Page 1

Revista bunurilor de larg consum / nr. 166 / decembrie 2019 - ianuarie 2020

EMPL

IT EX

www.revista-piata.ro

„NE DIFERENȚIEM PRIN REȚETE CARE NU POT FI REPLICATE”

Erik Hageleit, General Manager, Hochland România SPECIAL CONSUMUL ÎN 2020: MAI VEDEM. E AN ELECTORAL

RATU

AR G

ACTUALITATE

35 DE COMPANII CÂŞTIGĂ TROFEE LA PREMIILE PIAȚA. TREI COMPANII SUNT PREMIATE ÎN PREMIERĂ

SUPLIMENT GHID RETAIL MODERN EDIȚIA A XXVIII-A

HARTA RETAILULUI MODERN LA 30 NOIEMBRIE 2019


  

SIMPLU. RAPID PASUL

1

PASUL

2

Descarcă aplicația și alege un magazin Selgros. Ești client Selgros, dar nu ai cont în aplicație? CREEAZĂ-ȚI UN CONT. Scanează cardul Selgros sau introdu codul acestuia. Ești client Selgros și ai deja cont? AUTENTIFICĂ-TE. Pentru autentificare ai nevoie de e-mail și parolă. Nu ești client Selgros, dar îți dorești să devii? COMPLETEAZĂ DATELE ÎN APLICAȚIE ȘI ACTIVEAZĂ CARDUL ÎN MAGAZINUL SELECTAT. La activarea cardului ai nevoie de: - pentru PERSOANĂ FIZICĂ: Act de identitate - pentru PERSOANĂ JURIDICĂ: Certificat de înregistrare la Registrul Comerțului.

PASUL

3

Descoperi prețurile speciale valabile doar pentru utilizatorii aplicației Selgros.

AVANTAJOS Vezi prețurile speciale de care pot beneficia doar utilizatorii aplicației Selgros Te bucuri de oferte personalizate Folosești cardul virtual din telefon la casele de marcat Scanezi produsele pentru a afla mai multe detalii despre acestea

*Oferte supuse unor termeni și condiții. Mai multe detalii pe www.selgros.ro


166

SUMAR 2

URMEAZĂ UN AN ELECTORAL – ALEGE CALITATEA!

4

INFO COMPANII

8

ȘTIRI INTERNE

ACTUALITATE 12

Deloitte: Atenţie la cheltuielile cu serviciile facturate de acționari

14

35 de companii câştigă trofee la premiile piața. Trei companii sunt premiate în premieră

SPECIAL PAG. 38

ANALIZE ȘI TENDINȚE 48

Trendurile „natural” și „sustenabil” își fac loc și în categoria deodorante și antiperspirante

RETAIL 52

Carrefour Expres a lansat un nou concept de magazin de proximitate

54

Selgros, într-un nou format, intermediar

CSR & SUSTENABILITATE 56 STRATEGII DE PIAȚĂ

RESURSE UMANE

PAG. 34 „NE DIFERENȚIEM PRIN REȚETE CARE NU POT FI REPLICATE”

„În primele 2 luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosință a scăzut cu 65%”, interviu cu Valer Hancaș, Kaufland România

60

Cum se va modifica piaţa de training în anii următori

RESEARCH 64

Best of ESOMAR 2019: Cum poți crea experiență și loialitate?

GHID RETAIL MODERN

Interviu cu Erik Hageleit, General Manager, Hochland România

68

Patru tendinţe majore în retail, în 2019

61

Top 600 de localități din România după gradul de dezvoltare a retailului modern la 30 noiembrie 2019

64

Cele mai mari 50 de rețele comerciale

PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  1


EDITORIAL

Urmează un an electoral – alege CALITATEA!

S

e încheie un an bun, pentru majoritatea dintre noi! Pentru restul, a fost poate un an excelent! Raportat la scenariile care se prefigurează acum pentru anul viitor, 2019 ar putea rămâne de referință pentru ceea ce reprezintă un an plin cu de toate în industria FMCG. Dar încununat cu succes!

CAROL POPA

Așteaptă la ușă un an provocator, în care cei mai abili își pun speranțe, cei realiști își măsoară pașii, iar cei exuberanți închipuie scenarii. Pe fondul unor semne de recesiune, e clar că există loc și pentru puține semne de pesimism, dar ele nu fac altceva decât să echilibreze balanța și să ne aducă puțin cu picioarele pe pământ.

Urmează un an în care vom auzi din toate direcțiile că trebuie să reducem consumul, că trebuie să fim mai echilibrați! Expresia „să strângem cureaua” este cu siguranță cunoscută unora dintre noi, am mai auzit-o în anii ´90. Cei mai tineri poate nu o știu, așa că încerc să le explic. Într-o perioadă dificilă, oamenilor acestei țări li s-a spus că trebuie să strângă cureaua, iar ei au făcut-o! Dar nu toți, așa că unii mai indulgenți au deschis larg buzunarele și au adunat în ele tot surplusul ce rămânea din strânsul curelei! La final, unii au rămas cu cureaua strânsă, alții cu buzunarele doldora! De data asta nu va mai fi așa. De data aceasta, oamenii care au strâns atunci cureaua au învățat din propria greșeală și știu cum să răspundă. În 2020, cureaua trebuie strânsă acolo unde alții au slăbit-o în ultimii ani, adică în sectorul public! Acum, spre deosebire de anii ´90, știu toți acest lucru. Și nimeni nu mai poate pune povara risipei pe umerii sectorului privat, pentru că sectorul privat a învățat în cei 20 de ani să reacționeze. Sectorul privat a învățat să se recalibreze în fiecare an, să adapteze oferta la cerere, să cheltuie cu chibzuință, să caute permanent soluții. Principiul care a condus către o astfel de experiență a fost CALITATEA – a produselor, a afacerii, a taxelor plătite la timp, a oamenilor care lucrează în companii. În 2020, an electoral cu multe provocări, sectorul privat va alege din nou CALITATEA! Ceea ce vă dorim și dumneavoastră! Și un an bun!

ISSN 1841-8147

Publicație editată de S.C. PIATA TRADE SERVICES SRL Registrul Comerțului NR: J40/2061/2014 CUI : RO32819829 Str. Dr. C. Severeanu nr. 22, Sector 5, București S.C. PIATA TRADE SERVICES SRL este editor al publicației Piața - revista bunurilor de larg consum Este interzisă reproducerea oricărui material scris sau a oricărei ilustrații din această publicație fără acordul prealabil scris al S.C. PIAȚA TRADE SERVICES SRL

Redactor-Șef Cristian Bădescu cristi.badescu@piatatrade.ro

Director Comercial Maria Luiza Bădescu maria.badescu@piatatrade.ro

Director Economic Daniela Niță dana.nita@piatatrade.ro

Senior Editor Maria Vaschi maria.vaschi@piatatrade.ro Project Manager Carol Popa carol.popa@piatatrade.ro Client Service Manager Veronica Văduva veronica.vaduva@piatatrade.ro; telefon: 0741.278.651 Consultant de specialitate Conf. univ. dr. Adriana Elena Daniş

DTP Nicoleta Tudorie nicoleta.tudorie@piatatrade.ro Marketing Florin Dascălu florin.dascalu@piatatrade.ro Responsabil distribuție și tipar Laurențiu Niță laurentiu.nita@piatatrade.ro Abonamente abonamente@revista-piata.ro Foto Arhiva Piața și dreamstime

2  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


Aţi notat în agendă ? Trade Marketing Congress Singurul eveniment cu acest specific. Networking cu liderii din trade marketing, category management, achiziţii şi vânzări ai principalilor operatori din FMCG & Food Retail

www.trademarketingcongress.ro

5 martie 2020 - Ediţia a IX-a Stejarii Country Club, București

Sustainability & CSR Excellence Conferinţa având ca temă sustenabilitatea şi responsabilitatea socială corporativă în industria bunurilor de larg consum

14 Mai 2020 - Ediţia a II-a, Stejarii Country Club București

Network your business! Două zile de conferinţe, workshopuri şi business networking într-un cadru relaxant, favorabil discuţiilor constructive www.clubrh.ro

14-16 octombrie 2020 - Ediţia a VIII-a Poiana Braşov, hotel Alpin

Gala Premiilor PIAŢA 52 de trofee pentru performerii sezonului 2019-2020. Reuniunea elitei industriei bunurilor de larg consum

19 noiembrie 2020 - Ediția a XV-a, București www.premiilepiata.ro


INFO COMPANII

Materialele publicate în cadrul rubricii provin de la companiile respective, nefiind creația echipei editoriale Piața.

La obiceiuri vechi, premii noi de la Albalact Obiceiurile sunt bine împământenite, mai ales când vine vorba de marile săr­ bători, care adună familiile la masă. Iar câte familii, tot atâtea obiceiuri. Brand­ul Albalact vorbește despre tradiție și gust bun din Țara Moților, despre untul și smântâna care mereu fac minuni, mai ales din rețetele pentru sarmale și cozonaci. Și nu doar îmbogățesc masa, dar aduc și premii tocmai bune pentru

pregătirea celor mai frumoase reuniuni festive. Între 1 decembrie și 5 ianuarie, dacă vor cumpăra minim un produs Albalact, consumatorii pot participa la concursul de Crăciun. Mai trebuie să se înscrie pe www.lactatealbalact.ro cu datele personale și coor­ donatele bonului sau facturii fiscale primite la achizi­ ționarea produselor Albalact. Extragerea din 15 ianuarie va aduce câștigătorilor 50 de fețe de masă brodate cu motive moțești, 100 de forme de copt și marele premiu – un voucher valoric pentru renovarea bucătăriei. Cu lactatele Albalact, de sărbători gătești și primești! Pentru un plus de inspirație, îi invităm pe consumatori pe Facebook și pe Youtube, unde Laura Laurențiu, unul dintre cei mai cunoscuți bloggeri culinari, ne va arăta cum să pregătim rețete tradiționale de sărbători. Albalact este o poveste a laptelui și a bogăției care vine din lucrurile simple.


INFO COMPANII

Materialele publicate în cadrul rubricii provin de la companiile respective, nefiind creația echipei editoriale Piața.

Explorează comorile naturii Descoperă noua ediție limitată Davidoff Café Topaz Davidoff Café lansează o nouă cafea în ediție limitată: Davidoff Café Topaz, o cafea de colecție ce ne invită să explorăm comorile naturii. Aceasta aduce un omagiu frumuseții și energiei unei pietre prețioase unice, topazul. Cafeaua traduce notele elegante ale pietrei de topaz prin savoare, prin design și prin specificul regiunii de cultivare. În această nouă ediție veți descoperi boabe de cafea Arabica din Columbia, într­un amestec de cafea premium, pentru o experiență unică de degustare. Ediția limitată Davidoff Café Topaz este disponibilă în două variante: cafea prajită și macinată, cu note subtile de mandarine și cafea instant, cu o aromă delicată de ciocolată neagră. Davidoff Café Topaz este cadoul perfect pentru iubitorii de cafea cu standarde înalte când vine vorba de calitate. https://www.zinodavidoff.com/ro/cafea

Cu Verdino, viitorul are gust! Verdino propune o alter nativă mai bună de a ne hrăni, cu alimente vegetale, pe bază de proteine de mazăre. De ce să sacrificăm animale, când putem mânca bun și ușor; de ce să poluăm mai mult, când putem cultiva etic și sustenabil, obținând astfel toată bunătatea plantelor? Mazărea este prietenoasă

6  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Gustul dulce al sărbătorilor de iarnă cu Zahăr Diamant Întâmpină sărbătorile de iarnă cu deserturi delicioase. Ideal pentru prepararea biscuiților, clătitelor, pandișpanului și a vafelor, zahărul vanilinat DIAMANT 250g îți oferă inspirația de care ai nevoie. Amestecul de zahăr fin și vanilină vor adăuga deserturilor tale o notă aromată, de care își vor aminti toți cei dragi. Pentru a aduce mireasma sărbătorilor de iarnă la tine acasă, alege DIAMANT Glühweinzauber, singurul produs pentru vinul fiert ambalat în porții individuale. Se prepară foarte simplu: alegi vinul preferat și adaugi o porție din zahărul aromatizat Diamant. Zahărul candel brun cu aroma inconfundabilă de vin fiert condimentează și îndulcește în același timp. Vei obține imediat savoarea delicioasă a vinului fiert. Pentru mai multe informații despre produse, trimite un mail pe adresa: ro­marketing@pfeifer­langen.com.

cu mediul, are amprentă mică de carbon și conținut ridicat de proteine, similar cărnii; de aceea este considerată «proteina viitorului» . Portofoliul Verdino cuprinde mici și burgeri ultra­ fresh, felii vegetale și cârnăciori, simpli ori cu diferite legume, precum și salam uscat cu chili și bacon. Produsele sunt făcute pentru toți iubitorii de carne care vor și altceva, mai ușor sau de post, și care își doresc să contribuie la bunăstarea acestei planete, inclusiv prin ceea ce mănâncă. Toate produsele Verdino sunt vegetale, dar sățioase și gustoase. www.verdino.menu


ȘTIRI INTERNE Compania Coca-Cola anun]` noi schimb`ri în echipa din România The Coca­Cola Company continuă promovarea românilor la nivel internațional cu o nouă mutare strategică. Începând din această toamnă, Alina Bucelea este noul Performance Insights Director al companiei pentru Europa Centrală și de Est. Numirea Alinei în noua funcție vine după un mandat de cinci ani în poziția de Commercial Strategy Manager al Coca­Cola România, care va fi preluată de Bosko Popeskov. Din noua poziție, Alina își va folosi vasta expertiză acumulată Alina Bucelea pe parcursul carierei în cadrul

Sistemului Coca­Cola în România pentru a redesena sistemele de performanță la nivel regional, integrând și analizând toți indicatorii esențiali ai afacerii, ajutând totodată membrii echipei de conducere să aibă o înțelegere corectă a performanței prin dezvol­ tarea unor perspective inovatoare. Bosko Popeskov este noul Commercial Strategy Manager al Coca­Cola România. Bosko a activat anterior în cadrul Procter&Gamble Elveția, în Geneva, unde a deținut mai multe poziții în domeniile Strategy & Bosko Popeskov Insights în ultimii 10 ani.

Georgeta Elisei este noul manager al departamentului de Resurse Umane în cadrul Penny Market România Georgeta Elisei, Team Leader în cadrul echipei de HR la Penny Market va prelua funcția Danei Popa, responsabilă de întreg departamentul de HR al companiei până în octombrie 2019. Georgeta Elisei, noul manager al departamentului de Resurse Umane din cadrul Penny Market, are experiență în domeniu de peste 20 de ani. Este foarte

pasionată de job­ul ei și crede ca i se potrivește foarte bine având în vedere specificul acestuia: colaborarea constantă cu alți oameni, cât și depășirea provocărilor. Georgeta a fost promovată de­a lungul anilor la Penny Market, pornind de la rolul de HR Payroll & Admin Specialist, până la cel de HR Project Manager și HR Team Leader.

Noua imagine a Brandului AGRICOLA este vizibil` în rafturi începând cu luna noiembrie Agricola a demarat încă din 2018 proiectul de repoziționare și redesenare a brandului, ca urmare a unei ample cercetări în colaborare cu BrandTailors. Noul slogan al product­brandului Agricola se intitulează „Împreună, la masă’’, iar toate categoriile de produse Agricola au acum un concept de brand comun, unitar, definit în jurul esenței brandului: mâncare gătită,

8  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

autenticitate și savoare. Poziționându­se în piață ca fiind „suporterul mâncării gătite în stilul tău’’, Agricola promite să readucă familiile de români în jurul meselor bogate și sănătoase. Diferențierea între gamele de produse se face la nivel cromatic, fiecărei game atribuindu­i­se o culoare proprie. Astfel, gama mainstream va fi semnalizată prin culoarea roșie, gama premium are culoarea verde (culoarea de brand Agricola), iar gama premium+ are culoarea neagră. Noua imagine Agricola va fi dezvăluită consu­ matorilor, clienților și partenerilor printr­o campanie de ATL care va demara în 2020. Dezvoltată pe baza unui concept creativ al Agenției WOPA sub sloganul „Cine mănâncă împreună rămâne împreună’, aceasta va fi susținută printr­o comunicare in­store și de PR.


ȘTIRI INTERNE Farmec a deschis în Pite[ti cel de-al doilea magazin Gerovital în sistem de franciz` Farmec continuă strategia de extindere a companiei prin deschiderea unui nou magazin Gerovital în sistem de franciză, la doar 6 luni de la lansarea oficială a proiectului. Cu o suprafaţă de 36 metri pătraţi, magazinul Gerovital este amplasat în incinta Centrului Comercial VIVO Pitești, aflat pe Calea București, nr. 36, și urmează conceptul de „Doctor în frumuseţe”, specific tuturor magazinelor de brand Gerovital. Suma totală investită în lucrările de proiectare şi amenajare a noului spaţiu este de 50.000 Euro, în care este inclusă și taxa de franciză. Farmec oferă fiecărui francizat un pachet de know­how complet: de la consiliere și sprijin pentru deschiderea magazinului, până la tehnici de vânzare

și programe de pregătire periodice despre relația cu clienții și training­uri despre produsele existente și cele nou lansate, susținându­l să devină, astfel, un membru activ în echipa celui mai mare brand românesc de cosmetice.

Gust`rile contribuie la regândirea viitorului alimentelor Mondelēz International a anunțat lansarea primului său raport State of Snacking™, un studiu global privind tendințele consumatorilor în ceea ce privește rolul pe care snacking­ul îl joacă în întreaga lume. Studiul dezvăluie creșterea snacking­ului la nivel mondial, în paralel cu cel regional, demonstrând modul în care gustările contribuie la regândirea viitorului alimentelor, prin adresarea întregii game de nevoi care există în viața noastră de zi cu zi. Mondelēz International lansează raportul privind starea snackingului la un an după ce a anunțat o nouă

strategie și planul de business. În ultimul an, compania a înregistrat progrese importante în misiunea sa de a oferi consumatorilor gustarea potrivită, pentru momentul potrivit, în modul potrivit. Aceasta include cunoașterea din ce în ce mai aprofundată a facto­ rilor care îi motivează pe oameni să ia gustări, în timp ce continuă să răs­ pundă abordării holistice a stării de bine a oamenilor, oferind ingredientele principale din surse sustenabile și extinzând portofoliul de produse cu noi opțiuni și inspirând consumatorii în obiceiurile de gustare.

Consiliul Concuren]ei analizeaz` tranzac]ia prin care STADA Arzneimittel AG preia compania Walmark AS STADA Arzneimittel AG este o activă pe piața fabri­ cării de produse farmaceutice. La nivel mondial, aceasta vinde produse în aproximativ 120 de tari, în România fiind prezentă prin STADA M&D SRL și STADA Hemofarm SRL. Walmark AS produce suplimente alimentare, principalele pieţe de desfacere fiind Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, România, Lituania, Letonia și Estonia. În România, Walmark AS își desfasoară activitatea prin intermmediul filialei Walmark România SRL.

10  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune reprezintă o concen­ trare economică ce depăşeşte pragurile valorice pre­ văzute de lege, fiind supusă controlului Consiliului Concurenţei. Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.


Proces complex de rebranding pentru produsele Elit Pentru Elit, una dintre cele mai importante companii producătoare de mezeluri din România, cu o experiență de peste 16 ani în acest domeniu, 2019 a însemnat în primul rând repoziționarea ca brand. Prin intermediul campaniei de marketing și comunicare lansate, compania a transmis că „La Elit nu se schimbă nimic! Doar eticheta”. Produsele Elit își păstrează același gust desăvârșit, dar începând cu acest an, sunt prezentate clienților cu o nouă imagine, logo și etichete noi, urmare a unui proces complex de rebranding care și­a propus să alinieze modul de prezentare la cele mai noi tendințe în design de ambalaj. „Odată cu integrarea noastră în grupul Smithfield România, ne-am dorit să venim și mai aproape de consumatorul final, de așteptările acestuia. Începând cu selecția materiei prime, procesul de producție, testarea și calibrarea gustului și în final ambalarea produselor, Elit oferă românilor o experiență clară și consistentă despre rețete cu tradiție și produse inovatoare.Ne-am poziționat de la început ca ambasadori ai experienței în industria mezelurilor, cu scopul de a aduce un plus de valoare și gust”, a afirmat Voicu Vuscan, administrator Elit Cugir.


ACTUALITATE

Deloitte: Atenţie la cheltuielile cu serviciile facturate de acționari Codul Fiscal prevede că „societatea mamă” nu poate factura servicii de management, consultanță sau control de la filiale în orice condiții AUTOR: CAROL POPA Experții Deloitte au remarcat o tendință în con­ troalele fiscale derulate în ultima perioadă la societăți care fac parte din grupuri, fie ele românești sau străine. Este vorba de cheltuielile refacturate sau prestate aces­ tor societăți de la societatea­mamă, care, de regulă, asigură anumite servicii suport la un nivel centralizat şi care sunt tot mai des considerate nedeductibile la cal­ culul impozitului pe profit în cadrul controalelor. Aceste cheltuieli sunt mai degrabă încadrate la capitolul „cos­ turi ale acționarilor”, pe motiv că ar fi realizate în be­ neficiul acționarilor, și nu în cel al societății care bene­ ficiază de respectivele servicii.

Într­un material de opinie semnat de Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, și Alexandru Simion, Senior Consultant Taxe Directe, Deloitte România, se precizează că sunt vizate atât multinaționalele, cât și companiile locale cu filiale în țară sau în străinătate. „Așadar, modelul de gestionare a afacerilor specific grupurilor de companii, prin care se centralizează anumite funcții care apoi sunt refacturate către fiecare societate din grup, este în continuare pus sub semnul întrebării de către autoritățile fiscale. Este important de menționat faptul că nu sunt vizate doar companiile multinaționale,

12  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

ci și cele locale care au filiale în țară sau peste hotare. În consecință, este o tendință care afectează inclusiv antre­ prenorii români care au dezvoltat un grup de firme și care, în interesul eficienței, apelează la servicii suport centra­ lizate. Este vorba de servicii din zona de consultanță stra­ tegică, management de proiect, tehnologia informației, resurse umane, asistență juridică etc. sau orice alte ser­ vicii suport care în general se pretează centralizării. Costurile acționarilor sunt definite încă din pri­ ma variantă a Codului Fiscal, din 2003, și menținute și în varianta actuală, dar și în liniile directoare pri­ vind prețurile de transfer emise de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (i.e. Ghidul OCDE). Ele reprezintă costurile de administrare, management, control, consultanță sau funcții similare care sunt de­ duse la nivel central sau regional prin intermediul so­ cietății­mamă. Acestea se referă la activități pe care societatea­mamă le desfășoară pentru propria activi­ tate economică și mai puțin pentru beneficiul filialelor. Codul Fiscal prevede că nu poate fi cerută o remune­ rație pentru aceste activități doar în baza argumentului că sunt entități afiliate. Este nevoie și de alte argumente pentru a justifica facturarea acelor costuri, cum ar fi ar­ gumentul prestării efective a unui serviciu către filială”, se arată în materialul publicat de consultanţii Deloitte. Cei doi spun că „Lucrurile se complică în România atunci când costurile acționarilor cuprind și cheltuieli suport. Separarea între costurile acționarilor și ser­ viciile suport aferente este uneori dificilă și poate crea confuzie. În aceste condiții, este recomandabil ca orice model de centralizare a diverselor funcții administra­ tive să fie însoțit de un plan de afaceri, de o procedură de lucru și de un sistem simplu și practic de documen­ tare a tranzacțiilor. Astfel de bune practici scad riscul ca, în cadrul unei inspecții fiscale, cheltuielile respec­ tive să fie considerate nedeductibile și puse în categoria așa­ziselor costuri ale acționarului.” n


ACTUALITATE

35 DE COMPANII CÂŞTIGĂ TROFEE LA PREMIILE PIAȚA. TREI COMPANII SUNT PREMIATE ÎN PREMIERĂ AUTOR: CRISTIAN BĂDESCU Voturile exprimate de 594 de reprezentanţi ai re­ tailerilor internaţionali şi locali şi ai celor mai mari 100 de companii furnizoare au decis câştigătorii Premiilor PIAŢA 2019. La ediţia a 14­a a Galei Premiilor PIAŢA desfăşurată în seara de 14 noiembrie, Profi Rom Food şi Unilever South Central Europe au primit Marele Premiu pentru Cel Mai Bun Comerciant din România,

respectiv pentru Cel Mai Bun Furnizor din România. În total, 35 de companii au fost premiate, 12 dintre acestea primind mai mult de un trofeu. Lista completă a câştigătorilor celor 52 de trofee PIAŢA şi a procen­ tajelor de vot obţinute de fiecare se găseşte la finalul acestui articol. Unilever, companie care operează în mai multe cate­ gorii de produse alimentare şi nealimentare, a primit cel

PARTENERI PRINCIPALI

SPARKLING PARTNER

SWEET PARTNER

COFFEE PARTNER

TECHNOLOGY PARTNERS

PARTENERI GOLD

14  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


ACTUALITATE

CÂŞTIGĂTORII PREMIILOR PIAŢA, EDIŢIA A XIV-A, 2019 Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU 1 2 3 4 4 5 6

Produse din carne AGRICOLA INTERNAŢIONAL - Cocoşel de Pădure Produse lactate HOCHLAND - Hochland Atelier Cafea LAVAZZA - Tierra Dulciuri ALKA - Prăjitura casei cu cacao şi cremă de cocos Dulciuri ETI EUROPEAN FOOD - Dare Alte produse alimentare MACROMEX - Edenia Smoothies Produse de îngrijire FARMEC - Gerovital Plant personală 7 Produse de curăţare şi UNILEVER SCE - Cif Nature's îngrijire a locuinţei 8 Băuturi alcoolice BERARIUM TIMIŞOARA - Straşnic - bere artizanală 9 Băuturi nealcoolice PEPSICO - Pepsi Ghimbir Secțiunea II: CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE 1 Produse din carne CAROLI FOODS - „Alege vacanţa visurilor tale” 2 Produse lactate ALBALACT - „Zuzu Dolce îți aduce experiența dulce a celor mai dorite premii” 3 Cafea STRAUSS ROMÂNIA - „Câştigă noi momente pentru tine - Doncafé” 4 Dulciuri HEIDI - „Câştigă colţul tău neplictisitor” 5 Alte produse alimentare KAMIS CONDIMENTE - „Explorează o lume cu gust” 6 Produse de îngrijire UNILEVER SCE - „Rexona 5000 de pași pe zi” personală 7 Produse de curăţare şi UNILEVER SCE - „DERO Suta de România” îngrijire a locuinţei 8 Băuturi alcoolice URSUS BREWERIES „România, te cinstim cu 5 milioane de beri!” 9 Băuturi nealcoolice COCA-COLA HBC ROMANIA „Câştigă premii pe ritmul tău” Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND 1 2 3 4 5 6

Produse din carne Produse lactate Cafea Dulciuri Alte produse alimentare Produse de îngrijire personală 7 Produse de curăţare şi îngrijire a locuinţei 8 Băuturi alcoolice 9 Băuturi nealcoolice

% din total voturi 32,7% 22,8% 29,9% 19,3% 19,3% 35,5% 35,6% 33,8% 26,2% 33,8% % din total voturi 34,2% 41,1% 22,8% 45,1% 28,9% 39,0% 38,1% 38,9% 25,3% % din total voturi

CRISTIM 2 PRODCOM - Cris-Tim ALBALACT - Zuzu JDE COFFEE - Jacobs MONDELEZ ROMANIA - Oreo KAMIS CONDIMENTE - Kamis UNILEVER SCE - Dove

41,9% 44,0% 35,0% 23,7% 23,4% 28,5%

Procter & Gamble - Ariel

24,6%

URSUS BREWERIES - Ursus COCA-COLA HBC ROMÂNIA - Coca-Cola

29,7% 30,1%

Secțiunea IV: CEL MAI BUN PARTENER Premiul 1 CRISTIM 2 PRODCOM Premiul 2 COCA-COLA HBC ROMÂNIA Premiul 3 TRANSAVIA Secțiunea V: CELE MAI MODERNE SERVICII DE DISTRIBUȚIE ȘI LOGISTICĂ Premiul 1 AQUILA Part Prod Premiul 2 MACROMEX Premiul 3 ELGEKA FERFELIS ROMÂNIA Secțiunea VI: CEA MAI BUNĂ STRATEGIE DE DEZVOLTARE A UNUI COMERCIANT Premiul 1 PROFI ROM FOOD Premiul 2 REWE - Penny Market Premiul 3 LIDL DISCOUNT Secțiunea VII: CEA MAI BUNĂ EXPERIENȚĂ DE CUMPĂRARE CREATĂ DE UN COMERCIANT LA NIVELUL REȚELEI DE MAGAZINE Premiul 1 CARREFOUR Premiul 2 ROMANIA HYPERMARCHE - Cora Premiul 3 AUCHAN Secțiunea VIII: CEL MAI BUN CONCEPT DE MAGAZIN Premiul 1 KAUFLAND ROMANIA - Kaufland Colentina Premiul 2 REWE ROMANIA - Penny Future Store Premiul 3 ANNABELLA - Concept Store Secțiunea IX: CEL MAI BUN MAGAZIN DIN ROMÂNIA Premiul 1 KAUFLAND - Kaufland Colentina Premiul 2 CARREFOUR ROMÂNIA - Carrefour Băneasa Premiul 3 SELGROS CASH & CARRY ROMÂNIA Selgros Băneasa Secțiunea X: CREATIVITATE ÎN RETAIL Premiul 1 CARREFOUR ROMÂNIA „Plăcinta de +2 km, Guinness World Record” Premiul 2 LIDL DISCOUNT - „Casa Lidl” Premiul 3 SC DIANA SRL - „DIANA T-shirts” Secțiunea XI: CEA MAI BUNĂ CAMPANIE DE RESPONSABILIZARE SOCIALĂ CORPORATIVĂ DIN INDUSTRIA FMCG Companii cu 500 de angajați sau peste KAUFLAND ROMÂNIA ÎN PARTENERIAT CU I. C. P. R. - „Creștem Grădinescu” Companii cu până la 500 de angajați H&E REINERT ROMANIA - Reinert investeşte în educaţie „Vreau în clasa a-XI-a (an şcolar 2018-2019)” Secțiunea XII: MARELE PREMIU PENTRU CEL MAI BUN FURNIZOR Premiu UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE Secțiunea XIII: MARELE PREMIU PENTRU CEL MAI BUN COMERCIANT Premiu PROFI ROM FOOD

% din total voturi 32,1% 17,9% 16,5% % din total voturi 44,7% 15,3% 10,4% % din total voturi 26,3% 17,2% 16,5% % din total voturi 23,3% 21,4% 17,1% % din total voturi 22,8% 20,1% 15,7% % din total voturi 23,8% 22,2% 17,1% % din total voturi 18,1% 17,1% 15,1% % din total voturi 22,8% 49,5% % din total voturi 34,1% % din total voturi 29,7%

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  15


MARELE PREMIU pentru cel mai bun furnizor din România - UNILEVER SCE „Suntem onoraţi să primim această recunoaştere din partea pieţei. În fiecare zi punem pe rafturile partenerilor noştri produse care să răspundă celor mai variate nevoi ale oamenilor. Dar nu am putea face asta fără colaborarea strânsă pe care am construit-o cu fiecare partener. Vom continua să creştem şi să devenim mai buni alături de ei.” Ionuț Ilie, General Manager Icecream, Unilever SCE

Premiul a fost înmânat de Cristian Bădescu (Piața)

MARELE PREMIU pentru cel mai bun comerciant din România - PROFI ROM FOOD „Acest premiu este cât se poate de onorant, dovedind că eforturile pe care le facem pentru modernizarea reţelei chiar vin în întâmpinarea aşteptărilor furnizorilor. Având cea mai mare acoperire geografică din România, suntem în situaţia de a cunoaşte cel mai bine dorinţele cumpărătorilor şi, în consecinţă, de a oferi cea mai bună piaţă de desfacere pentru furnizori. Gaetan Pacton, Director Expansiune PROFI

Irina Măndoiu (Albalact) a înmânat Marele Premiul pentru „Cel mai bun comerciant din România” mai mare număr de premii dintre toţi candidaţii – cinci. Coca­Cola HBC, Carrefour şi Kaufland au fost premiate cu câte trei trofee, iar Macromex, Albalact, Kamis, Ursus Breweries, Cris­Tim, Profi Rom Food, Rewe România şi Lidl au reuşit „dubla”.

Timişoara a primit Premiul pentru Cel Mai Bun Pro­ dus Nou în grupa băuturi alcoolice pentru berea Straşnic, iar Elgeka Ferfelis a câştigat Premiul III pentru Cele Mai Moderne Servicii de Distribuţie şi Logistică.

Ediţia 2019 a Premiilor PIAŢA a adus în galeria câştigătorilor acestor trofee trei noi companii: ETi a fost recompensată cu Premiul pentru Cel Mai Bun Produs Nou în grupa dulciuri pentru Dare (trofeu câştigat la egalitate de voturi cu Alka). Berarium

Gala Premiilor PIAŢA organizată la Biavati Events a încheiat a 14­a ediţie a competiţiei organizată de Piaţa cu susţinerea oferită de companiile şi brandurile care influenţează în cea mai mare măsură evoluţia pieţei FMCG şi food retail: Cris­Tim, Zuzu, Transavia, Fragedo,

16  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Fotografii realizate de Sorin Cioponea

ACTUALITATE


ACTUALITATE Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Produse din carne: AGRICOLA INTERNAŢIONAL - Cocoşel de Pădure „Fără lipsă de modestie, Cocoşelul de Pădure AGRICOLA – primul coquelet proaspăt românesc – merita această distincţie şi nu putem decât să ne înclinăm cu deferenţă în faţa celor peste 400 de parteneri retaileri care l-au votat. Este un produs de calitate, românesc, care satisface o nişă premium, a generat simpatie în rândul consumatorilor şi care, la un an de la lansare, a depăşit consistent 50 de procente din cota de piață aferentă segmentului său. Suntem mândri de acest nou produs al nostru!” Cristian Călin, Corporate PR Manager, Agricola

Raluca Simion (Agricola) a ridicat premiul în numele companiei Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Produse lactate: HOCHLAND - Hochland Atelier

„Suntem onorați de acest premiu! Hochland Atelier este o gamă de brânzeturi artizanale cu care ne mândrim foarte tare. Ne bucură faptul că am primit recunoaștere de la peste 500 de comercianți care au votat, cărora vrem să le mulțumim cu acest prilej. Misiunea noastră de a dezvolta categoria de brânzeturi maturate va continua și sperăm ca eforturile noastre să fie recunoscute și în viitor!”

Ana Ștefan a ridicat premiul în numele companiei Hochland

Unilever şi Artmatch au fost Parteneri Principali, ISRA Center Marketing Research a fost coordonator al pro­ cesului de vot şi Partener Principal, Oreo a fost Sweet Partner, Coca­Cola HBC România a fost Sparkling Partner, Davidoff este Coffee Partner, D+i Activation au fost Technology Partner, Penny Market, Sissi, Eisberg, ETi, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmbureşti, Farmec, MPC Trade Marketing Services, Alexandrion Group, Agricola, Salbac au fost Parteneri Gold. Lansată în 2006, competiţia Premiile PIAŢA creează cadrul în care profesioniştii din industria bunurilor de larg consum evaluează prin vot performanţele par­ tenerilor de afaceri, în domeniile inovării, eficienţei,

Erik Hageleit, General Manager, Hochland România

creativităţii, sustenabilităţii şi al responsabilităţii so­ ciale, într­un cuvant, excelenţa în afaceri. Unicitatea Premiilor PIAŢA constă în mecanismul de desemnare a câştigătorilor: comercianţii votează can­ didaturile depuse de furnizori (producători, importa­ tori, distribuitori), iar furnizorii votează candidaturile depuse de retaileri, toate voturile fiind ponderate cu importanţa în piaţă a companiilor electoare. Numărul mare al secţiunilor de concurs şi al premiilor reflectă nu numai complexitatea şi competitivitatea industriei bunurilor de larg consum şi importanţa acestui dome­ niu în economie şi în vieţile noastre, dar şi nivelul de ex­ celenţă atins de profesioniştii din FMCG & Food Retail.

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  17


ACTUALITATE Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Dulciuri: ETI EUROPEAN FOOD - Dare

„Ne onorează «Premiul pentru cel mai bun produs nou în categoria dulciuri» obținut de produsul Dare din portofoliul ETi, acordat în cadrul competiției Premiile Piața 2019. E un produs de înaltă calitate, în care credem cu tărie, care după ce a primit recunoașterea consumatorilor a primit cu drag și aprecierea din partea clienților.” Adriana Dereli, National Key Account Manager, ETi Romania Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Dulciuri: ALKA - Prăjitura casei cu cacao şi cremă de cocos

„Suntem o companie centrată pe consumator, iar inovația reprezintă unul dintre pilonii principali în Alka. Premiul pentru cel mai bun produs nou în categoria dulciuri înseamnă pentru noi recunoașterea eforturilor întregii echipe, dar și a partenerilor, în egală măsură, confirmarea că ne surprindem în mod plăcut consumatorii și le oferim produsele care le plac, așa cum le plac. Felicitări încă o dată pentru organizare.” Tiberiu Gheorghe, Senior Brand Manager, Alka Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Alte produse alimentare: MACROMEX - Edenia Smoothies

Mircea Catruna (Macromex) a ridicat premiul în numele companiei

18  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

„Am crezut în acest produs încă de la început şi cu mult entuziasm am participat la numeroase acţiuni anul acesta: competiţii outdoor (ciclism, triathlon, volei), evenimente de business (BWFR-Business Women Forum România, TEDx), evenimente culturale (lansări de carte pentru copii, ArtSafari), sampling in-store şi în mai multe office buildings din Bucureşti. Sportivi de performanță sau amatori, antreprenori, angajaţi tineri şi seniori, mămici, tătici, copii, toţi consumatorii, fără excepţie, au fost încântaţi de gustul delicios al celor 3 sortimente de smoothies. Văzând satisfacţia şi zâmbetul de pe feţele lor, entuziasmul nostru se amplifică, de fiecare dată.” Anamaria Matei, Trade Marketing Specialist, Macromex


ACTUALITATE Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Produse de îngrijire personală: FARMEC - Gerovital Plant

„Premiul Piața pentru cel mai bun produs nou în categoria produse de îngrijire personală obținut de gama Gerovital Plant ne confirmă o dată în plus aprecierea publicului și a partenerilor noștri. Inspirat din flora locală, Gerovital Plant s-a reinventat într-o nouă formulă în 2019 - în conformitate cu nevoile și dorințele actuale ale consumatorilor - cu peste 91% ingrediente de origine naturală.”

Tudor David a ridicat premiul în numele companiei Farmec

Mircea Turdean, Director General, Farmec

Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Produse de curăţare şi îngrijire a locuinţei: UNILEVER SCE - Cif Nature's

„De anul acesta, Cif curăță România cu o nouă gamă ce răspunde nevoii de produse mai naturale. Noile reţete cu ingrediente active 100% naturale din lămâie şi oţet au o performanţă de curăţare foarte bună şi vin în recipiente din plastic reciclat şi reciclabil. Ne dorim ca prin această gamă să dezvoltăm segmentul de produse de curăţenie naturale şi să le facem accesibile pentru cât mai mulţi oameni.” Brăduţ Costea, National Sales Manager Icecream, Unilever SCE Secțiunea I: CEL MAI BUN PRODUS NOU - Băuturi nealcoolice: PEPSICO - Pepsi Ghimbir

Veronica Panita a ridicat premiul pentru „Cel mai bun produs nou” în categoria băuturi nealcoolice în numele companiei PepsiCo

„Mulțumim, în numele echipei Pepsi România, pentru recunoașterea primită! Suntem foarte încântați și mândri de acest premiu, Pepsi Ghimbir fiind într-adevăr o aromă diferențiatoare pentru piața băuturilor de tip cola, din România. Pepsi Ghimbir a reuşit să livreze un gust deosebit care a atras imediat preferinţa consumatorilor şi a clienţilor noştri din toate categoriile de trade. În continuare ne vom concentra atenția asupra segmentului No Sugar și ne dorim ca în fiecare an să venim în întâmpinarea clienților, consumatorilor și nu în ultimul rând a echipelor de vânzări, cu arome originale de cola şi gust inovator”. Iuliana Dragomir, Senior brand manager Pepsi

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  19


ACTUALITATE Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Produse din carne: CAROLI FOODS - „Alege vacanţa visurilor tale” „Momentele în care primim astfel de premii sunt cele care ne aduc o motivaţie suplimentară să facem lucrurile mai bine. Le mulţumim din inima consumatorilor noştri că sunt alături de noi în acest demers şi ne menţin în topul preferinţelor lor. Fără ei, nu am fi ajuns aici. Totodată, mulţumim echipei Piaţa pentru că împreună scriem poveşti de succes de atâţia ani de zile." Suzana Goilav, Category Marketing Manager, Caroli Foods

Nicoleta Sarlat (Eisberg) a înmânat premiul Suzanei Goilav Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Produse lactate: ALBALACT - „Zuzu Dolce îți aduce experiența dulce a celor mai dorite premii”

„«Zuzu Dolce - Experiența dulce» este una dintre cele mai frumoase campanii la care am lucrat. Pentru că Zuzu este versatil și jucăuș și îi surprinde mereu pe consumatorii săi cu experiențe intense și momente de consum speciale. Zuzu Dolce este acea plăcere nevinovată a lui Zuzu care a creat un desert de răsfăț, împletind calitatea autohtonă cu excelența internațională”. Andreea Preda, Trade Marketing Manager, Albalact

Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Cafea: STRAUSS ROMÂNIA - „Câştigă noi momente pentru tine - Doncafé” „Reinventarea modului de interacțiune cu consumatorii și modurile prin care recompensăm loialitatea lor sunt provocări permanente, mai ales pentru un brand cu amprentă mare în piață, cum este Doncafé. Premiul Piața, o agregare a părerilor colaboratorilor din retailul modern și cel tradițional, pune o presiune pozitivă pe acțiunile noastre viitoare. Mulțumim Piața pentru presiunea suplimentară!”

Cornel Banciu a ridicat Premiul pentru „Cea mai eficientă promoție în categoria cafea”

20  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Eugen Ghinea, Retail Sales Director, Strauss România


ACTUALITATE Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Dulciuri: HEIDI - „Câştigă colţul tău neplictisitor”

„Această distincţie şi faptul că HEIDI s-a aflat într-o companie atât de selectă în cadrul categoriei ne onorează. Mulţumim Revistei Piaţa şi juriului, dar este important să mulţumim consumatorilor produselor din portofoliu, dar şi retailerilor care ne susţin de fiecare dată în organizarea unor promoţii şi campanii cu care să ne mândrim.” Andreea Beekman, Customer Experience & Trade Marketing Manager, Heidi Chocolate Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Alte produse alimentare: KAMIS CONDIMENTE - „Explorează o lume cu gust - Kamis”

„O mare încântare pentru noi că am fost evaluaţi în acest mod de către colegii noştri din retail. Campania «Explorează o lume cu gust» s-a remarcat printr-o prezență vizuală atractivă şi un mix de premii motivaţional. Categoria condimentelor este foarte permisivă din punct de vedere al comunicării, aşa că viitorul ne va aduce campanii cel puţin la fel de atractive şi eficiente ca aceasta.” Giani Bunea, Director General, Kamis Condimente

Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Produse de îngrijire personală: UNILEVER SCE - „Rexona 5000 de pași pe zi”

„Rexona îi provoacă pe români la mişcare şi îi încurajează să facă măcar 5.000 de paşi pe zi. Iar Simona Halep este cel mai bun antrenor, inspirându-ne zi de zi cu energia ei. Campania a impactat zeci de mii de oameni în drumul lor spre un stil de viaţă mai sănătos şi spre casa de marcat. Am adunat 6,7 miliarde de paşi până acum, iar drumul împreună abia a început.” Nicoleta Guină, Group Key Account Manager, Unilever SCE

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  21


ACTUALITATE Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Produse de curăţare şi îngrijire a locuinţei: UNILEVER SCE - „DERO Suta de România”

„Anul trecut, Dero a sărbătorit Centenarul României alături de toţi românii printr-o campanie naţională şi 100.000 de pachete aniversare pentru provinciile unite. Dero îşi asumă identitatea de brand românesc şi ne bucurăm că am putut să aducem tricolorul în vieţile atâtor oameni, cu rezultate excepţionale.” Anca Biciuşcă, Group Key Account Manager, Unilever SCE

Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Băuturi alcoolice: URSUS BREWERIES - „România, te cinstim cu 5 milioane de beri!”

„Ursus Breweries are şi construieşte branduri pentru consumatorii şi clienţii săi. Orice recunoaştere pe care aceştia ne-o aduc este un motiv de bucurie pentru noi, întrucât înseamnă că ne-am îndeplinit misiunea. Cele două premii, «Cea mai eficientă promoţie» de la Timişoreana şi «Cel mai puternic brand» Ursus, în categoria băuturi, sunt o reconfirmare a lucrului bine făcut. Mulţumim celor ce ne-au votat.” Gabriela Crețu, Trade Marketing Director, URSUS Breweries Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Băuturi alcoolice: URSUS BREWERIES - Ursus

Loredana Catană Atomulesei a ridicat premiul pentru „Cel mai puternic brand” în categoria băuturi alcoolice

22  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


ACTUALITATE Secțiunea II : CEA MAI EFICIENTĂ PROMOȚIE - Băuturi nealcoolice: COCA-COLA HBC ROMANIA - „Câştigă premii pe ritmul tău”

„Inovaţia este unul dintre motoarele creşterii companiei noastre. Iar când inovaţia întâlneşte muzica, rezultatul este «cea mai eficientă promoţie». Prin campania «Muzica e pentru toţi» ne-am propus să aducem oamenii aproape, indiferent de genul de muzică preferat. Ne-am bucurat să primim această recunoaştere, pentru care vă mulţumim.” Elena Chiru, Trade Marketing Coordinator MT, Coca-Cola HBC România Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Produse din carne: CRISTIM 2 PRODCOM - Cris-Tim

„Suntem onoraţi pentru Premiul Cel mai puternic brand din grupa produse din carne primit în cadrul Galei Premiile Piaţa 2019! Ne bucurăm să fim numărul 1 în acest top, asumându-ne continuu rolul Cris-Tim de formator de trenduri în consumul mezelurilor şi de vector al educaţiei consumatorului către alegeri nutriţionale sănătoase.” Mihai Bogoi, Strategic Marketing Manager, Cristim 2 Prodcom

Premiul pentru „Cel mai puternic brand” a fost înmânat lui Bogdan Colea de către Marinela Popescu (Alexandrion). Ulterior, Bogdan Colea a ridicat și Premiul 1 pentru „Cel mai bun partener” Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Produse lactate: ALBALACT - Zuzu

„Aniversarea cu numarul 13 a lui Zuzu pare a fi una «ghinionist» de norocoasă. Nu doar că și-a păstrat titlul de lider căpătat în urmă cu un deceniu, dar Zuzu este mai viu, mai modern și mai conectat la consumatorii săi ca oricând. Acest premiu, pe care Zuzu îl primește pentru al optulea an consecutiv la Premiile Piața, este și o motivație să continuăm să dezvoltăm brandul Zuzu în ritmul cu care v-am obișnuit”. Miruna Mihalache, Senior Brand Manager, Albalact

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  23


ACTUALITATE Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Cafea: JDE COFFEE - Jacobs

„Jacobs îşi continuă misiunea de a aduce consumatorilor săi Magia Alintaromei, câştigând 10 ani la rând trofeul pentru cel mai puternic brand în categoria cafea. Este un rezultat al consistenței în comunicare, al excelenţei la punctul de vânzare, precum şi al inovării continue în portofoliu. Suntem mândri să facem parte din echipa Jacobs şi dedicăm acest premiu atât clienţilor, cât şi consumatorilor noştri.” Echipa Jacobs Douwe Egberts

Liviu Valentin Moșneguțu a ridicat premiul în numele companiei Jacobs Douwe Egberts Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Dulciuri: MONDELEZ ROMÂNIA - OREO

„Premiul «Cel mai puternic brand din categoria dulciuri» primit de Oreo vine şi confirmă faptul că avem un brand charismatic. De-a lungul celor peste 100 de ani de existenţă, Oreo s-a poziţionat în rafturi şi în inimile consumatorilor ca un brand puternic, solid şi dinamic. În anul 2019 am continuat să consolidăm poziţionarea ca brand jucăuş, care te invită să-ţi descoperi latura ludică şi să fii mai aproape de ceilalţi. În acelaşi timp, Oreo explorează noi teritorii lansând Oreo Golden – biscuiţii aurii care păstrează gustul Oreo autentic; Oreo Crunchies – gustul Oreo în porţii mici şi Oreo Powder & Crumbs – biscuiţii pentru deserturi delicioase.” Ioana Pană, Brand Manager Biscuits România, Mondelez

Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Alte produse alimentare: KAMIS CONDIMENTE - Kamis

„Un brand construit în timp, care tocmai ce a împlinit 20 de ani în România, şi odată cu această aniversare a primit şi un cadou foarte valoros care să-i răsplătească prezența pe piaţă. Brandul Kamis a beneficiat de investiţii de marketing crescute de-a lungul ultimei perioade şi ne bucură foarte mult faptul că acest lucru a fost vizibil şi apreciat în piaţă.” Giani Bunea, Director General, Kamis Condimente

24  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


ACTUALITATE Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Produse de îngrijire personală: UNILEVER SCE - Dove

„Brandul Dove este construit cu misiunea de a încuraja femeile să îşi recunoască şi să îşi arate frumuseţea autentică. Încrederea în produs şi experienţele memorabile din magazine ne ţin aproape de consumatoare zi de zi, ceea ce ne pune în poziţia de a fi brandul cu cea mai puternică imagine şi lider în categoriile în care jucăm. Ne dorim o mai bună reprezentare a femeilor în media şi vreau să profit de ocazie pentru a îi încuraja pe toţi din industrie să se alăture cauzei Dove pe doveclub.ro/showus.” Ionuț Ilie, General Manager Icecream, Unilever SCE

Secțiunea III: CEL MAI PUTERNIC BRAND - Băuturi nealcoolice: COCA-COLA HBC ROMÂNIA - Coca-Cola

„De mai bine de 130 de ani, Coca-Cola este pentru şi despre oameni. Unul dintre cele mai puternice branduri reuşeşte, chiar şi după atâta timp, să îşi surprindă atât consumatorii, cât şi publicul larg. Suntem bucuroşi să fim parte din povestea Coca-Cola şi să creştem împreună acest brand, an de an.” Virginia Radu, Brand Coordinator, Coca-Cola HBC România Secțiunea IV: CEL MAI BUN PARTENER - Premiul 2: COCA-COLA HBC ROMÂNIA „«Parteneriat» este pentru noi mai mult decât un cuvânt, este un aspect esențial pe care îl avem mereu în vedere. Doar prin parteneriate putem crește sustenabil și genera valoare. Suntem prezenți pe piața locală de peste 27 de ani; în toți acești ani am reușit să construim alături de partenerii noștri și vom face mereu tot ce ne stă în putință pentru a consolida și extinde aceste parteneriate. Suntem onorați și motivați să continuăm să fim un partener de încredere.” Cătălin Bulbariu, Revenue Growth Manager, Coca-Cola HBC România

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  25


ACTUALITATE Secțiunea IV: CEL MAI BUN PARTENER - Premiul 3: TRANSAVIA „Lider al pieței de carne de pui din România și cea mai prestigioasă companie FMGC din Transilvania, Transavia este un business de familie cu tradiție și un jucător redutabil pe piața cărnii din Europa. Furnizor național în aproape toate conturile internaționale de retail prin brandurile Fragedo și Papane, Transavia este și unul din cei mai importanți exportatori din categorie. De aproape 30 de ani, Transavia asigură zilnic, responsabil, hrana a milioane de români, iar această recunoaștere din partea partenerilor noștri ne onorează.”

Teodora Fărcaș (Transavia) a ridicat premiul în numele companiei

Theodora Popa, vicepreședintele Transavia

Secțiunea V: CELE MAI MODERNE SERVICII DE DISTRIBUȚIE ȘI LOGISTICĂ - Premiul 1: AQUILA Part Prod „Premiul obţinut înseamnă pentru noi o mare bucurie şi reprezintă o împlinire la ceas aniversar, acum când Aquila împlineşte 25 ani de prezenţă pe piaţa românească. Este totodată dovada recunoaşterii efortului conjugat a echipei de peste 3.700 profesionişti care contribuie zilnic la asigurarea disponibilităţii şi vizibilităţii a peste 800 de branduri în cele 65.000 puncte de vânzare activate anual. Mulţumim partenerilor noştri care ne-au provocat continuu să explorăm şi să identificăm soluţii complexe şi inovative pentru a satisface nevoile clienţilor. Vom continua să dezvoltăm competențele echipei noastre şi să investim în capabilităţi moderne care să faciliteze o forţă de răspuns adaptată permanent la cerințele pieţei.” Carol Boisan, Executive Board Member Aquila

Secțiunea V: CELE MAI MODERNE SERVICII DE DISTRIBUȚIE ȘI LOGISTICĂ - Premiul 2: MACROMEX „Într-o piaţă dominată de «merge şi-aşa», Macromex a ales să fie altfel. Investiţii în oameni şi tehnologie, atât în zona de depozitare produse congelate, cât şi în flota de distribuţie a produselor cu temperatură controlată. Astfel, modernizarea serviciilor logistice a fost un pas normal într-o companie în care inovaţia este la ea acasă. Iar acest premiu ne obligă să continuăm în aceeaşi direcţie.” Elena Petre, Director Logistică, Macromex

Anamaria Matei (Macromex) a primit premiul de la Marian Bălan (ETi)

26  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


ACTUALITATE Secțiunea VI: CEA MAI BUNĂ STRATEGIE DE DEZVOLTARE A UNUI COMERCIANT - Premiul 1: PROFI ROM FOOD

„Cunoscându-ne foarte bine clienţii, am înţeles că nevoile lor pot fi foarte diferite. De aceea, am decis să ne apropiem de ei cât mai mult şi să răspundem acestor nevoi prin formate de magazin cât mai adaptate. Faptul că am fost votați de jucătorii din piaţă confirmă că ne îndreptăm în direcţia bună și ne bucură în mod deosebit.” Daniel Cirstea, Director General PROFI

Gaetan Pacton (Profi) a primit premiul de la Ionuț Ilie (Unilever)

Secțiunea VI: CEA MAI BUNĂ STRATEGIE DE DEZVOLTARE A UNUI COMERCIANT - Premiul 2: REWE - Penny Market „Premiul câștigat reprezintă pentru noi confirmarea că planurile de expansiune ale rețelei de magazine PENNY Market sunt în direcția cea bună. Ne bucură să vedem că, nu doar la nivel intern, rezultatele noastre sunt percepute în mod pozitiv și că industria apreciază felul în care ne-am dezvoltat în ultimul an.” Daniel Gross, Director General PENNY Market, REWE România

Elena Dobre (The Practice) a ridicat trofeul în numele companiei Penny Market Secțiunea VII: CEA MAI BUNĂ EXPERIENȚĂ DE CUMPĂRARE CREATĂ DE UN COMERCIANT LA NIVELUL REȚELEI DE MAGAZINE Premiul 2: ROMANIA HYPERMARCHE - Cora „Sunt deosebit de onorată să primesc acest premiu în numele Cora România! Mulţumim organizatorilor pentru că ne menţin conectaţi cu pulsul industriei. În acelaşi timp, le mulţumim celor care ne-au ales şi continuă să aibă încredere în capacitatea noastră de a asculta ce îşi doresc clienţii şi partenerii noştri pe parcursul acestei transformări constante a experienţei de cumpărare. Feedback-ul este busola noastră!” Claudia Badea, director Cora Lujerului

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  27


ACTUALITATE Secțiunea VII: CEA MAI BUNĂ EXPERIENȚĂ DE CUMPĂRARE CREATĂ DE UN COMERCIANT LA NIVELUL REȚELEI DE MAGAZINE Premiul 3: AUCHAN

Răzvan Chepenegescu (Auchan) a primit premiul de la Vlassos Vangelis (Alexandrion) Secțiunea VIII: CEL MAI BUN CONCEPT DE MAGAZIN - Premiul 1: KAUFLAND ROMANIA - Kaufland Colentina „Premiile oferite de revista Piața sunt pentru noi un punct de referință și vin ca o recunoaștere că demersurile noastre de a deveni din ce în ce mai buni sunt apreciate. Cine încetează să se dezvolte încetează să fie bun. Aceasta este deviza noastră și credem că pentru a ține pasul cu dorințele clienților este nevoie de curaj în a lansa noi și noi proiecte, în beneficiul lor și al comunității. Le mulțumim pe această cale că ne sunt alături clienților, partenerilor și angajaților care fac posibil succesul Kaufland!” Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România

Oana Lungu (Kaufland) a ridicat Premiul 1 pentru „Cel mai bun concept de magazin” Secțiunea IX: CEL MAI BUN MAGAZIN DIN ROMÂNIA - Premiul 1: KAUFLAND - Kaufland Colentina

Premiul 1 pentru „Cel mai bun magazin din România”, câștigat de Kaufland Colentina, a fost ridicat de Dan Olaru

28  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


ACTUALITATE Secțiunea VIII: CEL MAI BUN CONCEPT DE MAGAZIN - Premiul 2: REWE ROMANIA - Penny Future Store „Ne bucurăm să vedem că îmbunătățirile aduse designului magazinelor noastre merg dincolo de feedback-ul pozitiv primit de la clienți și că am fost premiați și lăudați și de către specialiștii din industriile FMCG și retail pentru formatul de magazin Future Store. Toate acestea ne încurajează să menținem în continuare standardele ridicate și să ne depășim limitele de la an la an. Mulțumim pentru distincții, revista Piața! Suntem onorați!” Daniel Gross, Director General PENNY Market, REWE România

Elena Dobre (The Practice) a primit premiul în numele Penny Market de la Cătălin Bulbariu (Coca-Cola HBC) Secțiunea VIII: CEL MAI BUN CONCEPT DE MAGAZIN - Premiul 3: ANNABELLA - Concept Store

„Mulțumim partenerilor care ne-au sprijinit timp de 25 de ani și au contribuit major la câștigarea acestui premiu. Nu în ultimul rând, mulțumim echipei Piața și tuturor celor care aleg rețeaua românească de magazine Annabella”. Alexandru Jitariu, Marketing Manager, Annabella

Adrian Vlaicu (Caroli Foods) i-a înmânat Premiul 3 pentru „Cel mai bun concept de magazin” lui Alexandru Jitariu Secțiunea IX: CEL MAI BUN MAGAZIN DIN ROMÂNIA - Premiul 3: SELGROS CASH & CARRY ROMÂNIA - Selgros Băneasa „Suntem onorați să ne numărăm printre câștigătorii competiției Premiile Piața ale Industriei bunurilor de larg consum – 2019. Ne bucură în mod deosebit recunoașterea eforturilor noastre susținute de a oferi clienților noștri atât produse și servicii de cea mai înaltă calitate, cât și o experiență de shopping specială. În același timp, dorim să felicităm echipa revistei Piața pentru susținerea pe care o oferă industriei de retail.” Tinu Zoicaș, Manager Achiziții Food, Selgros Cash&Carry România

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  29


ACTUALITATE Secțiunea VII: CEA MAI BUNĂ EXPERIENȚĂ DE CUMPĂRARE CREATĂ DE UN COMERCIANT LA NIVELUL REȚELEI DE MAGAZINE Premiul 1: CARREFOUR

Directorul Carrefour Băneasa, Florin Popescu, a ridicat Premiul pentru cea mai bună experiență de cumpărare creată de un comerciant la nivelul rețelei de magazine Secțiunea IX: CEL MAI BUN MAGAZIN DIN ROMÂNIA - Premiul 2: CARREFOUR ROMÂNIA - Carrefour Băneasa

Raluca Simion (Agricola) i-a înmânat lui Florin Popescu Premiul 2 pentru „Cel mai bun magazin din România”, câștigat de Carrefour Băneasa Secțiunea X: CREATIVITATE ÎN RETAIL - Premiul 1: CARREFOUR ROMÂNIA - „Plăcinta de +2 km, Guinness World Record”

Ionuț Nițoi (Carrefour România) a primit de la Bianca Presada (Coca-Cola HBC) premiul pentru „Creativitate în retail”

30  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

„Suntem extrem de onorați de faptul că am primit aceste premii. Una dintre prioritățile noastre de top este să oferim tuturor celor care trec pragul Carrefour o experiență de cumpărături cât mai modernă și plăcută. Aceste premii sunt o dovadă în plus că toate eforturile noastre de a ne adapta la nevoile în continuă schimbare ale consumatorilor sunt vizibile și apreciate. Ne bucurăm enorm că soluțiile creative implementate în toate formatele noastre de retail, dar și în programele noastre sociale au fost primite cu atâta căldură, atât de partenerii noștri, cât și de clienții Carrefour.” Ionuț Nițoi, Carrefour România


ACTUALITATE Secțiunea X: CREATIVITATE ÎN RETAIL - Premiul 3: DIANA - „DIANA T-shirts” „În grupul de companii DIANA, ne place să concurăm și ne place să câștigăm! Concurența ne menține în competiție, iar victoriile ne ajută să creștem. Vă mulțumim pentru recunoașterea muncii noastre, este clipa de bucurie care merită tot efortul și toate riscurile la care ne supunem în această piață dinamică. Suntem mândri pentru că am primit Premiul pentru «Creativitate în retail» în prezența atâtor mărci prestigioase din România. Ambiția de a fi în prim-plan este un semn al muncii de bună calitate pe care o facem în echipa DIANA.” Adina Crăciunescu, Marketing Manager, Diana Secțiunea XI: CEA MAI BUNĂ CAMPANIE DE RESPONSABILIZARE SOCIALĂ CORPORATIVĂ DIN INDUSTRIA FMCG (Companii cu 500 de angajați sau peste) - Premiu: KAUFLAND ROMÂNIA ÎN PARTENERIAT CU I. C. P. R. - „Creștem Grădinescu”

Oana Lungu (Kaufland) a primit premiul de la Ioana Pană (Mondelez)

„«Nu putem salva lumea, dar putem începe, în fiecare zi, prin activități simple.» Plecând de la această frază am creat «Implicarea face diferența» – strategia noastră în domeniul implicării în societate. «Creștem Grădinescu» este o platformă de finanțare, prin care am oferit un grant total de 130.000 de euro grădinițelor, școlilor, organizațiilor non-guvernamentale neafiliate politic, grupurilor de inițiativă civică, interesate să dezvolte grădini sau ferme urbane în România. Premiul pentru cea mai bună campanie CSR din industria FMCG ne onorează și ne determină să continuăm acțiunile noastre în beneficul comunităților. Le mulțumim partenerilor noștri de la Institutul de Cercetare în Permacultură, mulțumim aplicanților și felicităm câștigătorii!” Valer Hancaș, Director Comunicare și Corporate Affairs, Kaufland România

Secțiunea XI: CEA MAI BUNĂ CAMPANIE DE RESPONSABILIZARE SOCIALĂ CORPORATIVĂ DIN INDUSTRIA FMCG (Companii cu până la 500 de angajați) - Premiu: H&E REINERT ROMÂNIA - Reinert investeşte în educaţie - „Vreau în clasa a-XI-a (an şcolar 2018-2019)”

Daniel Iliescu (Reinert) a ridicat premiul în numele companiei

„Premiul primit de H&E Reinert pentru cea bună campanie de responsabilitate socială corporativă din industria FMCG, «Reinert investește în educație», a fost o surpriză foarte frumoasă pentru noi, deoarece desfășurăm acest tip de campanii de câțiva ani, pur și simplu din dorința de a ajuta și nu ne-am gândit niciodată că cineva ne-ar nominaliza pentru această inițiativă, cu atât mai puțin să fim recompensați cu un premiu. Suntem măguliți și onorați pentru că cineva s-a gândit să premieze faptele bune. Inițiativa revistei Piața ne bucură, mai ales pentru că nu ne-am înscris în vreo competiție. Consider că acest tip de premiere este un bun motor pentru a stimula angajamentul cât mai multor firme în proiecte de responsabilitate socială.” Echipa H&E Reinert România

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  31


ACTUALITATE

Echipa Unilever, bucuroasă pentru cel mai mare număr de premii (5) obținute

Albalact și-a adjudecat 2 trofee: Cea mai bună promoție și Cel mai puternic brand

Echipa Ursus Breweries a ridicat două trofee: pentru Cea mai eficientă promoție și Cel mai puternic brand Trei distincții valoroase pentru Coca-Cola HBC România: Cea mai eficientă promoție, Cel mai puternic brand și Premiul 2 pentru Cel mai bun partener

Echipa ETi România, pentru prima dată câștigătoare în cadrul Galei Premiile Piața

32  PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Două premii pentru Cris-Tim: Cel mai puternic brand și Premiul 1 pentru Cel mai bun partener


ACTUALITATE

Eisberg România a pregătit participanților la Gală o activare inedită: „ghicitul în salată”

Unilever a oferit produse Plant Line celor care au răspuns corect întrebărilor legate de brandurile companiei și de campaniile de sustenabilitate derulate

Alexandrion a oferit participanților o gamă variată de băuturi spirtoase din sortimentele Brâncoveanu, Alexandrion și Saber Muzica ambientală live a întreținut atmosfera în sala de primire a oaspeților

Amalia Enache a fost MC-ul Galei Premiile Piața - ediția a XIV-a

Tchibo a oferit invitaților posibilitatea de a savura cele mai recente arome din gama premium a cafelei Davidoff

Penny Market a îndemnat participanții să recicleze dozele de aluminiu și le-a oferit sacoșe de pânză în vederea utilizării la cumpărăturile de zi cu zi

PIAŢA 166 DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  33


STRATEGII DE PIAȚĂ

„Ne diferențiem prin rețete care nu pot fi replicate”

Interviu cu Erik Hageleit, General Manager, Hochland România AUTOR: CAROL POPA; FOTO: PIAȚA


STRATEGII DE PIAȚĂ Hochland a făcut anul trecut două mutări importante pe segmentul brânzeturilor maturate – relansarea gamei de specialităţi Atelier şi lansarea brandului Grünländer. Este această categorie prioritară pentru dezvoltarea portofoliului de produse Hochland în prezent? Fiind lider pe piața brânzeturilor, credem că Hochland are misiunea de a dezvolta și această cate­ gorie. Brânzeturile maturate reprezintă un segment de piață relativ mic, dar emergent și destul de fragmentat. Acestea le oferă consumatorilor români rețete diverse, care reușesc să lărgească orizontul gusturilor tradițio­ nale (principala referință fiind cașcavalul) și al ocaziilor de consum. Acest segment are, așadar, șanse mari să devină o sursă de creștere pe termen lung. Grünländer este o brânză maturată, cu o rețetă unică și își propune să ofere consumatorilor o alternativă la cașcaval sub forma feliilor de brânză cu gust intens. Este o brânză „GMO free”, asta însemnând că hrana va­ cilor de la care provine laptele nu este modificată gene­ tic. Decizia noastră de a include în portofoliu platouri cu două, respectiv trei sortimente de brânză încurajează varietatea. Hochland Atelier este o colecție de brânze­ turi speciale, artizanale, cu care ne mândrim foarte tare și cu care ne propunem să promovăm gusturi și ocazii noi de consum. Brânza Praid din gama Hochland Atelier este o brânză maturată semi­tare, produsă la Sovata și maturată în Salina Praid. Aceasta este disponibilă pe piața din România, în magazinele mari, dar și pentru export în SUA. Gama Hochland Atelier a fost premiată la Gala PIAȚA 2019, la secțiunea „Cel mai bun produs nou”, categoria „Produse lactate”, iar acest lucru ne onorează și ne confirmă faptul că am luat o decizie bună atunci când ne­am asumat misiunea de a dezvolta categoria brânzeturilor maturate.

După un an şi jumătate de la lansarea brandului Grünländer, cum apreciaţi evoluţia lui? Ce ne puteţi spune despre semnalele venite de la consumatori? În piața noastră, feliile de cașcaval sunt puternic aso­ ciate cu rețetele de sandviș. Grünländer oferă o alterna­ tivă de calitate foarte bună la gustul neutru și lăptos al cașcavalului. Experiența ne­a învățat că segmentele noi se construiesc cu răbdare, consecvență și investiții. Deși a trecut un an și jumătate de la lansare, e încă devreme să ne pronunțăm asupra potențialului mărcii Grünländer pe piața din România. Știm însă că suntem pregătiți să învățăm, iar în funcție de rezultate vom adapta în con­ tinuare portofoliul și comunicarea. Cu mulți ani în urmă am facut la fel pentru Almette, crema de brânză care a construit această categorie pe piața din România.

Ce noutăţi aţi adăugat în portofoliul de produse Hochland în acest an? Prin ce se diferenţiază acestea de alte produse concurente din aceeaşi categorie? Cea mai importantă inițiativă a acestui an este relan­ sarea gamei de brânză proaspătă Hochland, unde am ve­ nit cu o rețetă nouă, cu smântână dulce și cu un porto­ foliu complet de granule de brânză cu smântână (cottage cheese): standard, cu 2,8% grăsime, bio și fără lactoză. De asemenea, Hochland Delicii Calde ­ gama noastră de brânzeturi care se gătesc ­ a fost pe lista de priorități. Am lansat Mozzarella pentru preparate calde (pizza, legume gratinate, paste la cuptor și nu numai), iar pe timpul ve­ rii, ca „ediție limitată”, am avut disponibile două sorti­ mente de brânzeturi pentru grătar: Mix de Brânzeturi și Camembert. În categoria de brânză topită am lansat fe­ liile cu Cedar, o variantă ideală pentru burgeri, iar por­

Estimăm că pe termen mediu și lung se vor dezvolta produsele în formate «prietenoase» și ușor de folosit, cum ar fi cel pentru felii sau cel pentru specialități. tofoliul Hochland Atelier a fost completat cu sortimentul Brânză Praid Cremoasă. De asemenea, Almette și­a extins gama cu un ambalaj mai mare, dedicat celor îndrăgostiți de gustul fin și de textura sa pufoasă. Ne dorim să ne diferențiem prin calitate, rețete de produse care nu pot fi replicate și care sunt diferite de cele ale competiției. Hochland reușește să fie o garanție a calității pentru con­ sumatori și ne străduim să menținem aceste așteptări la un nivel superior.

Cum se vede acum raftul de brânzeturi din retailul modern, comparativ cu anii anteriori? Pe ce segmente consideraţi că există mai mare potenţial de creştere? Retailul modern continuă să se dezvolte în defavoa­ rea comerțului tradițional. Ca direcție generală, oferta la raftul de brânzeturi se diversifică. Chiar și așa, rămâ­ nem încă o piață tradițională, care se conturează în jurul principalelor categorii: cașcaval, telemea, brânză topită. În același timp, sunt câteva categorii care câștigă teren în ultimii ani ­ cremele de brânză și brânza proaspătă. Spe­ cialitățile reprezintă încă o nișă, iar aici vorbim, probabil, de cea mai mare diversitate de produse. Nu putem vorbi de un „raft” unitar în retail. Dimensiunea și formatul magazinului

PIAŢA 166

• DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

 35


STRATEGII DE PIAȚĂ dictează spațiul disponibil la raft și implicit portofoliul existent. Pe de altă parte, raftul reprezintă testul suprem pentru orice produs. Articolele cu rotație mică au spații mai mici și plasări mai puțin favorabile, dar au șansa de a deveni un element de diferențiere între retaileri. Estimăm că pe termen mediu și lung se va dezvolta spațiul pentru produsele în formate „prietenoase” și ușor de folosit, cum ar fi cel pentru felii sau cel pentru specialități. De asemenea, ne așteptăm să crească în continuare diversitatea ofertei. Hochland consideră că toți clienții cu care colaborează sunt importanți, iar oferta noastră este potrivită pentru orice format de magazin. Brandurile Hochland și Almette, cu un nivel foarte bun de notorietate și cu o imagine excelentă, cresc șansele unor lansări de succes, ținând cont că rata de conversie pe care acestea o generează este una foarte bună.

Cum puteţi descrie piaţa locală a brânzeturilor în raport cu piaţa europeană? Categoriile tradiționale – telemea, cașcaval – sunt cele care continuă să domine piața locală, în timp ce categoriile cu cele mai mari ponderi pe piețele euro­ pene – brânzeturi maturate, creme de brânză, brânze­ turi cu mucegai – sunt încă emergente în România. Piața tradițională (open market) continuă să fie un canal de vânzare important în România și o sursă de creștere pentru comerțul organizat. De asemenea, în structura comerțului românesc, magazinele tradiționale au încă o pondere considerabilă. Totuși, dacă ne uităm la trendul european, viitorul apropiat promite o deschidere mai mare către dezvoltarea formatelor moderne.

Dacă aţi dispune de putere de decizie la nivel naţional, ce măsuri aţi propune pentru creşterea consumului de brânzeturi? Un context economic favorabil, alături de stabili­ tate și predictibilitate, încurajează atât consumul, cât și dezvoltarea producătorilor. De altfel, un nivel de trai mai ridicat va încuraja creșterea și diversificarea con­ sumului, alături de alegerea unor produse de calitate superioară. Din perspectiva producătorilor, planurile de dezvoltare pe termen lung se construiesc în condiții de stabilitate, iar investițiile se angajează atunci când previziunile pentru evoluția pieței sunt optimiste. Și disponibilitatea forței de muncă este esențială. E nevoie de măsuri care să stopeze migrarea populației active și să urmărească reversarea acestui trend. În același timp, infrastructura rămâne în continuare o provocare. E nevoie, de asemenea, de încurajarea fermierilor și de dezvoltarea unei alternative locale competitive la piața europeană de lapte ca materie primă. Avem două fabrici Hochland ­ una la Sighișoara și una la Sovata ­ și suntem mândri că producem în România.

Care sunt principalele direcţii strategice prin care Hochland va aborda dezvoltarea categoriei? Hochland își propune să construiască pe termen lung, să își consolideze poziția prin capacitatea ridicată de a răspunde nevoilor de consum și să creeze noi obice­ iuri și noi segmente de piață. Hochland este un brand de încredere, îndrăgit de consumatori, așa că avem legiti­ mitatea necesară pentru a continua dezvoltarea pieței de brânzeturi. Ne propunem, de asemenea, să dezvoltăm producția locală în cele două fabrici din România, de la Sighișoara și de la Sovata, unde avem peste 300 de an­ gajați. Plănuim investiții care să ne permită să folosim oportunitățile pieței locale în favoarea noastră, dar și în

36  PIAŢA 166

• DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


STRATEGII DE PIAȚĂ zona de export și de calitate a produselor. Doar pentru perioada 2019 – 2020 bugetul de investiții în fabrici este de peste 30 de milioane de lei. Una dintre temele mari care ne preocupă este sustenabilitatea business­ului nostru. Ne propunem să implementăm măsuri prin care să reducem impactul asupra mediului, atât în colabora­ rea cu furnizorii de lapte, cât și în privința ambalajelor pe care le avem în piață. Este o misiune pe care ne­o asumăm în Hochland, la nivel de grup.

Porţionarea şi packagingul sunt elemente esenţiale atunci când vorbim despre „specialităţi”. Cum se văd noile tendinţe de packaging din perspectiva produselor aflate în portofoliul Hochland? Ambalajul este un element extrem de important pen­ tru păstrarea siguranței și calității produselor, dar și un bun instrument de comunicare în relația cu consuma­ torii. Ambalajele Hochland sunt de calitate, ușor de fo­ losit, arată bine la raft. Există loc de îmbunătățire, mai ales în zona de design și materiale folosite, dar avem planuri în ambele direcții, iar în categoriile lansate re­ cent am făcut pași în sensul acesta. Dacă vorbim des­ pre porționare, Hochland este un pionier în piața de brânzeturi. Mă refer la triunghiurile și feliile de brânză topită, aceasta fiind și prima categorie care a oferit am­ balare individuală pentru porții. Nevoile au evoluat între timp, iar porțiile se remarcă prin ușurința în consum, prin păstrarea prospețimii și prin faptul că sunt po­ trivite obiceiului de snacking. Noi am încercat să anti­ cipăm aceste evoluții și am devenit cel mai important producător de brânzeturi feliate din România, având tehnologie pentru ambalarea feliilor în ambele fabrici locale.

Cum influenţează trendul pentru o alimentaţie sănătoasă reţetele brânzeturilor? Dar trendul „to go”? Cu ce vine Hochland în întâmpinarea consumatorilor având în vedere cele două tendinţe? Brânza este pe lista alimentelor sănătoase, fiind o sursă de proteină animală, grăsime, calciu și poate fi parte din alimentația consumatorilor de orice vârstă. Există deja și pe piața noastră un segment de consuma­ tori pentru care brânza este o alternativă la consumul de produse din carne. „Simplificarea rețetelor” ­ prin ingrediente naturale, produse cu o listă scurtă de ingre­ diente ­ este una dintre direcțiile care răspund trendu­ lui pentru o alimentație sănătoasă. O altă inițiativă este aceea de a oferi produse „GMO free” (Almette, Hochland Telemea, Grünländer) care provin din lapte de la vaci care consumă hrană nemodificată genetic. De aseme­

nea, ne­am extins portofoliul în categorii de nișă, pre­ cum produsele fără lactoză sau cele bio (cum sunt cele din noua gamă de brânză proaspătă). Nu în ultimul rând, începând din 2017 oferim produse vegetale pe bază de lapte de migdale, sub brand­ul Simply V. Consumul „to go” a crescut în ultima perioada, acest lucru fiind vizibil inclusiv în organizarea spațiului în retail. Brânzeturile porționate (inclusiv brânza proaspătă) răspund cel mai bine acestei nevoi. Dar, în general, brânzeturile nu sunt foarte bine reprezentate în zona „to go”. Există mult loc de creștere aici, iar Hochland are câteva proiecte în lu­ cru, pe care sper să le găsiți la raft cât mai curând.

