Issuu on Google+


Plugu[or Aho, aho, v\ d\m de [tire, C-'85 e-o amintire, {i-am pornit din case-n case S\-l vestim pe '86, Pe care-l dorim s\ vie Cu bel[ug [i bucurie, Dup\ datina str\bun\ Cu noroc [i voie bun\, Cu izbânzi mai mari ca ieri Pentru cei ce-or vrea averi. {i pentru copiii lor, S\ fie un an cu spor Mâna]i, m\i, h\i! ~nvârti]i plugul pe roate {i-ura]i pentru s\n\tate Domnilor Cozma, se [tie C\-s oameni de omenie Admirabili ca p\rin]i, Uneori au strâns din din]i Pentru ca cei doi copii S-aib\ numai bucurii E dificil, evident, S\ ai un b\iat student Când el vine din armat\ S-ai student\ [i pe fat\ Fruntea lor se-nsenineaz\ Când grijile se dubleaz\ Ei, oriunde [i oricând S-anima]i de acela[i gând: S\ vad\ copiii lor ~mplini]i `n viitor Mâna]i, m\i! S\-i ur\m lui Lili-acum, Bucurii pe-al vie]ii drum. Fiindc-o [tie clasa toat\, C\-i o fat\ minunat\, Un necaz când vrei s\-l dregi, Ea-i liant `ntre colegi Sobr\, harnic\, discret\, Unii spun c\-i cam cochet\ Ce-o fi oare r\u `n asta? Este treaba ei [i... basta! C\ci de când e lumea lume Fetele-s l\sate-anume S-aduc\ argumente-o mie C\ via]a are poezie Cu cochet\ria ei ~i intrig\ doar pe-acei Ce v\d `n adolescent-o norm\ ~mbr\cat\-n uniform\ O fi având toalete [ic, Dar astea nu spun nimic. E-o frumuse]e `n esen]\ Dincolo de aparen]\. Da, e drept c\ `]i ia ochii Când vine cu alte rochii Cu volane sau dantele

Uni sau cu floricele C\ te-ntrebi plin de mirare Ce salar pe lun\ are Pleac-adesea, doar cu sine Pe la zeci de magazine Cel mai mult e cu zabava ~n centru la Petrodava M\r\]ei [i D\rm\ne[ti Ori[iunde o-ntâlne[ti O cuprinde ades oftatul {i r\mâne cu uitatul Orice obiect, se [tie E p\zit cu str\[nicie {i pe loc devine trist\ Ne-având bani nici de-o batist\ S\-i ur\m, deci cu temei, S\ ajung\ la „leafa” ei. Mâna]i, m\i!

Pentr-un control de rutin\ Po]i s\-i duci [i o g\in\ C-un Rexona sau Printil Po]i redeveni copil Nici un tat\ sau bunic N-o s\ intre f\r\ plic Consistent [i fo[nitor Albastru-i interior {i-o aminti `n anii-acei C\ au fost colegii ei? Trage-acum [i-are motiv Fiindc\ meciul decisiv Meciul vie]ii, cel mai mare, Are loc `n deplasare {i cu cât timpul spore[te Cre[te morcovul, fire[te, Ia pocni]i din bici mai des S\ ur\m pentru succes Uni]i-v\, m\i! S\ revenim la prezent {i s-o studiem atent Azi e vesel\ sau t\cut\ Mâine parc\ bea cucut\ P\zeasc\-i sfântul pe cei Care stau prin preajma ei Convinge pe-orice om integru C\ laptele este negru Te [fichiuie cu un bici Dac\ vrei s-o contrazici {i de e[ti pu]in abil Redevine prompt copil, Cu ochi limpezi, juc\u[i, {i cu gândul la p\pu[i Avem destule indicii S\ ur\m pentru capricii Mâna]i, m\i, h\i!

Mihaela trage s\ devin\ Student\ la medicin\ Pentru-asta avem indicii Face zeci de sacrificii Fizic\, biologie Sau stupida de chimie Cu material anost Ea le [tie pe de rost C\ci viseaz\ din zi-n sar\ Medicina militar\ S`nt convins c\ va r\zbate ~n lumea lui Hipocrate {i-o v\d prin timp tot cadet\ Cu halat [i cu bonet\ Peste ani ai s\ tot vrei S\ fii pacientul ei {i s\ fii cu ea atent Azi curcan [i mâine Kent

'86 plin s\ fie De noroc [i bucurie S\ vie cu s\n\tate {i succes la facultate De urat v-am mai ura C\ mai [tim câte ceva Dar urez atât, `ncât Mi s-a pus un nod `n gât {i nu pot ca s\-l `ntorc F\r-un caltabo[ de porc M-a[ opri un pic `n cale Pe la oala cu sarmale Cred c\ un pahar de vin M-ar `nzdr\veni pu]in Cu gândul la câ]iva bani La anul [i la mul]i ani! H\i, h\i! Mihai R|D|VOI, 1985


EDITORIAL

La mul]i ani, 2011!

Mihai-Silviu CHIRIL|, Redactor-[ef RVM

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

RVM

Revista Valea Muntelui, ajuns\ la num\rul al patrulea, se preg\te[te s\ `mplineasc\ `n curând un an de activitate `n slujba culturii [i spiritualit\]ii pe meleagurile „Munteniei Neam]ului”, cum ar spune un regretat om de cultur\ pe care `l elogiem `n num\rul acesta. A fost un an frumos, de `ncerc\ri, de reu[ite, `n care revista noastr\ a beneficiat de colaborarea unor oameni excep]ionali, `mpreun\ cu care sper\m c\ am oferit cititorilor no[tri subiecte interesante, teme de medita]ie, cuno[tin]e referitoare la tradi]iile [i cultura `nainta[ilor no[tri de pe Valea Muntelui, activit\]i educativ-culturale desf\[urate de [colile din zon\ sau de parohiile ortodoxe care au avut amabilitatea s\ ne informeze despre acestea, lucru pentru care le suntem profund recunosc\tori. Cuvintele nu sunt de ajuns pentru a-i elogia [i a le mul]umi colegilor no[tri colaboratori neosteni]i, care cred `n acest proiect [i f\r\ de care nu am putea face nimic. ~nc\ de la `nceputul existen]ei sale, revista [i-a propus s\ promoveze valoarea cultural\ [i s\ `ncurajeze tinerii `n a-[i exersa talentul, fie c\ e vorba de tineri scriitori, sau de pictori, filozofi sau teologi care [i-au g\sit `n revista noastr\ un prieten de n\dejde. Preocuparea pentru evocarea oamenilor de valoare a fost [i r\mâne o preocupare de c\p\tâi a revistei. Pornind de la ideea c\ este o datorie de onoare s\ ne aducem aminte de cei care `naintea noastr\ au trudit pe ogorul p\str\rii identit\]ii culturale [i chiar na]ionale `n genera]iile care au trecut, am c\utat, [i am [i g\sit, foarte mul]i oameni de valoare, ale c\ror pove[ti de via]\ am `nceput s\ le spunem `n paginile acestei publica]ii [i vom continua s\ o facem cu aceea[i con[tiin]\ a faptului c\ imortalizându-i prin cuvânt `i p\str\m printre noi. Dup\ cum cititorii pot vedea [i `n num\rul acesta, cinstim memoria celor care au fost c\r turarii G.T. Kirileanu, regretatul preot [i etnolog Constantin M\tas\ sau genialul teolog Jaroslav Pelikan. Dac\ ar fi ca revista noastr\ s\ proclame un „om al anului”, chiar dac\ el nu mai este al\turi de noi, acela nu poate fi decât profesorul Mihai R\d\voi, dup\ al c\rui nume am denumit un premiu pentru talent literar, pe care `l vom decerna `n festivitatea aferent\ `n a doua parte a lunii decembrie, `n preajma sfintelor s\rb\tori ale Na[terii Domnului. Va fi un premiu cu totul special, pentru c\ nu urmeaz\ tiparul obi[nuit al premiilor: `ntrucât nu credem `n premii de consolare, Premiul „Mihai R\d\voi” este un singur premiu, care se decerneaz\ celui mai apreciat autor al revistei noastre (aprecierea o face]i dumneavoastr\, pre]io[ii no[tri cititori). ~n situa]ii `n care exist\ dou\ persoane de valoare egal\ se acord\ Premiul „Mihai R\d\voi” ex aequo. ~ntrucât `n paginile fiec\rui num\r al revistei scriu etnologi [i cercet\tori [tiin]ifici `n domeniul folclorului, ne gândim ca anul viitor s\ r\spl\tim efortul lor prin `nfiin]area unui premiu, asem\n\tor Premiului „Mihai R\d\voi”, care s\ r\spl\teasc\ efortul [i priceperea celor care refuz\ s\ accepte c\ civiliza]ia româneasc\ a murit [i a fost `nlocuit\ de civiliza]ia consumerist-globalist\. Ne face o deosebit\ pl\cere s\ anun]\m c\ la ini]iativa colectivului director al Revistei Valea Muntelui s-a adresat o cerere Prim\riei Comunei Ta[ca, prin care se propune schimbarea denumirii actualei str\zi a Morii `n „Strada Mihai R\d\voi”. Prim\ria a acceptat cu amabilitate propunerea noastr\, astfel `ncât strada pe care se afl\ casa profesorului Mihai R\d\voi `i va purta numele. Ce e drept, nu e un mare bulevard dintr-un mare ora[, dar este strada pe care el a iubit-o cel mai mult [i mai mult. Iar pentru aceasta `i mul]umim Prim\riei Comunei Ta[ca, care a `n]eles semnifica]ia cultural\ a cererii noastre. Mul]umim sponsorilor revistei noastre (S.C. Hidroserv „Bistri]a” S.A. Piatra Neam], Motel Ceahl\u, Bicaz, [i domnului Romeo Furtun\, care a donat revistei 2% din impozit) pentru amabilitatea [i d\rnicia cu care au participat la proiectele noastre. Sper\m c\ [i `n anul ce vine vom g\si aceea[i `n]elegere [i aceea[i bun\voin]\. Acestea fiind spuse, `i asigur\m pe cititorii no[tri c\ [i `n anul care vine vom da dovad\ de aceea[i seriozitate cu care sper\m c\ i-am obi[nuit deja, propunându-le subiecte care s\ r\spund\ nevoilor lor cultural-spirituale, fiind al\turi de comunit\]ile din care provin [i reflectând `n paginile revistei via]a spiritual\ a acestora. La mul]i ani!

3


SEMICENTENAR

RVM

G.T. Kirileanu, „patriarhul Bistri]ei”

4

Gheorghe Teodorescu-Kirileanu s-a remarcat `n cultura român\ ca unul dintre cei mai neobosi]i editori, excelând prin editarea operei lui Ion Creang\, dar [i a numeroase [i valoroase documente privind istoria românilor. Pe lâng\ activitatea de editor [i documentarist, a fost un publicist de marc\, cu importante contribu]ii `n domeniul istoriei [i al folcloristicii, Nu putem omite nici studiile `nchinate locurilor natale, de la poalele mun]ilor Grin]ie[ [i Ceahl\u, articole de istorie, folclor, etnografie sau lexicografie popular\. Pentru nem]eni, de notorietate r\mâne gestul s\u de a dona Bibliotecii din Piatra-Neam] aproape 20.000 de c\r]i tip\rite, manuscrisele fiind promise Bibliotecii Academiei Române. Biblioteca nem]ean\ a devenit depozitara unui tezaur documentar de mare valoare cu care pu]ine astfel de a[ez\minte din ]ar\ se pot l\uda. G. Teodorescu Kirileanu a v\zut lumina zilei la 13 martie 1872 `n satul Holda-Bro[teni, `ntr-o familie cu r\d\cini bucovinene, str\mo[ii s\i refugiindu-se aici din cauza asupririi habsburgice. Mama sa moare la na[terea fratelui s\u Simion, pe când avea 7 ani, [i astfel este luat sub obl\direa bunicului, preotul Teodor Popescu, cunoscut sub numele de „Popa Todic\”, care i-a fost un adev\rat p\rinte spiritual. ~nva]\ primele clase la Bro[teni, continuând cu gimnaziul la F\lticeni. La concursul de burse de la Seminarul de la Ia[i este respins [i, de ru[ine, nu se mai `ntoarce acas\, merge pe jos pân\ la Piatra, r\mânând aici s\ urmeze o [coal\ de cânt\re]i biserice[ti `n ora[ul de sub Pietricica [i Cozla. ~n anul urm\tor, 1888, reu[e[te la {coala Normal\ din Ia[i, dovedindu-

se un elev sârguincios [i un suflet mare, animat de o vie dorin]\ de a-[i ajuta semenii. Urmeaz\ cursuri universitare la litere [i drept (cu sprijinul rudelor, dar [i al altor apropia]i, precum `nv\]\torul Mihai Lupescu, un adev\rat apostol al V\ii Muntelui), având profesori [i colegi de mare valoare: Al. Phillippide, Petru Poni, G. Ibr\ileanu. Devenit magistrat, cere s\ fie mutat `n ]inutul s\u natal, la Bro[teni. ~ncepe activitatea sa `n reviste [i cea de editor al operei lui Creang\, cu sprijinul lui Titu Maiorescu. Schimb\ mai multe posturi, `ntrucât bunele sale inten]ii nu cadrau cu ac]iunile politicienilor [i afaceri[tilor de pe Valea Muntelui. Regele Carol I, care `l cunoa[te `n vizitele sale la Mo[ia Regal\ Bro[teni, `l duce la Bucure[ti, Kirileanu primind un post la cancelaria regal\; intr\ [i `n cercul Junimii scriind `n Convorbiri literare articole documentate despre Eminescu [i Creang\. Generozitatea sa deosebit\, talentul de a „ridica oameni”, modestia-i recunoscut\ l-au transformat `n prietenul [i sf\tuitorul multor mari oameni de cultur\. Când, `n 1908, prin]ul Carol a vizitat mo[ia Bro[teni, excesul [i abuzurile sale (`n special asupra tinerelor fete) l-au indignat pe `nso]itorul oficial al alaiului, G.T. Kirileanu, lucru pe care l-a aflat [i tat\l prin]ului, Ferdinand. Tân\rul prin] n-a uitat gestul [i, `n 1930, când a devenit rege sub numele de Carol al II-lea, G.T. Kirileanu a fost primul concediat. Se retrage la Piatra-Neam], `mpreun\ cu manuscrisele sale, dar cu s\n\tatea [ubrezit\. Cu surpriz\, dar [i bucurie, prime[te `n 1948 vestea alegerii sale ca membru de onoare al Academiei Române. Bâtrâne]ea [i boala lui „Mo[ Ghi]\”, cum se autonumea, sau „patri-

arhul Bistri]ei”, cum era numit, erau `nseninate de grija [i aten]ia unor mari români: S. Mehedin]i, G. Vâlsan, C.C. Giurescu, I. Iordan, M. Cost\chescu, care l-au vizitat la casa lui de sub colina Cozla. La 24 februarie 1956, a pus bazele „Fondului Documentar G.T. Kirileanu” prin nobila sa dona]ie, agoniseala sa bibliofil\ de-o via]\. La vârsta de 88 de ani, c\ci Dumnezeu l-a d\ruit `ndelungat `n zile, G.T. Kirileanu a trecut la Domnul. De[i bolnav de mult timp, cu suferin]e multe [i crâncene, n-a p\r\sit c\r]ile [i manuscrisele pe care le-a iubit atât. Sfâr[itul [i l-a aflat al\turi de ele. ~n 2006, am cerut sprijinul reputatului profesor acad. Dinu C. Giurescu, `n `ntocmirea unei lucr\ri de istorie a V\ii Bistri]ei nem]ene. A cerut s\ afle principalele surse bibliografice, principalii autori, fii ai regiunii. I-am numit pe pr. C. M\tas\, pe istoricii [i arhivi[tii C. Turcu, [i Gh. Ungureanu [i pe... G.T. Kirileanu. R\spunsul a fost: „Dac\ pleci de la Mo[ Ghi]\ [i dac\ e[ti de-acolo, de la Mo[ Ghi]\, ai tot sprijinul meu, c\ci [i eu sunt printre aceia, nu pu]ini, care suntem datori memoriei sale...”. Alte cuvinte le consider\m de prisos. Articolul nostru se vrea, `n destul de pu]ine cuvinte, o necesar\ aducere aminte a unui fiu de seam\ al mun]ilor no[tri, de la a c\rui trecere din aceast\ via]\, la 13 noiembrie, s-au `mplinit 50 de ani.

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


IN MEMORIAM

Constantin M\tas\ preotul-arheolog din „Muntenia Neam]ului”

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

publicate. S\ amintim C\lauza jude]ului Neam] (1929), o invita]ie la turism [i la descoperirea istoriei [i artei, Câmpul lui Drago[, o lucrare de toponimie, Movila haiducului, Palatul cnejilor (lucrare premiat\ de Academia Roman\ `n anul 1933), Prin Moldova de sub munte. S\ men]ion\m preocuparea sa pentru istorie [i arheologie; a `nceput ca arheolog amator, str\b\tând potecile Ceahl\ului, c\utând vechi urme de via]\ [i de tr\ire religioas\, [i efortul s\u n-a fost zadarnic, c\ci a aflat vârfuri de s\geat\ din piatr\ apar]inând unor vân\tori itineran]i neolitci [i, de asemenea, m\rturii ale unei bogate vie]i religioase `n regiune. De altfel, el d\dea numele unui capitol din lucrarea Palatul cnejilor, „Ceahl\ul, muntele sfânt al românilor”. Mai apoi, a sprijinit activitatea unor mari cercet\tori care au acordat aten]ia lor [i siturilor arheologice din jude]ul nostru, [i `i amintim pe V. Dumitrescu, C. Nicol\escu-Plop[or, M. Petrescu-Dâmbovi]a, R. Vulpe, C. Cihodaru [i al]ii. A efectuat cercet\ri la Bode[ti, Costi[a, Târpe[ti, V\leni, Bâtca Doamnei [i a scos la iveal\ minunate opere de art\ ale `nainta[ilor no[tri pe aceste meleaguri, cea mai celebr\ fiind Hora de la Frumu[ica, o capodoper\ a neoliticului cucutenian. Gra]ie efortului s\u [i unui grup de tineri entuzia[ti s-a fondat la Piatra Neam] Muzeul de Istorie [i Arheologie, unul dintre cele mai cunoscute din ]ar\, mai ales pentru artefactele specifice epocii pietrei [i care ast\zi `i poart\ numele. Nu trebuie s\ omitem din prezentarea noastr\ activitatea sa pe t\râm turistic, el fiind ini]iatorul unei „societ\]i turistice”, `mpreun\ cu un grup de entuzia[ti iubitori ai muntelui efectuând ac]iuni de `ntre]inere [i reconstituire a ad\posturilor [i cabanelor din Ceahl\u [i popularizând muntele [i locurile din jurul s\u prin pliante, bro[uri, c\r]i. Printre invita]ii de seam\ pe care i-a condus pe c\r\rile muntelui s-au num\rat S. Mehedin]i, N. Iorga, G. Vâslan, V. Iamandi, I. Simionescu. El a fost printre primii (al\turi de junimistul G. Panu), care au v\zut `n Ceahl\u [i Dur\u mari posibilit\]i turistice [i le prevedeau un important rol pentru viitor. Putem s\-i consider\m ni[te adev\ra]i vizionari. ~n satele de pe Valea Muntelui, la poale de Ceahl\u, `n fiecare cas\ de muntean se aflau la loc de cinste c\r]ile lui „Popa Matas\”, cum `l numeau ei. Era cea mai important\ personalitate a regiunii, cu un prestigiu deosebit `n mijlocul lor. Pentru muntenii s\i, despre care a scris a[a de frumos de atâtea ori, vorbele sale aveau valoare de sentin]\: ,,A[a a zis Popa Matas\!”. {i a[a era. „Muntenia Neam]ului” a avut `n C. Matas\ un om de cultur\ care i-a f\cut cinste prin tot ce a f\cut [i `n „Muntenia Neam]ului” a avut [i are cinstea pe care o merit\. Ridic\m, astfel, un nou `ndemn la „neuitare”. Pagini realizate de prof. dr. Daniel DIEACONU

RVM

Dintre marile personalit\]i ale jude]ului Neam] se deta[eaz\ prin celebritatea pe care [i-a dobândit-o `nc\ din timpul vie]ii, dar mai ales `n fa]a posterit\]ii, marele povestitor Ion Creang\, un fiu al Humule[tiului. De mare notorietate a fost [i activitatea cultural\ [i politic\ a lui Vasile Conta, n\scut `n anul 1842 la Ghind\oani, un filozof na]ionalist [i recunoscut de universit\]ile [i [colile filozofice vesteuropene, profesor universitar, inspector, ministru [i parlamentar. La Gârcina. nu departe de Piatra-Neam] a v\zut lumina zilei, `n anul 1882, cel ce avea s\ devin\ episcopul Melchisedec {tef\nescu al Romanului, ierarhul c\rturar autor al eruditei lucr\ri Cronica Romanului. S-a dovedit un arheolog [i un istoric de mare valoare. A primit recunoa[terea `nc\ din timpul vie]ii, fiind membru al Academiei Române. A fost ministru al cultelor `n timpul domniei lui Cuza-Vod\, al c\rui entuziast [i devotat slujitor a fost. Un alt mare ierarh, originar din Neam], a fost Silvestru, episcopul Hu[ilor, care era de loc din Pâng\ra]i, iar mitropolitul Nicodim Munteanu, devenit apoi al doilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, era originar din Pipirigul lui David Creang\, bunicul marelui povestitor. S\ mai amintim pe V.A. Urechia, n\scut la Piatra-Neam], profesor universitar la Ia[i [i Bucure[ti, istoric, membru al Academiei Române, ministru, parlamentar. S\ men]ion\m pe fra]ii Simon [i Gheorghe Teodorescu Kirileanu din Holda-Bro[teni, folclori[ti [i bibliofili de mare valoare; ultimului amintit i se datoreaz\ ,,Fondul de carte veche”, care `i poart\ numele din cadrul Bibliotecii Municipale Piatra Neam], de o mare valoare documentar\. Dr. D. Cantemir din Roznov [i dr. Al. Vi]u din S\vine[ti a fost de mai multe ori deputa]i [i s-au dovedit foarte interesa]i de locurile pe care le reprezentau [i de via]a lor ob[teasc\. {tefan [i Lasc\r Cataragiu erau din Dobreni-Negre[ti [i au fost deputa]i, mini[tri ultimul pomenit ajungând [i la demnitatea de locotent domnesc [i prim-ministru. Istoricul C. Turcu s-a n\scut `n satul Izvorul Alb, iar Gh. Ungureanu istoric [i arhivist, era din satul R\pciuni. Tot `n satul R\pciuni a v\zut lumina zilei [i cel al c\rui portret `ncerc\m a-l defini: Constantin Matas\. S-a n\scut `n ceea ce el numea „Muntenia Neam]ului”, regiunea muntoas\ a jude]ului (pe care noi o numim ast\zi „Valea Muntelui”), la 20 ianuarie 1878, [i a murit la 3 noiembrie 1971 la Piatra-Neam]. A f\cut parte dintr-o familie de longevivi, bunicii s\i dep\[ind ,,suta„, tat\l s\u tr\ind 80 de ani. Constantin M\tas\ a ajuns [i el la venerabila vârst\ de 94 de ani. O b\trân\ din satul Schit, comuna Ceahl\u, din numerosul neam al M\t\senilor de la poale de Ceahl\u, g\sea cauza pentru care preotul C. Matas\ n-a ajuns s\-[i s\rb\toreasc\ „suta”: „I-au trebuit domni [i ora[e, de aiasta!”. Dar, preotul Matas\ nu poate fi acuzat c\ [i-a uitat locurile [i pe oamenii s\i, ba dimpotriv\, cercetarea istoriei „Munteniei Neam]ului” a fost una dintre cele mai importante preocup\ri ale sale, dac\ nu cumva chiar cea mai important\. M\rturie stau articolele din „Anuarul Liceului Petru Rare[”, devenit\ o adev\rat\ revist\ de istorie, geografie [i folclor sub direc]ia lui C. Turcu, din revistele [i ziarele nem]ene (unele fondate chiar de c\tre dânsul: Prop\[irea, Noua floare a darurilor), articolele din reviste de specialitate sau c\r]ile

5


BELLE ARTE

„Gheorghe s-a n\scut pictor”

RVM

La 30 aprilie 1926, `ntr-o familie modest\, `n casa p\rinteasc\ din mahalaua „Precista” (azi, cartierul cu acela[i nume) din Piatra Neamt, se n\[tea Gheorghe Tr\istariu, viitorul pictor. Era al doilea dintre cei opt copii pe care i-a avut familia sa. Tat\l, Constantin Tr\istariu, un om de statur\ `nalt\, impun\toare, demn, de o bun\tate rar\, se ocupa cu plut\ritul, continuând munca tat\lui s\u care, la rându-i, fusese dragoman de pluta[i. Pe vremea aceea, plut\ritul, acest mod arhaic de transport al lemnului pe ap\, era o meserie de baz\, frumoas\, dar deloc u[oar\. Cerea mult\ `ndemânare, voca]ie [i curaj pentru a putea evita pericolele care pândeau la tot pasul. Lemnul fasonat era transportat pe Bistri]a de la Borca pân\ la Piatra Neam] [i mai departe, pe Siret, pân\ la Gala]i. Apa Bistri]ei avea o curgere iute, rapid\, de unde i s-a dat [i numele (toponimul „Bistri]a” venind din termenul de origine slavon\ bistra, care `nseamn\ „repede”). Te incita, `n zilele de var\, cu aurul soarelui oglindit `n undele ei limpezi, dar `]i primejduia via]a când, `n urma ploilor toren]iale, venea `nvolburat\. Dup\ o astfel de ploaie, un convoi de 15-16 plute, condus de bunicul pictorului s-a scufundat. ~n urma acestui accident, când Bistri]a [i-a luat tributul ei de vie]i omene[ti, bunicul [i patronul

6

evreu (cu care era asociat) au dat faliment, iar bunica pictorului, la scurt timp, a murit. Mama pictorului, Ana Tr\istariu, (n\scut\ Ghine]), casnic\, era o femeie frumoas\, harnic\, cu un suflet bun [i sensibil [i cu un sim] artistic deosebit. Ca s\-[i ajute familia numeroas\, picta fe]e de mas\, pe care le vindea. Pe pânz\ mai ieftin\ sau mai scump\ (de in sau de cânep\, de bumbac sau „damasc”) picta flori: de mu[etel, de cicoare, de mac s\lbatic, margarete). Florile le lua din gr\dina casei lor fiindc\ `i pl\cea s\ picteze numai flori de câmp, din flora spontan\. „Trandafiri nu a pictat niciodat\; ace[tia ar fi cerut stilizare [i ea voia s\ picteze cu sufletul” ne spune unul dintre fra]ii pictorului, Victor. Rupea floarea, o studia atent, apoi `ncepea s-o picteze. Uneori, Constantin, so]ul ei, care privea atent la demersul artistic al Anei, `i spunea: „E prea mult ! Vezi c\-i prea mult !”. {i el avea sim] artistic, pe care [i-l manifesta `n supunerea lemnului dup\ „proiectul” lui pentru realizarea mobilierului domestic: mese, scaune, dulapuri, leag\nul din curte (toate f\cute cu mult bun-gust). Ana, `n picturile ei, folosea vopsea pentru vopsit ou\, care, pe atunci, era de foarte bun\ calitate, dar [i vopsele ob]inute `n „industria” casnic\ (pe care le-a folosit mai târziu [i pictorul), din plante sau alte materiale.

Din caramid\ ars\, pisat\, se ob]ineau ocrul [i ro[ul, din cret\, albul, din negrul de fum, negrul. Ana vopsea, croia [i cosea [i h\inu]ele copiilor. Pictorul `nsu[i a afirmat, cândva, c\ mama lui avea un deosebit sim] artistic, [tiind s\ `mbine culoarea, textura materialului [i croiala cum nu se putea mai bine. Sensibilitatea, bun\tatea, dragostea pentru frumos [i sim]ul artistic s-au transmis [i copiilor. „Gheorghe s-a n\scut pictor”, spune fratele lui, Victor. Avea talent `nn\scut. Picta de când era copil. La {coala nr. 5, pe care a frecventat-o, s-a remarcat prin uimitoarea rapiditate [i exactitate cu care desena, din memorie, harta României. Le desena colegilor harta `nainte de ora de geografie [i era r\spl\tit cu biscui]i, turt\ dulce, pâine. ~nsu[i pictorul a povestit acestea, demult, precum [i faptul c\, r\sfoind manualul de limba [i literatura român\, a r\mas uimit de portretele scriitorilor. Le-a studiat atent [i, gândind c\ sunt f\cute de mân\, a `nceput s\ creioneze [i el un portret. I-a reu[it foarte bine `ncercarea [i a fost remarcat de profesor care i-a spus: „Ai talent! Tu [tii c\ ai talent…?”. (continuare `n num\rul urm\tor) Valeria ALEXANDRESCU

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


EX MEIS LIBRIS

Bistri]\, ap\ vioar\ „Carte frumoas\, cinste cui te-a scris, ~ncet gândit\, ginga[ cump\nit\.”

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

conceperea crea]iei sale cu strai de reportaj de c\l\torie, aventur\ ca ecou la Cartea Oltului ori la `nsemn\rile de c\l\torie ale lui Calistrat Hoga[ – scrieri care au fascinat adolescen]a autorului. „... Acele locuri mirifice de pe Valea Bistri]ei s-au «modernizat» atât de mult, `ncât azi sunt imposibil de recunoscut. {i acei oameni miraculo[i, pe care i-am `ntâlnit `n mun]ii Moldovei, ori s-au dus dintre cei vii, ori au devenit, câ]i mai vie]uiesc, ni[te bie]i europeni de periferie, gârbovi]i de vreme [i de mizeriile unui trai, care a schimbat neamul nostru din popor `n popula]ie. Aceast\ carte a fost scris\ pe ner\suflate, `ntr-o iarn\ de poveste, cu troiene uria[e, printre care se strecurau anevoie s\niile trase de cai, pe [leahul din Bicaz la Furcitur\. Iar de la Furcitur\ `n sus, pân\ la cabana Izvorul Muntelui, r\zbeau numai `mp\timi]ii oleac\ z\natici, nevoi]i s\ taie om\tul `nalt pân\ la brâu... B\trânul care a scris aceste rânduri [tie c\ alt chip de a v\ bucura nu are decât d\ruindu-v\ o carte despre ce a fost odat\ ca niciodat\. {i nu va mai fi!”, a declarat autorul. Pe Mihai Manca[ [i Gheorghe Bunghez au venit s\-i vad\ [i s\-i asculte la biblioteca bic\jean\, `n num\r considerabil, fo[ti elevi de liceu ai autorului, actuali elevi de liceu, fo[ti [i actuali directori de [coal\ sau alte institu]ii din urbe, cuno[tin]e vechi sau oameni ai locului, amatori de cultur\ [i apari]ii literare noi. Atât pentru oaspe]i, cât [i pentru to]i cei prezen]i la eveniment, un grup de copii, condu[i de c\tre profesoara de muzic\ Ioana Bucur de la Clubul Copiilor Bicaz, a interpretat câteva cântece [i au recitat versuri dedicate „zânei” melopeelor... [i-a curcubitaceelor”. „Niciodat\ toamna nu fu mai frumoas\...” Mariana C|LINESCU, bibliotecar

RVM

Toamna – anotimpul recoltelor `nmiresmate [i al frunzelor devenite flori auriu-ro[cate, al bucuriei n\valnice a copiilor doritori de `nv\]\tur\, al razelor solare blânde [i al rodniciei p\mântului. Toamna – timpul nostalgiilor `nv\luite de brum\ argintie [i ploi bacoviene, timp aduc\tor de `mpliniri [i luminoas\ pace picurând\ `n suflete. Toamna – prilej de spornic\ activitate la Biblioteca Or\[eneasc\ Bicaz, gazd\ primitoare a lans\rii volumului Bistri]\, ap\ vioar\, carte autobiografic\ a profesorului Mihai Emilian Manca[, elaborat\ `n 1956 [i stilizat\ la acea vreme de Dumitru Alma[, ap\rut\ `n 1959 sub titlul Fream\tul luminii [i tip\rit\ `n 2010 dup\ manuscrisul conceput ini]ial. Carte d\ruit\ din suflet tuturor iubitorilor de literatur\, frumos [i natur\, din Bicaz. „Am ]inut s\ lansez aceast\ carte nu la Piatra Neam], ci la Bicaz, pentru c\ aici m\ simt acas\. Pentru mine, Bicazul este [i va r\mâne locul `n care s-au petrecut cele mai dragi inimii mele `ntâmpl\ri de via]\. Construirea barajului a adus aici, laolalt\, oameni de facturi intelectuale [i morale dintre cele mai diferite, genii [i pu[c\ria[i, arti[ti [i oameni ai propagandei comuniste etc. Au r\mas `ntip\rite pentru totdeauna, `n memoria mea, [i dramele str\muta]ilor din satele evacuate, [i destinele frânte pe [antier, sub greutatea stâncilor dislocate, [i acea stare de mobilizare extraordinar\ care a f\cut posibil\ construirea barajului, lucru pentru care `ntreaga economie româneasc\, firav\ `n acele vremuri, a trebuit angrenat\. S-a oprit construc]ia canalului, fiind adu[i cei de acolo, la Bicaz, a fost construit\ la câ]iva pa[i, o fabric\ de ciment [.a.m.d. Aveam 20 de ani când am venit la Bicaz, din dorin]a de a tr\i la fa]a locului epopeea construirii hidrocentralei, dar mai ales pentru a fi aproape de lag\rul din Dodeni, unde era de]inut politic socrul meu, `nv\]\torul Alexandru Dabija. Pl\nuisem ca la sfâr[itul [antierului s\ scriu o carte. N-am scris-o! Ar fi un lucru minunat dac\ aceast\ epopee ar fi totu[i zugr\vit\ `ntr-o carte, scris\, `n ciuda cuvintelor frumoase spuse aici, mai `nainte, de prietenul meu, Gheorghe Bunghez”. Lectura unor fragmente din opera autorului a apar]inut profesoarei Coralia Leti]ia Bunghez, iar prezentarea volumului a fost f\cut\ de c\tre profesorul Gheorghe Bunghez. „Citindu-l pe Mihai Manca[ ve]i descoperi poezia [i frumuse]ea, dramatismul ori eroismul muntenilor din alte vremi, umorul lui Creang\, dar [i `n]elepciunea omului de la talpa ]\rii. Prin lucrarea pe care cu respect v-o prezent\m la Bicaz, autorul face dovada c\ a ]inut s\ se `ntoarc\ la proxima sa dragoste, ora[ul `n care [i-a petrecut primii ani ai tinere]ii [i s-a format ca profesor”, avea s\ ne m\rturiseasc\, printre atâtea altele, profesorul Bunghez. Din dragostea fa]\ de natura zonei, a oamenilor locului, dar [i a temerilor sale fa]\ de schimb\rile dramatice de pe Valea Bistri]ei, autorul c\r]ii Bistri]\, ap\ vioar\ a `mbr\cat

7


EVENIMENT EDITORIAL DE EXCEP}IE

RVM

Jaroslav Pelikan – un teolog genial

8

Jaroslav Jan Pelikan (1923-2006) a fost un teolog luteran care s-a convertit la Ortodoxie `n 1997. A fost editor la Encyclopaedia Britannica, membru de onoare al Funda]iei Carnegie pentru Perfec]ionarea ~nv\]\mântului, pre[edinte al Academiei Americane de Arte [i {tiin]e. ~n 2004, i s-a decernat „Premiul John W. Kluge pentru `ntreaga activitate `n slujba {tiintelor Umaniste”, acordat de Biblioteca Congresului SUA. Dintre volumele publicate: From Luther to Kierkegaard (1950); Development of Christian Doctrine (1969); The Vindication of Tradition (1984); Jesus Through the Centuries (1985); Imago Dei (1990); Christianity and Classical Culture (1993); Faust the Theologian (1995); Mary Through the Centuries (1996); The Reformation of the Bible/The Bible of the Reformation (1996). ~n limba român\ s-au tradus pân\ acum: Fecioara Maria de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, 1996; Iisus de-a lungul secolelor, Editura Humanitas, 1998; Tradi]ia cre[tin\. O istorie a dezvolt\rii doctrinei, vol. I-V (2004, 2006, 2008), editate de Editura Polirom din Ia[i, Credo: Ghid Istoric [i teologic al crezurilor [i m\rturisirilor de credin]\ `n tradi]ia cre[tin\, Polirom, 2010. Cititorii din Bicaz [i din localit\]ile `nconjur\toare pot g\si monumentala lucrare Trradi]ia cre[tin n\ [i volumul ini]ial Credo `n rafturile Bibliotecii Or\[ene[ti din Bicaz.

Editura Polirom prezint\, cu ocazia anului consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române crezului ortodox, volumul introductiv al celei mai bune colec]ii de c\r]i de teologie credal\ din `ntreaga literatur\ de specialitate. Volumul introduce (fiind `n acela[i timp o lucrare de sine st\t\toare, motiv pentru care mai jos celelalte volume sunt numerotate de la 1 la 3) o serie de patru volume numite Crezuri [i m\rturisiri de credin]\ `n tradi]ia cre[tin\ editat de Jaroslav Pelikan [i Valerie Hotchkiss. Setul prezint\ mai mult de 225 de documente care au fost principalele m\rturisiri de credin]\ ale Bisericii cre[tine din vremuri biblice pân\ `n prezent, `n diferite culturi. Colec]ia dep\[e[te Crezuri ale cre[tin\t\]ii, din 1877, a lui Philip Schaff, alt\ colec]ie celebr\ care era pân\ la apari]ia lucr\rii lui Pelikan sursa `n limba englez\ pentru studii credale. Volumul Credo, al eminentului profesor Jaroslav Pelikan, cuprinde o tratare eshaustiv\ a defini]iilor credale [i confesionale, originea, autoritatea [i istoricul lor. Este cea

mai substan]ial\ tratare a acestei teme, având la baz\ munca de o via]\ a autorului. Patru sunt, dup\ Pelikan, factorii care contribuie la conturarea unui simbol de credin]\: exegeza, rug\ciunea, polemica [i politica. ~n virtutea acestor factori `[i organizeaz\ cartea `n patru p\r]i: „Definirea crezului [i a m\rturisirii”; „Apari]ia crezurilor [i m\rturisirilor”; „Autoritatea crezurilor [i m\rturisirilor”; „Istoria crezurilor [i m\rturisirilor” [i [aptesprezece capitole: „Continuitate [i schimbare `n crezuri [i m\rturisiri”, „Imperativul credal [i confesional”, „M\rturisirea credin]ei ca doctrin\”, „Credin]\ [i orânduire”; „Scriptur\, tradi]ie [i crez”; „Regula rug\ciunii [i regula credin]ei”; „Formule ale concordiei – [i ale discordiei”; „Formularea m\rturisirilor [i politica religioas\”; „Dogma credal\ ca lege bisericeasc\”; „Fapte, nu crezuri?”; „Transmiterea crezurilor [i m\rturisirilor la alte culturi”; „Ortodoxia corpului de credincio[i”; „Regulile credin]ei `n Biserica primar\”; „Afirmarea credin]ei `n Ortodoxia r\s\ritean\”; „Profesiuni de credin]\ `n Occidentul medieval”; „M\rturisiri de credin]\ `n epoca Reformei”; „Expuneri ale credin]ei `n cre[tinismul modern”. Pelikan ilustreaz\ pe larg contextul uman `n care au ap\rut [i s-au dezvoltat crezurile [i simbolurile de credin]\, dar [i valoarea lor: „Impresia covâr[itoare pe care o va avea orice cititor care parcurge oricare dintre colec]iile de texte credale [i confesionale din diferite perioade istorice men]ionate la «Edi]ii, colec]ii [i surse bibliografice» sau `n volumele Crezuri [i m\rturisiri de credin]\ `n tradi]ia cre[tin\ este aceea c\ ele se repet\ `n mod invariabil. Mai mult decât altele, crezurile din epoca Bisericii primare [i apoi, din nou, dar la o [i mai mare dimensiune, m\rturisirile din epoca Reformei

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


EVENIMENT EDITORIAL DE EXCEP}IE

eval, epocii Reformei [i cre[tinismului modern. Celelalte titluri ale colec]iei sunt: Volumul 1. Reguli ale credin]ei `n Biserica primar\, afirma]ii ortodoxe r\s\ritene ale credin]ei, formul\ri ale credin]ei `n Occidentul medieval; Volumul 2: Crezuri [i m\rturisiri `n epoca Reformei; Volumul 3: Formul\ri ale credin]ei `n cre[tinismul modern. Mihai-Silviu CHIRIL|

RVM

protestante par a argumenta acela[i lucru mereu [i mereu, adesea `n aceea[i terminologie ezoteric\ [i arhaic\, men]ionând acelea[i pasaje biblice ca dovezi [i pronun]ând acelea[i condamn\ri fa]\ de acelea[i erezii (sau asupra ereziilor mai noi ale celorlalte confesiuni) – [i toate acesteia cu sentimentul `ncrederii `n sine [i al corectitudinii absolute. De[i fac referiri discrete sau pe fa]\ unele la altele, pentru a argumenta sau a refuza, dup\ caz, diferen]ele dintre ele, rezultate din controversa

teologic\ [i care la rândul lor au generat alte controverse teologice (care au produs desigur alte crezuri [i m\rturisiri, la nesfâr[it, se pare), probabil c\ par uneori cititorului modern atât de m\runte [i marginale, `ncât numai un specialist `n teologia istoric\ ar putea s\ disting\ pozi]iile confesionale sau ar fi suficient de interesat s\ fac\ a[a ceva. Aceast\ impresie nu e mai pu]in pregnant\ nici când cititorul este un cre[tin serios c\ruia `i pas\ de credin]a [i `nv\]\tura cre[tine” (p 41). Cum func]ioneaz\ exprim\rile credin]ei [i credin]ele `nsele ca autorit\]i ale credin]ei? Aceasta este o `ntrebare crucial\ `ntr-o epoc\ `n care „faptele” sunt preferate „credin]elor”. O provocare la adresa autorit\]ii este [i ruptura dintre codurile morale [i crezurile dogmatice. Pelikan reafirm\ „leg\tura de nestricat dintre fapte [i credin]e”, `n timp ce dragostea cre[tin\ este premisa confesiunii cre[tine. Documentele credale sunt transmise `n alte culturi, ceea ce face ca noi forme de expresie s\ apar\ cu prilejul indigeniz\rii [i incultur\rii acelor crezuri. Istoria crezurilor [i a m\rturisirilor de credin]\ cuprinde perioadele istorice ale Bisericii primare, Ortodoxiei r\s\ritene, Occidentului medi-

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

9


TEMPUS EDAX REUM

Timp [i eficien]\

RVM

De-a lungul istoriei, via]a omului poate fi abordat\ [i din unghiul c\ut\rii permanente a resurselor prin care ne satisfacem trebuin]e de tot felul. Unele resurse sunt oferite de natur\ `n mod direct, `ns\ cele mai multe sunt rezultatul transform\rii „materiei prime” un proces care implic\ tehnologia al\turi de aptitudinile celui care aplic\ tehnologia. Ast\zi omul a ajuns s\ creeze produse [i tehnologii inimaginabil de complexe, care servesc trebuin]e rafinate. Sunt trebuin]e la care uneori consumatorul nici nu

10

se gânde[te pentru c\ produc\torul este cel care creeaz\ [i genereaz\ noi nevoi prin produsul plasat pe pia]\. Calculatorul, cel care este responsabil de revolu]ia informatic\ este un bun exemplu al marelui poten]ial de a servi o infinitate de nevoi. {tiin]a este atât de departe de sim]ul comun `ncât atunci când privim un produs al s\u ne `ntreb\m fie dac\ este creat de om, fie dac\ suntem `n stare s\ recunoa[tem [i s\ apreciem valoarea uman\. Dator\m mult celor care inoveaz\ [i inventeaz\ pentru ca via]a noastr\ s\ fie mai lejer\ [i mai suportabil\ sau mai aduc\toare de timp disponibil. Folosim automobilul, calculatorul [i telefonul, aparatura electrocasnic\ [i electronic\, `mbr\c\mintea de tot felul sau confortul locuin]ei cu ap\ curent\ [i c\ldura ob]inut\ printr-o ap\sare pe butonul centralei de apartament etc., dar rareori ne `ntreb\m cine [i cum a f\cut posibil s\ le inventeze [i s\ le produc\. Rela]ia dintre nevoile umane nelimitate [i resursele rare, limitate, este cheia `n]elegerii comportamentului uman. Din materia brut\ oferit\ de natur\ trebuie s\ producem permanent elementele `ntre]inerii vie]ii confortabile [i cine `n]elege acest aspect poate fi convins s\ adopte o conduit\ `n]eleapt\. Creativitatea uman\ are la baz\ curiozitatea, dar [i dorin]a de a tr\i mai bine. Vei `n]elege c\ a valorifica `nseamn\ s\ produci un lucru valoros din toate punctele de vedere (utilitate multipl\, estetic\, consum mic de resurse etc.). De exemplu, p\-

durea transformat\ `n cherestea, care va fi vândut\ aduce un rezultat financiar sc\zut. Dar dac\ neam]ul cump\r\ cherestea la pre] mic de 300-400 lei [i o prelucreaz\ f\când piese de mobilier de calitate [i le vinde la pre] de 3000-4000 lei `nseamn\ c\ valorific\ sau adaug\ valoare materiei prime ini]iale. Dac\ resursele ar fi nelimitate, adic\ totul ar fi la dispozi]ie f\r\ efort, omul ar fi lipsit de motiva]ia necesar\ dezvolt\rii sale [i chiar de un sens al vie]ii. Via]a este `ns\ total diferit\. Nu ne ajunge ceea ce avem [i suntem obliga]i s\ `nv\]\m ce este un comportament ra]ional. S\ nu ne fie ru[ine s\ economisim atunci când ni se pare c\ avem prea mult de la via]\, s\ dovedim c\ dispunem de voin]\ [i mai ales s\ `n]elegem c\ timpul nu se mai `ntoarce. El este principala resurs\ irecuperabil\ [i `l cheltuim prin alegerea unei variante din mai multe posibile. De exemplu `ntre orele 16 [i 18 un elev poate alege `ntre a `nv\]a, a ie[i cu prietenii sau a asculta muzic\. Va trebui s\ aleag\ ce este mai eficient pentru el [i s\ sacrifice sau s\ renun]e la celelalte. Mai târziu, el `[i va da seama dac\ timpul a fost pierdut sau dac\ a fost cheltuit `n mod eficace. Câ]i dintre noi mai planific\ cu aten]ie obiectivele [i modul de realizare a acestora; câ]i `[i fac zilnic un bilan] al realiz\rilor [i câ]i analizeaz\ de ce nu au reu[it `ntr-o direc]ie sau alta? Câ]i se gândesc punctual la m\surile de redresare [i câ]i dintre noi apreciem valoarea timpului sau necesarul de efort pentru un scop important? Deseori ne-am pus `ntreb\ri despre modul de via]\ al altora, care le permite realiz\ri deosebite, un nivel de trai adecvat, [i o demnitate de invidiat. Câteva r\spunsuri se reg\sesc `n ideile de mai sus [i printre ele iese `n eviden]\ [i rela]ia dintre timp [i eficien]\. Prof. George LAZ|R

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


S|RB|TORI DE IARN|

Bucuria Cr\ciunului

Ziua Na[terii Domnului este o zi de mare bucurie pentru toat\ lumea cre[tin\. To]i se bucur\ ast\zi: [i copiii cei mici, care privesc cu ochi ne`n]eleg\tori spre via]\, [i copiii mai mari `n care a prins adev\rul de credin]\ [i `ncep s\ `n]eleag\, cu ajutorul ei, tainele vie]ii, [i tineri, [i cei `n vârst\, [i cei b\trâni, to]i, to]i se bucur\ ast\zi! Care sunt motivele acestei mari bucurii sfinte? Este iubirea lui Dumnezeu. Omenirea `ntreag\ a fost preg\tit\ cu mult timp `nainte pentru acest mare [i unic eveniment din istoria ei, proorocii [i drep]ii din Vechiul Testament au vestit oamenilor c\ va veni ziua când Dumnezeu va trimite pentru noi to]i un Mântuitor. Aceast\ n\dejde a str\b\tut ca o f\clie sfânt\ purtat\ de mâini curate, de-a lungul veacurilor. To]i a[teptau „plinirea vremii”, adic\ acea zi `n care Dumnezeu avea s\ `mplineasc\ f\g\duin]a dat\ str\mo[ilor, ca un dar, ca o comoar\, când Dumnezeu-Tat\l trimite pe Fiul S\u `n lume, ca lumea „via]\ s\ aib\ [i din bel[ug s\ aib\”. Acum se `mplinesc cuvintele psalmistului: „~nsemnatu-s-a peste noi lumina fe]ei Tale, Doamne” (Psalmii 4,6), „c\ la Tine este izvorul vie]ii, `ntru lumina Ta vom vedea lumin\” (Psalmii 35,9). Trimiterea pe p\mânt, `n lume a Fiului S\u, Domnul Iisus Hristos ne d\ m\sura deplin\ a iubirii lui Dumnezeu fa]\ de neamul omenesc, [i de toate creaturile sale „C\ci Dumnezeu a[a a iubit lumea, `ncât pe Fiul S\u Cel UnulN\scut L-a dat, ca oricine crede `n El s\ nu piar\, ci s\ aib\ via]\ ve[nic\” (Ioan 3,16). Domnul Iisus Hristos vine `n lume din dragoste, s\ ridice chipul cel c\zut al omului la treapta pe care a fost creat [i care `ntruchipeaz\ dragostea cerului coborât\ pe p\mânt. Sl\vit de `ngeri, str\juit de p\stori [i `nchinat de magi, Mântuitorul Hristos coboar\ ast\zi printre oameni, luminând cu `nf\]i[area Sfintei Sale Dumnezeiri de prunc, staulul s\rac din Betleem [i lumea `ntreag\. Sfântul Apostol Pavel ilustreaz\ momentul acestei `mpliniri a f\g\duin]ei lui Dumnezeu prin cuvintele: „Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul S\u, n\scut din femeie,

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

n\scut sub Lege, ca pe cei de sub Lege s\-i r\scumpere, ca s\ dobândim `nfierea” (Galateni 4,4-5). Na[terea Domnului este o mare [i unic\ minune, care se produce `n anumite `mprejur\ri, `ncât nici o minte omeneasc\ nu poate explica taina aceasta. Drumul de la Nazaret la Betleem, porunca cezarului de la Roma, pentru `nscrierea `ntregii popula]ii din Imperiul Roman, greut\]ile `ntâmpinate c\utând g\zduire, ad\postirea `ntr-un staul; Na[terea tainic\ a lui Iisus `n timpul nop]ii, vestirea ce o face un `nger c\tre p\stori; corul `ngerilor ce cântau, ar\tarea unei stele, `nchinarea magilor, fuga `n Egipt [i `ntoarcerea de acolo sunt fapte ce ne uimesc [i din ele se desprinde faptul c\ cel n\scut „cu adev\rat Fiul lui Dumnezeu este” care s-a `ntrupat pentru noi [i a noastr\ mântuire. Deasupra staulului unde S-a n\scut Iisus, o ceat\ de `ngeri, l\udând pe Dumnezeu cântau: „Slav\ `ntru cei de sus, lui Dumnezeu [i pe p\mânt pace, `ntre oameni bun\voire”. Ei ar\tau c\ se deschide o nou\ er\ pentru omenire, c\ se veste[te voia lui Dumnezeu, c\ pruncul ce se na[te va gr\i p\mântului [i lumii glasul cerului, c\ omenirea pe p\mânt [i bun\voirea `ntre oameni sunt puteri pe care se sprijin\ sl\virea lui Dumnezeu. De atunci [i pân\ azi, universul p\streaz\ ca pe un ecou aceast\ dumnezeiasc\ vestire a `ngerilor. Iar dac\ oamenii vor asculta mesajul divin de la Na[terea Domnului, vor fi ferici]i, vor avea „bucurie mare” la vestea dat\ de duhul ceresc – aceea c\ S-a n\scut Mântuitorul lumii – care porne[te din pe[tera Betleemului ca s\ ocoleasc\ [i s\ fericeasc\ `ntreg p\mântul. Când S-a n\scut Iisus Hristos, Ierusalimul dormea. Dormea puterea lui Irod, dormea `n]elepciunea cea omeneasc\ a c\rturarilor [i fariseilor. Dormeau c\peteniile Betleemului, dormeau oaspe]ii veni]i de departe [i trudi]i de drum. Dormeau to]i cei ce cuno[teau din Vechiul Testament c\ trebuie s\ se nasc\ Mesia, cum au prezis profe]ii. Dormea `ns\[i credin]a lor, c\ci nu `n]elegeau profe]iile [i tainica lor descoperire. Dormeau `n ora[ele

[i `n satele Iudeii to]i aceia ce trebuiau s\-L a[tepte pe Mântuitorul, cu sufletul plin de dragoste. Dormeau cei boga]i, care, `n vanitatea lor, `[i `nchipuiau c\ st\pânesc p\mântul. Dormeau [i cei s\raci, cople[i]i de lipsuri [i m\cina]i de p\cate. Dormea `nsu[i p\catul, care `i acoperea pe to]i. Cel ce se n\scuse, R\s\ritul cel de Sus, avea s\ biruie p\catul, `ntunericul, lipsa de credin]\, r\utatea [i moartea, care nu puteau vedea fa]a lui Iisus. ~n lumina sfânt\ a Na[terii Domnului lumea trece, p\[e[te de la „`ntunericul [i umbra mor]ii” la lumina ce se profileaz\ pe drumul `mplinirii f\g\duin]ei lui Dumnezeu care ne umple inimile de bucurie [i n\dejde. La `ntruparea Mântuitorului apune o lume [i se na[te alta – a mântuirii [i a vie]ii. Na[terea Fiului lui Dumnezeu `n fiecare an nu trebuie s\ fie numai o zi de amintire istoric\, ci [i o zi de reculegere, examinare, `n\l]are, rena[tere, `nt\rire sufleteasc\ [i hot\râre de a ne schimba via]a `n viitor, spre a fi mai curat\, mai bun\, mai pl\cut\ lui Dumnezeu. Trebuie s\ `n]elegem corect aceast\ tain\ [i s\ o tr\im `n cur\]enie sufleteasc\ [i nevinov\]ia dreptului Iosif [i a p\storilor care au `n]eles cu adev\rat taina Betleemului. Trebuie s\ fim st\pâni]i de dorul cunoa[terii adev\rului dumnezeiesc, cum au fost st\pâni]i de acest dor magii de la R\s\rit. Trebuie s\ fim `ncrez\tori `n bun\tatea lui Dumnezeu fa]\ de noi [i s\ a[tept\m mântuirea tot a[a cum au fost `ncrez\tori [i au a[teptat-o cei doi b\trâni de la templul din Ierusalim: dreptul Simion [i prooroci]a Ana care atunci când au v\zut pe pruncul Iisus adus spre `nchinare au deschis gura [i au rostit cuvinte profetice, unind Betleemul cu Golgota, cuprinzând `ntr-o singur\ privire `ntreaga activitate p\mânteasc\ a Mântuitorului. Mul]i credincio[i, din toate genera]iile [i din toate neamurile au `n]eles taina Betleemului [i s-au hot\rât s\ urmeze lui Iisus, Fiul lui Dumnezeu `ntrupat din Fecioar\, venit spre mântuirea noastr\.

RVM

„Dar `ngerul le-a zis: Nu v\ teme]i. C\ci iat\, v\ binevestesc vou\ bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.” (Luca 2, 10)

11


S|RB|TORI DE IARN|

RVM

Unora le-a fost dat s\ treac\ prin foc purificator ca s\ poat\ `n]elege aceast\ tain\ sfânt\. A[a a fost cu Saul, prigonitorul cre[tinismului, care a primit descoperirea tainei pe drumul Damascului [i a devenit astfel Sfântul Apostol Pavel. Tâlharul r\stignit de-a dreapta Mântuitorului a `n]eles, `nainte de a-[i da duhul, aceast\ negr\it\ tain\. Mucenicii [i Sfin]ii Bisericii au `n]eles [i au f\cut dovad\ c\ s-au p\truns `n chip deplin [i profund de Taina Betleemului. Iuda, `n schimb, n-a putut `n]elege, precum n-a `n]eles-o nici Irod [i to]i care s-au `ndep\rtat de Iisus Hristos. Noi, cei de azi, tre-

12

buie s\ `n]elegem [i s\ tr\im din plin taina Betleemului. C\ci multe sunt binefacerile pe care le-am dobândit noi, oamenii, prin `ntruparea Fiului lui Dumnezeu. Ispitele [i greut\]ile acestei lumi s\ ne apropie de staulul sfânt al Betleemului [i vom `n]elege c\ Mântuitorul ne ridic\ la suprema demnitate de fii ai lui Dumnezeu pentru c\ ne restaureaz\ sufletul pe linia destinului creatural, ne scoate din pr\pastia egoismului, din `ntunericul iubirii de sine [i voie[te s\ devenim „oameni” dup\ chipul [i „asem\narea Sa” [i s\ fim ferici]i `n veci. {i tot lâng\ pe[tera sfânt\ vom `n]elege mai bine c\ Hristos a luat chip de om „pentru noi [i a noastr\ mântuire”, pentru a fi permanent cu oamenii care cred [i `l m\rturisesc pe El. Acestora le comunic\ puterea iubirii Sale nem\rginite, iubire care `nv\luie pe fiecare `n parte [i pe to]i la un loc [i culmineaz\ `n harul jertfei de pe Golgota. L\sându-ne p\trun[i [i `nc\lzi]i de harul iubirii Sale, Domnul Iisus Se na[te `n inima fiec\rui cre[tin. El devine centrul fiin]ei noastre [i noi rena[tem `ntr-o existen]\ nou\, c\l\uzi]i de cele mai `nalte idealuri umanitare [i altruiste, acte de jertf\ personal\. Numai prin tr\irea `n Duhul iubirii lui HristosDumnezeu, `n afirmarea practic\ a dragostei de omul `n sine [i `n fiecare `n parte vom putea ie[i din bezna [i umbra mor]ii duhovnice[ti [i ne vom recâ[tiga puterea moral\ (sufleteasc\) care ne d\ pacea, unirea, `nfr\]irea [i fericirea pe care le dorim. Numai prin Duh ne na[tem de sus (Ioan 3,8) [i `n]elegem puterea practic\ pentru marile probleme pe care via]a actual\ ni le pune `n fa]\.

