Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Pentru împrospãtarea memoriei
ªARPELE MINCIUNII
(1)
Pãstrãm, din înþelepciunea vechilor hinduºi, o frazã memorabilã: „Dinaintea unui om care minte lumea se dã înapoi ca dinaintea unui ºarpe”. Prea mulþi ºerpi nu are România, în comparaþie cu India, unde o statisticã stabilea cã mor cam 500.000 de oameni pe an din pricina muºcãturii lor. Dar, cu siguranþã, noi avem mai mulþi mincinoºi decît indienii. Pentru simplul fapt cã aici, la noi, s-au adunat toatã scursura Byzanþului, toatã drojdia Galiþiei ºi Fanarului ºi nu întîmplãtor Dunãrea expiazã în Mare pe teritoriul nostru - tocmai pentru cã în mod parcã predestinat aduce toate mîlurile infecte ale Europei, toate dejecþiile mai mult sau mai puþin reziduale. Asta-i soarta noastrã, n-o mai putem schimba. Singura speranþã de regenerare moralã a acestui popor sînt marile rezervoare etnice româneºti - atît þãrani, cît ºi muncitori - care deocamdatã nu au acces la exerciþiul puterii. Fiecare popor are marile sale virtuþi ºi micile
sale defecte, judecãþile trebuie fãcute individual ºi, la urma urmei, ticãloºia n-are naþionalitate. ªi tot înþelepciunea þãranului nostru ne scoate din impas, cu o vorbã veche de sute de ani, ca icoana Pantocrator care lãcrimeazã de Paºti: „Totul e sã fie omul om, ce-mi pasã de sîngele care-i curge prin vine?!” Destui maghiari ne acuzã cã sîntem organic împotriva lor, dar puþinã lume ºtie cã directorul artistic al Casei de Filme „Danubius”, pe care o vom inaugura în curînd, este secuiul Soby Cseh - un mare artist ºi un excepþional caracter, care a fãcut o foame crîncenã alãturi de cei doi copii ai sãi atît înainte de Revoluþie, cît ºi dupã, dar nu fiindcã ar fi minoritar, ci pentru cã cinematografia românã era ºi este dominatã de tîlhari. (continuare în pag. a 20-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 15 martie 1991)
O incursiune în istoria pirateriei (1)
mai „productivã“, din Secolele al XVII-lea ºi al XVIII-lea, care cuprinde epoca acelor „tîlhari“ ai Mãrilor din Caraibe, ºi din perioada 16901724, consideratã „epoca de aur a pirateriei“; atunci au „lucrat“ cei mai cunoscuþi proscriºi, aceia care au inspirat o întreagã literaturã romanticã, de la Daniel Defoe ºi Robert Luis Stevenson la Walter Scott ºi lord Byron, pentru a ajunge, la jumãtatea secolului trecut, la renumitele filme de „capã ºi spadã“ ale Hollywoodului, cu iconica imagine a lui Errol Flynn. În periplul nostru, vom descoperi, însã, o imagine foarte îndepãrtatã de cliºeele literare ºi cinematografice, o lume violentã ºi surprinzãtoare. (continuare în pag. a 12-a) MANUEL STÃNESCU IRINA MANEA
Pentru contemporani, existã douã imagini ale pirateriei, aflate într-o discrepanþã evidentã: pe de-o parte, una romanticã, creatã de literaturã ºi de cinematografie; pe de alta, sînt destul de frecvente ºtirile privind o intensã activitate a piraþilor în largul coastelor est-africane, nu foarte departe de locul unde, conform mãrturiilor antice, se gãsesc primele dovezi ale existenþei pirateriei. În acest ultim caz, piraþii zilelor noastre au luat ostateci inclusiv din rîndul marinarilor români. Fãrã a putea cuprinde toate aspectele atît de diverse ale acþiunilor piratereºti de-a lungul istoriei, vom prezenta perioada cea
Trandafiri cãþãrãtori N-am sã revin, iubito, niciodatã o cruce-n briliante port la gît din toatã slava care-a fost odatã am o gravurã-n inimã, atît ªi trandafiri cãþãrãtori fac boltã la Ierichon mari trîmbiþi vor suna cuvintele-n poem mi se revoltã ºi toate cer înduplecarea mea Dar mai curînd mi-aº pune ºtreangul mãrii ºi eremiþii ar cãdea-n pãcat – în urma ta, statuia depãrtãrii îmi pare cã de-un veac s-a înãlþat M-am vindecat de tine pe vecie ºi totuºi, mai presimt un ultim val va fi într-o duminicã tîrzie sfinþitã cu tutun oriental Vor rãsãri sub streºini de biserici primulele cu flori liliachii iar zorile - inchizitori iberici în jurul meu mari ruguri vor urzi Neputincios precum o Famagustã mã va rãzbi un dor imperial trecînd strîmtoarea lacrimii, îngustã voi fi rãnit de fiecare mal Atunci scãpa-vor leii remuºcãrii o clipã doar voi fi îngenuncheat dar mai curînd mi-aº pune ºtreangul mãrii ºi eremiþii ar cãdea-n pãcat. CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „101 Poezii * 101 Bijuterii“)
NR. 1345 z ANUL XXVII z VINERI 3 IUNIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI