinia edililor (şi în democraţie fiecare e liber să opineze ce vrea). E drept, primarul zice că pe tine te reprezintă, în numele tău a scris şi semnat documentul. Aşadar, urmare a referendumului, dom’ primar a cerut în scris, oficial, conducerii legislative şi executive a Statului român să urgenteze măsurile pentru aprobarea şi pornirea proiectului Roşia Montana.

Concluzia? Când te mai întâlneşti pe stradă cu dom’ primar, întreabă-l de sănătate. Sau măcar uită-te bine în ochii lui. Să ştie că ştii. Şi nu uita de răboj.

ACŢIUNE DE PROTEST. Pe 29 ianuarie 2013, un grup de şapte activişti ai Campaniei Salvaţi Roşia Mon-

tană a desfăşurat o acţiune de protest în faţa clădirii Consiliului Naţional al Audiovizualului. Activiştii au cerut CNA, potrivit legii, să sancţioneze operatorii de televiziune care au transmis informaţii false privind referendumul. Pe 12 februarie, CNA a decis: mass-media a dezinformat. Începutul anului trecut a fost marcat de ameninţarea că Ministerul Mediului şi Guvernul se pregătesc ca, în dispreţul legilor şi procedurilor necesare, să elibereze acordul de mediu pentru proiectul minier de la Roşia Montană. Pe de altă parte, în Parlament se dorea la vremea respectivă votarea unei legi prin care companiile miniere private ar putea expropria în voie cetăţenii de terenurile de care au nevoie pentru proiectele lor. La acel moment, acţiunile companiei erau tranzacţionate în jurul valorii de 6 dolari canadieni bucata. În perioada protestelor ce au avut loc în toată ţara şi care au avut ca efect demisia primului ministru Emil Boc, manifestările în stradă au fost însoţite mereu de mesajul campaniei Salvaţi Roşia Montană. În luna februarie, ca urmare a demersului jurnalistic realizat de Mihai Goţiu, informaţii revoltătoare referitoare la Federaţia Română de Fotbal şi disponibilitatea acesteia de a se asocia cu RMGC şi de a le cere jucătorilor să bea cianură au ajuns la cunoştinţa publicului. Practicile servile ale instituţiilor din România dispuse să-şi compromită imaginea şi reputaţia în schimbul unor beneficii financiare au fost astfel dezvăluite. Un semnal de alarmă a fost tras şi în cazul lui Marin Anton, preşedintele Comisiei de Analiză Tehnică a proiectului RMGC, ce a

susţinut în mod public mineritul cu cianuri, în cadrul unei emisiuni a postului naţional de televiziune. Peste 2500 de scrisori au fost trimise solicitând demisia lui Marin Anton. În aceeaşi perioadă, activiştii campaniei au blocat intrarea în clădirea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi au instaurat carantină în urma identificării unui focar de corupţie: Marin Anton în serviciul RMGC. Activiştii au protestat alături de alte zeci de tineri ce s-au alăturat manifestării până la intervenţia abuzivă şi total nejustificată a jandarmilor din Bucureşti. Câteva zile mai târziu a fost făcut public verdictul prin care s-au anulat planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montană. Verdictul a fost pronunţat într-o acţiune judecătorească promovată de Asociaţia Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de către Fundaţia Culturală Roşia Montană. Hotărârea Curţii de Apel Alba este irevocabilă. Eşecul companiei miniere de a convinge publicul de presupusele beneficii ale proiectului ei, dar şi şovăiala politicienilor ce îl susţin de a impune o decizie politică, a dus la o cădere a acţiunilor companiei la bursă. Declaraţiile de susţinere a proiectului făcute de ministrul economiei Daniel Chiţoiu, retrase ulterior sau şantajul emoţional mimat de preşe-

PROTESTELE DIN IARNĂ Salvarea Roşiei Montane a fost inclusă pe toate listele de revendicări ale protestatarilor. Fie că este vorba de grupurile de manifestanţi din Bucureşti, Timişoara, Iaşi sau Cluj-Napoca, pancarte şi steaguri fluturând pentru Roşia Montană s-au vazut pretutindeni.

CAMPANIA MINDBOMB

Afişele răspândite în toată ţara i-au făcut pe tot mai mulţi oameni să îşi pună întrebări referitoare la disperarea oamenilor politici ca acest proiect să se facă. Mesaje precum „Politicienii pleacă. Cianura rămâne” au ajuns în peste 45 de oraşe din ţară. dintele Băsescu nu au reuşit să ridice din nou mult speculata valoare a acţiunilor la bursa din Toronto. Imediat după încheierea festivalului FânFest, Campania Salvaţi Roşia Montană a condamnat emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. Mai multe evenimente informative au fost organizate în zona afectată cu sprijinul activiştilor campaniei, iar acordul de mediu a fost contestat în instanţă de Ministerul Mediului.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.


IMPLICĂ-TE

2012 Salvați Roșia Montană

Mineritul cu cianuri are din ce în ce mai mulţi opozanţi

EDITORIAL Ai câștigat referendumul!

Acesta nu a fost un referendum, o consultare populară autentică - a fost o acţiune publicitară pentru Gold, organizată pe bani publici. CAMPANIA SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

Cu adevărat, pentru Apuseni

Nu ştim dacă tu, chiar cel sau cea care citeşte acum aceste rânduri, ai votat pentru sau împotrivă la referendum sau, aşa cum te-am sfătuit noi, Campania Salvaţi Roşia Montană, pur şi simplu ai refuzat să te prezinţi. Nici nu mai e aşa SOLIDARITATE. În data de 28 ianuarie 2012 a avut loc în Piaţa Constituţiei din Bucureşti cea mai im- de important acum. portantă acţiune de stradă a ultimilor ani pentru Campania Salvaţi Roşia Montană. Au participat Fiindcă, pe termen lung, cu siguranţă ai câştigat. Nu se vor peste 500 de persoane din întreaga ţară care au protestat alături de localnici din Roşia Montană mai arunca în aer patru munţi, nu vor mai fi cianură şi metale grele, nu va mai fi un baraj care să ameninţe toată Valea Arieîmpotriva deciziei de emitere a acordului de mediu. Anul a fost încheiat în forţă cu o participare masivă la sărbătoarea Zilei Naţionale de la Alba Iulia unde oameni din toată ţara şi-au arătat solidaritatea pentru localnicii ce se opun proiectului minier. Referendumul, ultima activitate menită să ridice preţul acţiunilor la bursă, realizată printr-un parteneriat dubios în-

tre autorităţile locale, judeţene şi RMGC s-a soldat cu un semeţ eşec, iar acţiunile sunt la închiderea ediţiei Apusenii Liberi la valoarea de 2.5 dolari canadieni bucata.

CAMPANIA SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ

FÂNFEST ROŞIA MONTANĂ

Vara 2012 s-a remarcat prin succesul celei de-a şaptea ediţii a festivalului FânFest. Peste 4000 de participanţi au fost prezenţi între 15 şi 19 august, la Roşia Montană, sărbătorind 10 ani de la debutul campaniei.

Implică-te! E rândul tău acum! Informaţi-vă corect şi obiectiv! Căutaţi informaţii despre utilizarea cianurii în minerit, cereţi bibliotecilor locale şi judeţene cărţi şi materiale cu privire la acest subiect, rugaţi membri ai familiei dumneavostră care au acces la Internet să caute articole care tratează acest subiect. Nu vă lăsaţi manipulaţi! Refuzaţi „cadouri” din partea unor persoane care reprezintă compania minieră Roşia Montană Gold Corporation. Dacă sunteţi invitat să participaţi la o dezbatere pe subiectul mineritului cu cianuri, interesaţi-vă cine organizează dezbaterea şi dacă aveţi posibilitatea de a pune întrebări. Dacă da, căutaţi să aflaţi care sunt problemele pe care mineritul cu cianuri le aduce în comunitatea dumneavoastră. Oamenii companiei vor încerca să vă spună că totul va fi numai „lapte şi miere”. Formaţi-vă singur(ă) o opinie, pe baza unor informaţii obiective.

Interpelaţi-vă deputatul sau senatorul! Aţi fost la vot şi aţi ales. V-aţi pus încrederea într-o anume persoană. Ei bine, această persoană, deputat sau senator, are acum obligaţia de a vă răspunde în orice problemă aveţi. Cereţi-i informaţii despre mineritul cu cianuri, cereţi-i să exprime o poziţie clară asupra acestui subiect şi căutaţi să aflaţi ce are de gând să facă pentru comunitate, pentru dumneavoastră, nu pentru o companie străină. Răspândiţi informaţia! Dacă aţi ajuns la concluzia că mineritul cu cianuri este dăunător dumneavoastră şi comunităţii dumneavoastră, informaţi-i şi pe alţii. Discutaţi cu vecinii şi cu rudele despre acest subiect. Oferiţi-le şi lor informaţiile care v-au făcut să ajungeţi la această concluzie. Unitatea unei comunităţi are la bază dialogul sincer şi solidaritatea oamenilor.

Nu vă lăsaţi intimidaţi! Dacă vor vedea că argumentele „frumoase” nu ţin, nu sunt excluse intimidări, presiuni psihice şi chiar ameninţări pentru a vă convinge de beneficiile mineritului. Aceste lucruri s-au întâmplat deja la Roşia Montană, Valea Cornei şi Cărpiniş. Vă vor spune că nu sunteţi important(ă), că n-aveţi nici un cuvânt de spus, că proiectul se va face oricum, că e mai bine să staţi în banca dumneavoastră, că nu există alte alternative de trai în zonă decât mineritul. Aceste lucruri sunt false. Vocea dumneavoastră contează! Oamenii din Roşia Montană care refuză să-şi vândă pământul şi să plece au dovedit cu vârf şi îndesat că turismul şi creşterea animalelor sunt soluţii de trai decent în Munţii Apuseni. În România ultimilor ani, tot mai mulţi cetăţeni au început să se implice activ civic şi să-şi ajute semenii aflaţi în necaz. Nu sunteţi singur(ă)!

şului. Dacă se făcea proiectul, în câţiva ani s-ar fi uscat tot ce acum e verde, n-ai fi putut face nici turism, nici industrie a lemnului, ţi-ar fi murit animalele, şi mai ales ţi s-ar fi otrăvit, încet dar sigur, copiii. Ai fi umblat în disperare cu ei pe la doctori, rugându-i cu lacrimi în ochi să-i salveze de boli, de fapt, fără leac. Dacă ai votat pentru minerit, nu te necăji. Locurile de muncă pe care le promite RMGC sunt o simplă minciună. Când cineva vrea să-ţi fure bogăţiile şi să-ţi nenorocească pământul, dar nu are o armată să te ocupe, inventează o poveste frumoasă. N-ai pierdut nimic, dimpotrivă. Dacă te-ai abţinut de la vot, ţinem să-ţi mulţumim în mod special că ne-ai înţeles mesajul. Acesta nu a fost un referendum, o consultare populară autentică, a fost o acţiune publicitară pentru Gold, organizată pe bani publici, de primarul tău şi cei ai altor 34 de localităţi, sub conducerea Consiliului Judeţean Alba. E mai bine de un deceniu de când RMGC tot încearcă să-şi înceapă proiectul. De ce n-a reuşit până acum? Simplu: încalcă legea, deci a pierdut procese decisive, revenind mereu la punctul 0. Şi cum însăşi natura proiectului lor minier îi obligă la ilegalităţi, goldiştii au încercat să pună pe decidenţii de la Bucureşti o presiune pentru schimbarea regulilor. Acesta e motivul pentru care am îndemnat la boicotarea referendumului prin neprezentarea la urne. Gold Corporation a creat o mare minciună şi a căzut singură în ea. Drept răspuns, la referendum, locuitorii Apusenilor au şters cu Goldul pe jos. Compania se bizuia pe o prezenţă masivă la urne şi un vot zdrobitor în favoarea repornirii mineritului. În schimb, nu numai că nu au făcut cvorumul, dar au şi avut mai multe voturi împotrivă decât s-ar fi aşteptat oricine. De aceea spunem: mai ales dacă ai fost la urne şi ai votat împotrivă, meriţi felicitat. Ai fost mai optimist decât noi toţi. Ai ştiut că, dincolo de corupţia autorităţilor locale, dincolo de minciunile despre „binefacerile” proiectului, dincolo de presiunea uriaşă pusă de Companie, în cabina de vot vei fi singur - cu petecul ăla de hârtie, cu ştampila în mână şi cu propria ta minte. Şi ai transmis un mesaj care, te asigurăm, nu va fi uitat: RMGC trebuie să plece. Iar munţii, cu aurul lor cu tot, trebuie să rămână acolo unde şi aşa cum stau de la-nceputul lumii.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.


