Page 1

Sărbători fericite!

A N U L

Fie ca sărbătorile de iarnă să ne aducă tuturor sănătate, pace și fericire alături de cei dragi! Crăciun fericit și la mulți ani cititorilor și colaboratorilor noștri!

I NR . 18, 24 pagini, 15 - 31 dece m b rie 20 09

Distribucion controlada por PGD 75% reparto directo en mano 50.000 ejemplares mensual

PERIODIC GRATUIT * 24 PAGINI * 25.000 exemplare * www.romanul.eu LAS MEJORES NOTICIAS DE LOS RUMANOS DE ESPAÑA * www.elrumano.eu Obţinerea unui certificat comunitar durează şi două luni

La INTEGRA Madrid,

Băsescu - salvat de românii din diaspora

pag. 14-15

pag. 9

Spaniolii și românii au sărbătorit împreună de 1 decembrie

pag. 6

pag. 5

Calendar Creştin Ortodox pagina 12- 13

Românul a lansat primul calendar pentru 2010

Opinii

Să dormim bine! - Luciana Antofi

Rebus

pag 19

Românii din străinătate au dat un semnal clar şi la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale votând masiv pentru alegerea preşedintelui României. După o campanie în care diaspora nu a fost prezentă în nici un discurs al candidaţilor, numărul voturilor exprimate a fost surprinzător de mare.

Los rumanos invisibles - F. Damian

pag. 21

pag. 23

Interviu cu Horia Barna, directorul Institutului Cultural Român Madrid:

detalii pag 24

¡Beneficiate de los fondos europeos en Rumania! -

pag. 19

„Românii care au venit aici s-au izolat destul de mult”

pagina 10- 11

La Castellón,


2

INFORMAŢII UTILE CONTACTO PUBLICIDAD Y DISTRIBUCION

Românul din Spania - publicaţie bilunară gratuită www.romanul.eu Redacţia/ Redacción: Felix Damian (Redactor şef) Luciana Antofi (București) Anca Panţuru (Ciudad Real) Adriana Butnariu (Barcelona) Zully Mustafa (Zaragoza) Dana Man (Castellón) Marin Pruteanu (Valencia) Aurica Sîntimbreanu (Corectură) Veronica Oprițoiu (Sevilla) Alin Săcăcean (Madrid)

DTP&Pre press: Românul din Spania

Email: redactor@romanul.eu redaccion@elrumano.eu Publicitate & Marketing: Tel: 606 947 520 Tel: 91 877 10 12 Fax: 918 770 097 Email: marketing@elrumano.eu

Distribucion controlada por PGD 75% reparto directo en mano 50.000 ejemplares mensual

Tipărit la INTEGRAL PRESS Depósito Legal TO-542-2009

El Rumano de España – periodico quincenal gratuito www.elrumano.eu

91 877 10 12 691 324 600 marketing@elrumano.eu

Titlul de călătorie Este un document provizoriu care se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cetăţenilor români aflaţi în străinătate, care nu mai posedă document de călătorie valabil, pentru ca titularul să îşi poată continua călătoria, reglementa şederea ori pentru a se întoarce în ţară. Valabilitatea titlului de călătorie este de cel mult 30 de zile şi încetează de drept la data intrării titularului în România. Documente necesare: paşaportul/BI/CI expirat şi 2 fotografii tip paşaport. În cazul pierderii/furtului paşaportului solicitantul trebuie să aducă denunţul de pierdere de la poliţie (denuncia) şi să aibă asupra lui un document românesc cu poză (cartea de

identitate românească, cartea de alegător, permisul de conducere românesc, etc.). În cazul copiilor este necesar certificatul de naştere spaniol al acestora, cu apostila de la Haga (de la Tribunalul Superior de Justiţie) sau certificatul de naştere românesc, precum şi prezenţa ambilor părinţi cu paşapoarte valabile/cărţi de identitate valabile. Lipsa documentelor sus menţionate duce la identificarea în România a persoanei. Pentru cetăţenii români care nu mai deţin nici un document românesc se poate face o identificare pe baza datelor declarate de aceştia personal la Secţia Consulară şi a unei fotografii. (http://madrid.mae. ro)

Poșta redacției: Scrieţi-ne despre orice problemă la redactor@romanul.eu şi vom încerca să vă ajutăm sau să vă îndrumăm.

„Românul din Spania” caută agenţi comerciali şi distribuitori în toate regiunile Spaniei. Condiţii de salarizare avantajoase. Trimiteţi CV la marketing@elrumano.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

Instituţii ale statului român în Spania Ambasada României în Regatul Spaniei Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016 Telefoane: 0034 913.501.881; 0034 913.597.623; 0034 913.504.436; 0034 913454553; 0034 914137412; 0034 914137425 Ataşat Ministerul Muncii: 0034.913.591.576 Ataşat Ministerul Administraţiei si Internelor : 0034.913.595.087 Ataşat Ministerul Apărării Naţionale : 0034.913.598.469 Fax: 00 34 913.452.917 E-mail: Program de lucru: luni-vineri 9:00-14:00 şi 15:00-18:00 Secţia Consulară de la Madrid La Vaguada-Fuencarral, Avda. Cardenal Herrera Oria, nr.134, Madrid 28034 Telefon de urgenţă (cazuri de deces sau accidente rutiere): 0034-649.656.032 Telefoane relatii publice: 0034 917.344.004; 0034 917.340.182; 0034 917.342.993; 0034 917.345.667; 913.720.832 Fax: 0034 914.165.025 E-mail: Program de lucru: luni-vineri 9.00 - 17.00 Jurisdicţie: Comunidad de Madrid, Castilla y León (León, Palencia, Burgos, Zamora, Valladolid, Soria, Salamanca, Ávila , Segovia), Insulele Canare.   Consulatul General de la Barcelona C/San Juan de la Salle 35 bis (08022), Barcelona Intrare pentru public: Alcoy 22 Telefon: (0034-93) 4341108; 4341139 Fax: (0034-93) 4341109 E-mail: Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare.   Consulatul General de la Sevilla Calle Nicaragua nr. 18, 41012, Sevilla. Telefon: 0034 - 954 62 40 70, 954 24 09 67, 954 23 32 43, 954 62 53 72, 954 23 09 47, 954 23 93 27, 954 62 07 46, 954 62 40 53 Fax: 954 62 71 08. e-mail: Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.   Consulatul General de la Bilbao Contact/Programări email: , fax nr. 944 245 405. Jurisdicţie: Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria şi Galicia   Consulatul de la Zaragoza Pentru informații consulare, datele de contact sunt următoarele: e-mail: , tel.

976.481.429 fax. 976 481 779 Adresa: C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spatele cladirii, fostul sediu al INEM), 50008, Zaragoza Programul de lucru cu publicul este de luni pana vineri, intre orele 09,00 – 17,00 dupa cum urmeaza: - 09,00-14,00 – depunere solicitări servicii consulare; - 16,30-17,00 – ridicare documente. Jurisdicţie: Aragon (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)   Consulatul de la Castellón de la Plana Calle Larra No.2, bajo, 12006 – Castellón de la Plana (Provincia de Castellón) Tel. 0034-964.216.172; 964.216.224; 964.203.338; 964.203.347; 964.216.163; 964.206.877; 964.203.351; 964.203.342; 964.206.764 Fax. 0034-964.257.053 E-mail: Program de lucru cu publicul de luni până vineri:  - de la 09.00 la 14.00 pentru depunere acte  - de la 16.00 la 17.00 pentru ridicare acte Jurisdicţie: Valencia, Castellón şi Alicante. Consulatul României la Ciudad Real Adresa: Calle Mata nr.37, 13004, Ciudad Real Telefon: 0034-926.251.751 E-mail: cruciudadreal@telefonica.net Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca si Guadalajara) şi Extremadura (Caceres şi Badajoz).   Institutul Cultural Român - Madrid Calle Marquez de Urquijo 47 28008 Madrid Tel: 0034-917.589.566, 0034917.589.288/289 Fax: 0034-915.590.135 E-mail:   Consulatul onorific al României la Murcia Avenida de los Rectores, nr.3, Edificio Paraninfo, cod 30100 Telefon: 968 879 567, Fax 968 879 568 E-mail: Consul onorific: dl. Jose David Perez Perez   Consulatul onorific al României la Navarra Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, cod 31002, Pamplona, Navarra, Telefon: 948 203 200 Fax: 948 220 512 Consul onorific: dl. Javier Taberna   Oficiul de Turism al României la Madrid C/Alcántara no 49-50 Tel. 91 401 42 68 Fax. 91 402 71 83 E-mail:

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

CAMPANIE

3


SPANIA

4

Aşa au exclamat, probabil, toţi cei care de ani de zile cred că lumea începe şi se termină pe malurile Dâmboviţei. Tot aşa au exclamat şi românii care, în sfârşit, au mers într-un număr sensibil mai mare, la vot. Până acum, românii din străinătate au părut o nouă clasă socială a României, care din cauza emigrării nu mai are nici un interes faţă de propria ţară. De aceea de ani de zile, diaspora a fost considerată nerentabilă din punct de vedere politic. La ultimele alegeri, însă, românii care au votat în străinătate au decis preşedintele României. A fost ca o lecţie de viaţă dată celor care au crezut că românii plecaţi nu contează din punct de vedere politic. De acum înainte nu se mai poate justifica dezinteresul aproape total al autorităţilor române faţă de comunităţile de români din afară, precum nici lipsa de proiecte adresate acestora. De acum înainte, probabil că partidele politice vor lua în calcul şi votul celor 3 4 milioane de români din străinătate şi vor aproba un sistem de vot prin poştă care să-i facă reprezentabili cu adevărat în ochii clasei politice. Românul care nu votează nu contează! Asta a fost mereu concluzia politicienilor români atunci când a venit vorba despre cei din afară. De azi înainte, faptul că diaspora a decis preşedintele va cântări probabil mai mult sau poate, dimpotrivă, va trece în derizoriu şi pentru faptul că votul a fost masiv pro-Băsescu şi atunci diaspora va continua să fie ostracizată de instituţiile statului român. Situaţia ar fi cu totul alta dacă

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

Băsescu - salvat de românii din diaspora

diaCritice

Diaspora exista!

Nr. 18

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

SPANIA

5

La Castellón,

Obţinerea unui certificat comunitar durează şi două luni

Dana Man

Zilnic în Castellón, de luni până vineri, românii fac coadă între două garduri metalice, verzi, în aşteptarea NIE-lui (Numero de Identificacion del Extranjero), documentul fără care nici un patron nu poate angaja, fără care nici un străin nu poate obţine nici un ajutor la Oficiul de Şomaj şi fără care nu mai poţi cumpăra nici măcar o cartelă telefonică.

Felix Damian

românii din străinătate ar putea să voteze prin poştă şi după un sistem similar celui spaniol. Cu votul prin poştă s-ar prinde doi iepuri dintr-o lovitură: posibila participare totală a alegătorilor la vot şi eliminarea fraudei electorale prin vot multiplu. Trebuie spus că în România secolului 21, votul multiplu nu pare o infracţiune, ci o practică obişnuită a marilor partide care au perpetuat cu bună ştiinţă această formă de vot încă din 1990. Secţiile speciale de la aceste alegeri au funcţionat din nou ca breşe special create în sistemul de vot. La două zile după alegerile prezidenţiale, Autoritatea Electorală spunea că la alegerile europarlamentare din iunie au votat multiplu aproximativ 11.300 de persoane. Cu toate acestea nimeni nu s-a aruncat de la balconul democraţiei româneşti. Situaţia pare atât de normală, încât ne-am obişnuit şi cu frauda electorală şi cu acuzaţiile de după alegeri. Un român din Spania ar fi putut vota în 22 noiembrie şi în 6 decembrie la toate cele 38 de secţii dacă ar fi avut timpul fizic, pentru că nu trebuia decât să jure că nu fură, printr-o declaraţie pe propria răspundere (de parcă s-ar putea declara pe răspunderea altuia!). Sunt multe de spus despre aceste alegeri minunate, la care au votat pentru preşedinte 35 de mii de oameni, în timp ce cu un an înainte la alegerea efectivă a guvernării au participat la vot doar 6200. Asta spune multe despre viziunea democratică pe care o avem. Nu ne interesează cine guvernează, atâta timp cât poporul are satisfacţia de a-şi alege singur conducătorul!

„Eu am stat la coadă vreo două zile, apoi m-am săturat şi am apelat la un avocat spaniol, care mi l-a scos rapid şi am plătit doar cincizeci de euro”, spune Marian.

L

a sfârşitul acestui tur decisiv al alegerilor prezidenţiale s-a văzut că voturile din străinătate contează şi cele aproape 150 de mii de voturi au fost decisive pentru continuitatea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Ţările în care s-au strâns cele mai multe voturi au fost Italia (55 de secţii de votare) şi Spania (38 de secţii). În Italia (42676 voturi), românii care au mers la vot au ales Băsescu în proporţie de 77,76 % (33058) şi Geoană în proporție de 22,23% (9451), iar în Spania au votat 35911 persoane, dintre care 29013 l-au ales pe Traian Băsescu, iar 6758 au votat pentru candidatul Mircea Geoană. După acuzațiile de fraudă lansate de PSD, în ceea ce privește organizarea alegerilor în străinătate, liderul socialiștilor Mircea Geoană a cerut verificarea tuturor CNP-urilor și tuturor declarațiilor semnate de alegători pentru a depista cazurile de vot multiplu.

În același timp, presa din România a scris despre o circulară dată de secretarul de stat al MAE, Eugen Tomac prin care solicita președinților secțiilor de votare din străinătate să nu trimită în țară la Bucureşti documentele folosite în procesul de votare. Reprezentanții alianței PSD+PC au considerat această decizie ca fiind suspectă și au reclamat trimiterea urgentă în țară a buletinelor de vot. În cele din urmă, în data de 8 decembrie, MAE a transmis președinților secțiilor de votare din străinătate să trimită toate materiale la Biroul Electoral în termen de 24 de ore. Cu excepția acestei situații, procesul de vot s-a derulat fără incidente cunoscute, în Spania. Cel mai mare număr de alegători s-a înregistrat la Coslada unde au votat 2632. În urma cel de-al doilea tur al alegerilor, Mircea Geoană a câștigat alegerile în România cu 15 mii de voturi înaintea lui Traian Băsescu, dar voturile

românilor din străinătate au schimbat balanța aducându-i acestuia peste 70000 de voturi în avans. În urma deciziei Curții Constuționale de a nu repete alegerile, Traian Băsescu urmează să fie revalidat în funcția de președinte al României pentru următorii 5 ani. La finalul acestui scrutin rămân însă acuzațiile de fraudă care cu siguranță că nu vor putea fi soluționate niciodată atâta timp cât va exista sistemul listelor suplimentare de la secțiile speciale. Dovadă stă faptul că la data de 8 decembrie, Autoritatea Electorală Permanentă a anunțat că peste 11.300 de persoane au votat de mai multe ori la alegerile europarlamentare din 7 - 9 iunie. De asemenea, sistemul de vot din diaspora nu garantează eliminarea turismului electoral atâta timp cât nu va fi introdus votul prin corespondență sau atâta timp cât nu se va întocmi un registru electoral cu românii din străinătate.

Pe lângă asta, unii angajatori spanioli, obişnuiţi cu certificatele comunitare pe care apare precizarea „cu drept de muncă”, le cer românilor să facă încă un drum la poliţie şi să prezinte apoi documentele care ar fi în regulă, după părerea lor. În raport cu marocanii, arabii, columbienii, bulgari, chinezi şi cu străinii, în general, românii sunt cea mai numeroasă comunitate din zonă şi deşi prezenţa imigranţilor este o realitate de mulţi ani aici, Programul Biroului de Imigraţie începe de la ora 13, pentru cetăţenii comunitari, şi se încheie la ora 14. Zilnic, românii vin şi se aşează la coadă începând cu

ora 10 dimineaţa, în speranţa că doar-doar vor reuşi să îşi rezolve această problemă. Coada e atât de mare, încât ocupă trotuarul, dar şi partea carosabila, iar trecătorii sunt nevoiţi să treacă pe partea cealaltă a străzii şi maşinile trec cu atenţie pe lângă românii care aşteaptă parcă, exact ca acum 20 de ani, să prindă un litru de lapte sau un pachet de unt din raţia de la complex. În fiecare zi, însă, biletele de ordine stau înfăşurate pe braţul portarului, spre deosebire de acum doi ani, când se aflau, cum este şi normal, într-un aparat. Portarul se ocupă în general de organizarea persoanelor care stau înşiruite una câte una după gardurile verzi din fier şi mereu le spune să se dea mai înapoi cu trei paşi fiincă se îngrămădesc. Portarul se ocupă şi de aşa zisa informare a cetăţenilor, din când în când mai conduce câte o pesoană la etaj... Comportamentul său este cel mai adesea de neînţeles, pentru că uneori face exces de zel. Aşa cum se ştie, procedura depunerii actelor pentru NIE este relativ simplă, însă greul începe după alcătuirea dosarului, pentru că la etajul superior al clădirii din patru funcţionari au mai rămas doi, care fac faţă cu greu solicitărilor numeroase. De aceea, scenele în care se lasă cu înjurături şi nervi nu sunt ceva neobişnuit. Oamenii care au nevoie de NIE trec prin situaţii care mai de care mai deosebite şi nimeni nu înţelege de ce elberarea unui astfel de document, o coală A4, de culoare verde, trebuie să dureze atât de mult. O româncă în vârstă de aprximativ patruzeci de ani venise împreună cu fiul ei, pentru

a obţine documentul NIE, fiindcă îi expirase tarjeta comunitară eliberată acum cinci ani. Uimiţi amândoi fiindcă pe noul NIE nu mai apărea precizarea „cu drept de muncă” , ori angajatorul tocmai asta le ceruse, au cerut permisiunea pentru a urca la etaj pentru a cere lămuriri de la unul din funcţionari. Dar portarul le-a explicat că, fiind comunitari, adică cetăţeni europeni, nu mai au nevoie de această precizare.

„La mine a mers repede acum trei ani de zile când mi l-am scos, doar am mers şi mi l-a dat pe loc. M-a întrebat doamna, zâmbind: ‘Has traido el jamón?’ Am avut noroc!”, a declarat Cristi. Oamenii au plecat nemulţumiţi. Un alt caz care ne-a atras atenţia este al unei tinere care, însoţită de prietenul ei spaniol, a fost, spune ea, tratată nepotrivit de una din funcţionare. Aceasta care nu i-a acordat suficientă atenţie şi, după cum susţine ea, a mai şi ironizat-o. „Prima dată, când am depus actele, mi-au spus că în decurs de o lună îmi va veni o înştiinţare acasă. Am tot aşteptat însă nimic! Am mai venit aici după o lună si jumătate. Au fost foarte amabili şi mi-au spus că sosirea

înştiinţării acasă nu este un calcul matematic şi că de fapt un NIE iese într-o lună şi jumătate (timpul de aşteptare se mărise cu jumătate de lună n.a.), însă mai poate întârzia două, trei, zile. Am revenit acum, după două luni, ca portarul să îmi spună că astăzi vin cei care au depus actele pe 07 octombrie, dosarul meu fiind depus pe 10 octombrie. Portarul mi-a spus să aştept că dacă prinde liber, pot urca la funcţionarii de la etaj să caute în calculator”, ne-a mărturisit unul dintre românii care aşteptau la coadă la Biroul de Imigraţie din Castellón de Plana.

„De două săptămâni, o rudă de a mea a depus actele pentreu NIE şi i-au spus că iese într-o lună. Acuma nu ne rămâne decât să aşteptăm”, spune Mariana.

La Biroul de Imigraţie din Castellón, prioritate au extracomunitarii, în acest caz cei din ţările Americii Latine. Portarul le verifică paşapoartele verzi, apoi le dă câte un bilet de ordine la fiecare. Zilnic, programul cu extra-comunitarii se prelungeşte cu cel puţin jumătate de oră, astfel încât rândul românilor întârzie. La un moment dat, portarul, cu amabilitate forţată, îi invita politicos pe cei care aşteaptă la coadă să revină a doua zi, închizând uşa în urma lui, neuitând sa precizeze ca programul biroului s-a încheiat. Scena se repetă zilnic. „Nu este oare o bătaie de joc?!“, întreabă o româncă de 40 de ani. „Am venit tocmai de lângă Valencia, de două ori. Am plătit un avocat cu 150 de euro pentru a primi acest NIE mai repede, pentru că nu avem timp de stat la cozi, fiindcă muncim şi acum nu pot obţine o informaţie? Cunosc o persoană care a venit aici si a stat o săptămână şi jumătate şi abia după aceia au băgat-o în seamă”.

Cozile se formează zilnic, iar experienţele românilor care trebuie să obţină acest document sunt din ce în ce mai diferite, dar cu toţii se simt umiliţi pentru că trebuie să suporte acest tratament din partea administraţiei spaniole. Oficialităţile spaniole declară că fac tot posibilul pentru îmbunătăţirea serviciilor în general, însă serviciul de imigraţie se înrăutăţeşte pe zi ce trece. Acum trei ani, în orice altă regiune, de exemplu Murcia, elibera acest document - NIE, în aproximativ 10 zile pe când în Castellon dura şi două luni, uneori chiar şi şase. Nimănui nu-i pasă, nici măcar unora dintre români, fiindcă apelează la un avocat care „are trecere” şi plătesc apoi o sumă cuprinsă între 50 şi 200 de euro pentru un serviciu care ar fi normal să funcţioneze corect, cu nişte costuri şi asteptări minime şi mai mult de atât, fără false amabilităţi şi fără ca străinii, şi ei plătitori de impozite, să fie victimele unui abuz.


6

SPANIA

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

Spaniolii și românii au sărbătorit împreună de 1 decembrie Ziua Națională a României s-a sărbătorit în foarte multe locuri din Spania. De câțiva ani, peste tot data de 1 decembrie a devenit aproape o datorie asumată de autoritățile locale care nu ezită să sprijine asociațiile românești în organizarea unor evenimente menite să marcheze Ziua Națională a României. Pentru că spațiul nu ne permite să includem toate informațiile despre festivitățile organizate peste tot în Spania, am ales să publicăm toate informațiile și fotografiile pe ediția online a publicației noastre www. romanul.eu. Acolo puteți vedea și o galerie foto cu toate manifestările organizate cu această ocazie.

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

PUBLICITATE

7


SPANIA

8 La Madrid,

Răzvan Matei

Unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate restaurante tradiţionale româneşti din regiunea Madrid se pregăteşte şi în acest an cu un program special de Revelion pentru toţi românii care vor să se simtă bine la trecerea dintre ani. De această dată, patronii cochetului restaurant românesc din Velilla de San Antonio (Calle Henares, 30), soţii Ulici Focşa, au pregătit un program artistic variat prin care doresc să satisfacă toate pretenţiile clienţilor. În acest an, la restaurantul „Acasă”, petrecerea de Revelion va fi însufleţită de prezenţa cunoscutei formaţii muzicale Etalon, dar şi de o tombolă specială cu premii şi de alte surprize pregătite special pentru clienţi. Ca în fiecare an, la miezul nopţii se vor lansa focuri de artificii.

Pentru noaptea de Revelion, Ruxandra Focşa vrea ca toţi clienţii să se simtă realmente ca acasă şi pe lângă oferta culinară deosebită va oferi şi acces liber la bar - barra libre, în termeni spanioli, pentru cei care vor dori să fie printre invitaţi. În cele două saloane ale restaurantului „Acasă” încap aproximativ 120 de persoane, iar paleta gastronomică este foarte variată. În meniul pentru Revelion sunt incluse feluri delicioase precum saramura de crap cu mămăliguţă, pulpa de pui Fantezie, muşchiuleţ de porc în plic de bacon la cuptor şi muşchiuleţ de vită la grătar cu garnitură şi salată de ardei copţi. Pentru mai multe detalii privind programul de Revelion şi pentru rezervări, persoanele interesate pot suna la numărul de telefon 662 160 160.

O nouă biserică ortodoxă românească în Spania Pe 6 decembrie (Sf. Ierarh Nicolae) s-a săvârşit prima Sfântă Liturghie la biserica Sf. Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, în Torrejón de Ardoz, C/Solana, nr. 13 (autobuz Circular 1). Programul sfintelor

15 - 31 decembrie 2009

FC Bacea Sevilla

Revelion 2010 cu trupa ETALON din România la restaurantul „Acasă”

al

Nr. 18

săptămânal slujbe este:

vinerea - 18:00 - Acatistul Sf. Pantelimon; 19:00- Taina Spovedaniei; sâmbăta - 18:00 - Vecernia; 19:00- Taina Spovedaniei; duminica - 09:00 - Utrenia; 10:30- Sf. Liturghie. Mai multe informaţii la Preot Paroh Mihai Cătălin Savu - tel: 697 77 03 63. Doamne Ajută!

Românii din Sevilla și-au făcut echipă de fotbal

Veronica Opriţoiu

D

e câteva luni, la Sevilla joacă cea mai nouă echipă de fotbal a românilor. FC Bacea Sevilla este formată din cetățeni români stabiliți în regiune. Unii dintre ei au mai jucat fotbal profesionist, dar în Spania toți își câștigă existența din altfel de muncă. Jucătorii de la FC Bacea Sevilla lucrează zilnic la cules de portocale și măsline, iar la sfârșitul săptămânii se antrenează. Managerul echipei este Paul Calota, iar antrenor este Marian Calota. Acesta din urmă ne-a mărturisit că „a fost cam greu la început, până când ne-am organizat ca echipă. Nu aveam prea multe cunoștințe despre unde trebuia să ne înscriem, în ce ligă etc.”. Recent, echipa românilor a ajuns să atragă atenția firmelor

românești care au decis să sprijine iniațiativa acestora. „Nu aveam nici echipamente, dar acum am primit un sprijin improtant de la Integracion Radio din Sevilla și am obținut și o sponsorizare de la o firma de pachete românească, Maty Express, care ne-a făcut echipamentele în România și ni le-a dăruit. Acum nu ne mai rămâne decât să luptăm ca să ajungem pe un loc bun în liga sevillana”, a mai spus antrenorul Calota. „Dorim să mulţumim pe această cale domnului George şi doamnei Adriana Matei sponsorii noştri şi le dorim multă sănătate şi un an cu multe bucurii şi plin de prosperitate”. La înmânarea echipamentelor au fost prezenţi Consulul General al României la Sevilla, Monica Ştirbu, directorul Integracion Radio, Walter Vivanco Torres, jucătorii echipei şi managerul lor Paul Calota.

www.romanul.eu

Români la Ziua Emigrantului la Barcelona Consiliul Municipal de Imigraţie din Barcelona a organizat în data de 13 decembrie, o serie de activităţi cu prilejul zilei internaţionale a persoanelor care migrează. La sărbătoare au participat 30 de asociaţii care fac parte din Consiliul Municipal de Imigraţie al Primăriei Barcelona, cu scopul de a oferi un punct de întâlnire între culturile din Barcelona, creând în acelaşi timp un spaţiu intercultural prin excelenţă. Locul ales pentru desfăşurarea acestor activităţi a fost unul strategic: zona Moll de la Fusta, în Port Vell de Barcelona. Pe parcursul celor şase ore dedicate acestui program, organizatorii au pregătit diverse activităţi, printre care jocuri tradiţionale, concerte, dans, ateliere variate, expoziţii de produse de artizanat din ţările participante, activităţi sportive, cît şi o mostră gastronomică. Asociaţia românilor din Catalunia, ASOCROM, a participat la Mostra d’Entitats cu un stand în care a prezentat produse de artizanat şi costume populare româneşti, cît şi numeroase materiale informative despre România.

www.romanul.eu

Nr. 18

SPANIA

15 - 31 decembrie 2009

9

La INTEGRA Madrid,

„Românul” a lansat primul calendar pentru 2010

Publicaţia noastră încheie acest an cu mulţumirea că a reuşit să se ridice la nivelul exigenţelor impuse de cititori şi de clienţii de publicitate. Până la sfârşitul anului 2009, un an dificil pentru toată lumea, Românul a crescut tirajul până la 25 de mii de exemplare şi a îmbunătăţit distribuţia, fiind la ora actuală singurul ziar românesc care ajunge în toate provinciile unde trăiesc români. De asemenea, cu toate că încă nu a împlinit un an de activitate, Românul este singura publicaţie care a trecut cu succes controlul PGD asupra distribuţiei şi menţine la ora actuală avizul favorabil al acesteia. În ceea ce priveşte conţinutul publicaţiei, redacţia noastră se poate bucura de munca excepţională a corespondenţilor pe care îi are în principalele provincii spaniole, unde aceştia iau pulsul comunităţilor de români şi relatează într-un mod profesionist despre problemele cu care se confruntă compatrioţii noştri. Pentru că Românul trebuie să fie ceea ce se numeşte, adică un ziar al românilor şi un îndemn

Standul

nostru a fost demn de prima participare la

Târgul

de

Produse

şi

Servicii

pentru Imigranţi

INTEGRA şi

a fost o gazdă primitoare

pentru toţi vizitatorii

la solidaritate între toţi românii, odată cu prima participare la Feria Integra (4 - 8 decembrie), publicaţia noastră a lansat o campanie de strângere de jucării

pentru copiii defavorizaţi din România, precum şi un calendar solidar pentru anul 2010, care conţine cele mai frumoase imagini din ţara noastră, cu

explicaţii în limba spaniolă, datele festive spaniole (fiestas) şi calendarul ortodox. Campania de strângere de jucării beneficiază deja de

sprijinul multor asociaţii de români din Spania care au ales să se alăture acestei iniţiative a ziarului Românul şi a firmei românești Logistica Trans Rom S.L. Neluţu Moise firmă de transport de pachete pe ruta România - Spania. La Târgul INTEGRA, unde România s-a bucurat de statutul de țară invitată, mulţi cititori ne-au vizitat şi ne-au împărtăşit opiniile şi părerile lor, fapt pentru care le suntem recunoscători. De asemenea, mulţi s-au bucurat să vadă că pot avea în sfârşit un calendar complet, care este şi bilingv, româno-spaniol şi neau felicitat pentru iniţiativa de a începe o campanie menită să-i facă pe români să se ajute între ei. De aceea, campania noastră se numeşte „Românul la nevoie se cunoaşte!”. Fie ca noul an să ne aducă tuturor sănătate, pace şi linişte! Sărbători fericite!


INTERVIUL EDIŢIEI

10

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

Interviu cu Horia Barna, directorul Institutului Cultural Român Madrid:

„Românii care au venit aici s-au izolat destul de mult”

I

nstitutul Cultural Român (ICR) de la Madrid a împlinit pe 11 decembrie 2009 trei ani de existenţă. În toată această perioadă, Institutul s-a constituit într-o platformă de dialog între culturile română şi spaniolă şi a stabilit parteneriate cu cele mai importante instituţii culturale locale. Programele ICR Madrid au fost remarcate de presă, de publicul român şi spaniol, precum şi de autorităţile spaniole locale, regionale sau naţionale, care solicită tot mai des colaborarea directă a instituției. Un merit incontestabil îl are directorul ICR Madrid, Horia Barna, care s-a convertit într-un interlocutor autentic și neobosit pe teme culturale pentru autoritățile spaniole. Împlinirea a 20 de ani de la căderea comunismului a implicat ICR Madrid într-o multitudine de acțiuni culturale, în care s-au produs discuții extrem de interesante.

Reporter: - Pentru că se împlinesc 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi pentru că aţi fost martor la acestea cum vă simţiţi acum şi cum ar trebui să ne vedem noi, ca societate, ca oameni...? Horia Barna: - Cred că ultimii 20-20 de ani care au marcat o schimbare accelerată a componentelor vieţii, au obligat şi România să se adapteze. În cele mai îndepărtate colţuri ale României, pe care le-am vizitat în august 2009 cu un grup de spanioli, am văzut încă o Românie a secolului XIX şi a secolului XX, cu farmec, dar şi cu elemente de actualitate şi de dezvoltare paralelă cu cea actuală. Tranziţia e încă neisprăvită – eu încă folosesc termenul tranziţie aproape obsesiv- , la fel şi reforma, care nu s-a făcut. Administraţia publică mai trebuie încă să facă multe. Uniunea Europeană ne-a acceptat, însă administraţia publică, justiţia, elementele care ţin de viaţa de zi cu zi, ale relaţiei cetăţeanului cu autorităţile, înţelegerea că instituţiile publice din orice ţară civilizată trebuie să fie în slujba cetăţeanului... sunt lucruri care încă nu se întâmplă, nu suficient. Dar am văzut milionul de români

din Spania şi, cu ani în urmă, am văzut şi milionul de români din Italia. Aici accelerarea nu e la fel de marcată, civilizarea cetăţeanului român, fie că e în România, fie că e în străinătate, nu a ajuns la un grad suficient de transformare ca să pot să spun da, tranziţia de la lipsă de umanitate şi de consistenţă şi de responsabilitate a început să se facă simţită la schimbul de generaţii. În continuare, românii din Spania, nu toţi, fireşte, sfidează instituţiile publice româneşti, dau cu pumnii şi cu picioarele în uşile şi ferestrele consulatelor (nu e treaba mea directă, dar am văzut la Madrid, Sevilla şi Castellon şi nu mi-a venit să cred!). Pretind ceea ce nu îndrăznesc şi nici măcar nu se gândesc să pretindă instituţiilor similare spaniole. Rep: - Este şi din cauza crizei românismului, să îi zicem aşa, pentru că mulţi români nu se pot împăca cu ideea că sunt români? Unii chiar văd acest lucru ca pe un dezavantaj...ca pe un handicap... H.B.: - Eu nu cred că e un avantaj sau un dezavantaj să fi român. Trebuie să fii om, cetăţean european, civilizat şi să înveţi să trăieşti sub reglementările,

normele unei comunităţi mai mici sau mai mari. Românii care au venit aici s-au izolat destul de mult, integrarea lor este una tacită şi discretă, nu este o integrare efectivă, deşi oamenii aceştia, cei mai mulţi dintre ei sunt hotărâţi să rămână în Spania, să îşi crească copiii aici, să îşi dezvolte familia şi micile sau marile afaceri aici. Nu înţeleg că, până la urmă, asta înseamnă, de fapt, o adaptare la normele de aici, chiar la obiceiurile spaniole, la felul de a fi al unor oameni care sunt mult mai civilizaţi decât noi în mod evident. Civilizaţi în sensul respectării reulilor şi normelor de convieţuire socială, economică, politică.

Românii au preferat aproape să se „ghetoizeze” , nu chiar ca alţi imigranţi, pentru că trăiesc în interiorul atmosferei de acasă, ascultă muzică de acasă, văd emisiunile de pe DIGI TV de acasă, înţeleg să trăiască aici ca acasă, cât se poate. Poporul român are exemplare care depăşesc media europeană, care depăşesc media internaţională la nivel artistic, de inteligenţă, oameni peste medie ca nivel de cultură şi civilizaţie, numai că vorbim de un număr destul de redus. Institutul Cultural Român a încercat asta, să promoveze astfel de vârfuri, care să demonstreze că cel puţin la acest nivelul acestor realizări suntem oricum la nivel european, la nivel mondial şi foarte sus. Rep: - Între timp a crescut o generaţie care nu a trăit traumele comunismului, e posibil şi e bine să existe o distanţare, astfel încât societatea să privească desprinderea de comunism ca pe un fapt istoric, natural şi fără ură? Putem asimila procesul acesta cu ce s-a întâmplat în Africa de Sud? H.B.: - Copiii, adolescenţii, tinerii din familiile din România sau din străinătate, cei care au emigrat în aceşti 20 de ani, au

cărat cu ei, prin bunici şi părinţi, tot bagajul unor suferinţe sau neîmpliniri dintr-o epocă – mai ales anii 80 din România – extrem de dificilă. O parte dintre ei s-au îmbibat de aceste reflexe şi de reacţii colaterale, de la părinţi şi bunici şi suferă proporţional cu această îmbibare. Adică sa aibă un comportament similar, să continue tarele, să aibă acelaşi comportament dezordonat, indisciplinat şi puţin înţelegător, în cazul acestor tineri de acum, faţă de ce au însemnat lipsurile. Mai avem o problemă, a lustraţiei: în România, faţă de Cehia, Germania, Polonia, Ungaria şi chiar Bulgaria, o astfel de lustraţie nu s-a făcut şi nici nu sunt semne că se va face vreodată. E foarte grav acest lucru! Cehia a afişat de curând pe internet lista informatorilor poliţiei secrete, nemţii şi ceilalţi nu mai spun, până şi la ruşi s-au făcut elemente similare de astfel de dezvăluiri suficient de radicale ca lumea să înţeleagă faptul că nu condamni persoane la dispariţie, ci pur si simplu nu le mai permiţi să stea în fruntea destinelor unei ţări, a unei comunităţi, a unei instituţii publice importante. Lustraţia aduce un fel de curăţare morală şi un fel de satisfacţie indirectă a milioanelor de victime ale

www.romanul.eu acestor decenii de comunism. Rep: - Cum să îi înţelegem în aceste condiţii pe nostalgici? Există nostalgici după comunism şi nostalgici dupa Ceauşescu? H.B.: - Românul a continuat să rămână nostalgic după ce îşi aduce aminte că era o idee de ordine, de aparente reglementări – cel mai des am auzit-o pe cea cu concediul, că îţi dădea sindicatul bilete mai ieftine la băi! Nu statul trebuie să îl înveţe pe român ce să facă, asta nu a învăţat încă românul! Românul crede şi a rămas cu ideea inculcată în 40 de ani că statul trebuie să fie mama şi tata, că trebuie să îl îngrijească şi să îl şteargă la fund. Nu! Statul trebuie să se ocupe de principalele chestiuni care ţin de administraţie, învăţământ, sănătate şi drumuri, adică să fie simplu administrator al principalelor domenii ale vieţii comune şi publice. În rest, fiecare e răspunzător de viaţa lui şi e dator să îşi facă treaba, nu să fie nostalgic după vremuri în care partidul şi sindicatul şi tovarăşul Ceauşescu îi făceau viaţa mai bună, vremuri în care ne-au spălat creierii cu cultul personalităţii, cu poezii, cântece şi programe de televizor pe care mulţi dintre voi nu le-aţi auzit, dar care au intrat şi s-au îmbibat în creierele bunicilor şi părinţilor şi care v-au fost transmise, celor tineri, fără să vă daţi seama, prin elemente, prin cuvinte, prin comportament. Rep: - Spania poate fi un fel de a doua patrie mamă pentru cei de aici, mai ales din perspectiva Institutului Cultural Român de la Madrid, care, spre deosebire de celelalte ICR din Europa, trebuie sa aibă şi această misiune de emancipare? H.B.: - Da, inclusiv de diplomaţie publică. Am numărat acţiunile noastre din 2009, sunt peste 90, din care cel puţin o treime sunt acţiuni de diplomaţie publică. Cu diverse

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

ocazii, pentru diverse asociaţii, de cele mai multe ori fără bani, fără un buget, eu şi colegii mei, puţinii mei colegi ne-am adus contribuţia. Patria mare sau patria mică, a doua Românie – sunt cuvinte mari, de care trebuie să ne dezvăţăm. Dacă te interesează România, nu exemplele negative de persoane, ci conceptul de ţară, de teritoriu de care te simţi mai mult sau mai puţin ataşat... depinde. Copiii născuţi sau crescuţi de mici în alte ţări, mă îndoiesc profund că vor mai avea aceleaşi sentimente faţă de România, se vor traduce la fel dacă părinţii lor nu le vor inculca cu atenţie acest lucru. Pentru mulţi părinţi România e ceva foarte difuz, dar e un refugiu de siguranţă. Rep: - Mulţi români se leapădă aici de ceea ce este românesc, deşi avem o moştenire tradiţională care ne poate conferi liniştea psihologică în faţa oricărei zguduiri a istoriei. H.B.: - Avem şi noroc şi ghinion din acest punct de vedere. Lucrurile astea nu sunt ale noastre, dacă nu ştim să le păstrăm şi să le transmitem. Creştinismul ortodox românesc este de aceea foarte înrădăcinat şi poporul român are mare încredere în biserică şi în armată, eu aş spune că are mare încredere în religie şi în armată, pentru că biserica are uneori reprezentanţi puşi la îndoială, aşa cum armata poate să nu aibă întotdeauna militari dintre cei mai grozavi. Românul este profund religios şi în acelaşi timp profund conservator, iar conservatorismul îi vine dintr-o tradiţie într-adevăr valoroasă, nu întotdeauna total descoperită. Avem ce putem folosi, avem picioarele bine înfipte în pământ. Asta nu ţine loc, repet, nici de

INTERVIUL EDIŢIEI manta de vreme rea, nici de a doua patrie, nici de patria de departe, nici de patria din suflet, nu ţine de nimic. Rep: - În Spania cum evoluează imaginea românilor şi a culturii române, din perspectiva ICR, pentru că şi spaniolii învaţă încet-încet cum suntem, ce cultură avem? Ce apreciază spaniolii cel mai mult şi să nu uităm că ICRul împlineşte ani? H.B.: - Am împlinit 3 ani pe 11 decembrie, sper să se sărbătorească şi al patrulea, şi al cincilea, şi al 30-lea an, centenarul, bicentenarul. O descoperă de fiecare dată cu mare interes, numai că ceea ce poate şi trebuie să facă Institutul Cultural Român este o muncă

Autorităţile publice şi private din Spania la nivel local, regional sau naţional încep să ne respecte, să ne cheme, să ne consulte, ştiu despre noi şi ştiu că am contribuit la aceste valori româneşti care se transmit în Spania. Însemnăm ceva şi cred că EUNIC (Reţeaua Institutelor Cutlurale Europene), al cărui vicepreşedinte sunt acum, urmând ca ICR să preia din vara lui 2010 preşedinţia reţelei, înseamnă ceva. Această transmitere se face şi la nivel european şi de către preşedintele ICR Bucureşti, Horia Roman Patapievici. Sunt părţi dintr-un efort colectiv pe care trebuie să îl facem şi pe care e bine să îl continuăm, pentru că ICR, în România şi în străinătate a reuşit să facă cea mai bună investiţie demonstrabilă a fondurilor publice pe care le-a primit. În termeni de management c u l t u r a l , fondurile ICR din România şi din centrele din străinătate au dat cele mai bune rezultate, de departe, faţă de orice altă instituţie publică din România.

Românul crede şi a rămas cu ideea inculcată în 40 de ani că statul trebuie să fie mamă şi tată de aglutinare. Nu suntem nici agenţi, nici impresari artistici, nu putem aduce, cum am vrea, mari spectacole sau mari expoziţii. Nu avem nici mijloacele materiale, financiare şi umane necesare să facem lucrul acesta şi cred că, în afară de un boom din când în când, nici nu obţii mare lucru. În mod constant, ICR Madrid pune câte o piatră, câte o cărămidă, un grăunte de nisip în această maree, care sclipeşte mai tare decât celelalte şi în timp acumulează memorie. Noi nu putem să existăm într-un peisaj cultural şi artistic extraordinar de mare şi de variat făcând din când în când câte un spectacol oarecare sau câte o expoziţie şi atât. Teoria mea, verificată de practică, este că trebuie constant să rămâi în piaţă cu elemente care lună de lună şi an de an încep să se acumuleze. La trei ani de la înfiinţarea ICR Madrid lui încep să constat primele efecte.

Rep: - O dovadă este că autorii români sunt traduşi în limba spaniolă cel mai mult în ultimii doi ani. H.B.: - Da, asta poate fi şi o chestiune conjuncturală sau o dovadă de efort suplimentar din partea noastra, eventual. E o muncă în echipă, atâta câtă e. Că 20 de scriitori sunt traduşi cu subvenţii ICR în doi ani, că pentru 2010 continuă contractele şi că se va mări accelerat, e foarte important, dar nu e suficient. Sunt elemente, toate spectacolele, toate artele vizuale pe care le-am promovat, muzică, expoziţii, care se acumulează pentru România, pe de o parte, şi în cadrul Eunic Spania pe de altă parte, la nivel european. E clar că pe nici un alt institut străin, mass-media din Spania, Franţa sau Germania nu

11 îl bagă în seamă în mod special, din cauza prejudecăţilor că instituţiile publice trebuie să își facă treaba, dar noi am reuşit să atragem atenţia mai mult şi suntem misiunea culturală românească în Spania, iar eu sunt un fel de ambasador al culturii române in Spania. Avem relaţii cu autorităţi, universităţi, muzee, la nivel regional şi naţional şi deşi suntem puţini, patru oameni, avem mijloace modeste, organizăm peste 90 de activităţi pe an. Aş vrea să văd în câte locuri din lume se întâmplă acest lucru, să se facă astfel de performanţe, cu efecte pe termen scurt, mediu şi lung. Rep: - Ce urmează în 2010? La ce să ne aşteptăm? H.B.: - La tot ce e mai bun, dacă ni se aprobă bugetul, dacă o să avem bani, o să organizăm activităţi importante. Mizăm foarte mult pe film, pe muzică, artă contemporană, pe diplomaţie publică culturală. Eu ar trebui să îmi închei mandatul la începutul anului viitor, însă în măsura în care potrivit legii şi dacă se doreşte se poate prelungi cu încă patru ani, ceea ce ar asigura o creştere substanţială a vizibilităţii noastre, nu a ICR Madrid, ci a României. Prezenţa României de la un nivel de la medie în sus este obligatorie, emanciparea elitei româneşti e o idee la care ţin foarte mult, e foarte important să putem face acest lucru, ca în Franţa, Germania, Austria, chiar şi ca în Italia. Elitele sunt acoperite aici, sufocate, pentru că fac munci sub calificarea lor, trebuie să creem o coeziune şi ICR poate fi unul din elementele catalizatoare pentru acest proiect. Nu e misiunea principală a institutelor culturale din străinătate, însă în cazul Spaniei trebuie să fie. M-am luptat pentru această prerogativă suplimentară şi am obţinut-o. Suntem un partener de nădejde al românilor de aici atunci când sunt interesaţi de cultură şi un reprezentant al României şi în Eunic şi pentru spanioli.


12

INTERVIUL EDIŢIEI

Românul Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

www.romanul.eu

Românul Nr. 18

INTERVIUL EDIŢIEI

15 - 31 decembrie 2009

Strănepotul lui Bram Stoker îl reînvie pe Dracula

13

Dacre Stoker: „De această dată românii vor fi mândri de Dracula” Felix Damian

eea d i u c s a m ă r a i ş e d ul l cre t a u t n s â ă c m i o R an e d 0 4 n î inculcată fie mamă şi tată trebuie să

Dacre Stoker

şi Ian

Holt i-au

dat o nouă viaţă lui

“Dracula”


14

PUBLICITATE

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

SPANIA

15

La Coslada (Madrid),

Hram şi sfinţire de altar la biserica “Sfântul Nectarie Taumaturgul” Prezbitera Gina Cimpoca

Rostul bisericii, ca locaş sfânt pentru viaţa spirituală a credinciosului, este foarte frumos sintetizat în rugăciunea care se rosteşte la sfinţirea unei biserici: “Umple-o pe dânsa de lumina veşnică; fă-o pe ea locaş al slavei Tale; împodobeşte-o pe dânsa cu dumnezeieştile daruri cele mai presus de lume; fă-o pe dânsa a fi liman celor înviforaţi, vindecare patimilor, scăpare bolnavilor, izgonire demonilor. Să fie ochii Tăi deschişi întru dânsa ziua şi noaptea, şi urechile Tale luând aminte spre rugăciunile celor ce cu frica Ta şi cu smerenie intră într-însa şi cheamă preacinstitul şi de mare cuviinţă numele Tău. Şi oricâte Îţi vor cere să-i auzi în cer sus, să le faci milă şi să le fii milostiv. Păzeşte-i pe dânşii până la sfârşitul vieţii şi Jerfelnicul cel dintr-însa arată-l a fi Sfânta Sfintelor, cu puterea şi cu lucrarea Sfântului Duh…”. Pornind de la această premiză, lucrând permanent cu această conştiinţă, dincolo de obstacole, ispite şi încercări de tot felul, am săvârşit, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Sfântului Ierarh Nectarie, cel de al treilea hram al parohiei noastre. Încă de la întemeierea ei, din aprilie 2007, comunitatea parohială s-a întrunit şi şi-a desfăşurat activităţile liturgice, catehetice, misionare şi culturale într-un spaţiu din imobilul parohiei catolice „Santa Cruz” din Coslada. Însă, în timp, numărul credincioşilor coslădeni a crescut în privinţa frecvenţei la biserică, astfel încât s-a impus identificarea unui alt spaţiu, care să corespundă cât de cât nevoilor noastre liturgice şi misionare. Acest aspect reprezintă o grijă în plus, întrucât orice spaţiu închiriat presupune cheltuieli lunare costisitoare, care nu se pot susţine decât prin efortul credincioşilor. Ne bucurăm şi mulţumim că Dumnezeu a rânduit să ne întâlnim şi să ne rugăm acum într-un spaţiu nou, care este mult mai generos, mai spaţios, exact de ceea ce avem nevoie în acest moment, până când vom merita ceva mai bun. Adaptarea, înfrumuseţarea şi înzestrarea noului loc de slujire au fost posibile cu sprijinul credincioşilor care ne-au fost aproape încă de la constituirea parohiei (şi aici îi cuprind pe toţi care au investit atât resurse materiale, cât şi umane). Momentului zidirii şi înfrumuseţării bisericii îi urmează actul consacrării,

