Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR România pitoreascã
Tableta de înþelepciune Existã un deceniu fundamental al existenþei noastre: de la 10 la 20 de ani, cînd, din copii neºtiutori, am devenit oameni în toatã puterea cuvîntului, ne-am fãcut ºcoala ºi am cãpãtat înfãþiºarea cu care ne vom prezenta ºi în faþa lui Dumnezeu.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
O soluþie occidentalã: „Simþiþi-vã cerºetori!“ Motto: „Aºa cum se face la noi în þarã politica, e cu neputinþã ca ea sã nu distrugã, în naturile alese, dragostea de dînsa“. ANTON BACALBAªA – „Politicã ºi artã“ Acum un an, Augustin Buzura punea Punct apariþiei revistei „Cultura“. Am scris „Punct“ cu majusculã, deoarece este chiar titlul editorialului care anunþa suspendarea editãrii prestigioasei publicaþii, academicianul Buzura încercînd sã presare, peste argumentaþia acuzatoare la adresa politicii culturale, ºi cîteva firimituri de optimism, de speranþã a unei reveniri, într-un incert viitor, la trecutul apreciat de autor cu orgoliul prioritãþii valorii. „Clipa“ - revista familiei Sãraru, beneficiazã de colaborãri de prim rang, în primul rînd de texte în premierã ale ultimului mare romancier, Dinu Sãraru - este condusã cu minunatã dãruire de Alexandra, mezina scriitorului, la rîndul ei o scriitoare cu har, pasionatã de jurnalismul astãzi pierdut. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
Pentru împrospãtarea memoriei
STAREA NAÞIUNII (II) Ni se tot spune mereu cã un anumit popor a suferit mult, aºa e, avem toatã compasiunea dar Poporul Român n-a suferit oare deloc, a pus rabinul monopol pe toatã durerea umanitãþii, noi n-avem morþi, n-avem martiri nevinovaþi, de ce tot Poporul Român e pus la stîlpul infamiei, de ce e învinovãþitã Armata de crime pe care nu le-a fãcut? Explicaþia e simplã: Israelul vrea sã punã piciorul în Europa, s-a cam sãturat de nisipurile alea aride, de secetã, de scorpioni, de terorismul pe care ºi el l-a tot alimentat, aºa cã s-a gîndit: care þarã o fi mai potrivitã pentru o micuþã colonie? Care þarã e bogatã, are vegetaþie abundentã, are cele mai armonioase forme de relief, are Delta Dunãrii, are o lungã fîºie de litoral al Mãrii Negre, are cascade, rîuri, podiºuri ºi, mai presus de orice, are oameni atît de primitori ºi de harnici? Ghici ghicitoarea mea! (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 12 iulie 1991)
Lacul Izvorul Muntelui este un lac de acumulare aflat pe cursul mijlociu al rîului Bistriþa, la 4 km în amonte faþã de oraºul Bicaz.
Cel din urmã junimist (1) În anul 1933, „Asociaþia publiciºtilor români” din Bucureºti a hotãrît sã-i sãrbãtoreascã pe doi scriitori români care împlineau venerabila ºi rara vîrstã de 90 de ani! Cel dintîi sãrbãtorit, deºi nu ºi cel mai important, a fost profesorul Ion Pop-Florentin, care a rãmas cunoscut datoritã epopeii sale „ªtefaniada”, inspiratã din viaþa lui ªtefan cel Mare. Al doilea a fost Iacob Negruzzi. Festivitatea a avut loc seara. M-am dus ºi eu, împreunã cu tatãl meu, cãci amîndoi eram membri ai „Asociaþiei publiciºtilor”. Cu multã ºi justificatã înfrigurare, bãtrînii ºi tinerii publiciºti aºteptau apariþia lui Iacob Negruzzi, care, însã, n-a putut veni din pricina timpului neprielnic, mai ales pentru un om de 90 de ani. Afarã era înnorat, sufla un vînt destul de tãios ºi ploaia stãtea gata sã cadã (continuare în pag. a 11-a) GRIGORE BÃJENARU
Rugãciunea lui Avram Iancu E rînduitã prost aceastã stînã zadarnic are jgheaburi ºi pãºuni cînd turmele tot înspre rîpi se mînã iar din ciobani numai cîþiva sînt buni E prea în calea lupilor, sãrmana sînt lotri mulþi, tainu-i tot mai mic ºi nu mai crede nimeni în Nirvana din vechiul rai n-a mai rãmas nimic S-au îngrãºat berbecii ºi mãgarii pãianjenii ruinei curg ºuvoi
ISTORIA SLUGÃRNICIEI LA ROMÂNI
Stalin, comparat cu… Gioconda (?!) Pagina 4
pereþii de stejar troznesc de carii cãpuºile regine-s peste oi Au ruginit tãlãngile în ploaie ºi laptele-i ca pînza grea de cort ºi orice miel se leapãdã de oaie în mãieriºte zace-un înger mort Apasã greu blestem pe stîna asta osînda Mioriþei a cãzut s-ar mai putea rãscumpãra nãpasta ºi-ar mai fi timp s-o luãm de la-nceput
Dar s-a fãcut tîrziu pe munþii vineþi pogoarã doliul serii ºi e ger în strunga verde vreau sã mã închideþi sã-mi iau cuminecarea, ºi sã sper Iar tabãra sã-mi treacã dinainte înveºmîntatã-n zeghe ºi fãclii la rãtãcirea mea sã luaþi aminte ºi oglindiþi-o dreaptã în copii Eu mã topesc sub ierburi nestemate cu fluiera ºi doinele întregi ºi cine ºtie, peste-un secol, poate voi rãsãri în tabla altor legi. CORNELIU VADIM TUDOR, 1982 (Poezie preluatã din volumul „101 poezii * 101 bijuterii“)
Regenerarea vieþii
MARI MONUMENTE ISTORICE ALE BUCUREªTILOR
Arcul de Triumf Pagina 6
Paginile 12-13
NR. 1364z ANUL XXVII z VINERI 14 OCTOMBRIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI