Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR România pitoreascã
Tableta de înþelepciune Sondajele de opinie mincinoase seamãnã cu fetele care rãmîn gravide: se ascund o vreme, se strîng în corsete, au grijã sã nu li se vadã burta din profil, dar, pînã la urmã, trebuie sã admitã adevãrul ºi sã nascã.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
Pentru împrospãtarea memoriei
Cãþei tãvãliþi în noroiul prezentului
Învãþãmîntul la români
Motto: „Acest popor s-a nãscut din violul Imperiilor. Nu trebuie sã ajungi la Roma ca sã vezi cã toatã Columna lui Traian e o fugãrealã“. RÃZVAN IOAN BOANCHIª – „România de combinaþie“ Ce vremuri frumoase trãim! Susþinerea unirii cu Basarabia te trimite din ciomegele jandarmilor direct în arest, în timp ce premierul compune prohodul alegerilor, iar beizadeaua îmbogãþitului din gunoaie ºi bani publici face nuntã de milioane, la care spun prezent toþi politicienii. Ce timpuri, ce moravuri – cred cã îl meritãm pe Marian Munteanu, aceastã proiecþie actualã a caragialescului Coriolan (Drãgãnescu), cel care, vai, este ceea ce este ºi va mai fi, un ipocrit - ca mulþi aºa-ziºi naþionaliºti, de fapt niºte versuri proaste ale unei manele, a unei þigãnii cu terminaþia în „ism“. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
„Învaþã dupã Homer ordinea evenimentelor din rãzboiul troian” - spune un hexametru incizat pe un fragment de cãrãmidã, descoperit pe teritoriul fostei cetãþi Romula Malva (actualmente Reºca, jud. Olt). Se pare cã este cea dintîi atestare a existenþei unui manual didactic pe vatra româneascã, iar faptul cã este invocat pãrintele poeziei epice este de bun augur pentru învãþãmîntul nostru. La scurtã vreme, în Secolul IV d.Chr., pornea în lume primul manual alcãtuit pe teritoriul de azi al României cu forþe proprii: „De psalmodiae bono”, scris de Niceta din Remesiana. (...) Tot dintr-o legendã, ºi anume cea a Sfîntului Gerard, aflãm de cea dintîi ºcoalã latinã înfiinþatã la noi, în Cenadul Banatului. ªcoala, în care se predau gramatica limbii latine ºi muzica, a funcþionat cam între anii 1030 ºi 1241, cînd, cu prilejul nefast al marii invazii tãtare, clãdirea i-a fost distrusã. (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text preluat din revista „România Mare“, nr. din 19 iulie 1991; reprodus, la rîndul lui, din volumul „Mîndria de a fi români”, tipãrit în 1986)
Cea mai gravã eroare politicã a Secolului al XX-lea (1) Cînd oamenii politici sînt orbiþi de orgoliu ºi acþioneazã emoþional în loc sã apeleze la raþiune, se pot întîmpla lucruri grave. Despre cea mai serioasã eroare politicã ºi alte greºeli ale oamenilor politici din Secolul al XX-lea, ne atrage atenþia jurnalistul american Patrick J. Buchanan, în cartea sa „Churchill, Hitler and «The Unnecessary War». How Britain lost its Empire and the West lost The World“ („Churchill, Hitler ºi «Rãzboiul Inutil». Cum a pierdut Marea Britanie propriul Imperiu ºi cum a pierdut Vestul lumea“), apãrutã, în 2008, la editura The Rivers Press, New York. Autorul este un politician cunoscut, fost
BIBLIOTECA NAÞIONALÃ
Duminica Încoronãrii de la Alba Iulia (15 octombrie 1922) Pagina 5
consilier prezidenþial a trei dintre preºedinþii americani. Cartea este scrisã într-un stil atractiv ºi captivant. Deºi Patrick J. Buchanan analizeazã ambele rãzboaie mondiale, în acest articol ne vom referi doar la ultimul rãzboi mondial. Se pune întrebarea dacã, în 1938, Cehoslovacia putea fi salvatã. Fãcînd o analizã a raportului de forþe, se pare cã numai Rusia putea salva, în acel moment, Cehoslovacia, cu condiþia ca polonezii ºi românii sã-i permitã (Rusiei) sã-ºi treacã trupele prin teritoriul lor. (continuare în pag. a 7-a) IOAN ISPAS
Mîndri cã sîntem P.R.M.-iºti
Maºina timpului Pagina 21
Mînãstirea Dragomirna, construitã între anii 1602 ºi 1609 în satul Mitocu Dragomirnei, la o distanþã de 12 km nord de oraºul Suceava.
Funeralii pe mare În temniþele mãrii foºnitoare e libertatea fãrã de sfîrºit deasupra pace, dar în miez de mare e un rãzboi al peºtilor, cumplit Sã fie paradisul, sau infernul acest tãrîm de vechi cosmogonii? În glorietta soarelui, eternul se-aprind cãrbunii zorilor de zi Înmugureºte aerul de sare de alge ºi meduze putrezind un clavecin vivaldic, dinspre mare rostogoleºte misse de argint Ridicã vîntul fustele gitane ale acestei zile de coral ºi pînze albe trec în caravane pescarii trag nãvoadele la mal Înspumegate valuri de petardã se sparg de dig ca pescãruºii morþi – tu strînge-mã în braþe, mã dezmiardã femeie scumpã care mã suporþi Aceastã clipã n-o sã mai revinã ca mîine totul se va nãrui iubeºte-mã acum, ºi dã-mi luminã sã-mi tot ajungã pînã voi muri! CORNELIU VADIM TUDOR, (Poezie preluatã din volumul „101 poezii * 101 bijuterii“)
Comoara templierilor Paginile 12-13
NR. 1366 zANUL XXVII zVINERI 28 OCTOMBRIE 2016 z24 PAGINI z4 LEI