sfinţirii. Peste cele construite trebuie chemat Dumnezeu Însuşi să le afierosească. Sfinţirea unei biserici înseamnă, de fapt, botezul ei, încredinţarea scopului pentru care a fost zidită. Odată cu locaşul se sfinţesc şi obiectele de cult: icoanele, candelele, odăjdiile, pictura. Slujba se desfăşoară după o rânduială specială, ce împlineşte sensul celor spuse mai sus. “Arhiereul - trimisul lui Hristos – vine la biserica aceea care trebuie să se sfinţească, de vreme ce şi Dumnezeu a venit la noi ca să ne sfinţească…” - (Sfântul Simeon al Tesalonicului). Sfinţirea lucrărilor realizate în noul spaţiu a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei, înconjurat de un sobor format din 7 preoţi şi doi diaconi, din Spania, Grecia şi România, în ziua de duminică, 8 noiembrie a.c. Momentul principal l-a constituit sfinţirea Sfintei Mese, care reprezintă Golgota, Sfântul Mormânt, Izvorul Învierii noastre, de unde Hristos ni se împărtăşeşte aievea. De aceea, episcopul este el însuşi pregătit de Înviere. Ia veşmântul Învierii, ca şi Hristos. În faţa credincioşilor participanţi el îmbracă peste sfintele odăjdii un veşmânt alb din pânză. Este martor al Învierii lui Hristos, întocmai ca îngerii “îmbrăcaţi în alb”. Asemenea îngerilor, episcopul mărturiseşte credincioşilor că din mormânt ne-a răsărit viaţă şi că altarul

este din acel moment “tronul dumnezeieştii slave”. A urmat Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, în cadrul căreia a fost hirotonit întru preot tânărul diacon Nicodim Moldovan, pe seama paraclisului “Naşterea Domnului”, din cadrul reşedinţei episcopale. La momentul potrivit mulţime credincioşi, pregătiţi prin post, spovedanie şi rugăciune personală, s-au cuminecat. În cuvântul adresat credincioşilor participanţi în număr impresionant, Preasfinţia Sa a arătat semnificaţia momentelor principale ale zilei, având un cuvânt special pentru ocrotitorul parohiei, Sfântul Ierarh Nectarie: “Pentru ca lumea să nu piară, Dumnezeu, în marea Lui milostivire, ridică din mijlocul nostru sfinţi care să se roage pentru lume şi care să mijlocească pentru ea, mai ales după ce trec „de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. Un astfel de mijlocitor şi rugător este şi Sfântul Nectarie Taumaturgul, care, om fiind ca şi noi, a îndurat ispite venite atât de la diavol, cât şi de la oameni. Însă cu adânca smerenie pe care a dobândit-o, a reuşit să iasă

biruitor din toate încercările. S-a făcut asemănător Mântuitorului nostru Iisus Hristos. A fost judecat pe nedrept, dar prin faptul că a răbdat insultele, neîmpotrivindu-se și dând slavă lui Dumnezeu pentru toate, L-a găsit pe Domnul în rugăciune și rugăciunea l-a găsit pe el. A găsit rugăciunea cea adevărată care se dă în dar doar celor dornici de ea. Şi ce este rugăciunea adevărată decât numai „a tăcea şi a asculta vocea fără cuvinte a lui Dumnezeu din adâncul inimii, a înceta să lucrezi de unul singur, a pătrunde în lucrarea lui Dumnezeu”, după cum frumos spune episcopul Kallistos Ware. Rugăciunea este cea care l-a făcut atât de mare pe Sfântul Nectarie şi aceeaşi rugăciune, a lui către Dumnezeu, tămăduieşte tot sufletul împovărat de păcate care aleargă cu credinţă la sfintele lui moaşte şi care se închină la icoana sa”. Din partea Primăriei Coslada, domnul Agustín González Plasencia, Director al Departamentului de Emigraţie, a citit mesajul domnului primar, Ángel Viveros Gutiérrez, din care reţinem: “Vreau să vă felicit cu ocazia acestei sărbători pe toţi creştinii Bisericii Ortodoxe Române din Coslada, în fruntea căreia se află un om al cărui spirit de sacrificiu şi vocaţie de a sluji constituie pilonii acestei biserici, o biserică vie care creşte, care înfruntă vicisitudinile şi care trebuie să privească spre viitor cu optimism şi încredere. Multe mulţumiri, din toată

inima, părinte Cimpoca!...” Cu acest prilej au fost inaugurate Şcoala parohială „Sfinţii Martiri Brâncoveni” şi Biblioteca parohială, pentru uzul şcolii, dar şi al credincioşilor. Ctitorilor, donatorilor, miluitorilor le-a fost oferită din partea preotului paroh, George Cimpoca, Diploma de vrednicie, „...în semn de preţuire şi de recunoaştere a lucrului bineplăcut lui Dumnezeu, săvârşit spre propăşirea Bisericii şi a credinţei mântuitoare, cu încredinţarea că această cinstire va fi temei pentru împlinirea şi sporirea strădaniilor duhovniceşti”. După Sfânta Liturghie, credincioşii au trecut prin sfântul altar, au primit târnosania, participând apoi la agapa pregătită pentru ziua praznicului. Sărbătoarea hramului a fost, însă, prefaţată de alte multe evenimente duhovniceşti şi misionare, dintre care doar asupra a două dintre ele ne vom opri: primirea unei părticele din sfintele moaşte ale Sfântului Nectarie şi aşezarea lor într-o raclă de argint special pregătită pentru aceasta şi tipărirea şi lansarea a două broşuri: „Viaţa şi acatistul Sfântului Nectarie Taumaturgul” şi „Parohia ´Sf. Nectarie Taumaturgul´ Coslada, 2007-2009”, în ediţie bilingvă, română şi spaniolă, materiale realizate de dna preoteasă, prof. Gina Cimpoca, şi dna prof. Romana-Anca Rădulescu.


www.romanul.eu ACTUALITATEA SPANIOLA Catalanii se întreabă dacă vor să fie independenți Manifestație sindicală la Madrid

16

Nr. 18

Zeci de mii de muncitori spanioli au protestat recent la Madrid faţă de efectele crizei economice. Ei cer deblocarea negocierilor cu patronatele şi îmbunătăţirea protecţiei sociale.

„Nu profitaţi de criză! Locurile de muncă pe primul plan! Pentru dialogul social!”. Acesta a fost sloganul în jurul căruia cele două mari centrale sindicale spaniole au convocat la Madrid muncitori din toată Spania, din toate domeniile. Peste 600 de autocare şi mai mult de 20 de trenuri de mare viteză au transportat încă de la primele ore ale dimineţii miile de protestatari, care au început marşul la ora 12:00 în Piaţa Atocha. În sprijinul organizaţiilor sindicale au venit şi personalităţi din lumea culturii şi a învăţământului, dar şi ONGuri ale imigranţilor, de tineri

şi de femei. Liderii celor două centrale sindicale spaniole, unite într-un miting la care participarea a fost peste aşteptări, sunt convinşi că protestul va marca un moment important în procesul ieşirii din criză. Muncitorii spanioli cer măsuri de oprire a distrugerii locurilor de muncă şi critică atitudinea patronilor care, în opinia sindicatelor, profită de criză pentru a scăpa de obligaţiile faţă de angajaţi. Sindicatele au anunţat că doresc dialog cu patronatele şi cu executivul pentru găsirea unor soluţii corecte, astfel încât muncitorii să recupereze încrederea.

15 - 31 decembrie 2009

În 166 de localități din regiunea Cataluña au fost organizate consultări privind independența regiunii. Consultarea nu a avut nici o valoare legală sau juridică, însă acțiunea a creat o mare polemică. Peste 10 la sută dintre catalani au răspuns până la orele prânzului la întrebarea „Doriți ca națiunea catalană să devina stat de drept, independent, democrat și social, integrat în Uniunea Europeană?”. Întrebarea a fost adresată cetățenilor cu vârsta de peste 16 ani și consultarea de nu are nici o valoare legală, dar este sprijinită de partidele de stânga și de cele naționaliste și criticată de conservatori. Au fost organizate 252 de secții de vot și rezultatele acestui referendum de probă

vor fi cunoscute după ora 22,30. Localitățile unde are loc consultarea populației privind independența Cataluñei sunt orașe și sate cu maxim 60 de mii de locuitori. Una dintre personalitățile care sprijină necondiționat procesul de consultare privind independența este președintele

clubului FC Barcelona, Joan Laporta, care își afirmă într-un interviu publicat de ziarul El Pais sprijinul pentru apărarea drepturilor catalanilor, pentru afirmarea națiunii catalane și pentru independența Cataluniei. Consultarea a avut o participare sub așteptări, doar 30% dintre cei așteptați s-au preyentat la urne, unde întradevăr a câștigat răspunsul „DA”. Organizatorii așteptau o participare de cel puțin 40 % înainte de a iniția aceeași consultare în Barcelona, regiunea cea mai puțin naționalistă.

Aminatu Haidar continuă greva foamei Militanta sahariană Aminatu Haidar, aflată în greva foamei în Spania, şi-a reafirmat dorința de a reintra în Sahara Occidentală, „moartă sau vie, cu sau fără paşaport”, după cum a precizat într-o conferinţă de presă pe aeroportul din Lanzarote. „Revendicarea mea este de a reveni în Sahara moartă sau vie, cu sau fără paşaport”, a declarat Haidar, care a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva expulzării sale de

către autorităţile marocane la 14 noiembrie. Ea a răspuns astfel unei jurnaliste care a întrebat-o dacă ar accepta să reintre în Sahara dacă Marocul i-ar transmite un paşaport marocan la Lanzarote prin autorităţile spaniole. Militanta pro-Polisario, vizibil slăbită, a subliniat totodată că „moralul său este mai ridicat ca niciodată”. Cu ocazia zilei internaţionale a drepturilor omului, ea a lansat

„un apel urgent în favoarea drepturilor poporului meu, în favoarea poporului saharian”. Autorităţile marocane au expulzat-o pe dna Haidar spre Spania la 14 noiembrie, argumentând că femeia şi-a renegat naţionalitatea marocană pe aeroportul de la Laayoune, principalul oraş din Sahara Occidentală, în cadrul unor formalităţi ale poliţiei la revenirea dintr-o călătorie în SUA.

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

PUBLICITATE

17


ROMÂNIA

18

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

România nu se lasă condusă

Ţara fără preşedinţie, fără guvern şi cu un parlament amendabil

Alegerile prezidenţiale par să nu se fi terminat, după ce rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin, desfăşurat pe 6 decembrie, au fost contestate de PSD la Curtea Constituţională. Rezultatele finale, dar încă nevalidate, anunţate de Biroul Electoral Central (BEC), îl plasează pe Traian Băsescu pe prima poziţie, după ce rezultatul exit-poll-urilor realizate de institutele de sondare a opiniei publice acreditate pentru cercetarea opiniei alegătorilor îl dădeau învingător în seara alegerilor pe Mircea Geoană. Potrivit BEC, Traian Băsescu a obţinut 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană 49,66%. Acestea sunt datele centralizării voturilor din toate cele 21.706 secţii de votare, iar prezenţa la urne a fost de 58,02%. Validarea scrutinului poate fi amânată cu până la o săptămână, Curtea Constituţională urmând să soluţioneze contestaţiile depuse de social-democraţi. Dacă judecătorii Curţii vor admite cererea PSD de anulare a turului al doilea al alegerilor prezidenţiale şi de repetare a scrutinului, în 20 decembrie am putea merge la vot pentru a treia oară ca să ne alegem un preşedinte. Dacă rezultatul alegerilor va fi însă validat de către Curtea Constituţionalăm partidele parlamentare vor începe negocierile pentru formarea guvernului. Deocamdată, judecătorii Curţii Constituţionale au decis

renumărarea voturilor nule la alegerile prezidenţiale din 6 decembrie. Biroul Electoral Central urmează să primească buletinele de vot declarate nule în străinătate. Voturile vor fi reexaminate şi renumărate de BEC, conform cererii Curţii Constituţionale. Biroul a terminat deja numărătoarea celor aproximativ 137.000 de voturi nule din ţară. Printre acestea, s-au găsit peste 2.100 de voturi valabil exprimate, dintre care 1.169 în favoarea lui Traian Băsescu şi 968 pentru Mircea Geoană. În acest moment, Mircea Geoană încă mai revendică preşedinţia ţării, acuzând PD-L că a fraudat masiv alegerile şi pe Traian Băsescu că vrea să instaureze o republică după modelul Belarus. „Pentru noi păstrarea acestei majorităţi cu PNL şi UDMR reprezintă şi o garanţie pentru un stat democratic. Dacă vom rezista împreună, şi sunt convins că vom rezista, vom putea să reprezentăm o contrapondere la republica de tip Belarus pe care Băsescu încearcă să o aducă în România. De aceea din punctul meu de vedere, această majoritate este o majoritate viabilă în continuare şi nu văd, cu titlu personal, nici o dificultate după gestul de repliere al domnului Iohannis, ca viitorul prim-ministru, într-o astfel de majoritate, să revină PNL-ului, este un lucru pe care îl vom discuta împreună

cu partenerii de la liberali în următoarele câteva zile”, spune Mircea Geoană. Estimările PSD, aşa cum arată din declaraţiile liderilor partidului, arată că voturile fraudate ar putea depăşi 136.000. Vicepreşedintele Dan Nica spune că fraudarea a avut loc pe mai multe paliere, unul dintre acestea fiind votul din diaspora, unde s-ar fi organizat pe scară largă votul multiplu, mizându-se pe faptul este mai dificil de realizat controlul în afara ţării. Dan Nica susţine că pentru fraudare s-au folosit codurile numerice personale ale alegătorilor, procese verbale false, date personale ale unor cetăţeni decedaţi şi eliberarea de cărţi de identitate false unor cetăţeni moldoveni. Prim-vicepreşedintele PDL, Adriean Videanu, crede că demersul PSD de a contesta alegerile este o tentativă de presiune publică, generată de disperare. „În toate birourile secţiilor de votare au fost în majoritate coaliţia formată din PSD, PNL, UDMR, PRM şi PNG şi ni se pare absolut inadmisibil şi penibil să vii astăzi şi să conteşti exact pe cei care ţi-au fost aliaţi şi care au semnat procesele verbale de la secţiile de votare”, spune Adriean Videanu. Prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, susţine însă că şi liberalii sunt preocupaţi să ajute la demonstrarea imensei fraude. „Au fost atâtea acte de fraude demonstrate, plus altele

care încă nu sunt demonstrate, dar sper să le putem demonstra, deci pentru mine Traian Băsescu nu este preşedintele României în momentul de faţă”, a declarat Ludovic Orban. Dacă alegerile nu vor fi repetate, aceste voci care se ridică astăzi una împotriva celeilalte vor trebui să ajungă la un dialog civilizat, care să ducă la formarea urgentă a unui guvern, prin care să reuşim până la sfârşitul anului adoptarea bugetului de stat pe 2010 şi negocierea următoarelor tranşe din împrumutul extern. Preşedintele democratliberal, Emil Boc, declară că prima opţiune a partidului este o guvernare de dreapta cu liberalii şi exclud orice fel de colaborare cu PSD, în timp ce social democraţii au decis să păstreze actuala majoritate cu PNL şi UDMR, aşa cum s-a convenit înainte de alegeri, excluzând orice colaborare cu PD-L. „Este în acest moment o mare aşteptare în rândul oamenilor pentru ca politicienii şi partidele politice să înceteze retorica electorală şi să îşi întoarcă faţa spre problemele de zi cu zi ale României şi ale românilor. Avem în Parlament un guvern care aşteaptă să fie validat şi avem foarte multe decizii de luat pentru români în anul 2010. (...). Prima noastră opţiune, nu şi singura, dar prima este de a încerca, în consonanţă şi în concordanţă cu ce au votat românii, o guvernare de dreapta, şi evident aici intră în calcul Partidul Naţional Liberal şi

sper ca după ce această perioadă de confimare a rezultatelor să treacă, să putem găsi o soluţie şi cred că oricine se mai încăpăţânează să stea baricadat într-un sediu sau altul fără să discute, cred că nu face altceva decât să facă rău românilor”, susţine Emil Boc. Liberalii, prin vocea lui Crin Antonescu, a afirmat că o guvernare cu PD-L este posibilă doar cu un premier liberal, care ar contrabalansa un al doilea mandat al lui Traian Băsescu. „Singura formulă în care cu cineva ca Traian Băsescu sau cu cineva ca Partidul Democrat se poate discuta o guvernare este cea în care partidul deţine poziţia de premier, asta ca să putem discuta”, susţine liderul liberal Crin Antonescu, în timp ce alte voci din PNL sunt pentru negocieri flexibile cu democratliberalii, iar un al treilea curent în rândul liberalilor se referă la validarea şi susţinerea unui guvern minoritar PD-L. PD-L continuă în aceste zile discuţiile cu partidele parlamentare pentru găsirea unei majorităţi care să susţină un viitor guvern. Democrat-liberalii au avut o a doua întrevedere cu liderii UDMR, după ce sâmbătă s-au întâlnit cu reprezentanţii minorităţilor şi cu cei ai grupului parlamentarilor independenţi. PD-L şi UDMR nu exclud susţinerea aceluiaşi guvern, dar se pronunţă în continuare în favoarea unei majorităţi la care să participe şi liberalii.

www.romanul.eu

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

ROMÂNIA

19 Opinii IMPEX

România ar putea da comisarul european pentru agricultură Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, l-a nominalizat pe Dacian Cioloş pentru postul de comisar european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Barroso a declarat că Dacian Cioloş este „cel mai competent nume” pe care l-a primit pentru acest portofoliu. Şeful statului român apreciază această propunere drept un succes al diplomaţiei româneşti. Traian Băsescu spune că acest portofoliu înseamnă administrarea unui buget mare al Uniunii şi promovarea unor proiecte europene care implică multe persoane. Comisarii desemnaţi vor fi audiaţi de Parlamentul European în ianuarie, iar noua Comisie îşi va prelua atribuţiile în februarie. Parlamentul European are puterea de a respinge nominalizările chiar şi

în cursul audierilor, până când noii comisari europeni îşi vor prelua portofoliile. Comisiile Parlamentului European urmează să îi audieze pe cei desemnaţi drept viitori comisari, în perioada 11-19 ianuarie 2010. Pe 26 ianuarie, europarlamentarii vor vota, într-o şedinţă plenară extraordinară, noua structură a Comisiei Europene. Dacian Cioloş a declarat că România are şansa de a-şi aduce contribuţia la construcţia europeană: „Preşedintele României a avut curajul să

susţină până la capăt această iniţiativă şi, din câte ştiu, s-au raliat, pe urmă, şi celelalte instituţii, inclusiv parlamentul şi partidele politice din parlament. Cred că ăsta e un lucru important şi cred că asta a dat greutate, în cele din urmă, deciziei de acordare a acestui portofoliu”. Dacian Cioloş este de formaţie inginer agronom. A fost ministru al agriculturii şi dezvoltării rurale în Guvernul Tăriceanu şi este în acest moment director al Direcţiei Programe de dezvoltare rurală în cadrul Comisiei Europene. A urmat cursurile Facultăţii de Horticultură din Cluj şi a absolvit un masterat ştiinţific la o universitate franceză. România a îndeplinit până în prezent postul de comisar responsabil pentru multiligvism, prin persoana lui Leonard Orban.

Referendumul aprobat declanşează revizuirea Constituţiei

P

otrivit Biroului Electoral Central, participarea la referendumul din 22 noiembrie a fost de 50,88%. Pentru trecerea la un parlament unicameral au votat 77,74% dintre cei care s-au prezentat la urne, iar pentru reducerea numărului de parlamentari, 88,85%. PD-L a anunţat că va solicita birourilor reunite ale parlamentului să demareze constituirea comisiei pentru revizuirea Constituţiei, în vederea aplicării rezultatelor referendumului de la 22 noiembrie, ca urmare a validării

Legea responsabilităţii fiscale a fost finalizată Majorările salariale nu vor mai fi efectuate cu şase luni înainte de alegeri prezidenţiale sau parlamentare, autorităţile locale urmând a fi obligate să prevadă planuri financiare fundamentate pe o perioadă de trei ani şi să obţină avizul Ministerului Finanţelor şi a unui Consiliu Fiscal. Potrivit noii legi, rectificările bugetare vor fi limitate la maximum două revizuiri pe an, iar banii alocaţi pentru investiţii nu vor putea fi utilizaţi pentru salarii şi pensii. Legea responsabilităţii fiscale a fost finalizat şi urmează să fie promovat în procedură de urgenţă în Parlament, sub semnătura miniştrilor care sunt şi parlamentari

rezultatelor acestuia. Prezent la şedinţa Colegiului Director al PD-L, preşedintele Traian Băsescu a afirmat că ar fi trebuit să propună şi eliminarea imunităţilor: „Vă mărturisesc că am un regret formidabil că nu am introdus şi a treia întrebare cu eliminarea imunităţilor pentru miniştri, parlamentari şi preşedinte. Dacă voi constata că politicienii nu vor să mergem pe eliminarea imunităţilor, voi mai organiza un referendum”, susţine preşedintele. Grupurile parlamentare ale PSD au anunţat la rândul lor că vor iniţia procedura

de modificare a Constituţiei. Liderul social-democrat Mircea Geoană a declarat că va crea anul viitor un forum constituţional: „Referendumul care a fost recent aprobat trebuie să-şi găsească neîntârziat reflectarea într-o procedură de declanşare a modificării Constituţiei. Dacă umblăm la Constituţie, haideţi să vedem ce formă de republică şi ce fel de model de societate vrem pentru secolul XXI, pentru România. Şi după ce decidem şi votăm, haideţi să lăsăm aceea formă de Constituţie să funcţioneze măcar o generaţie”, a declarat Mircea Geoană.

Luciana ANTOFI

Sa dormim bine!

Este în primul rând o constatare. Pentru cei care au votat Traian Băsescu din convingere pe 6 decembrie. Şi pentru cei care au votat Traian Băsescu cu bună ştiinţă că nu vor trăi bine, cum n-au făcut-o nici în primul mandat. Pentru cei care l-au votat pe fostul preşedinte drept cel mai mic rău dintre toate relele. Şi pentru cei care nu se lasă uşor păcăliţi de amestecuri politice de conjunctură, cum sunt sibienii lui Klaus Iohannis sau maghiarii din ţinutul secuiesc. Şi, mai ales, pentru cei de la mii de kilometri distanţă, care au votat Traian Băsescu cu detaşarea specifică celor care au luptat în ultimul deceniu cu neajunsurile regimului Iliescu şi consecinţele lui catastrofale, care şi-a pus amprenta asupra destinului, uneori tragic, al familiilor lor. Şi au plecat imediat cât au putut de departe, după ce au avut de ales să pună la cârma ţării pe Ion Iliescu sau pe Corneliu Vadim Tudor. Pe urmă o fatalitate. Cu care trebuie să trăiască românii cu drept de vot la fiecare scrutin, în speranţa că la următoarele alegeri va participa şi candidatul mult visat. Care n-a fost comunist, care nu a tras cu arma în Piaţa Universităţii, care nu a aruncat cu pietre la Târgu Mureş şi nici nu le-a dat ortacilor de mâncare în timpul mineriadelor din Bucureşti. Care nu a făcut afaceri cu statul, nu a lovit un pieton cu maşina şi nu a împins un copil la un miting electoral. Care nu are datorii de plătit unor barosani din ţară sau unor şi mai barosani de peste hotare. Care ştie carte, vorbeşte fluent engleză, arată omeneşte şi se îmbracă cu gust. Apoi o speranţă. A celor care au supravieţuit tranziţiei ultimelor două decenii, cu încrederea că profeţia lui Silviu Brucan are să se înfăptuiască. A celor care-şi doresc de două luni un guvern capabil să salveze România de criză. A celor care vor să-şi recapete demnitatea în negocierile cu

organismele financiare internaţionale. A celor care au refuzat de curând să se întoarcă în timp cu 20 de ani în Piaţa Operei din Timişoara. A celor care nuşi doresc un preşedinte slab, care să dea raportul în miez de noapte unor oameni care conduc România din jacuzzi. A celor care vor să-şi pună ţara la adăpost de degetul îndreptat asupra celor care urlă astăzi fraudarea alegerilor, prelungind agonia. Nu în cele din urmă, o urare. Pentru cei peste cinci milioane de români care au votat împotriva lui Traian Băsescu şi alte câteva milioane care nu s-au prezentat la urne, săşi găsească reprezentarea cuvenită pe scena politică. Şi pentru toţi cei douăzecişidouă de milioane de români, să fie ultimul cincinal de sacrificii. Să avem curând un preşedinte validat, un guvern funcţional şi un buget pe 2010. Să negociem urgent următoarele tranşe din creditul extern. Să avem o lege a salarizării unice, un sistem unic de pensii şi norme privind responsabilitatea fiscală. Să avem şi noi un comisar pentru agricultură care să ne reprezinte cu succes în faţa partenerilor din Uniune. Să consumăm cu mândrie şi plăcere produse româneşti de o calitate superioară celor din import. Să începem să absorbim fonduri europene prin proiecte viabile care să cosmetizeze faţa mototolită a României. Să circulăm pe autostrăzi decente şi să ne trimitem copiii la şcoli performante. Să privim cu detaşare la emisiunile care tratează corect şi obiectiv realitatea cu care ne confruntăm în fiecare zi. Să fim bine trataţi în spitalele unde poposim să ne alinăm durerile şi la ghişeele unde ne umilim aşteptând să ne plătim facturile. Să trecem cu demnitate de vameşul care ne măsoară din cap până-n picioare imediat ce ne-a trădat paşaportul. Şi să nu ne mai trezim niciodată din această minunată reverie…

Vrei sa te întorci în România si sa ai propria afacere?

Acum e momentul sa accesezi fonduri europene!

Spune-i sefului tau ca afacerea lui se poate dezvolta si în România cu bani europeni

Lleva tu negocio a Rumania y aprovechate de los fondos europeos Noi te ajutam, îti gestionam direct de aici proiectul pentru cofinantare din fonduri europene nerambursabile. MADRID Alcalá de Henares, C/ LUIS DE ASTRANA MARIN Nº 8 (lânga Parcul O’Donell) Tel: 918 771 0 12 / 638 004 983, Fax: 918 770 097


MICA PUBLICITATE

20

Nr. 18

GRATUIT ANUNŢURI

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

în

Trimite-ne anunţul tău prin: TEL: 91 877 10 12; SMS: 662 359 141; FAX: 91 877 00 97;

EMAIL: publicidad@elrumano.eu şi va fi văzut de 100.000 de români lunar!

OFERTE Caut zidari cărămidă aparentă (visto) pentru o lucrare la 90 kilometri de Barcelona. Tel: 642870493. CERERI Bărbat cu furgonetă proprie (Valencia) caută de muncă, sau face orice fel de trasport (materiale de construcţii, escombro, mudanza, mobilă, translado la aeroport... etc). Tel: 697787635 sau e-mail tomatiberiu00@ yahoo.com Hombre muy trabajador y muy honesto busca trabajo en construciones como peon o en lo que sea. Me urge trabajar. Tel: 637949727. Licenciada en veterinaria, con titulo en proceso de homologacion, se ofrece para trabajar como ayudante o auxiliar de veterinario. Tel: 652091666. ¿Necesitas ayuda con la limpieza y con la plancha? Estoy aqui para ayudarte (muy economico). Tel: 606267742. Tânăr român harnic şi energic caut de muncă în orice domeniu zona Madrid. Dispun de permis de conducere cat. B, C, E, diplomă de vigilante de seguridad şi tehnician în instalaţii electrice. Tel: 677779189. Suntem o familie din România care caută de muncă în Spania în orice domeniu. Tel: 0766533448. Soy una chica rumana y busco trabajo en limpieza. Interesada llamar 691551780 o email gabi_ elisse@yahoo.com ca

Caut un loc de muncă îngrijitoare pentru

persoană în vârstă sau copii. Tel . 627008553 Corredor de Henares şi Madrid. Locul de muncă să fie de noapte. Tânăr de 28 de ani vreau să muncesc oriunde în Spania în orice domeniu inclusiv la ferme de animale. Tel: 600 613 569.

IMOBILIARE

Închiriez cameră în Vicalvaro pentru o fată 175€+100 fianţă. Tel: 667384580/663731073. Vând apartament, 2 camere, balcon, apometre, gaz separat, în Sebeş (Alba). Pret: 25000€. Tel: (+34)661050750. Vând duplex în Pozo de Guadalajara la 10 minute distanţă de Alcala de Henares în 2 nivele, 108 m2, 2 dormitoare mari, 2 băi, sufragerie independentă, bucătărie mare mobilată, cu garaj, construcţie nouă, de calitatea întâi, preţ - 148.000 € - ipotec aprobadă, letra de 540€ lunar. Telefon: 645 75 63 52. Vând între Sebeş şi Petreşti Alba - de 1200 m2, ieşire la strada principală, teren construibil. Preţ negociabil. Tel: 618 476 683.

AUTO

Vând Voklswagen Transporer, motor de 2500, 130 de cai putere, maşină din 2008, are bară în faţă. Tel 677 181 437. Vând Nissan Pathfinder, septembrie 2005, 7 locuri, 174cp, înmatriculat România, 10500 euro neg. Accept variante maşină înmatriculată în Spania. TEL.678059271.

MATRIMONIALE

EA CAUTĂ Doamnă foarte serioasă și timidă, 46 de ani, caută un bărbat apropiat de vârsta ei, serios, pentru prietenie și dacă se poate căsătorie. Sunt divorțată și fără compromisuri. Tel: 697234229 - Zaragoza. Am 45 ani şi să cunosc un până în 47 ani prietenie/căsătorie. seriozitate. Fara Tel: 697753942.

doresc domn pentru Rog bipuri.

EL CAUTĂ Tânâr, 31 ani, doresc cunoştinţă cu o tânârâ de max.31, pentru prietenie, eventual căsătorie. Rog seriozitate. Id: robertos_30@yahoo.es Soy Dani de 30 años sin obligaciónes, simpatico, serio, muy cariñoso, busco chica para una relación seria para matrimonio. Madrid: 69.11.300.48.

rog seriozitate. SMS sau telefon 622115650. Bărbat de 46 de ani (Valencia), caut femeie cu vârsta între 40-52 de ani din Valencia pentru o relaţie serioasă. Telefon 697787635 sau e-mail t o m a t i b e r i u 0 0 @ ya h o o. com. Dacă tu crezi că ești pregătită să îți formezi o familie sună-mă urgent. Sunt Marius, 30 de ani, ochi albaștri, șaten, sincer, fără obligații. Te aștept. Te vreau numai pe tine. Tel: 662632704. Sunt din Madrid. Am 30 de ani, am 70 de kg, 1,73, brunet, ochii căprui şi doresc să cunosc o fată cu vârsta între 25 - 32

de ani sinceră şi serioasă. Nu sunt consumator de băuturi alcoolice, sunt din Alcala de Henares. Tel: 600642003. Dacă eşti o fată de casă şi de viaţă şi doreşti cu adevărat o familie bazată pe încredere şi iubire ai între 22 şi 30 de ani nu ezita să mă suni la nr. de telefon: 600 613 569. Locuiesc în Comunidad de Madrid.

PROPUNERI - DIVERSE

Caut ajutor pentru a face un împrumut în bancă de 10.000€. Comision pentru persoana care mă ajută de 1000 euro. Telefon: 627 008 553.

JURISCONT S.L. SERVICIOS JURIDICOS INTEGRALES. PROCEDIMIENTOS

Divorţat 43 de ani doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată pentru o relaţie serioasă. Tef. 662512301 după ora 21. Comunidad Valenciana.

CIVILES PENALES ADMINISTRATIVOS MERCANTILES

Tânăr 34 ani, 170 m, serios, doresc să cunosc o tânără fără obligaţii pentru prietenie eventual căsătorie. Tel: 663505924 - Madrid.

CL/ Viñas Nº 3. Torrejón de Ardoz. 28850 ( MADRID).

Hombre español de 50 años vivo en la playa y busco chica rumana entre 35-45 años. Tfno: 680.652.107. Am 36 de ani, din Madrid, 1,97, 118 kg, sincer, nefumător, nu consum băuturi alcoolice, am proprietate în ţară, doresc să cunosc o româncă fără obligaţii, între 27 şi 36 de ani cu înălţime între 1,70 şi 1,85 fără vicii cu care doresc să construiesc o relaţie sinceră, stabilă şi sa formăm o familie,

Nr. 18

Briliantul pierde din strălucire

Vrei să-ţi apară anunţul în ediţia tipărită şi pe pagina web www.romanul.eu?

MUNCĂ

www.romanul.eu

¡ PRIMERA CONSULTA GRATIS.!

Telefonos: 91.677.98.94.y 617.464.285. Fax: 91.6.56.03.12

Proaspăt operat de menisc la piciorul drept, şi plictisit probabil de concediul medical de care beneficiază, la începutul lunii decembrie, fotbalistul român Adrian Mutu, şi-a început recuperarea participând la o petrecere cu invitaţi VIP în hotelul de lux “Four Seasons” din Florenţa. Nimic anormal până aici, bine ştiut fiind faptul că internaţionalul român a fost întotdeauna un împătimit al petrecerilor, însă după cum relatează cotidianul „Il Firenze”, Adrian Mutu a ţinut să iasă în evidenţă din nou printr-o altercaţie pe care a avut-o cu unul dintre invitaţi: un libanez în vârstă de 43 de ani, căruia i-a aplicat un pumn în plină faţă, ulterior victima fiind internată la spitalul „Santa Maria Nuova” . Deşi „Il Fenomeno” e dispus la o eventuală prelungire a actualului contract care expiră în vara anului 2012, nu ştim ce părere şi-au făcut mai marii clubului despre fotbalistul român, după repriza de box pe care a protagonizat-o zilele trecute. Din păcate, multe din acţiunile „Briliantului” i-au luat de-a lungul timpului din strălucire. Rămân doar sporadicele sclipiri fotbalistice pe care le mai are cu echipa sa de club atunci când îşi mai aminteşte că de fapt e un jucător profesionist.

SPORT

15 - 31 decembrie 2009

Dănciulescu - aniversare cu goluri

A

REBUS

Pagină realizată de Alin Săcăcean

Trasee româneşti 1

1

2

3

4

2

4

Chelsea - Made in România

locul trei în grupele ligii, fapt care îi asigură intrarea în prima urnă valorică la tragerea la sorţi pentru şaisprezecimile Europa League, ce va avea loc odată cu cea a optimilor Champions League, pe data de 18 decembrie la Nyon. Cei 18.000 de locuitori ai Urziceniului pot fi mândri de modul în care echipa oraşului lor i-a reprezentat în Europa, iar România poate fi recunoscătoare unor băieţi care au mai salvat cât de cât prestigiul fotbalului românesc, într-un an destul de secetos pentru ţara noastră în sportul rege. Cluburile spaniole au avut o prestaţie bună, cu excepţia lui Atletico Madrid, care deşi în luna august promitea mult, după

şase etape a reuşit – şi aceasta cu mult noroc – să rămână pe locul al treilea cu doar trei puncte,obţinând o calificare chinuită în şaisprăzecimile Europa League. Barcelona (cu 11 puncte), Real Madrid (13p) şi Sevilla (13p) au încheiat faza grupelor fiecare pe primul loc, lucru care nu le vor împiedica totuşi să întâlnească la tragerea la sorţi echipe precum Bayern München, FC Porto, AC Milan, Lyon, Inter, Stuttgart, Olympiakos, sau CSKA Moscova, toate ocupante ale locului secund în grupele lor. Alături de Atletico, marele dezamăgiri ale ligii au fost, Juventus şi Liverpool care nu au reuşit decât un loc trei în grupele lor. Celelalte echipe calificate în optimile Ligii Campionilor sunt următoarele: Girondins, Manchester United, Chelsea, Fiorentina şi Arsenal, toate din poziţia de líder. Optimile vor avea loc în 16-24 februarie 2010 şi la prima vedere lupta pentru finala de pe stadionul Santiago Bernabeu din 22 mai anul viitor se anunţă acerbă.

8

9

10

 

7 celor de la Girona dând clar de înţeles că are de gând să-şi revendice un post de titular în unsprezecele lui Esteban Vigo. Deocamdată are doar două meciuri consecutive ca titular şi se pare că nu va fi foarte uşor pentru el, după spusele lui lupta pentru promovarea în “Primera Division” fiind la acelaşi nivel sau chiar mai mare cu lupta pentru titlu din campionatul României. În momentul de faţă echipa lui Dănciulescu se află pe locul al doilea în clasament la doar două puncte de bascii de la Real Sociedad, fiind considerată una dintre candidatele la promovarea în prima ligă spaniolă. Jucătorul român, care a împlinit 33 de ani, a semnat în 31 august 2009, un contract cu clubul alicantin pe o perioada de un an cu posibilitate de prelungire.

