Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Pentru împrospãtarea memoriei
28 februarie 1785 – 28 februarie 1991
RÃSTIGNIREA LUI HOREA (1)
Pavanã pentru copilul care am fost
Eu m-am nãscut spre iarnã, sub semnul de centaur tãind în douã veacul ca burþile la peºti o exilatã greacã, cu fibule de aur m-a botezat în ape ºi datini creºtineºti N-am sã evoc, fireºte, povestea mea întreagã doar zeii primei vîrste aº vrea sã îi dezgrop aveam o stea firavã ºi-atîta de pribeagã încît nu e trecutã în nici un horoscop În mare, însã, viaþa era atît de plinã avea un gust aparte, de fragi alcoolizaþi în mahalaua aia de sticlã levantinã pod de calici, ºi cîrciumi, ºi armãsari furaþi Îmi amintesc ciºmeaua din colþ, o brutãrie apoi un templu verde, împovãrat de nuci întîiul loc de joacã s-a nimerit sã-mi fie un cimitir cu guºteri ºi melci prelinºi pe cruci Acolo eu vãzut-am misterele primare pe care universul ni le aduce-n dar zãpada carnivorã, exploziile-n soare ºi ochii exoftalmici ai ploii pe trotuar Întîii ani de viaþã au fost o dulce boalã pulsa o frenezie în toþi, dupã rãzboi þineam Crãciun ºi Paºte, o stea patriarhalã încã lucea pe boltã, printre creneluri noi Aºa treceai de falnic, oh, început de viaþã leviathan domestic, cu trupul meu în ºa în ce muzeu te afli, în ce halou de ceaþã de ce te-ascunzi de mine, copilãria mea? CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „Carte româneascã de învãþãturã“)
Am comemorat la 28 februarie 1985 douã veacuri de la martiriul lui Horea. Este un jubileu tragic, care ne face sã ne gîndim la destinul acestui popor ce a plãtit cu sînge toate visãrile sale. De-a lungul timpului au apãrut numeroase lucrãri despre miºcarea româneascã din 1784 ºi despre conducãtorul ei, atît în þarã, cît ºi în strãinãtate. Alãturi de ªtefan cel Mare ºi Mihai Viteazul, eroul din Albac este, poate, cel mai cunoscut personaj al Evului Mediu românesc, încã din timpul vieþii numele sãu fiind de notorietate în cancelariile Europei ºi chiar în America de Nord, în presa ºi conºtiinþa lumii. Din multitudinea de lucrãri consacrate acestei legendare figuri, ca ºi miºcãrii pe care a condus-o, o aleg pe aceea pe care, personal, o consider cea mai împlinitã: „Revoluþiunea lui Horea în Transilvania ºi Ungaria 1784-1785” scrisã pe baza documentelor oficiale de Nic. Densuºianu. Apãrutã la tipografia bucureºteanã „Românul” a lui Carol Göbl, în anul 1884, lucrarea a fost unul dintre cele mai vibrante omagii pe care generaþia sfîrºitului de Secol XIX le-a adus la centenarul rãscoalei. Era vremea în care George Bariþiu mobiliza conºtiinþele epocii, în „Observatoriul” din Sibiu, astfel: „Noi, românii, sã nu uitãm cã
avem sã sãrbãtorim primul centenar al lui Horea ºi un alt prim centenar nu-l vom avea nicicînd, iar pînã la alt veac vor trece de-a rîndul douã, poate ºi trei generaþii. ªi ce vor zice acele generaþii la cazul cînd noi nu vom serba centenarul? Alta nimic, decît cã n-am existat, n-am ºtiut sã trãim prin necazurile noastre ca un popor demn...”. Imbold care a prins de minune ºi în celelalte provincii istorice româneºti, centenarul Horea prilejuind numeroase afirmãri ale voinþei de unitate naþionalã, de sfãrîmare a acelor hotare ale ruºinii care izolau Transilvania de matca sa organicã. Încercãri de sintezã a evenimentelor s-au mai fãcut ºi pînã atunci, ºi nu numai de o strãinãtate care privea rãscoala românã uneori ca pe o curiozitate sau subiect de senzaþie, ci ºi de cãtre tînãra ºtiinþã istoricã autohtonã. Cea mai interesantã aparþinea mitropolitului Alexandru Sterca-ªuluþiu ºi purta titlul „Istoria Horii”; din pãcate, timp de decenii, ea a rãmas numai în manuscris. (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 1 martie 1991; articolul a fost publicat în volumul „Mîndria de a fi român”, apãrut în 1986)
A nu se citi noaptea!
Dezvãluiri din lumea supranaturalului (1) Voodoo ºi morþii vii Zombie se numãrã printre cei mai cunoscuþi ºi cei mai exploataþi monºtri de film de la Hollywood. În filme, ei se hrãnesc cu carne ºi creiere umane, sub pretextul cã acesta este singurul lucru care le diminueazã durerea de a fi mort, iar toþi cei care au fost muºcaþi sau zgîriaþi de un zombie ajung sã se transforme, la rîndul lor, întrun zombie. În Haiti, zombie reprezintã o realitate cotidianã, dar aceºti zombie reali diferã foarte mult de reprezentarea lor cinematograficã. Haiti a fost prima republicã a negrilor ºi este cunoscutã prin sãrãcie, voodoo ºi zombie. Aflatã în Caraibe ºi avînd capitala la Port-au-Prince, Haiti rãmîne o zonã împînzitã de gãºti ºi corupþie, unde nopþile sînt adesea tulburate de furtuni cu fulgere ºi focuri de armã. Din cauza condiþiilor dure de trai, speranþa medie de viaþã în acest loc este de doar 43 de ani. Viaþa merge
ANUNÞ IMPORTANT Mulþumim tuturor celor care au rãspuns chemãrii noastre de a salva cãþeluºii din padocul situat în Pantelimon. Cu toate acestea, mai avem încã 17 suflete
mai departe ºi afacerile nu se opresc, dar, în fiecare dimineaþã, drumurile trebuie curãþate dupã înfruntãrile petrecute pe durata nopþii. În anul 1492, spaniolii au venit în Haiti, unde au gãsit populaþia bãºtinaºã, pe care au exterminat-o într-un interval de mai puþin de 10 ani. Þinînd cont cã revoluþia industrialã încã nu avusese loc, în acea perioadã sclavii erau foarte importanþi pentru economia mondialã. Astfel, în jurul anului 1503, Bartholomeo de Las Casas, un preot catolic, a venit cu ideea de a aduce sclavi din Africa, justificînd cã aceºtia trãiau în condiþii similare ºi erau bine construiþi fizic. Apoi, francezii au urmat modelul spaniolilor ºi au adus ºi ei sclavi africani în Haiti, pentru a fi puºi la muncã. Prin anul 1801 au început revolte, ºi Jean Jacques Dessalines a condus armata populaþiei indigene în lupta pentru obþinerea independenþei. (continuare în pag. a 12-a) YAMI KAMUI-KRUEGER
nevinovate care vã aºteaptã sã le adoptaþi. Timpul pe care îl mai avem la dispoziþie se apropie de sfîrºit, de aceea vã rugãm, încã o datã, sã ne ajutaþi. Numãrul de telefon la care puteþi sã ne contactaþi este 0723.368.957, dl. Daniel Mardan.
NR. 1341 z ANUL XXVII z VINERI 6 MAI 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI