ANAL IZĂ
POL IT ICĂ
Elena Udrea
Teodor Baconschi
Cristian Predoiu
Mihai Răzvan Ungureanu
nevoie de un alt tip de președinte după încheierea mandatului său. Tot el a mai declarat însă și că România ar fi pregătită pentru un președinte femeie. Cum Elena Udrea a refuzat înscrierea în cursa internă a PDL, ar mai rămâne două variante: Monica Macovei, cu o imagine bună peste hotare, dar fără priză la publicul românescu și cu un discurs axat preponderent pe justiţie, sau... Elena Udrea din partea unui alt partid. O eventuală apropiere a sa de Mișcarea Populară a fost vehiculată de mai multe ori și nu este exclusă, mai ales în contextul permutărilor care vor avea loc în preajma europarlamentarelor. Elena Udrea a fost lăudată de mai multe ori de Băsescu pentru activitatea sa politică.
Românii constituie un electorat care „gustă” alegerile personalizate, îi mobilizează mai mult decât alte tipuri de alegeri, le simt miza și se pot raporta mult mai ușor la actori.
Dincolo de candidaţi
Î
n economia unor alegeri prezidenţiale, esenţiale sunt însă câteva elemen te adeseori neglijate de comentatori, deoarece sunt mai greu de cuantificat și nu pot fi analizate la fel de ușor cum sunt diferite personaje relevante pentru competiţie. În primul rând, alegerile nu pot fi câștigate fără o reţea de organizaţii locale extrem de bine pusă la punct. Organizarea în teritoriu a fost atuul principal al PDSR/PSD până în 2004. Moștenind, în bună parte, structurile locale ale fostului PCR și sub bagheta unui excelent organizator numit Octav Cozmâncă, social-democraţii au rămas cel mai important partid al României până la alegerile din 2008, fiind învinși doar de alianţe precum CDR sau DA. Ascensiunea PDL de după 2004 s-a bazat, dincolo de influenţa politică a lui Băsescu, tocmai pe faptul că și-a dezvoltat o reţea de structuri locale la fel de bine pusă la punct, încorporând o parte din structurile unui PSD aflat în opoziţie și îmbrăcând această bază politică cu un discurs articulat la centru și cu sprijinul unor intelectuali importanţi. PSD și-a recăpătat însă forţa în preajma alegerilor din 2012, pe fondul unui rol tot mai mare jucat de un nou responsabil de controlul teritoriului - Liviu Dragnea. În prezent, PSD este singurul partid capabil să mobilizeze structurile locale, iar organizarea de la referendumul din 2012, ilustrată și de stenogramele din dosarul Dragnea, este grăitoare. În plus, controlând Guvernul, PSD atrage suficiente resurse financiare pentru a alimenta o campanie electorală, nu doar în ceea ce privește stimularea alegătorilor din zonele rurale, prin investiţii sau tactici de campanie premergătoare alegerilor, ci și prin capacitatea de a investi în
39 SINTEZA nr. 1, decembrie 2013 - ianuarie 2014
Monica Macovei
campanii de imagine și în mesaje profesioniste, construite de consilieri politici și specialiști în PR bine cotaţi și extrem de importanţi. Nu trebuie uitat și nici neglijat impactul pe care l-au avut PR-iști precum Felix Tătaru în victoriile electorale ale lui Băsescu la prezidenţiale și referendumuri. Nu în ultimul rând, orice discuţie trebuie să se raporteze la ce tip de candidat își dorește majoritatea electoratului activ, care participă de regulă la vot. Românii constituie un electorat care „gustă” alegerile personalizate, îi mobilizează mai mult decât alte tipuri de alegeri, le simt miza și se pot raporta mult mai ușor la actori. Chiar dacă, de cele mai multe ori, în mass-media se face auzită vocea electoratului urban, mai important în alegeri este electoratul mai puţin educat, preponderent rural, disciplinat și mai ușor de manipulat, care poate capta mesaje mai simple și mai directe, mai „neaoșe”, care pune mai mult preţ pe aspectul fizic sau imaginea candidatului. Acesta a stat la baza victoriilor lui Ion Iliescu din 1990 sau 1992 (alegerile din 2000 fiind un caz special). Pe de altă parte, electoratul urban educat ar putea prefera candidaţi mai sofisticaţi, cu un profil de intelectual, care să emane echilibru și competenţă privind problemele ţării. Cu toate acestea, electoratul urban (și mai ales Bucureștiul) în bună măsură i-a asigurat victoria comandatului de navă Traian Băsescu în faţa intelectualului Adrian Năstase în 2004, pe fondul unor mesaje simple și concentrate referitoare la corupţie. Contextul din 2014 va fi însă destul de diferit faţă de cel din 2004 sau 2009. Diferenţele regionale nu mai sunt atât de puternice, PDL și celelalte partide de dreapta nu se mai pot baza pe Ardeal, pe nordul Moldovei