DOSAR “Presiunea la care au fost supuşi localnicii a întrecut orice aşteptări”

REFERENDUMUL

CIANURII Dina VÎLCU, Roxana PENCEA

Centrul pentru Resurse Civice (CRC), organizaţie cu activitate în supravegherea bunei desfăşurări a procesului electoral, a acreditat la Referendumul din 9 decembrie un număr de 63 de observatori independenţi.

A

În perioada premergătoare organizării scrutinului, numeroşi locuitori ai zonei au semnalat presiuni foarte mari din partea autorităţilor locale şi a reprezentanţilor companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). În lumina acestor semnale primite, pentru a se asigura de corectitudinea votului, Centrul de Resurse Civice a acreditat 63 de observatori.

REFERENDUMUL A FOST INVALIDAT Călin Mureşan, observator la Bucerdea Vinoasă Am ales Bucerdea Vinoasă, un sat liniştit şi molcom de la poalele Apusenilor. Renumit prin cramele şi vinul său savuros, Bucerdea părea locul în care să fii observator era floare la ureche. Am ajuns dis-de-dimineaţă şi i-am cunoscut pe membrii comisiei şi pe preşedinta secţiei de votare. Oameni prietenoşi, dar puţin temători. Eram hotărât să veghez asupra respectării legii şi îmi făcusem bine temele în privinţa posibilităţilor de fraudă sau de influenţare a alegătorilor. Eram pregătit şi cred că se citea determinarea în ochii mei. Venisem din proprie iniţiativă, nu eram în solda nimănui şi nu mă simţeam dator nimănui. M-a distrat neîncrederea diverselor persoane care m-au intrebat “Da’ dumneata pe cine reprezinţi?” sau “Cu cât eşti plătit?” Le-am spus că am venit din proprie iniţiativă şi că nu aştept “atenţiile” nimănui. Oare acele persoane să fi fost chiar ele plătite de cineva? Posibil. De fapt sunt sigur. Mai era un observator, o domnişorică un pic ţaţă din partea aşa-zisului “Ziar de Apuseni”. Nu trebuie sa fii savant ca să ştii că aceasta este o fiţuică goldistă. Evident, goldiştii sub acoperire (unii dintre membrii comisiei pentru parlamentare) ştiau că trebuie să obţină cvorumul, aşa că nu se sfiau să facă presiuni de genul „Treceţi şi pe la referendum”. E o datorie de onoare să votezi pentru o companie care vrea prin minciuni sfruntate să distrugă şi să otrăvească munţii? Până n-am făcut puţin scandal nu s-au potolit, iar domnişorica m-a certat că eu, ca orăşean, nu înţeleg cum vorbeşte lumea de la ţară. Eu înţeleg foarte bine atât limba, cât şi legea română, materii la care dânsa părea repetentă. M-au uns la suflet bucerdenii care, bombănind că au fost trimişi să voteze la referendum, spuneau: „ce treabă avem noi cu roşienii?”, „intrebările astea sunt mincinoase - de ce nu zice nimic de cianuri?”. Nu sunt vehement. Sunt doar îngrozit de câtă minciună e în jurul acestui proiect cianurist. Și am să mă lupt cu ei până în pânzele albe. Legal, necontenit şi ferm. Goldiştii pot fi siguri de asta.

La Referendum au votat 31319 persoane, ceea ce înseamnă, potrivit BE de Circumscripţie Alba, o prezenţă de 43,20%. Prezenţa scăzută la vot a condus la invalidarea referendumului din 9 decembrie.

Manipulare. Bannerele publicitare nu au fost înlăturate din jurul secțiilor de votare.

ceştia au asigurat monitorizarea a 53 de secţii de votare, precum şi a perimetrului acestora, prin echipe de observatori mobili. Secţiile de votare monitorizate au acoperit în total 42497 din numărul total de 72500 de votanţi, respectiv 58,61% din populaţia celor 35 de localităţi unde s-a desfăşurat referendumul. Raportul realizat după ziua votului de CRC a arătat că efortul observatorilor a fost binevenit, căci nu puţine au fost neregulile semnalate. Mai grav este faptul că majoritatea acestora s-au întâmplat cu sprijinul neprecupeţit al aleşilor locali sau al unor persoane respectate în localităţile lor (funcţionari ai Primăriei, profesori sau chiar preoţi). Enumerarea principalelor probleme identificate nu le face cinste celor ce au încercat să influenţeze voinţa participanţilor la vot. Cu siguranţă, membrii comunităţii nu vor uita însă uşor presiunea din zilele referendumului. Statutul observatorului Observatorii acreditaţi sunt, potrivit legii, persoane ce pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării. Acestea nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele secţiei de votare în cazul constatării unei nereguli. Problemele care se regăsesc în acest raport, în totalitatea lor, au fost prezentate verbal sau în scris persoanelor responsabile de buna desfăşurare a scrutinului, iar ulterior au fost înaintate Biroului Electoral Judeţean Alba. 1) Prezenţa materialelor electorale (bannere, afişe) ale RMGC pe raza secţiilor de votare a continuat şi în ziua votului. În unele situaţii, autorităţile locale au refuzat să dispună îndepărtarea acestora; 2) Au existat secţii comune pentru referendum şi alegerile parlamentare, deşi Biroul Electoral Central a insitat asupra necesităţii unei infrastructuri separate. În unele cazuri, spaţiul era organizat

