Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Iluzie
nu te-am putut salva tocmai pe tineºi n-am avut puterea sã te-ajut
„Zeii îi înalþã pe muritori numai ca sã-ºi batã joc de ei ºi sã îi trînteascã mai de sus“ (Zicere veche)
Trãiam într-o iluzie regeascã cum numai zeii ºtiu sã amãgeascã un om de rînd, c-ar fi egalul lor
Eu, care-am împãrþit atîta bine la cei bolnavi, ºi goi, ºi fãrã scut la nevoiaºi ce se-nchinau la mine pe care-n viaþa mea nu i-am vãzut
ªi mult mi-a trebuit sã bag de seamã cã forþa mea stãtea în tine, mamã iar fãrã ea sînt trist, ºi muritor.
Eu, ce-am scãpat biserici din ruine ºi cu atîtea hoarde m-am bãtut –
CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „Carte româneascã de învãþãturã“)
Pentru împrospãtarea memoriei
MAREA NÃPÎRLIRE (2)
Edgar Cayce, minunatul visãtor (1) „Spiritul este viaþa, mintea este constructorul ºi fizicul este rezultatul. Realizeazã cã tu eºti, în primul rînd, un suflet“. EDGAR CAYCE Edgar Cayce s-a nãscut în Beverly, Kentucky, pe 18 martie 1878, într-o micã fermã. Pãrinþii sãi, Leslie ºi Carrie Cayce, au descoperit, de timpuriu, în fiul lor primele semne ale uimitoarei sale capacitãþi. Mulþi copii au prieteni de joacã imaginari, însã prietenii lui Edgar erau foarte speciali. Aceºtia au nume ºi prenume, au istorii personale, provin din locuri exotice, precum Egipt, Alexandria, locuri pe care un copil de 3 sau 4 ani, crescut la þarã, n-avea de unde sã le ºtie. Existã o poveste minunatã în jurnalul lui Leslie, despre o dupã-amiazã în care tatãl era hotãrît sã-ºi aducã cu picioarele pe pãmînt fiul cel ciudat. El intenþiona sã-l convingã cã aceºti prieteni de joacã sînt imaginari, ºi cã era cazul sã se controleze. Leslie ºi-a dus fiul în spatele magazinului unde lucra, l-a pus sã se aºeze pe un butuc ºi i-a spus: „Ascultã, Edgar, existã lucruri adevãrate ºi lucruri neadevãrate ºi ceea ce faci tu devine foarte supãrãtor pentru mama ta, pentru mine ºi pentru clienþii care intrã în magazinul meu“. În timpul acestei morale, Edgar izbucneºte în rîs ºi cade isterizat de pe butuc. Este evident cã, pe cînd tatãl vorbea, prietenii sãi „imaginari” s-au înºirat în spatele lui Leslie, mimînd ceea ce fãcea acesta. Era foarte amuzant, pentru cã aceste personaje erau atît de veridice pentru Edgar, încît el trãia la fel de intens atît în lumea lor, cît ºi în cea realã . Cînd avea 4 ani, bunicul lui, care-l iubea foarte mult, s-a înecat. Edgar nu l-a plîns, cum am putea crede, pentru cã ºtia cã bunicul lui trãia încã. (continuare în pag. a 12-a) ANGELINSPIR
Vom merge mai departe ºi vom spune ºi de unde pleacã toatã aceastã urã externã (cu reflexele interne de servilism) faþã de aceºti 40 de ani: este vorba despre generaþia de bãtrîni americani de pe timpul lui Harry Trumann, adicã al rãzboiului rece. Ei au rãmas cu un fix: cînd aud de comunism parcã vãd aievea afiºe cu Stalin, sau Tito, agitînd barda însîngeratã; cînd vorbesc despre România, sau alte þãri estice (în afarã de Ungaria, cum sã nu) parcã aud ºuierînd iar gloanþele de hîrtie ale împroºcãrilor din anii ’50, ºi-au creat reflexe condiþionate ºi nu mai poþi sã îi scoþi din ale lor. Zadarnic încerci sã le explici cã mai ales în ultimii 25 de ani, la noi nici n-a fost vorba de un comunism în adevãratul înþeles al cuvîntului ºi cu atît mai puþin de bolºevism, care fusese eradicat, zadarnic încerci sã arãþi cã în condiþiile pedepselor repetate pe care ni le-a tot aplicat Apusul dupã 1945, am încercat ºi noi sã ne descurcãm cum am putut, fãcîndu-ne frate cu dracul sovietic, de formã, pentru a supravieþui ºi a ieºi la liman - nu ºi nu, bãtrînii acþionari ai rãzboiului rece vor sã radã totul din temelii ºi sã punã sare ca pe ruinele Cartaginei, ca sã nu mai creascã nimic. Este vorba aici, dupã cum se vede, de rãzbunarea unei tinereþi înflãcãrate, dintr-o vreme cînd peste Ocean comunismul era sinonim cu soþii Rosenberg, care au vîndut bomba atomicã ruºilor. Aceºti foarte agitaþi bãtrîni din care unii au funcþii politice, iar alþii sînt pãrtaºi ai marii finanþe,
habar n-au de realitãþile româneºti ºi nici mãcar nu au rãbdarea de a pleca urechea nu numai la opoziþia noastrã gãlãgioasã ºi avidã de cãpãtuialã, dar ºi la ceea ce vorbeºte poporul. Iar acest popor vrea liniºte, dupã atîtea ºi atîtea necazuri ºi zguduiri vrea o evoluþie normalã, de tranziþie, fãrã rupturi musculare, fãrã ºocuri de rebeliune. Poporul e matur ºi are o putere de regenerare uriaºã, aºa cã nu se va lãsa intimidat nici de lichelele din interior, nici de ºantajul practicat din exterior, de cãtre niºte persoane ºi organisme care ar trebui sã priceapã cã împotriva voinþei unei þãri nu se poate face nimic. Absolut nimic. Dar, sã revenim la subiectul nostru de azi: procesul nãpîrlirii. Vãzînd cã aºa e moda, vãzînd cã diapazonul din strãinãtate ºi, mai ales, de peste Ocean, sunã în dunga anticomunismului furibund, foºtii noºtri ideologi comuniºti se tãvãlesc în delir ºi îºi construiesc o nouã biografie. Pentru a fi iertaþi de pãcate, pentru a prinde ºi ei o strapontinã la ospãþul noii democraþii. ªi cu cît au avut mai multe bube în cap, cu atît sînt mai violenþi, se agaþã de microfoanele mitingurilor, rup peniþele pe hîrtie într-o goanã contra-cronometru, ce s-o mai lungim, oferã un jalnic spectacol acestui popor. Le vom face un pustiu de bine acestor indivizi care ilustreazã de minune epidemia de leprã ce a invadat cultura românã. (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 28 decembrie 1990)
ANUNÞ IMPORTANT În urma problemelor pe care familia Vadim Tudor le are cu domnul Nicolae Sterea, proprietarul padocului în care trãiesc cãþeluºii salvaþi de dl. Corneliu Vadim Tudor, posibilitatea ca aceste suflete nevinovate sã ajungã în stradã este din ce în ce mai mare. Termenul limitã pe care familia îl are pentru a evacua adãpostul expirã în cîteva zile, iar situaþia este
una disperatã. De aceea, rugãmintea pe care o avem este sã fim ajutaþi sã-i plasãm în familii iubitoare. Fiecare dintre aceºti cãþei va avea la gît un medalion pe care va fi scris: „Stãpînul meu a fost Vadim“. În speranþa cã mesajul va ajunge la sufletele dvs., vã aºteptãm sã ne contactaþi la numãrul de mobil: 0723.368.957, dl. Daniel Mardan. Vã mulþumim anticipat.
NR. 1337 z ANUL XXVII z VINERI 8 APRILIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI