România Mare, nr. 1637

Page 1

Vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decît atît! PETRU RAREŞ

romÂnIA MARE

Internet:revistaromaniamare.ro•E-mail:contact@revistaromaniamare.ro;prm2002ro@yahoo.com•Facebook:fb.com/revistaromaniamare

Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR şi EUGEN BARBU « Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR TABLETA

DE

ÎNŢELEPCIUNE

Nu vă temeți: Isus nu ne cere să murim ca El, ci să trăim ca El. E oare atît de greu? CORNELIU VADIM TUDOR

C’est la Bérézina

Am tot sperat că Emmanuel Macron va pierde alegerile și că progresismul și globalismul vor încasa o grea lovitură, dar 58% dintre francezi au vrut altfel. Am impresia că marii națiuni cocoșești i-au plăcut bastoanele încasate pe spinare anul trecut la demonstrațiile contra COVID, că a fost fericită cînd i s-au restrîns drepturile cetățenești și că vrea cu tot dinadinsul să-și piardă identitatea națională. Dacă mă uit bine, nici nu prea mai există francezi sadea în acea țară care a ajuns un amestesc de musulmani și de imigranți de toate rasele, așa cum, de altfel, le place globaliștilor. Ce nu înțeleg este de ce acei 58% care au votat cu Macron au crezut în basmele referitoare la extrema dreaptă, deși sînt sigur că, dacă îi pui să o definească, habar nu au despre ce e vorba, iar dacă știu, nu-și dau seama că în programul lui Marine Le Pen nu există nici o idee extremă dreapta, așa cum scriam în articolul „Extrema ticăloșie și dubla măsură”, publicat în numărul trecut. Se vede cu ochiul liber că sistemul globalist condus de la Davos de un om fără Dumnezeu, cum e Klaus Schwab, a format noile generații exact așa cum îi convine: indivizii sînt superficiali, ignoranți, închinîndu-se la ban și la poziția socială, oi bune de tăiat, cerînd ele însele să fie sacrificate. (continuare în pag. a 16-a) Nicu Marius Marin, antreprenor HORECA

Doamne, cît esti , de frumos! Ah, Isuse, plin de sînge Pe Calvarul fariseu Crucea asta ce Te frînge Lasă-mă s-o port și eu. Precum Simon din Cirene Vreau și eu să Te ajut, Să-Ți șterg lacrima din gene Pe obraz să Te sărut. Isus Christos nu duce Pe umeri doar o cruce – El poartă, generos Pămîntul păcătos. Cîntați neîncetat: Christos a Înviat! Înainte de culcare Și în zori, cînd mă trezesc Îți cad, Doamne, la picioare, Și mă rog, și mă smeresc.

Actualitatea pe scurt

● O știre de natură să atragă atenția: un renumit medic stomatolog, împreună cu soția sa – ale căror nume le trecem sub tăcere – au fost condamnați definitiv la doi ani și zece luni de închisoare cu suspendare pentru fraude cu fonduri europene. Toate bune, numai că, gîndind serios, observăm că anumite detalii ne scapă dacă luăm prin comparare cazul Elenei Udrea, condamnată la șase ani de închisoare cu executare tot pentru utilizarea improprie a fondurilor europene, după ce, în prealabil, fusese hărțuită peste zece ani de oamenii legii. După cum mărturisea Rudel Obreja, fostul președinte al F.R. Box, această „prigoană” avea și scopul de a se „ajunge” la Traian Băsescu. De neînchipuit cîte complicații pot decurge de la o simplă gală de box, în țara campionului (Bute) stabilit în Canada... ● Exorbitante împrumuturile făcute de Florin Cîțu în timp ce deținea funcția de ministru al Finanțelor – peste 30 miliarde lei! Care, împreună cu alte datorii, depășesc jumătate din PIB. De necrezut, dar și celălalt... Cîciu, actualul ministru al Finanțelor, împrumută pe rupte, cu dobînzi foarte mari (6%), se zice, pentru plata datoriilor lui Orban și... Cîțu! Oare pe cînd – pentru înlăturarea suspiciunilor – se va explica de-a fir a păr marelui public pe ce se cheltuiesc asemenea sume? (continuare în pag. a 16-a) IOAN STOICA

Eu Te văd cu ochii minții Pe Golgota urci tăcut Și-atunci se topesc arginții Iudei care Te-a vîndut. Isus Christos nu duce Pe umeri doar o cruce – El poartă, generos Pămîntul păcătos. Cîntați neîncetat: Christos a înviat! Ai răbdat fără prihană N-au crezut că ești Christos Și, deși ești tot o rană, Doamne, cît ești de frumos! Ce-ar fi lumea fără Tine, Fără chipul Tău divin? Pune-Ți crucea și pe mine Să Te odihnești puțin... CORNELIU VADIM TUDOR

Ținutul Pădurenilor – expresia spiritului pur românesc

Pe platoul Munţilor Poiana Ruscă, pe plaiurile însorite ale culmilor care coboară din vîrful Rusca, s-a conservat o populaţie băştinaşă cu rădăcini adînci în trecutul neamului românesc. Locuitorii aşezărilor din această regiune îşi spun „pădureni“ și reprezintă o „insulă etnografică“ în care s-a păstrat cultura populară arhaică, extrem de originală şi de diferenţiată faţă de aceea a regiunilor învecinate. Trăsăturile principale ale acestei culturi constau în amplasarea aşezărilor pe culme, culturi agricole pe dealuri terasate, lipsa olăritului, portul specific (în special al femeilor) şi graiul.

Istoric și așezare Dincolo de impunătorul Castel al Corvi­ nilor din Hunedoara, la nici 20 km vest de această renumită reşedinţă a Huniazilor, se află una dintre cele mai originale, mai unitare şi mai conservatoare zone etnofolclorice din România, cunoscută sub numele de Ţinutul Pădurenilor. Se întinde între Valea Mureşului şi Ţara Haţegului şi este mărginit de Munţii Poiana Ruscă; cuprinde 40 de sate şi cătune, dintre care 33 sînt aşezate pe culmile dealurilor netede şi despădurite, iar celelalte şapte, pe văile unor rîuri: Cerna, Vălăriţa, Florese, Runcu şi Zlaşti. Are în componenţă comunele Bătrîna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa şi 40 de sate de munte. Aceste din urmă sate şi cătune din Ţinutul Pădurenilor – cuprinse în comunele Bătrîna, Bunila, Cerbăl, Ghelari, Lelese, Lunca Cernii de Sus şi Topliţa – numără în total mai puţin de 5.000 de locuitori, de patru ori mai puţin ca în urmă cu jumătate de secol. Deşi au rămas aproape pustii, locurile arhaice le oferă oaspeţilor ocazia de a explora unul dintre cele mai pitoreşti ţinuturi din ţară, puţin afectat de modernitate, în care pădurile se întind către orizont, iar casele îngrămădite pe culmi formează mici satemuzeu ale trecutului. (continuare în pag. a 12-a) R.M.

NR. 1637 l ANUL XXXIII l 26 APRILIE – 2 MAI 2022 l 24 PAGINI l 5 Lei


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.