în aşa fel încât practic să-i oblige pe toţi votanţii pentru parlamentare să treacă şi prin secţia referendală; 3) Influenţarea şi exercitarea de presiuni explicite asupra electoratului s-au practicat la scară largă. În marea majoritate a secţiilor monitorizate, personalul acestora s-a implicat activ, pe faţă, în creşterea numărului de votanţi şi, mai grav, a votului ‚DA’ pentru minerit; 4) Solicitările ‚fabricate’ pentru urna mobilă au fost numeroase, documentele nerespectând cerinţele legale; 5) Nu au lipsit nici persoanele neautorizate care s-au implicat în organizarea procesului de vot – chiar dacă legea interzice prezenţa prelungită sau repetată în secţie pe durata scrutinului. În acest context, declaraţii ale observatorilor, precum cea de mai jos, au marcat documentarea ce a stat la baza Raportului Neregulilor al CRC: „Ca observator, am văzut oameni aduşi la vot cu maşinile primarului şi ale angajaţilor companiei miniere şi aproape obligaţi să voteze. Aproape toţi votanţii din secţia de votare pe care am monitorizat-o eu au răspuns exit-poll-ului că au votat DA la referendum, deşi numărătoarea voturilor a arătat că majoritatea votaseră NU, ceea ce demonstra cât de intimidaţi au fost de fapt aceşti oameni.” Materiale de propagandă vizibile în imediata apropiere a secţiilor de votare Atât echipele mobile de observatori, cât şi observatorii din secţiile de votare, au semnalat în numeroase rânduri existenţa unor bannere publicitare, în favoarea mineritului, in imediata vecinătate a secţiilor de vot. Mai mult, în unele cazuri, afişe similare se găseau lipite pe clădirile secţiilor sau în curţile acestora. A fost cazul unor secţii din Vadu Moţilor, Baia de Arieş, Abrud, Cîmpeni şi Ciuruleasa. La Cricău, spre exemplu, în ziua referendumului, la ora 6:00 dimineața, se găseau lipite pe poarta clădirii şi pe tot peri-

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.


OBSERVATORI

Am fost observator la Referendum! MĂRTURII ALE OBSERVATORILOR DIN 9 DECEMBRIE

Andreea D., observator la Cricău Am îngheţat în ziua referendumului. Continuu, în fiecare clipă. De când m-am trezit şi până am adormit. Am îngheţat în secţia de votare Cricău unde trebuia hotărâtă cu cerneală soarta munţilor. Am îngheţat în stradă ore în şir, păzind secţia de fraudele electorale pregătite de compania cianuristă. Am îngheţat văzând bătrâni târâţi cu forţa de nepoţi şi învăţaţi că e modern să-şi vândă votul şi Apusenii. Sau văzând oameni ştampilând DA pentru mâncare şi bere. Am trăit un îngheţ continuu. Şi când beam cafea. Am îngheţat iarăşi văzând tânărul viitor preot al satului cum se înfrăţea cu aurul şi distrugerea şi niciun moment cu munţii. Şi când medicul din sat a semnat în fals adeverinţe pentru a aduna cât mai multe voturi la un referendum nedorit de nimeni. Am îngheţat pentru Roşia Montană, pentru natură, pentru dreptate şi pentru mine. Şi am stat aşa îngheţată toată ziua cu legea-n braţe pentru a păzi ce face omul necinstit, că omul necinstit necinsteşte natura. Şi aşa am şi adormit, îngheţată şi încrâncenată. Dar m-am dezgheţat miraculos a doua zi. A doua zi s-a făcut ştiut că toate relele văzute de mine n-au putut să sfarme Apusenii. Că ţăranul bun cu pământul sub picioare, moţul cu bătrânii pe prispă, cu codrii lângă el, cu istoria în braţe şi liniştea în suflet e puternic şi există. El a voit să stea acolo unde-i locul lui şi să nu vină la referendum. A preferat în schimb să stea pe prispa lui, pe pământurile lui, lângă munţii lui. Cum să nu plângi după ce ai fost atât de îngheţat?”

metrul exterior secţiei de votare afişe şi bannere cu mesajul: „DA mineritului, DA locuri de muncă”. Nesepararea secţiilor de vot pentru referendum şi parlamentare În marea majoritate a localităţilor, secţiile nu au fost separate corespunzător. Prin nerespectarea solicitării Biroului Electoral Central de a utiliza infrastructuri diferite, inclusiv săli, primarii localităţilor Cricău, Vadu Moţilor, Livezile, Avram Iancu şi Cîmpeni, preşedintele CJ Alba, precum şi membrii comisiilor secţiilor de vot, se fac vinovaţi de influenţarea electoratului de a participa la referendum. Demersurile lor denotă un interes explicit pentru validarea referendumului. La Vadu Moţilor secţiile de votare pentru referendum şi parlamentare erau plasate în incinta căminului cultural, despărţite doar de o draperie. În urma sesizărilor la Biroul Electoral Judeţean (BEJ), draperia dintre secţii a fost trasă în totalitate ca paravan, cetăţenii având căi de acces separate în cele două secţii. Cu toate acestea comisia secţiei de votare pentru referendum a continuat să cheme la vot persoanele din secţia de vot pentru parlamentare, având în vedere că draperia nu izola fonic. În urma sesizărilor succesive către BEJ, draperia dintre cele două secţii a fost sigilată efectiv

de preşedinta comisiei secţiei de parlamentare prin lipirea draperiei cu bandă adezivă de perete şi aplicarea unei ştampile. Influenţarea şi presiunea asupra electoratului Influenţarea şi presiunea asupra electoratului au fost printre cele mai grave şi larg răspândite probleme, adesea întregul personal al secţiilor de vot făcând eforturi pentru a creşte numărul de votanţi şi a le indica acestora clar şi ferm cum să voteze. Acţiuni de acest tip s-au înregistrat în secţii din localităţile: Câmpeni, Cricău, Vadu Moţilor, Bistra, Scărişoara, Baia de Arieş, Buninginea, Sălciua de Sus, Muşca, Ocoliş şi Abrud. Exemplele aduse de observatori din secţii au fost multe. Dintre ele, redăm aici o conversaţie surprinsă într-o secţie din Abrud, între 3 tineri: “Mergem şi la referendum? - Clar! Doar ne plătesc ăia. Pentru 500 de mii, clar mergem!” Solicitări fabricate pentru urna mobilă

N

umărul mare de cereri pentru urna mobilă, discrepanţa dintre numărul cererilor depuse la secţia de vot pentru referendum şi la cea pentru alegerile parlamentare, faptul că mulţi dintre “bolnavii nedeplasabili sau invalizi” nu au fost găsiţi acasă, au declarat că nu au făcut ei cererea

sau au venit să voteze în secţie, alimentează suspiciunea unei tentative de fraudă. Astfel de nereguli s-au înregistrat în localităţile: Cricău, Vadu Moţilor, Baia de Arieş, Ighiu, Câmpeni. La Cricău, spre exemplu, s-au depus 33 de solicitări pentru urna mobilă, însoţite de 33 de fişe medicale parafate de acelaşi medic şi emise în 2 zile nelucrătoare (8 şi 9 decembrie). La Vadu Moţilor au fost 29 de solicitări pentru urna mobilă la comisia pentru referendum si niciuna la comisia de parlamentare. Preşedintele comisiei a refuzat observatorului dreptul de a vedea dacă cererile sunt însoţite de adeverinţe medicale. Implicarea în activitatea comisiei a persoanelor neautorizate Printre persoanele cele mai active în influenţarea votanţilor au fost observatorii prezenţi în toate secţiile de votare din partea Ziarului de Apuseni, ziar suţinut de către RMGC. Pe lângă faptul că aceştia au încercat să determine oamenii să voteze la referendum, ei s-au implicat activ în procedurile a căror derulare trebuia să cadă exclusiv în sarcina comisiei secţiei de votare. Astfel de nereguli au fost raportate în: Baia de Arieş, Avram Iancu, Ighiu, Abrud, Bistra, Vadu Moţilor. În Baia de Arieş, observatorul Ziarului de Apuseni ştampila şi împărţea bu-

Raluca G., observator la Cîmpeni Niciun instructaj nu m-ar fi putut pregăti pentru ce am văzut, auzit şi trăit în acea zi. Pentru că mai presus de regulamente şi birocraţie, am avut de-a face cu oameni. Primul contact a fost grăitor: m-am prezentat, ca la carte, doamnei preşedinte a secţiei, după care următoarele minute le-am petrecut încercând să o consolez, răspunzându-i repetatelor întrebări: „De ce aici? Dar ..eşti sigură că aici?” Se pare că soarta-i jucase o festă, acreditarea de observator nu minţea. Preţ de 16 ore, am văzut cum primarul (care a venit de mai multe ori), a clarificat, dacă mai era nevoie, miza zilei: referendumul pentru Gold. Preşedinta secţiei, susţinătoare ferventă a corporaţiei, a încercat prin toate mijloacele posibile să asigure victoria Goldului: telefoane, interpelări ale votanţilor la alegerile legislative (mai numeroşi), pe motiv că „aşa e bine, omul să fie informat”, până când am asigurat-o ferm că această calitate de preşedinte o obligă la imparţialitate. Evident, cunoştea acest lucru, şi a fost nevoită să se supună fără drept de apel, chiar dacă ochii ei au continuat să trădeze, cum s-ar spune, „suspine negrăite”. I. P. C., observator M-am întrebat mult în ce termeni să descriu experienţa de observator independent la referendumul pentru RMGC (nu pentru „repornirea mineritului”, cum s-a insinuat!). Voi lăsa deoparte manevrele electorale pe care le-am surprins, căci ar însemna să evoc iarăşi atmosfera apăsătoare, jocul necinstit al influenţelor şi o serie de strategii din care n-au fost excluse ameninţările, mai mult sau mai puţin directe, împotriva votanţilor şi observatorilor. O atmosferă care mi-a făcut mult rău, chiar în sensul fizic al termenului, căci spre seară m-am prăbuşit, cu dureri de cap, stomac şi crize de vomă. Prefer să subliniez că, în ziua de 9 decembrie 2012, mi-am recâştigat încrederea în oameni, după momente de panică. Încet-încet, văzând cum se răresc votanţii în cursul după-amiezii, fiindcă aveau de lucru în gospodării, cu hrănitul şi adăpatul animalelor, mi-am recăpătat speranţa. Pe tot parcursul zilei, constatând că familiile tinere au boicotat în bloc scrutinul sau că unele au trimis doar câte un reprezentant – de ochii lumii (adică ai autorităţilor) – îmi spuneam că există totuşi în munţi o forţă capabilă să se opună manipulării. Când s-a deschis urna, tremuram de frică. Nu credeam că, după săptămâni de propagandă şi de minciună, oamenii vor avea energia să voteze negativ. Şi, totuşi, mi-a crescut inima când, pe buletinele de vot, vedeam mai des decât aş fi bănuit: NU! Cristian Onea, observator la Cîmpeni Ziua referendumului a fost pentru mine, ca observator, plină de surprize. În primul rând, doamnele de la secţia de votare pentru alegerile parlamentare, care se afla în aceeaşi sală cu referendumul, aproape ca m-au linşat. Se pare că nu le lăsam să facă lobby în favoarea mineritului cu cianuri. Nu înţelegeau cum îndemnarea cetăţenilor să voteze pentru minerit şi mai ales ca membru de comisie de votare poate fi ceva rău. Aşadar, după mai multe sesizări, în doamnele cu pricina parcă a intrat dihonia. S-au adunat în grup şi, cu ochii sticloşi şi faţa schimonosită de furie, au început să urle, să trântească pixuri şi foi şi să se răstească la mine. Am tăcut. Mai târziu, socializez şi îl întreb pe celălalt observator, din partea Ziarului de Apuseni, ce se mai aude pe la ei prin redacţie. Îmi răspunde că habar nu are, pentru că de fapt lucrează la bancă. O altă surpriză a fost pentru mine faptul că nu am reuşit să îmi conving colegii de secţie că sunt un simplu voluntar şi nu reprezint interesele niciunui deputat, nu primesc bani ca supraveghetor şi sunt acolo din pur spirit civic. Nu reuşeau să înţeleagă ce e ăla un voluntar. La finalul zilei, cu puţin timp înainte să se termine votarea, apare primarul din Cîmpeni, agitat şi cu buza de sus asudată şi tremurândă. Toată lumea ia poziţie de drepţi în jurul lui. Intru şi eu în joc să văd ce se întâmplă. Întreabă cum a mers votarea. „Nu prea bine, că am avut observator”, răspunde cineva. Primarul se face negru de furie şi încearcă să descopere mişelul. Deşi nu eram singurul observator din sală, un coleg mai îndrăzneţ arată spre mine. După ce se convinge că nu sunt „de-al lor”, primarul începe frenetic binecunoscuta poveste cu moţii care mor de foame. Obosit şi umilit, uit să îl intreb de ce e apa Arieşului albă de rumeguş şi dacă se mai dă câte un milion copiilor prin şcoli pentru „încurajarea unui viitor în minerit”. letine de vot, în timp ce preşedintele comisiei nu se afla în secţie. Moţii au invalidat Referendumul Cianurii În ciuda neregulilor înregistrate, menite să crească participarea la vot a cetăţenilor, în secţiile unde au existat observatori acreditaţi au participat cu 5,5% mai puţini votanţi decât la alegerile parlamentare. Aceste cifre în

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

sine sunt seminificative pentru voinţa locuitorilor din Apuseni, ce au ales să nu participe la un referendum imoral, simplu instrument propagandistic pentru compania minieră.


ANALIZE Modul în care presa a prezentat Referendumul Cianurii din Munții Apuseni și rezultatele acestuia a stabilit un nou record negativ.

ÎN LUME

Mineritul cu otravă Mihnea BLIDARIU

Mineritul de suprafaţă cu cianură nu reprezintă un subiect controversat doar în România. Situaţii ca aceea de la Roşia Montană se găsesc în mai multe ţări, printre care Spania, Grecia, Finlanda, Turcia, Macedonia, SUA, Ecuador, Columbia, Argentina, Peru, Chile, Honduras, Noua Zeelandă. În toate aceste ţări, au existat şi există comunităţi care se opun mineritului cu cianuri. Unii oameni, informaţi asupra pericolului pe care exploatarea îl reprezintă pentru sănătate şi natură, s-au împotrivit din prima clipă. Alţii au dat crezare companiilor, dar au aflat destul de repede că paradisul economic promis nu există, aşa cum s-a întâmplat în Noua Zeelandă, la mina Waihi. Miile de locuri de muncă nu s-au arătat, au apărut bolile la oameni și animale, natura a fost grav afectată. Astfel, multe comunităţi au dat în judecată companiile şi în mai multe locuri, ca în Grecia şi Peru, au izbucnit violenţe. Oamenii au blocat străzile şi au ocupat pădurile, în încercarea de a opri exploatările. În Peru, la mina Conga, pe 6 iulie 2012, cinci ţărani au murit împuşcaţi, în timpul unor proteste care au dus la declararea stării de necesitate. În unele locuri, rezistenţa comunităţilor e veche de aproape 20 de ani. La Bergama, Turcia, cetăţenii se luptă din 1996. Tribunalul a dat câştig de cauză comunităţii, dar guvernul turc nu a reacționat şi oamenii au ajuns să-și facă singuri dreptate. Dar poate că evenimentul care a adus în atenţia lumii pericolul mineritului cu cianuri a fost accidentul din 2000 de la Baia Mare. Atunci, 100.000 de metri cubi de ape reziduale cu cianură au ajuns în râul Tisa, distrugând complet fauna pe o distanţă de 700

km. Din acel moment, Comisia Europeană a început o monitorizare atentă a proiectelor miniere cu cianură. În 2010, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care recomandă interzicerea folosirii cianurii în minerit. În 2009, doi senatori români (Gheorghe Funar şi Peter Ekstein-Kovacs) au înaintat o propunere legislativă de interzicere a utilizării cianurii în minerit. Nici până azi, propunerea nu a fost dezbătută. Având în vedere că majoritatea companiilor ce fac exploatări aurifere cu cianură vin din Canada şi ținând cont de numeroasele probleme şi controverse pe care aceste companii le aduc, un senator canadian a avut ideea de a impune un control mai strict al statului asupra acestor companii. Astfel, la 9 februarie 2009, senatorul John McKay a înaintat o propunere legislativă care ar fi dat posiblitatea ministrului de Externe şi ministrului Comerţului să raporteze şi să investigheze orice plângere împotriva companiilor canadiene. Legea a fost respinsă de Parlamentul canadian. Astăzi, folosirea cianurii în minerit este interzisă în statele americane Montana, Colorado, Vermont şi Wisconsin, în Cehia, Bulgaria, Ungaria, Germania, Turcia şi în mai multe provincii din Argentina. În toate celelalte ţări, există acţiuni în justiţie, procese pe rol şi comunităţi unite care refuză să-şi părăsească locuinţele şi să-şi otrăvească pământul şi apa.

Am găsit la PNŢ-eu droguri, armament, muniţie... maşină de scris automată... mașină de tipărit bani la PNL-eu”. Declarația îi aparține uneia dintre persoanele care au vandalizat sediile partidelor istorice (PNȚ și PNL), în 1990.

D

rogurile și falsificarea banilor erau pretextul folosit de Ion Iliescu pentru a justifica intervențiile brutale. Pentru a da ”credibilitate” afirmațiilor, televiziunea publică (TVR) le-a ilustrat cu ”drogurile” și ”mașina de tipărit bani”. De fapt, ”drogurile” erau medicamente străine, iar ”mașina de tipărit bani” un copiator color. Minciuna a prins (prea puțini români știau pe atunci cum arată medicamentele străine ori că există copiatoare color) și a intrat în istoria presei. Instituțiile de presă s-au diversificat după 1990. Au apărut publicații și televiziuni private. Au existat nenumărate minciuni și abuzuri (de la senzaționala ”găină care a născut pui vii” și până la șantaj de presă). În aproape 20 de ani de jurnalism am văzut nenumărate astfel de cazuri, am scris despre unele din ele și m-am implicat în organizații profesionale care au sancționat public derapajele. Nimic din toate acestea nu a reușit însă să detroneze minciuna difuzată de TVR în 1990. Până pe 9

CIANURA BATE ”DROGURILE”. ÎN PRESĂ Mihai GOȚIU

decembrie 2012. Modul în care presa (ziare și televiziuni la un loc) a relatat despre Referendumul Cianurii din Munții Apuseni și rezultatele acestuia a stabilit un nou record negativ. Pentru că minciuna sfruntată cu ”peste 70% dintre participanți au votat DA” a fost difuzată de aproape toate televiziunile și ziarele scrise și cele online din România. Pe undeva, către finalul știrilor (pentru cine mai e atent la amănunte) se menționa că ar fi vorba de un sondaj de opinie. Rezultatele oficiale finale nu au mai fost prezentate. O analiză a modului în care presa a prezentat Referendumul Cianurii și rezultatele acestuia arată că au fost încălcate articolul 26 (1) din Legea audiovizualului (privitor la neutralitate), articolele 64 și 66 din Codul de reglementare a conținutului audiovizual (separarea clară dintre fapte și opinii, rectificarea erorilor, asigurarea neutralității), articolele 1, 2, 5, 6 și 8 din Codul deontologic unificat al Convențiilor Organizațiilor

de Media și articolele 1, 2 și 5 din Codul deontologic al Clubului Român de Presă (definirea jurnalistului, verificarea informațiilor și obligația de a semnala abuzurile, distorsionarea intenționată a adevărului, rectificarea erorilor, neutralitatea, separarea faptelor de opinii, atenționarea legată de articolele cu caracter publicitar). Recordul este unul absolut, atât în privința numărului televiziunilor și ziarelor care au promovat minciuna, cât și a numărului de încălcări ale regulilor jurnalistice. Scopul a fost unul singur - să se ascundă adevărul: doar 26,97% dintre cetățenii de pe liste (unul din patru) au votat DA la Referendumul Cianurii (procent obținut, oricum, în urma unor importante nereguli semnalate de observatori). Până la ”peste 70%” e o cale lungă. Pe care presa a străbătut-o însă cu o viteză amețitoare, doborând precedentul record, ce data din 1990, cu ”drogurile” și ”mașina de tipărit bani”.

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.


DIVERTISMENT

OBSERVATOR M.G., observator la Câmpeni Sunt medic în Cluj și am 33 ani. Lucrez în fiecare zi cu oameni, pe care încerc să-i înțeleg și să-i ajut. Un lucru mi-e limpede până acum: oamenii sunt egali în fața necazurilor, mai ales când sănătatea lor este pusă în joc. Am participat pe 9 decembrie, ca observator voluntar, la referendumul mineritului din Apuseni, din dorința de a vedea lucrurile făcute corect. După 18 ore petrecute în secția de votare 13 R din Câmpeni, am plecat cu un gust dulce și amar în același timp, pentru că, după ce am sesizat o serie de nereguli de la cele mai nevinovate până la încălcări grave ale legii, am

PUBLICITATE

www.rosiamontana.org www.apusenii-liberi.ro alburnusmaior rosia.montana.in.unesco SalvatiRosiaMontana1 alburnusmaior

înțeles cât de mare e presiunea intereselor unei companii ce urmărește doar profitul, asupra oamenilor de rând, ca mine și ca tine, care, dacă nu sunt informați corect, nu caută, sau nu li se oferă adevărul, sunt ușor de influențat. Cel mai tare m-a impresionat o doamnă în vârstă, care doar după ce a votat a realizat că era în secția pentru referendum. Indignată la culme de ideea în sine, a vrut să-și rupă buletinul de vot în fața noastră, după care a intrat înapoi în cabină și a pus nu mai puțin de 15 ștampile pe NU, anulându-și votul. A plecat zicând ceva de copii și natură. Și știu că nu e singura.

REFERENDUM INFORMAL PRIVITOR LA MINERITUL CU CIANURI BULETIN DE VOT [În condiţiile în care se vor crea ţ-spr ezece mii de locuri de muncă în regiunea dumneavoastră săracă, şi având în vedere că nimic nu e mai ecologic şi mai bio decât cianura de sodiu...] - Sunteţi de acord cu repornirea mineritului în Munţii Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montana?

DA

BULETIN DE VOT Sunteţi de acord că organizarea unor concursuri de hidrobiciclete pe viitoarele lacuri cu cianuri şi metale grele va genera noi locuri de muncă pentru cetăţenii Transilvaniei?

DA DA

- Mănânci, ca- Ni-ha lule, ovăz?

-ha!

Unde nu este durere, nici întristare, nici suspin. Nimic. Prezentare: doze de 300 mg. Letale. Mod de administrare: se ia o singură doză, înainte sau după masă, cu sau fără apă – oricum, nu contează. Se ia o singură dată. Indicații: nu are.

Contraindicații: supărare, depresie. Scârbă, greață. Râcă, nervi, draci. Sictir. Producător: PharmaGabriel. Dacă apar manifestări neplăcute, nu durează mai mult de câteva secunde. Adresați-vă preotului și groparului.

Redacţia Apusenii Liberi Mihnea Blidariu Tudor Brădăţan Mihai Goţiu Roxana Pencea Ioan Pop Curşeu Cornel Vîlcu Dina Vîlcu Concept grafic: Luminiţa Dejeu Ilustraţii: Laurenţiu Ridichie, Angela Bencze

Corectură: Ioan Pop Curşeu şi Dina Vîlcu Distribuţie: Sorana Olaru, 0364-104706 Publicaţie editată de Asociaţia Alburnus Maior Adresă: str Berk, nr 361, Roşia Montană, Alba alburnusmaior@ngo.ro ISSN 2286 -1726 Tipărit de Tipografia Garamond

ABSOLUT BULETIN DE VOT Vi se pare corect că o doză de numai 0,3 grame cianură de sodiu poate ucide un om?

DA Foarte urât din partea ei!

BULETIN DE VOT Este adevărat că pentru Proiectul Roşia Montana al Gold Corporation s-ar folosi cel puţin 200 de tone de cianură, echivalentul a 666.000.000.000 doze letale pentru un adult?

DA DA

Un om valorează mai mult decât aurul pe care îl poartă. La fel şi o ţară.

***** Asemănarea între locurile de muncă de la Gold şi OZN-uri. Toată lumea vorbeşte despre ele, dar nimeni nu ştie dacă există. ***** Miriapod caută doamnă din Roșia Montană pentru croșetat șosetuțe. ***** De câte persoane ai nevoie să faci cel mai mare proiect de minerit din Europa? De două, un mârlan din publicitate și un președinte corupt. ***** Într-un comunicat de presă compania minieră a anunțat că nu va mai crea atâtea locuri de muncă. L-a convins pe Chuck Norris să vină la Roşia Montană. ***** Ieri l-am întâlnit pe Ionel, un băiat zdravăn de 2,50 m din Roşia Montană, care face baie în fiecare dimineaţă în lacul de decantare al cianurilor. Mi-a mărturisit că acolo a întâlnit-o şi pe prietena lui, o blondă superbă, mai înaltă decât el cu două capete, ambele cu ochi albaştri… ***** Ce se găsește la Roșia Montană în cantitate mai mare decât aurul? Gogonele. ***** Un ţăran se ocupa de cultivatul pepenilor. La un moment dat, nişte copii au început să intre noaptea pe plantaţie şi să fure din pepeni. Omul se gândeşte şi se gândeşte până îi vine o idee care în mod sigur îi va speria pe copii. Aşa că pune pe câmp o plăcuţă pe care scrie „Un pepene de pe acest câmp a fost injectat cu cianură”. Ziua următoare ţăranul vine pe câmp şi vede că nu lipseşte niciun pepene, dar găseşte o altă plăcuţă lângă cea pusă de el: „Acum sunt doi!” ***** Un reporter occidental îl întreba pe Ceauşescu, prin 1989: - Am auzit că în România e frig în case. Aşa e? - Da, dar n-a murit nimeni din cauza asta. - Dar am auzit că nu e nici mâncare. - Da, dar n-a murit nimeni de foame. - Şi am mai auzit că trebuie să te baţi să prinzi un loc în autobuz ca să te-ntorci acasă de la serviciu. - Da, dar nici din asta n-a murit nimeni. - Atunci, domnule preşedinte, de ce nu încercaţi cu cianură? *****

Ziarul Apusenii Liberi se distribuie pe bază de voluntariat. Alătură-te şi tu echipei de distribuţie, sunând la telefon 0364-104706.


Citeşte mai mult pe

www.ziuarosieimontane.ro

NEHOIU, jud. Buzău

Roşia Montană a împlinit 1882 de ani de atestare documentară!

6 FEBRUARIE 2013 ZIUA ROSIEI MONTANE

IN TOATA TARA

Ziua Roșiei Montane a fost sărbătorită de peste 4000 de oameni: Agnita | Alba Iulia | Arad | Baia Mare | Băile Herculane | Bârlad | Bacău | Braşov | Bucureşti | Buzău | Câmpina | Constanţa | Cluj-Napoca | Copenhaga | Craiova | Drobeta Turnu Severin | Focşani | Gheorgheni | Hunedoara | Iaşi | Nehoiu | Oradea | Piteşti | Râmnicu Vâlcea | Satu Mare | Sibiu | Slatina | Târgovişte | Timişoara BRAȘOV

Ziua Roşiei Montane a fost sărbătorită la Braşov prin proiecţii de filme, dar şi prin organizarea unui marş de solidaritate în centrul oraşului.

AGNITA

Ziua Roşiei Montane în Agnita a fost sărbătorită la Sala Mare a Primăriei, în prezenţa a peste 50 de locuitori ai Văii Hârtibaciului. În semn de solidaritate cu Roşia Montană, grupul vocal al Şcolii G. D. Teutsch a susţinut un recital de cântece populare. Seara a continut cu proiecţia filmului documentar Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Ungaria, 2004), urmată de discuţii despre situaţia Roşiei Montane şi proiectul minier cu cianuri care ameninţă zona.

BÂRLAD

În Bârlad, Ziua Roşiei Montane a adus în discuţie nu doar cazul Roşiei Montane, ci şi problema exploatării gazelor de şist, care ameninţă zona Bârladului. După proiecţia filmului documentar, Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Ungaria, 2004), cei prezenţi au participat la dezbaterea Chevron versus Bârlad ~ RMGC versus Roşia Montană.

ORADEA

Peste 60 de persoane au vizionat cu interes filmele documentare Noul Eldorado (r. Tibor Kocsis, Ungaria, 2004) şi Roşia Montană, un loc la marginea prăpastiei (r. FabianDaub, Germania, 2012). La eveniment a fost prezent şi un domn născut la Roşia Montană care a arătat publicului fotografii, vechi de 80 de ani, cu târgul său natal.

RÂMNICU VÂLCEA

La evenimentul găzduit de Muzeul Judeţean de Istorie au participat 200 de elevi ai şcolilor vâlcene. Aceştia şi-au expus desenele dedicate Roşiei Montane, au vizitat muzeul şi au dezbătut efectele cianurii asupra naturii. Elevii prezenţi şi-au manifestat intenţia de a face o excursie şcolară pentru a vizita galeriile romane.

IAŞI

BOTOŞANI BUCUREŞTI

În Bucureşti Ziua Roşiei Montane a debutat cu un maraton de filme documentare la Muzeul Ţăranului Român. Proiectat în avanpremieră, documentarul Aurul în vremea crizei: Vâlva Neagră, realizat în 2012, este o producţie pentru Televiziunea publică greacă ERT. Clubul Ţăranului Român a găzduit expoziţia „Patrimoniul Roşiei Montane în imagini” şi concertul Chimie, Norzeatic & Avant’N’Gard. Activităţile organizate în Bucureşti au adus laolaltă peste 600 de persoane.

BAIA MARE

La Baia Mare întreg curentul de opinie a fost favorabil salvării Roşiei Montane şi, per ansamblu, împotriva procedeului cianurării. Cei mai entuziaşti dintre participanţi au fost specialişti şi cunoscători în domeniul mineritului, iar discuţia s-a purtat şi în jurul situaţiei din Baia Mare, unde o nouă companie minieră ar dori reînceperea exploatării în zona Maramureşului.

Profile for Alburnus Maior

Apusenii Liberi Nr.1  

Ziar de informare al Campaniei Salvati Rosia Montana

Apusenii Liberi Nr.1  

Ziar de informare al Campaniei Salvati Rosia Montana

Advertisement