De la ce previziuni porneşte Hochland proiectul bugetelor pentru anul viitor? Care sunt oportunităţile şi care sunt ameninţările pe care le aveţi în vedere? Noi, la Hochland, gândim pe termen lung și avem planuri de dezvoltare pe piața din România, mai ales că este o piață cu mult potențial din punctul nostru de ve­ dere. Economia va continua să crească, chiar dacă în­ tr­un ritm mai lent față de cel al anilor precedenți, iar consumul va crește și el. Ne uităm cu interes la evoluțiile macroeconomice și la scena politică și ne propunem să creștem prin investiții, încercând în același timp să ne păstrăm flexibilitatea pentru a putea reacționa într­un context imprevizibil. n

PIAŢA 166

• DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

 37


SPECIAL

Consumul în 2020: mai vedem. E an electoral

După nouă ani de evoluție pozitivă a consumului, dintre care ultimii doi pot fi catalogați ca exuberanți, economia în ansamblu se confruntă cu mari incertitudini în ceea ce privește ritmul de creștere prognozat pentru anul 2020. Evoluția prognozată a consumului în anul ce urmează este influențată, mai mult decât în alți ani, de decizii imprevizibile ale mediului politic, în primul rând cele două runde de alegeri - locale și parlamentare -, dar și de factori externi ce pot contribui și ei la cadența de creștere. AUTOR: CAROL POPA


SPECIAL

D

upă o încetinire a economiei înregistrată în ţările Europei vestice în a doua jumătate a anului 2018, indicatorii macroeconomici arată o creştere a PIB­ului zonei euro în prima jumătate a anului 2019 cu 1,1%. Volumul vânzărilor de bunuri a înregistrat o evoluţie negativă de 0,6% în acest interval de referinţă, urmând tendinţa ultimelor luni ale anului anterior, când volumul vânzărilor a înregistrat un minus de 0,3%. Pe o mare parte a pieţelor europene se observă un efect semnificativ al inflaţiei, care a marcat o creştere de 1,7%, cu impact direct asupra vânzărilor de FMCG, iar creşterea preţurilor se reflectă în coșul de consum al europenilor. Astfel, consumatorii cumpără în realitate cu 0,5% mai puţine unităţi de produse, dar plătesc în medie cu 2,7% ­ 2,9% mai mult pe unitate de produs, comparativ cu perioada similară din anul anterior. În România, în prima jumătate a acestui an s­au în­ registrat creşteri atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi la volumele cumpărate, acestea din urmă înregistrând un plus de 7,9%. Pentru anul 2020, estimările privind creșterea consumului în volum se situează sub 5%, în funcție de segmentul de piață, conform evaluărilor făcute de companiile active pe piața locală. Dar și aceste estimări sunt legate de factori cu un mare grad de in­ certitudine: pe de o parte, creșterea punctului de pen­ sie cu 40%, așa cum este prevăzut în legea pensiilor, pe de altă parte, măsurile privind o nouă etapă de creștere a salariului minim pe economie. Strategii companiilor din FMCG știu că o nouă etapă de creștere a salariului minim este o armă cu două tăișuri, deoarece implică mai mult decât o creștere a veniturilor destinate con­ sumului. Dar pârghia pe care majoritatea o au în vedere pentru a acoperi costurile acestei măsuri în propriile companii este o presiune pusă pe creșterea prețurilor, ceea ce poate reprezenta cel mult o ușoară creștere a veniturilor încasate din vânzarea mărfurilor, cu impact negativ însă asupra volumelor.

ROMÂNIA, VĂZUTĂ DIN AFARĂ ȘI LEOPARDUL, DIN INTERIOR La începutul lunii noiembrie, Comisia Europeană a publicat previziunile economice de toamnă, pe baza datelor colectate de la guvernele țărilor membre până la 1 octombrie 2019.

Foto: Pixabay

Conform acelor date și a previziunilor finanțiști­ lor UE, în România, pentru anul 2020, se preconizează

creșterea PIB cu 3,6%, inflația va scădea la 3,5%, rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, de la 3,6% estimat pentru anul 2019, în timp ce în zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va crește la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%. Tot pentru România, se preconizează o creșterea Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflația va scădea la 3,4%, rata șomajului va crește la 4,3%. Defici­ tul bugetar va crește la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%. Cu o zi înainte de publicarea prognozei de toamnă a Comisiei Europene, pe 6 noiem­ brie, proaspătul mi­ nistrul al Finanțelor, Florin Cîțu (foto), afir­ ma că există o gaură de aproximativ 21 de miliarde de lei în exe­ cuția bugetară din acest an și că va avea loc o rectificare buge­ tară. O săptămână mai târziu, într­un interviu pentru Bloomberg și în urma unor critici din partea fi­ nanțiștilor care l­au avertizat pe ministru să nu inducă

ROMÂNIA ÎN VALORI MACRO PREVIZIUNI CE

2018 2019 2020 2021

Creșterea PIB (%, de la un an la altul)

4,0

4,1

3,6

3,3

Inflația (%, de la un an la altul)

4,1

3,9

3,5

3,4

Rata șomajului (%)

4,2

3,9

4,2

4,3

Deficit bugetar (% din PIB)

-3,0

-3,6

-4,4

-6,1

Datoria publică brută (% din PIB)

35

35,5

37,2

40,6

Balanța contului curent (% din PIB)

-4,4

-5,1

-5,3

-5,6

Sursa: Direcția Generală Afaceri Economice și Finanțe, Comisia Europeană

REAL ROMÂNIA

2018 2019 2020 2021

Creșterea PIB (%, de la un an la altul)

4,0

?

Inflația (%, de la un an la altul)

4,1

4

Rata șomajului (%)

4,2

3,8

Deficit bugetar (% din PIB)

-3,0

4,3 ?

Datoria publică brută (% din PIB)

35

40,5 ?

Balanța contului curent (% din PIB)

-4,4

?

PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  39


SPECIAL

ÎN ROMÂNIA, RECESIUNEA VINE MAI DEVREME? Întrebarea firească, ce stă pe buzele oricărui fi­ nanțist în acest moment, este dacă nu cumva promisiu­ nile făcute acum electoratului vor contribui la defazarea deficitului așa cum a fost el calculat de experții Comisiei Europene, pe baza Legii pensiilor și a proiecțiilor pentru salariul minim? Dacă nu cumva acel deficit de 6,1% din PIB, estimat pentru 2021, va fi înregistrat, în realitate, încă din anul 2020, pornind de la un deficit de 4,3% pen­ tru anul 2019? Rectificarea bugetului de stat aferent anului 2019 prevede pentru anul în curs un deficit bugetar de 4,3% din PIB, mult peste nivelul prognozat, de 3,5%. În condițiile în care legislația asumă pentru anul 2020 și alte costuri, angajate prin Legea pensiilor, bugetul pen­ tru anul 2020 trebuie să fie o construcție de mare ele­ ganță și rafinament... fiscal! Dincolo de considerente tehnice prin care s­au ope­ rat diminuări bugetare la anumite ministere şi alocări suplimentare pentru alte zone, din documentul privind rectificarea bugetară reies câteva idei importante de luat în calcul pentru proiecţiile evoluţiei consumului de anul viitor. Un prim aspect este legat de reducerea bugetului alocat pentru Ministerul Agriculturii cu 1,06 miliarde lei. E adevărat, o bună parte din această valoare repre­ zintă contribuţia statului la proiecte finanţate cu fon­ duri europene nerambursabile a căror execuţie a fost întârziată şi plăţile nu trebuie efectuate până la fina­ lul anului, întârzieri pentru care factorii de decizie ar trebui traşi la răspundere. Nu doar pentru riscul de a

40  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

pierde finanţarea externă, dar şi pentru incapacitatea de a susţine producţia locală de bunuri de consum ali­ mentar prin proiecte care să includă valoare adăugată realizată intern, pentru a diminua exporturile de ma­ terii prime şi importurile de produse finite alimentare. Un alt aspect este legat de redistribuirea sumelor prin rectificare către sectoare ce nu contribuie la o creştere economică sustenabilă. Cu excepția fondurilor suplimentare alocate pentru susţinerea programelor de antreprenoriat, sumele redistribuite merg către sănătate, bugetul asigurărilor sociale şi sunt orientate pentru a acoperi costuri angajate de vechiul guvern. Cel puţin, pentru finalul acestui an, nu se întrevăd măsuri prin care să fie încurajate investiţiile, nici măcar acolo unde este vorba de infrastructură, Ministerul Trans­ porturilor fiind şi de această dată taxat cu o reducere a bugetului cu 1,08 miliarde lei. Poate că bugetul proiectat pentru anul 2020 va arăta mai bine, dar companiile tre­ buie să fie pregătite pentru toate scenariile. Pe de altă parte, cabinetul Ludovic Orban anunţă că pentru anul viitor salariul minim pe economie ar putea înregistra o majorare cu 7,6%, ceea ce, ca impact, poate reprezenta un nou puseu inflaţionist care să conducă la creşterea preţurilor pentru bunuri de larg consum.

Aurelian Dochia, economist, declarație la RFI: „Nu avem resurse pentru măririle prevăzute, dar este adevărat că într-un an electoral nu poți să câștigi alegerile ieșind și spunând: renunțăm la toate aceste măriri pentru că, evident, asta din punct de vedere politic reprezintă o pierdere sigură de voturi. Rezultatul va fi că într-adevăr în 2020-2021 vom asista la o creștere mare a deficitului bugetar, o creștere a datoriei publice care va avea consecințe pe termen mai lung”.

Foto: RFI

panică în economie, ministrul Finanțelor nuanțează afirmațiile și precizează că anul 2019 se va încheia cu un deficit de peste 4%. Pe plan intern, valoarea deficitului pentru anul în curs este estimată la 4,3%, valoare foar­ te apropiată de prognoza pe care Comisia Europeană o avea, de fapt, pentru anul 2020 în cazul României. În același interviu, ministrul Finanțelor amintește despre o rectificare bugetară care între timp a avut loc, dar și despre faptul că noul guvern de la București va respec­ ta legile adoptate și va crește valoarea punctului de pensie, precum și salariul minim pe economie, în 2020. Declarație influențată, evident, de viitorul an electoral pentru România.


SPECIAL „Dacă planurile de sporire a salariilor și pensiilor pentru 2020 se mențin și în anii următori, atunci defi­ citul pe anul viitor explodează. Poate să ajungă la 4,8% din PIB”, explică economistul Aurelian Dochia. „Gu­ vernul are la îndemână câteva instrumente pe termen scurt: împrumuturile, care devin obligatorii, vânzarea licențelor 5G, amânată de anul acesta și care ar fi adus 2 miliarde de lei la buget, sau listarea unor companii de stat la Bursa de la București. Chiar și așa, situația rămâne îngrijorătoare”, subliniază Aurelian Dochia, căci ultimele două posibilități sunt punctuale, în timp ce obligațiile cu pensiile și salariile sunt pe termen lung. Practic, prin vocea economistului Aurelian Dochia, finanțiștii locali confirmă posibilitatea unui deficit ce poate ajunge la 4,8% din PIB, în condiții optime, dar poate fi influențat și de factori externi, semnalați de fi­ nanțiștii Uniunii Europene. Conform acestora, mediul extern a devenit mult mai puțin favorabil, iar incertitu­ dinea atinge cote ridicate, ceea ce afectează îndeosebi industria prelucrătoare, care se confruntă și cu schim­ bări structurale. În consecință, se pare că economia europeană se îndreaptă către o perioadă prelungită de creștere mai modestă și inflație foarte redusă. Față de previziunile economice din vara anului 2019 (publicate în iulie), previziunile de creștere au scăzut cu 0,1 puncte procentuale pentru 2019 (de la 1,2 %) și cu 0,2 puncte procentuale pentru 2020 (de la 1,4 %). La nive­ lul UE, este de așteptat ca PIB­ul să crească cu 1,4% în 2019, 2020 și 2021, față de o creștere a PIB­ului de 3,6% și 3,3% estimată pentru economia României în următo­ rii doi ani. Valdis Dombrovskis, vicepreședinte, comisar res­ ponsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Rog insistent toate țările UE cu niveluri ridicate ale datoriei publice să aplice politici bugetare prudente și să înceapă să își reducă nivelurile datoriei. Pe de altă parte, statele mem­ bre care dispun de marjă de manevră bugetară ar trebui să o utilizeze acum.”

SOLUȚII AR EXISTA, DECIZIILE SUNT ÎNSĂ ÎN PLAN POLITIC Riscul unei recesiuni, determinată de cheltuielile publice și de incapacitatea de a atrage investiții ori de stimulare a activităților productive în economie, poate fi

42  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR: „Creşterea consumului, principalul motor al creșterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil și cererea se va atenua.”

înlăturat, este de părere guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. „Creşterea consumului, principalul motor al crește­ rii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil și cererea se va atenua”, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lu­ cru ar trebui să se facă prin măsuri înțelepte, pentru a evita acțiunea brutală, violentă a forțelor pieței. Guver­ natorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a ero­ dat activitatea industrială ­ este cazul industriei auto. În prezentarea sa, guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile românești, în scădere, și evoluția ne­ gativă a industriei auto din Germania, în ultimul an. „Trebuie luate măsuri de ajustare, dar fără a brusca economia. Este treaba Ministerului Finanțelor. Situația este albastră, dar controlabilă. Bleu ciel, să spunem. Nu poate fi ceva mai rău decât, în momentul în care economia o ia în jos, să nu ai resurse ca să o stimulezi, și să fii obligat să tai din resurse. O regulă spune că după trei ani de proci­ clicitate, economia va reveni în jos, asta e marea provocare a României. Ne vor forța piețele să găsim resurse, să luăm măsuri de corecție exact când nu trebuie. Asta încercăm să facem acum cu Guvernul, să evităm ca într­o eventuală perioadă de scădere a activității economice să luăm astfel de măsuri”, a conchis guvernatorul BNR. Pe de altă parte, Valentin Lazea, economistul­șef al BNR, a enunțat clar că o măsură de prorogare a Legii pensiilor ar putea fi soluția prin care guvernul să evite recesiunea. „Banii aceia, pentru creșterea pensiilor cu 40%, nu există și nici nu sunt perspective să existe în viitorul apropiat decât prin îndatorare publică”, a preci­ zat Valentin Lazea.


SPECIAL Conducerea BNR s­a dezis de afirmația lui Valentin Lazea cu privire la necesitatea prorogării Legii pensiilor. Opinia economistului­șef al BNR este însă susținută și de Consiliul Fiscal: „Nu pot să fie crescute potrivit ca­ lendarului care este în vigoare în momentul de faţă. 40% de la 1 septembrie 2020 nu poate fi amortizat, nu poate fi absorbit de buget. A crede că poţi să ai o colectare mai bună a veniturilor fiscale înseamnă că intrăm în te­ ritoriul metafizicii. Aşa ceva nu este posibil. Avem nevoie de o reformă a ANAF. Poate în trei­patru ani vom mări colectarea cu două procente din PIB, dar nu se poate pe termen foarte scurt”, a declarat Daniel Dăianu, Preșe­ dintele Consiliului Fiscal. În schimb, în cadrul Forumului Naţional de Drept Bancar organizat de Universul Juridic, Valentin Lazea a explicat cauzele ce au determinat starea de fapt a eco­ nomiei românești. Economistul şef al BNR a menţionat că, din cauza modelului extractiv din România (care se regăseşte şi în ţările din Estul Europei, America Latină, Africa etc.), nu vom putea atinge gradul de convergenţă din Europa de Vest, care are o societate organizată după modelul inclusiv, la fel ca SUA ori Australia. „În statele organizate după modelul extractiv, elitele prădătoare folosesc pârghiile puterii pentru a se îm­ bogăţi, acordând puţină atenţie dezvoltării generale.

Valentin Lazea, economist-şef la BNR:

Foto: universuljuridic

„În ţara noastră, elitele prădătoare au favorizat o societate bazată pe modelul extractiv şi un stat despotic şi ineficient. Drama României provine dintr-o triplă sursă: partidele de stânga, deşi au favorizat un stat puternic, au căutat să slăbească pe orice cale societatea civilă; partidele de dreapta, deşi au sprijinit societatea civilă, nu au înţeles şi nu înţeleg în continuare importanţa unui stat puternic; societatea civilă are handicapuri culturale majore.”

44  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Pentru aceasta, ele au nevoie de o justiţie supusă, uşor manipulabilă, care să fie oarbă nu numai în sens meta­ foric, ci şi faptic, în ceea ce le priveşte. O justiţie slabă are ca rezultat inhibarea inovaţiei, deoarece nimeni nu va depune eforturi pentru un rezultat care riscă să­i fie confiscat de alţii. Astfel, societăţile organizate după modelul extractiv rămân mereu în urma progresului tehnologic, mulţumindu­se să preia ceea ce societăţile mai avansate, inclusive, au inventat deja.”

CONCLUZII PREA PUȚIN OPTIMISTE. DAR SE POATE ȘI MAI RĂU Din câte se poate observa, toți economiștii care au expus într­un fel sau altul opinii publice cu privire la ac­ tuala situație economică și la previziunile pentru anul viitor au fost mai degrabă reținuți și sceptici cu privire la posibilitățile de creștere economică pentru anul 2020. Cu atât mai puțin atunci când este vorba despre o creștere a consumului, considerată nesustenabilă în prezent. Mai degrabă, în cel mai optimist scenariu imaginat de guvernatorul BNR, consumul ar trebui să scadă lin, pen­ tru a nu genera un impact brutal în industrie. Scenariu echilibrat este acela al unei reglări fiscale, în care să fie inclusă și inflația, deci există un potențial inflaționist pentru bunuri de consum, dublat de un potențial de­ flaționist pentru bunuri industriale, astfel încât Banca Națională să poată atinge obiectivele de politică mone­ tară pentru anul 2020, an pentru care inflația ar trebui să coboare la 3,1%. În scenariul cel mai pesimist, un deficit major generat de măsurile populist­electorale ce ar putea fi susținute anul viitor de guvernul liberal poate determina intrarea în recesiune și o creștere a prețurilor semnificativă pen­ tru produsele ce stau la baza consumului, iar când spun asta mă refer la acele categorii de produse importate ce contribuie la dezechilibrele macroeconomice. Asta ar presupune o devalorizare a monedei naționale în raport cu euro peste prognozele BNR. Cel mai negru scenariu pe care toți finanțiștii au re­ fuzat să­l ia în calcul în prezent ­ iar ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a dat asigurări că pentru moment nu este luat în calcul – este un acord de finanțare cu FMI. Ceea ce nu poate fi exclus în totalitate, dacă situația actuală a bugetului nu va determina finanțatorii externi să creas­ că dobânzile la împrumuturile contractate de statul român. n


DESIGNED TO SAVE THE PARTY Follow us on: instagram.com/KreskovaVodka

facebook.com/KreskovaVodka

18+ Enjoy wisely


SPECIAL

Consumatorii nu anticipează recesiunea, ci o amplifică Dar, o privire mai atentă la acest grafic ne dă o veste proastă. De fapt, sentimentul consumatorilor rămâne pozi­ tiv până în ultimul moment de dinaintea crizei şi chiar un pic după aceea. Este ceea ce sugerează evoluţia graficului în preajma crizei financiare care a început în 2007. Nota bene, în 2007, când criza creditelor ipotecare din SUA devenea de notorietate, sistemul financiar american se clătina şi insti­ tuţii financiare precum Bear Stearns, Fannie Mae şi Freddie Mac, Merrill Lynch au trebuit să fie salvate pe parcursul lui 2008 cu bani publici sau privaţi. Ceea ce nu s­a întâmplat şi cu Lehman Brothers care a fost lăsată să se prăbuşească în septembrie 2008, moment în care încrederea consumato­ rilor români atingea maximul.

AUTOR: RADU CRĂCIUN, PREŞEDINTE ŞI DIRECTOR GENERAL AL BCR PENSII Unul dintre argumentele „forte” pe care contestatarii pericolulului încetinirii economice şi alunecării în rece­ siune îl folosesc este apetitul consumerist al românilor, care nu dă niciun semn de scădere semnificativă. Şi nici nu ar avea de ce, în condiţiile în care sentimentul con­ sumatorilor continuă să se afle la cote înalte, o situaţie reliefată şi de graficul de mai jos.

Sigur, nu poate fi ingnorată contribuţia liderilor de opinie, care, în toată această perioadă, au susţinut în mod constant ideea că România se află la adăpost de orice pericol şi că „românii nu trebuie să se teamă“. Şi dacă la nivelul de sofisticare şi informare al acestora im­ pactul crizei asupra României a fost atât de subestimat, de ce ar trebui să ne mirăm că populaţia a rămas în­ crezătoare chiar şi atunci când instituţii financiare majore din SUA şi Europa începeau să se clatine serios. Creşterile salariale continuau să le simtă în buzunar...

EVOLUȚIA CICLICĂ A CONSUMULUI ÎN PERIOADA PRE ȘI POST CRIZA FINANCIARĂ 0

-20

-40

-60

2006

2008

2010

2012

2014

2016

2018

Sursa: TRADINGECONOMICS.COM / EUROPEAN COMISSION

46  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


SPECIAL

Asta pune afacerile din România, şi nu numai, în faţa unei provocări similare investitorilor de pe pieţele de capital. Când ştii că eşti într­o piaţă care are o creştere devenită nesustenabilă, ce faci: mergi cu „turma” şi con­ tinui să investeşti sau ai o abordare contrară majorităţii? O decizie care nu este uşor de luat, pentru că nimeni nu are globul de cristal cu data începerii recesiunii. În aceste condiţii, alegerea între a beneficia de cele câteva procente de creştere pe care ţi le mai oferă prelungirea creşterii economice şi riscul de a lua o decizie de ma­ nagement întârziată cu pierderile asociate. Statisticile sugerează că o parte a investitorilor fi­ nanciari şi companiilor încep să devină precauţi în an­ ticiparea unei inversări de tendinţă. Şi unii şi alţii în­ cep să stea din ce în ce mai mult pe cash şi pun punct investiţiilor. Astfel, un raport recent al economistului Iancu Guda arată că cele mai mari 1000 de companii din România, care au 50% din veniturile tuturor firmelor, au marje de profitabilitate la minimul ultimului deceniu, îşi folosesc cash flow­urile la rambursarea creditelor şi stau pe 80% din cash­ul tuturor firmelor. O abordare prudentă de sfârşit de ciclu, în pofida sentimentului încă exuberant al consumatorilor. Şi ca lucrurile să fie şi mai dificile pentru companii, este foarte probabil ca, în contextul unor şocuri, senti­ mentul consumatorilor să acţioneze ca un pendul. Adică, pe cât de optimist este înainte de şoc, ulterior el să am­ plifice şocul printr­o poziţionare în extrema cealaltă. Orice şoc economic, de pildă extern, va antrena inevi­ tabil o alterare a situaţiei financiare a populaţiei: şoma­ jul va creşte atât în sectorul public, cât şi în cel privat, salariile vor îngheţa sau chiar scădea, beneficiile pentru salariaţi vor fi anulate şi aşa mai departe. Iar o astfel de situaţie va avea în mod cert un impact psihologic şi asu­ pra celor care ar putea să nu fie afectaţi financiar, dar care îşi văd o parte dintre rude, prieteni sau vecini pier­ zându­şi slujba sau începând să aibă dificultăţi la plata facturilor sau creditelor.

Foto: Oleg Magni from Pexels

Este exact tabloul pe care îl vedem şi astăzi. Sem­ nificativele creşteri salariale şi de pensii de care au beneficiat românii în ultimii ani, o bună parte din ele pe datorie publică, continuă să se reflecte în puterea de cumpărare şi în încrederea consumatorilor. Încrede­ re care va începe să scadă doar odată cu primele con­ cedieri şi reduceri salariale, adică într­un moment care s­ar putea dovedi deja tardiv pentru luarea unor decizii de ajustare de către companii.

Este un context care modifică sentimentul şi com­ portamentul pe termen lung şi care nu face decât să amplifice regresul economic şi să facă mai dificilă ieşirea din el prin temperarea consumului. Întorcân­ du­ne la graficul anterior, se observă cum a fost nevoie de o perioadă de 7 ani pentru a restabili încrederea con­ sumatorilor, pierdută în doar 2 ani. Mai este un element interesant sugerat de grafic. Şi anume, faptul că există evoluţii non­economice care pot influenţa sentimentul consumatorilor chiar şi într­un mediu economic benign. Priviţi declinul sentimentului început cu septembrie 2018 şi care a continuat până la începutul anului 2019. A fost un context extrem de agitat atât politic cât şi social, care a culminat spre sfârşitul lui 2018 cu o serie de decizii economice cel puţin dis­ cutabile promovate prin ordonanţa de urgenţă. Aparent, acestea au lăsat urme adânci în încrederea consumato­ rului roman. Înseamnă acest lucru că, prin opoziţie, comentarii publice de un pozitivism nejustificat economic sunt de dorit pentru a păstra încrederea consumatorilor? Din punct de vedere economic ar putea ajuta pe termen scurt, dar din punct de vedere etic ar fi total nejusti­ ficate. Deoarece, cu cât populaţia va fi mai nepregătită, mai neavizată, pentru o recesiune, cu atât va avea mai mult de suferit. Deci, domnilor lideri, economia României înce­ tineşte, iar industria se află în recesiune de câteva luni. Vă recomand francheţe şi realism. n

PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  47


ANALIZE ȘI TENDINȚE

Trendurile „natural” și „sustenabil” își fac loc și în categoria deodorante și antiperspirante Cumpărătorii caută protecție eficientă și prospețime de durată, fără riscurile asociate unor ingrediente cum ar fi sărurile de aluminiu AUTOR: MARIA VASCHI Diversitate, tehnologii revoluționare, ingrediente aflate în tendințe pe piețele externe dezvoltate, produse cu beneficii distincte sau suplimentare pentru utiliza­ tori – aceștia sunt termenii în care poate fi caracterizat raftul de deodorante și antiperspirante dintr­un hiper­ market. Din perspectiva shopperilor, alegerea soluţiilor naturale, sustenabile este unul dintre principalele tren­ duri ce caracterizează piaţa de profil. Potrivit RetailZoom, vânzările valorice au crescut cu 9,3%, iar cele cantitative cu 6,7% în perioada noiembrie 2018 – octombrie 2019 vs. noiembrie 2017 – octombrie 2018. Cinci mari producători dețin, cumulat, 91,5% din piața de antiperspirante, ca valoare: Unilever (cu bran­ durile Dove și Rexona), Beiersdorf (Nivea), Colgate­ Palmolive (Lady Speed Stick), L´Oréal (Garnier, L´Oréal

Segmentare în funcție de tipul produsului

Men Expert) și P&G (Gillete, Old Spice). Din punct de ve­ dere volumic, poziția a cincea este deținută de Farmec, cu brandul Gerovital, gamă în care producătorul clujean a dezvoltat recent trei sortimente noi de antiperspiran­ te cu parfum ce evoluează treptat. Produsele destinate bărbaților au avut o dinamică a vânzărilor mai bună decât cele pentru femei (+16,5% ca valoare, +14,6% ca volum), în timp ce variantele unisex sunt în scădere accentuată (­29%). Potrivit Claudiei Pălăcian, Manager Produs, Farmec, fiecare dintre cele două segmente are propria categorie de cumpărători fideli. De cele mai multe ori, cei care folosesc antiperspirante sunt persoane active și au nevoie de o pro­ tecție mai intensă. Persoanele care cumpără deodorante sunt preocupate mai mult de prospeţime în ritualul lor de îngrijire, iar aici un rol important îl joacă parfumurile.

Segmentarea antiperspirantelor în funcțiede utilizator

Segmentarea antiperspirantelor în funcție de prezentare Aerosol Solid

Deoparfum

29,9% 59,5% Deodorant/ Antiperspirant

pentru femei

70,1%

48  PIAŢA

Lichid

62,8%

166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Gel, cremă

40,5% pentru bărbați

IKA = Carrefour hyper, Carrefour Market, Cora, DM, Metro, Mega Image, Shop&Go, Penny Market, Profi

17,7% 14% 5,6%

Sursa:


Claudia Pălăcian, Manager Produs, Farmec

„Ne propunem să realizăm formule care să aibă în compoziție procente cât mai mari de ingrediente naturale. De exemplu, pentru producția deodorantelor nu folosim freon. Investim mult în cercetare pentru formularea și textura ideale și pregătim proiecte noi în direcția sustenabilității produselor.” Categoria este încă puternic afectată de se­ zonalitate: un vârf al vânzărilor se înregistrează în luna august, respectiv în decembrie (când shopperii achiziționează seturi cadou, în componența căro­ ra sunt prezente și deodorante/antiperspirante. În ianuarie și februarie, însă, scad dramatic. De altfel, pachetele cadou specifice perioadei sărbătorilor de iarnă sau celor pascale reprezintă una dintre măsu­ rile de contracarare a sezonalității, lansările acestora având loc tot mai devreme în fiecare an. Totodată, în

ANTIPERSPIRANTE/DEODORANTE TOP PRODUCĂTORI (în IKA*) Cota de piață în valoare (nov. 2018 - oct. 2019) Unilever Beiersdorf Colgate Palmolive LʼOréal P&G

91,5%

Deținători de mărci proprii

0,7%

Alții

7,5%

TOP BRANDURI (în IKA*) Cota de piaţă în valoare (nov. 2018 - oct. 2019) Dove Nivea Rexona Lady Speed Stick Garnier

86,1%

Mărci proprii

0,7%

Altele

13,2%

IKA *) Carrefour, Market, Cora, DM, Metro, Mega Image, Shop&Go, Penny Market, Profi Sursa:


ANALIZE ȘI TENDINȚE OPINIA ACHIZITORULUI „Venim cu un sortiment ce oferă varietate și actualitate” Aproape în fiecare lună, categoria a înregistrat o creștere double digit, cu performanțe maxime în lunile de vară. Anul acesta, dm drogerie markt a lansat un brand dedicat bărbaților, SEINZ., iar în sezonul de vară clienții s-au putut bucura de noile lansări din sortimentul de produse BALEA. În plus, chiar de la Edwin Iorgovan, manager sortiment, Marketing & Achiziții, începutul anului, partenerii noștri au dm drogerie markt relansat branduri de top și au propus sortimente noi, apreciate de clienți. În ultima perioadă se conturează un trend de consum către produse naturale, fără săruri de aluminiu, creșterea și diversificarea acestei categorii din sortiment fiind în atenția noastră. Oferim o varietate de produse, concentrându-ne pe introducerea noilor sortimente, anticipând trendurile. Produsele naturale au un loc special în sortimentul de produse dm drogerie markt; marca proprie propune brandul dm alverde cu o gama variată, iar în cadrul brandurilor naționale au fost listate anul acesta produse atât de la producatori locali, cât și de la cei internaționali. Pe rafturile dm drogerie markt, clienții noștri vor descoperi peste 60 de branduri. Aranjarea raftului presupune o împărțire a categoriei în principalele grupe de marfă (aerosol, roll on, stick, vaporizator) și gruparea pe brand. Deoarece sunt foarte apreciate de clienți și fiind principalul mod de diferențiere, brandurile proprii dm drogerie markt ocupă un loc central atât în sortimentul de produse, cât și în modelul de layout al raftului. Ne dorim parteneri cu care să putem construi împreună o colaborare de durată, bazată pe implicare și comunicare continuă. Suntem deschiși la propunerea de produse noi, ne dorim să identificăm rapid noile tendințe și să venim cu un sortiment ce oferă varietate și actualitate, cu accent pe produse naturale și sustenabile.

50  PIAŢA

166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

O FAMILIE ALOCĂ, ÎN MEDIE, 60 DE LEI/AN PENTRU ACHIZIŢIA DE ANTIPERSPIRANTE & DEODORANTE l Aproximativ 7 din 10 familii au achiziţionat cel puţin o dată antiperspirante și deodorante în perioada octombrie 2018 – noiembrie 2019, în medie de până la 5 ori. Pe parcursul unui an, o familie alocă aproximativ 60 de lei pentru achiziţia acestei categorii. l Din perspectiva celor două segmente, antiperspirantele deţin cea mai mare parte a vânzărilor. În plus, acest segment a avut o evoluţie pozitivă în intervalul menționat, în timp ce deodorantele au pierdut teren ca urmare a faptului că au fost cumpărate mai rar. l 60% din produsele cumpărate sunt destinate femeilor, iar variantele spray deţin supremaţia, cu peste 80% din volume. În schimb, versiunile roll-on au avut vânzări negative şi au pierdut cumpărători în perioada cuprinsă în analiză. l Formatele de comerț modern deţin peste 70% din vânzări, iar peste jumătate dintre acestea se întâmplă în hipermaketuri. Totuşi, categoria începe să se dezvolte din ce în ce mai mult şi în cadrul formatelor de proximitate sau al celor de tip discount. Sursa:

Panel de gospodării

retail se desfășoară numeroase campanii cu premii in­ stant, în cadrul cărora sunt oferite produse din categorie, iar în online vedem campanii de comunicare sub diverse concepte creative. Marii producatori depun eforturi concentrate pe două direcții mari: una privind produse naturale și sănătoase, a doua privind produse sustenabile, recicla­ bile și, mai nou, producția ce include materiale reciclate. „Trăim într­o lume tot mai conștientă de impactul asupra mediului înconjurător. Pe termen mediu, fur­ nizorii și retailerii care nu propun acțiuni concrete și produse sustenabile, care nu se implică social și profe­ sional pe această temă, vor fi penalizați de consumato­ rul modern și avizat, care nu mai acceptă pasivitatea față de un deziderat major al epocii actuale”, este de părere Edwin Iorgovan, manager sortiment, Marketing & Achiziții, dm drogerie markt. Articolul integral poate fi citit pe www.revista-piata.ro


©2019 DORNA este marcă înregistrată a Coca-Cola România SRL.

ALEGE PARTENERUL IDEAL PENTRU MISCARE ,

NOU 750 ML CAPAC PENTRU SPORTIVI 750 ML CA SA AI TOATA HIDRATAREA LA TINE CONTINUT ECHILIBRAT DE MINERALE


RETAIL

a lansat un nou concept de magazin de proximitate

Carrefour a inaugurat Carrefour Express Globalworth, localizat în zona Pipera, deschidere care înseamnă şi lansarea unui nou concept de magazin de proximitate. Formatul, layoutul, organizarea traficului, oferta de produse şi servicii, precum şi ambianţa sunt adaptate nevoilor şi pretenţiilor tipului de clienţi din zona clădi­ rilor de birouri din nordul capitalei. Situat la parterul clădirii Globalworth de pe Str. Ing. George Constantinescu nr. 4B și 2­4, Carrefour Express marchează debutul unui nou concept de maga­ zin de proximitate Carrefour, mai apropiat de client atât prin localizare, cât și prin sortimentație și design. Magazinul oferă o gamă largă și diversificată de pro­ duse BIO la prețuri accesibile, un spațiu Food2Go pen­ tru cei care își doresc un prânz sau o gustare rapidă, și cafenea cu bar. În plus, sunt disponibile produse marca proprie Drag de România, pâine proaspătă, coaptă în magazin, o se­ lecție de vinuri locale și internaționale, precum și o sor­ timentație variată din gamele speciale fără lactoză sau dietetice. Carrefour Express Globalworth pregătește și o ex­ periență de shopping digitalizată: de la ecrane LED în

52  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

interiorul magazinului pentru comunicarea tuturor ofertelor, la etichete electronice, aplicația Carrefour Pay și case Self Service. În plus, consumatorii benefici­ ază de plata cu cardul, card cadou, viniete și Pay Point și își pot comanda produsele preferate de pe carrefour.ro sau prin aplicația Bringo. Carrefour opera, la 30 noiembrie 2019, 62 de maga­ zine Express (Portocaliu), alte 39 de magazine Express (Verde) fiind operate de parteneri în franciza de retail Carrefour Express. n


RETAIL

Selgros, într-un nou format, intermediar Selgros Cash&Carry România, unul din cei mai mari operatori de retail din România, a deschis la sfârșitul lunii noiembrie cel de­al 23­lea magazin, la Baia Mare. Selgros Baia Mare propune clienților săi un format nou de magazin, intermediar între formatul standard şi cel compact, cu o suprafață de 6.000 de metri pătrați. Formatul standard al magazinelor Selgros este de 10.000 mp, iar cele trei magazine cu format compact au o suprafață de 4.000 mp. Zona de produse alimentare din Selgros Baia Mare este comparabilă, ca suprafață și sortimentație, cu cea a formatelor Standard, ceea ce permite magazinului să le ofere clienților o gamă largă de produse caracterizate de aceleași două criterii de bază – calitate și prospețime. O altă noutate este conceptul inedit de restaurant in­store, care integrează Selgros Bistro și celebra ro­ tiserie Pauza Mică, pe care o întâlnim în toate maga­ zinele Selgros. Selgros Bistro din Baia Mare este a doua unitate de acest tip, proiectul pilot fiind lansat la Selgros Brașov anul trecut. „Prin deschiderea magazinului din Baia Mare, Selgros oferă atât profesioniștilor din Horeca, cât și pasionaților de bunătățuri, o sortimentație foarte vari­

ată de produse alimentare și non­alimentare. Misiunea noastră este de a oferi tuturor clienților noștri pro­ duse proaspete și de cea mai bună calitate”, a declarat Robert Hellwagner, CEO Selgros Cash & Carry România. Magazinul Selgros din Baia Mare se află pe Bule­ vardul București nr. 102. Programul de lucru este în­ tre orele 7:00 și 22:00, de luni până sâmbătă inclusiv, iar duminica, între 8:00 și 21:00. Legitimațiile de client Selgros ­ persoane fizice și juridice ­ se eliberează pe loc, pe baza actelor, la biroul de Relații Clienți, situat la intrarea în magazin. Selgros Cash&Carry România şi­a început activitatea pe piaţa locală în 2001, iar în prezent deţine 23 de ma­ gazine în Bucureşti, Braşov, Iaşi, Târgu Mureş, Oradea, Cluj, Ploieşti, Timişoara, Craiova, Bacău, Galaţi, Brăila, Arad, Suceava, Alba­Iulia, Bistrița, Baia Mare şi Con­ stanţa. După valoarea încasărilor nete realizate în 2018, Selgros ocupă locul 8 în TOP 25 Retaileri din România. Din 2011, compania este parte a Transgourmet Holding AG, a doua cea mai mare reţea cash&carry şi comerţ B2B din Europa, cu operaţiuni în Elveţia, Franţa, Germania, Austria, Polonia, România şi Rusia. n

54  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020


CSR & SUSTENABILITATE

„În primele 2 luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosință a scăzut cu 65%” Interviu cu Valer Hancaș, Director Comunicare şi Corporate Affairs, Kaufland România AUTOR: CAROL POPA

La 1 octombrie 2019 vorbeam despre mutarea curajoasă făcută de Kaufland, prin care înlocuiește pungile subțiri cu variante biodegradabile şi introduce un preţ de 10 bani/pungă, pentru descurajarea consumului excesiv de plastic. Ce rezultate concrete are acest program, în valori nete, la două luni de la implementare? Dacă anterior demarării campaniei, conform stu­ diului derulat de Kaufland în colaborare cu agenția de research, 4 din 10 români au declarat că introducerea pungilor biodegradabile contra­cost i­ar determina să își schimbe comportamentul de a utiliza excesiv pungi de unică folosință la legume­fructe, acum putem spune că rezultatele sunt impresionante și au depășit chiar și așteptările noastre. Într­adevăr, Kaufland România a întreprins poate cea mai curajoasă măsură pentru protecția mediului din industria de retail din România, fiind primul hipermarket care a pus preț pe pungile biodegradabile compostabile de la raionul de legume­fructe și de la raionul de produse con­ gelate vrac. Acestea pot fi achiziționate de către clienți la prețul de 0,10 lei/bucată. Pe lângă pungile biodegradabile, Kaufland România a listat și o alternativă specială pentru clienți: săculeți reutilizabili pentru cântărirea produselor de la raionul legume­fructe. Săculeții pot fi achiziționați la prețul de 5,99 lei, pachetul cu 2 bucăți. Estimările arată că prin introducerea acestor măsuri în magazine, cantitatea de plastic de unică folosință, nereciclabil, este redusă cu 40 de tone de ambalaje/lună. Obiectivul principal al campaniei „Consumul excesiv de plastic dăunează grav comunității” a fost reducerea semnificativă a utilizării pungilor de unică folosință. Mai mult, aș putea spune, a fost un apel către clienți în a uti­ liza și reutiliza deja pungile pe care le au la dispoziție.

56  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Fiind oferite în mod gratuit atâta timp, ne­am consolidat obiceiul de a considera pungile de unică folosință fără valoare, și de aceea să le folosim excesiv, să le irosim, fără să ne gândim că ele au un impact de mediu. Generăm foarte multe deșeuri și este timpul să ne schimbăm obi­ ceiurile la cumpărături. Am listat pungi biodegradabile. În primele 2 luni de la lansarea campaniei, consumul de pungi de unică folosință a scăzut cu peste 65% față de perioada similară a anului trecut. Interesul mass­media pentru subiect a fost remarcabil.


CSR & SUSTENABILITATE

Campania prin care Kaufland invită consumatorii la un consum responsabil de pungi de plastic este dublată prin oferta de săculeți pentru ambalare

Înţeleg că ideea şi proiectul acestui program ce are ca obiectiv reducerea cantităţii de plastic pe care Kaufland o pune pe piaţă vă aparțin. Ce aşteptări aveți pentru evoluţia pe termen lung a acestui proiect? Mă aștept ca nivelul gradului de conștientizare asupra impactului negativ pe care plasticul îl are asupra mediului înconjurător să crească în rândul populației din România dar nu numai, ci și în rândul populației la nivel global. Sper apoi să crească și gradul de implicare și fiecare dintre noi sa devină un doer. La nivel micro, fiecare dintre noi putem folosi mai puține pungi, să le reutilizăm pe cele pe care le deținem și, treptat, să renunțăm cu totul la ele. Doar prin implicare, punând în aplicare acțiuni concrete pen­ tru mediul înconjurător și devenind la rândul nostru un model, putem schimba atitudinea „iubitorilor” de plastic. Nu în ultimul rând, mă aștept ca, împreună cu reprezen­ tanții mediului de afaceri din România, să găsim soluții de a gestiona mai eficient acest material. Mă refer aici și la schimbarea de atitudine și adoptarea unor măsuri la nivel de companie.

jele cu o sumă de bani, oferită sub formă de cupon de reducere ce poate fi folosit în magazin. În acest moment am ajuns la o rețea de 35 de au­ tomate de reciclare pentru trei tipuri de ambalaje: PET­uri (cu volum de până la 3 li­ tri), sticlă și doze de aluminiu (cu volum de până la 1 litru). În continuare ne dorim să creștem gradul de conștientiza­ re nu numai asupra reducerii cantității de plastic, dar mai ales a posibilităților de reciclare a acestuia. Astfel, avem în vedere chiar lărgirea spectrului de comunicare asupra reciclării și reutilizării, asumându­ne în continuare rolul de companie implicată activ în comunitate.

Vor mai exista și alte etape ale proiectului? Mai există potențial de comunicare pe această temă?

Ce impact a avut proiectul asupra vânzărilor, în special în zona de legume-fructe? Ştiu că existau temeri cu privire la un impact negativ asupra consumatorilor...

În primul rând, aș începe cu sublinierea faptului că nu este prima inițiativă de acest gen pe care o comunicăm. Anul trecut lansam primul magazin din România cu o strategie anti­plastic, dar și aparatele de colectare, de tip self­service, ce răsplătesc clienții care reciclează ambala­

Ne­a bucurat și suntem încurajați să continuăm de­ mersul nostru de atitudinea pozitivă a consumatorilor. Am generat deja schimbare și o mare parte din clienții noștri au înțeles că există și produse care se pot cântări fără ambalaj, aș aminti aici bananale, varza, ananasul și altele.

PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020  57


CSR & SUSTENABILITATE Ce proiecte are în lucru Kaufland pentru reducerea plasticului comercializat în anul 2020?

Mai mult, pungile nu mai sunt folosite și ca modalitate de ambalare a produselor non­alimentare, deja ambalate. Cea mai importantă fază a proiectului a avut loc, punga nu mai este un amabalaj indispensabil pentru consumator.

Care au fost reacţiile din partea consumatorilor, a partenerilor furnizori şi a competitorilor raportat la acest proiect de reducere a plasticului pus pe piaţă? Faptul că am remarcat scăderea consumului de pungi de unică folosință cu peste 65% față de perioada similară a anului trecut a fost pentru noi dovada că cea mai mare parte a consumatorilor au înțeles că într­adevăr consumul excesiv de plastic poate dăuna grav mediului înconjurător. Din punctul meu de vedere am ajuns într­un punct în care putem afirma că retailul este o industrie responsabilă și conștientă de impactul activității sale în societatea în care își desfășoară activitatea. În același timp, studiile arată că și membrii societății au devenit mai atenți în ce proiecte se implică mediul de afaceri și doresc să aprecieze acele companii care dau ceva înapoi societății. Este cunoscut că piața reacționează în funcție de miș­ carea unuia dintre competitori. Dacă unul accelerează, atunci și ceilalți doresc să îl urmeze. Exemplul a fost deja preluat și ne așteptăm să găsim în această industrie cele mai numeroase și de impact initiațive pentru protejarea mediului înconjurător și a resurselor naturale, în principal pentru viitorul copiilor noștri. Doi dintre marii concurenți ne­au urmat exemplul și așteptăm ca și restul să conștien­ tizeze că atunci când vorbim de plastic nu există o planetă B pe care să trăim.

58  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Ce aș dori să subliniez ­ pe lângă proiectele amintite mai sus, proiectul de introducere a pungilor biodegradabile compostabile, care aduce un nou stan­ dard pe piața de retail ­, este să con­ știentizăm mai mult că un gest aparent simplu poate avea un impact atât de complex asupra noastră, a tuturor. Astfel, Kaufland este singurul lanț de retail la ora actuală care oferă pungi cu certificare TÜV HOME OK Compost, ceea ce înseamnă că sunt complet bio­ degradabile în condiții obișnuite com­ postării, acasă, și nu industrial. Spre deosebire de acestea, pungile Industri­ al OK Compost sunt garantate ca fiind biodegradabile doar într­un centru de compostare industrială. Estimările arată că prin intro­ ducerea acestor măsuri în magazine, cantitatea de plastic de unică folosință, nereciclabil, este redusă cu 40 de tone de ambalaje/lună. A fost pentru prima dată când o decizie în favoarea me­ diului a devenit mai puternică decât o decizie de business. Acțiunea face parte din strategia pentru mediu ReSet Plastic. Proiectul acesta este parte din inițiati­ va ReSet Plastic, strategia integrată dezvoltată la nivel internațional a grupului Schwarz, din care face parte si Kaufland, privind plasticul. Strategia materializează vi­ ziunea „mai puțin plastic – circuite închise” și vizează cinci zone de acțiune: evitare, design, reciclare, înlătura­ re, precum și inovare și informare. La nivel internațional, ne­am asumat o strategie mai amplă de reducere a utiliză­ rii materialelor de plastic. Vom reduce consumul de plastic în toate țările cu cel puțin 20% până în anul 2025 și vom asigura reciclabilitatea în proporție de 100% a ambalajelor din plastic folosite pentru mărcile proprii. De la 1 ianuarie 2020, toate sacoșele tip maieu de la casele de marcat din magazinele Kaufland vor fi înlocuite cu o variantă reutilizabilă. Schimbările fac parte din de­ mersurile companiei pentru strategia anti­plastic dema­ rată la nivelul grupului. Vom lansa chiar și prima linie de produse Kaufland 100% sustenabile: prima colecție de îmbrăcăminte spor­ tivă sustenabilă, confecționată din PET­uri reciclate. Mai multe informații vom oferi în curând. Nu în ultimul rând, obiectivul este ca în toate magazinele Kaufland să existe automate de colectare a ambalajelor. n


RESURSE UMANE

Cum se va modifica piaţa de training în anii următori CĂTĂLIN STANCU, SFERA BUSINESS Pentru compania Sfera Business, 2019 a fost un an plin de eveni­ mente şi transformări. A fost anul în care ne­am consolidat poziţia de provider de training şi consultanță în piaţa din România, cu un claim de experienţă rele­ vantă a trainerilor care facilitează seminariile pe diverse teme. Am continuat seminarul Key Account Management (care a ajuns deja la 21 de ediţii şi peste 370 de profesionişti din industrie care au participat), am lansat Sales Management Academy, pentru pregătirea profesio­ nală a managerilor de vânzări şi a managerilor comerciali. Acesta din urmă a avut deja o ediţie pe care am încheiat­o la începutul lunii decembrie, cu primii 12 alumni care fac deja parte din comunitatea SMA şi care se vor întâlni periodic, pentru a discuta despre provocările rolului în companiile proprii şi despre modul în care au pus în practică elemen­ tele şi conceptele dezbătute în cele 10 zile ale Academiei. Şi probabil cel mai important proiect al anului a fost, pentru echipa Sfera Business, înfiinţarea primului la­ borator complet de neuroștiinte din România, condus de Adriana Gonzalez Gil, specialist cu activitate relevantă în vi­ sual communication şi neuromarketing la universităţile de profil din Caracas, Valencia şi Alicante. Este unul dintre cele mai curajoase proiecte pe care le­am implementat şi care au început deja să provoace specialiştii din industrie în identi­ ficarea celor mai noi metode de creştere a eficienţei cam­ paniilor de comunicare prin măsurarea, în mod ştiinţific, a emoţiilor potenţialilor consumatori. Iar ce pregătim pentru anul următor este, veţi vedea, şi mai interesant şi inovativ. Considerăm că la ora concluziilor putem spune că a fost un an plin, cu proiecte frumoase şi cu un grad ridi­

60  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

cat de apreciere din partea partenerilor şi clienţilor Sfera Business, ceea ce este de departe cel mai important. S­ar spune, în acest context, că drumul este unul bun şi că dacă vom continua să facem aceleaşi lucruri, atunci nu este nicio problemă să păstrăm ritmul de creştere al activităţilor din training. S­ar putea spune. Nu credem însă că aceasta este varianta câştigătoare, dintr­un sin­ gur motiv. Ritmul schimbărilor în modul în care adulţii reacţionează la produsele educaţionale este unul care se accelerează de la un an la altul. În mod concret, se poate spune că aproape nimic din ce era valabil în urmă cu 5­6 ani în industrie nu se mai regăseşte în acest mo­ ment. Şi din aceste considerente presiunea este uriaşă pe inovaţie şi pe identificarea celor mai bune căi prin care informaţia/conceptele sunt sprijinite ulterior în procesul de adoptare. Pentru că, nu­i aşa, acest proces de adoptare de competențe/abilităţi/comportamente este sau ar trebui să fie cea mai relevantă modalitate de măsurare a efectelor unui program de pregătire. Ne aşteptăm şi pentru 2020 ca unele lucruri să se ac­ centueze în programele de pregătire profesională şi sun­ tem în acest context pregătiţi să urmăm trendurile fireşti. Creşterea gradului de penetrare a tehnologiei folosită în programele de sală. În 2019, noi am crescut cu 88% numărul programelor care utilizează instrumente de neuroștiinte sau alte modalităţi de măsurare inova­ tive. Efectele în creşterea impactului în transferul de informaţie sunt uriaşe. Procesul educaţional nu poate să nu ţină seama de digitalizare şi, mai ales, de canalul prin care millennialii şi generaţia Z primesc informaţia. Iar opinia noastră este că ritmul schimbării, în special în această arie a utilizării tehnologiei, se accelerează. On-line simulations. În acelaşi spirit, al digitalizării procesului de învăţare, companiile vor accentua utilizarea simulărilor de business, în special în zona programelor de management strategic sau management general. Practic, „jocul” în sala cu bani virtuali, analiza deciziilor de busi­ ness cu impact doar în compania ipotetică (cea din simu­


Foto: Designed by yanalya / Freepik

RESURSE UMANE

lare) şi înţelegerea holistică a funcţionării unei afaceri sau a unui departament, constituie unele dintre cele mai pu­ ternice pârghii de transmitere a informaţiei. Desigur, rolul debrief­ului este esenţial pentru îndeplinirea obiectivelor de învăţare. Dar o simulare, relevantă pentru industria participanţilor, ajută mult în proces. În plus, în această di­ recţie considerăm că board­game­urile clasice, extrem de utilizate în acest moment în workshopuri, se vor muta în online. Şi da, se va întâmpla extrem de rapid, în acelaşi ritm cu digitalizarea proceselor şi companiilor. Va creşte rolul proceselor de evaluare ante şi post training. Deşi aşa cum spuneam în repetate rânduri, noi considerăm că efectele directe în business (spre exemplu creşterea cifrei de vânzări) nu pot şi nu trebuie să fie puse în mod direct şi exclusiv pe o sesiune de training, pen­ tru că aceste evoluţii sunt rolul unor procese complexe în care pur şi simplu influența trainingului nu poate fi izolată, necesitatea unui proces de assessment sau cel puţin a unei simple evaluări de competențe este evidentă. Clienţii îşi doresc să măsoare şi să constate îmbunătăţiri în echipele pregătite. Iar noi considerăm demersul legitim. Căile prin care „măsurătorile” se vor face vor continua să crească în relevanță. Fie că discutăm despre evaluări repetate psiho­ metrice, teste de cunoştinţe gamificate şi/sau translatate în on­line sau procese simple de follow­up cu identificarea impactului conceptelor aplicate, toate acestea vor trebui să fie din ce în ce mai consistent puse la dispoziţie de către companiile de training. În zona programelor de vânzări, cel mai probabil vom asista la creşterea numărului de follow­up­uri aplicate.

62  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Astfel, estimăm că ulterior derulării sesiunii, partenerii educaţionali vor livra din ce în ce mai multe sesiuni de coaching­on­the­job, vizite duble (tip shadow­ing), mar­ ket visit­uri pentru urmărirea implementărilor, alături de participanţi. Acest lucru înseamnă, în opinia noastră, că experienţa relevantă a facilitatorului în industrie sau în proces va deveni obligatorie; deja perioada traine­ rilor „generalişti”, dispuşi şi dornici să livreze mult prea multe concepte, a apus. Clienţii şi mai ales participanţii îşi doresc traineri cu experienţă relevantă în tema facili­ tată (şi recentă, ar trebui adăugat), traineri care să poată oricând să răspundă cu o opinie pertinentă la solicitarea participantului, de tip „uite… am o situaţie… cum crezi că ar trebui să o rezolv?”. Acestea şi multe altele ne aşteaptă în anii care ur­ mează. În fapt, procesul de învăţare continuă are dato­ ria să ţină pasul cu ritmul ameţitor în care digitalizarea şi tehnologizarea, în general, schimbă paradigme. Trăim un vârtej al schimbărilor şi al evoluţiei, iar inovaţia şi des­ chiderea către instrumentele noi nu mai sunt drumuri către progres sau diferenţiatori, ci o constantă menită să păstreze afacerile pe trend. Companiile de training şi consultanță sunt menite să se reinventeze permanent, să înţeleagă în amănunt nevoile reale ale participanţilor şi să integreze cât mai multă tehnologie. Aştept cu mare interes să văd cum va arăta industria peste 15 ani. Şi pot pune un pariu încă de pe acum. Nimic din mijloacele şi instrumentele considerate astăzi clasice nu va mai exis­ ta. Singurul lucru care va rămâne este pasiunea pe care oamenii o vor investi. Pentru că fără aceasta, tehnologia îşi pierde sensul. n


RESEARCH Best of ESOMAR 2019:

Cum poți crea experiență și loialitate? Cea de-a şaptea ediţie BEST OF ESOMAR (BOE) ROMÂNIA 2019, singurul eveniment local dedicat integral cercetării de piaţă, s-a desfăşurat sub umbrela “Building Customer Experience in a World of Discontinuous Loyalty” AUTOR: MARIA VASCHI Devenit emblematic pentru industria de cercetare de piaţă din România, evenimentul a fost organizat în parteneriat cu SORMA, asociaţia română de profil re­ vitalizată şi activă în ultimul an pe mai multe paliere de importanță pentru jucătorii industriei. În calitate de amfitrion și reprezentant ESOMAR pentru România, Alina Șerbănică a marcat cele mai im­ portante proiecte ale ESOMAR la nivel internaţional, re­ amintindu­le participanţilor despre congresul ESOMAR 2020 şi despre ESOMAR Academy Summer, evenimente care facilitează networking­ul, expunerea la noutăţile

64  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

industriei şi la tendinţele acesteia. A fost menționată și platforma „ANA”, care continuă să fie cel mai important search engine pentru specialiştii industriei de cercetare de piaţă, oferind accesul la peste 7.500 de materiale, lu­ crări şi rapoarte relevante pentru domeniul industriei. Els Dragt, Independent Trend Researcher la How to Research Trends, unul dintre invitaţii speciali ai confe­ rinţei, care a susţinut prezentarea cu titlul „Let’s explore the future!”, a ridicat o întrebare cheie: Cum poţi crea customer experience relevant în viitor? Studiile de trend reprezintă o metodă foarte bună prin care poţi detecta schimbarea într­un stadiu incipient. Prezenta­ rea a oferit o privire în spatele scenei asupra acestui tip


RESEARCH de studii care depistează tendinţele şi a trezit trend­ watcher­ul interior. Urmând o metodă de cercetare în trei etape, oricine poate detecta semnele schimbării, poate înţelege ce înseamnă aceste tendinţe şi poate să le aplice în faţa oricărei provocări care vine din partea de customer experience.

SPEAKERI DIN ROMÂNIA Rodica Pop, Business Consultant GfK România şi George Ciupercă, Consumer & Market Insights Coordina­ tor România & Bulgaria, Samsung Electronics România, au vorbit despre cum se raportează cumpărătorii de smart­ phone­uri la conceptul de loialitate şi care sunt momen­ tele „de adevăr” de­a lungul călătoriei lor de cumpărare. Prezentarea lui Ioan Simu de la Mercury Research a vorbit despre NPS (Net Promoter Score), un indicator cu greutate în organizaţii. Cu o prezentare adaptată zilei de Halloween în care s­a desfăşurat evenimentul, Andreea Coca, Customer Experi­ ence Lead în cadrul Kantar TNS a vorbit despre loialitatea clienţilor în zona serviciilor financiare din Europa. Prezentarea susţinută de Andra Constantinescu, Account Director la Kantar Insights Division, a avut ca temă setarea contextului pentru o experienţă bună şi memorabilă.

Al doilea invitat internaţional, Kristin Luck, Mana­ ging Partner, ScaleHouse/Vicepreșendinte ESOMAR, a spus că trăim într­o lume plină de date, în care con­ sumatorii sunt rugaţi să ofere feedback cu privire la orice, de la cât de gustoasă a fost cina la restaurant, la cât de mulţumiţi sunt de check­in­ul de la hotel. Cu toate acestea, datele au fost de multe ori acuzate că sufocă creativitatea. Într­adevăr, companiile de cerce­ tare au suferit mult datorită lipsei de creativitate. Pre­ zentările stufoase, pline de tabele fac dificilă captarea atenţiei. Mai mult, programele de customer experience nu au reuşit să evolueze şi să utilizeze tehnologia pen­ tru a se conecta mai eficient la nivelul consumatorilor şi pentru a aduna feedback­ul acţionabil. Cercetarea de piaţă trebuie să evolueze. Kristin Luck a explicat cum să ne uităm la research prin lentilele inovaţiei şi ale crea­ tivităţii şi cum să livrăm date de customer experience de impact şi cu mai mult sens.

ESOMAR este organizaţia mondială care reglementează şi încurajează dezvoltarea industriei de market research. Organizaţia cuprinde peste 45.000 de specialişti (atât din agenţiile de cercetare de piaţă, cât şi din companiile care beneficiază de aceste servicii) din peste 130 de ţări din toată lumea.

