Page 1

Henri Paul Ambasadorul Franţei P2

Să călătoreşti senin, te gândeşti la Coculine Celebre monumente arhitecturale, Paris, Valea Loirei… Franţa te ispiteşte întotdeauna să o vizitezi. P7

Bucătăria franceză Sofisticată şi… tradiţională P4

JOI, 14 IULIE 2011

Franţa Prima Declaraţie a drepturilor omului şi cetăţeanului s-a semnat în Franţa, aici s-au rostit cuvintele libertate, egalitate, fraternitate, aici este Parisul, de aici a venit şampania şi croissantul.


2 interviu

joi - 14 iulie 2011

14 IULIE: vive la France! Interviu cu Excelenţa sa, Henri Paul, Ambasadorul Franţei în România

Caracterizaţi prin spirit de iniţiativă, francezii doresc impunerea calităţii franţuzeşti. Investiţii deosebite se fac în tehnologii şi proiecte de viitor precum şi în soluţii care asigură economia de energie.

Henri Paul Ambasadorul Franţei în România Deşi Franţa este recunoscută ca fiind dificil de guvernat şi de reformat, în prezent este o ţară în mişcare, o ţară în care se face o reformă profundă.”

M

embră fondatoare a UE, a zonei euro și a spaţiului Shengen, unul dintre cei cinci membrii ai Consiliului de Securitate al ONU, Franţa se află în plin proces de reformă și ameliorare a imaginii iar viitorul se prezintă cu optimism. Companiile franceze se plasează în prim planul mondial în ceea ce privește domeniul antreprenoriatului și al luxului. Care sunt punctele forte ale economiei Franţei în acest moment? Numeroase companii franceze sunt lideri mondiali în domeniul lor de activitate iar mărcile se bucură de un imens renume și tradiţie. Putem să ne amintim că, în ceea ce privește tehnologiile înalte, Minitel a fost un precursor al internetului de astăzi încă din anii ’70. Ca domenii se pot aminti automatizări, transporturi, distribuţia de apă, industria de automobile, sisteme electrice, sectorul hotelier, materiale și antreprenoriat în construcţii. Companiile de lux reprezintă deasemenea un sector de mare tradiţie în Franţa, care și aici își păstrează poziţia fruntașă. Majoritatea dintre firmele amintite desfășoară activităţi și în România, unele dintre ele chiar dinainte de 1990. În domeniul luxului, Louis Vuitton este dejà pe piaţă și probabil în viitor va veni și Dior. Important este că se fac eforturi pentru a impune calitatea franţuzească precum și investiţii în puncte cheie (cum sunt tehnologiile care economisesc energia) și în tehnologiile viitorului. Sunt dejà cunoscute realizările Renault pentru automobilul electric, Saint Gobain pentru materiale noi care aduc economie de energie, Lafarge pentru proiecte de viitor. Cooperarea economică dintre Franţa și România are antecedente extrem de favorabile, tehnologiile Renault precum și cele de software fiind la baza

dezvoltării industriei de automobile și de calculatoare în ţara noastră în anii ’60 și ’70. Cum se manifestă în prezent cooperarea dintre cele două ţări? Cum se simt etnicii francezi în România? Apropierea dintre cele două ţări este evidentă, aceasta manifestându-se nu numai pe plan economic, ci și politic, cultural. Multe companii franceze își desfășoară aici activitatea iar francezii se simt foarte bine, mai cu seamă că România este o ţară francofonă, mulţi români vorbesc franceza. Eu cred că România are în francofonie un atu puternic, pe care nici o altă ţară din regiune nu îl are și pe care ar trebui să insiste. Pe plan economic cred că ar fi benefic pentru ambele ţări dacă am derula împreună proiecte mai mari, de mare amploare. Dar pe plan cultural? Desigur Institutul Cultural Francez are o activitate extrem de bogată, foarte apreciate fiind serile de cinema experimental, cele din weekend (turul Franţei), precum și atelierele de vacanţă - în luna aceasta cu iniţiere în arta fotografică. Festivalul Pasarela a fost gândit în ideea realizării unui dialog al creativităţii între francezi și români, expoziţia de tapiserie și opere de artă de la Muzeul Naţional de Artă fiind un exemplu elocvent în acest sens. Deasemenea avem o politică lingvistică, liceul francez fiind unul cu mare tradiţie în București. Știţi care au fost rezultatele la bacalaureat anul acesta. Ei bine, la liceul Anne de Noailles, procentul de reușiţi a fost de sută la sută, un rezultat care îl plasează pe primul loc în ţară. Trebuie acum să fac și un anunţ important: în 2013 vom avea un nou liceu francez în România, cu 1000 de elevi, jumătate urmând să fie români. Ce aduce nou în acest an sărbătorirea lui 14 Iulie? Anul acesta vom pune accent pe copii, și anume pe cei abandonaţi. Desigur va fi serbarea de la Ambasadă, parada tradiţională, precum și spectacole de circ.


