Page 1


EDITORIAL

Toamna se num\r\ bobocii!

Mihai-Silviu CHIRIL|, Redactor-[ef RVM

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

RVM

Toamna se num\r\ bobocii! Mai ales `ntr-o toamn\ frumoas\ [i cald\, cu frunze galbene ce se despart de copacii care le-au g\zduit o var\ `ntreag\, ducând cu ele amintiri [i visuri ne`mplinite. Toamna se num\r\ [i roadele pentru cei ce mai practic\ activit\]ile d\t\toare de via]\ ale cultiv\rii p\mântului, pe care Dumnezeu l-a binecuvântat la noi `n ]ar\ mai mult decât prin alte p\r]i. Este o pl\cere pentru noi, redac]ia Revistei Valea Muntelui, s\ dedic\m acest num\r tinerilor care `ncep `n toamna aceasta un nou an [colar. De la `nceputul existen]ei revistei, ne-am dorit s\ dedic\m un num\r tinerilor care merg la [coal\. Ocazia ne-a fost oferit\ de faptul c\, mai mult decât `n numerele anterioare, am primit articole din partea cadrelor didactice, fie profesori de liceu, fie de [coal\ general\ sau chiar de [coal\ primar\. Profesori din ]inutul Neam]ului sau din alte p\r]i. Suntem onora]i s\ vedem c\ eforturile noastre au g\sit un ecou foarte puternic `n mintea [i sufletul cadrelor didactice, care ne acord\ `ncrederea public\rii unor articole foarte serioase `n paginile revistei noastre. Promitem s\ nu-i dezam\gim. Salut\m cu pl\cere prezen]a pentru prima oar\ `n paginile RVM a unui articol al doamnei profesor Dorina Dulceac, din B\l\ceana, Jude]ul Suceava, [i a unuia al doamnei profesor-`nv\]\tor primar Cristina Jibu, de la Vadu Moldovei, Suceava. Cele dou\ profesoare sucevence se preocup\ de modalit\]ile psihologice pe care le poate utiliza un pedagog pentru a-l pune `n valoare pe elev, dar [i pentru a-i stimula gustul pentru frumos. A[tept\m [i alte articole `n numerele ce urmeaz\. Exemplul inaugurat de domnul director George Laz\r [i de profesorii de istorie Xenia S`rbu [i Mihai Apopei, care au scris `n paginile RVM de la `nceputurile activit\]ii noastre editoriale, este continuat de doamna Laura-Manuela Manolic\, profesor de matematic\, de la care afl\m multe despre misterele fascinantei lumi a cifrelor, pe care domnia sa o sluje[te. Profesorul Daniel Dieaconu ne-a obi[nuit cu articolele de `nalt\ ]inut\ academic\ ce surprind falii din trecutul frumos, dar [i dificil, al str\mo[ilor tr\itori pe meleagurile noastre nem]ene. Profesorul de religie Andreea Bejan `[i continu\ catehismul micu]ului cre[tin, cu date care `i sunt de folos oric\rui om care caut\ o rela]ie trainic\ cu Dumnezeu. Cu acest prilej, semnal\m num\rul 100 al revistei parohiale Bucuria credin]ei, editat\ de p\rintele paroh Mihail Popa, preot al parohiei Dodeni, Bicaz. Din paginile acestui num\r lipsesc cuvintele pline de miez [i de lumin\ ale colegei noastre `nv\]\tor Rodica Scripcariu, care `nc\ `[i plânge mama, trecut\ la Domnul `n urm\ cu câteva s\pt\mâni. Dumnezeu s\ o ierte pe sora noastr\ `ntru credin]\, Didina! Nu numai profesori debuteaz\ `n paginile revistei noastre, ci [i unul dintre elevii lor eminen]i, domnul Andrei Roibu, actualmente elev la Colegiul Na]ional „Petru Rare[” din Piatra Neam]. Tân\rul licean debuteaz\ cu un articol foarte serios despre istoria str\mo[ilor no[tri daci, ale c\ror cuno[tin]e extinse de astronomie au surprins `ntreaga lume. Ne bucur\m s\ vedem c\ un tân\r de vârsta liceului se preocup\ de aceste aspecte ale identit\]ii noastre na]ionale, atât de falsificat\ [i mistificat\ din p\cate de c\tre istoriografia oficial\. Profesorii [i `nv\]\torii se preg\tesc s\ primeasc\ `nv\]\ceii `n [colile din ]ara `ntreag\, tinerii se preg\tesc s\ `[i continue drumul prin minunata lume a experien]ei intelectuale a umanit\]ii. Sper\m din tot sufletul c\ seturile de cuno[tin]e ce li se explic\ tinerilor vor fi dublate de seturi de valori morale [i religioase, care s\ `i transforme cu adev\rat `n oameni, oameni civiliza]i, cu care s\ ne mândrim [i `n preajma c\rora s\ ne putem duce via]a de zi cu zi. Din p\cate, exist\ o uria[\ deficien]\ de educa]ie `n rândul tinerilor români, ace[tia dep\rtându-se foarte mult de modelul de bun\ cuviin]\ [i bun-sim] pe care Biserica Ortodox\ l-a `nv\]at pe aceste plaiuri timp de secole, str\mo[ii no[tri excelând `n practicarea acestor virtu]i, disp\rute `ntre timp aproape cu totul. Tragem speran]a c\ tinerii no[tri vor afla [i vor medita la faptul c\ non scholae sed vitae discimus. Lectur\ pl\cut\!

3


PAIDEIA

RVM

Nevoia de principialitate

4

Filosoful german Immanuel Kant (1724-1804) a f\cut deseori, `n scrierile sale, un apel la moralitate `n rela]iile interumane. Celebra sa maxim\ „Ac]ioneaz\ `n a[a fel `ncât s\ tratezi umanitatea atât `n propria persoan\, cât [i `n a celuilalt, `ntotdeauna ca un scop [i niciodat\ numai ca mijloc” a r\mas ca un reper major `n istoria noastr\, amintindu-ne de nevoia `n]elegerii [i respectului fa]\ de semeni, atâta vreme cât `nsu[irile noastre fundamentale sunt comune. Kant a justificat pe deplin aceast\ maxim\ [i nu este nevoie aici s\ venim cu explica]ii suplimentare, de[i oricare dintre noi ar trebui s\ `nr\meze textul [i s\ se loveasc\ deseori de el prin toate ungherele prin care ne deplas\m ca s\ ne amintim c\ facem parte din categoria oamenilor. Un aspect cotidian al problemei `l constituie nevoia de principialitate. Ce câ[tig\m [i ce pierdem din practicarea sau nu a principialit\]ii? {i un aspect al principialit\]ii este tocmai respectarea promisiunilor. Tr\s\turile caracteriale ]in de educa]ia `n familie, de contextul social `n care tr\im, de influen]a conduitei prietenilor asupra noastr\, de modul `n care ne planific\m ac]iunile vie]ii etc. Ele au stabilitate [i ne ofer\ o [ans\ de a cunoa[te o persoan\, de a [ti cum se comport\ `ntr-o situa]ie sau alta, de a-i prevedea conduita. Cei care nu-[i respect\ promisiunile procedeaz\ nedrept, trateaz\ omul cu indiferen]\, `n mod unilateral [i direc]ionat c\tre un interes egoist. Când constanta propriei conduite

este tocmai inconstan]a `n ]inerea promisiunii f\cute, devii persoan\ nesigur\, incert\, de care ceilal]i se deta[eaz\ mai mult sau mai pu]in diplomatic. Se tem de tine, te evit\, pentru c\ exist\ [ansa apari]iei e[ecului `n rela]iile umane. Dac\ doar ]i se promite un ajutor financiar, f\r\ a fi realizat, neexistând un motiv obiectiv de anulare a promisiunii, [i tu nu ai apelat la o alt\ persoan\ care era poate mai sigur\, se poate s\ ajungi s\ nu fii `n stare s\ achi]i o obliga]ie, cu

consecin]e majore asupra ta. Sunt persoane extrem de talentate `n sus]inerea unei cauze proprii, capabile s\ ne `n[ele [i s\ `ntoarc\ spatele mai târziu. Desigur, cei mai mul]i oameni `[i ]in uneori promisiunile, [i alteori nu. Exist\ promisiuni asumate cu mare responsabilitate, respectate sau nu, dup\ cum exist\ promisiuni u[or de `ndeplinit. Ne putem aprecia `n func]ie de urm\rirea `ndeplinirii promisiunilor dificile, cu mare `nc\rc\tur\ de responsa-

bilitate. Rezult\ c\ atunci când promi]i ceva, ai `n spate un proces complex de decizie `n care faci analize, vezi consecin]e, dar nu trebuie s\-l punem pe plan secund pe semenul nostru, dac\ el merit\ s\ fie tratat corect. Dar dac\ `nv\]\m s\ ne ]inem promisiunile? Ceilal]i vor avea `ncredere `n noi, [i asta conteaz\ enorm atât pentru satisfac]ia noastr\ interioar\, cât [i pentru succesul `n activit\]ile noastre. S\ fii punctual la orice `ntâlnire, s\ vezi surpriza pl\cut\ pe chipul celui pe care l-ai ajutat, de[i era pu]in ne`ncrez\tor etc. sunt lucruri extraordinare care te fac cu adev\rat om. ~n schimb, oamenii cu mari responsabilit\]i sociale trebuie s\ fie aten]i cu promisiunile pe care le fac. Este mai dificil pentru ei pentru c\ efectele oric\rei decizii sunt resim]ite de milioane de oameni. Deci responsabilitatea este strâns legat\ de principialitate, [i o promisiune aruncat\ la lada de gunoi poate costa enorm. Din p\cate, pentru mul]i dintre noi, problema este str\in\ [i continu\m s\ facem promisiuni de[arte sau s\ ni le `nc\lc\m pe zi ce trece. Devenim `ncet, dar sigur, ne`ncrez\tori sau b\nuitori constan]i, ajungând s\-i trat\m astfel, din iner]ie, chiar [i pe cei care nu merit\ aceast\ atitudine. De aceea, este bine s\ ne amintim din când `n când de I. Kant pentru care promisiunea era ]inut\ cu sfin]enie. Prof. George LAZ|R Grupul {colar Bicaz

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


PAIDEIA

Rolul aprecierii [colare `n modelarea atitudinii elevilor

Cui nu-i place s\ fie apreciat? Cu atât mai mult [colarilor, a c\ror con[tiin]\ poate fi privit\ „ca oglind\ a profesorului” (V. Pavelcu). A[a cum aprecia [i Dumitru Vrabie `n cercetarea sa, aprecierea se eviden]iaz\ ca un factor modelator [i hot\râtor al personalit\]ii [colarilor, m\surând [i exprimând valoarea. Preocupat\ de calitatea actului didactic, de toate func]iile acestuia, am `ntreprins o cercetare `n direc]ia componentei de apreciere/autoapreciere, deosebit de important\ atât pentru cadrele didactice, cât [i pentru elevi. Influen]a aprecierii se r\sfrânge asupra laturii atitudinale a personalit\]ii copiilor, care contribuie la adaptarea la mediul [colar: „Via]a [colarului poate fi definit\ ca un proces de adaptare pasiv\ [i activ\ la mediu” (Marin C. C\lin, Datoria moral\ [i procesul educa]iei). Aprecierea [colar\ este o form\ clasic\ de `nt\rire efectuat\ de c\tre cadrul didactic pe baza achizi]iilor dobândite ([i ale dasc\lului `n domeniul evalu\rii, dar [i ale elevilor la activit\]ile [colare). Prin `nt\rire se `n]elege „sistemul de recompense [i penalizare menit s\ asigure selec]ia [i fixarea r\spunsului sau reac]iei adecvate”. Este de a[teptat ca elevii sistematic recompensa]i s\-[i formeze cu timpul o atitudine pozitiv\ fa]\ de `nv\]\tur\ [i fa]\ de [coal\, `n timp ce elevii care sunt `n mod frecvent dezaproba]i, ironiza]i [i sanc]iona]i s\ devin\ nemul]umi]i de via]a [colar\, deoarece reu[ita [colar\ [i satisfac]ia `n munc\ merg mân\ `n mân\. Succesul d\ na[tere unor tr\iri afective pozitive ce dinamizeaz\, sus]in [i direc]ioneaz\ conduita elevului spre a ob]ine performan]e mai `nalte. Aprecierea cadrului didactic devine pentru elev un reper de autoapreciere, ce influen]eaz\ dezvoltarea intelectului, contribuie la con[tientizarea nivelului pe care `l are elevul, iar pe de alt\ parte influen]eaz\ sfera volitiv-afectiv\, prin tr\irea nemijlocit\ a succesului [i a e[ecului. Dezvoltarea capacit\]ii de autoapreciere [i a spiritului critic `n estimarea rezultatelor proprii se poate realiza cu succes prin organizarea unor activit\]i presupunând autoevaluarea, autoaprecierea [i interaprecierea, ce duc la maturizarea [i obiectivizarea atitudinii elevului `n fa]a unor situa]ii de via]\. Din punct de vedere sociopsihologic [i etic, atitudinea este examinat\ `n func]ie de predispozi]ia subiectului de a ac]iona `n exterior `ntr-un anumit fel, pozitiv sau negativ, favorabil sau nefavorabil; „atitudinea este tendin]a elevului de a reac]iona pozitiv sau negativ fa]\ de o valoare

