23
Concluzii Impacturile asupra componentelor de mediu fac parte din “preţul” pe care societatea umană şi mediul înconjurător sunt nevoite să-l plătească pentru beneficiile consumului de resurse naturale în general şi al resurselor de subsol în special. Din acest punct de vedere este nerealist scopul exploatării unor astfel de resurse fără afectarea mediului înconjurător. Lucrările care fac referire la evaluarea impactului antropic asupra morfostructurii sunt foarte rare, iar suportul teoretic şi metodologic este unul eterogen şi uneori chiar divergent. Este curios cum, un element aşa de important al mediului înconjurător este neglijat atunci când vine vorba de evaluarea impactului antropic, având în vedere faptul că relieful reprezintă suportul fizic al celorlalte geosfere: biosfera, hidrosfera, pedosfera, landşaftosfera, atmosfera (troposfera) şi antroposfera (activităţile social-economice). Caracterul de suport, rolul de bază fizică a organizării mediului înconjurător, care imprimă o anumită spaţialitate a celorlalte componente de mediu, s-a dovedit determinant în modul de acţiune al acestora. Doresc să menţionez că, prin utilizarea metodelor de evaluare a impactului asupra morfostructurii, am urmărit punerea în evidenţă a impactului generat de activitatea antropică la nivel de formă de relief, pe care am denumit-o resursă geomorfologică şi nu la nivelul întregii regiuni. Metoda de evaluare a deprecierii calităţii geomorfologice este o metodă mai simplificată şi se poate utiliza pentru regiunile geografice în care presiunea antropică asupra reliefului nu este aşa de semnificativă din punct de vedere al diversităţii produselor rezultate. Această metodă ia în considerare doar intervenţiile majore şi produsele
rezultate cum sunt: halde de steril, cariere, ravene, subsidenţe pe suprafeţe însemnate şi acumulări de apă (iazuri sau lacuri). Metoda de evaluare expoziţie-radiaţie solară se poate utiliza în cazurile în care se urmăreşte reintegrarea peisagistică a arealelor afectate de activităţile antropice. Scopul notelor de bonitate acordate este acela de a sprijini deciziile luate în ceea ce priveşte tipul de vegetaţie ales. Menţionez că această metodă ia în considerare doar variabilitatea parametrilor climatici în funcţie de expoziţia suprafeţei create şi nu tipul de sol. Metoda de evaluare modificare-reutilizare este o metoda complexă şi se poate utiliza pentru regiunile geografice ce prezintă o presiune antropică şi diversitate geomorfologică crescută. Această metodă se prezintă sub forma unui produs a trei parametrii: nivelul strategic al arealului afectat, tipul de activitate antropică, ce ia în calcul atât produsele antropice primare, care se pot denumi şi produse „suport” (haldele de steril, carierele şi acumulările de apă), dar şi produsele secundare sau „conexe” (deplasări de teren în masă, curgeri noroioase, produse de tasare, subsidenţă, etc.), precum şi capacitatea de refacere. Bibliografie 1. Filip, S. Depresiunea şi Munceii Băii Mari, Studiu de geomorfologie environmentală, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 2008; 2. Mac, I. Geomorfosfera şi geomorfosistemele, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj-Napoca, 1997; 3. Nimară, C. Evaluarea impactului antropic asupra morfostructurii Depresiunii Petroşani, raport de cercetare doctorat, Petroşani, 2010.
Revista Minelor nr. 1 / 2011