obiceiuri și tradiţii 3

joi - 14 iulie 2011

Bine de știut

Eticheta parizienilor

Fie ca ești în magazin, restaurant, cafenea sau doar pe stradă, zâmbește cât se poate de șarmant și nu uita să folosești cuvintele magice: “bonjour”, “s’il vous plaît” și “merçi”. Câteva cuvinte în franceză pot face minuni, chiar dacă nu vorbești fluent limba. Efortul va fi apreciat. Și, cine știe, vei constata și cât de joviali pot fi locuitorii Parisului.

O încântare… culinară

Știaţi că… Parisul este al doilea oraș din lume, după Tokyo, în ceea ce privește numărul de restaurante premiate de Ghidul Michelin? Orice masă, indiferent că este una de familie sau una de business, este un eveniment special. De obicei, un meniu franţuzesc cuprinde: antreul, felul principal (sau „plat“), „plat de résistence“, salata, brânza cu vin, desertul, fructele (obligatoriu), cafeaua sau ceaiul (cu sau fără desert).

Mereu ai vrea să ştii mai multe Nenumărate legende și obiceiuri au fost transmise din generaţie în generaţie. În plus, fiecare regiune din Franţa este unică.

O

rașele, în Franţa, sunt de o mare diversitate, prin dimensiunea lor, prin activităţile și prin trecutul lor. Casa tipic franţuzească este greu de definit, fiindcă, de asemenea, diferă în funcţie de zonă și de buget, însă, cu siguranţă, întotdeauna va fi elegantă, chiar dacă e vorba de o căsuţă de provincie. Tradiţiile se găsesc pretutindeni, iar elementele de decor specifice sunt vizibile în orice colţ al casei. Parisul are reputaţia unuia dintre cele mai frumoase și mai romantice orașe din lume, plin de semnificaţii istorice, dar puternic ancorat în modernitate prin cul-

turiștii care sosesc din toată lumea și al căror număr depășește anual 45 de milioane. Dar, pentru a-i înţelege cu adevărat pe francezi, trebuie, desigur, să le vizitezi ţara, să guști din brânza și din vinul lor, să te plimbi pe domeniile regale ori să petreci pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri, să admiri Sena și pictorii care își dezvăluie talentul în celebrul Montmartre, să te bucuri de frumuseţea străduţelor din Province sau de luxul Coastei de Azur. Vechile castele cum ar fi cele de pe Valea Loarei fascinează, la rândul lor, turiștii prin arhitectură, mobilier și piesele de artă care au făcut mândria vremii,

Pentru a-i înţelege pe francezi, trebuie să le vizitezi ţara, să guşti din brânza şi din vinul lor, să te plimbi pe domeniile regale ori să petreci pe străzi, în muzee, în cafenele sau bistrouri. tură, artă, modă, gastronomie și design. Cunoscut ca fiind “Orașul luminilor” sau “Capitala modei”, Parisul este casa celor mai cunoscuţi creatori de modă și a celor mai renumite mărci de cosmetice. O mare parte a orașului face parte din patrimoniul UNESCO. Aici se găsesc unele dintre cele mai frecventate atracţii turistice din lume – Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru, Moulin Rouge, Lido etc – toate facând din Paris una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă pentru

dar și prin grădinile minunate, nemaiîntâlnite, cu tufe de trandafiri, lacuri și statui. În ceea ce-i privește pe francezi, fie că își petrec timpul liber îngrijindu-și grădina, fie într-un mare centru comercial, colindând buticurile, fie că petrec o duminică sportivă în familie, departe de zgomotul orașului, profită din plin de zilele libere, de vacanţe și de sărbători. Franţa oferă atât locuitorilor săi, cât și celor care vin să o viziteze, nenumărate posibilităţi de petrecere a timpului, dar și de business.


4 food

joi - 14 iulie 2011

Î

n Evul Mediu, au devenit celebre somptuoasele banchete care au ridicat gastronomia franceză la un nivel superior, mâncărurile fiind decorate şi asezonate în moduri cu totul inedite, în timp ce, odată cu Revoluţia franceză, obiceiurile s-au mai schimbat, ierburile aromatice fiind din ce în ce mai utilizate. În secolul XX, Auguste Escoffier, cunoscut drept “regele bucătarilor” şi “bucătarul regilor”, a creat numeroase reţete, preluate şi de alţi maeştri în domeniu, a dezvoltat conceptul de echipă, prin împărţirea sarcinilor, şi a creat o imagine de marcă a bucătarului – curat, meticulos, nu bea, nu fumează, nu ţipă. Graţie lui, bucătăria franceză a devenit faimoasă în întreaga lume. Astăzi, în Franţa, sunt practicate diferite stiluri gastronomice şi există nenumărate tradiţii regionale, aşa că este greu să vorbim despre bucătăria franceză ca despre un tot unitar. Cu toate acestea, ştim cu toţii că brânza şi vinul ocupă un loc de excepţie, fiind folosite peste tot ca ingrediente sau garnituri. Harta culinară a Franţei se poate împărţi în patru mari regiuni: nord-vestul, caracterizat prin influenţa semnificativă a litoralului, este renumit pentru platourile cu fructe de mare şi peşte; sud-vestul, cu regiunea Bordeaux, renumită pentru vinul său celebru; sud-estul, unde regiunea Province-Alpi-Coasta de Azur oferă cea mai mare producţie de citrice, legume şi ierburi fine, din Franţa; şi estul, recunoscut atât pentru vinuri, cât şi pentru celebrul muştar de Dijon. De remarcat că, în Franţa, numele multora dintre ingrediente conţin şi regiunea din care acestea provin. De altfel, ele au o importanţă deosebită: maeştri bucătari ştiu întotdeauna nu numai din ce regiune provine un ingredient, ci chiar şi din ce oraş.

Bucătăria franceză, sofisticată şi… tradiţională Recunoscută pentru rafinamentul său în întreaga lume, bucătăria franceză a evoluat de-a lungul secolelor, urmând schimbările sociale şi politice din ţară. Reţetele sunt, în general, clasice, bazate pe tradiţie, aşa că, de fiecare dată, recunoaştem aceeaşi măiestrie în pregătirea sosurilor şi aluaturilor. Plăcerea şi seriozitatea francezilor au făcut ca bucătăria lor să fie considerată o adevărată artă, iar în privinţa diversităţii, ea poate fi comparată doar cu bucătăria chinezească sau indiană. Cât priveşte obiceiurile din timpul mesei, acestea sunt aproape standardizate pe

întreg teritoriul ţării. Micul dejun se serveşte dimineaţa, foarte devreme, prânzul este respectat în jurul orei 12.30 inclusiv de către cei care sunt la lucru şi care au inclusă în program ora de masă, gustarea este servită la ora 16, iar cina între 19.30 şi 20, fiind momentul când întreaga familie se reuneşte. Punctualitatea este foarte importantă pentru francezi, indiferent de… vârstă.

Revenind în ţară, amintim faptul că şi la noi bucătăria franceză este bine reprezentată, în Bucureşti, spre exemplu, existând mai multe restaurante şi cofetării cu spe­ cific francez. Printre acestea, French Backery (str. Nicolae Galeriu nr.17), cafeneaua Les Bourgeois, La Mangerie (restaurant în Piaţa Charles de Gaulle), Balthazar (restaurant bar), Noblesse (str. Paris) sau Chocolat, cofetărie în zona Calea Victoriei.

Sfaturi culinare Multe dintre obiceiurile şi bunele maniere sunt probabil asemănătoare cu ale noastre. Există, însă, şi unele reguli specifice societăţii franceze pe care, mai ales dacă avem planificată o excursie în această ţară, este bine să le ştim. Respectul faţă de ceilalţi, discreţia şi punctualitatea sunt principalele cerinţe ale etichetei franceze. La acestea, putem adăuga faptul că, în timpul unei conversaţii, la masă, e bine să evităm subiecte precum religia, politica sau banii. În privinţa darurilor ce pot fi oferite gazdei, nu treceţi cu vederea faptul că vinul şi darurile culinare trebuie oferite doar prietenilor foarte apropiaţi şi membrilor familiei. Pentru ocazii oficiale, trimiteţi flori înainte sau după eveniment. Iar dacă ajungeţi în Franţa şi vă puteţi alege meniul, faceţi în aşa fel încât să gustaţi măcar o mică parte din cele peste… 500 de feluri de brânză din lapte de oaie, capră şi vacă, produse în cele 26 de regiuni franceze. Nu uitaţi nici de celebrele şi delicioasele croissante, ideale pentru micul dejun sau gustare. Şi, desigur, stropiţi fiecare masă cu un vin bun, franţuzesc, provenit din Alsacia, Bordeaux, Champagne sau Provence.


6 repere istorice

joi - 14 iulie 2011

Imperiu şi republică Numeroase momente încărcate de istorie şi pline de frumuseţe te îndeamnă să revezi Franţa ori de câte ori ai ocazia.

P

e teritoriul Franţei, există viaţă încă de acum 1.800.000 de ani. Galii, care au locuit aici în antichitate, aveau cultul forţelor naturii, iar zeii, numeroși, erau reprezentaţi sub formă de păsări sau animale: cocoș, porc mistreţ, cerb. În cinstea lor, erau practicate, uneori, sacrificiile umane, iar pe locul fostelor temple, au fost găsite ofrande: bijuterii, monede, arme, statui de lemn. În secolul I î.Hr., generalul roman Iulius Cezar cucerește Galia. Poporul galez adoptă stilul de viaţă roman, iar limba latină devine limbă oficială. Totuși, galezii nu-și abandonează tradiţiile, în special cei din mediul rural, și rămân în mare parte, fideli religiei lor. În secolul V, Galia romană este invadată de triburile germanice, venite din Europa centrală. Între acestea, francii se instalează progresiv într-o regiune căreia îi vor da numele de Francia, adică ţara francilor. Conducătorul lor era Clovis, un războinic care nu pregetă să asasineze alţi regi franci. Urmează

Dinastiile Merovingiană și Carolingiană, iar după moartea lui Carol cel Mare, descendenţii acestuia conduc Franţa până în anul 987, când Hugo Capet, Duce de Franţa și Conte de Paris, este ales rege al Franţei și fondează o nouă dinastie. Capeţienii au reprezentat una dintre cele mai lungi dinastii franceze, printre ale cărei mari realizari se numără extinderea domeniului regal și

un nou sistem de administraţie. În 1792, Revoluţia franceză pune bazele Republicii, marcând o perioadă de schimbări radicale începute la 14 iulie 1789, o dată cu celebra cădere a Bastiliei. Războaiele sunt continuate de Napoleon Bonaparte, devenit în 1804 împărat al francezilor. De la exilarea sa pe Insula Elba, în 1815 și până la războiul din 1914-1918, odată cu industrializarea, Franţa cunoaște o epocă înfloritoare. În timpul celor două războaie mondiale, este, însă, devastată, economia repornind ulterior de la zero. Astăzi, Franţa este Republică semi-prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1958. Este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro și a Spaţiului Schengen. Este unul dintre membrii fondatori ai Organizaţiei Naţiunilor Unite și unul din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU. Este, de asemenea, membră NATO, din ale cărui structuri militare s-a retras în 1968, pentru a reveni parţial în 2002.