Cu acest prilej de tr\ire duhovniceasc\, cu izvor de cuget\ri `nalte, ne putem `ntreba cine ne-ar putea l\muri nou\ aceast\ sfânt\ tain\? E bine s\ [tim c\ avem `n lume o c\l\uz\ sigur\ la care trebuie s\ alerg\m [i care este singura `n m\sur\ s\ ne tâlcuiasc\ aceast\ tain\. Este Sfânta Biseric\, maica noastr\ duhovniceasc\, care `ntruchipeaz\ Taina Betleemului. Ea aduce `n lume `ntreaga lucrare a Mântuitorului Hristos. Mersul ei `n istorie n-a fost [i nici nu este triumfal, ci `n total\ smerenie [i lep\dare de sine, precum a fost [i petrecerea `n trup a Mântuitorului Hristos. Sfânta Biseric\ ne cheam\ azi mai mult ca oricând s\ p\r\sim gândurile [i p\catele p\mânte[ti, cum [i-au p\r\sit p\storii turmele de oi a[a de dragi lor [i s-au `nchinat Pruncului, cum au venit magii [i s-au `nchinat Domnului aducând aur, smirn\ [i t\mâie. S\ venim [i noi cu tot sufletul nostru la pe[tera din Betleem [i s\ tr\im taina coborârii printre noi a Fiului lui Dumnezeu [i s\ purt\m `n suflet bucuria nevinovat\ a Copilului n\scut „pentru a noastr\ mântuire”. Bucuria Na[terii Domnului este o bucurie mai adânc\ decât orice bucurie p\mânteasc\. Este o bucurie care vine din ceruri! Este bucuria credin]ei noastre cre[tine! Evanghelia ne spune c\ `n noaptea aceea sfânt\ când S-a n\scut Mântuitorul s-au ar\tat p\storilor cete de `ngeri, care le-au spus: „Ast\zi vi s-a n\scut un Mântuitor, care este Hristos Domnul”. Dac\ ziua aceasta nu ne spune prin credin]\ [i nou\ aceast\ veste [i dac\ noi nu `ngenunchem cu bucurie `naintea icoanei cu Na[terea Pruncului, care S-a n\scut azi, pentru noi, atunci zadarnic\ este bucuria Na[terii Domnului, bucuria Cr\ciunului. Fiecare dintre noi s\ auzim cu credin]a noastr\ [i cu inima noastr\, pe ace[ti `ngeri spunând cuvintele Evangheliei: „}i s-a n\scut un Mântuitor: Hristos Domnul”. Trebuie s\ avem fiecare un Mântuitor, care ne iube[te [i ne scoate din lan]urile robiei l\untrice, din lan]urile robiei p\catului. Hristos ne cheam\ ast\zi, de ziua sl\vitei Sale na[teri, s\ ne lep\d\m de toate p\catele care ne `mpiedic\ a crede [i a-L sl\vi pe El! S\ ne apropiem [i s\ ne `nchin\m [i s\ zicem: „O! Iisuse, iat\, atâta vreme Te-am a[teptat! Ast\zi ai venit [i pentru mine! Ast\zi, o, Doamne, sunt ca o iesle rece din Betleem! Intr\ `ntr-`nsa, Doamne, `nc\lze[te-o [i lumineaz-o! Eu nu am altceva, decât aceast\ inim\, a[a cum este ea acum, inima `n care pân\ acum a fost inima p\catului, n-a st\pânit lumina, n-a locuit Hristos `n ea, n-a st\pânit adev\rul de credin]\, iubirea de dreptate; inima aceasta a fost roaba tuturor pornirilor p\mânte[ti. Nu am cunoscut pân\ acum ce `nseamn\ libertatea, pe care Tu o dai celor ce cred `n Tine [i fac voia Ta! D\-mi [i mie aceast\ libertate! Na[te-m\ [i pe mine, la o via]\ nou\! Ca s\ m\ bucur [i eu de toate darurile pe care le-a adus na[terea Ta! Coboar\-te, Doamne, `n inima mea, a[a cum te-ai coborât atunci `n noaptea aceea sfânt\ din Betleem. Tr\ie[te, o, Doamne, `n fiecare dintre noi! Cre[te, o, Doamne, `n noi, [i s\ ne dai na[terea de sus! S\ fim adev\ra]i cre[tini, s\ fim oameni ren\scu]i `n Tine! S\ fim oameni care tr\im prin Tine! S\ fim oameni dezrobi]i de Tine! D\-ne, Doamne, Iisuse Hristoase, darul Na[terii Tale! D\-ne, Iisuse Hristoase, adev\rata bucurie a Na[terii Tale”. Amin. Pr. Ion CÂRCIULEANU

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


S|RB|TORI DE IARN|

Cuvântul „cr\ciun”, atât de des ros- de Biseric\ este „Na[terea Domnului”, cadouri celor care au fost cumin]i. tit `n aceste zile, are parte [i ast\zi de a[a cum o exprim\ [i troparul „Na[- Potrivit legendei, când Fecioara Maria controverse, atunci când se pune `n terea Ta, Hristoase, Dumnezeul nos- c\uta un ad\post pentru a-L na[te pe discu]ie originea sa. Dintre etimologi- tru...”, iar termenul „Cr\ciun” `n limba Domnul Iisus Hristos, ea a fost g\zile propuse, nici una nu este sigur\. Al. român\ este un cuvânt de origine popu- duit\ `n casa lui Cr\ciun de c\tre so]ia Rosetti, Al. Graur, Ovidiu Densu[ianu lar\, [i nu un termen oficial al Bisericii. acestuia. Se crede c\ acesta era un om au ajuns la concluzia c\ termenul creAst\zi cre[tinii din toat\ lumea r\u, dar so]ia lui era miloas\ [i i-a atio explic\ etimologia acestui cuvânt. s\rb\toresc Na[terea Domnului `n ascuns `n iesle de frica lui. Acesta a Potrivit acestor autori, cuvântul creatio fiecare an pe data de 25 decembrie, iar aflat [i mânios, i-a t\iat mâinile so]iei descoper\ ziua „cre\rii” (na[terii) lui `n ajunul s\rb\torii copiii merg [i colin- sale. V\zând acest lucru, Fecioara a Hristos. Din punct de vedere teologic, d\ pe la casele oamenilor, vestind Na[- lipit mâinile femeii la loc. Aceast\ minune a dus la schimbarea lui Cr\ciun acest termen nu poate fi acceptat, de- terea Mântuitorului. Termenul „colind\” este de origine `ntr-un om bun [i milostiv. De atunci el oarece `n Simbolul de credin]\ m\rturisim c\ Hristos este „n\scut, nu f\cut”. latin\ [i provine de la cuvântul latin ca- `mparte cadouri tuturor oamenilor [i Biserica Ortodox\ nume[te s\r- lendae, derivat din verbul calare („a `ncearc\ s\-i fac\ pe to]i ferici]i. b\toarea de la data de 25 decembrie vesti”), deci a colinda `nseamn\ a vesti. ~mp\ratul Octavian August a dat po„S\rb\toarea N\scutului” sau „Na[te- ~n vechime, se colinda din seara de 24 runc\ ca fiecare locuitor al imperiului rea Domnului”, pentru a ar\ta s\ mearg\ s\ se `nscrie `n loc\ Fiul lui Dumnezeu, Cel calitatea sa de ba[tin\. Feve[nic n\scut din Tat\l, S-a cioara Maria [i b\trânul Iosif n\scut ca om din Fecioara au plecat din Nazaret spre Maria. Betleem, pentru c\ de acolo Al]i cercet\tori, precum era neamul lor. Când au ajuns Vasile Pârvan, Sextil Pu[cariu, la Betleem se `nnoptase, iar Nicolae Dr\ganu, considerau casele erau pline de oameni. c\ termenul „cr\ciun” provine din latinescul calatio. La Nu au g\sit nici un loc unde romani prin calatio se `n]es\ se odihneasc\ [i au plecat legea convocarea poporului spre marginea ora[ului unde de c\tre preo]ii p\gâni, `n au g\sit un staul. prima zi a lunii, pentru anun~n lini[tea nop]ii, Fecioara ]area s\rb\torilor din luna Maria a n\scut pe Iisus respectiv\, iar cea mai imporHristos, iar `n acel moment pe tant\ calatio era aceea de la 1 cer a ap\rut o stea mare [i luianuarie. minoas\ [i o mul]ime de Corul Parohiei Ta[ca, condus de prof. Andreea Bejan Pân\ `n a doua jum\tate a `ngeri au cântat cu bucurie secolului al IV-lea, `n Biserica din R\s\rit Na[terea Domnului se decembrie, pân\ `n 25 decembrie. primul colind. Nu departe se aflau trei s\rb\torea `mpreun\ cu Botezul Colind\torii sunt chipul `ngerilor care p\stori cu turmele lor, care au fost Domnului, la 6 ianuarie. Aceast\ au vestit Na[terea Domnului [i care au `nconjura]i de o lumin\ puternic\ [i un s\rb\toare era numit\ Epifania sau cântat primul colind „Slav\ `ntru cei de `nger al Domnului i-a `n[tiin]at de Ar\tarea lui Dumnezeu, deoarece la sus lui Dumnezeu [i pe p\mânt pace, na[terea pruncului Iisus [i i-a trimis s\ Botezul Domnului s-a descoperit lumii `ntre oameni, bun\voire!”. se `nchine Acestuia. De la R\s\rit, Sfânta Treime: Fiul, botezându-se `n Noaptea de Ajun este noaptea bucuIordan, Sfântul Duh pogorându-Se riei, c\ci este momentul când Se na[te c\l\uzi]i de steaua luminoas\ vin s\ se peste El `n chip de porumbel, iar Tat\l Mântuitorul. Acesta este motivul pen- `nchine pruncului Iisus trei crai, care ~i gr\ind din cer. tru care colind\torii exclam\: „Scula]i, aduc daruri: aur ca unui `mp\rat, t\mâie S\rb\toarea Na[terii Domnului, scula]i boieri mari!”, „Nu-i vremea de ca unui arhiereu [i smirn\ ca o vestire a mor]ii pe care Iisus avea s\ o biruiasc\ cunoscut\ `n popor [i sub denumirea dormit,/da-i vremea de'mpodobit”. de Cr\ciun, nu a fost pr\znuit\ de la Colindele sunt crea]ii anonime [i prin ~nvierea Sa. Hristos a coborât din ceruri, pentru `nceput pe 25 decembrie. Cr\ciunul a exprim\ pe `n]elesul tuturor `nv\]\tura fost s\rb\torit pentru prima dat\ sepa- Bisericii despre `ntruparea Domnului. ca noi s\-i ie[im `ntru `ntâmpinare prin rat de Botez, `n jurul anului 375, pe 25 De[i limbajul colindelor este unul tr\irea virtu]ilor care duc la des\decembrie, `n Biserica din Antiohia. vechi, mitropolitul Antonie Pl\m\deal\ vâr[ire. S\ avem, a[adar, mereu `n iniZiua de 25 decembrie a fost intro- afirma c\ „se prind a[a de u[or [i se mile noastre fiorul sfânt, tr\it de magii dus\ ca dat\ de serbare a Na[terii Dom- transmit cu u[urin]\ de la o genera]ie care au mers s\ se `nchine Mântunului [i `n Biserica Alexandriei, apoi `n la alta, tocmai pentru c\ au reu[it s\ itorului, aducând daruri Celui ce S-a cea a Ierusalimului, `n prima jum\tate a prind\ cuvintele `n cele mai adecvate f\cut om, pentru ca noi s\ ne `ndumsecolului al V-lea. Cu timpul, s-a genera- melodii care r\spund sensibilit\]ii nezeim prin credin]a [i faptele noastre. noastre celei mai adânci”. lizat `n `ntreaga cre[tin\tate. Prof. Andreea BEJAN Tot `n Noaptea de Ajun copiii `l ~n concluzie, ceea ce putem spune cu certitudine este c\ termenul folosit a[teapt\ pe Mo[ Cr\ciun ca s\ le aduc\

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

RVM

Na[terea Domnului, moment de bucurie

13


S|RB|TORI DE IARN|

Tradi]ii [i obiceiuri la cump\na dintre ani pe Valea Muntelui

RVM

~n ]inutul Neam]ului, tradi]iile si obiceiurile sunt un ecou al formei primordiale, fragile, dar puternice, tulbur\toare [i extraordinare, a vie]ii. Aici este o vatr\ a culturii populare române[ti, iar m\rturiile l\sate de c\l\tori au avut [i au o valoare inestimabil\. S\ ne gândim numai cât\ admira]ie provocau odinioar\ pluta[ii de pe Bistri]a, care reu[eau s\ frâneze capriciile acestui vijelios curs de ape. Ce simfonie de forme [i culori se `ntâlneau [i se reg\sesc [i ast\zi `n casele moldovene[ti vechi, cu acoperi[ `nalt [i strea[in\ ampl\ deasupra prispei. {i, fie c\ vii de la drum lung ori de aproape, cât\ c\ldur\ [i ospitalitate g\se[ti `n gospod\riile ]\r\ne[ti pline de lavi]e, scoar]e, l\zi de zestre, mese, blidare, cop\i, [i câte [i mai câte obiecte, toate „cântate” `n lemn de mâinile maiestre ale gazdelor, a[a cum o f\ceau odinioar\ [i str\bunii daci. Cât\ `ncântare ofer\ ochiului costumele populare f\cute `n cas\ sau croite de cojocarii de pe valea Bistri]ei (bundi]ele [i pieptarele brodate). Te sim]i `ntr-o alt\ lume. O lume `n care prezentul se `mplete[te cu trecutul, p\strând tradi]iile nealterate pentru ve[nicie, ca un leg\mânt sacru `ntre Dumnezeu [i oameni. Obiceiurile de Anul Nou sunt p\strate de-a lungul veacului de b\trânii satelor, `mpov\ra]i de mul]imea anilor trecu]i, fiind transmise la rândul lor genera]iilor mai tinere. ~n ajunul Cr\ciunului, copiii satelor umbl\ pe la fiecare cas\ cu „Chiralesa” (form\ popular\ a expresiei grece[ti Kyrie eleison!, „Doamne miluie[te!”), alearg\ `naintea preotului, deschid por]ile [i ajungând `n ograda omului strig\-n gura mare „Chiralesa! Chiralesa!”. Copiii sunt primii care vestesc Na[terea Domnului nostru Iisus Hristos. Pentru

14

aceasta ei sunt r\spl\ti]i cu daruri: colaci, bomboane, fructe sau bani. ~n seara Cr\ciunului, grupuri de copii umbl\ cu colinda la fiecare cas\. Colindatul copiilor,anun]\ na[terea Mântuitorului f\când ur\ri de bel[ug [i s\n\tate. Cr\ciunul ]ine trei zile, iar `n aceast\ vreme b\ie]ii umbl\ cu „steaua” [i „luceaf\rul”, iar cei mari cu „irozii”. Aceste obiceiuri de iarn\ aduc ecoul unui bogat [i str\lucit fond de spiritualitate, codificat `n versuri, `n cântec [i `n dans, `n mimic\ [i gesturi, fiind f\cute cu o costuma]ie deosebit\.

~n ajun de Anul Nou un alt obicei este „plugu[orul” `nso]it de clopo]ei, bice [i chiar un plug tras de boi. Primii care pleac\ cu plugu[orul, pe la orele 10 ale dimine]ii, sunt copiii. ~nfofoli]i `n haine groase, cu c\ciuli `mpodobite cu panglici colorate [i ]inând `n mâini bice [i clopo]ei lega]i cu busuioc de câte o lop\]ic\ de lemn, ei pornesc s\ colinde pe la rude [i vecini. Unii poart\ cu ei [i un buhai, un instrument specific f\cut dintr-o putinic\ de lemn cu fundul din piele de oaie, prin care se trage o [uvi]\ de p\r de cal. Tras\ printre degete, aceasta din urm\ produce un sunet dogit, similar mugetului de bou. ~n anumite zone, tradi]ia plugu[orului nu se poate desf\[ura `n absen]a buhaiului. Ajun[i `n cur]ile oamenilor, copiii `ncep s\ ureze `n versuri, acompania]i de buhai. Din când `n când, v\taful, cel care conduce grupul, se opre[te [i `[i `ndeamn\ prietenii s\ „mâne [i s\ sune din zurg\l\i”. Dup\ ur\rile de rigoare, gospodinele `i r\spl\tesc cu mere, covrigi, nuci sau bani. Unul dintre cele mai spectaculoase obiceiuri, care au fost [i `nc\ mai sunt [i ast\zi `n actualitate, este jocul cu m\[ti. „Capra” este `mpodobit\ cu oglinzi, acoperit\ cu macaturi [i este `nso]it\ de un `ntreg alai, care, prin cântec [i dans, red\ re`nvierea ciclic\ a naturii de la `nceputul prim\verii. Num\rul membrilor care `nso]esc capra variaz\ `ntre 10 [i 15 persoane mascate, `n frunte cu cel care mânuie[te capra. Iat\ câteva versuri rostite la jocul caprei: „O ]a, ]a, c\pri]\ ]a {i cu lapte [i-a f\ta {i m\ tem c-o lep\da Pe cuptor la soacr\-mea }a, ]a, ]a, c\pri]\ ]a!”. Capra, se joac\ `n picioare sau aplecat `n fa]\ [i pe brânci. Personajele principale sunt: capra, c\pitanul, arn\utul, jidanul [i c\ld\rarii. Tot grupul ce compune capra este mascat. De Sfântul Vasile, copiii merg cu „sorcova” [i „sem\natul” pe la rude [i vecini, pentru a le ura s\n\tate [i bel[ug `n noul an. Sorcova, odinioar\ din ramuri `nflorite, puse la `nmugurit de Sfântul Andrei [i `mpodobite cu ciucuri ro[ii, este ast\zi f\cut\ din flori artificiale din hârtie colorat\, ag\]ate pe o vergea de lemn. Acest obicei `[i are originea, dup\ toate probabilit\]ile, `n lumea roman\, latinii adresându-[i de Anul Nou ur\ri de s\n\tate [i bel[ug cu ajutorul unei crengi de laur. ~n zilele noastre, copiii intr\ `n case recitând: „Sorcova vesela/ S\ tr\i]i,/ S\ `mb\trâni]i/ Ca merii,/ Ca perii,/ ~n mijlocul verii./ Tare ca piatra,/ Iute ca s\geata./ Tare ca fierul,/ Iute ca o]elul./ La anul [i la mul]i ani !/ Nou\ s\ ne da]i bani!”. Dup\ ce [i-au `ncheiat presta]ia, sorcovitorii sunt `nlocui]i de sem\n\tori, b\ie]i [i feti]e cu tr\istu]e cu grâu, porumb, fasole etc. Ace[tia `ncep s\ arunce boabele prin cas\ pentru a aduce bel[ug. }inutul Neam]ului r\mâne un adev\rat leag\n al culturii populare române[ti, `n care de-a lungul timpului, talentul, frumuse]ea spiritual\ [i h\rnicia localnicilor au dat na[tere la numeroase obiceiuri, tradi]ii [i me[te[uguri care d\inuie [i ast\zi. ~nv. Carmen POPA

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


S|RB|TORI DE IARN|

Gloria in excelsis Deo! „Da, Eu vin curând!”(...) „Amin! Vino, Doamne, Iisuse!” (Apocalips\ 22,20) Dansul timid [i stângaci al primilor fulgi de nea, s\ltând haotic, nesincronizându-[i pa[ii dup\ a vântului orchestr\ [i ag\]ându-se neajutora]i de gene clipind, de bucle rebele sau palme `ntinse de trec\tori nostalgici, ne poart\ ca-ntr-o vraj\, `nspre lumea imaculat\ a z\pezilor de alt\dat\ din raiul copil\riei. ~ntregul sat cu case, pomi [i uli]e [i `ns\[i uria[a biseric\ se mic[orau, cuib\rindu-se sub noianul ca un clopot de ninsoare, protejat de cununa de t\mâie a p\durilor de brad ce-l sprijinea cu vârfurile seme]e, ca mâini `mpreunate la rug\ciune, de cer, unindu-i astfel sufletul cu ve[nicia. ~ntunericul `nghi]ind lacom lumina din ce `n ce mai firav\ a zilei, gerul aspru [i viscolele prelungite alungau copiii de pe derdelu[ la gura sobei, `n jurul c\reia, pân\ târziu `n noapte, nu conteneau pove[tile, ale c\ror farmec era sporit de fl\c\rile fantomatice, strecurându-se pe furi[ pe pere]ii din odaie. Cât\ z\pad\ scâr]âind fr\mântau apoi pa[ii lor m\run]i, cutreierând satul de la un cap\t la altul ca s\ `nal]e cu lacrimi de emo]ii, dar [i de asprimea gerului cânt\rile cu „Florile dalbe” [i „Leru-i ler”! Parc\ glasuri tainice a mii de serafimi [i de heruvimi coborau din cer `n acea unic\ noapte de Cr\ciun ca, amplificându-se `n ecou cu cele ale colind\torilor, s\ fac\ din s\tucul luminat de f\cliile stelelor [i r\scolit de mireasma brazilor [i de reverbera]iile sonore un aievea „loc de Dumnezeu umblat”, aducând pacea pe p\mânt [i vestind bucuria Na[terii Mântuitorului.

O lacrim\ prelins\ din picuri de z\pad\ sau din puzderia de flori albe ca de mireas\, `mpodobind livada sufletului meu, visând la toamna unui rod bogat, m\ readuce `n prezent, statornicindu-m\ `n acest timp care este al unui prezent continuu. Ast\zi este `nceputul mântuirii: Iisus revine `n lumea noastr\ [i `n fiecare suflet redevenit Fecioar\ prin harul Duhului Sfânt, ca un prunc. Se `ntrupeaz\ la plinirea vremii, tr\im plinirea vremii, suntem contemporani cu aceste evenimente din trecut, tr\im `n viitor. ~ntruparea lui Hristos schimb\ sufletele oamenilor, ne transform\ pentru eternitate `mpreun\ cu lumea `n care tr\im. Mesajul de Cr\ciun este o mare bucurie pentru lumea `ntreag\: S-a n\scut Iisus `n inimile oamenilor ca s\ le schimbe, `nviindu-le din moarte, salvându-le de la pieire. S\ lucr\m la `nve[nicirea noastr\, chivernisindu-ne cu `n]elepciune timpul ca s\ d\m astfel sens lumii [i vie]ii noastre. S\ privim la Betleem `n perspectiva Golgotei, [i la speran]a dat\ atât de `ntrupare, cât [i de cruce. S\ credem f\r\ urm\ de `ndoial\, cu toat\ inima, [i mintea, [i puterea, [i fiin]a `n promisiunea f\cute de Iisus, „Da, Eu vin curând!” {i s\-i strig\m cântând: „Amin! Vino, Doamne, Iisuse!”. Rodica SCRIPCARIU

Sfânta Maica lui Iisus

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

Maica pace nu-[i afla Obosit\, Maica sfânt\ Din grai astfel `i cuvânt\: „Frunza ta s\ nu stea-n loc Slobod\ s\ umble-n joc”. S-a luat Maica s-a dus Tot prin Betleem `n sus La un grajd de cai sose[te Ea acolo popose[te Caii mereu cron]\neau Maica pace nu-[i afla. Obosit\ Maica sfânt\ Din grai astfel `i cuvânt\: „Toat\ ziua s\ mânca]i {i s\ nu v\ s\tura]i”. S-a luat Maica s-a dus Tot prin Betleem `n sus La un grajd de boi sose[te Ea acolo popose[te Boii blânzi la ea c\tau {i suflând o `nc\lzeau. Odihnit\, Maica Sfânt\ Din grai astfel `i cuvânt\” „Bourenilor iubi]i Binecuvânta]i s\ fi]i

De Dumnezeu [i de mine {i de fiul care vine Voi un ceas s\ `mi mânca]i {i-apoi s\ v\ s\tura]i”. Pe la cânt\tori târziu Prea Curata na[te-un fiu Ieslea cea cu fân pe jos S-a pref\cut mai frumos Iar\ grajdul cel câmpesc ~n palat `mp\r\tesc Maica trandafir la fa]\ Cuprinzându-[i pruncu-n bra]e ~ngerii cu flori `n mân\ ~mpletesc mândr\ cunun\ Pe cunun\-i scris frumos „Ast\zi s-a n\scut Hristos!” La mul]i ani cu s\n\tate {i iertare de p\cate! La mul]i ani cu bucurie! Amin! Doamne, slav\ }ie! Colind cules de Xenia S`rbu [i Mihai Apopei de la Maria Stoleriu, sat Potoci, jude]ul Neam].

RVM

R\t\ce[te-n jos [i-n sus Ca s\-l nasc\ pe Iisus R\t\ce[te-n sus [i-n jos C\ci b\tea vânt friguros Pe c\rare merge acum Pân'la curtea lui Cr\ciun: „Ce mai faci, Cr\ciun preabun? Grelele munci m\ r\pun Las\-m\-n palatul t\u Ca s\-l nasc pe Dumnezeu”. Iar Cr\ciun `i r\spundea: „Palatul nu ]i-l pot da C\ci a[tept colind\tori Ce-o s\-mi cânte pân\-n zori {i de zgomotul ce-or face N-ai s\ po]i s\ na[ti `n pace Mergi `n grajdul cailor Ori `n ieslea boilor”. S-a luat Maica s-a dus Tot prin Betleem `n sus Prin livezi `nrourate Pe sub pomi cu crengi plecate La un plop cu frunza deas\ Jos `n paji[te se las\ Plopu' frunza-[i cl\tina

15


BILAN}

Un an de via]\ spiritual\ `n Bicaz-Dodeni „Omul cu de[ert\ciunea se aseam\n\; zilele lui ca umbra trec.” (Psalmii, 143,4) „~n toate zilele Te voi binecuvânta [i voi l\uda numele T\u `n veac [i `n veacul veacului.” (Psalmii, 144, 2) „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; a[a va `nflori.” (Psalmii, 102, 15) La ce i-ar folosi omului anii vie]ii dac\ n-ar c\uta s\ lase ceva folositor `n urm\? Fiecare dintre noi am tr\it de num\rate ori experien]a trecerii anilor foarte repede, `ncât `]i doreai s\ dai timpul `napoi fie pentru a retr\i [i a te bucura, fie pentru a `ndrepta ceva `n via]\. Când facem bilan]ul unui an avem ocazia s\ constat\m ce am realizat sau nu am reu[it s\ facem din ceea ce neam propus. Când e vorba de bilan]ul primului an de existen]\ a unei parohiei, emo]iile sunt mari. Parohia noastr\ are ca dat\ de `nfiin]are `n acte, conform Deciziei MMB nr. 795/2009, ziua de 25 noiembrie 2009, iar ca „na[tere” spiritual\, ziua de 17 decembrie 2009, când a fost sfin]it loca[ul de rug\ciune, paraclisul „Sfântul Serafim de Sarov”. Acum, când dep\n\m amintirile anului care a trecut atât de repede, constat\m cu bucurie c\ nu a trecut degeaba [i c\ au r\mas realiz\rile frumoase de la paraclis, socotit pe bun\ dreptate de enoria[i „cartea de vizit\” a parohiei. Pe parcursul unui an de [antier fiecare dintre cei care au participat, [i nu au fost pu]ini, a putut constata c\

nu for]ele noastre au f\cut posibil ridicarea, `nfrumuse]area [i dotarea paraclisului cu aproape toate cele necesare slujirii, ci ajutorul constant pe care l-am primit de la ocrotitorii de sus. Astfel, pe locul fostei centrale termice dezafectate, `n locul mormanelor de gunoaie s-a ridicat loca[ul sfânt, care este nu doar o pat\ de culoare printre blocurile `nghesuite, dar mai ales prin menirea lui `i invit\ pe credincio[i s\ intre `n comuniune sfânt\ cu ei [i cu Dumnezeu. Pe lâng\ aceast\ amprent\ vizibil\ a parohiei, `n paralel s-a `nceput [i lucrarea ca parohia s\ devin\ o familie unit\, pus\ `n rela]ia cu Dumnezeu [i cu membrii ei. Pentru aceasta, de la bun `nceput, s-a `ntocmit un program zilnic de rug\ciune, s-au ini]iat [i realizat diferite proiecte culturale `n parteneriat cu {coala [i alte institu]ii, s-au organizat seri duhovnice[ti, dar [i pelerinaje [i excursii cu elevii [i credincio[ii. Pentru oferirea de hran\ duhovniceasc\ a fost `nfiin]at\ de la bun `nceput Biblioteca parohial\, iar din luna septembrie apare [i foaia parohial\, „Bucuria credin]ei”. N-au fost

uita]i nici fiii parohiei pleca]i peste hotare. A fost creat siteul parohiei, ca mijloc de comunicare [i men]inere a leg\turii cu ace[tia [i `n care se oglinde[te activitatea misionar\, pastoral\ [i cultural\ a parohiei. Discutarea activit\]ii parohiei [i a diferitelor tematici teologice se face periodic [i `n cadrul emisiunii „Credin]\ [i tradi]ii nem]ene”, unde preotul paroh este invitat de c\tre realizatorul acestei emisiuni, domnul Mihai-Silviu Chiril\. Cu siguran]\, e un `nceput timid, dar care ne bucur\ cu roadele care apar [i ne dau curajul de-a merge mai departe. Mai e mult de lucru, dar odat\ cu trecerea timpului sper\m s\ fie ad\ugate `n filele anilor parohiei cât mai multe realiz\ri, care s\ adevereasc\ faptul c\ aceast\ parohie este „vie” [i c\ dorim s\ ne prezent\m la Judecat\ uni]i `ntr-un cuget [i crez. Bunul Dumnezeu s\ binecuvânteze jertfa, osteneala [i dragostea tuturor celor care ne-au fost al\turi `n lucrarea noastr\. Ur\m tuturor enoria[ilor Parohiei Bicaz Ora[ II s\ aib\ parte `n anul care vine de cât mai multe bucurii prilejuite de comorile pe care s\ le agoniseasc\ „acolo unde nici rugina, nici furul nu le fur\... spre mântuirea sufletului”. La mul]i ani! Preot Mihail POPA

Ziua Na]ional\, serbat\ la Dodeni, Bicaz

RVM

Ziua Na]ional\ a României a fost s\rb\torit\ la Bicaz printr-o manifestare cultural\ `nchinat\ celor ce [i-au jertfit via]a pentru independen]a [i suveranitatea patriei, manifestare ce a avut loc la Paraclisul „Sfântul Serafim de Sarov” al Parohiei Ora[ Bicaz II.

16

Astfel, dup\ `ncheierea Sfintei Liturghii, preotul paroh Mihail Popa, i-a invitat pe enoria[ii prezen]i `n biseric\ s\ asiste la programul artistic sus]inut de c\tre elevii {colii Dodeni, `ndruma]i de c\tre `nv\]\torii Popa Carmen, Ioan Titianu [i profesoara de muzic\ Georgeta Vasilache, dup\ ce acela[i preot a rostit un scurt cuvânt, prin care a vorbit despre semnifica]ia zilei de 1 Decembrie 1918. Scurtul program artistic, oferit publicului de c\tre copiii {colii nr. 2 Bicaz, purtând frumosul strai na]ional românesc, a constat `n cântece patriotice [i recit\ri, rod al crea]iei celor mai `nsemna]i poe]i [i muzicieni români. Manifestarea a fost `ncheiat\ prin oferirea de c\tre organizatori a unor dulciuri, pr\jituri [i sucuri, pentru to]i copiii. Cu acela[i prilej, p\storul de suflete al Dodenilor a lansat oficial cea de-a doua edi]ie a proiectului unei ac]iuni caritabile intitulate „S\-l ajut\m pe Mo[ Cr\ciun”, prin care credincio[ii cartierului, [i nu numai, au fost invita]i s\ contribuie, fiecare dup\ posibilit\]i, la crearea unui fond, astfel `ncât tolba lui Mo[ Cr\ciun din acest an s\ cuprind\ daruri [i pentru copiii familiilor nevoia[e ale Dodeniului. Ion ASAVEI

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


AGORA

Strada Mihai R\d\voi, Sat Tico[-Floarea, Comuna Ta[ca

Distinse Domnule Primar, Subsemnatul Mihai-Silviu Chiril\, redactor-[ef al revistei culturale Revista Valea Muntelui, m\ adresez dumneavoastr\ cu rug\mintea de a supune spre aprobare Consiliului Local al Comunei Ta[ca cererea prin care solicit respectuos redenumirea Str\zii Morii de pe raza satului Tico[Floarea `n Strada Mihai R\d\voi, ca un semn de respect pentru cel care a fost un ilustru locuitor al localit\]ii noastre. Acceptarea acestei cereri [i rezolvarea ei `n sens favorabil ar `ncununa cu succes lucrarea gospod\reasc\ la care v-a]i angajat [i pe care a]i dus-o cu succes, lucru pentru care v\ felicit sincer, [i ar `ntruni aprobarea locuitorilor actualei str\zi a Morii, care l-au respectat pe Mihai R\d\voi [i `i poart\ o vie [i pl\cut\ amintire, unii dintre ei chiar manifestându-[i sus]inerea fa]\ de aceast\ ini]aitiv\ cet\]eneasc\ pe care eu v-o propun `n numele Revistei Valea Muntelui [i, `ndr\znesc s\ cred, cu asentimentul a cât mai mul]i dintre vecinii mei de strad\. Cu speran]a c\ la momentul `n care va fi gata strada numit\ acum „a Morii” ea se va numi „Strada Mihai R\d\voi” v\ mul]umesc anticipat [i a[tept cu ner\bdare r\spunsul dumneavoastr\ pe care ne va face pl\cere s\-l public\m `n paginile num\rului 4 al revistei noastre, ce va ap\rea `n luna decembrie. Cu stim\, Mihai-Silviu CHIRIL|, Redactor-[ef RVM

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

Consiliul Local al Comunei Ta[ca a avut amabilitatea de a supune discu]iei [i de a aproba cererea `naintat\ de revista noastr\, `n a[a fel `ncât strada pe care se afl\ casa regretatului profesor Mihai R\d\voi s\ `i poarte numele, spre bucuria locuitorilor acestei str\zi, care [i-au manifestat ata[amentul fa]\ de aceast\ idee. Mai mult, Prim\ria Ta[ca [i-a manifestat dorin]a de a efectua un abonament la revista noastr\, lucru care ne onoreaz\ [i ne bucur\, pentru c\ este un semn de apreciere a muncii noastre. Mul]umim Prim\riei Comunei Ta[ca, Domnului Primar Alexandru Dr\gan [i consilierilor locali care au sus]inut proiectul nostru cultural.

Sper\m ca acest exemplu pozitiv s\ fie urmat de cât mai multe unit\]i administrative asem\n\toare din `ntreaga zon\. Redac]ia RVM

RVM

Comuna Ta[ca trece printr-un proces foarte serios de modernizare pentru a se racorda la statutul de localitate dintr-o ]ar\ european\, desfâ[urând `n acest sens ample lucr\ri de asfaltare a str\zilor, de amenajare a canalelor pentru adunarea apei pluviale [i a celei ce curge din mun]ii `nconjur\tori. ~n acest context, Consiliul Local al Prim\riei Comunei Ta[ca a aprobat transformarea fostelor ulicioare s\te[ti `n adev\rate str\zi, pe care le asfalteaz\ [i... le nume[te. ~n dorin]a de a transforma aceast\ ac]iune administrativ\ `ntr-una cultural\, conducerea Revistei Valea Muntelui a adresat Prim\riei Comunei Ta[ca Cererea nr 3999/21.10.2010:

17


TURISM MONTAN

„Pe drumuri de munte” (II)

RVM

Continu\m periplul nostru spiritual prin pana lui Calistrat Hoga[, care a fost un mare iubitor al muntelui. Era originar din sudul Moldovei, dar a func]ionat o lung\ perioad\ de timp la Liceul Petru Rare[ din Piatra Neam],

18

fiind unul dintre fondatorii [i edificatorii s\i, dintre cei ce l-au transformat `ntr-una dintre cele mai prestigioase institu]ii de `nv\]\mânt din ]ar\. Mânat de dorin]a de c\l\torie, de dragostea de munte [i de cunoa[tere, str\bate Neam]ul [i mun]ii s\i `mpreun\ cu eternul s\u tovar\[, Pisicu]a, realizând deosebite descrieri, din care nu putea lipsi Ceahl\ul: „Panaghia Ceahl\ului, ca o s\geat\ de aur, spintec\ de[erturile albastre [i f\r\ de fund ale cerului”, iar privind de pe Mun]ii Stâni[oarei, de pe cealalt\ parte a Bistri]ei, scria: „Pe stânga, Ceahl\ul, cu nenum\ratele lui turnuri de stânci, s\pate pe adâncul cerului, se `nal]\ `n aer ca un fantastic castel de aur zidit de mâna fermecat\ a vreunui vr\jitor din pove[ti”. El a fost cel care a cules una dintre cele mai frumoase legende ale locului, povestea Panaghiei, preafrumoasa fat\ ce s-a `ndr\gostit de Soare. Nicolae Xenopol, fratele mult mai cunoscutului A.D. Xenopol, originar din Ia[i, scrie `n 1880, romanul Brazi [i putregai, alegându-[i personajele din jude]ul Neam]. Protagonistul romanului (numit „de moravuri provinciale”) era un boier cu mo[ii la poale de Ceahl\u. Autorul, descriind locurile, nota: „...Dar peste toate dealurile [i peste toat\ valea domne[te Ceahl\ul cu trupul s\u de uria[, [i piscul s\u `nalt te urm\re[te pretutindenea. Pe vârful s\u trec mereu nori, cari se r\spândesc peste ]ar\ [i din poalele sale mereu al]i nori se ridic\”. ~ndemn\m pe cititori s\ parcurg\ paginile acestui roman, prea pu]in cunoscut, dar care merit\ din plin aten]ia noastr\ [i nu doar pentru c\ [i-a ales ca „scen\” a romanului s\u jude]ul nostru. Nicu Gane (pe care l-am mai pomenit [i anterior pentru nuvelele sale ce ilustreaz\ Valea Bistri]ei), scriitor [i om politic apropiat lui I.C. Br\tianu (liderul liberal, `n mai multe rânduri prim-ministru), a organizat `n 1887 o c\l\torie pentru fiica [efului liberal, Sabina Cantacuzino, cu pluta de la Vatra Dornei, incluzând [i o ascensiune pe Ceahl\u [i vizitarea m\n\stirilor nem]ene. ~n jurnalul ei, fiica cea mare a fostului prim-ministru de la 1866 [i 1877 scria despre „acele priveli[ti incomparabile ale `mprejurimilor (...) treceam de la

o minune la alta, `ncânta]i [i entuziasma]i, mândri de frumuse]ile ]\rii noastre, ai c\rei mun]i mari `i vedeam de aproape pentru prima oar\”. Ea continua: „De pe Ceahl\u, am v\zut `n dep\rtare Cetatea Neam]ului, `n care, parc\ vedeam `n fiin]\ pe domnul {tefan cu mama lui, Oltea Doamna”. Nicolae Iorga a fost una dintre cele mai mari personalit\]i ale culturii române[ti, un spirit enciclopedic, cu o nem\surat\ putere de munc\, ce s-a implicat `n cele mai variate domenii [i care a fost denumit de c\tre contemporani – un „apostol al neamului”, pentru `naltele sale sentimente patriotice [i pentru lupta sa pentru prop\[irea neamului s\u. Pe lâng\ nenum\ratele scrieri istoriografice, a f\cut [i poezie [i teatru [i a l\sat posterit\]ii [i o bogat\ oper\ memorialistic\ [i de c\l\torie. El realizeaz\ frumoase descrieri ale Neam]ului, cu „Ghistri]a” cea n\valnic\, cum i-o prezenta un mo[ al locurilor, cu m\n\stirile cele vechi, cu Cetatea, Târgu [i Piatra Neam]. Nu putea lipsi Ceahl\ul: „Deasupra unui vârf care `ntrece cu câtva pe celelalte, st\ o cunun\ zim]uit\ de piatr\ goal\, sur\: acesta este Ceahl\ul”. Porne[te pe Ceahl\u [i descrie un urcu[ anevoios: „c\l\torul nu merge aici, el lupt\”, dar „priveli[ti se deschid, r\spl\titoare”. P\r\sind locurile „prin minunatul ]inut al mun]ilor `mp\duri]i, trecem, `ncet, `ncet la Hangu”. De lâng\ „frântura de stânc\, zvârlit\ pe malul apei, Piatra Dracului”, el scrie: „Peste tot ce se vede, `n dreapta st\ str\juind dou\ ]\ri, Ceahl\ul cu muchea sur\”. S\ mai ad\ug\m [i o mic\ descriere a zonei `nalte care l-a impresionat prin bog\]ia de flori [i de stânci: „Pare c\ deosebe[ti trei rânduri de zid de `n\l]imi deosebite dintr-unul singur au r\mas col]ii, din altul un larg p\rete drept, din cel\lalt tocmai sus, frânturi de stânci cum nici pe a cincea parte nu le poate cl\di omul”. Dintre poe]ii care au dedicat versuri Muntelui Ceahl\u, au fost [i marii clasici George Co[buc [i Octavian Goga, ce au poposit la poalele sale. G. Co[buc a fost `n Neam] ca inspector cultural de câteva ori, `n Piatra Neam] sau `n localit\]ile din `mprejurimi, vizitând [i [colile. Cu ajutorul lui G. Panu, pe care l-a vizitat la Dur\u, a ob]inut o burs\ de

10.000 de lei de la Spiru Haret, pentru care a realizat volumul de poeme Cântece de vitejie. ~n 1892, `n urma unei astfel de c\l\torii a scris poezia „Vara”:

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


TURISM MONTAN

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

cilor”. A descris urcu[ul, poienile, cascada, platoul, stâncile, Dur\ul. De asemenea, c\l\torind cu pluta pe Bistri]a, nu putea s\ nu r\mân\ impresionat de imaginea Ceahl\ului, pe care Bistri]a `l `nconjura de la Largu la Bicaz. „Singur [i posomorât trufa[ [i st\pânitor peste un popor de mun]i, ce par pe lâng\ dânsul mu[uroaie, `n\l]ându-[i cre[tetul spre cer, sc\rm\nând norii `n raghila de stânci `nfipte pe frunteai ple[uv\, mândrul uria[ farmec\ râul, cu puterea m\re]iei lui [i-l face s\-[i uite dorul de câmpie”. Scriitorul Emil Gârleanu a poposit la Dur\u [i `n lucrarea Pe potecile Ceahl\ului, ilustreaz\ imaginea muntelui v\zut de la schitul unde a aflat adesea ad\post: „Ceahl\ul `[i tive[te, fumurii, crestele pe cer; cu mijlocul `ncins `ntr-un v\l des de cea]\ pare c\-[i strânge [alele stâncoase `ntr-un brâu de lân\”.

Scriitorul [i criticul literar Garabet Ibr\ileanu a fost pe Ceahl\u `nconjurat de prieteni de n\dejde [i de mare valoare: Constantin Stere, scriitorul [i omul politic, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hoga[, I.I. Mironescu (originar din Tazl\u, pe care l-a descris cu dragoste [i cu umor). N-avea cum s\ nu exclame: „Altceva nu exist\! Ai dou\zeci de ani, o pelerin\ pe umeri, nu crezi `n microbi [i e[ti pe Ceahl\u... Dar ca s\ ajungi pe Ceahl\u trebuie s\ [tii cum [i cu cine”. Ca s\ putem afla asta v\ invit\m a citi minunata carte a Bucurei Dumbrav\ numit\ Cartea Mun]ilor, realizat\ `n anul 1910. G. Ibr\ileanu, `n romanul Adela, men]iona: „...deodat\ cerul asfin]itului se umplu emo]ionant cu trupul Ceahl\ului, mistre] uria[ [i hidos, cu capul luminat de soarele care se `ndrepta spre fundul z\rii. Muntele nem\surat [i diform, `n triste]ea indescriptibil\ a sf`r[iturilor de zi pe mun]i, inspira ne`ncredere [i nelini[te”. (continuare `n num\rul urm\tor) Prof. dr. Daniel DIEACONU

RVM

„Priveam f\r\ de ]int\-n sus ~ntr-o s\lbatic\ splendoare Vedeam Ceahl\ul la apus Departe-n z\ri albastre dus Un uria[ cu fruntea-n soare De paz\ ]\rii noastre pus.” La fel ca [i N. Iorga, Co[buc `l vede ca pe un str\jer al Moldovei, Octavian Goga, `ns\, `ntr-o poezie militant\ a instinctului na]ional, precum toate cele din volumul Cântece f\r\ ]ar\, vede Ceahl\ul martor al f\râmi]\rii neamului nostru. ~n 1916, când a scris acest poem, mun]ii Moldovei fuseser\ ocupa]i de trupele germano-austro-ungare. Ceahl\ul era [i el dincolo de „grani]a cea nou\”. Poetul `[i exprim\ speran]a cu profetice cuvinte: „Ca o s\lbatic\ urgie, Strigând spre gran]a Moldovei Un munte s-a pornit s\ vie... {i va s\-nsemne cronicarul Atunci o zi vijelioas\ Ceahl\ul n-a r\mas la du[mani Ceahl\ul s-a `ntors acas\”. Barbu Delavrancea a poposit deseori `n jude]ul Neam], legat fiind de rela]iile de prietenie [i politic\ cu George Panu sau Nicu Albu. N-a l\sat `nsemn\ri despre o c\l\torie pe Ceahl\u, dar personajele sale din trilogia dramatic\ a Moldovei medievale, fac referire la aceste locuri sau ajung aici `n peregrin\rile lor. ~n drama „Apus de soare”, sfetnicul Moghil\ se adreseaz\ domnitorului {tefan cel Mare, astfel: „Voin]a ta, Doamne? Ca apele Ceahl\ului când se umfl\ prim\vara. Ce z\gaz n-ar rupe!? Cine s\ puie pieptul!?”. ~n cea de-a doua pies\ a trilogiei, dedicat\ nepotului marelui {tefan, {tef\ni]\-Vod\, una dintre dramaticele scene prezentate cu m\iestrie de autor pentru a reda zbuciumata domnie, se petrece pe muntele Ceahl\u, `ntr-o poian\, unde voievodul ordon\ uciderea fiilor lui Luca Arbore, fostul s\u tutore. Ace[tia sunt arunca]i `ntr-o pr\pastie. ~n drama „Luceaf\rul”, ce `ncheie trilogia, talentul oratoric al lui Barbu Delavrancea, dovedit de atâtea ori de la tribuna Parlamentului românesc antebelic, mai ales `n sprijinul r\zboiului de re`ntregire na]ional\, este „`mprumutat” lui Petru Rare[, care spune: „Eu m-am suit pe Ceahl\u [i mi-am f\cut ochii roat\ [i-am plâns, ascultând, ca `n vis, jalea aceluia[i neam risipit la coroane deosebite”. Al. Vlahu]\ a fost puternic legat de ]inutul Neam]ului, de m\n\stirile sale g\sind ad\post la V\ratec, Agapia sau Dur\u. La Dur\u a stat la casa lui Veniamin Costachi [i a str\b\tut c\r\rile muntelui notându-[i impresiile `n cartea România pitoreasc\, sprijinit\ financiar de Spiru Haret [i G. Panu. ~n 1901, scria din Dur\u: „Deasupra noastr\, Ceahl\ul iese din neguri, soarele pune hlamizi de argint pe umerii stân-

19


ECOLOGIE

RVM

Parteneriat interna]ional cu natura

20

Am pornit `n excursia noastr\ `n primul rând ca dasc\li. Reprezentam [coala la reuniunea din Polonia `n cadrul proiectului european multilateral Comenius, „Contribu]ia elevilor la p\strarea planetei verde [i curat\”, [i eram evident emo]iona]i de importan]a misiunii noastre, care ne cople[ea oarecum. Treptat `ns\, locurile prin care am trecut, au descoperit `n noi c\l\torul dornic s\-[i hr\neasc\ sufletul cu imagini noi [i frumoase; apoi, mergând al\turi de cinci copii, am `nv\]at s\ privim totul prin ochii lor, [i ne-am trezit zâmbind odat\ cu ei, cântând [i tres\rind de fream\tul copil\riei. Nu mai eram profesori [i elevi, devenisem o echip\ [i asta era minunat! Prima ]ar\ care ni s-a dezv\luit a fost Ungaria – sobr\ [i civilizat\, apoi Slovacia – uluitor de frumoas\, [i, `n sfâr[it, Polonia, care ne-a `ntâmpinat cu o vreme incredibil de rece. Dac\ a[ fi `nchis ochii `n România [i m-a[ fi trezit brusc `n Polonia, pentru câteva clipe nu a[ fi sesizat diferen]a. Undeva `n structura noastr\ interioar\, comunismul a l\sat urme asem\n\toare: am v\zut acelea[i cl\diri, acelea[i blocuri aliniate corect `n cartiere, str\zi `nguste, acelea[i câmpuri aromind a toamn\, p\duri aurite de octombrie. Apoi `ncepi s\ observi c\ nu exist\ c\ru]e pe drumurile infinit mai bune, c\ pe câmpuri sunt utilaje moderne, c\ e foarte curat peste tot, c\ blocurile sunt proasp\t renovate… Destina]ia noastr\ era Bielsk Podlaski, un or\[el ce d\inuie de peste 500 de ani, `nconjurat de p\duri fantastic de frumoase, despre care, cu uimire am aflat c\ au fost recreeate copac cu copac, aproape din nimic, pe parcursul a 50 de ani. Asta da lec]ie eco! Sunt mândri polonezii de codrii lor [i de toate plantele [i animalele care-[i au s\la[ acolo. {i promoveaz\ tot, fiecare reu[it\, fiecare ansamblu local, fiecare habitat specific, cl\dirile care merit\ vizitate, str\zile… chiar totul e prezentat `n filme, bro[uri, albume [i pliante de cea mai bun\ calitate, care-]i ofer\ toate informa]iile necesare unui turist, de[i nu e o zon\ turistic\, cel pu]in a[a ni s-a spus. O alt\ lec]ie `nv\]at\! Pe a treia am primit-o la [coal\, ironic nu? Plecaser\m cu ideea c\ un sistem de `nv\]\mânt superior celui românesc poate crea elevi de performan]\… `ns\ am fost uluite s\ constat\m, [i mai ales s\ ni se spun\, c\ elevii no[tri, care provin din clase de 25-30 de copii, vorbesc cel mai bine limba englez\, au cuno[tin]e vaste [i sunt, aten]ie, civiliza]i. Pre] de aproape o s\pt\mân\ România, adic\ noi, a fost extrem de mândr\. {i asta, `n situa]ia `n care, `n Polonia se lucreaz\ cu grupe de maxim 12 copii, având 3 ore de limba englez\ pe s\pt\mân\. {coala care ne-a g\zduit are acela[i num\r de elevi ca [i noi, `ns\ de dou\ ori mai mul]i profesori [i o mul]ime de oameni `ncadra]i ca personal auxiliar, `ncepând cu portarul care te legitimeaz\ [i terminând cu doamna bibliotecar\. A[a c\, nu [tim acum, dac\ sistemul este cel care schimb\ calitatea `nv\]\mântului, sau oamenii care `l servesc, poate spre sfâr[itul lec]iei vom `n]elege pe deplin. ~n prima zi, ne-am prezentat [coala, ora[ul [i, respectiv, ]\rile de unde venim, profesori [i copii deopotriv\. Am f\cut cuno[tin]\ pe rând cu Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania [i,

evident, Polonia. Copiii au fost cei care, printr-un zâmbet, o glum\, un gest amical s-au `mprietenit unii cu al]ii. {i au devenit apoi de nedesp\r]it, parc\ se cuno[teau de când lumea! Am avut multe activit\]i interesante `mpreun\ cu partenerii no[tri [i tot timpul ziua p\rea mult prea scurt\. Am vizitat Rezerva]ii Na]ionale, un Muzeu de {tiin]ele Naturii, un Ocol Silvic, am avut chiar [i un idilic foc de tab\r\ `n jurul c\ruia au r\sunat cântece `n [ase limbi [i râsete universale, am descoperit tradi]ii vechi de sute de ani, p\strate cu dragoste de vasta comunitate ucrainean\ din ora[, l-am cunoscut pân\ [i pe domnul primar, care extrem de politicos, a discutat cu fiecare „]ar\” `n parte. Am plecat de acolo mult mai `ncrezatori `n noi, `n ]ara pe care am reprezentat-o, `n `nv\]\mântul românesc. Avem copii de[tep]i, frumo[i [i foarte bine preg\ti]i, [i nu am spus-o noi, ci profesori din alte cinci ]\ri cu alte cinci sisteme diferite. {i trebuie s\ fim mândri, c\ oriunde am merge, copiii no[tri sunt buni [i ne pot reprezenta cu onoare. {i, când dup\ o absen]\ de ceva timp, te re`ntorci `n ]ara ta, ]i se pare mirific de frumoas\, [i cred c\ nu e doar o p\rere, dar mai avem ceva de lucrat la primele dou\ lec]ii, pe care, noi, România, le-am primit! Poate c\ lec]ia final\ o vom primi pe la mijlocul proiectului nostru Comenius, atunci când, la rândul ei, {coala nr. 1 Bicaz va fi gazda [colilor partenere din celelalte cinci ]\ri. Dar suntem siguri c\ va fi o lec]ie reu[it\, de nota 10! Prof. Ana-Cristina IVAN {coala nr. 1 Bicaz

Delega]ia [colii `n Polonia: 1. coordonator proiect inf. Maria Constantin 2. prof. Cristina Ivan 3. prof. Lumini]a Cotfas\ 4. Cezar Ciulei 5. Corina En\[cu]\ 6. Sabina Fâr]al\ 7. Irina Purdea 8. Octavian Foc[a

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


ECOLOGIE

O idee pentru mediu

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

c\su]e mici. Restul, natura, era aproape la fel cu cea de azi. Oamenii erau mai subordona]i naturii decât credem c\ suntem ast\zi.

ea este existent\ `naintea noastr\, c\ este prioritar\. Puterea noastr\ distructiv\ a crescut mult `n ultima vreme [i ignor\m

Dar o degradau mult mai pu]in decât o facem noi ast\zi când puterea noastr\ distructiv\ a crescut enorm, tot `n defavoarea noastr\. M\car pentru faptul c\ genera]iile anterioare n-au putut interveni radical `n degradarea mediului, trebuie s\ respect\m natura, ca s\ nu mai spunem c\ datorit\ acestei neinterven]ii ne bucur\m de priveli[tea unei p\duri, a unui deal sau a unui munte. Natura lucreaz\ `n folosul ei, dar pare nemi[cat\ [i este o modalitate de a ne pune `n rela]ie cu trecutul. Este dintotdeauna, dar nu accept\m s\ nu fac\ parte din prezentul nostru. Asociem prezen]a naturii cu prezen]a civiliza]iei noastre dar, nu vedem c\ de fapt

acest lucru. Ne comport\m ca [i cum natura este crea]ia sau proprietatea noastr\. Ce-ar fi „de exemplu” dac\ Dumnezeu s-ar sup\ra pe noi [i de mâine ar schimba Lacul Bicaz [i malurile acestuia, pline de mizerie uman\, `ntr-un de[ert cu nisip torid [i lipsit de via]\? Uit\m, din p\cate, c\ via]a noastr\ este strict dependent\ de natur\, c\ orice r\u pe care `l facem se repercuteaz\ asupra noastr\ [i c\ unii dintre noi se comport\ asemenea unui dictator c\ruia `i revine totul, mai pu]in responsabilitatea. Prof. George LAZ|R

RVM

Rela]ia dintre om [i mediul natural desf\[urat\ `n timp [i deseori cu aspecte tragice poate fi privit\ prin specificul celor dou\ elemente ale rela]iei. Pe de-o parte, omul, cu ascensiunea sa permanent\ c\tre o via]\ mai lejer\ [i mai divers\ `n care lupt\ [i se sacrific\ pentru cunoa[tere [i condi]ii materiale; omul ca fiin]\ social\ este nelimitat `n nevoile sale, se descoper\ pe sine `n noi [i noi ipostaze, dar este [i o fiin]\ egoist\ interesat\ de propria bun\stare. ~n lupta sa omul este de admirat [i orice trecere mai `ndelungat\ a vremii reflect\ stadii de progres [i civiliza]ie `n evolu]ia sa. Este legat de natur\ pentru c\ de aici `[i extrage [i prelucreaz\ resursele propriei existen]e. Este suficient\ o `ntoarcere a privirii c\tre realit\]ile citadine de acum 30-50 de ani pentru a observa diferen]ele: mod\, stil de via]\, aparatur\ [i tehnologie, condi]ii [i mijloace de transport, stocarea [i utilizarea informa]iei, modalit\]i de comunicare etc., toate mult diferite de ceea ce este `n prezent. Vreau s\ spun c\ schimb\rile pe care omul [i le-a produs `n via]\ sunt evidente [i u[or de constatat. Lucrurile vechi [i uzate, ne`ntre]inute creeaz\ o estetic\ resping\toare `n raport cu noul [i parc\ nu-[i mai au locul `n contextul civiliza]iei contemporane. Suntem uneori plictisi]i de crea]iile umane vechi, dep\[ite `n raport cu preten]iile actuale. Cum ne apare `ns\ natura, mediul `nconjur\tor? Ea este cel\lalt element al rela]iei de care aminteam la `nceput, `[i este pentru sine suficient\ [i se men]ine aceea[i, cu mici modific\ri pentru perioade lungi de timp. Ceea ce vedem ast\zi, o câmpie, un munte sau o mare, a v\zut [i semenul nostru, s\ zicem acum 300-400 de ani. Paradoxal este c\ realitatea natural\ nu ne apare ca fiind veche [i o trat\m `ntotdeauna cu satisfac]ie ca ceva ce nu ne poate lipsi. Omul se mi[c\, se schimb\, natura r\mâne aceea[i, dar noi nu acord\m aten]ie acestui aspect. Ea este un mijloc de leg\tur\ cu genera]iile trecute. Peisajul natural pe care-l v\d acum l-au v\zut [i str\bunii no[tri. Diferen]a era doar modul de integrare a civiliza]iei umane `n acel mediu natural. ~n loc de [osea sau autostrad\ era poate o uli]\ [i `n loc de blocuri erau

21


PAIDEIA

{coala General\ Bicazu-Ardelean

RVM

A[ezarea geografic\ a comunei

22

Din punct de vedere al a[ez\rii geografice, comuna Bicazu Ardelean se suprapune unit\]ii geomorfologice apar]in\toare grupei centrale a Carpa]ilor Orientali, denumit\ generic „Carpa]ii Moldo-Transilvani” , `n bazinul hidrografic al V\ii Bicazului, `n partea de sud-vest a jude]ului Neam], flancat\ fiind de dou\ dintre cele mai spectaculoase [i `ncânt\toare „cet\]i naturale carpatine” – Ceahl\ul [i H\[ma[ul Mare. ~n speran]a unei inspirate retorici geografico-literare, aceast\ frumoas\ localitate poate fi definit\ ca o comunitate ce fream\t\ sclipitor sub aura magic\ a unui curcubeu ancorat `ntre fruntea sacr\ a „Olimpului românesc” (Ceahl\ul) [i maiestoasa culme a Munticelului (H\[ma[), privind condescendent spre tainicele abisuri ale Cheilor Bicazului. O extraordinar\ fixare spa]ial\ a unui habitat rural `n care [coala noastr\ se identific\ `n mod fericit. Comuna se `nvecineaz\ cu alte localit\]i rurale: Bicaz Chei, Ta[ca, Ceahl\u, Grin]ie[ [i Tulghe[ (jud. Harghita). Primele referiri documentare dateaz\ din secolul al XV-lea, din timpul domnitorului Alexandru cel Bun, apoi din secolul al XVI-lea, `ntâlnite `n Privilegiul Domnesc emis de Aron Vod\ la 28 iulie 1593 [i din secolul urm\tor, `ntr-un hrisov al lui Vasile Lupu din 17 august 1642. Situat\ la grani]a dintre Moldova [i Transilvania, aceast\ zon\ a fost intens disputat\ `ntre cele dou\ provincii, f\când parte din fostul Imperiu Austro-Ungar pân\ `n anul 1918 [i fiind sub ocupa]ie horthist\ `n urma Dictatului de la Viena `ntre anii 1940 [i 1944, perioade `n care s-a acumulat o zbuciumat\ istorie a românilor de aici. Pân\ `n perioada interbelic\ toate localit\]ile din bazinul hidrografic al V\ii Bicazului formau o singur\ comun\, din care s-a desprins mai `ntâi Comuna Bicaz Chei, apoi Comuna D\muc, devenind comune de sine st\t\toare. ~n prezent, Comuna Bicazu Ardelean ocup\ o suprafa]\ de 117 kmp, având o popula]ie de 4145 de locuitori. Existen]a marilor suprafe]e `mp\durite, dar [i a paji[tilor montane a dus la cristalizarea `n timp a celor dou\ ocupa]ii tradi]ionale – valorificarea lemnului [i cre[terea animalelor, ultima `ns\, fiind `n declin `n ultimii ani. Cele trei sate componente (Bicazu Ardelean centru, Telec [i Tico[) prezint\ o structur\ r\sfirat\ a perimetrelor construibile, specific\ a[ez\rilor situate `n bazinete intramontane [i de-a lungul culoarelor depresionare, ceea ce implic\ deplas\ri pe distan]e foarte mari `ntre diferitele localit\]i de pe raza comunei. Re]eaua c\ilor de comunica]ie este reprezentat\ de Drumul Na]ional 12-c care face leg\tura `ntre localit\]ile Piatra Neam] [i Gheorgheni, Drumul Jude]ean 127-A dintre Bicazu Ardelean [i comuna Tulghe[ din jude]ul Harghita, dar numai par]ial practicabil, [i drumuri comunale, de interes local. La acestea se adaug\ [i calea ferat\ industrial\ cu ecartament normal ce deser ve[te combinatul de lian]i „Carpatcement” de la Ta[ca. Date fiind aceste considerente de pozi]ionare [i de natur\ social-istoric\, se poate vorbi despre un profund caracter tranzitoriu al comunei Bicazu Ardelean, reflectat `ntr-o diversificat\ palet\ fizico- [i economico-geografic\, cum ar fi:

– o tranzi]ie de natur\ geologic\, teritoriul localit\]ii fiind str\b\tut de limita dintre dou\ forma]iuni petrografice specifice Carpa]ilor Orientali: – cristalinul mezozoic [i fli[ul cretacic; – o tranzi]ie etnografic\ [i folcloric\ datorat\ influen]elor venite din ambele provincii istorice; – o tranzi]ie lingvistic\ exprimat\ `n vorbirea curent\ a localnicilor `n care apar atât cuvinte de origine moldoveneasc\, cât [i de origine ardeleneasc\ sau de provenien]\ maghiar\; – nume de familie specifice ambelor provincii românesti, precum Caia, }epe[, Moldovan, Z\noag\, din Moldova, sau Ciucanu, Bârsan, Voaide[, Husaru, din Ardeal. ~ntreaga Vale a Bicazului [i `mprejurimile beneficiaz\ de un poten]ial turistic deosebit: Lacu Ro[u, Cheile Bicazului, Cheile {ug\ului, pe[terile Munticelu [i To[orog [i nu `n ultimul rând Ceahl\ul, care poate fi escaladat pe dou\ dintre cele [apte trasee turistice marcate – pe Neagra [i pe Bistra Mare.

Despre [coal\ M\rturii mai vechi despre primele [coli dateaz\ din anul 1887, an `n care se arat\ c\ `n Bicazu Ardelean exista o [coal\ din lemn cu 99 de feciori [i 42 de fete. {coala din Telec avea 59 de [colari din care 30 feciori [i 29 de fete, iar [coala din Valea Jidanului (azi To[orog), num\ra 129 de [colari din care 80 de feciori [i 49 de fete.

Pân\ la Unirea de la 1 Decembrie 1918 `nv\]\mântul s-a desf\[urat `n condi]ii vitrege, deoarece regimul maghiar nu a `nfiin]at [coli cu predare `n limba român\, de[i Legea din 1868 prevedea instruirea `n limba matern\. ~n anul 1944 existau `n comun\ doar dou\ [coli `n localuri proprii. Din 1964 func]ioneaz\ 7 unit\]i [colare `n cl\diri cu 2-3 s\li de clas\ ([colile mici) [i 8-12 s\li de clas\ ([colile mari). ~n anul 1965 s-a construit [coala Bicazu Ardelean, cl\dire cu etaj, având 12 s\li de clas\, iar `n anul 1968 s-a construit [coala Telec, tot cu etaj [i cu 10 s\li de clas\. ~n prezent func]ioneaz\ o [coal\ cu personalitate juridic\ la Bicazu Ardelean-centru [i patru structuri arondate: Telec – [coal\ cu clasele I-VIII, To[orog – [coal\ cu clasele I-IV, Bistra – [coal\ cu clasele I-IV [i Tico[ – gr\dini]\, `n care sunt cuprin[i 119 pre[colari, 170 de elevi la `nv\]\mântul primar [i 168 elevi la `nv\]\mântul gimnazial.

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


~n [coal\ sunt instrui]i [i educa]i 119 pre[colari [i 338 de elevi provenind din circumscrip]ie, repartiza]i `n 6 grupe de pre[colari, 8 clase la ciclul primar [i `n 8 clase la ciclul gimnazial. ~n ultimul an num\rul de elevi este `n u[oar\ sc\dere. Rata abandonului [colar este de 0%. Ponderea elevilor cu rezultate bune [i foarte bune este de 75%. {coala are `n `ncadrare 32 de cadre didactice, dintre care 24 sunt titulari, [i 8 sunt suplinitori califica]i. Dintre cele 24 de cadre didactice titulare, 8 cadre didactice au gradul didactic I, 4 au gradul didactic al II-lea, 9 au gradul didactic definitiv [i 3 sunt debutan]i. Activitatea de instruire [i educare a elevilor se desf\[oar\ `n 6 cl\diri, dup\ cum urmeaz\: - {coala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean, construit\ `n anul 1965, cu 8 s\li de clas\, 1 laborator de chimiefizic\, 2 cabinete de informatic\, 1 sal\ de sport, 1 atelier mecanic, cancelarie, bibliotec\, grup sanitar, spa]ii auxiliare (arhiv\, magazie, h\r]i de geografie [i istorie, magazie `ngrijitori, spa]iu destinat centralei termice). - {coala cu clasele I-VIII Telec, construit\ `n anul 1968, cu 8 s\li de clas\, 1 laborator de fizic\, 1 cabinet de informatic\, cancelarie, bibliotec\, grup sanitar, spa]ii auxiliare (2 magazii `ngrijitori, spa]iu destinat centralei termice). - {coala cu clasele I-IV To[orog, construit\ `n anul 1961, cu 3 s\li de clas\ [i cancelarie. - {coala cu clasele I-IV Bistra, construit\ `n anul 2005, cu 3 s\li de clas\, cancelarie [i grup sanitar. - Gr\dini]a Tico[, construit\ `n anul 2005, cu 3 s\li de clas\, cancelarie [i grup sanitar. - Gr\dini]a Bicazu Ardelean, construit\ `n anul 1941, `n prezent reabilitat\, cu 3 s\li de clas\ (grupe) [i cancelarie. Toate aceste a[ez\minte sunt prev\zute cu ap\ curent\, `nc\lzire central\ (cu excep]ia {colii I-IV To[orog), iluminat natural [i artificial. S\lile de clas\ sunt dotate cu mobilier nou, modern, iar procesul de predare-`nv\]are se desf\[oar\ prin folosirea unui bogat material didactic, a 43 de calculatoare [i 3 servere, 3 copiatoare, 2 videoproiectoare cu ecran, 5 imprimante.

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

{coala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean este dotat\ cu un cabinet de informatic\ cu 10 calculatoare [i server `n re]eaua AeL [i o sal\ dotat\ [i amenejat\ pentru Proiectul „Economia bazat\ pe cunoa[tere”, cu 10 calculatoare [i server conectate la Internet rapid `n re]ea cu 4 puncte partenere `n proiect (Prim\ria Bicazu Ardelean, Biblioteca din comun\, {coala Telec, Punctul de acces al popula]iei la informa]ie – PAPI). La cele dou\ unit\]i [colare cu clasele I-VIII func]ioneaz\ câte o bibliotec\ [colar\ (8985 volume la [coala Bicazu Ardelean [i 3507 volume la [coala Telec). {colile cu clasele I-VIII sunt dotate cu telefon, fax, iar celelalte structuri cu telefoane mobile `n re]eaua Vodafone.

Despre proiectele ecologice ale [colii ~n prim\vara anului 2007, `n cadrul activit\]ilor practice cuprinse `n programa cursului op]ional „Geografia orizontului local'' de la {coala cu clasele I-VIII Telec-Bicazu Ardelean, s-a derulat o ampl\ ac]iune de ecologizare `n zona de confluen]\ hidrografic\ Valea Bradului – Bistra, `n care au fost angrena]i elevii claselor V-VIII, sub `ndrumarea profesorului de geografie Cornel Duculescu [i a profesoarei de biologie Marcela Duculescu. Pe lâng\ scopul practic, aceast\ ac]iune a avut [i un caracter educativ privind necesitatea protec]iei mediului `nconjur\tor, dar [i de cunoa[tere a valorilor [i tradi]iilor locale, astfel c\ s-a constituit `ntr-un proiect intitulat „Micii ecologi[ti”, ce s-a dorit a fi un proiect de interven]ie pentru un mediu de via]\ curat [i s\n\tos. Printre obiectivele acestui proiect s-au num\rat: – identificarea zonelor poluate [i a surselor de poluare a aerului, apelor [i vegeta]iei de pe raza satului Telec; – includerea elevilor claselor V-VIII de la [coala Telec `n activit\]ile proiectului; – stabilirea unui program de interven]ie; – dezvoltarea la elevi a con[tiin]ei ecologice [i optimizarea rela]iei om-natur\; – transmiterea de mesaje ecologice care au avut drept scop educarea `ntregii comunit\]i locale.

~n vederea atingerii acestor obiective s-au desf\[urat o serie de activit\]i practice precum: amenajarea gr\dinii [colii Telec, aplica]ii geografice [i biogeografice `n orizontul local, mediatizarea traseului turistic Bistra Mare – La Scaune – Curm\tura St\nilelor – Jgheabul lui Vod\ – Cabana Dochia, marcat cu band\ albastr\, elaborarea de mesaje ecologice [.a. Fiecare activitate a fost finalizat\ prin evalu\ri formative, pentru ca la sfâr[itul activit\]ilor s\ se efectueze o evaluare final\ bazat\ pe completarea de chestionare [i organizarea unei expozi]ii cu fotografii [i diplome ale elevilor merituo[i. Sintetizat `ntr-un format electronic, proiectul „Micii ecologi[ti” a fost prezentat `n cadrul unei activit\]i de mentorat la {coala cu clasele I-VIII Bicazu Ardelean, primind aprecieri sincere [i solicitarea de a fi prezentat la Simpozionul pe teme ecologice organizat [i desf\[urat sub egida ISJ Neam] la Colegiul Tehnic Piatra Neam] cu ocazia zilei de 1 iunie 2007, ob]inând locul I la sec]iunea „Ac]iuni ecologice”. A urmat invita]ia din partea Administra]iei Parcului Na]ional Ceahhl\u de a participa cu grupuri de elevi ai {colii cu clasele I-VIII Telec la dou\ tabere montane desf\[urate la cabana Dochia din masivul Ceahl\u `n perioadele 7-14 august 2007 [i 8-15 august 2008, al\turi de elevi din alte localit\]i care au derulat proiecte asem\n\toare. Aceste tabere cu titulatura generic\ „Ranger Junior” au fost organizate de WWF (Fondul Mondial pentru Natur\) `n cadrul proiectului european Life – Nature 2000 „Habitate Prioritare Alpine, subalpine [i forestiere `n România” `n colaborare cu Administra]ia Parcului Na]ional Ceahl\u, Serviciul Salvamont Neam], [i Universitatea „Transilvania” din Bra[ov. Programul celor dou\ tabere a inclus, `n afara activit\]ilor cu caracter ecologic, cursuri de supravie]uire `n condi]ii dificile de munte, de orientare `n teren, observa]ii asupra reliefului, florei [i faunei, cursuri de protec]ie a mediului, de promovare a siturilor Natura 2000, precum [i diverse activit\]i recreative.

RVM

PAIDEIA

23


PAIDEIA Aceste demersuri cu caracter ecologic au constituit preludiul unui proiect de anvergur\ pe care l-a câ[tigat {coala Bicazu Ardelean, aprobat spre finan]are de c\tre Agen]ia

RVM

Fondului pentru Mediu [i intitulat „Educa]ie s\n\toas\ pentru un mediu s\n\tos”. Lansarea proiectului a avut loc la data de 22 aprilie 2010, cu ocazia Zilei Mondiale a P\mântului, zi pe care am instituit-o `ncepând cu acest an ca fiind „Ziua {colii Bicazu Ardelean”. Beneficiarii sunt atât elevii [colilor Bicazu Ardelean [i Telec, cât [i popula]ia adult\ a Comunei Bicazu Ardelean. Proiectul se desf\[oar\ pe o perioad\ de un an [i are ca obiectiv general „Con[tientizarea [i cre[terea nivelului de educa]ie a popula]iei-]int\ `n ceea ce prive[te importan]a protec]iei mediului”. Oricine str\bate localitatea Bicazu Ardelean, va fi pl\cut surprins de prezen]a la tot pasul a unor expresive panouri publicitare situate de o parte [i de alta a drumurilor, cu imagistic\ ecologic\ reprezentativ\ pentru activit\]ile elevilor no[tri anterioare proiectului, `nso]ite de mesaje tematice adresate privitorilor. Noaptea sunt superbe pentru

24

c\ sunt racordate la iluminatul public. Este semn c\ aici, pe acest t\râm binecuvântat de Dumnezeu, ecologia tinde s\ devin\ liter\ de lege. ~n acest interval de timp au fost derulate o serie de activit\]i cuprinse `n cadrul proiectului, gra]ie bunei organiz\ri a echipei de implementare, dup\ cum precizeaz\ doamna pro-

fesor de biologie Marcela Duculescu, manager de proiect. Dumneaei ]ine s\ precizeze câteva aspecte legate de acest proiect de mare importan]\, cu un puternic impact educativ asupra celor peste 300 de elevi ai [colii din localitatea Bicazu Ardelean: „Ca membri ai comunit\]ii europene, prin activit\]ile instructiv educative organizate `n [coal\ [i prin activit\]ile extra[colare din cadrul proiectului nostru, dorim s\ contribuim la crearea unei genera]ii responsabile fa]\ de mediu [i cu un comportament ecologic adecvat. Poten]ialul educativ al proiectului „Educa]ie s\n\toas\ pentru un mediu s\n\tos” prin caracterul s\u interdisciplinar este incontestabil, deoarece contribuie `n primul rând la formarea personalit\]ii copilului `n plan moral, formându-l ca aliat al naturii. Activit\]ile desf\[urate pân\ `n prezent au l\sat cadrelor didactice [i elevilor libertatea de a aborda teme de interes local [i general, de a se exprima liber, [i a ac]iona conform convingerilor lor pentru a rezolva problemele ecologice. Cu sincer\ bucurie pot spune c\ suntem mul]umi]i pentru faptul c\ am reu[it pân\ `n prezent derularea cu succes a unor activit\]i de mare interes ecologic, `n ciuda greut\]ilor generate de intemperiile care s-au ab\tut asupra zonei noastre geografice `n ultima perioad\. Vreau s\ mul]umesc `n mod deosebit Direc]iei de Administrare a Parcului Na]ional Ceahl\u, (personalului reprezentat de domnii ing. Constantin Andra[ – directorul Administra]iei PNC, dr. Gheorghe Lal\u – resp. igiena PNC [i Liviu Moscaliuc – biologul PNC) pentru excelenta colaborare [i pentru sprijinul acordat, f\r\ de care aceste ac]iuni ar fi fost ne`mplinite”. Dar iat\ pe scurt, principalele activit\]i derulate pân\ `n prezent, inserate `n graficul proiectului, [i ac]iunile desf\[urate cu ocazia evenimentelor consemnate `n calendarul ecologic: 1 Organizarea de trainiguri cu urm\toarele tematici: a) „Specii de flor\ [i faun\ declarate monumente ale naturii”. Trainer – Liviu Moscaliuc, biolog PNC. b) „Respectarea normelor [i a regulamentului de intrare `n Parcul Na]ional Ceahl\u, a regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale”. Trainer – Ing. Constantin Andra[, director DAPNC. c) „Promovarea con[tientiz\rii publicului privind responsabilit\]ile pentru protec]ia mediului”. Trainer – Dr. Gheorghe Lal\u, resp. igiena PNC. d) „Flora [i fauna de pe raza comunei Bicazu Ardelean”. Trainer – prof. Duculescu Cornel. e) „Valorificarea poten]ialului turistic natural al comunei Bicazu Ardelean”. Trainer – prof. Cornel Duculescu. f) Proiectarea de filme de desene animate – documentare pe teme de protec]ia mediului pentru copii. Trainer – prof. Sorin Ciucanu. Toate aceste expuneri bine fundamentate [i de `nalt\ ]inut\ profesional\, au fost przentate la ambele [coli cu clasele I-VIII, `n s\li prev\zute cu re]ele de calculatoare [i videoproiectoare, la care au participat elevii de la ciclul primar [i gimnazial. Indiscutabil ele au constituit o solid\ baz\ teoretic\ pentru activit\]ile ulterioare care au avut un preponderent caracter practic-aplicativ. (continuare `n num\rul urm\tor) Prof. Cornel DUCULESCU, Directorul {colii cu clasele I-VIII, Bicazu Ardelean

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


TINERE TALENTE

Povestea omului ce [i-a l\sat inima s\ hoin\reasc\-n ploaie – Nu ]i se pare c\ are ochii prea mici? – Ba da, dac\-l prive[ti din profil `l po]i u[or confunda cu un asiatic subnutrit! – {i se `mbrac\ neglijent [i se `mpiedic\ mereu: de scaune, de oameni, de pietrele din vorbe… – E pur [i simplu c\zut de undeva [i a aterizat pe ace… Nu vezi cum danseaz\?! – L-o fi sc\pat m\-sa `n ap\ `n timp ce o `nc\lzea! – Sincer, eu nu `n]eleg cum i-ai suportat fi]ele atâta timp! Poate c\ te pl\tea, ori te iubea micu]ul [i ]i-a fost mil\ s\-l iei de o arip\ [i s\-l expediezi pe-un col] de lun\? – Nu, m\! Era intrigant\ invidia lui fa]\ de mine [i am vrut doar s\ v\d pân\ unde se `ntinde. Doar nu puteam s\-i iau juc\riile omului, atâta timp cât jocul s\u m\ distra. – M\, tu l-ai l\sat „s\ se joace” cu tine? – Vezi c\ `ncepi s\ ba]i câmpii! – {i cum a fost? – ~nceteaz\! Vrei s\ visez urât [i apoi s\-mi alarmez vecina de la trei când `i povestesc de individ [i s\ `nceap\ s\-mi r\st\lm\ceasc\ ac]iuni [i idei sf\râmicioase, sub forma unor ra]ionamente numai de ea [tiute – cic\ i le arat\ „bobul”?! – Dar nu batem câmpii; `mi b\team degetele de ceafa ta [i joc de el! Vorbele au continuat s\ se lase aruncate (pân\ [i lor pl\cându-le senza]iile tari) de c\tre cei doi prieteni oarecare, ore `n [ir... indian. Beri s-au b\ut, ]ig\rile s-au `mbr\cat `n fum, `nv\luindu-i pe to]i `n fum, `n cea]a deas\ a uit\rii; muzica a rulat sub forma diferitor ritmuri [i tonalit\]i, dar l\sând negre[it s\ se simt\ nevoia de mi[care. Unii dansau pentru a uita planuri de viitor, al]ii pentru a-[i aduce aminte. ~nc\perea vibra sub greutatea tinerilor dezl\n]ui]i [i a prafului care ciupea pardoseala, enervat fiind pentru simplu fapt c\ nu este b\gat `n seam\. Era vineri seara, a[a c\ femei cu p\rul despletit [i sufletul fugit de acas\, adolescen]i ner\bd\tori s\ se afirme, cupluri iubindu-se, certându-se, uitând, au venit `n club. Râdeau [i consumau b\uturi spirtoase, `ncercând s\ se ascund\ de ei `n[i[i `n spatele mi[c\rilor lascive… `n interminabilul joc al inten]iilor de lut. Nimeni nu cunoa[te pe nimeni [i nici nu `ncearc\ – Nu are nici un rost s\ spulberi farmecul muzicii sau al ]ig\rii ce-]i d\ fiori [i invincibilitate-n rate, pentru a crea conversa]ie! Oamenii sunt nevoi]i s\ vorbeasc\ 90% din timpul `n care sunt treji: la serviciu, la [coal\, pe strad\, `n pat, „pe lumea cealalt\”, dar aici – `n barul de noapte – cuvintele sunt de prisos; limbajul trupului e prea puternic! Pe ringul de dans – un culoar pu]in mai `nalt decât podeaua propriu-zis\, trasat `n forme juc\u[e [i mu[cat pe ici, pe acolo de câte un bec colorat sau de un dispozitiv cu aburi; la etaj, `ntr-un col] unde lumina se speriase de `ntuneric [i o luase la fug\, uitându[i umbrele zvâcnind, doi tineri – pur [i simplu – te f\ceau s\ `ntorci capul. Ea se urcase cu t\lpile goale pe teni[ii lui [i-l ]inea de dup\ gât, `l mu[ca, `l tr\gea de p\r ca `ntr-o zi de joi [i `ncerca s\-i citeasc\ gândul apropiindu-[i urechea de bra]ele sale. El era pu]in mai `nalt

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

[i, ]inând-o a[a – dup\ mijloc – p\rea s\-[i fi g\sit aripile. Dansau mi[cându-[i corpurile lipite `ntr-un sincron necon[tientizat [i zâmbeau [i zburaser\ demult din `nc\pere. C\l\toreau prin Univers f\r\ bilet [i nici un nor nu `i oprise s\ `i taxeze. Ea `l vroia de mult. ~l urm\rise! Acum l-a prins [i [tie c\-i doar pentru o clip\, dar nu e trist\: e o iubire liber\ [i necondi]ionat\. El vrea s\ se distreze, dar diminea]a va avea t\ria s\ mai r\mân\-n preajma ei m\car o or\. {tie c\ este un moment critic, c\ trebuie s\ plece f\r\ s\ lase explica]ii, dar nu are cum altfel. Dac\ s-ar face nev\zut atunci când ea `nc\ mai doarme ar fi noapte, iar lui `i este fric\ de `ntuneric. ~ntotdeauna i-a fost! Unii `i fixau pierdu]i, dorindu-[i s\ poat\ fi ca ei, al]ii le zâmbeau sau r\mâneau indiferen]i… nu conta. Erau ca dou\ feline: se s\rutau din priviri, se sfâ[iau `n gând. ~ntre timp, de la tejgheaua apropiat\, priviri lene[e c\deau când pe berile cu gâtul ud, abia cump\rate, când pe iubi]ii de ocazie. Privirile, de[i lene[e, ]inteau reci – cu zim]i – dar se sf\râmau curând, f\r\ s\ produc\ victime. Cei doi prieteni, Radu [i Marc, insistau `n r\utatea lor: – Ai v\zut ce unduiri are tipa? – Care? Cea de lâng\ Vlad? – Da, m\! Parc\ ar fi o zân\, cu rochi]a ei albastr\… – Da! Parc\ ar fi rupt\ dintr-o reclam\ pentru adul]i, `n care pelicula era zgâriat\ la film\ri. – {i ce gusturi are! Adic\, dac\ tu ai fi femeie, pe cine ai alege? A[ fi eu norocosul, sau jigodia de Vladimir?... Ce putea s\ vad\ la el? Nu tu parfum de firm\, nu tu „]oale”, nu tu ma[in\… – Vezi tu? Uneori femeile sunt mai proaste decât prevede legea [i… A vrut s\ continue, dar cineva l-a salvat de propria mizerie: O tân\r\ ce st\tea `n apropiere i-a auzit ultima remarc\ (ce-i drept, neinspirat\) [i s-a sim]it datoare „s\-l p\lmuiasc\” cu un pahar de suc, din solidaritate pentru suratele ei. Uimit, u[or irascibil, `necându-se, Radu a `nceput s\ se agite [i – printre spume – s\ `njure. Lichidul lipicios i se `mbiba pe haine pe fundalul unui zumz\it stârnit de râsetele câtorva necunoscu]i care v\zuser\ scena. Sau poate erau bondari cu aripi mici [i ochi de sticl\?!... – ~l ur\sc pe omu' \sta! Ne-am `ntâlnit pentru prima oar\ `n liceu [i am devenit prieteni. Cel pu]in a[a credea el, de[i pentru mine nu a fost niciodat\ mai mult decât un instrument perfid de manipulare a celor mari: profesori, p\rin]i… To]i `l etichetaser\ drept vagabond, pentru c\ se `mbr\ca [i se purta altfel, iar eu am avut grij\ ca atunci când lucrurile deveneau prea serioase s\-l bag pe el la `naintare. {i, cu toate astea, prietenii no[tri comuni tot pe el `l preferau. – P\i, nu te-ai `ntrebat niciodat\ de ce? – Ba da! Am realizat `ns\, `n scurt timp, c\ le era mil\ de el (`n acea perioad\, p\rin]ii lui Vlad aveau o rela]ie `nsângerat-deficitar\). Gre[eala asta am f\cut-o [i eu; ca s\ `mi dau seama, mult mai târziu, c\ el `i `nvr\jbea pe to]i `mpotriva mea.

RVM

Vorbe

25


TINERE TALENTE – Deci, se b\tea pe dou\ fronturi [i tot victorios era?! Mare figur\ Vladimir \sta!... – „Pe fa]\” nu avea curaj s\-mi fac\ r\u. Era un c\]el b\los ce d\ din coad\ lâng\ st\pân, `n speran]a c\ va primi un cub de zah\r; dar, când lipseam din anturaj, cl\dea teorii de parc\ m-ar fi cunoscut. Invidia lui `mi era mie atribuit\ [i nu [tiam de ce m\ privesc unii piezi[. – {i cum de nu i-ai fr\gezit oasele?... Dac\ vrei, se poate aranja! – Dac\ a[ fi ac]ionat `n modul sugerat de tine, a[ fi demonstrat c\ are dreptate [i mi-a[ fi t\iat singur craca de sub picioare. Nu are rost s\ m\ murd\resc `n din]ii sau ochii lui! – Tu glume[ti, nu? – Bine`n]eles! [i instantaneu, chipul i se model\ `ntr-un rânjet bolnav `ncadrat de clipiri sacadate.

Totul e trec\tor Zâmbim... s\ p\rem mai ferici]i; Vorbim... s\ zboare timpul mai u[or; Ne bucur\m... f\r\ s\ [tim de ce; Ne-nl\crim\m... la hotarul dintre bine [i r\u; Ne `ntrist\m... pentru atâtea ne`mpliniri. {i totu[i, nu uit\m c\ suntem oameni [i c\ totul e trec\tor! Prof. Ioana-Daniela POPA {coala de Arte [i Meserii Tarc\u

***

Sacerdotul

(Duhovnicului meu: Pr. Aurel Florea-Ardeleanu)

Din mam\ cre[tin\, din tat\ cre[tin, A plecat `n lume pe un drum cu spin, Apologet pravoslavnic, trimis de Dumnezeu, A slujit Biserica la poale de Ceahl\u. Armele de lupt\: trezvia, pacea [i t\ria, ~ngerii [i sfin]ii i-au ap\rat nevinov\]ia, Iar inima lui rai se lupt\-n locul nostru, S-alunge de la noi uitarea spurcat\ de monstru.

RVM

Ne-a `nv\]at, ne-nva]\ s\ fim smeri]i [i buni, {i rug\ ne-ncetat\ [i-ntreaga existen]\ s\ fim pe ea st\pâni. Astfel devine omul simplu, p\zind harisma [i puterea. De nu: `ntreaga existen]\ va fi mai rea ca fierea.

26

~nv. Ioan TITIANU, {coala nr. 2 Bicaz

Orele s-au scurs prin podea, croindu-[i drum spre adâncuri. Au trecut [i repede [i `ncet – dup\ cum au vrut ele. Vlad [i Ana disp\ruser\: `i ap\ sau vorbele, iar cearceafurile se prefigurau mult prea moi [i albe pentru a putea fi neglijate. ~ntr-un târziu, au plecat [i Radu [i Marc… au plecat to]i. Aburii alcoolului `i f\ceau s\ mai vrea, muzica `n cap `nc\ se mai rostogolea portocaliu, dar soarele era pe punctul de a-[i deschide ochii. Nu puteau risca s\ fie surprin[i de razele lui; i-ar fi lovit prea ferm („ca de pe cal”), i-ar fi m\cel\rit pe to]i strigoii \[tia ce numai noaptea se arat\ `n cluburi, visând… vânând vedete de-o sear\, fete pe bar\. Exact atunci – la r\spântia dintre noapte [i zi –, se creeaz\ un gol, o t\cere imens\, un nou `nceput, o uitare `n timp… Pentru câteva miimi de secund\ iarba nu mai respir\ [i, de efort, transpir\ sub form\ de boabe de rou\; lumea se `nfrigureaz\ [i se treze[te la via]\, de-atâta t\cere [i elementele se contopesc `n armonie. Nimic nu poate distruge momentul, pentru c\ … St! Se-aud vorbe: – ~l ur\sc pe omu' \sta! Pa[i de copil blond Ie[ind din scara blocului, cu hainele largi ag\]ându-se de piele – parc\ alergând dup\ el, cu p\rul ciufulit, a[teptând `n zadar mâna frizerului; p\rea r\mas `n urm\ cu gândul … `n vânt. Când a plecat, Ana l-a rugat s\ nu spun\ nimic – s\ nu rup\ vraja, a[a c\ a trebuit s\ vorbeasc\ singur pe str\zi `ncadrate de nori: „E[ti un nimic; o bucat\ de carne `n care sângele se zbate [i ]â[ne[te `n c\utarea sufletului! Dar [i acesta se va izbi curând de alte jeturi de c\utare `nsângerat\ [i va uita de suflet [i va picura, f\r\ noim\, pe umerii altora. Astfel, s-a creat o balt\ imens\ pe care – muindu-[i degetele-n ea – zeii au numit-o p\mânt, omenire”. Vroia s\-[i ra]ionalizeze fapta mutându-[i dulcea vin\ pe cocoa[a firii umane. De fapt, era un timp nestatornic `n via]a de cuplu – [tia asta [i, `ntr-un fel `l gâdila ideea. Somnul `ncepuse s\ se instaureze [i `n cetatea lui, a[a c\ m\rise pasul, gr\bindu-se spre cas\. Locuia undeva la marginea Bucure[tiului, unde `nchiriase o mansard\ de la o b\trân\ bogat\ (tinere nu mai erau!). Proprietara c\l\torea foarte mult `n ]ar\ sau `n str\in\tate [i – dac\ ar fi vrut – putea avea acces `n toat\ vila; dar lucrurile asteanu l-au interesat niciodat\. Era mul]umit cu o singur\ camer\: patru pere]i `n care-i pl\cea s\ se arunce din când `n când, imaginându-[i c\ sunt valurile m\rii; o fereastr\ imens\, ciobit\ `ntr-un col] atât de sus `ncât credeai c\ cerul o s\ curg\ peste el prin cr\p\tur\; o mas\ rotund\, `mpov\rat\ de c\r]i, desene mai mult sau mai pu]in reu[ite, resturi de ]ig\ri, f\râme de vise, reviste, idei ce a[teapt\ s\ fie aruncate pe hârtie. Pe saltea o casc\ de motociclist, iar pentru chitar\ a s\pat `n perete un intrând – ai putea s\ crezi c\ a aruncat-o acolo [i ea s-a `nfipt ostentativ, f\r\ s\-i tremure nici

o coard\. Pe jos sunt zeci de fotografii care-l „cheam\” `n trecut, `ntr-o dezordine calculat\. A dormit mult, f\r\ s\ se mi[te, f\r\ s\ viseze. S-a trezit `n ropote de ploaie [i o stare de melancolie f\r\ cauz\ `l cuprinsese. Inima i s-a speriat atât de tare, v\zând [iroaie ude alunecând pe sticl\, `ncât s-a furi[at sub tricoul lui [i nu a mai vrut s\ ias\ – nu avea pentru cine! A vrut s\ m\nânce ceva, dar [i-a adus aminte c\ lada frigorific\ e goal\ – nu mai mâncase de mult acas\. Avea doar câteva mere uitate `ntr-o [apc\ [i o sticl\ de vin ro[u. Trebuia s\ scrie un articol despre posibilit\]ile de angajare ale studen]ilor, dup\ terminarea facult\]ii; despre condi]iile oferite (impuse) de firmele particulare sau de stat din România, de cele din str\in\tate; ponderea celor r\ma[i `n ]ar\ [i a celor care prefer\ „s\ se `nstr\ineze” chiar dac\ doar pentru a deveni activi `ntr-un alt domeniu de activare decât cel `n care sunt specializa]i, adeseori mult mai pu]in academic… ~ntocmise chiar [i un sondaj de opinie – folosindu-se de remarcile acide `n surplusul lor de pesimism, ale colegilor lai apropia]i pe care i-a `ntâlnit acum, `n vacan]\, [i apoi a trecut la generalizarea datelor. Termenul limit\ de predare al materialului era a doua zi diminea]\, dar, pe moment, nu se sim]ea `n stare s\ ia realitatea pe vârful unui pix [i s\ o modeleze `n a[a fel `ncât s\ fie acceptabil\ din perspectiva cititorilor. Sim]ul sincerit\]ii `l nec\jea [i [tia c\ acest lucru poate avea nescontatul efect de a speria, de a r\ni concepte, de a expulza idealuri… {i apoi, de doi ani de când colabora cu Libertatea (atât la propriu cât [i la figurat), `ntotdeauna `[i oferea serviciile `n ultimul moment. A[a c\ `[i rearanj\ tr\s\turile fe]ei cu câ]iva pumni de ap\ [i porni spre Râpa – un nume foarte bine ales pentru un local „din noapte”, `n care studen]ii se f\ceau c\ uit\ de restan]e, de plata chiriei, de vorbele dulci (sau nu) ale p\rin]ilor, ale iubitelor; o ramp\ pe care se l\sau s\ alunece – printre amintiri, discu]ii interminabile, ur\ fa]\ de nedrept\]i [i de sistem – `ntr-un pahar cu gin, `ntre o felie de l\mâie [i un cub de ghea]\. Abia acum observ\ c\, afar\, ziua [i noaptea se luaser\ de mân\ [i `ncepuser\ s\ danseze, ciocnindu-[i soarele de lun\. ~n cinci minute ajunse la locul cu pricina. Prietenii erau deja acolo;… [i fumul [i muzica [i… focul. Se salutar\ din priviri, f\r\ s\ atrag\ aten]ia cu plesnituri de palme, sau interjec]ii inutile. Se a[ez\ pe locul de lâng\ perete – de altfel, singurul r\mas neocupat – [i avu grij\ s\ `i calce pe to]i cei de la mas\ pe adida[ii proasp\t sp\la]i, iscând un dulce val de repro[uri [i zâmbete necondi]ionate. Ceru b\utura [i, `n schimb primi lovitura… unei `ntreb\ri: – Crezi `n existen]a `ngerilor? – Am `ntâlnit câ]iva, doar c\, dup\ o vreme, au `nceput s\ le cad\ penele! – M\, eu vorbesc serios! – {i eu!... Erau atât de albi `n ging\[ia lor `ncât mi-am deschis sufletul – L-au `mpro[cat cu cerneal\ neagr\, `nchizându-l `ntr-un spasm.

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010


PUBLICITATE

Revista Valea Muntelui mul]ume[te sponsorului s\u, SC Hidroserv Bistri]a SA Piatra Neam], pentru sprijinul financiar acordat `n editarea acestui num\r. Revista Valea Muntelui apare sub patronajul Asocia]iei culturale „Olympia Bicaz” [i al Parohiei „Sfin]ii Arhangheli Mihail [i Gavriil” din Dodeni, Bicaz. Fondatori: Cristian LUCA

Discu]iile deviar\ `n scurt timp [i, odat\ cu pr\bu[irea, peste masa lor, a aburilor bunei dispozi]ii [i ai alcoolului, Vladimir se cufund\ `n canapea [i doar ochii – aproape oblici – mai emiteau energie prin `ntuneric. Se sim]ea bine când ie[ea cu prietenii [i `njunghiau timpul doar de dragul `ncerc\rii de a stopa hemoragia de secunde, `ns\, `n seara asta, ecua]ia era schimbat\: `i vedea cum `[i `mpart afec]iunea… [i – de o bucat\ de vreme – `ncepuse s\ moar\ din ce `n ce mai des; i se f\cea dor de locuri `n care nu a fost niciodat\; `i lipseau persoane pe care nu le cunoscuse `nc\! Auzea aievea o chemare c\tre undeva [i nu [tia unde. Ca un gest impulsiv, necon[tientizat, privi `n pardoseala localului [i v\zu (sau cel pu]in i se p\ru c\ vede) ni[te urme de pa[i de copil blond care se `ndreptau spre u[a de la intrare [i – mergeau mai departe. Se ridic\ brusc, de la locul lui, [i – s\rind peste mas\ – se cufund\ `n pa[i m\run]i. Uimirea a pus st\pânire pe cei r\ma[i `n urm\, dar a abdicat curând, l\sându-i cu ale lor pahare… vise… [i foc. Cu to]ii [tiau

OCTOMBRIE - DECEMBRIE 2010

Pr. Mihail POPA

c\ nu po]i controla un suflet care zboar\! ~n difuzoare au `nceput s\-[i fac\ loc cuvintele – pl\smuitoare de balade rock de care unii au mai auzit, al]ii poate c\ le-au [i `n]eles [i le-au tr\it:

Mihai-Silviu CHIRIL| Colegiul de redac]ie:

A[ vrea s\ fug de mine, A[ vrea s\ fug de to]i, A[ vrea s\ fug al\turi de un glon]!

Mihai-Silviu CHIRIL|

S\ m\ `nfing `n orizont, s\-mpro[c norii cu sânge, s\ las `n urm\ praf [i vise, asemenea unui glon]!

- redactor-[ef -

{i nim\nui s\-i pese de calea ce-am ales-o eu [i nimeni s\ se-ntrebe unde-am fugit, cu glon]ul meu!

- tehnoredactor -

Dorian RADU

Traian STANCIU,

Un fel de epilog Afar\ era ploaie; erau nori cu sânge de zei; erau miracole [i p\mânt reav\n. Vlad se oprise `n mijlocul intersec]iei. Nu mai alerga [i avea gâtul dezvelit. Ma[inile treceau pe lâng\ el ocolindu-l, ]ipând [i aprinzându-[i farurile mioape. El sim]ea vulturii lovindu-[i aripile de muchiile blocurilor ce-au fost odat\ gri [i fumul ]ig\rii vie]ii lui `i intra `n ochi. ~ncepuse s\ ning\, sau poate c\ era doar ploaia, ori marea ce nu-i mai `nc\pea `n suflet [i se rev\rsa pe plaja de lâng\ nasul lui… Urmele pa[ilor de copil blond se mai vedeau `nc\, la câ]iva metri de el, continuând s\ loveasc\ trotuarul – mergeau `nainte! Dar el, s-a `ntors u[or, a zâmbit [i s-a pierdut `n `ntuneric; `n barul de noapte – `ntre prieteni… [i speran]e… [i dor. Realizase, `n sfâr[it, c\ drumul s\u fusese desenat demult, c\ `[i g\sise calea – o ura oricum! – Ce faci, m\?... }i-ai revenit? – Pentru o clip\ am crezut c\ „te-am pierdut”! – Trebuia s\ fac ceva neap\rat! – Cum, m\?!... f\r\ noi?! – Mi-am l\sat inima s\ hoin\reasc\-n ploaie! S\ danseze, s\ ]ipe [i s\ uite… de tot amarul acesta dulce-al nostru. Altfel a[ fi murit `ncet [i irecuperabil… – Tu mori `n fiecare zi! De asta bem noi, m\, „`n cinstea ta!”. Dan C|LINESCU

Adrian SCRIPCARU - grafician -

Coperte 1-4: Peisaj hibernal, Ta[ca. (Foto: Andreea BEJAN, pr. Mihail POPA)

Adresa redac]iei: strada Piatra Corbului, bloc 5, ap. 15, Bicaz, jude]ul Neam] Telefon: 0233.255.254 Email:

revistavaleamuntelui@gmail.com Pagin\ web:

http://mihaisilviuchirila.blogspot.com/ Distribu]ie: S.C. DRAG&CRIS OIL S.R.L. Tiparul executat de Tipografia SC Andreas Comp SRL Piatra Neam] ISSN: 2067-9416

RVM

La auzul r\spunsului, grupul de prieteni a clipit cu sub`n]eles; au ciocnit paharele `ntru „deschiderea sufletelor” [i au râs de tragicul situa]ilor r\sfirate `n timp. Ba chiar, fetele i-au `mp\r]it mici s\ruturi, ar\tând c\ apreciaz\ sensibilitatea masculin\ administrat\-n doze rare. B\ie]ii s-au `ntins [i ei (cu limbile pe-afar\) s\-l s\rute, [i-au `nceput s\ fredoneze cântece din viitor. – Dar `ngerii despre care cartea sfânt\ ne vorbe[te, cum crezi c\ sunt? – Sunt tri[ti, de[i – paradoxal – cu ajutorul lor po]i l\sa inima s\ hoin\reasc\-n ploaie!... s\ se ude, s\ se bucure de senza]ia r\coritoare reconfortant\ a lipsei de complica]ii… Sunt tri[ti din cauza filmule]elor pe care le juc\m noi `n fiecare zi – f\r\ s\ ne pese c\ sunt clipe din via]a noastr\, sau a altora. Ne-am `nv\]at s\ l\s\m prea multe urme de ruj! – Eu zic c\ sunt veseli (bineân]eles c\ `n mod cinic), pentru c\ pot asista, f\r\ cost, la `ntreg ciclul: „g\sirea locului potrivit – s\parea gropii – aruncarea hârle]ului – c\derea `n propria groap\”, pe care omul `l tot repet\ `n `nc\p\]ânarea sa. – Da! [i toate astea de pe pozi]ia unui observator foarte obiectiv. Nu?...

27



Revista Valea Muntelui, nr. 4