Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Tableta de înþelepciune Femeile frumoase se piaptãnã dimineaþa cu aceeaºi mãreþie cu care o reginã îºi pune coroana. CORNELIU VADIM TUDOR
EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Primãvara de dupã Stalin
Bunã þarã, rea tocmealã
Motto: „Toate obstacolele ce vor apãrea din partea Occidentului ºi a acoliþilor Ungariei vor fi învinse, dreptatea României va triumfa”. (I.V. Stalin, decembrie 1944) Acum 64 de ani, pe 5 martie 1953, o veste stîrnea ecou pe întreg mapamondul: Stalin a murit! Evenimentul a fost marcat prin manifestãri comemorative grandioase, mii de articole de presã din întreaga lume au evocat personalitatea care a dominat ultimii 15 ai istoriei unei pãrþi a lumii. Abia dupã cîþiva ani a început sã se vorbeascã de crimele lui Stalin, de dictatura sa sîngeroasã, în primul rînd pentru ruºi ºi pentru celelalte popoare sovietice, dar ºi pentru þãrile ocupate dupã rãzboi. De fapt, dispariþia lui Stalin a provocat o rãsuflare de uºurare la nivel mondial. Peste cîþiva ani, au apãrut schimbãri majore, în primul rînd în URSS, iar peste alþi cîþiva ani, s-a generat o perioadã de deschidere internaþionalã ºi de revenire. Iosif Vissarionovici Stalin a fost o personalitate care a marcat istoria, fiind, totodatã, cea mai mare controversã a epocii moderne ºi contemporane. Personalitate complexã – teolog, excelent jurnalist, fire pragmaticã dominatã de multe ori de un cinism criminal, om de acþiune, Stalin nu poate fi înscris nici în cea mai largã paradigmã umanã, ale cãrei limite le-a depãºit de multe ori, poate nu doar în partea rãului. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
„Flori pentru mama“, picturã de Donald Zolan
Domnule preºedinte al Senatului, Domnule preºedinte al Camerei Deputaþilor, Domnule prim-ministru al României, Onoraþi senatori, deputaþi, miniºtri ºi invitaþi, Românul, care face haz de necaz, e mucalit ºi are o vorbã: „Ce-aveþi, fraþilor, din ce v-aþi luat?!”. Iar noi, care ne pretindem cetãþeni serioºi ºi emisari ai Poporului, nu putem sã rãspundem: „Ne-am luat din moþiunea de cenzurã” – fiindcã oamenii simpli, ºi mulþi, ºi cinstiþi, cei care ne intereseazã pe toþi, în primul rînd, nici nu prea ºtiu ce înseamnã asta. Pentru cã, dacã i-ar fi interesat, am fi putut afla astãzi din folclorul nostru cã ciobãnaºul ungurean ºi cu cel vrîncean din „Mioriþa” i-au sugerat ciobãnaºului moldovean o moþiune de cenzurã, fiindcã avea acþiuni ºi certificate mai multe, mîndre ºi cornute. (Aplauze, amuzament) Iar cei doi erau ferm angajaþi în cîºtigarea pariului cu agricultura, ºi, dupã ce l-au destituit, au format ei un guvern purificat de neo-crypto-anti-comuniºti. Ne-am adunat astãzi aici pentru cea de-a 4-a moþiune de cenzurã ºi cea de-a 10-a tentativã a Opoziþiei de a rãsturna Guvernul Vãcãroiu. Ca sã fim sinceri, chiar dacã dvs. n-aþi fi introdus actuala moþiune, noi tot am fi înfruntat viforniþa deafarã, noi tot am fi venit, din reflex pavlovist ºi inerþie, fiindcã poezia dvs. „Nici o sesiune/ Fãrã moþiune” a intrat în Cartea de Aur a liricii universale, alãturi de versurile poetului Tache Prodãnescu, care, în „Istoria Bucureºtilor”, scrisã de memorialistul Constantin Bacalbaºa, figureazã cu nepieritoarea poezie „La Bãi la Mehadia/ Cine avea bani, mînca macaroane/ Iar cine n-avea/ Stãtea ºi se uita”. (Rîsete) Nici mãcar nu poþi sã-l contrazici, el avea dreptate, fiindcã ºi atunci, la sfîrºitul Secolului al XIX-lea, funcþiona tot un fel de economie de piaþã. Propun ca textul moþiunii dvs. sã fie citit ºi în Programul TV de Revelion, la momente vesele. Mã uit cu simpatie la premierul Vãcãroiu, care urcã, din douã în douã luni, Dealul Mitropoliei ca Dealul Golgotei, cu crucea moþiunilor, ºi bugetelor, ºi impozitelor în spate. Oricum, trebuie sã recunoaºteþi cã are o rezistenþã de fier, altul în locul lui s-ar fi prãbuºit nu numai fizic, ci ºi psihic. În ceea ce mã priveºte, vã rog sã mã iertaþi, dar eu nu pot lua în serios actuala moþiune de cenzurã. (continuare în pag. a 20-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text rostit în data de 23 decembrie 1994, în Camerele Reunite ale Parlamentului, Aula din Dealul Mitropoliei)
Despre furturi ºi alte nimicuri Pagina 7
Carol al II-ll ea
Istorii mai puþin ºtiute Pagina 10
Mulþumesc, iubitã mamã Mulþumesc, iubitã mamã steaua mea din zori de zi fãrã tine-mi este teamã cã planeta s-ar rãci Te-am secãtuit de vlagã m-ai nãscut, m-ai înflorit pentru tine, mamã dragã soarele e-n asfinþit Lege tainicã a firii nu pleca fãrã sã-mi laºi zãcãmintele iubirii ºi secretul nemuririi mamã, suflet uriaº Mamã frumosã, primul meu rai fã o minune, te rog, mai stai dulce luminã, ram de mãslin încã nu-i vremea, mai stai puþin!... CORNELIU VADIM TUDOR (Text preluat din volumul „Carte româneascã de învãþãturã“)
Enigmele minþii Paginile 12-13
O pledoarie a unui eurosceptic – Iurie Roºca Pagina 14
NR. 1383 z ANUL XXVIII z VINERI 10 MARTIE 2017 z 24 PAGINI z 4 LEI