Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Fraþi
români, Lãsaþi hoþii cu hoþii. Voi sînteþi patrioþi ºi votaþi cu PATRIOÞII! ªtiu, v-aþi pierdut încrederea, dar ,,viaþa nu meritã trãitã, dacã e trãitã în genunchi în faþa altora”. (Nicolae Bãlcescu) Nu sîntem o colonie ºi nici un apendice pentru U.E. E nevoie sã ne trezim, sã redescoperim cã sîntem români, cã avem o þarã ºi nu un teritoriu, cã sîntem un popor ºi nu o populaþie! Sã facem curãþenie în jurul nostru, sã eliminãm dintre noi pe cei care ne-au dus la sãrãcie ºi umilinþe, pe cei care ne aduc zilnic la starea de suboameni, minþindu-ne ºi manipulîndu-ne în mod grosolan ºi deliberat în mass-media ºi în afara ei. A venit vremea sã ridicãm ochii din pãmînt ºi sã ne redefinim ca naþie! Românii nu sînt proºti ºi nici sclavi – chiar dacã unii asta ne-o doresc! Românii vor renaºte aºa cum au fãcut-o întotdeauna în momentele grele ale istoriei lor. Votaþi la 5 iunie cu Patrioþii, votaþi la 5 iunie cu Partidul ROMÂNIA MARE! Arãtaþi-le – prin VOTUL DUMNEAVOASTRÃ – cã, deºi au vrut sã ne desfiinþeze, noi existãm pentru demnitatea ºi identitatea de a fi români! Aºa sã ne ajute Dumnezeu!
Pentru împrospãtarea memoriei
FALªII DIZIDENÞI (3) Aºa se face cã în loc sã joci un rol politic foarte isteþ, cum te iluzionai în îndelungatele tale studii în oglindã, în realitate ai reuºit sã iei bãtãi la modul propriu pe ruta TimiºoaraBucureºti-Timiºoara, de la tot felul de oameni simpli, care te-au mirosit cã ascunzi un mic dictator, cã eºti lichea ºi cã joci dublu tot timpul. Ultima oarã te-a scuipat ºi te-a bãtut în oraºul bãnãþean chiar o femeie, dupã care te-ai urcat la tribunã, ai cerut un scrutin moral (?!) ºi þi-ai depus carnetul de deputat. Scrutin moral pentru ce? Ce a ajuns oare þara asta, sã se facã referendumuri ºi scrutinuri pentru un fost boxer tembelizat de ciocane pe nicovala capului, care pe urmã a devenit ultracomunist, dupã care s-a transformat în înverºunat anticomunist, probabil cã a dat foc la magazine prin Timiºoara ºi apoi a ajuns lider politic?! Doamne, eu ºtiu o socotealã ºi cred cu sfinþenie în diviziunea muncii: ar fi minunat în þara asta dacã fiecare om ºi-ar exercita meseria pentru care s-a pregãtit. În calitate de tehnician, tu ar tre-
Istoria Parfumului (1) Motto: „Un parfum este cel mai elegant accesoriu“. COCO CHANEL Parfumul este vechi de mii de ani. Termenul a fost preluat din limba latinã, unde „per“ înseamnã „prin“, iar „fumus“ se traduce prin „fum“. Prin urmare, „parfum“ înseamnã „prin fum“, deoarece una dintre cele mai vechi utilizãri ale sale a fost arderea de tãmîie ºi ierburi aromate, care degajau un miros plãcut ºi care erau folosite, în principal, în timpul ritualurilor religioase. Egiptenii au fost primii care
bui, meºtere Iordache, sã te ocupi de planºete, de ºurubele, de piliturã de fier – ce te bagi în politicã, ce pregãtire ai, ce ºtii tu de istoria acestei þãri sau de diplomaþia lumii, cum îþi permiþi sã emiþi judecãþi în Parlament în presã ºi la televiziune, cînd tu nu poþi sã numeri nici pînã la 10, întrucît atunci cînd cãdeai cu gaitoracele în sus pe ring auzeai ca prin vis cum arbitrul îºi oprea numãrãtoarea la 9?! Te-ai obrãznicit rãu, tinere huligan, ºi aºa o sã mãturãm ograda þãrii cu tine ºi cu toate leprele care tulburã poporul ãsta, aºa curãþenie o sã facem în curînd, cu toatã protecþia ta maghiaro-iugoslavã, ºi cu tot feseneul vostru pe care îl folosiþi ca manta de vreme rea! În iluzia lui bolnavã, acest Iordache ºi-a permis sã vorbeascã ºi la Alba Iulia, de 1 Decembrie, dar la ce mod, vã amintiþi? (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text apãrut în revista „România Mare“, nr. din 8 martie 1991)
au inclus parfumul în cultura lor, urmaþi fiind de vechii chinezi ºi apoi de: hinduºi, israeliþi, cartaginezi, arabi, greci ºi romani. Sticla de parfum a fost folositã, pentru prima oarã, tot de cãtre egipteni, informaþii în acest sens datînd din anul 100 î.Chr. Parfumurile au fascinat dintotdeauna, fiind considerate nu doar un lux necesar, ci ºi un simbol al civilizaþiei, o artã ai cãrei maeºtri erau respectaþi ºi aproape temuþi, fiind vãzuþi în Antichitate ca deþinãtori ai tainelor zeilor, iar, mai apoi, în Evul Mediu, devenind nu doar parfumieri, ci ºi alchimiºti ºi magi. Epoca modernã ºi contemporanã îi transformã pe parfumieri în specialiºti foarte
Întoarcerea din larg Eternã e democraþia mãrii mistuitor e dorul la catarg pavilionul inimii se-aprinde pe fiecare vas întors din larg Pãmînturi vechi, cîndva înfometate pustietãþi secate-n rãdãcini regat bolnav de secetã ºi calcar hieroglifa scrisã cu ciulini Exil trãit cu spaimã de Ovidiu de viscole ºi arºiþi troienit þãrînã spulberatã de migraþii ºi de rãzboaie fãrã de sfîrºit Tãrîm muncit cu sînge ºi sudoare de neamul nostru veºnic încercat împodobit cu castre ºi basilici ca un muzeu în ceaþã scufundat Pont Euxin, mult iubitor de oaspeþi plãmîn al þãrii spre întinse mãri unit de toþi pãstorii transhumanþei români sosiþi din cele patru zãri Aici e neschimbatã numai marea cãci numai marea n-are început tãrîmul sfînt al patriei mã cheamã eu pun genunchiul jos ºi îl sãrut... CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „101 Poezii * 101 Bijuterii“)
cãutaþi ºi „vînaþi“ de marile case producãtoare, un adevãrat profesionist fiind foarte greu de pregãtit ºi de pãstrat într-o lume în care concurenþa este deosebit de puternicã. Fascinantã istorie a parfumurilor începe, potrivit cercetãtorilor, încã din preistorie. S-au gãsit destule dovezi care susþin aceastã teorie, de la urme de uleiuri aromatice la vase care conþineau esenþe extrase din plante ºi flori, aºa cã se poate spune cã istoria parfumurilor este la fel de veche precum cea a umanitãþii. (continuare în pag. a 12-a) MARINA OROS, STELIAN TÃNASE, ArtLine.ro
NR. 1344 z ANUL XXVII z VINERI 27 MAI 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI