Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
ZEFLEMEAUA Motto: „Românii e deºtepþi!“. (CAMIL PETRESCU)
Noi am fãcut miºto subþire ªi de marxism, ºi de fascism.
Iar la acest popor, sudalma E o religie de stat.
Cînd va veni sfîrºitul lumii Românii nu vor fi atenþi Isus a spus: „Talita kumi“ Dar nu pentru inconºtienþi.
Ce Decebal ºi Burebista? Ce patriotul cãrturar? Trãiascã Miþa Biciclista ªi berea rece la pahar!
La treburile serioase, Noi nu ne concentrãm destul. Avem o somnolenþã-n oase ªi-o zeflemea de prost fudul.
Iar Ziua Domnului, ca hoþul În miez de noapte va sosi Femeia va dormi, iar soþul Reviste porno va citi.
Miticã veºnic sã trãiascã ªi noi pe lîngã el, noroc! Filozofia chelnãreascã E tot pe loc, pe loc, pe loc!
Ceac-pac! Dar la reluãri de faze, Parcã ne mai trezim puþin. N-avem profil de kamikaze, Tiparul nostru-i byzantin.
Întreaga drojdie se scurse Din mahalale de Fanar ªi-n loc sã fim un roib de curse Noi am ajuns din cal – mãgar.
Apocalipsa furtunoasã Îi sperie pe pãmînteni… Pe noi nu ne-o gãsi acasã – Vom fi la meci, sau la pomeni.
Pe primul loc e-njurãtura, Ea pentru toate e un leac Simþi cum îþi umple toatã gura O moºtenim din veac în veac.
Aceasta, poate, ne e soarta, S-o tragem ºi pe asta-n piepþi. N-aveþi decît sã-nchideþi poarta Dacã tot face ea pe moarta… Hai, cã românii e deºtepþi!
N-avem conºtiinþa tragediei ªi totul luãm „à la légère“ Noi, campionii bãºcãliei Am compromis orice mister.
Români de geniu
Emil Cioran – viaþa nevãzutã a filozofului îndrãgostit de România (1) Autorul „silogismelor amãrãciunii", de la a cãrui naºtere s-au împlinit 115 ani, a suferit toatã viaþa de scepticism, pendulînd între singurãtate ºi teama de neant. „Moartea e de faþã. De nu m-ar fi urmãrit acel «în curînd fatal», nimic n-aº fi adãugat înregistrãrilor simþurilor. Toate le-aº fi lãsat pe seama bãtrîneþii“, spunea Emil Cioran. La Rãºinari, unde Emil Cioran s-a nãscut la 8 aprilie 1911, scriitorul a petrecut pînã în 1924 (cînd s-a mutat cu toatã familia la Sibiu) o perioadã edenicã a traiului sãnãtos, în aer curat, ºi a jocului în jurul Coastei Boacii. Dealul din marginea de sat de un pitoresc aparte era rememorat cu nostalgie mai tîrziu, într-o scrisoare adresatã lui Constantin Noica: „A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?“. De altfel, în 1990, Cioran însuºi îi dezvãluie lui Gabriel Liiceanu, într-un interviu, cã „peisajul e o chestie capitalã. Cînd ai apucat sã trãieºti la munte, tot restul pare de o mediocritate fãrã pereche. Pentru cã acolo este o poezie primitivã. Trebuie sã mãrturisesc cã, pentru mine, a fost capitalã“.
„Deplin corespunzãtor“ la purtare moralã Cioran desluºeºte primele taine ale învãþãturii la ºcoala generalã din satul natal, aceeaºi unde avea sã înveþe ºi Octavian Goga. Banca în care a stat ocupã astãzi un loc de onoare în ºcoalã, iar un catalog, pãstrat în original, vorbeºte despre activitatea ºcolarã a elevului Emil Cioran. La sfîrºitul clasei a II-a, acesta a fost „deplin corespunzãtor“ la purtare moralã, „foarte diligent“, la diligenþã ºi „distins“, la restul materiilor. (continuare în pag. a 12-a) RAMONA GÃINÃ
Avem o scuzã de faþadã: „Lasã, cã merge ºi aºa!“ Trãdãm la primul colþ de stradã ªi-apoi încãlecãm pe-o ºa. Senzaþia e de plutire, De infinit paraºutism
Noi „facem“ ºi „bãgãm“ de-a valma, Noi suduim neîncetat,
CORNELIU VADIM TUDOR 12 septembrie 2014
Pentru împrospãtarea memoriei 23 IANUARIE 1821 – PROCLAMAÞIA DE LA PADEª
POPORUL ROMÂN SÃRBÃTOREªTE 170 DE ANI DE LA REVOLUÞIA CONDUSÃ DE TUDOR VLADIMIRESCU (1) „TUDOR A FOST O PERSONIFICARE A DEªTEPTÃRII NAÞIONALE” — scria Nicolae Bãlcescu. Nãscut, dupã toate probabilitãþile, în luna iunie a anului 1780, în satul gorjan Vladimiri, într-o familie de þãrani liberi, Tudor a fost înzestrat de la naturã cu o exemplarã agerime a minþii ºi cu remarcabile trãsãturi de caracter. La o vîrstã încã tînãrã, dupã ce practicã mai multe meserii, avînd ºi îndeletnicirea de a vinde vite, seu ºi peºte, dupã ce peregrineazã prin þarã ºi peste hotare, el ajunge vãtaf al plaiului Cloºanilor, în 1806, ºi se afirmã ca o cãpetenie de mare valoare a oastei de panduri olteni — formã tradiþionalã de apãrare popularã. Avea, aºadar, o situaþie materialã bunã, chiar foarte bunã, de vreme ce ºi-a putut
permite, în buna tradiþie a domnilor ºi boierilor pãmînteni, sã întemeieze o bisericã în satul Prejna, unde s-a ºi pãstrat un frumos tablou votiv cu chipul sãu. Consacrîndu-se carierei militare, s-a remarcat în rãzboiul ruso-turc ºi a fost decorat cu ordinul „Sfîntului Vladimir”. Avea, deci, toate ºansele sã ocupe poziþii sociale ºi militare din ce în ce mai bune, poate chiar un loc în divan. (continuare în pag a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 18 ianuarie 1991; versurile au apãrut în volumul „Poezii”, 1977; articolul a mai fost publicat ºi în revista „Sãptãmîna”, 1980, ºi în volumul „Idealuri”, 1983)
ANUNÞ IMPORTANT În urma problemelor pe care familia Vadim Tudor le are cu domnul Nicolae Sterea, proprietarul padocului în care trãiesc cãþeluºii salvaþi de dl. Corneliu Vadim Tudor, posibilitatea ca aceste suflete nevinovate sã ajungã în stradã este din ce în ce mai mare. Termenul limitã pe care familia îl are pentru a evacua adãpostul expirã în cîteva zile, iar situaþia este una disperatã.
De aceea, rugãmintea pe care o avem este sã fim ajutaþi sã-i plasãm în familii iubitoare. Fiecare dintre aceºti cãþei va avea la gît un medalion pe care va fi scris: „Stãpînul meu a fost Vadim“. În speranþa cã mesajul va ajunge la sufletele dvs., vã aºteptãm sã ne contactaþi la numãrul de mobil: 0723.368.957, dl. Daniel Mardan. Vã mulþumim anticipat.
NR. 1339 z ANUL XXVII z VINERI 22 APRILIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI