Page 246

lente, mai puţin sigure, mai dificile cu fiecare oră. Totuşi îşi îndeplinea sarcinile. Când în cele din urmă velele navei fotonice au fost strânse, gura uriaşă a naveibulă s-a deschis şi capsula în care se aflau pasagerii velierului a lunecat lent în bulă, Căpitanul a reînceput să răsufle mai liniştit. Pentru Dubla, cel puţin, aceea fusese partea cea mai dificilă din ceea ce avuseseră de făcut. Acum ea putea beneficia de ocazia de a se odihni – poate chiar de ocazia de a face, cu el, ceea ce corpul şi sufletul ei erau mai mult decât pregătite să facă. Întrucât velierii reacţionaseră instantaneu – pentru ei fusese instantaneu – la mesajul lui, răspunsul lor a sosit înainte ca marea sferă strălucitoare să se închidă în jurul lor. Ofiţerul de comunicaţii i-a cuplat Căpitanului ecranul său şi mesajul a apărut: Noi acceptăm că nu trebuie să ne finalizăm voiajul. Noi cerem ca voi să ne transportaţi într-un loc unde noi vom fi în siguranţă. Noi întrebăm: Se întorc Asasinii? Căpitanul a strâns din umeri în semn de simpatie. I-a spus lui Pantof: – Transmite-le: deocamdată vă transportăm în sistemul vostru natal. Dacă va fi posibil, vă vom readuce aici mai târziu.

POHL, Frederik - [HEECHEE] 03 PART1 Intalnire cu Heechee  
POHL, Frederik - [HEECHEE] 03 PART1 Intalnire cu Heechee  
Advertisement