Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Tableta de înþelepciune
România pitoreascã
Lumea vorbeºte de prima dragoste, care ar fi de neuitat. În viaþa de toate zilele, însã, nu prima dragoste, ci ultima e cea mai importantã. CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
De ce se tem românii în 2019. E nevoie de o „mamã“ în fruntea þãrii? Motto: „Fã trei cruci ºi zi «Doamne-ajutã!» cînd treci pragul casei, fie ca sã ieºi, fie ca sã intri, cãci lumea din întîmplãri se alcãtuieºte, iar întîmplarea e noroc ori nenorocire”. (Ioan Slavici) Facebook este o pacoste, sînt de acord, dar te pune ºi în faþa unor provocãri pe care, ca jurnalist, nu (þi) le poþi refuza. De exemplu, acum cîteva zile, un „prieten de pe Facebook” (Adi U.) mi-a transmis cîteva întrebãri: „Ce preconizaþi cã se întîmplã? Apare criza anul ãsta? Atacã Israel Iranul? China ia cu forþa Taiwanul? Care e logica miºcãrii plecãrii din Siria a SUA? Parcã ajutã kurzii în lupta cu turcii!... A fost intimidat de Erdogan, «marele licurici»? Cine credeþi cã iese în þara noastrã preºedinte?”. Mi-am dat seama cã întrebãrile seamãnã mai mult cu niºte temeri – ºi „prietenul” chiar a sesizat mai multe temeri pe care, în mare, le am ºi eu, dar ºi alþii cu care am discutat. Am decis sã le iau pe rînd, pe scurt – ºi chiar rog cititorii revistei „România Mare” sã adauge ideile lor, pro sau contra opiniilor mele. O pot face pe pagina sau mail-ul revistei (ce frumos era pe vremuri, cu scrisori pentru „Poºta redacþiei”!) - sau sã-mi trimitã pe pagina mea de Facebook. În primul rînd „criza” – financiarã ºi/sau economicã… În opinia mea, criza va fi evitatã, pe cît posibil, pînã dupã finalizarea Brexit. Altfel, ar putea duce la multe „exit”-uri. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Gazetarul Eminescu, mai actual ca oricînd Pagina 10
Avem datoria sã vindecãm Poporul Român de sãrãcie Domnule prim-ministru, doamnelor ºi domnilor, este pentru prima oarã cînd clasa politicã de la noi nu mai face politicã, ci Istorie. Am fost ultimul preºedinte de partid parlamentar care a înþeles necesitatea aderãrii la Uniunea Europeanã ºi primul preºedinte care a semnat Declaraþia. Aici nici mãcar nu se poate folosi zicala „Mai bine mai tîrziu decît niciodatã” – pentru cã nu e deloc tîrziu, iar clasa politicã n-a fãcut acest pas înainte decît atunci cînd am ºtiut, cu toþii, ce vrea, de fapt, Uniunea Europeanã. E vorba de Planul Verheugen, care, în condiþiile actuale, mi se pare mai important decît Planul Marshall. Eu am pãstrat tot timpul legãtura, telefonic, cu primulministru. În ziua de marþi, cu numai douã ore înainte de a decola spre Germania, am primit la mine acasã o delegaþie trimisã de premier, formatã din ministrul de Stat Mircea Ciumara, acad. Tudorel Postolache ºi prof. dr. Gh. Dolgu. M-am bucurat cã am regãsit în acest text o serie de propuneri pe care le-am fãcut noi, cei de la PRM, niºte „cuvinte magice”, care vor convinge populaþia sã ne urmeze, fiindcã noi, politicienii, stãpînim ºi conducem oamenii prin cuvinte, nu prin alte pîrghii: e vorba despre tradiþii, specific, identitate naþionalã, Interes Naþional. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (21 martie 2000, Palatul Victoria)
Pastila sãptãmînii
Minþile bolnave care ne conduc De-a lungul istoriei, nu puþine au fost cazurile în care, la conducerea unor þãri, a unor regate ºi chiar a unor imperii au fost minþi bolnave, oameni care nu erau deloc sãnãtoºi la cap, evident, ºi ale cãror acþiuni au afectat mii, sute de mii de oameni. În unele cazuri, chiar milioane. Atunci cînd eºti ºi prost, însã, lucrurile sînt ceva mai triste, numai gîndindu-ne cîte milioane de oameni au murit în urma deciziilor lui Mao, în China, ne înfiorãm. În general, cei bolnavi mintal, cei proºti, îi urãsc cel mai mult pe cei care gîndesc, pe intelectualii care au puterea sã rãmînã verticali în vremuri de restriºte. S-a tot întîmplat, ºi aici sã nu uitãm de Kmerii Roºii, cei care aveau o urã visceralã faþã de dascãli, cei care aveau „defectul” cã îºi foloseau creierul. Exemplele pot continua, dar nu despre istorie vreau sã vorbim azi. Locuiesc în Bucureºti, un oraº rãmas în urmã, dacã e sã-l comparãm cu alte capitale europene, dar destul de dezvoltat, comparativ cu alte oraºe din þarã. (continuare în pag. a 15-a) TANO
Lui Eminescu Voi nu mã ºtiþi, fireºte, luminãþia voastrã pe-atunci eram sãmînþã, sau nici mãcar atît umblam prin labirintul trupesc al unor oameni din care unii, poate, vã vor fi ºi vãzut ºtiu doar cã-n ziua-n care voi v-aþi nãscut pe lume trei magi cu guri de aur, cãlãuziþi de-o stea s-au pogorît din munþii Moldovei sã vesteascã un prunc domnesc cu fruntea heraldicã ºi grea O super-novã, parcã, a explodat în iarnã a fost ºi un cutremur de tei în univers (aceste semne, toate, le-au scris de fapt bãtrînii prin pravili ºi cazanii, cu seve de neºters) ºi aþi crescut ca feþii-frumoºi, ºi eraþi geamãn cu candela de miere a limbii româneºti aud cã fiinþa voastrã lãsa prin aer urme de forma unui clopot oceanic tras de peºti Aþi pãstorit o þarã, apoi, cu sceptrul minþii bãtut tot în luceferi, argint ºi-onihinos ºi astfel cum Danubiul ne strãjuieºte sudul la nord stã duhul vostru cel sfînt ºi mînios luminãþia voastrã, voi nu mã ºtiþi, fireºte, îngãduiþi-mi, însã, a mã-nchina la voi sã vã ating cu buze evlavioase dreapta picioarele bolnave în mirt sã vi le-nmoi ªi orice vas de sînge din trupul meu nevrednic în clipa cînd se lasã la chei, în zori de zi sã îl botez cu vinul cel vechi al slovei voastre fãrã de care, doamne, nici c-aº putea trãi îngãduiþi-mi, darã, sã vã urez din suflet somn lin, ºi raiul dulce, ºi cugetu-mpãcat — încolo, neamul vostru e bine ºi v-ascultã aºa cum se cuvine s-asculþi de-un împãrat!... CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie reprodusã din volumul „Epistole vieneze“, 1979)
De ce e România sãracã? Pagina 8
NR. 1475 z ANUL XXX z VINERI 18 IANUARIE 2019 z 24 PAGINI z 4 LEI