Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Stimaþi compatrioþi, deviza Partidului România Mare în tot acest an electoral este urmãtoarea:
„Aþi votat destul cu hoþii – Votaþi ºi cu patrioþii!“ ªi mai avem un slogan: „Noi n-am fost la guvernare – Votaþi România Mare!“
Pentru împrospãtarea memoriei
28 februarie 1785 – 28 februarie 1991
RÃSTIGNIREA LUI HOREA (2) O înlãnþuire captivantã a episoadelor, tablouri ale incendiilor ºi rãfuielilor tipice oricãrei ridicãri þãrãneºti din lume, redate în culori vii, presãrate pe alocuri cu o anecdoticã tristã, rãzbate apoi o uºoarã undã de compasiune a savantului, care ºtie dinainte deznodãmîntul, faþã de aceºti dezmoºteniþi sublimi în naivitatea cu care se credeau apãraþi de imperiali. În credinþa lui nestrãmutatã faþã de frumuseþea naraþiunii istorice (în care aveau sã exceleze ulterior un Iorga, un Pârvan), cronicarul reproduce jurãmîntul prestat de românii rãsculaþi la 1765 ºi, deºi el nu are o legãturã directã cu evenimentele propriu-zise din 1784, consider cã este grãitor pentru starea de spirit din Ardealul acelui veac ºi, cu siguranþã, a fost cunoscut ºi de Horea. Textul, tradus din latina oficialã (manuscrisul se aflã la Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia) este de o frumuseþe remarcabilã, înmãnunchind parcã ceva din credinþele primitive în apocalipsã, într-un limbaj arhaic, care te duce cu gîndul la manuscrisele mãhãcene sau la Palia de la
Orãºtie: „Noi, sub cerul senin, unde ca în tot locul domneºte puterea lui Dumnezeu, în tunete, în fulgere, în ploaie, în nea ºi în grindinã, jurãm pe Dumnezeu cel în trei feþe, prea sfînt, prea drept ºi atotputernic, pe Tatãl, Fiul ºi pe Spiritul sfînt, pe Sfînta Treime, una ºi nedespãrþitã, pe Maica lui Isus Christos, pe toþi sfinþii ºi pe toatã ceata sfîntã cereascã, jurãm cã pînã va mai fi în noi o picãturã de sînge, noi nu ne vom abate prin nici o rugãciune, prin nici un sfat sau ameninþare de la cele ce am hotãrît, nici nu vom trãda pe vreunul din rãsculaþi ºi nici nu vom suferi sã se facã cea mai micã vãtãmare vreunuia dintre noi, ci vom privi cu ochi nepãsãtori ºi mai bine vom muri ºi pieri cu toþii împreunã ca adevãraþi cruciaþi“. (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 1 martie 1991; articolul a fost publicat în volumul „Mîndria de a fi român”, apãrut în 1986)
„Pe aripile vîntului“ – povestea unui film legendar
mai mare înscenare cinematograficã vãzutã pînã azi ºi cel mai ambiþios film de acþiune din istoria spectaculoasa a Hollywoodului“. A primit zece premii Oscar, un record deþinut timp de douazeci de ani, Ben-Hur doborîndu-l în 1960. În lista Institutului American de Film (AFI) „100 de ani... 100 de filme“ (1998), „Pe aripile vîntului“ a ocupat locul 4 cu toate cã în aceastã listã aniversarã, a coborît douã locuri. În iunie 2008, AFI a publicat lista „10 top 10“ - o lista a celor mai bune zece filme din diverse genuri. „Pe aripile vîntului“ a fost clasat al patrulea în categoria Epopei. Dacã inflaþia ar fi ajustatã, acesta este filmul cu cele mai mari încasãri ale tuturor timpurilor, suma ajungînd la 1.430.476.000 dolari. Fãrã ajustarea inflaþiei, „Pe aripile vîntului“ este al 103-lea cel mai de succes film, cu încasãri de 198.676.459 dolari. (continuare în pag. a 12-a) CARLA GÎLCÃ, ART AND CULTURE, FILM REPORTER.RO
„Pe aripile vîntului“ (Gone With the Wind) este unul dintre cele mai vizionate filme din istoria cinematografiei mondiale, decenii la rînd bucurînd milioane de cinefili. Este, de asemenea, producþia de film care, zeci de ani, a deþinut supremaþia reþetei de casã, realizînd cele mai mari încasãri. Filmul, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell, prin tehnica cinematografica folositã devine primul film color de asemenea proporþii, realizat prin folosirea procedeului Technicolor. Filmãrile au durat 140 de zile. Premiera a avut loc la 15 decembrie 1939. „New York Herald Tribune“ scria, la vremea apariþiei filmului, cã este „un spectacol cinematografic monumental“, iar „New York Times“ cã este „cea
Laudã vouã, zori de zi bogate Laudã vouã, zori de zi bogate e luna mai ºi raiul s-a deschis risipã verde, opium ºi granate pirogravuri de fosfor în cais E Anul Nou acum la pubertate îl prãznuieºte firea-n legea ei orgiile-s în toi, iar peste toate ard sfeºnicele mov de stînjenei Iar primãvara-n lume se aude lingîndu-ºi puii ca o vulpe-n fîn cu bale de argint ºi ierburi crude ªi-n starea asta de extaz pãgîn þîºnesc fecunde ploi din paparude iar eu îngenunchez, ºi-aºa rãmîn. CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „101 poezii • 101 bijuterii“)
ANUNÞ IMPORTANT Mulþumim tuturor celor care au rãspuns chemãrii noastre de a salva cãþeluºii din padocul situat în Pantelimon. Cu toate acestea, mai avem încã 17 suflete nevinovate care vã aºteaptã sã le adoptaþi. Timpul pe care îl mai avem la dispoziþie se apropie de sfîrºit, de aceea vã rugãm, încã o datã, sã ne ajutaþi. Numãrul de telefon la care puteþi sã ne contactaþi este 0723.368.957, dl. Daniel Mardan.
NR. 1342 z ANUL XXVII z VINERI 13 MAI 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI