România Mare, nr. 1674

Page 1

Vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decît atît! PETRU RAREŞ

romÂnIA MARE

Internet:revistaromaniamare.ro•E-mail:contact@revistaromaniamare.ro;prm2002ro@yahoo.com•Facebook:fb.com/revistaromaniamare

Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR şi EUGEN BARBU « Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR TABLETA

DE

ÎNŢELEPCIUNE

Prin procreație, naști un copil. Prin educație, naști un om. CORNELIU VADIM TUDOR

Omul Davos

În perioada 16-23 ianuarie a.c. va avea loc, la Davos, în Elveția, reuniunea a anuală a forumului economic internațional care va pune lumea la cale. La propriu. Anul acesta, citez din ziarenews.ro, „principalele teme de discuții pentru Davos 2023 vor include: 1. Crizele energetice și alimentare în contextul unui nou sistem pentru energie, climă și natură; 2. Inflație ridicată, creștere scăzută, economie cu datorii ridicate în contextul unui nou sistem de investiții, comerț și infrastructură; 3. Dificultățile industriei în contextul unui nou sistem de valorificare a tehnologiilor de frontieră pentru inovarea și reziliența sectorului privat; 4. Vulnerabilități sociale în contextul unui nou sistem de muncă, abilități și îngrijire; 5. Riscuri geopolitice în contextul unui nou sistem de dialog și cooperare într-o lume multipolară. În cele 400 de sesiuni și grupuri de lucru la Davos, s-a discutat (și) despre obiectivele de

Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite. Mesajul a fost că toți lucrează pentru guvernarea globală și controlul digital. Se spune că omenirea a ajuns astăzi într-un punct critic de inflexiune, iar numărul mare de crize necesită acțiuni îndrăznețe. De aceea, Soros îi aduce la aceeași masă pe liderii politici și oamenii de afaceri, ca să stabilească în detaliu pașii de urmat. În realitate, elita de la Davos se joacă de-a găsitul soluțiilor pentru problemele pe care tot ea le-a creat. Invitații lui Soros și Schwab au fost instruiți să susțină o formă globalistă de guvernare nealeasă de nimeni, în care afacerile unui grup restrîns sînt forța motrice. La ce să ne așteptăm de la Davos 2023? La o nouă rundă de anunțuri globaliste care vor provoca alte și alte ravagii, fără a remedia, de fapt, nimic. Soluțiile elitei sînt predictibile – identitatea digitală, CBDC-urile (criptomonedele controlate de băncile centrale) și eliminarea emisiilor de carbon”. (continuare în pag. a 16-a) Nicu Marius Marin, antreprenor HORECA

REDESCOPERIREA LUI EMINESCU (15 ianuarie 1850-15 ianuarie 2023) Totdeauna... 15 ianuarie

Ce introducere să fac atunci cînd este vorba despre Eminescu? Ce cuvinte să aduc în fața cititorului spre a-i stîrni un nou interes în a-l cunoaște pe Eminescu? Dar, mai sînt români, în anul 2023, care să nu răspundă afirmativ la întrebarea „Știți cine a fost Eminescu?”. Poate, spre nevinovata surprindere a unora, în unele straturi sociale, un răspuns cu „DA!”, se mai lasă așteptat, numele și figura literară a Poetului Național fiind dincolo de orizontul intim de cunoaștere și de percepere a multor conaționali. În afară de această surprinzătoare variantă (scuzabilă, sub aspectul peiorativ al ignoranței), mai putem întîlni un soi de „revoltați” împotriva unor valori (și a unor etape din Cultura noastră Națională), care neagă talentul și perenitatea lui Eminescu – cunoașteți blesfamia cu „scheletul din debara”! O a treia categorie ar fi aceia care sînt „sictiriți” de Cartea de Poezie (în general, de orice carte, cultura lor actuală limitîndu-se la TikTok), păcat că unii dintre aceștia, de formație intelectuală, cînd aud de citit îi apucă amețeala! Desigur, rîndurile de față nu se adresează niciunei categorii din cele incriminate, din

simplul motiv că – deși contraofensiva neomarxiștilor în literatura autohtonă e din ce în ce mai persuasivă – milioane de români îl știu pe Eminescu, cei care l-au citit măcar în parte, mulți care îi păstrează cărțile de poezie la loc de cinste, în casă, și să nu-i omitem pe cei împătimiți în versul eminescian și, mai nou, am constatat o aplecare mai profundă, și tot mai largă, asupra textului jurnalistic al fostului redactor de la „Timpul”. Chiar dacă am încercat un răspuns succint la întrebarea de mai sus, nedorind extrapolarea subiectului pe latura negaționismului eminescian (poate, dacă voi avea spațiu, spre finalul acestui articol, voi concretiza cîteva deraieri nu numai de la bunul-simț, dar și de la o minimă deontologie), rămîn la acest nivel, avînd certitudinea că, atît acum, cît și în viitor, statuia poetului și jurnalistului Eminescu, statuia românului Eminescu, nu va putea fi dată jos de pe soclul Național, acolo unde a fost instalată pe merit, pe exemplara operă literară, pătrunsă de la un capăt la altul de cel mai pur sentiment de iubire de Țară și de oamenii ei. (continuare în pag. a 12-a) GEO CIOLCAN

173 de ani de la nașterea Poetului Național

Lui Eminescu

Voi nu mă ştiţi, fireşte, luminăţia voastră, pe-atunci eram sămînţă, sau nici măcar atît, umblam prin labirintul trupesc al unor oameni din care unii, poate, vă vor fi şi văzut.

Știu doar că-n ziua-n care voi v-aţi născut pe lume, trei magi cu guri de aur, călăuziţi de-o stea, s-au pogorît din munţii Moldovei să vestească un prunc domnesc cu fruntea heraldică şi grea. O super-novă, parcă, a explodat în iarnă a fost şi un cutremur de tei în univers (aceste semne, toate, le-au scris, de fapt, bătrînii prin pravilii şi cazanii, cu seve de neşters). Și aţi crescut ca feţii-frumoşi şi eraţi geamăn cu candela de miere a limbii româneşti, aud că fiinţa voastră lăsa prin aer urme de forma unui clopot oceanic tras de peşti. Aţi păstorit o ţară, apoi, cu sceptrul minţii bătut tot în luceferi, argint şi-onihinos, şi astfel, cum Danubiul ne străjuieşte sudul la nord stă duhul vostru cel sfînt şi mînios. Luminăţia voastră, voi nu mă ştiţi, fireşte, îngăduiţi-mi, însă, a mă-nchina la voi, să vă ating cu buze evlavioase dreapta, picioarele bolnave în mirt să vi le-nmoi. Şi orice vas de sînge din trupul meu nevrednic în clipa cînd se lasă la chei, în zori de zi, să îl botez cu vinul cel vechi al slovei voastre fără de care, Doamne, nici c-aş putea trăi. Îngăduiţi-mi, dară, să vă urez din suflet somn lin, şi raiul dulce, şi cugetu-mpăcat – încolo, neamul vostru e bine şi v-ascultă aşa cum se cuvine s-asculţi de-un împărat! CORNELIU VADIM TUDOR

NR. 1674 l ANUL XXXIV l 10 – 16 IANUARIE 2023 l 24 PAGINI l 6 Lei


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.