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

social\”(Vasile Popescu, Atitudinea moral\ [i stimulentele materiale). Aprecierea pedagogic\ se r\sfrânge [i `n sfera rela]iilor interpersonale. Elevul, ca persoan\, se define[te prin raportarea lui la membrii grupului [colar din care face parte, grupul constituind „spa]iul de compara]ie” `n care se contureaz\ imaginea de sine. Sentimentul de respect, responsabilitate [i stim\ de sine apare `n func]ie de atitudinile colegilor [i mai ales de cea a profesorului, definindu-i locul social `n grup. „Apartenen]a individului `n acela[i timp la o multitudine de grupuri, cu influen]e diverse [i de intensitate diferit\, duce `n mare m\sur\ la specificitatea atitudinii, la ridicarea, respectiv coborârea, valorii uneia sau alteia dintre componentele morale ale atitudinii.” Dezvoltarea intelectual\ [i moral\ a elevului se realizeaz\ `n [coal\ nu numai prin intermediul disciplinelor studiate [i strategiilor didactice utilizate, ci [i prin aprecierea [colar\, ce `ndrum\ `n mod direct elevul, formându-i o atitudine corespunz\toare fa]\ de sine, fa]\ de ceilal]i, fa]\ de munc\. „Aprecierea este un instrument de modelare a personalit\]ii [colarilor.”(Dumitru Vrabie, Atitudinea elevului fa]\ de aprecierea [colar\) Ea ajut\ la integrarea elevului `n colectiv, `n activit\]i, `nt\rindu-i `n acest mod `ncrederea `n ei [i `n ceilal]i, oferindu-i satisfac]ii morale pentru munc\, pentru eforturi, pentru comportamente. Exprimat\ `n cuvinte sau indici numerici/literali, aprecierea reprezint\ un mod specific de comunicare interuman\, de exprimare a unui mesaj `n func]ie de care [colarul `[i regleaz\ activitatea [i transmite, la rândul lui, un nou

mesaj, alc\tuit de cele mai multe ori din reac]ii emo]ionale, atitudini sau gesturi. Acest permanent feedback modeleaz\ activitatea viitoare `n vederea constituirii unor conduite specifice. Reac]iile elevilor fa]\ de aprecierile ce se fac asupra lor pot fi indicatori ai gre[elilor educative [i un factor ce influen]eaz\ atitudinea acestora fa]\ de `nv\]\tur\, fa]\ de colectiv, cadre didactice, [coal\, societate. „Cel mai distinctiv [i indispensabil concept” (G.W. Allport), conceptul de atitudine ilustreaz\, a[a cum am mai

RVM

Copiii `nva]\ ceea ce tr\iesc! Dac\ tr\iesc `n `ncurajare, copiii `nva]\ s\ fie `ncrez\tori. Dac\ tr\iesc `n acceptare, copiii `nva]\ s\ iubeasc\. Dac\ tr\iesc `n aprobare, copiii `nva]\ s\ se plac\ pe sine. Dac\ tr\iesc `nconjura]i de recunoa[tere, `nva]\ c\ este bine s\ ai un ]el. Dac\ tr\iesc `mp\r]ind cu ceilal]i, copiii `nva]\ generozitatea. Dac\ tr\iesc `n bun\voin]\ [i considera]ie, copiii `nva]\ respectul. Dac\ tr\iesc `n prietenie, copiii `nva]\ c\ e pl\cut s\ tr\ie[ti pe lume. Dac\ tr\iesc `n apreciere, `nva]\ s\ aprecieze [i s\ se autoaprecieze.

5


PAIDEIA ar\tat, orientarea subiectului fa]\ de alt subiect sau fa]\ de un obiect sau situa]ie. De-a lungul timpului, mul]i reprezentan]i ai psihologiei sociale au `mp\rt\[it aceea[i p\rere [i au studiat mecanismul de formare [i func]ionare a atitudinilor, considerate produsul final al procesului de socializare, care influen]eaz\ semnificativ reac]iile individului fa]\ de alte persoane, fa]\ de grupuri de persoane, fa]\ de produsele culturale. ~n `n]elegerea [i prevederea comportamentului, important\ este cunoa[terea acestei dimensiuni a personalit\]ii – „`n]elegerea deplin\ a atitudinii omene[ti poate duce psihologic la un nivel de dezvoltare asem\n\tor celui la care a ajuns fizica atomic\” (J. Rembowski). Ca tr\s\tur\ a atitudinilor men]ion\m [i c\ ele sunt rezultatele `nv\]\rii [i se dobândesc prin educa]ie; Klineberg remarc\ faptul c\ atitudinile se câ[tig\ prin procesele de cunoa[tere. ~n ele se reflect\ via]a individului. Prin

evaluarea presta]iei elevului la aceste procese de cunoa[tere, prin aprecierea contribu]iei sale `n rela]iile interumane, cadrul didactic ofer\ feedbackul necesar proiect\rii activit\]ilor viitoare. O apreciere pozitiv\ sau negativ\ a unui profesor se extinde asupra motiva]iei, asupra atitudinii pozitive sau negative fa]\ de o anumit\ disciplin\, asupra muncii [colare `n general, asupra modului de comportare al elevilor, [i al cadrului didactic, [i al colegilor. Aprecierea cadrului didactic reprezint\ un factor de baz\ `n „constela]ia” motiva]ional\ ce propulseaz\, orienteaz\ [i sus]ine activitatea elevului `nc\ de când p\r\se[te climatul familial. Notarea sau simpla apreciere verbal\ constituie pentru elev un semn c\ i se acord\ interes [i aten]ie. Astfel, bucuria sa este strâns legat\ de con[tiin]a de sine, de con[tiin]a importan]ei sale `n grupul educa]ional.

Bibliografie: Antonesei, Liviu (coordonator), Ghid pentru cercetarea educa]iei , Polirom, 2009. C\lin, Marin C., Datoria moral\ [i procesul educa]iei, Editura [tiin]ific\ [i enciclopedic\, 1978. Grigora[, Ioan, Personalitatea moral\, Editura [tiin]ific\ [i enciclopedic\, 1982. Iosifescu, Viorel, Duplicitate [i educa]ie moral\, Aramis, 2004. Popescu, Vasile, Atitudinea moral\ [i stimulentele materiale, Editura Academic\, 1969. {afran, O., Instruirea moral\, Editura didactic\ [i pedagogic\, 1971. {erb\nescu, Dumitru, Cunoa[terea de sine [i comportarea etic\ a elevilor, Editura didactic\ [i pedagogic\, 1975. Vrabie, Dumitru, Atitudinea elevului fa]\ de aprecierea [colar\, Editura didactic\ [i pedagogic\, 1975. Prof. Dorina DULCEAC {coala gimnazial\ B\l\ceana, Suceava

Rolul cadrului didactic `n stimularea creativit\]ii elevilor „Fiecare om poate fi creativ, dar pentru aceasta trebuie s\-[i dea seama.” M. Roco Arta reflect\ nevoia omului de a-[i `nfrumuse]a via]a, precursoare a nevoii de a crea frumosul pentru sine [i pentru cei din jur. Pentru ca fiecare s\ devin\ mai frumos, mai bun, civilizat [i receptiv la frumos, capabil de a sesiza, de a `n]elege [i de a crea frumosul din natur\ [i de lâng\ noi, datoria noastr\ de dasc\li este aceea de a g\si calea de la frumos la sufletul copilului. Rolul adultului este de `ncurajare, Dep\rtare

RVM

Departe-n cer, r\sare-o stea. Dar nu-i a mea, ci e a ta. Tu e[ti acolo-n r\s\rit, ~ns\ c\ldura n-a pierit. Eu stau pierdut `nspre apus, Dar gândul meu spre tine-i dus Cu o vitez\-a[a de mare C\-n minte nu-i `nc\p\toare. Doar inima te simte-aproape ~n timp ce merg `ncet spre noapte.

6

Andrei ROIBU

de sensibilizare a copilului `n fa]a frumosului, de instrumentare a acestuia cu limbajul [i opera]iile specifice artei plastice. Procedând astfel [i dovedind empatie [i respect necondi]ionat, adultul `l ajut\ pe copil s\ se autodescopere, s\ se armonizeze cu sine, s\ descopere [i s\ rezolve problemele de compozi]ie [i de tehnologie artistic\. Pedagogia [colar\ acord\ o importan]\ deosebit\ educa]iei estetice `n formarea personalit\]ii copilului. Procesul de `nv\]\mânt din [coal\ `ns\ nu ofer\ artelor plastice locul care li se cuvine. Stimularea creativit\]ii [i originalit\]ii elevilor `n manifest\rile lor plastice se poate realiza prin `mpletirea `n mod armonios a metodelor intuitive cu cele active, aplicate eficient [i dozate corespunz\tor. Prin `mbinarea continu\ a unor tehnici de lucru antrenante care cuprind metode [i procedee corespunz\toare, copiii vor reu[i s\ surprind\ [i s\ redea `n lucr\rile lor frumuse]ile naturii `nconjur\toare. Astfel, ei vor `n]elege fenomenele din mediul `nconjur\tor, toate acestea contribuind la educarea gus-

tului estetic, la `ncurajarea poten]ialului creator [i a imagina]iei copiilor prin introducerea lor `ntr-o lume plin\ de frumuse]i, lumea artei. De[i fiecare art\ are „o [tiin]\ a ei, putem vorbi de o [tiin]\ a compozi]iei plastice, fie c\ aceasta este grafic\, pictural\, sculptural\ sau decorativ\, exist\ o atitudine de subestimare a instruirii din p\cate” (Ion {u[al\, Culoarea cea de toate zilele). Instruc]ia `n procesul crea]iei deliberate a profesionalismului [i `n procesul de crea]ie involuntar\, la copil ca [i la adolescent, intervine ca un reflex organic al gândirii plastice. Ea nici nu tulbur\, nici nu `nlocuie[te intui]ia, fantezia, truda c\ut\rilor, experiment\rilor. „Indiscutabil, talentul este determinant, dar ignorarea instituirii specifice, `n condi]ii de atelier, adic\ neasimilarea la timp, sistematic\ [i temeinic\, a limbajului culorii, liniei, formei spa]iale, poate fi asemuit\ cu o secet\ cumplit\ pentru o posibil\ recolt\ bun\.” (Ion {u[al\, op. cit.)

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


PAIDEIA Educa]ia plastic\ permite, prin exersarea manual\, evaluarea maxim\ a poten]ialului creator al fiec\rui copil, afirmarea matricei plastice fa]\ de unul dintre limbaje: al culorii, al liniei sau al formei spa]iale. De asemenea, ofer\ posibilitatea `ncerc\rii diferitelor procedee tehnologice din toate artele, `ntemeiaz\ o rela]ie adecvat\ cu natura, cu ambian]a natural\. Nici o `ngr\dire [i nici un gest de dezaprobare, chiar atunci când copiii gre[esc, nu sunt indicate la aceast\ vârst\. Exerci]iile de art\ iau `nf\]i[area de jocuri, iar titlul fiec\rui joc trebuie s\ introduc\ succint o problem\ de limbaj plastic dintre cele cerute de programa [colar\, acestea putând fi alese liber, dup\ nivelul s\u de `n]elegere. Dac\ `nv\]\torii nu ar exploata [i educa poten]ialul creativ individual al copiilor la clas\, la nivel de grup, atunci num\-

rul celor necreativi sau slab creativi ar fi mai mare. Urm\torii pa[i ai copilului `n via]\ (dup\ primii orienta]i de mam\ [i familie) spre a p\[i `n via]a cotidian\, dar [i `n activit\]ile creativ-profesional-voca]ionale (de exemplu: pictor, actor, cânt\re], compozitor, designer interioare, designer vestimentar sau imobiliar, arhitect, scriitor, poet etc.), le sunt `ndruma]i [i forma]i copiilor de aceste cadre didactice cu care copilul intr\ `n contact [i rela]ioneaz\ pe parcursul [colariz\rii. Cadrele didactice mai trebuie s\ acorde [i suportul emo]ional necesar stimul\rii creativit\]ii [i originalit\]ii elevilor prin: respect, loialitate (corectitudine), toleran]\, `ncurajare, atitudine pozitiv\, empatie [i flexibilitate, toate pe fondul unei atmosfere neautoritare, propice productivit\]ii creative [i de receptivitate fa]\ de noile experien]e. O cale de stimulare a creativit\]ii elevilor [i adul]ilor o constituie mai `ntâi de toate identificarea blocajelor, a barierelor [i a factorilor de blocare a creativit\]ii [i a imagina]iei creatoare. Blocajele pot fi de tip emo]ional (temeri, frustr\ri, dependen]e excesive, lipsa competen]elor), de tip cultural (convingeri, reac]ii primare, dubita]ii, conformism) [i de tip perceptiv (incapacitate discriminatorie, dificultate de percep]ie a rela]iilor, superficialitate, lipsa `ncrederii `n poten]ialul creativ individual). Astfel, rolul `nv\]\torului/educatoarei `n procesul de modelare a omului este poate cel mai important. Punându-[i elevii `n situa]ii variate de instruire, el/ea transform\ [coala sau gr\dini]a „`ntr-un templu [i un laborator” (M. Eliade).

Tân\r talent din cercul de arti[ti plastici al Parohiei „Sf. M. Pantelimon, Ba[eu-Hude[ti, Boto[ani

Profesor `nv. primar Cristina JIBU {coala cu clasele I-VIII, nr. 1, Vadu Moldovei, Suceava

Dreptul la educa]ie

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

Educa]ia copilului, copil fiind denumit ca atare pân\ la `mplinirea vârstei de 18 ani, se face pe baza drepturilor sale. Astfel, educa]ia constituie procesul prin care este asigurat accesul copilului la cunoa[tere [i dezvoltare, indiferent de ras\, etnie, religie sau clas\ c\reia `i apar]ine, `n mod egal [i nediscriminatoriu. Declara]ia de la Salamanca (Spania, 10 iunie 1994) spune: „{colile trebuie s\ includ\ `n procesul de `nv\]\mânt to]i copiii, indiferent de condi]iile fizice, intelectuale, sociale, emo]ionale, lingvistice sau de alt\ natur\”. ~n procesul de `nv\]\mânt un rol important [i fundamental `l are educa]ia inclusiv\. Educa]ia inclusiv\ este un proces permanent de `mbun\t\]ire a institu]iei [colare, având ca scop explorarea mai ales a resurselor umane, pentru a sus]ine participarea la procesul de `nv\]\mânt a tuturor persoanelor din cadrul unei comunit\]i. {coala inclusiv\, `n calitate de unitate de `nv\]\mânt `n care se asigur\ o educa]ie pentru to]i copiii, reprezint\

Apostolul Apostolul de veacuri cu inima sa treaz\, Iar ast\zi el tr\ie[te cu visuri spulberate. Se roag\ la o via]\ mai demn\ f\r\ groaz\ Ca-n raiul celor care au vie]ile curate. Apostolul cunoa[te o simpl\ rug\ciune, Canoane, acatiste [i psalmi de plec\ciune, Iar omul se `nal]\ `ncetul cu `ncetul, La fel ca [i copilul când scrie alfabetul. Are r\bdarea pietrei ce se rostogole[te, Ca piatra ce r\mâne [i apa care trece, Iar piatra cea din unghi ce bine ea s-a pus. F\r-de nevoia c\rei’ n-ar fi venit Iisus. Vreau altruism, colegi, dar nu f\r\ iubire, M\ simt plecat ca nimbul cel f\r\ lic\rire, R\bdarea face parte din via]a f\r\ vin\. Orgoliul intr\-n suflet, miroase a cocin\. Femeia-dasc\l e simpl\ [i divin\, M\rg\ritar ce taie a vie]ii-n]elepciune. Coleg\, mam\ [i prieten\ prea fin\. Ne-ncoroneaz\ via]a cu dor [i cu suspine. ~nv\]\tor Ioan TITIANU

RVM

Educa]ia copilului este considerat\ a fi un drept fundamental, obliga]ia de baz\ a societ\]ii. Prin educa]ie se asigur\ protejarea [i respectarea drepturilor fundamentale. Pentru a `n]elege modul `n care aceste principii sunt aplicate `n practic\ este necesar s\ `n]elegem cele dou\ concepte: conceptul de drept [i conceptul de responsabilitate. Conceptul de drept con]ine [i el dou\ dimensiuni: dimensiunea drepturilor fundamentale necondi]ionate [i dimensiunea drepturilor fundamentale condi]ionate de asumarea unor responsabilit\]i. Drepturile fundamentale sunt cuprinse `n dou\ documente interna]ionale de referin]\: Declara]ia Universal\ a Drepturilor Omului (1984) [i Conven]ia O.N.U. a Drepturilor Copilului (1992). Nici unul dintre aceste documente nu con]ine vreo condi]ionare sau limitare a drepturilor enun]ate. Raportul de implicare a factorilor comunitari `n procesul de educa]ie determin\ m\sura respect\rii drepturilor acestora, `n contextul aceluia[i proces.

7


PAIDEIA mijlocul cel mai eficient de combatere a discrimin\rii. Copiii din aceast\ unitate beneficiaz\ de toate drepturile [i serviciile sociale [i educa]ionale conform principiului „resursa urmeaz\ copilul”. O astfel de [coal\ este [i {coala cu clasele I-VIII nr. 2 din Bicaz, institu]ie la care `mi desf\[or activitatea. Aceasta este o [coal\ de mas\ obi[nuit\, cu orientare inclusiv\, `n care se pune accent pe educa]ie, ]inând cont de nevoile celor s\raci [i dezavantaja]i, inclusiv a celor care locuiesc `n mediul rural, minorit\]ilor etnice, a celor cu handicap sau cu nevoi speciale de `nv\]are. Prin procesul educa]ional de la aceast\ [coal\ se urm\re[te s\ se r\spund\ unor nevoi diverse ale elevilor prin spo-

rirea particip\rii acestora la procesul de `nv\]are [i comunicare. Cadrele didactice de la clas\ au un rol fundamental `n procesul incluziunii, ele fiind responsabile pentru educa]ia tuturor elevilor. Atitudinea cadrelor didactice fa]\ de educa]ia inclusiv\ depinde de experien]a acestora cu elevii. Astfel, incluziunea este v\zut\ ca un proces de abordare [i de r\spuns la diversitatea de nevoi a tuturor copiilor [i de reducere [i de eliminare a excluderii. ~nv. Ioan TITIANU {coala nr. 2, Bicaz

Misterele matematicii

{tia]i c\ tot ceea ce facem depinde de matematic\? Avem nevoie de ea pentru a num\ra lucruri, pentru a le m\sura, pentru a le calcula [i prezice, pentru a le descrie, pentru a le proiecta [i pentru a rezolva tot felul de probleme [i toate acestea se fac, cel mai bine, cu ajutorul matematicii. Matematica are multe ramuri, iar despre unele probabil c\ nici nu a]i auzit. A[a c\ v\ invit s\ face]i o excursie prin ciudata [i minunata lume a matematicii. Sunt sigur\ c\ ve]i descoperi, prin aceste rânduri, o mul]ime de lucruri care v\ intereseaz\: trucuri, magii [i labirinturi, ca [i lucruri pe care le pute]i face cu mintea [i cu mâinile. Numerele sunt peste tot `n jurul nostru [i ne ajut\ `n multe feluri. F\r\ numere nu am [ti ora sau data. Nu am fi `n stare s\ cump\r\m câte lucruri avem ori s\ discut\m despre câte lucruri ne lipsesc.

m\r\m `n baza 10, ceea ce `nseamn\ c\ socotim `n grupuri de câte zece. Nu exist\ o ra]iune matematic\ pentru asta, este doar un accident biologic. Dac\ oamenii ar fi avut doar 8 degete, probabil am fi num\rat `n baza opt. Num\ratul pe degetele mâinii este bun pân\ la 10, dar ce facem cu numerele mai mari? De-a lungul istoriei, oamenii au n\scocit o mul]ime de modalit\]i pentru num\r\toarea peste 10, folosind adeseori [i alte p\r]i ale corpului. Chiar [i ast\zi, `n unele zone ale lumii, oamenii mai num\r\ cu ajutorul corpului. Oamenii [i numerele lor

Triburile din Papua Noua Guinee au cel pu]in 900 de sisteme diferite de

RVM

Cum a ap\rut num\ratul?

8

Atunci când oamenii au `nceput prima dat\ s\ numere, este aproape sigur c\ [i-au folosit degetele de la mân\. Cum cei mai mul]i oameni au zece degete la mâini, era firesc s\ se socoteasc\ `n zeci. Astfel, a ap\rut sistemul modern de num\rare (sistemul zecimal). Matematicienii spun c\ nu-

Câte [aizeci Babilonienii, care locuiau `n Iraq acum 5000 de ani, num\rau `n baza 60. Anul lor avea 360 de zile, adic\ 6 x 60. Nu se [tie sigur cum `[i foloseau mâinile la num\rat, dar o teorie ar fi c\ foloseau degetul mare pentru a indica cele 12 segmente ale degetelor r\mase de la o mân\, iar degetele de la cealalt\ mân\ le foloseau pentru a num\ra seturi de 12 unit\]i, ob]inând 60, `n total. Babilonienii au inventat minutele [i secundele, pe care [i ast\zi le num\r\m `n grupuri de câte 60. Un truc la `ndemân\

A trebuit s\ invent\m numerele Povestea originii lor este plin\ de meandre [i reveniri fascinante, iar omenirii i-a trebuit mult timp ca s\ ajung\ la sistemul simplu pe care `l folosim ast\zi. ~n zilele noastre, numerele sunt pretutindeni [i avem nevoie de ele pentru orice.

baza zece. Un trib num\r\ [i degetele de la picioare, ceea ce le d\ baza 20. Expresia lor pentru 10 este dou\ mâini. Cincisprezece este dou\ mâini [i un picior, iar 20 este un om.

num\rare. Multe triburi socotesc peste degetele de la mâini [i deci nu folosesc

Mâinile ne sunt la `ndemân\ pentru num\rat ca [i pentru `nmul]it. Folosi]i trucul urm\tor, ca s\ v\ aminti]i tabla `nmul]irii cu 9. Mai `ntâi, ]ine]i-v\ mâinile `n fa]\ [i num\ra]i degetele de la 1 la 10, `ncepând din stânga. Pentru a afla cât face orice num\r `nmul]it cu 9, nu trebuie decât s\ `ndoi]i degetul respectiv. De exemplu, pentru 7 x 9, `ndoi]i al [aptelea deget. Acum ave]i [ase degete `n stânga celui `ndoit [i trei `n dreapta lui. R\spunsul este 63. Prof. Laura-Mihaela MANOLIC| Grupul {colar Bicaz

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


HISTORIA

Astronomia la geto-daci

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

cuno[tin]e de ordin medical [i [tiin]ific. De la Pliniu afl\m c\ ace[ti druizi erau la rândul lor foarte buni magicieni [i medici. Revenind la studiile legate de astronomie, putem presupune ca punct de plecare al acestora epoca dinaintea lui Burebista, fondatorul acesteia fiind considerat marele `nv\]at [i mai târziu, zeu subp\mântean, Zamolxes. Fiind foarte apreciat pentru cuno[tin]ele sale, potrivit lui Strabon, Zamolxes „mai `ntâi s-ar fi f\cut preot al zeului cel mai sl\vit de ei (geto-daci), iar dup\ aceea a primit [i numele de zeu”. Din aceasta putem `n]elege c\ mai mult ca sigur primii `nv\]a]i `n disciplina astronomiei au fost o parte din preo]ii geto-daci, care au preluat aceste cuno[tin]e de la Zamolxes `ns\[i, la care este posibil s\ se fi ad\ugat [i un num\r de persoane din aristocra]ia geto-dac\. Un lucru comun tuturor comunit\]ilor antice, precum cel]ii, galii, geto-dacii, unele dintre triburile germane, ilirii, latinii, tracii, grecii etc., ce posedau cuno[tin]e de astronomie, `l reprezint\ atribu]iile clasei ce poseda aceste cuno[tin]e mai precis, fixarea calendarului. Aceast\ tehnic\, bazat\ pe calcule astronomice rezultate din observa]iile f\cute asupra mi[c\rilor corpurilor cere[ti, era `n special atribuit\ clasei preo]ilor, care se bucura de un mare prestigiu pentru de]inerea acestor cuno[tin]e vitale pentru bunul mers al activit\]ilor, `ncepând cu cele de zi cu zi ale oamenilor de rând, cum ar fi sem\natul, culesul, aratul etc., [i mergând pân\ la deciziile cu implica]ii politice majore, cum ar fi stabilirea datei unei invazii sau a unui asediu, tactica unei campanii, alegerea locului pentru `nfiin]area unei colonii [.a.m.d. Dovezile unor astfel de practici la popoarele mediteraneene sunt `ntr-un num\r foarte mare. ~n zona popula]iilor celtice, `n schimb, ele sunt destul de pu]ine, rare, [i `mpr\[tiate, lucru care are de-a face cu politica de distrugere cultural\ [i impunere a valorilor [tiin]ifice proprii promovat\ de

Imperiul Roman cuceritor. Cu toate acestea, câteva artefacte au fost salvate, `ntre care poate cele mai importante sunt calendarele gravate `n bronz de la Coligny [i Moizanus, care au [ocat literalmente lumea [tiin]ific\. Aceste calendare combat ideea preconceput\ a Imperiului Roman civilizator al popula]iilor barbare de la nord, idee impus\ de-a lungul timpului de `nv\]a]ii romani [i de continuatorii acestora, `nv\]a]ii Bisericii romanocatolice, idee care a dominat Europa de Vest [i mai apoi `ntreaga istorie universal\ timp de 1600 de ani, pân\ `n zilele noastre. Aceste calendare au atestat existen]a unor popoare cu un grad ridicat de civiliza]ie [i cultur\, cu scriere [i limb\ proprie [i cu cuno[tin]e matematice suficient de avansate `ncât s\ realizeze un calendar care, cu mici discrepan]e [i corec]ii ale unor abateri, ar putea fi folosit [i `n ziua de ast\zi.

RVM

~ntr-un pasaj din Getica, Iordanes prezint\ câteva informa]ii foarte interesante `n leg\tur\ cu str\mo[ii no[tri geto-dacii [i rela]ia lor cu marele preot Deceneu, despre care spune c\ „observând dispozi]ia lor de a-l asculta `n toate [i c\ ei sunt din fire inteligen]i, i-a instruit `n toate ramurile filozofiei, c\ci el era `n aceasta un maestru priceput. El i-a `nv\]at morala, dezb\rându-i de moravurile lor cele barbare; i-a instruit `n [tiin]ele fizicii, f\cându-i s\ tr\iasc\ potrivit legilor naturii...; [i i-a `nv\]at logica, f\cându-i cu mintea superiori celorlalte popoare, i-a `ndemnat s\ petreac\ `n fapte bune; demonstrându-le teoria celor dou\sprezece semne ale zodiacului, le-a ar\tat mersul planetelor [i toate secretele astronomice [i cum cre[te [i scade orbita lunii [i cum globul de foc al soarelui `ntrece m\sura globului p\mântesc [i le-a expus sub ce nume [i sub ce semne cele trei sute patruzeci [i [ase de stele trec `n drumul lor cel mai repede de la r\s\rit [i pân\ la apus spre a se `ndep\rta sau a se apropia de polul ceresc. Vezi ce mare pl\cere ca ni[te oameni preaviteji s\ se `ndeletniceasc\ cu doctrinele filozofiei, când mai aveau pu]in r\gaz de r\zboaie. Puteai s\-l vezi pe unul cercetând pozi]ia cerului, pe altul propriet\]ile ierburilor [i ale arbu[tilor, pe acesta studiind cre[terea [i sc\derea lunii, pe cel\lalt observând eclipsele soarelui [i cum, prin rota]ia cerului, soarele vrând s\ ating\ regiunea oriental\, este dus `nainte spre regiunea occidental\...”. Prin afirma]ia acestui istoric al epocii medievale timpurii, `n]elegem foarte clar c\ `n societatea geto-dac\ exista o mândr\ tradi]ie pentru preocup\rile [tiin]ifice. Mul]i istorici `ns\ sunt de p\rere c\ afirma]iile lui Iordanes sunt exagerate, considerând natura preponderent r\zboinic\ a popula]iei geto-dace, iar c\ aceste ocupa]ii apar]ineau `n special p\turii aristocratice din societatea lor [i unei p\r]i din preo]ime, care ar fi avut posibilitatea de a studia sub Deceneu sau sub unii dintre discipolii acestuia. Cu toate acestea, este mai mult decât evident, atât din izvoarele scrise, cât [i din descoperirile arheologice, c\ `n societatea geto-dac\, `nc\ din timpul lui Burebista, existau preocup\ri pentru studiile umaniste cum ar fi filozofia, etica, morala, logica, [i pentru studiile exacte, cum ar fi fizica, botanica [i ceea ce ne intereseaz\ pe noi, astronomia, la care, este posibil s\ se fi ad\ugat [i literatura, care implica `n sine [i scrierea (la care vom reveni). Pe lâng\ informa]iile despre Deceneu, care ne provin de la Iordanes, ne mai vin [i informa]ii de la istoricul grec Strabon, care ne spune despre acesta c\ „a c\l\torit mult\ vreme prin Egipt, `nv\]ând acolo unele semne de proorocie, mul]umit\ c\rora sus]ine c\ t\lm\ce[te voin]a zeilor”. Tot Strabon ne spune cum Zamolxes a transmis din cuno[tin]ele lui popula]iei geto-dace, pe care a `ndrumat-o cu elemente de civiliza]ie elen\. Zamolxes, ar fi c\p\tat aceaste cuno[tin]e dup\ ce a petrecut un timp `n compania lui Pitagora. ~n aceast\ privin]\, opiniile istoricilor sunt `mp\r]ite, unii considerând c\ Zamolxes ar fi fost un discipol al marelui `nv\]at, pe când al]ii consider\ c\ ar fi fost un sclav al acestuia, care mai apoi a fost adoptat ca discipol datorit\ dorin]ei [i capacit\]ii sale de cunoa[tere. Astfel, Strabon spune c\ Zamolxes „a deprins de la acesta (Pitagora) unele cuno[tin]e astronomice, iar o alt\ parte ar fi deprins de la egipteni... `ntemeiat pe semnele cere[ti, el f\când previziuni”. Aceste afirma]ii se bazeaz\ [i pe dovezile solide descoperite la noi `n ]ar\, mai precis trusele medicale, care sunt foarte asem\n\toare cu cele descoperite `n Egiptul antic, ceea ce `nseamn\ c\ nu se exclud contacte `ntre geto-daci [i egiptenii vechi, ceea ce sus]ine ipoteza unei posibile c\l\torii a lui Zamolxes sau a lui Deceneu `n Egipt pentru a studia. Un alt izvor istoric ne prezint\ c\ preo]ii geto-daci ar fi fost `n leg\tur\ cu druizii cel]ilor, de la care ar fi preluat anumite

9


RVM

HISTORIA

10

~n ]ara noastr\, s-a crezut pentru o vreme c\ [i unele dintre monumentele de la Gr\di[tea de Munte, mai precis Sanctuarul VI, ar reprezenta o form\ de calendar autohton. S-ar putea spune c\, odat\ cu descoperirea acestui sanctuar, eroarea ar fi pornit de la o gre[eal\ numerologic\. Astfel, la dezvelirea ini]ial\, mai `ntâi le-au atras aten]ia cercet\torilor cele 6+1 grup\ri de stâlpi de andezit (o roc\ magmatic\, rezultat\ din erup]ii vulcanice, de culoare brun-violet\ pân\ la cenu[iu), num\r ce s-a asociat cu cifra 7, cifr\ mistic\ asociat\ cu adep]ii lui Pitagora, la care s-au ad\ugat [i anumite specula]ii numerologice legate de alternarea unor astfel de elemente de 28 de ori, num\r care ar fi f\cut leg\tura cu mi[carea de revolu]ie a lunii. Revenind `ns\ la cele 6 + 1 grup\ri de stâlpi de andezit, s-a crezut `n leg\tur\ cu acestea c\ ar reprezenta un templu cu destina]ie special\ pentru domeniul cercet\rii matematice [i astronomice. S-a formulat chiar [i o ipotez\ legat\ de alc\tuirea probabil\ a calendarului getodac. Astfel, s-a plecat de la ipoteza cum c\ cele 30 de grupuri de câte 6 ar reprezenta 180 de zile ale unui calendar probabilistic de 360 de zile, `mp\r]it `n 12 luni de 30 de zile, cu perioade de 6 zile. Aceste calcule au mers mult mai departe, propunându-se c\ cei 68 de stâlpi ar reprezenta un an de 360 zile, iar restul de stâlpi ar reprezenta un an de 365 zile. De la aceast\ specula]ie, s-ar fi constatat c\ anul solar dacic ar fi avut 365,29 zile, la o diferen]\ de 0,05 zile de calculele actuale, ajungându-se la un ciclu corectiv o dat\ la 34 ani, care ar fi demonstrat genialitatea lor. Aceast\ ipotez\ este `ns\ foarte mult disputat\, `n special datorit\ lipsei de dovezi materiale palpabile. ~n urma s\p\turilor din ultimele decenii, ideea de sanctuar specializat pe calcule astronomice a fost abandonat\ treptat, urmând ca `n 1980 s\ fie complet demontat\, prin descoperirea faptului c\ num\rul stâlpilor difer\ de cel propus, fiind de 84 `n loc de 68. O ipotez\ acceptat\ par]ial este cea legat\ de faptul c\ anumite litere singulare d\ltuite `n blocurile de piatr\ ale zidului de la Gr\di[tea de Munte ar reprezenta calcule matematice legate de astronomie sau de cifre complexe, asem\n\toare cu cele grece[ti. Dat fiind locul unde au fost descoperite aceste cifre, s-a presupus c\ preo]ii geto-daci, care se ocupau cu studiul astrelor, efectuau calcule complexe utilizând sistemul de numera]ie [i calcul grecesc, fiind [tiut faptul c\ `n vremea lui Burebista schimburile cu popoarele elene au f\cut ca cuno[tin]ele tehnice [i culturale ale getodacilor s\ se apropie de cele grece[ti. ~ns\ nu este de exclus ca cifrele s\ aib\ [i alt\ provenien]\ decât elen\.

Pentru a concluziona, este foarte posibil, bazându-ne atât pe izvoarele istorice (Strabon, Iordanes), cât [i pe modestele descoperiri astronomice, s\ afirm\m c\ a existat un studiu al astrelor `n Dacia, care s-ar fi materializat `ntr-un calendar sub o anumit\ form\. Nu trebuie s\ uit\m c\ ceasul solar de la Sarmisegetuza Regia este de o precizie foarte mare, la nivelul celor din Grecia antic\. Foarte pu]ine lucruri se [tiu despre celelalte cercet\ri dacice cu privire la astronomie [i [tiin]ele adiacente, `n principal din cauza politicii romane de distrugere sau absorbire cultural\ a popula]iilor cucerite, care a fost aplicat\ `n spa]iul carpatic, dup\ modelul din Europa de Vest. Se cunoa[te c\ geto-dacii au preluat un num\r foarte mare din cuno[tin]ele [i credin]ele legate de galaxii [i sisteme planetare de la vechii

greci, `n special prin contactele cu ace[tia la Pontul Euxin (Marea Neagr\), pe Dun\re [i prin intermediul moesilor [i al altor triburi tracice sud-dun\rene. Se cunoa[te `ns\, prin intermediul unor documente romane, c\ dacii aveau anumite no]iuni extinse de astronomie `n a[a m\sur\ `ncât [i-au realizat propriul sistem de clasificare [i de denumire a constela]iilor, plecând de la propria mitologie [i de la cuno[tin]ele grece[ti. ~ns\, din p\cate, aceste lucruri s-au pierdut. Din fericire, un num\r `nsemnat de cuno[tin]e s-a p\strat prin intermediul culturii populare [i `n special `n cultura vân\toreasc\ [i pastoral\. Foarte multe astfel de no]iuni s-au transmis verbal, pe linie patern\, `n cadrul familiilor de vân\tori [i p\stori, aceste lucruri fiind vitale pentru orientarea `n teren, identificarea perioadelor propice pentru vân\toarea anumitor specii de animale, perioadele naturii [i a evenimentelor legate

de p\storit, cum ar fi urcarea [i coborârea turmelor [i chiar pentru ghicirea evenimentelor viitoare prin legarea lor de diferite evenimente cosmice. Primul pas `n orice observa]ie astronomic\ oricât de rudimentar\ const\ `n orientarea `n teren, pentru a [ti cum s\ te raportezi la elementele celeste. Se cunoa[te c\ `n Antichitate oamenii aveau anumite no]iuni legate de punctele cardinale, no]iuni folosite `n special `n naviga]ie [i care porneau tot de la corpurile cosmice. ~n zonele nordice sau bogat `mp\durite, oamenii foloseau `n general mu[chiul de pe copacii b\trâni pentru a se orienta. ~n zonele maritime se foloseau alte elemente din v\zduh, cum ar fi vânturile permanente sau chiar [i stele str\lucitoare, cum ar fi Steaua Nordului. ~n ]ara noastr\, probabil, se folosea o metod\ asem\n\toare: punctele cardinale se pot afla folosind mu[chiul copacilor, dup\ care se face leg\tura cu corpurile cere[ti. Astfel, dac\ o persoan\ se a[eaz\ cu fa]a strâns pe partea cu mu[chi, are `n fa]\ sudul, spre dreapta apusul sau vestul, [i spre stânga r\s\ritul, sau estul. Pe timpul nop]ii, `n special când cerul este senin, toate civiliza]iile din emisfera nordic\ foloseau ca punct de reper Steaua Nordului. Aceasta se g\se[te u[or, folosindu-se constela]ia numit\ [i „Carul Mare”, care ne indic\ Steaua Nordului sau Polar\, aparent fixat\ totdeauna deasupra polului nord al p\mântului. Dac\ prelungim osia dinapoi a Carului Mare [i `i `ntindem lungimea cam de cinci ori, linia de prelungire ajunge la o stea, nu prea luminoas\, totu[i mai aparent\ decât cele din jur. Aceasta este Steaua Polar\. Carul Mare are o rota]ie `n jurul Stelei Polare, mergând „de-a-nd\r\telea”, adic\ cu „ro]ile” dinapoi `nainte. Dar `n orice pozi]ie s-ar g\si aceast\ constela]ie, prelungirea de vreo cinci ori a osiei dinapoi duce totdeauna la Steaua Polar\. O perpendicular\ tras\ de la aceast\ stea spre p\mânt arat\ [i aici punctul nordului. Cele mai multe informa]ii legate de cultura noastr\ astronomic\ tradi]ional\ ne parvin ast\zi de la ciobanii din vârful mun]ilor, sub form\ de legende [i snoave, balade [i zic\tori. O simpl\ discu]ie cu ace[tia, `ntr-o noapte senin\, poate fi foarte interesant\ sau iluminant\, `n leg\tur\ cu aceste cuno[tin]e transmise prin intermediul tradi]iilor populare, constatându-se cu fascina]ie o leg\tur\ foarte strâns\ `ntre cuno[tin]ele [i interpret\rile actuale [i cele ale str\bunilor no[tri. Andrei Claudiu ROIBU

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


HISTORIA

Comunit\]ile montane [i-au men]inut cel mai bine vechile tradi]ii [i tr\s\turile esen]iale ale str\mo[ilor no[tri daci, a[a cum remarca Constantin Matas\, referindu-se la port, la credin]e, la supersti]ii. Comunit\]ile patriarhale au p\strat din genera]ie `n genera]ie aceste credin]e [i obiceiuri care au ajuns pân\ la noi. Le-am aflat de la oamenii locului sau din `nsemn\rile `nv\]\torilor Ion Tomescu de la Chisirig sau Vasile Mitru de la Ta[ca, oferite revizorului [colar Constantin Luchian `n `ncercarea sa de a prezenta Locuri, oameni [i [coli nem]ene. O parte au fost cuprinse `n cartea sa ap\rut\ `ntr-o prim\ edi]ie interbelic\, iar o alt\ parte a ajuns cu celelalte `nsemn\ri ale `nv\]\torului Constantin Luchian la Arhivele Na]ionale, Direc]ia Jude]ean\ Neam]. O astfel de credin]\ veche spunea c\ dac\ unui om nu-i tr\iesc copiii, la o nou\ na[tere `l vinde pe nou-n\scut unei familii cu mul]i copii care tr\iesc. Vânzarea se face pe fereastr\, f\r\ nimic deosebit [i câteodat\ schimb\ [i numele copilului. Se spunea c\ `n ziua de luni „trebuie `nceput orice lucru de isprav\ pentru ca Dumnezeu s\ ajute a se termina curând [i cu bine; `n aceast\ zi mul]i postesc pentru diferite boli. Babele postesc lunea ca s\ tr\iasc\ mult. De asemenea, lunea nu e bine s\ dai bani din cas\, mai ales diminea]a, c\ci `]i dai munca [i norocul. Ciobanii de la stâne nu d\deau brânz\ mar]ea [i vinerea, c\ci se spunea c\ le va merge r\u vitelor [i ar fi „stârchit” (sterpit, n.n.). {i ast\zi se respect\ anumite zile ale anului, nu se face treab\ sau se execut\ anumite ritualuri. De 1 martie se pune un ban la gât sau la mân\, legat cu un fir de lân\ ro[ie `mpletit\ cu lân\ alb\ de c\tre tinerele fete ca s\ nu-[i piard\ rumeneala din obraji `n tot timpul anului. F\r\ `ndoial\ c\ este un ritual pe care `l numim ast\zi „m\r]i[or”. Vie]uind la poalele Ceahl\ului, nu departe de Stânca Dochiei, e firesc ca muntenii de pe Valea Bicazului s\-i fi cunoscut pove[tile. {tiau legenda veche despre Dochia, fiica lui Decebal, pe care a transformat-o `n stânc\ f\r\ via]\ zeul dacilor Zalmoxis, legend\ pe care Gheorghe Asachi a pus-o `n versuri ce se `nv\]au `n manualele vechi de [coal\. Dar b\trânii din sate mai

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

povestesc [i despre Dochia care era o bab\ r\ut\cioas\, care la `nceput lunii martie a vrut s\ urce pe munte cu oile ei. Martie i-a cerut s\ se `ntoarc\, c\ci iarba [i florile de abia prindeau r\d\cin\, abia odr\sleau [i oile le-ar fi rupt. Baba nu l-a ascultat, ba mai mult, l-a [i batjocorit. Atunci Martie a cerut `mprumut ni[te zile geroase de la fratele s\u, Februarie. Mai `ntâi a dat o asemenea c\ldur\ c\ baba [i-a lep\dat toate cele nou\ cojoace de lân\ mi]oas\. Au `nceput apoi zilele de ger stra[nic ale lui Februarie [i Dochia a `nghe]at pe munte cu turma ei. Spun

Tân\r\ familie din Ta[ca `n port tradi]ional, 1920 (colec]ia T. DANDU) b\trânii c\ primele zile ale lui Martie se numesc „zilele Babei”, apoi urmeaz\ „zilele Mo[ilor”, iar urm\toarele se numesc „zilele `mprumutate”, care sunt foarte geroase, cele luate de la Februarie. Tot b\trânii spun c\ fetele tinere trebuie s\ ]in\ zilele Dochiei ca s\ nu aib\ soacre rele [i cic\litoare. Femeile s\rb\toreau ziua Dochiei prin munc\, c\ci Dochia ar fi fost o femeie tare harnic\. Alte femei torc `n acea zi, c\ci [i Dochia a urcat pe munte torcând, iar firul ei este chiar m\r]i[orul pe care fl\c\ii `l puneau `n jurul gâtului. Al]i s\teni spuneau c\ Dochia a urcat pe munte `n nou\ zile, `n fiecare lep\dând câte un cojoc. Iat\ de ce primele zile ale

lui martie sunt numite zilele babei [i sunt cu vreme schimb\toare, când cald\, când rece. O credin]\ veche pe care a consemnat-o `nv\]\torul Vasile Mitru de la Ta[ca spunea c\ `n noaptea de Boboteaz\ fetele nem\ritate se duc [i vorbesc cu porcul [i chiuie [i zic: „Iuiuiu… amu!” sau „Iuiuiu… la anu'!” sau „Iuiuiu… peste doi ani!” [i când o s\ groh\ie porcul, atunci se va m\rita fata. „Sânzienele” este o s\rb\toare important\, mai ales pentru fete. Se spune c\ `n acea zi se g\uresc frunzele. La rev\rsatul zorilor, fetele strâng flori galbene numite sânziene, umblând prin rou\ [i din ele `[i fac coroane [i le arunc\ `n apa iute a Bicazului, cântând povestea tragic\ a frumoasei Corbi]a. Pentru ca s\ aib\ noroc [i spor la vite, la Sfântul Andrei se ung coarnele boilor cu usturoi [i sunt purta]i de trei ori `n jurul casei. Tot `n aceast\ zi, tradi]ia este s\ nu se spele, s\ nu se pieptene, nu se m\tur\ [i nu se d\ gunoiul afar\ din cas\. Se ung u[ile cu usturoi, ferestrele, gura hornului, f\cându-se semnul crucii cu usturoi, se `ntorc str\chinile cu gura `n jos, toate cu motiv: s\ alunge strigoii. De altfel, nu departe de comuna Ta[ca, pe traseul ce duce pe Ceahl\u, pe pârâul Neagra, se ajunge la stâncile numite Turnul lui Budu [i Ana sau vr\jitoarea Helgea. Aceste stânci `[i au povestea lor veche `nc\ de pe vremea lui Alexandru cel Bun, o poveste cu vr\jitoare, strigoi [i cai `naripa]i, negri ca `ntunericul. Se spune c\ Budu era unul dintre boierii [i c\pitanii de oaste ai voievodului, chipe[ [i vrednic, de care s-a `ndr\gostit chiar fiica domnitorului, Ana. Având binecuvântarea p\rinteasc\, tinerii a[teptau sorocul nun]ii. Dar `ntr-o lupt\ cu t\tarii, Budu cade ucis de o s\geat\ du[man\ [i Ana, lâng\ trupul iubitului ei ne`nsufle]it, invoc\ ajutorul vr\jitoarei Helgea, care `i aduce iubitul de dincolo de moarte sub form\ de strigoi. Pe un cal `naripat, Ana [i Budu pornesc `n miez de noapte spre apus, dar cântecul coco[ului vestitor de ziu\ `i afl\ deasupra Ceahl\ului. C\zu]i din `naltul cerului, s-au pref\cut `n stânci gemene, ce privesc `n jos spre casele [i biserica din Neagra [i nu departe, tot

RVM

Credin]e ancestrale [i tradi]ii de pe Valea Bicazului

11


RVM

HISTORIA

12

din stânc\, `i vegheaz\ Helgea, vr\jitoarea. La `nceputul veacului al XVII-lea, un medic evreu [efard, Iosif Solomon del Medigo, ajungea la muntele Ceahl\u, `n drumul s\u spre Polonia. Aici ar fi c\utat un coreligionar de-al s\u, un fugar din Olanda, de frica Inchizi]iei, care s-ar fi ad\postit aici. C\l\torul evreu men]iona c\ pe Ceahl\u s-ar fi aflat „Lacul Veacului”, care avea propriet\]i miraculoase. Pe munte, ast\zi, nu se afl\ nici un lac, dar `ntr-un document din 1641 de la Vasile Lupu afl\m despre unul situat undeva pe platoul din vârful muntelui. Se spune c\ acolo ar fi fost Fântâna Rabinului, iar pe valea Bicazului afl\m Pârâul Jidanului, care este amintit `n documente de la `nceputul veacului al XVII-lea. Evreii erau recunoscu]i ca medici iscusi]i, mul]i dintre domnitori având la curtea lor „medici jidovi”, dar `n popor era r\spândit\ „medicina babelor”, a[anumitele „leacuri b\be[ti”, cu descântece, farmece, fierturi… Au supravie]uit pân\ `n zile noastre multe dintre ele (babe [i leacuri). S\ amintim câteva leacuri: spre exemplu, contra cheliei, baba doftoreas\ lua un papuc de femeie, t\ia partea dinspre c\lcâi pe care o ardea [i pref\când-o `n cenu[\, o amesteca cu untdelemn [i ungea capul chelbosului… Contra be]iei se foloseau ou\ de arici, p\rul ursului afumat contra sperieturii, ou\ de [opârl\ contra ofticei etc. B\trânii din sate `[i amintesc c\ la Cr\ciun [i Anul Nou „huiau satele” de colind\tori, ur\tori, masca]i [i bande de teatru livresc. Este amintit din vechime „Cerbul” [i „Ursul” de la Ta[ca, care au trecut peste vremuri [i `i putem vedea [i asculta [i ast\zi de s\rb\tori [i, de asemenea, „Plugu[orul”, specific localit\]ii, pe care l-am cules prin contribu]ia p\rintelui Dumitru Diaconu [i a domnului profesor Pricop. La Pa[ti era obiceiul scrânciobelor, care se f\ceau cu trei sau patru leag\ne. Tinerii holtei le construiau `n onoarea fetelor pe care le `ndr\geau. Se f\ceau cl\ci toamna, la „de[f\catul p\pu[oilor”, iar iarna se f\ceau cl\ci la tors, dep\nat, ]esut [i munca

era de cele mai multe ori `nso]it\ de muzic\, o vioar\ sau o tri[c\. Se f\ceau [i baluri [i hore la care cântau l\utari locali sau veni]i din alte p\r]i. Memoria popular\ i-a `nregistrat pe l\utarii Gheorghe Chi[or, Jenic\, Dospa, Gheorghe a Mari]ei (el cânta la vioar\, iar mama sa b\tea toba, „jasul”, cum i se zicea), Ion Labi[ sau Mihai Popa. Nun]ile se f\ceau dup\ ritualul str\vechi, conduse de vornicei: `ntre ace[tia, `i amintim pe Simion Aluiion, Ion Iute[, Vasile Chi[or, Costic\ Cucu, Dumitru Bejan, Neculai Matei. Cele mai multe

]igaie; din lâna de mai slab\ calitate se f\ceau „sucmani”, dimii; de asemenea f\ceau pânzeturi de bumbac [i cânep\. Oamenii au `nceput s\ evolueze [i din punct de vedere al construc]iilor. Faptul c\ nu mai erau amenin]a]i `n permanen]\ de invazii, foc [i jefuiri a f\cut s\ apar\ locuin]e de suprafa]\, care `nlocuiau vechile bordeie (semi`ngropate). Ferestrele mici acoperite cu „b\[ic\” de animal, numit\ „b\rd\han”, au fost `nlocuite cu ferestre mai mari cu geamuri de sticl\, [i `n locul lutului de pe jos au ap\rut du[umelele. Radiouri au fost [i `nainte de r\zboi (oamenii `[i aduc aminte de cele al preotului Corijescu), dar televizoarele au ap\rut dup\ r\zboi, prin anii '60, [i b\trânii amintesc pe Alexandru Saon, preotul Corijescu [i Vasile Ciobanu, care au avut primele televizoare. Despre prima ma[in\ din localitatea Ta[ca am aflat c\ a fost a preotului Alexandru Corijescu, un FIAT-600. {coala din Ta[ca a format frumosul obicei de a prezenta din vechile tradi]ii cu ocazia unor manifest\ri ([i men]ion\m aici excelenta idee a „Zilei por]ilor deschise”, o punte cultural\ `ntre trecut [i prezent). Prof. dr. Daniel DIEACONU

L\utar din Ta[ca interbelic\ (colec]ia T. DANDU) dintre baluri [i nun]i se ]ineau `n localul lui Ion Chi[or, care a devenit apoi c\min cultural, iar acum este proprietatea lui Mihai Chi[or. ~n comuna rural\ Bicaz se organizau la `nceputul veacului XX [i cursuri pentru adul]i la care participau [i fo[ti absolven]i ai cursului primar. Se organizau [ez\tori s\te[ti la care participau un num\r de 60-70 de s\tence frumos `mbr\cate, care foloseau cu `ndemânare fusul, igli]a, vârtelni]a [i care torc, deap\n\, cos catrin]e. Se p\streaz\ portul, `n ciuda tendin]ei de introducere „a stamburilor târgove]e” – hainele nem]e[ti, cum au fost numite [i care s-au impus `ncet-`ncet dup\ r\zboi. Femeile erau cele care f\ceau aba din lân\

O c\rticic\ `n sertar Un manuscris st\ `n sertar, Iar inima mi-e de amar C\ sufletul nu a putut S\-l pun-acol-unde-a crescut Un sentiment str\lucitor De dragoste sau chiar de dor. De[i departe e[ti acum, Aceasta-mi este ca un drum, O poart\-n negrul meu abis Ce se deschide-ntr-un bun vis, ~n care-i chipul t\u duios Cu p\rul ca de abanos. M\ doare `ns\ foarte tare, Distan]a fizic\ prea mare... Andrei ROIBU

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


EVOCARE

In memoriam Dr. Gheorghe Iacomi (II) – 20 de ani de la trecerea la cele ve[nice –

Fiecare munte a avut un fiu al s\u sau o fiic\... Fie c\ s-au numit ei: Nicolae Butm\loiu, Radu }i]eica, Titi Ionescu, Niculae Baticu, Nicu Com\nescu, Valentin Garner, Emilian Cristea, Mihai Haret sau ea: Fanny Seculici, sau câ]i al]ii de care acum nu ne mai amintim, dar pe care `i pomenim azi, când pronun]\m nume de locuri, fiecare „pe plaiurile de sus a uitat de grijile traiului, cele mai senine ore [i le-a petrecut pe brânele mun]ilor [i pe piscurile lor seme]e `ncununate cu nori a pre]uit minunile Firei…”. Fiul cel mai iubit al Ceahl\ului a fost [i va r\mâne Gheorghe (Iorgu) Iacomi. De tân\r s-a `ntov\r\[it cu cei mai „fideli” locuitori ai muntelui: ciobanii [i cabanierii. Al\turi de ei a pornit pe c\r\rile sihastrilor de alt\dat\, muntele devenind astfel nu doar un prilej de cunoa[tere, ci [i un loc ideal pentru a se `nc\rca energetic. „Ne-am `ntrebat, scria domnia sa, cum rezistau acei pustnici `n mijlocul naturii atât de vitrege `n anotimpurile reci [i umede? Am `ncercat la rândul nostru, s\ tr\im iarna `n ad\posturi ale ciobanilor, cu echipament corespunz\tor [i hran\ calorigen\. N-am rezistat la temperaturi de -18 grade Celsius sau la -20 grade Celsius decât câteva zile. S\tenii ne aminteau c\ maica Serafima a tr\it câteva ierni `n chilia ei de pe Pârâul Martin. Cu siguran]\, rezisten]a psihic\ [i fizic\ izvorau din credin]a ei.” Gheorghe Iacomi a urcat aproximativ toate piscurile Carpa]ilor, dar `n Ceahl\u revenea de fiecare dat\, s\pt\mânal sau chiar mai des. Când moartea i-a smuls din mâinile sale, `n timpul opera]iei, pe-o tân\r\ copil\, a plecat tulburat s\ urce muntele drag, `n preajma c\ruia a r\mas mai multe zile pentru ca mai apoi s\ se `ntoarc\ acas\ „un alt om”. Dup\ nop]i de gard\ lungi, grele [i pline de interven]ii de urgen]\, schimbând tura, spunea celor apropia]i „Sunt atât de obosit, `ncât tot ce vreau s\ fac acum este s\ plec.” {i pleca – s\ urce Ceahl\ul… Pornea pe c\r\ri `n zori, uneori cu mult `nainte de r\s\ritul soarelui, [i petrecea ore bune `nregistrând cu ajutorul microfonului [i al casetofonului trilurile p\s\relelor, susurul pâraielor sau [i bonc\luitul cerbilor. Spre sear\, revenea la cabana Dochia [i r\mânea aici `n compania lui Ghi]\ (Gheorghe) Baciu (n. 1897 - d. 1967), unul din cei mai vechi [i devota]i cabanieri din Carpa]ii române[ti [i pe care l-a cunoscut `nc\ din tinere]e sau cobora poposind `n casele muntenilor Dragomir G\in\ din satul Ceahl\u sau Dumitru Savu din Izvorul Alb sau ale multora, ascultându-le pove[tile, notând cu sfin]enie numele fiec\rui s\tean [i legendele spuse de ace[tia sau orice alte variante de nume de locuri auzite sau nemai`ntâlnite pân\ atunci de el. Gheorghe Iacomi [i-a dedicat tot timpul liber cercet\rii minu]ioase a tuturor c\r\rilor muntelui, m\sur\rii lungimii traseelor, pentru refacerea marcajelor, culegerii legendelor, identific\rii tuturor „pietrelor” din Ceahl\u [i studierea toponimelor cu particularit\]ile lor arhaice [i populare, tipice graiului viu moldovenesc. Iacomi, Scriitorul… Total distinct\ de cariera medical\ [i cercet\rile [tiin]ifice publicate, specifice profesiei, activitatea literar\ a lui Gheorghe Iacomi a debutat [i s-a conturat o dat\ cu articolele publicate `n revistele na]ionale România pitoreasc\ [i Muntele, `n rubricile ziarelor locale, Atlas turistic, Ocroti]i natura [i Drume]ind `n Ceahl\u cu dr.-ul Iacomi [i s-a concretizat dup\ anii '60 prin apari]ia primelor ghiduri turistice ale Ceahl\ului, semnate Gheorghe Iacomi [i colaboratorii. Dr. Iacomi [i-a dorit foarte mult s\ scrie o carte ampl\ despre Ceahl\u, care s\ cuprind\ o descriere geografic\ a muntelui [i a traseelor, care s\ includ\ legendele culese de la localnici, dar [i versurile scrise pe poe]i [i `nchinate aceluia[i munte. S-a documentat mult atât `n s\lile de lectur\ ale bibliotecii din Piatra-Neam], cât [i

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

`n cele ale Direc]iei Jude]ene a Arhivelor Na]ionale. ~[i completa aici `nsemn\rile [i ad\uga mereu noti]e noi. Când visul inginerului Dimitrie Leonida a prins contur [i [antierul a p\truns `n via]a – pân\ atunci – lini[tit\ a muntenilor, pe valea clocotind\ de zgomotul motoarelor [i forfota constructorilor aduna]i aici din toate col]urile ]\rii pentru realizarea barajului [i a tunelului de aduc]iune, a venit o tân\r\ inginer\ hidroenergetician din Cluj-Napoca, Sanda Nicolau. ~mpreun\ cu dânsa, Gheorghe Iacomi [i-a continuat activitatea de cercetare a zonei Ceahl\uHangu [i al\turi de colaboratorii Demetru Popescu [i ing. Virgil Simpliceanu, au semnat `n calitate de coautori `n anul 1961 volumul Ceahl\ul: ghid turistic, ap\rut la Editura Uniunii de Cultur\ Fizic\ [i Sport, Bucure[ti, `ntr-un tiraj de 12.140 de buc\]i bro[ate, tip\rite pe hârtie semivelin\ de 59 g/mp, cu un con]inut de 206 pagini, numeroase fotografii [i plan[e cartografiate de I. Dobromirescu [i A. Segal (cunoscut [i cu apelativul de mo[ Segal, nedesp\r]it prieten al doctorului Iacomi), volum devenit peste decenii o „surs\ documentar\ de prim\ mân\” pentru iubitorii muntelui Ceahl\u. Cu aceea[i echip\, dr. Iacomi a `mbun\t\]it literatura de turism, [i `n anul 1963 a ap\rut la editura men]ionat\ mai sus volumul Ceahl\ul [i lacul de la Bicaz: Ghid turistic, iar `n 1969 a doua edi]ie revizuit\, a volumului Ceahl\ul: ghid turistic.

Dr. Gheorghe Iacomi a visat mult s\ scrie o carte care s\ poarte ([i) numai semn\tura sa. {i-a revizuit [i `ntregit continuu notele [i nu a renun]at la documentare [i culegerea de noi date, dar nici la colaborarea cu Sanda Nicolau. Din p\cate, `n anii ce-au urmat nu [i-a putut `mplini visul, [i acesta a fost cel mai mare regret al s\u. Hârtie (bun\) de tipar offset nu se mai prea g\sea, orice carte care nu urma o linie ideologic\ socialist\ cu greu se accepta de edituri, iar cele care mai ap\reau erau tip\rite pe hârtie de slab\ calitate, g\lbuie sau verzuie, sau uneori asem\n\toare cu cea de ziar. Mai bine de dou\zeci de ani noti]ele fiec\ruia [i cei doi coautori au f\cut nenum\rate drumuri `ntre inima Ardealului [i cea a Moldovei, iar `ntr-o form\ final\, manuscrisul a fost plimbat de la o editura la alta. Dar `n locul ceasului de s\rb\toare care s\ r\spl\teasc\ nobila trud\, a venit vestea dureroas\ a desp\r]irii definitive. ~nsemn\rile sale pre]ioase au fost p\strate de familie [i, ulterior, cu ajutorul unor consultan]i [tiin]ifici, publicate `n edi]ii postume – prima semnat\ Sanda Nicolau [i Dr. Gheorghe Iacomi Ceahl\ul `n spiritualitatea româneasc\, Editura Mesagerul, ClujNapoca, 1995 [i mai apoi purtând numai semn\tura doctorului Iacomi: Din trecutul vie]ii monahale [i cre[tine[ti `n zona Ceahl\ului, Editura Mitropoliei Moldovei [i Bucovinei, Ia[i, 1998, Ceahl\ul. Ghid turistic. Invita]ie la pelerinaj, Editura Trinitas, Ia[i, edi]ia I 2000 [i edi]ia a II-a 2006, [i C\r\ri `n Ceahl\u, Editura Ac]iunea, Piatra-Neam], 2011 (continuare `n num\rul urm\tor). Daniela URSU

RVM

Iacomi, Montaniardul…

13


EVOCARE

Preambul al revistei Comoara Bisericii al Parohiei Ba[eu-Hude[ti Revista noastr\ parohial\ din acest an o dedic\m unui mare proiect na]ional care a produs roade frumoase `n timp: „Alege [coala!”. Mul]i dintre copiii cu posibilit\]i limitate au primit din partea Patriarhiei Române, din fonduri europene, ghiozdane pentru [coal\; al]ii, care au realizat lucr\ri deosebite, au primit premii mai mari: tablete media, aparate foto, mp4 playere. Copiii din zona Darabanilor sunt defavoriza]i pentru c\ mul]i sunt nevoi]i, din cauza s\r\ciei, dar [i a accesului `ngreunat la [coal\, s\ se opreasc\ la nivelul celor opt clase primare. Sunt copii la Li[na Nou\ care fac kilometri pân\ la [coal\ pe bicilet\ sau `n c\ru]\. Se `ntâmpl\ `ns\ deseori ca acest\ distan]\ s\ fie parcurs\ la -20 sau -25 de grade Celsius. E greu s\ ne imagin\m cum se descurc\. De aceea, proiecte prin care s\ se dea o raz\ de speran]\ [i la copiii defavoriza]i sunt necesare. Cei care au curajul s\ mearg\ la liceu sau la facultate – [i p\rin]ii fac eforturi deosebite s\ `i trimit\ mai departe – nu se mai `ntorc aici, chiar dac\ [i-ar dori. Grupul de catehez\ al Parohiei „Sf. Mc. Pantelimon” Ba[eu-Hude[ti s-a str\duit [i a realizat ni[te lucr\ri frumoase. De aceea, am considerat c\

este bine s\ le facem cunoscute prin intermediul revistei parohiale. ~ntrucât parohia este un centru de catehez\ [i pentru c\ am colaborat [i cu alte parohii `n realizarea proiectului „Alege [coala!”, am selectat [i câteva lucr\ri ale altor copii participan]i. Din cadrul parohiei, Andreea Lenu]a Boz a reu[it un frumos loc I la sec]iunea literar\ a

concursului, câ[tigând o tablet\ media performant\. Sunt prezente, de asemenea, [i foarte multe fotografii de la activit\]ile bisericii din acest an, de la Cr\ciun, de la ~nvierea Domnului [i din luna copilului. Acestea scot `n eviden]\ implicarea copiilor din grupul de catehez\, condus

de Anamaria Scriba, precum [i colaborarea cu doamna profesor pentru `nv\]\mântul primar, Cristina Ifrim la [coala Hude[ti. An de an m\ a[tept, ca preot paroh, s\ v\d aceia[i copii. Dar ei se schimb\, cresc, v\d cum aspira]iile le pun aripi [i, `ncet-`ncet, devin copii mari, tineri [i tot mai preg\ti]i s\ devin\ cre[tinii ortodoc[i de mâine. Am bucuria s\-i v\d pe unii cum `[i descoper\ talentul, pe al]ii cum sunt cuprin[i de dragostea de a-I sluji lui Hristos [i dorin]a de a cunoa[te mai multe despre `nv\]\tura Bisericii. Un loc special l-a avut anul acesta [i proiectul „Copiii lui Hristos ajut\ Biserica”, din cadrul concursului „Copilul `nva]\ iubirea lui Hristos”, ocazionat de anul Sfântului Maslu, declarat de Patriarhia Român\. Un grup de copii a câ[tigat locul al II-lea la nivelul Arhiepiscopiei Ia[ilor [i, `n acela[i timp, s-a bucurat c\ a putut ajuta copii [i b\trâni din sat f\r\ posibilit\]i financiare. Copiii sunt, a[adar, un sprijin de n\dejde pentru biserica noastr\! Pr. Paroh Iulian ANDREI

RVM

M\n\stirea Hâncu

14

La poalele codrilor falnici, pe un loc lini[tit [i pitoresc, unde izvoarele murmur\ enigmatic, `[i are a[ezarea una dintre cele mai frumoase m\n\stiri basarabene – M\n\stirea Hâncu. A[ezat\ la aproximativ 50 km de Chi[in\u, trecând prin Str\[eni, pe [oseaua spre Albi]a `n satul Bursuc, comuna Criste[ti, jude]ul Ungheni, m\n\stirea este o adev\rat\ comoar\ ascuns\ `n inima codrilor b\trâni. Din filele `ng\lbenite de vreme ale istoriei moldave afl\m c\ m\n\stirea care poart\ numele ocrotitoarei Moldovei – Cuvioasa Parascheva, [i-a `nceput activitatea `n anul 1678. Fondatorul noului l\ca[ este considerat boierul moldovean serdar Mihalcea Hâncu. M\n\stirea a fost `ntemeiat\, ini]ial, ca schit de maici, având [i un duhovnic. ~n urma invaziei t\tare `n Moldova, a fost incendiat\ [i distrus\. Dup\ aceste evenimente groaznice, maicile au fost nevoite s\ p\r\seasc\ schitul. ~n anul 1784 stare]ul m\n\stirii, Egumenul Varlaam al II-lea, construie[te câteva chilii pentru c\lug\ri [i o biseric\ din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Dup\ aproape 200 de ani de existen]\ pa[nic\ a `nceput prigoana asupra ob[tii monahale. ~n aprilie 1944, o parte din c\lug\rii m\n\stirii Hâncu au fost evacua]i `n m\n\stirea Balaciu, jude]ul Ialomi]a, dar cea

mai mare parte dintre ei au fost aresta]i [i du[i `n sudul României, la `nchisoarea din ora[ul Br\ila. O dat\ cu aceasta, peste Prut, `n anul 1944, a fost dus\ [i averea m\n\stirii, iar `n septembrie 1949 M\n\stirea Hâncu a fost `nchis\. ~n perioada anilor '60-'80 ai secolului XX pe teritoriul complexului monastic Hâncu Ministerul S\n\t\]ii al RSS Moldovene[ti a construit Sanatoriul de boli pulmonare „Codrii”. Biserica de var\ a fost transformat\ `n club de distrac]ii pentru studen]i, iar biserica de iarn\ – `n depozit; au fost dezgropate mormintele c\lug\rilor de pe teritoriul m\n\stirii, au fost furate lucruri de pre] printre care [i crucile preo]ilor. ~n anul 1992, dup\ o perioad\ de 43 de ani `n care a fost `nchis\, M\n\stirea Hâncu `[i re`ncepe activitatea. La 10 septembrie 1992 s-a re`nfiin]at ob[tea monahal\ a M\n\stirii Hâncu. Duhovnic a fost numit ieromonahul Petru (Musta]\) care `n prezent este episcop. La 25 august 1992, `n prezen]a ~nalt Prea Sfin]itului Vladimir, Mitropolit al Chi[in\ului [i al `ntregii Moldove, tân\ra Zinaida Cazacu depune jur\mântul monahal, primind numele de Parascheva `n cinstea Sfintei Cuvioase Parascheva. Astfel, ea devine prima c\lug\ri]\ a m\n\stirii,

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


EVOCARE

Din negura vremii... Dup\ aproape 40 de ani de la `ntemeierea acestui a[ez\mânt monahal, `n anul 1715 domnitorul Nicolae Mavrocordat a `nchinat acest schit Patriarhiei din Alexandria, `ns\ peste un an, urm\torul domn al Moldovei, Mihail Racovi]\, anuleaz\ aceast\ hot\râre. La sfâr[itul deceniului al [aptelea al secolului al XVIII-lea nepotul lui Mihalcea – Lupu Hâncu, care pe timpul domniei lui Mihai Racovi]\ devenise unul dintre cei mai avu]i boieri ai Moldovei, `l roag\ pe ieromonahul Varlaam, de la m\n\stirea de c\lug\ri din V\rz\re[ti, s\ revigoreze via]a monahal\ la schitul de pe proprietatea sa. Astfel, din 1757, documentele de arhiv\ ne atest\ prezen]a `n schit a mai multor vie]uitori. ~ntre anii 1870-1872 ieromonahul Varlaam, `mpreun\ cu câ]iva monahi, `mpodobesc `mprejurimile schitului cu gr\dini [i livezi, repar\ chiliile [i schitul, iar cu sprijinul [i aportul financiar al boierului Lupu Hâncu, ace[tia mai construiesc `nc\ o biseric\. Din p\cate, din aceast\ perioad\ a existen]ei m\n\stirii, sunt cunoscute, pân\ acum, doar foarte pu]ine date. ~n anul 1784 stare]ul m\n\stirii Egumenul Varlaam al II-lea construie[te câteva chilii pentru c\lug\ri [i o biseric\ din lemn cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. ~ntre anii 1792-1802 func]ia de stare] este preluat\ de ieromonahul Sava, care era originar din Bulgaria. Deoarece s-a m\rit num\rul c\lug\rilor, `n acest timp, s-au mai construit chilii. ~n anul 1802 stare] a fost ales egumenul moldovean Iezechil. El a reconstruit biserica de iarn\, care era `nc\ din lemn, [i a schimbat catapeteasma din biserica de var\. Pân\ `n anul 1808 `n posesia schitului se afl\ toat\ averea mo[tenit\ de la familia Hâncu. ~n perioada când ob[tea monahal\ era condus\ de stare]ul Iezechil se remarc\ primul incident mai grav de dupa n\v\lirea t\tarilor, care a fost provocat de c\pitanul {tefan Catarjiu. Acesta a intrat mi[ele[te pe mo[ia m\n\stirii, `nsu[indu-[i un lot `nsemnat de p\mânt. Cu alt\ ocazie, el a spus c\lug\rilor c\ nu va restitui acest p\mânt, pe care-l ocupase, continuând s\ taie p\durea `n propriul folos. Din aceast\ cauz\, la 8 septembrie 1804, c\lug\rii `nainteaz\ c\tre Divan prima plângere `mpotriva `nsu[irii abuzive a p\mântului ob[tii. Peti]ia a fost solu]ionat\, la `nceput, `n favoarea m\n\stirii. De[i au avut câ[tig de cauz\, de aici, totu[i, `ncepe un lung [ir de procese ce vizeaz\ p\mântul m\n\stirii Hâncu. Un moment de cotitur\ `n istoria m\n\stirii Hâncu este legat de anul 1816 când, din cauza cre[terii num\rului de vie]uitori, prin hot\rârea Mitropolitului Chi[in\ului [i al Hotinului, Gavriil B\nulescu-Bodoni, Schitul Hâncu devine m\n\stire. ~n anul 1816-1819 stare] al m\n\stirii este ales un moldovean de origine, egumenul Antonie. ~n anul 1819 este ales un stare] de origine rus\, egumenul Sinisie. Sub conducerea sa m\n\stirea Hâncu devine prima a[ezare monahal\ din Basarabia unde s-a introdus oficial via]a de ob[te. Mai apoi, `n 1821, Mitropolitul Gavriil `l nume[te pe arhimandritul Sinisie supraveghetor peste m\n\stiri [i schituri, cu sarcina s\ introduc\ `n toate m\n\stirile „via]a de ob[te”. Ulterior, el devine ecleziarhul Mitropoliei din Chi[in\u. Stare] al m\n\stirii Hâncu este numit ieromonahul Arsenie. Ieromonahul Arsenie, moldovean de origine, n\scut `ntr-o familie de preot, a absolvit Seminarul din Cern\u]i, cunoscând limbile rus\, german\, român\ [i polonez\. Pe parcursul st\re]iei,

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

acesta ocup\ func]ia de protopop al m\n\stirilor din Basarabia. Din 1827 pân\ `n 1830 stare] al m\n\stirii Hâncu este numit egumenul Silvestru. El a fost rus de origine, dar se spune c\ [tia bine [i limba „moldoveneasc\”. M\n\stirea Hâncu, ast\zi... ~n prezent duhovnic al m\n\stirii Hâncu este episcopul Petru Musta]\, iar stare]\ este egumena Zenaida Cazacu. S-a `nceput construc]ia unei catedrale cu hramul „Sfântului Pantelimon – Izvorâtorul de Mir” [i se lucreaz\ la finisarea acesteia. De asemenea, M\n\stirea Hâncu se mai ocup\ [i de Casa de Copii Orfani „Preafericitul Iosif” din ora[ul Chi[in\u. La momentul actual, din gospod\ria m\n\stirii fac parte: 60 ha de p\mânt, 8 ha de livad\ (d\ruit\ de cre[tinii din satul Ciuciuleni), 1 ha de livad\ de pruni (s\dit\ `n anul 2001), 5 ha de vi]\ de vie. Ferma m\n\stirii are 50 de vaci, 3 cai, 3 m\gari, 300 de oi, peste 100 de porci, 100 de iepuri, 300 de p\s\ri. M\n\stirea mai de]ine 93 de stupi de albine. Mijloacele de transport, pentru solu]ionarea problemelor cotidiene sunt dou\ autovehicule; pentru prelucrarea p\mântului – un tractor MTZ, un tractor DT-80; o macara pentru lucr\rile la `n\l]ime [i patru automobile pentru deservirea orfelinatului „Preafericitul Iosif” cu produse alimentare. Pe câmpiile m\n\stirii sunt cultivate cereale, fructe [i legume. Pe timp de iarn\ maicile `[i fac ascultarea ]esând covoare, prosoape, haine de lâna [i cro[etetând. Printre enoria[ii [i ctitorii m\n\stirii Hâncu un loc de onoare este ocupat de primul pre[edinte al Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur.

Multe legende circul\ prin ]inuturile Basarabiei cu referire la `nfiin]area m\n\stirii Hâncu, `ns\ doar datele ce se g\sesc `n arhivele m\n\stirii relateaz\ drumul, de cele mai multe ori `ngust, prin care i s-a dat s\ treac\ ob[tii monahale a acestui l\ca[ sfânt, prin istoria na]iunii române. ~ns\ cele mai multe `ntreb\ri `[i vor g\si r\spunsul, doar vizitând acest monument istoric, `nc\rcat de credin]\ [i iubire.

Ritta CURCUBET

RVM

dup\ redeschiderea complexului monahal. Pe 27 octombrie 1993, la hramul m\n\stirii maica Parascheva, prin decret mitropolitan, este numit\ stare]\ a m\n\stirii cu titlul de egumen\.

15


RESTITUTIO

Tipologia de]inu]ilor politici din unitatea [i colonia de munc\ de la Bicaz

RVM

Dela]iunea [i urm\rirea informativ\ `n perioada 1948-1960

16

Sub paravanul luptei `mpotriva activit\]ii de subminare dus\ de servicii „imperialiste” [i de reac]iunea intern\, Securitatea a `nceput din anul 1950 o ampl\ ac]iune de recrutare `n rândul popula]iei. Constituirea re]elei informative urm\rea culegerea de informa]ii privind atitudinea cet\]enilor fa]\ de regim [i anihilarea oric\ror ac]iuni neconforme cu ideologia comunist\. ~n func]ie de valoarea informa]iilor pe care le furnizau, sursele erau numite: persoana de sprijin, informatorul, rezidentul [i gazda casei conspirative. Persoana de sprijin sau informatorul necalificat culegea informa]ii la un nivel elementar, redacta rapoarte de investiga]ii [i realiza filaje la domiciliu. Recrutarea acestui tip de surse se realiza din rândul cet\]enilor „disponibili”, care contactau din proprie ini]iativ\ organele de securitate (Cristina Anisescu, Dinamica de structur\ [i rol a re]elei informative `n perioada 19481989, Arhivele securit\]ii, Editura Pro Historia, Bucure[ti, 2002, p. 15). Informatorul reprezenta principala categorie de surse a re]elei informative, având acces la informa]iile despre persoana sau mediul supravegheat. Beneficia de o bun\ acoperire [i nu risca s\ fie deconspirat. ~n aceea[i categorie, puteau fi inclu[i de]inu]ii politici recruta]i prin [antaj sau constrângere [i cet\]enii ata[a]i regimului, dar nesuspecta]i `n anturajul pe care `l supraveghea (Ibidem, p. 16). Rezidentul era informatorul cu calit\]i excep]ionale, capabil s\ se substituie ofi]erului [i s\ ]in\ leg\tura cu alte surse din re]ea. Putea prelua informa]ii pe care le preda ofi]erului [i putea trasa sarcini `n locul acestuia. Recrutarea reziden]ilor se realiza f\r\ constrângere doar din rândul membrilor de partid. (Ibidem, p. 17). Gazda casei conspirative era persoana care `n mod secret `[i punea locuin]a la dispozi]ia ofi]erilor pentru `ntâlniri cu informatorii din re]ea. Gazda nu participa la `ntâlniri, [i nu cuno[tea con]inutul discu]iilor lor, dar avea obliga]ia de a asigura deplinul secret asupra rela]iei cu ofi]erul (Ibidem, p. 22). Sursele ce alc\tuiau re]eaua informativ\, erau `nregistrate `n eviden]e, primeau nume conspirative [i puteau avansa sau nu `n ierarhie. Motivele urm\ririi cet\]enilor erau diverse [i se refereau la urm\toarele

fapte: atitudinea ostil\ sau du[m\noas\ fa]\ de regim, comentarii necorespunz\toare la adresa conducerii de partid [i de stat, inten]ii de evaziune, redactarea unor scrieri cu con]inut interpretabil, misticism, prozelitism sau simpla apartenen]\ la un cult religios fie el [i recunoscut legal, ascultarea [tirilor transmise de posturile radio str\ine, existen]a unor prieteni sau rude `n str\in\tate, rela]ii neoficiale cu cet\]enii str\ini, comentarii elogioase la adresa ]\rilor capitaliste, bancurile politice, frecventarea bibliotecilor si a centrelor culturale str\ine (CNSAS, D55, vol. 53, f.1). Aria de cuprindere a re]elei informative a avansat odat\ cu extinderea categoriilor de urm\ri]i de la persoanele incompatibile cu regimul comunist prin trecutul lor pân\ la persoanele cu totul inofensive, suspecte tocmai prin neutralitatea lor. De]inu]ii politici reprezentau o categorie aparte de urm\ri]i, `n jurul acestora constituindu-se o re]ea informativ\ bine organizat\. Din practicile folosite de Securitate se pot distinge dou\ metode de recrutare: recrutarea prin constrângere sau [antaj [i recrutarea prin convingere (pe baza sentimentelor patriotice). ~n ambele cazuri recrutarea informatorilor se `ncheia prin luarea unui angajament scris, `n care candidatul se obliga `n mod voluntar s\ colaboreze cinstit cu ofi]erul de securitate [i s\ p\streze cea mai strict\ conspirativitate `n munca lui informativ\. Constrângerea a fost folosit\ de Securitate mai ales `n primii s\i ani de func]ionare [i s-a aplicat frecvent `n cazul fo[tilor de]inu]i politici, membrilor partidelor istorice, fo[tilor legionari [i al fo[tilor ofi]eri. Recrutarea informatorilor pe baza sentimentelor patriotice era o metod\ recomandat\ [i folosit\ constant de Securitate, fiind apreciat\ ca [i indicator al spiritului civic. Recrutarea se realiza la locul de munc\, la sediul Securit\]ii, la sediul Mili]iei, `n casele conspirative sau chiar la domiciliul candidatului, cu condi]ia respect\rii conspirativit\]ii (Marius Oprea, Banalitatea r\ului, p. 423). Dup\ recrutare, se stabilea un sistem de leg\tur\, o parol\ [i un num\r de telefon la care ofi]erul [i sursa se puteau contacta reciproc `n afara programului de `ntâlniri. ~n deten]ie, contactul cu sursa avea loc, mai ales, `n camera de anchet\ de la infirmerie. Valoarea informa]iilor primite de la o persoan\ era direct propor]ional\ cu

reputa]ia profesional\, prestigiul social [i credibilitatea persoanei. Recompensarea informa]iilor nu lua forma unui salariu, ci a unor sume de bani sporadice, a unor cadouri [i mai ales a unor favoruri. ~n anumite situa]ii, la propunerea ofi]erului, informatorul beneficia de sus]inere profesional\ atunci când solicita un transfer, o promovare sau un pa[aport. ~n cazul `n care informatorul se dovedea util [i disponibil era men]inut `n re]ea perioade lungi de timp, uneori [i zeci de ani. Rezultatele muncii informative desf\[urate de organele Securit\]ii au c\p\tat o form\ concret\ din data de 14 ianuarie 1950, când `n baza Decretului Nr. 6 al Guvernului Republicii Populare Române au fost `nfiin]ate unit\]i de munc\ for]at\ (numite „colonii de munc\” din anul 1952). De]inu]ii politici, care au muncit pe [antierul barajului de la Bicaz `n perioada 1950-1954, au fost `ncadra]i `n aceste forme de deten]ie. Urm\rirea suspec]ilor [i realizarea dosarelor informative era atributul birourilor de Securitate local\ [i regional\ `n timp ce arestarea se hot\ra la nivelul conducerii DGSP. ~n mod standard, fiecare dosar cuprindea urm\toarele elemente: – fi[a personal\ a urm\ritului, ce con]inea o fotografie, amprentele digitale, caracterizarea fizic\ [i psihologic\, datele de stare civil\, informa]ii referitoare la starea material\, apartenen]a politic\, motivele [i durata intern\rii `n unitatea/colonia de munc\; – notele date de informatori `n perioada `n care subiectul s-a aflat sub urm\rire; – interogatoriul la care `nvinuitul a fost supus `n timpul anchetei; – declara]ia acuzatului, dat\ `n fa]a organelor de anchet\; – referatul DGSP, prin care se hot\r\[te perioada [i unitatea/colonia de munc\ unde acuzatul urma a fi `ncadrat; – caracterizarea de]inutului `n timpul deten]iei. Folosind informa]ii din dosarele de urm\rire aflate `n arhiva CNSAS, studiul de fa]\ `[i propune s\ realizeze scurte biografii ale unora dintre de]inu]ii politici care au muncit pe [antierul de la Bicaz (continuare `n num\rul urm\tor). Prof. Xenia S~RBU, Prof. Mihai APOPEI

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


TURISM

Centrul de informare turistic\ „Gheorghe Iacomi”

Jude]ul Neam], prin multitudinea [i varietatea obiectivelor turistice naturale [i antropice, ofer\ un cadru performant pentru turism. Având un poten]ial turistic remarcabil datorat amplas\rii sale geografice, variet\]ii condi]iilor naturale, monumentelor istorice [i de art\ de valoare na]ional\ [i interna]ional\, precum [i ospitalit\]ii recunoscute a popula]iei, `n decursul timpului, turismul a cunoscut un trend ascendent. Biblioteca Jude]ean\ „G.T. Kirileanu” Neam], institu]ie de cultur\ modern\, dinamic\ [i flexibil\, a venit `n `ntâmpinarea acestei dezvolt\ri a activit\]ii turistice locale prin `nfiin]area unei sec]ii specializate, Centrul de Informare Turistic\ „Dr. Gheorghe Iacomi” numit astfel `n memoria unui mare iubitor al muntelui, medic chirurg [i publicist nem]ean. Activitatea Centrului de Informare Turistic\ este foarte ampl\, constând `n: I. Culegerea, structurarea [i oferirea de informa]ii privind:  obiectivele turistice din jude] [i principalele obiective de acest gen din ]ar\ [i din str\in\tate (inclusiv zonele de agrement [i alte posibile atrac]ii turistice);  itinerarii turistice `n jude]ul Neam] [i conexiuni cu oportunit\]ile din jude]ele `nvecinate;  unit\]ile de cazare [i de alimenta]ie public\ din jude] [i din ]ar\ (nr. stele, nr. locuri, dot\ri, servicii, adrese, contact);  oportunit\]ile de transport spre obiectivele [i zonele de interes turistic (orarul trenurilor, autobuzelor [i microbuzelor, telefoane [i firme de contact);

 adrese [i oportunit\]i turistice pe Internet;  legisla]ia referitoare la turism (programul LEX);  calendarul evenimentelor cultural-turistice `n plan jude]ean.

II. Efectuarea unor activit\]i specifice de informare a partenerilor [i clien]ilor, constând `n:  multiplicarea [i distribuirea unor materiale informative, la cerere sau prin ofert\ direct\;  organizarea [i g\zduirea unor manifest\ri cu caracter promo]ional sau de perfec]ionare pentru prestatorii de servicii `n turism;  fluidizarea [i permanentizarea contactelor cu prestatorii de servicii `n turism din jude]ul Neam] [i zonele limitrofe;  promovarea poten]ialului turistic nem]ean prin: – realizarea unor materiale publicitare pentru parteneri [i clien]i (h\r]i, ghiduri, pagini web): site-ul www.neamt-turism.ro ata[at site-ului bibliotecii, Harta fizic\ [i turistic\ a jude]ului Neam] (2003), Harta Masivului Ceahl\u (2007), Ghid turistic al jude]ului Neam] (2008), Bine a]i venit la Piatra-Neam] (2010), Jude]ul Neam]. Hart\ turistic\, Piatra-Neam]. Plimb\ri la pas [i cu telegondola (2011); – redactarea unor articole de specialitate `n reviste de geografie [i turism; – participare activ\ `n cadrul grupurilor de lucru `nfiin]ate `n vederea dezvolt\rii turismului neam]ean; – participarea la Târguri de Turism de la Bucure[ti;

– participarea la numeroase emisiuni de radio [i televiziune pe teme turistice. Spre deosebire de agen]iile de turism [i al]i tur-operatori, activitatea CIT se remarc\ printr-o gam\ informa]ional\ mult mai ampl\ [i prin gratuitate. Centrul nostru de Informare Turistic\ de]ine numeroase ghiduri turistice, reviste de specialitate, h\r]i turistice, pliante, calculator cu acces Internet, a[a `ncât s\ poat\ satisface orice solicitare venit\ din partea turi[tilor români sau str\ini.

Date de contact: Piatra-Neam], Pia]a G\rii (la parterul sta]iei de plecare a telegondolei) telefon: 0726.124.358 e-mail: cit_pneamt@yahoo.com Persoan\ de contact: Cristina Costachi. Cristina COSTACHI

Rafaela (III)

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

Plec\ Emin, plutind lin [i repede ca gândul. B\tu `ncet la fiecare chilie, erau preg\ti]i, a[teptau. – O, Emin, ai venit! – Era]i preg\ti]i, da? – Bine`n]eles! – Ceilal]i fra]i sunt la slujb\, da? – Da, se roag\ tainic `n altar, `n genunchi. Ei se roag\ pentru ca Dumnezeu s\ dea for]\ celor ale[i de tine, Emin, s\-[i poarte cu des\vâr[ire spada metaniei lor. – Se pare c\ au dobândit for]a credin]ei. Haide]i, s\-i ajungem pe ceilal]i. To]i erau t\cu]i prin medita]ia lor, prin rug\ciunea lor. – Calinic, poetul, unde e? `ntreb\ Dosoftei `n [oapt\ pe Emin. – Las\, acum suntem to]i osta[i ai M\riei Sale {tefan. ~l `ntâlnim sus [i pe el. ~i ajunser\ pe ceilal]i din urm\. ~ntre timp, merser\ pe câmp atât de mult, t\cu]i. ~[i lu\ fiecare calul [i a[teptau cuvântul lui Emin. – ~nc\leca]i acum, acum! comand\ Emin. Suntem gata de zbor? – Gata! – Tine]i-v\ bine `n [a! (continuare `n num\rul urm\tor) Victori]a DU}U

RVM

E var\ [i-i cald [i cânt\ greierii prin ierburi. Dup\ slujba de miezul nop]ii, c\lug\rii s-au retras t\cu]i `n chiliile lor. Stau to]i treji, `n genunchi, rugându-se. Sunt `n a[teptarea unui semn de la prin]ul Emin. Emin, `n hainele lui de prin] viteaz, `n haine de c\lug\r, intr\ vis\tor [i hot\rât, plute[te `ncet peste ierburi [i bate `ncet la u[a fiec\rei chilii. Ies monahii la acest semn, cu ochii lor de diamante, str\lucitori `n lumina razelor de stele [i de lun\. – Haide]i, feciori, lua]i-v\ rasele pe voi, s\ fi]i `n ]inuta voastr\ de c\lug\ri adev\ra]i, altfel sunte]i ni[te statui de zeit\]i, cu buc\]i rupte din ele, datorate trecerii timpului. Lua]i-v\ caii, spada [i fi]i gata de zbor, c\ci caii vo[tri au aripi. To]i o pornir\ t\cu]i spre [es unde p\[teau lini[ti]i caii. – Unde e Marian, ucenicul cel mai mic dintre voi, `i `ntreb\ Emin? – Da, sunt aici, sunt aici Emin. – Bravo, hai, e[ti [i tu vrednic ca [i cei mari, chiar dac\ e[ti un b\ie]andru! Suntem to]i, da? – Da! – M\ duc la Golia, s\-i lu\m [i pe cei câ]iva c\lug\ri de acolo, pentru c\ sunt [i ei des\vâr[i]i. Vin imediat, v\ ajung din urm\. – Vin [i eu cu tine Emin, strig\ Marian `n noapte. – Du-te la ceilal]i, numai eu trebuie s\ merg, trebuie s\ merg singur.

17


SPIRITUALITATE

Scrisoarea unui copil obi[nuit Deschid timid u[a bisericii mele. Trebuie s\ recunosc faptul c\ nu-i calc foarte des pragul. Simt `n interior un mic fior, un amestec de team\ cu bucurie care r\zbate ca un ghiocel din z\pada prim\v\ratic\. Doar `n fa]a Domnului Hristos po]i s\ sim]i a[a ceva. El parc\ m\ mustr\ un pic din icoana pridvorului, dar este ca [i cum m-ar bate prietene[te pe um\r bucurându-se c\ m\ vede din nou. Dup\ ce m\ `nchin `mi aduc aminte c\ bunica `mi spunea s\ nu uit de lumân\ri pentru cei vii [i pentru cei de dincolo de lumea aceasta din familia mea. A[a c\ m\ `ntorc spre stânga, dar, f\r\ s\ vreau, ochii `mi r\mân peste micul dul\pior cu vitrin\ care are un nou raft – sau o fi vechi? – cu c\r]i nounou]e. La prima vedere, par ni[te manuale pentru copii, dar, uitându-m\ mai atent\, v\d amestecate basmele româ-

nilor cu cuvinte duhovnice[ti ale p\rintelui Cleopa, cu Biblia pentru copii [i c\r]i de proverbe sau mici dic]ionare pentru copii. Sunt a[ezate ca preg\tite pentru o [coal\. O fi [coal\ `n pridvorul bisericii mele? M\ cuprinde curiozitatea [i sunt gata s\ descop\r secretul. P\rintele ne cheam\ `ntr-o zi la biseric\ [i pe noi, tinerii. {tiu c\ duminic\ dup\-amiaz\ copiii vin `n curtea bisericii cu hramul Sfântului Pantelimon C\l\torul [i glasurile lor se fac auzite atunci peste tot `n jur. Aflat\ undeva la grani]a dintre copil\rie [i lungul drum spre maturitate, vreau `nc\ s\ m\ simt copil! A venit `ns\ [i momentul a[teptat. Am intrat `n casa de pr\znuire [i am f\cut parte pentru aproape dou\ ore dintr-un grup bine `nchegat de tineri care aveau probleme de care nici m\car nu [tiau [i care `[i puteau g\si r\spunsurile nu la p\rintele, care nu voia s\ ne dea totul de-a gata, ci `n noi

`n[ine. Am aflat apoi c\ e normal s\ fim socoti]i importan]i [i c\ Hristos este Cel care ne cheam\ permanent la El. Sunt lucruri simple, dar care au meritat s\ le con[tientizez. Este ceva nou dar am avut `n interiorul meu tot timpul aceste `ntreb\ri care se multiplic\ [i care `[i g\sesc multe r\spunsuri. Acum am `n]eles c\ poate fi [coal\ [i `n pridvorul Bisericii. Am avut parte de tehnic\ modern\: videoproiector, filmule]e, prezent\ri interesante [i de `n]elegere [i libertate de exprimare. A[tept `n continuare ca bun\voin]a [i dragostea cu care p\rintele ne prime[te s\ dea na[tere la noi idei pentru activit\]i interesante `n cadrul bisericii, sau mai bine zis pentru mica {coal\ din pridvorul bisericii.

Andreea BOZ, Parohia „Sf. Mc. Pantelimon”, Ba[eu-Hude[ti

Sfânta Tain\ a ~mp\rt\[aniei

RVM

Dac\ prin celelalte Sfinte Taine credincio[ii primesc harul divin, prin Sfânta Tain\ a ~mp\rt\[aniei ei primesc pe ~nsu[i Izvorul harului, pe Iisus Hristos, `n mod real, deoarece se `mp\rt\[esc, `n chipul pâinii [i al vinului, cu `nsu[i Trupul [i Sângele Domnului nostru Iisus Hristos. Sfânta Tain\ a ~mp\rt\[aniei a fost `ntemeiat\ de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Tain\, când a luat pâinea, a binecuvântat-o, a frânt-o [i a dat-o ucenicilor zicând: „Lua]i, mânca]i, acesta este trupul Meu”. {i, luând paharul [i

18

mul]umind, le-a dat, zicând: „Be]i dintru acesta to]i, c\ acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mul]i se vars\ spre iertarea p\catelor”(Mt. 26,26-28). Apoi le-a poruncit s\ s\vâr[easc\ aceast\ Tain\ dup\ ce El nu va mai fi `ntre ei: „Aceasta s\ face]i spre pomenirea Mea”(Lc. 22,19). Taina are mai multe denumiri: Euharistie, Cuminec\tur\,

Cina Domnului, Frângerea pâinii, Paharul binecuvânt\rii, Dumnezeie[tile [i ~nfrico[\toarele Taine. Materia Sfântei Taine a ~mp\rt\[aniei este format\ din pâine [i vin, ca produse specifice ale priceperii omene[ti `n materie de hran\. Pâinea trebuie s\ fie din grâu curat, iar vinul din struguri, natural, amestecat de c\tre preot cu pu]in\ ap\, sugerând `mpungerea coastei pe Cruce. S\vâr[itorii Tainei ~mp\rt\[aniei sunt episcopul [i preotul, iar cei ce o primesc sunt credincio[ii care s-au preg\tit prin post [i s-au spovedit. Pentru a primi aceast\ tain\, credincio[ii trebuie s\ se preg\teasc\ trupe[te [i suflete[te astfel: s\ se spovedeasc\ [i s\ `mplineasc\ canonul dat de duhovnic, s\ se `mpace cu to]i, ca s\ nu aib\ cu nimeni nimic de ceart\, s\ posteasc\ [i s\ se roage lui Dumnezeu pentru iertare p\catelor, s\ se ab]in\ complet de la mâncare [i b\utur\ `naintea `mp\rt\[irii, s\ citeasc\ rug\ciunile preg\titoare pentru `mp\rt\[irii, care se g\sesc `n Ceaslov sau c\r]i de rug\ciune. Doar copiii pân\ la vârsta de [apte ani, precum [i cei bolnavi, pot fi `mp\rt\[i]i f\r\ `mplinirea acestor condi]ii prealabile. ~mp\rt\[irea credincio[ilor are loc la Sfânta Liturghie, când preotul a[ezat `n fa]a u[ilor `mp\r\te[ti roste[te cuvintele: „Cu fric\ de Dumnezeu, cu credin]\ [i cu dragoste s\ v\ apropia]i!” [i ]ine `n mâna stâng\ Sfântul Potir cu Sfânta ~mp\rt\[anie, iar `n mâna dreapt\, linguri]a. Efectele `mp\rt\[irii sunt: unirea real\ cu Hristos, cur\]irea de p\cate [i progres `n via]a duhovniceasc\, precum [i f\g\duin]a `nvierii [i a vie]ii ve[nice. Cei care se `mp\rt\[esc cu nevrednicie `[i agonisesc osând\. Prof. Andreea BEJAN {coala cu cls. I-VIII „Vasile Mitru” Ta[ca

IULIE - SEPTEMBRIE 2012


APARI}IE EDITORIAL|

Revista Valea Muntelui apare sub patronajul Asocia]iei Culturale „Valea Muntelui” din Bicaz. Fondatori: Cristian LUCA Pr. Mihail POPA Mihai-Silviu CHIRIL| Colegiul de redac]ie:

La `mplinirea cifrei 100 e un obicei ca s\ se fac\ un bilan], fie c\ e vorba de 100 de apari]ii editoriale sau de 100 de zile de mandat, sau aniversarea a o sut\ de ani de via]\ [.a.m.d. De aceea nu puteam s\ trecem [i noi neobser vat\ `mplinirea a o sut\ de apari]ii ne`ntrerupte a foii parohiale s\pt\mânale Bucuria credin]ei. Nu vom vorbi despre rostul [i importan]a ei, fiind cunoscut aportul indubitabil al unei astfel de publica]ii `n via]a parohial\. Noi `n[ine am urmat exemplul unor fra]i preo]i, cercetând mai multe modele din care ne-am [i inspirat pu]in. Parc\ mai ieri ap\rea timid primul num\r al foii ce se dorea a fi un mijloc prin care cititorul s\ afle, s\ cunoasc\ [i s\ se `mp\rt\[easc\ din izvorul de Credin]\ Ortodox\ [i astfel s\ tr\iasc\ bucuria credin]ei. Sper\m ca prin citirea pasajelor scripturistice, a `nv\]\turii Sfin]ilor P\rin]i ai Bisericii, a cuvintelor de folos ale marilor duhovnici, s\ ne aducem umila contribu]ie la zidirea duhovniceasc\ a celor care primesc foaia. Totodat\, prin intermediul publica]iei noastre, am `ncercat s\ ]inem la curent enoria[ii, [i nu numai, cu tot ce `nseamn\ re-

IULIE - SEPTEMBRIE 2012

aliz\rile, dar [i greut\]ile inevitabile ale unei parohii noi, cum este a noastr\. De asemenea, au fost publicate [i problemele grave cu care se confrunt\ familia [i societatea româneasc\. De atunci pân\ azi, foaia a trecut prin mici modific\ri stilistice, p\strându-[i `ns\ nealterat scopul pentru care a fost `nfiin]at\: de `nv\]\tur\, catehez\ [i informare. Ne bucur\m s\ [tim c\ prin intermediul publica]iei am reu[it s\ aducem cuvântul Evangheliei `n casele credincio[ilor, prin intermediul rubricilor de catehizare s\ r\spundem multor `ntreb\ri [i nel\muriri pe care le au enoria[ii, `n acela[i timp fiind transparen]i `n gestionarea fondurilor [i ]inerea la curent cu via]a parohial\. Mul]umim tuturor celor care ne-au fost al\turi de la `nfiin]area parohiei [i ne-au sprijinit prin dona]ii [i prin `mplicare direct\ `n activit\]ile ei. Mul]umim de asemenea celor care ne-au ajutat cu idei, sugestii, ca foaia s\ fie de un real folos. Preot Mihail POPA, Parohia „Sfin]ii Mihail [i Gavriil”, Dodeni-Bicaz

Mihai-Silviu CHIRIL| - redactor-[ef Ritta CURCUBET - reporter Dorian RADU - tehnoredactor Mihail POPA Iulia PASCAL - fotografi -

Coperta 1: „Peisaj autumnal” foto: Mihail POPA Coperta 4: „Muntele Ceahlau” foto: Iulia Pascal Adresa redac]iei: strada Coju[na nr. 5, Bicaz, jude]ul Neam] Telefon: 0233.253.674 Email: revistavaleamuntelui@gmail.com Pagin\ web: http://mihaisilviuchirila.blogspot.com Distribu]ie: S.C. DRAG&CRIS OIL S.R.L. Tiparul executat de Tipografia Autograf Piatra Neam] ISSN: 2067-9416

RVM

Bucuria credin]ei la al 100-lea num\r

19


Revista Valea Muntelui  

revista culturala

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you