7

6

ostul dinamovist, Ionuţ Dănciulescu, în prezent jucător de fotbal la echipa alicantină Hercules, a marcat primul său gol în liga a doua spaniolă în meciul disputat sâmbătă, 5 decembrie, în deplasarea de la Cordoba. ”Danciu” a avut o prestaţie foarte bună, punând de mai multe ori în pericol poarta adversă şi înscriind în minutul 11 printrun şut frumos din afara careului. După golul lui Dănciulescu, din minutul 32, Hercules a jucat cu un om mai puţin şi a ratat un penalty cu 3 minute înainte de final, pierzând astfel oportunitatea unei victorii care ar fi plasat echipa în poziţia de lider încă de săptămâna trecută. Sâmbăta trecută Hercules a jucat pe teren propriu şi Dănciulescu a fost din nou protagonist prin deschiderea scorului împotriva

6

5

F

5

3

Liga Campionilor

fost odată ca niciodată, o Unirea Urziceni, numită de ziariştii spanioli de la redacţia ziarului Marca „Cenuşăreasa Ligii Campionilor”, echipă catalogată acum trei luni la tragerea la sorţi ca outsiderul grupei G, dar care azi a ajuns să fie numită Chelsea din România. Având ca rivale directe pe Sevilla, Glasgow Rangers şi Stuttgartul lui Ciprian Marica, trei cluburi cu tradiţie şi experienţă în competiţii europene, elevii lui Dan Petrescu nu s-au temut să lupte de la egal la egal cu jucători precum Kanoute, Luis Fabiano, Negredo, Hleb sau veteranul Lehmann. Acestei echipe cu un buget de doar 6 milioane de euro şi care acum patru ani milita în liga a doua din România, i-a lipsit foarte puţin să se califice în optimile celei mai prestigioase competiţii europene. Unirea părăseşte Liga Campionilor cu fruntea sus, cu aproximativ 13 milioane de euro încasări totale şi cu cel mai mare bagaj de puncte dintre toate echipele clasate pe

21

8 9 10

 

ORIZONTAL: 1. Subdiviziune a Carpaţilor, situaţi în inima României care a primit şi numele de „Alpii Transilvaniei” (sg). 2. Oraş în sudul Crişanei, străbătut de râul Mureş. “… este ţara mea” este titlul unei melodii, cântate de renumitul interpret Tudor Gheorghe. 3. Primii prin Rarău!  ”Miercurea…” oraş transilvănean, reşedinţă a judeţului Harghita a cărui denumire vine de la târgurile săptămânale organizate în zilele de miercuri. 4. „Amintiri dragi îmi revin/Din copilăria anilor trecuţi/De bătrâni la şcoală,lanuri…/De vecini la coasă şi fete zglobii”este una din strofele melodiei “Hai acasă” interpretată de Gil Dobrică.  Se foloseşte, de obicei repetat, ca strigăt de voie bună în unele cântece şi jocuri populare româneşti. 5. Vlagă (pop.)  Regiune istorică din centrul României. 6. Interjecţie folosită în mod repetat pentru a însoţi o chiuitură în timpul jocului la unele nunţi româneşti  Acum în Câmpeni!  Unul din muscel! 7. Sportivi din Carpaţi (sg.) 8. Rudimentar,

simple (fem.). 9. Costume româneşti  Dutch Open Telescope. 10. Transmitere a mingii către un coechipier (pl.)  Trupă înarmată şi organizată (pl.). VERTICAL: 1. Regiune geografică şi etno-culturală din Nordul României, aflată pe cursul superior al Văii Tisei. 2. Epocă  Usturoi  Liturgy Trining Publications. 3. Munţi pitoreşti din Carpaţii Orientali a căror altitudine maximă se ridică până la 1637 m (Pietrele Doamnei).  A aerisi. 4. Jumătate de blid!  Afluent al râului Someş care izvorăşte din localitatea Fildu de Sus, judeţul Sălaj. 5. Frânturi. 6. Iată.  Alifie veche ţărănească  Ultimele străine! 7. Spaţiu geografic din vestul Europei la care mulţi români au visat de-a lungul timpului. 8. Pronume personal.  Cunoscut filozof şi scriitor român, specialist în istoria religiilor (Mircea). 9. Fruct de formă sferică sau ovoidală folosit la prepararea unor prăjituri românești.  Primul produs obţinut în timpul măcinării grâului. 10. Aşezare omenească.

Bancuri de larg consum

Un negru mergea cu trenul de la Alba la Teiuş. În compartiment erau două bătrâne care bârfeau de zor. Negrul dă bună ziua şi se aşează în faţa lor. - Băiete da’ de unde eşti matale? - Din Africa, maică!, spuse negrul plictisit. - Da’ de unde din Africa?, insistă cealaltă babă. - Apăi nu ştii matale ce-i în Africa! - No’ hai zi, că poate ştim! - Din Togo, spuse negrul. - Aha, din Togo, spuse una dintre bătrâne, în timp ce cealaltă zice: - Da’ de-al cui din Togo?


22

VERSION ESPAÑOLA

Documental “Coslada CONVIVE”

El Ayuntamiento de Coslada informa que el próximo 16 de Diciembre a las 11:30 se presentará a la prensa el documental COSLADA CONVIVE en la Sala de Prensa del Ayuntamiento de Coslada (Avd. de la Constitución, 47). Contaremos con la presencia de Charo Arroyo Lázaro, Concejala de Igualdad, Juventud, Infancia e Inmigración y Miguel Arenas Castillo, Director del documental.

Felices fiestas!

El periódico “Românul” desea a todos sus lectores y colaboradores unas felices fiestas y un Año Nuevo mejor y lleno de éxitos. Antes de despedir este año queremos agradecer el apoyo de nuestro lectores españoles y de otras nacionalidades. Gracias a ustedes nuestra publicación ha llegado durante este difícil año en el top de las publicaciones dedicadas a los rumanos de España y durante el año que viene intentaremos ofrecerle mas información en castellano. El Rumano de España redaccion@elrumano.eu

Facem pizza! Avem varză murată românească!”

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

20 años desde la Revolución Rumana del ‘89

L

a Revolución Rumana de 1989 fue una serie de conflictos y enfrentamientos en los últimos días de diciembre de 1989. La conclusión de este episodio de la historia de Rumania fue el final del régimen stalinista de Nicolae Ceauşescu. Los actos violentos que ocurrieron en varias localidades rumanas en aquellos días condujeron al dictador al abandono del poder y su huida de Bucarest, en compañía de su esposa, Elena Ceauşescu. Capturados en Târgovişte, fueron enjuiciados por un tribunal militar creado ex-profeso bajo los cargos de genocidio, daños a la economía nacional y abuso del poder para ejecutar acciones militares contra el pueblo rumano. Hallados culpables de todos los cargos, fueron ejecutados el 25 de diciembre de 1989. Rumania fue el único país del Bloque del Este donde la transición desde el Estado socialista a uno de mercado implicó la ejecución de los líderes del país. El número total de muertes en la Revolución Rumana fue de 1.104, de los que 162 decesos ocurrieron en las protestas que pusieron punto final al régimen de Nicolae Ceauşescu (protestas ocurridas del 16 al 22 de diciembre de 1989) y las restantes 942 en los disturbios ocurridos antes de la toma del poder por parte de una nueva estructura política, llamada Frente de Salvación Nacional (FSN). La mayoría de las muertes ocurrieron en ciudades como Timişoara, Bucarest, Sibiu y Arad, donde las protestas alcanzaron magnitudes mayores. El número de heridos llegó a 3.352, de los que 1.107 corresponden al período en que Ceauşescu aun ostentaba el poder, y los restantes 2.245 corresponden al período posterior a la toma del poder por parte del Frente de Salvación

Nacional. Como en otros países vecinos, en 1989 una buena parte de la sociedad rumana se encontraba en desacuerdo con el gobierno socialista de Ceauşescu. Sin embargo, había una cuestión que hacía diferente el caso de Rumania, y es que esa república balcánica no había iniciado nunca el proceso de desestalinización del régimen político. Las políticas impuestas por Ceauşescu en el campo de la economía y el desarrollo — incluida la construcción de grandes obras y un plan de austeridad draconiana que debía favorecer la capacidad de Rumania para liquidar su deuda nacional en el lapso de unos cuantos años— fueron señaladas con frecuencia como uno de los factores que contribuyeron al incremento de la pobreza en el

país. En modo paralelo a este aumento de las tasas de pobreza, la policía secreta de Rumania (Securitate) comenzó a hacerse cada vez más ubicua, de modo que el país se convirtió en un estado policíaco. A diferencia de otros líderes de los países miembros del Pacto de Varsovia, Ceauşescu no era demasiado pro-soviético, y había optado por una política exterior independiente. Cuando el presidente de la Unión Soviética, Mijaíl Gorbachov hablaba de reformas, Ceauşescu se inclinaba por el estilo de los dictadores comunistas de Asia Oriental, como Kim Il Sung de Corea del Norte, caracterizados por su política de línea dura y el culto a su personalidad. (más información en Wikipedia - “Revolución rumana de 1989”)

www.romanul.eu Opinion

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

VERSION ESPAÑOLA

23

Los rumanos invisibles Felix Damian

L

os rumanos de España son la segunda comunidad después de los españoles. El segundo idioma después del castellano, dejando de lado los idiomas regionales, es el rumano. Mientras, la mayoría de los rumanos trabaja en todos los gremios y habitualmente se han ganado el respeto como trabajadores y como emprendedores. En España a los rumanos se les reconoce por el mono de trabajo. Yo también me sorprendo a veces por el hecho de que seamos tan trabajadores fuera de nuestro país y cuando estamos en Rumania no logramos los mismos éxitos. Será porque venimos de un país más pequeño o simplemente por el hándicap de ser de fuera porque esto nos empuja a ser competitivos con los demás y con nosotros mismos. En Huelva, en la recogida de

las fresas y también en Córdoba, Jaén o Sevilla, los trabajadores rumanos son los que más jornadas echan en el campo. Detrás de la forma de trabajar, porque los rumanos que trabajan sí que lo hacen muy bien, hay el gran parecido cultural y físico que existe entre rumanos y españoles. Sin duda, hay mucho sitio para las diferencias culturales, pero dentro de la mezcla que hay ahora en España se puede ver claramente que los rumanos son muy parecidos a los españoles por las raíces europeas y por la mentalidad. Lejos de ser la única característica positiva de las relaciones rumano-españolas, nuestro gran parecido puede ser a veces una gran desventaja. Aunque no considero que los rumanos estén plenamente integrados en la sociedad española si se puede afirmar que son los que más facilidad tienen para dejarse asimilar. Por eso, normalmente en un país lleno de extranjeros, donde la comunidad rumana es la más numerosa, pasa que los rumanos son los que menos se notan.

Ahora pensando en la imagen colectiva de los rumanos que continuamente esta manchada por noticias que no siempre son del todo verdaderas, los rumanos son los grandes invisibles. Aun así, una gran parte de la sociedad española asimila a los rumanos con los gitanos que malviven en los tubos de la M30 o con los que mantienen las redes de delincuencia infantil. Hace poco tiempo tuve la sorpresa de ver dos noticias en el Telediario de la TVE donde los rumanos estaban o mejor dicho no estaban. En una de las noticias se trataba sobre la primera ronda de las elecciones presidenciales de Rumania y sobre los rumanos de España que votan aquí pero por alguna razón la noticia estaba ilustrada con imágenes de bolivianos que votaban en las mismas fechas. La otra noticia que me hizo tragar el respeto total que tenia a la Primera fue una hecha en Bucarest, donde el reportero pasó aparentemente sin ninguna relación directa de la información sobre las

elecciones presidenciales a la situación critica de los gitanos de Rumania. En la noticia salían un cooperante español que exponía lo difícil que lo llevan los gitanos y otros datos que dibujaban una Rumania cruel y racista.

Sin querer polemizar respecto a las diferencias que hay entre los rumanos y los gitanos o entre estos y los españoles, me hubiera gustado que no se exagerara tanto con la discriminación “positiva” de algún colectivo dejando entrever que la mayoría es opresiva. A veces lo único que saben los españoles sobre los rumanos es que en Rumania hay muchos gitanos. Esto no es un problema ya que Rumania nunca ha retirado a los gitanos los pasaportes rumanos, pero es un problema de conciencia. Si lo único que se ve en televisión respecto a los rumanos son noticias respecto a un cierto colectivo, la audiencia acaba creyendo por justa razón que esos son los rumanos. Además, la diferencia lingüística les hace a los rumanos todavía más

invisibles dentro de la opinión pública española. Los rumanos no tienen una voz dentro de la sociedad y a pesar de tener varias asociaciones, ninguno se siente representado. Al mismo tiempo, los inmigrantes de origen latino gozan de una mejor presencia mediática y también de una mayor simpatía porque hablan el mismo idioma. En estas condiciones no es extraño ver que muchos rumanos prefieren ser invisibles en un momento dado, cuando lo único que sale sobre su comunidad son malas noticias o informaciones sacadas del contexto. Aun así el esfuerzo de integración de los rumanos de España merecería por lo menos una reflexión por parte de los medios públicos de información que de hecho pasan de largo las noticias de las comunidades extranjeras. Si los extranjeros de España no llegan a vivir en “guetos” porque la sociedad es muy abierta, en cambio los medios de comunicación si que meten a los extranjeros, especialmente a los de habla no hispana, en un gueto mediático.


24

PUBLICITATE

Nr. 18

15 - 31 decembrie 2009

www.romanul.eu

http://www.elrumano.eu/ARHIVA/romanul%20nr.%2018  

http://www.elrumano.eu/ARHIVA/romanul%20nr.%2018.pdf

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you