REDACTOR Ion Diamandi ion.diamandi@hiparion.com ADVERTISING SALES MANAGER Adriana Alexiuc adriana.alexiuc@medienholding.ro EDITOR Diana Ionescu / diana.ionescu@hiparion.com Art Director Cătălin Bratu

DTP Alina Petre

Prelucrare foto Florin Anghel

Ani Honcioiu ani.honcioiu@medienholding.ro Claudiu Stana claudiu.stana@medienholding.ro

Andrei Bereandă andrei.bereanda@medienholding.ro Marius Mihai marius.mihai@medienholding.ro MARKETING MANAGER Cătălin Bindea DIRECTOR DE PUBLICITATE Andrei Boba andrei.boba@medienholding.ro

Serbarea zilei naţionale Sărbătoarea naţională franceză comemorează căderea Bastiliei, care a avut loc la 14 iulie 1789 și a marcat începutul Revoluţiei franceze. Bastilia era o închisoare de temut și un simbol al puterii absolute și arbitrare a regelui Ludovic al XVI-lea. Cu toate că, în Bastilia, nu se găseau, în acel moment, decât șapte prizonieri, cucerirea acesteia a devenit simbolul libertăţii și al luptei poporului francez împotriva opresiunii. Drapelul tricolor – albastru, alb, roșu – simbolizează, la rândul său, cele trei idealuri ale Republicii: Libertate, Egalitate, Fraternitate. Ziua căderii Bastiliei a fost declarată “sărbătoare naţională” la 6 iulie 1880, la recomandarea lui Benjamin Raspail, fiind astfel marcată nașterea naţiunii suverane și a Republicii. Ca și în Statele Unite, unde semnarea Declaraţiei de Independenţă a fost semnalul începerii Revoluţiei americane, și în Franţa, sărbătoarea naţională simbolizează așadar începutul unei noi forme de guvernământ. Maiestuosul Arc de Triumf are 50 de metri înălţime și a fost ridicat, la dorinţa lui Napoleon, pentru a celebra victoriile din marile bătălii.

ZILE NAŢONALE este un supliment al ziarului Cotidianul România liberă este un produs

ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041; Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43 TIPAR United Print FOTO Alexandra Radu, arhiva România Liberã, shutterstock


Business Class Cu celebrele sale monumente arhitecturale din Paris, cu rafinata Coastă de Azur şi nenumăratele castele de pe Valea Loirei, Franţa te ispiteşte întotdeauna să o vizitezi.

F

ranţa este, înainte de toate, un tărâm al istoriei. Ideal este să îţi rezervi suficient timp pentru a o cunoaște și admira. Parisul este monumental prin arhitectură și vom da doar câteva exemple. Turnul Eiffel - unic prin singularitatea concepţiei și dimensiunile ieșite din comun, Notre-Dame - pot încăpea ușor 9000 de persoane, Opera - cel mai vast teatru liric din lume, Luvrul - peste 400.000 de piese, Podul Alexandru III - unul dintre cele mai mari, legând Esplanada Invalizilor de Champs-Elysees - uriașul bulevard ce a renunţat la tenta aristocratică, dar și-a păstrat intacte frumuseţea și eleganţa: magazine de lux, cinematografe, restaurante, sedii ale marilor companii aeriene, de-a lungul trotuarelor largi, invadate de parizieni și turiști - o întreagă lume cosmopolită… Și Parisul nu se sfârșește niciodată. Pentru a-l cunoaște, rezervaţi-vă o cameră la unul din cele peste 1000 de hoteluri, unele ideale pentru excursii în oraș, altele pentru cumpărături, altele pentru bugete mai mici. Oameni de afaceri din lumea întreagă găsesc, la rândul lor, aici, locaţia perfectă pentru întâlnirile de business, Parisul fiind celebru pentru astfel de evenimente încă de la Expoziţia Universală, din 1889. Printre manifestările de anul acesta, amintim pe cele din domeniul decoraţiunilor și construcţiilor, adevărate repere la nivel mondial: în septembrie - Salon Maison et Objet, iar în noiembrie – Batimat, Salonul internaţional al construcţiilor. Pentru cei care doresc o evadare din aglomeraţia orașului, ideală este vacanţa pe Coasta de Azur (spre exemplu în Saint-Tropez, micul port cu magazine și cafenele de lux) sau Rocamadour (al doilea loc cel mai vizitat din Franţa), o suprapunere de acoperișuri maro, case și biserici - fără îndoială, o adevărată provocare pentru echilibru.


Ziua Frantei - Romania libera  

ziua Frantei

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you