Romania mare, nr 1386

Page 1

Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª

ROMÂNIA MARE

Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare

Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Tableta de înþelepciune Dacã celebritatea înseamnã boalã, obosealã ºi lipsa poftei de viaþã – atunci n-am nevoie, vreau sã redevin anonim. CORNELIU VADIM TUDOR

EDITORIAL

99 de ani de cînd România nu înþelege Basarabia (1) Motto: „România, ca ºi Rusia, vede Basarabia ca un teritoriu de recuperat, nu ca pe o naþiune cu o istorie dramaticã ºi o civilizaþie profundã”. (Iurie Roºca) Afirm de la început cã nu poate exista ºi nici nu a existat unire realã, profundã, fãrã a se înþelegere cine ºi cum se uneºte. Voi demostra în cele de urmeazã aceastã afirmaþie. Pe 27 martie 1918, Sfatul Þãrii de la Chiºinãu adopta, prin vot, unul dintre cele mai frumoase ºi mai bine scrise acte de stat care au fost concepute vreodatã – „Actul Unirii”. În urma acestui demers, s-a realizat visul secular al poporului - ºi multisecular al unor vizionari. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU

CÎNTECUL DE LEBÃDÃ AL NAÞIONALISMULUI AUTENTIC ROMÂNESC

Bogdan Diaconu a preluat PRM Ca urmare a articolului „Adio, PRM, cu dragoste”, prin care anunþam separarea definitivã a revistei „România Mare“ de Partidul România Mare, douã entitãþi nãscute împreunã ºi cu un ideal comun, am primit la redacþie o mulþime de scrisori de la membrii PRM, prin care eram îndemnaþi la echilibru ºi revenire asupra deciziei. Una dintre scrisori, însã, nu putem sã nu o publicãm, dat fiind gravitatea faptelor. Modul în care actuala conducere – interimarã ºi lipsitã de viitor – a PRM considerã cã este firesc sã calce în picioare valorile naþionalismului autentic românesc, în contradicþie cu ideologia Partidului România Mare, pune în pericol real însãºi existenþa partidului. Materialul care urmeazã a fost primit de la preºedintele unei Filiale Judeþene a Partidului România Mare. (continuare în pag. a 22-a) PEREMISTUL DE VEGHE

Oh, sfîntã mare neruºinare! Nu credeam cã voi apuca sã trãiesc ziua în care un biºniþar judeþean, cu frînã de muci sub nas, pe nume Liviu Dragnea, va trona în prezidiul Academiei Române! Aceeaºi remarcã ºi pentru acest plagiator dezgustãtor, Victor Ponta. Ce sã mai spun de gãgãuzul cartofor Crin Antonescu, care a rãmas

era 2 aprilie. Aºa s-ar fi comportat predecesorii acestui Haiduc, care, din 1866, au condus supremul for cul- „Primãvarã magicã“, picturã de Anca Bulgaru tural-ºtiinþific al þãrii? Dar ajungea, oare, un Alecu Constantinescu-Porcul, sau un Lumînãraru, ori o Miþa Biciclista sã se aburce la prezi-

Rugãciune

PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI

NERUªINAÞI ªI AGRAMAÞI, RÃUFÃCÃTORII VICTOR PONTA, CRIN ANTONESCU ªI LIVIU DRAGNEA AU AVUT TUPEUL SÃ ÞINÃ „DISCURSURI“ ÎN AULA ACADEMIEI ROMÂNE!!! repetent, timp de 2 ani, la facultate? În dimineaþa zilei de marþi, 2 aprilie 2013, am deschis televizorul, ca sã aflu ce se mai întîmplã în þarã ºi în lume. Surprizã de proporþii! Mai multe posturi transmiteau, simultan, din Aula Academiei Române, în prezidiul cãreia rînjeau fasolea mutrele tîmpe ale tripletei care s-a cocoþat la Putere pe iureºul eroic al tineretului, din ianuarie 2012. Îi gãzduia, slugarnic, acest neica-nimeni pe nume Haiduc Ionel, aºa-zisul preºedinte al Academiei Române, impostor care, în 2007, se scremea sã execute ordinul lui Traian Bãsescu, de a mi se retrage decoraþia „Steaua României“. Astãzi, pretinsul „haiduc“ a fãcut o piruetã de cãluºar, pe cãlcîie, devenind preº la þurloaiele schiloade ale unor ºarlatani politici. Ce degradare! M-am uitat, bine, la calendar: nu, nu era 1 aprilie, Ziua Pãcãlelilor,

diul Academiei Române, sã mãture sala cu privirea ºi sã þinã un discurs? Acolo, în acea Aulã pe cît de veche, pe atît de prestigioasã, au rãsunat vocile unor personalitãþi de anvergurã mondialã, ca Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Spiru Haret, Octavian Goga, Emil Racoviþã, Gh. Þiþeica, Liviu Rebreanu... Pînã ºi comuniºtii au avut respect faþã de Academie, probabil din calculul de a-ºi spori propria legitimitate. Da, a fost cooptat printre „nemuritori“ un zero perfect, pe nume A. Toma, care n-avea alt talent decît acela de a fi evreu dar, zilele trecute, a devenit academician plin un alt zero perfect, Nicolae Manolescu, cel care, în 1962, scria în „Contemporanul“ despre V.I. Lenin, Gh. Gheorghiu-Dej ºi colectivizarea agriculturii. (continuare în pag. a 20-a) CORNELIU VADIM TUDOR 2 aprilie 2013

Autostrada separãrii Pagina 7

Doamne, dacã nu-i prea greu Pune ordine în haos ªi învaþã neamul meu Sã se roage în pronaos. Doamne, dacã mã iubeºti Ia vrãjmaºii de pe mine ªtii Tu cum sã-i pedepseºti Sã-i faci lumii de ruºine. Doamne, dã-le la sãraci Pîine, pace, bucurie Ouã roºii, vin, colaci Bani de ºcoalã ºi chirie. Doamne, vindecã-i, de poþi Pe bolnavii din spitale Ocroteºte-i Tu, pe toþi, Cu suflarea gurii Tale. Doamne, mergi ºi la azil Unde plîng în pumni bãtrînii Naufragiul lor umil Rupe cumpãna fîntînii. Doamne, sfinte vietãþi Fãrã milã sînt jertfite Curge sînge prin cetãþi Îngerii Tu Þi-i trimite. CORNELIU VADIM TUDOR 26 august 2014

Povestea extraordinarei familii de români care a uimit lumea Paginile 12-13

NR. 1386 z ANUL XXVIII z VINERI 31 MARTIE 2017 z 24 PAGINI z 4 LEI


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.