66  PIAŢA 166 • DECEMBRIE 2019 - IANUARIE 2020

Andrei Elvadeanu, Client Service Manager Isense Solutions, a povestit audienţei despre asocierea dintre branduri şi festivalurile de muzică, o asociere care este de cele mai multe ori de bun augur. Amalia Roşca, Client Advocacy Lead Europe, IBM şi Andreea Chiriac, Market & Brand Research Advisor, IBM, au vorbit despre cum se implementează în viziunea IBM un program de customer experience pe baza feed­ back­ului clientului. Prezentarea Izibiz, susţinută de Alexandru Dincovici, General Manager, a fost axată pe modul în care etnografia poate fi pusă în practică pentru a obţine o înţelegere mai bună a unui public ţintă şi a lua decizii strategice în ve­ derea creionării şi/sau îmbunatăţirii experienţei clienţilor. Daniel Enescu de la Daedalus Online a susţinut pre­ zentarea cu titlul „Citizen Experience şi calitatea vieţii”. Monica Alexandru, Sociolog, ISRA Center, a prezen­ tat trei modele de cercetare privind loialitatea. Corina Cimpoca (MKOR Consulting) şi Mara Rizea (NISSA) au prezentat povestea de succes a noii platforme digitale care creează o punte între online şi offline în magazinele retailerului. n


decembrie 2019

ediția a XXVIII-a

GHID

RETAIL MODERN

PATRU TENDINŢE MAJORE ÎN RETAIL, ÎN 2019

CELE MAI MARI 50 DE REȚELE COMERCIALE TOP LOCALITĂȚI

după gradul de dezvoltare a retailului în 600 de localități

HARTA RETAILULUI MODERN

4.872 de magazine 126 de rețele comerciale 893 de localități


GHID RETAIL

Patru tendinţe majore în retail, în 2019 AUTOR: CRISTIAN BĂDESCU Anul 2019 a conturat patru tendințe majore în evoluția retailului de bunuri de larg consum: în primul rând, preocu­ parea, aproape generală, pentru dezvoltarea de noi concepte comerciale, moderne. În secundar, continuarea extinderii rețelelor de magazine, preponderent prin deschideri și mai puțin prin preluări. Ocuparea de poziții importante, domi­ nante în localități din rural și urbanul mic (până la 20.000 de locuitori). Dezvoltarea gamei de servicii in­store, în princi­ pal cele bazate pe tehnologia digitală. Studiul Harta Retailului Modern din România, pe care Piața îl realizează semestrial începând de la sfârșitul lui 2005, arată că la 30 noiembrie 2019 retailul modern româ­ nesc este format din 126 de rețele de magazine cu auto­ servire care operează 4.872 de magazine în 893 de locali­ tăți. Față de ultima zi a anului trecut avem un plus de 540 de magazine și 225 de localități. Aproape jumătate din sporul de magazine provine de la Profi, care prin cele trei formate a ajuns la 1.160 de puncte de vânzare. Contribuții importante la acest capitol au mai avut Mega Image (+49 de magazine Mega și Shop&Go), Express (Portocaliu – cele operate de Carrefour, +22 de magazine) și Lidl (+20). Numărul de lanțuri comerciale rămâne constant, aceasta fiind rezultanta lansă­ rii de noi rețele (cazul Fermele Transilvania, rețea „soră” cu Oncos) și al închiderii sau preluării unora existente. Ceea ce a marcat distinctiv anul 2019 în retailul alimen­ tar este preocuparea operatorilor ­ atât internaţionali, cât şi locali – pentru modernizarea conceptelor comerciale. Fina­ litatea demersurilor şi a investiţiilor în această direcţie este crearea unei experienţe de cumpărare mai plăcute şi, pe cale de consecinţă, creşterea numărului de shopperi, a numărului de vizite în magazin şi, în final, a încasărilor, desigur. Kau­

mai mult în

fland a deschis în primele 11 luni ale anului calendaristic 2019 şapte hypermarketuri, toate pe baza unui concept comercial nou, care pune accent pe produsele proaspete (în special le­ gume, fructe, plante aromatice, delicatese, panificaţie), pro­ duse Bio şi produse speciale (fără gluten, fără lactoză etc.), precum şi pe o gamă largă de servicii in­store. Un concept aparte este Kaufland Colentina (votat cel mai bun concept de magazin la ediţia 2019 a Premiilor PIAŢA), care a setat un standard nou de shopping experience prin cele 20 de noutăţi caracteristice (despre care am scris în ediţia din mai). Recent, Carrefour a introdus un nou concept comercial pentru maga­ zinele de proximitate Express (Portocaliu), iar la începutul lui decembrie a deschis al 35­lea hypermarket, la Corbeanca/ Baloteşti, configurat în baza unui concept comercial modern care pune accent pe oferta diversă de vinuri, pe show­urile de live cooking şi pe zona extinsă rezervată produselor Bio. Selgros a deschis la Baia Mare un magazin pe un format nou, intermediar celui clasic şi celui compact, dar care include zona Bistro ­ o reafirmare a orientării sale către gastronomie. Auchan a încheiat un parteneriat cu Altex cedând aces­ tuia spaţiul rezervat produselor electronice, electrocasnice şi IT; chiar dacă nu este vorba despre un concept comercial nou, demersul vizează crearea unei experienţe de cumpăra­ re mai plăcute în respectiva zonă, cu interes ridicat din par­ tea shopperilor. Remarcăm, în direcţia serviciilor in­store, extinderea soluţiei self checkout. Retailerii testează cu precauţie intro­ ducerea noilor terminale de plată, dar răspunsul cumpărăto­ rilor este unul încurajator. Deocamdată, terminalele self scan & checkout sunt o alternativă la cozile de la casele de marcat, dar în timp le vor înlocui pe majoritatea, aşa cum deja s­a întâmplat în Carrefour Corbeanca. Continuarea pe www.revista-piata.ro

Informa]ie PREMIUM pentru businessul t`u!

Un plus de informa]ii de valoare doar pentru abona]ii serviciului Pia]a Premium, disponibil pe site-ul revistei, www.revista-piata.ro: n Topul localit`]ilor din România cu indicatorul Grad de dezvoltare a retailului modern la 30 NOIEMBRIE 2019 n Top re]ele dup` num`rul de magazine operate la 30 NOIEMBRIE 2019 n Evolu]ia num`rului de magazine operate de re]elele de top n Top re]ele dup` num`rul de localit`]i în care opereaz` la 30 NOIEMBRIE 2019 n Evolu]ia num`rului de localit`]i în care opereaz` re]elele de top n Gradul de dispersie în teritoriu a re]elelor de top Pentru abonare la serviciul Pia]a PREMIUM, intr` pe site-ul Pia]a, www.revista-piata.ro, d` click pe orice articol marcat cu logoul (aici pui logo [i completeaz` formularul pentru Cont nou Piata Premium Pui pre] pe informa]ia de valoare?

68  PIAŢA 166 • DECEMBEIE 2019 - IANUARIE 2020


GHID RETAIL

Top 600 de localități din România după gradul de dezvoltare a retailului modern la 30 noiembrie 2019* Locurile 1-173 Rang 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Judeţ Timiş Suceava Hunedoara Dâmboviţa Vâlcea Satu Mare Mureş Hunedoara Vrancea Maramureş Bihor Vâlcea Sibiu Bacău Covasna Constanţa Arad Argeş Timiş Vâlcea Braşov Suceava Prahova Harghita Gorj Bucureşti Bihor Harghita Satu Mare Prahova Cluj Cluj Neamţ Cluj Mureş Iaşi Hunedoara Alba Sibiu Argeş Dâmboviţa Bistriţa Năsăud Cluj Timiş Ilfov Neamţ Vâlcea Braşov Mehedinţi Suceava Bacău Timiş Caraş Severin Dâmboviţa Harghita Dâmboviţa Bihor Timiş

Localitatea Dumbrăvița Suceava Deva Crevedia Berbeşti Satu Mare Târgu Mureş Orăştie Focşani Baia Mare Oradea Râmnicu Vâlcea Şelimbăr Bacău Târgu Secuiesc Constanţa Arad Piteşti Timişoara Horezu Braşov Vatra Dornei Ploieşti Odorheiu Secuiesc Târgu Jiu Bucureşti Ştei Gheorgheni Carei Buşteni Cluj Napoca Floreşti CJ Piatra Neamţ Huedin Sighişoara Iaşi Haţeg Alba Iulia Sibiu Curtea de Argeş Titu Bistriţa Turda Giroc Baloteşti Roman Băile Govora Codlea Drobeta Turnu Severin Rădăuţi Oneşti Jimbolia Caransebeş Găeşti Cristuru Secuiesc Târgovişte Beiuş Făget

Rang 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116

Judeţ Braşov Vâlcea Vâlcea Braşov Mureş Hunedoara Vâlcea Alba Bacău Galaţi Olt Caraş Severin Ilfov Suceava Cluj Brăila Timiş Argeş Ialomiţa Iaşi Dolj Arad Argeş Mehedinţi Covasna Constanţa Ilfov Arad Alba Harghita Vrancea Olt Timiş Olt Buzău Sălaj Vâlcea Hunedoara Buzău Giurgiu Caraş Severin Constanţa Constanţa Hunedoara Arad Maramureş Vâlcea Galaţi Botoşani Argeş Braşov Constanţa Vâlcea Satu Mare Sibiu Tulcea Iaşi Giurgiu

Localitatea Victoria Drăgăşani Călimăneşti Făgăraş Reghin Petroşani Păuşeşti Sebeş Comăneşti Galaţi Slatina Reşiţa Corbeanca Fălticeni Gherla Brăila Lugoj Mioveni Slobozia IL Paşcani Craiova Moneasa Câmpulung Muscel Orşova Sfântu Gheorghe Năvodari Snagov Ineu AR Câmpeni Miercurea Ciuc Adjud Făgeţelu Ghiroda Balş OT Buzău Zalău Băbeni Hunedoara Râmnicu Sărat Giurgiu Oraviţa Agigea Mangalia Simeria Chişineu Criş Sighetu Marmaţiei Voineasa Tecuci Botoşani Topoloveni Predeal Medgidia Brezoi Negreşti Oaş Mediaş Tulcea Târgu Frumos Hotarele

Rang 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173

Judeţ Prahova Teleorman Bihor Constanţa Vâlcea Ialomiţa Prahova Bihor Hunedoara Călăraşi Satu Mare Bacău Vâlcea Tulcea Bacău Gorj Prahova Bistriţa Năsăud Timiş Arad Constanţa Giurgiu Gorj Alba Mureş Cluj Braşov Suceava Maramureş Satu Mare Bihor Ilfov Cluj Dâmboviţa Vâlcea Vâlcea Suceava Cluj Prahova Mureş Călăraşi Vâlcea Bihor Timiş Braşov Buzău Covasna Teleorman Giurgiu Alba Maramureş Caraş Severin Gorj Călăraşi Arad Suceava Tulcea

Localitatea Câmpina Alexandria Aleşd Tuzla Buneşti Urziceni IL Sinaia Salonta Brad Lehliu Gară Turţ Buhuşi Sutești Măcin Târgu Ocna Rovinari Mizil Năsăud Orţişoara Sebiş Eforie Bolintin-Vale Novaci Teiuş Târnăveni Panticeu Bran Gura Humorului Baia Sprie Tăşnad Marghita Buftea Apahida Moreni Băile Olăneşti Bălceşti Câmpulung Moldovenesc Câmpia Turzii Plopeni Luduş Fundulea Vaideeni Valea lui Mihai Sânnicolau Mare Zărneşti Pătârlagele Covasna Roşiorii de Vede Mihăileşti Aiud Dragomireşti Moldova Nouă Turceni Olteniţa Sântana Vicovu de Jos Mahmudia

* Valoarea indicatorului Gradul de dezvoltare a retailului modern pentru toate cele 600 de localități din România și evoluția acestui indicator sunt disponibile abonaților serviciului Piața PREMIUM pe site-ul revistei, în secțiunea Retail / Ghid Retail modern

PIAŢA 166 • DECEMBEIE 2019 - IANUARIE 2020  69


GHID RETAIL Topul localităților din România - locurile 174-361 Rang 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236

Judeţ Bistriţa Năsăud Arad Caraş Severin Mehedinţi Iaşi Alba Harghita Vâlcea Vâlcea Vâlcea Braşov Bacău Vâlcea Dâmboviţa Călăraşi Arad Teleorman Dâmboviţa Vaslui Gorj Dâmboviţa Suceava Harghita Argeş Vâlcea Dolj Alba Bacău Neamţ Iaşi Sibiu Hunedoara Maramureş Prahova Argeş Olt Vrancea Timiş Suceava Ilfov Timiş Teleorman Cluj Bacău Sibiu Bihor Arad Timiş Caraş Severin Maramureş Maramureş Prahova Sălaj Ialomiţa Prahova Satu Mare Vâlcea Buzău Constanţa Hunedoara Vaslui Timiş Maramureş

Localitatea Beclean Curtici Oţelu Roşu Strehaia Tomeşti Blaj Băile Tușnad Ioneşti Sineşti Guşoeni Râşnov Moineşti Mateeşti Tărtăşeşti Călăraşi Nădlac Videle Pucioasa Vaslui Motru Răcari Vicovu de Sus Topliţa Domneşti Pietrari Calafat Abrud Cașin Târgu Neamţ Hârlău Ocna Sibiului Călan Vişeu de Sus Breaza Ştefăneşti AG Scornicești Panciu Periam Fundu Moldovei Periş Cenad Turnu Măgurele Ciucea Dărmăneşti BC Avrig Nojorid Pecica Deta Răcăşdia Rozavlea Leordina Măgurele PH Ileanda Fierbinți-Târg Băicoi Urziceni SM Măldărești Berca Hârşova Lupeni Bârlad Săcălaz Rona de Sus

70  PIAŢA 166 • DECEMBEIE 2019 - IANUARIE 2020

Rang 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 251 252 253 254 255 256 257 258 259 260 261 262 263 264 265 266 267 268 269 270 271 272 273 274 275 276 277 278 279 280 281 282 283 284 285 286 287 288 289 290 291 292 293 294 295 296 297 298 299

Judeţ Prahova Bihor Alba Olt Sălaj Timiş Giurgiu Sălaj Cluj Botoşani Timiş Hunedoara Maramureş Mureş Vâlcea Teleorman Dâmboviţa Teleorman Mehedinţi Galaţi Vrancea Satu Mare Ialomiţa Vâlcea Gorj Timiş Vâlcea Prahova Timiş Vâlcea Sălaj Bihor Vrancea Satu Mare Vâlcea Timiş Alba Constanţa Cluj Olt Ilfov Timiş Gorj Maramureş Gorj Arad Brăila Braşov Vâlcea Satu Mare Olt Vâlcea Argeş Ilfov Olt Sibiu Maramureş Sălaj Timiş Sibiu Bacău Tulcea Olt

Localitatea Vălenii de Munte Brusturi BH Cugir Drăgănești-Olt Şimleu Silvaniei Remetea Mare Ghimpaţi Nușfalău Dej Dorohoi Moșnița Nouă Vulcan Săpânța Iernut Lădeşti Zimnicea Fieni Drăgănești-Vlaşca Vânju Mare Costache Negri Vidra VN Berveni Feteşti Oteşani Peştişani Lovrin Orleşti Slănic PH Banloc Voiceşti Jibou Sălard Odobeşti Viile Satu Mare Roşiile Moravița Garda de Sus Cernavodă Gilău Corabia Dascălu Topolovățu Mare Ţicleni Borşa Polovragi Săvârșin Însurăței Fundata Stoeneşti Sanislău Izbiceni Nicolae Bălcescu Ciofrângeni Vidra IF Caracal Agnita Târgu Lăpuş Hida Cenei Şura Mare Oituz Baia Grădinari

Rang 300 301 302 303 304 305 306 307 308 309 310 311 312 313 314 315 316 317 318 319 320 321 322 323 324 325 326 327 328 329 330 331 332 333 334 335 336 337 338 339 340 341 342 343 344 345 346 347 348 349 350 351 352 353 354 355 356 357 358 359 360 361

Judeţ Sălaj Suceava Prahova Timiş Caraş Severin Timiş Bihor Sibiu Mehedinţi Braşov Gorj Harghita Teleorman Dolj Giurgiu Alba Argeş Mehedinţi Satu Mare Suceava Bihor Teleorman Olt Prahova Teleorman Braşov Covasna Vaslui Argeş Argeş Mureş Maramureş Dolj Argeş Arad Bihor

Localitatea Crișeni Cajvana Azuga Chevereșu Mare Bozovici Dudeştii Noi Săcueni Cisnădie Baia de Aramă Rupea Baia de Fier Tulgheș Piatra Piscu Vechi Malu Șona Tigveni Cujmir Ardud Scheia Sântandrei Călmățuiu de Sus Vișina Ot Surani Mavrodin Hoghiz Întorsura Buzăului Negreşti Mușătești Mărăcineni Cristeşti MS Ulmeni Bîrca Recea Lipova Biharia

Ialomiţa Neamţ Argeş Braşov Dâmboviţa Vâlcea Hunedoara Mureş Alba Mehedinţi Caraş Severin Maramureş Sibiu Vâlcea Bistriţa Năsăud Vâlcea Buzău Cluj Ilfov Hunedoara Mureş Galaţi Bistriţa Năsăud Olt Prahova Cluj

Scânteia Bălţătești Oarja Ormeniș Băleni DB Drăgoești Ilia Zau de Câmpie Baia de Arieș Pătulele Bocşa Ocna Șugatag Poiana Sibiului Glăvile Lechința Mihăeşti Smeeni Aghireşu Ciolpani Petrila Sovata Berești Rebrişoara Grojdibodu Boldești-Scăeni Mociu


GHID RETAIL Topul localităților din România - locurile 362-549 Rang 362 363 364 365 366 367 368 369 370 371 372 373 374 375 376 377 378 379 380 381 382 383 384 385 386 387 388 389 390 391 392 393 394 395 396 397 398 399 400 401 402 403 404 405 406 407 408 409 410 411 412 413 414 415 416 417 418 419 420 421 422 423 424

Judeţ Timiş Alba Timiş Prahova Vaslui Braşov Timiş Gorj Timiş Dolj Suceava Timiş Gorj Vâlcea Arad Suceava Timiş Vâlcea Olt Alba Vâlcea Caraş Severin Teleorman Iaşi Maramureş Bihor Bihor Prahova Buzău Dolj Hunedoara Dolj Argeş Teleorman Hunedoara Vâlcea Giurgiu Alba Gorj Arad Dolj Sibiu Mureş Vrancea Dâmboviţa Ilfov Argeş Buzău Olt Arad Satu Mare Maramureş Timiş Constanţa Teleorman Argeş Teleorman Galaţi Vrancea Iaşi Vâlcea Botoşani Dolj

Localitatea Nădrag Sâncel Belinț Măneciu Huşi Săcele Jebel Bustuchin Pișchia Teasc Mălini Becicherecu Mic Mătăsari Olanu Şiria Marginea Coșteiu Budești VL Scărișoara Jidvei Bujoreni Constantin Daicoviciu Brânceni Todireşti Ieud Oșorhei Ciumeghiu Comarnic Padina Melinești Geoagiu Filiaşi Rucăr Conțești Dobra Lungești Florești-Stoenești Ighiu Bălești Beliu Bechet Orlat Sângeorgiu de Pădure Câmpineanca Cornești Brăneşti Stâlpeni Glodeanu Sărat Studina Zăbrani Pişcolt Cavnic Buziaş Negru Vodă Poroschia Berevoești Poeni Independența Dumbrăveni VN Holboca Şirineasa Şendriceni Maglavit

Rang 425 426 427 428 429 430 431 432 433 434 435 436 437 438 439 440 441 442 443 444 445 446 447 448 449 450 451 452 453 454 455 456 457 458 459 460 461

Judeţ Timiş Teleorman Prahova Timiş Harghita Prahova Ialomiţa Covasna Cluj Mureş Vâlcea Alba Călăraşi Dolj Giurgiu Vâlcea Prahova Prahova Vâlcea Timiş Dolj Alba Dâmboviţa Ialomiţa Prahova Maramureş Mureş Covasna Satu Mare Vâlcea Argeş Argeş Hunedoara Dâmboviţa Călăraşi Gorj Mureş

Localitatea Tomnatic Măgura Bălțești Cărpiniș Bălan Filipeştii de Padure Săveni IL Barcani Sic Albeşti Slătioara Unirea Gălbinași Cerat Roata de Jos Frânceşti Valea Călugărească Urlaţi Galicea Recaş Coșoveni Lopadea Nouă Aninoasa Dridu Păulești Petrova Ibănești Zagon Beltiug Mălaia Bascov Slobozia AG Crișcior Vișina Db Ciocănești Bumbeşti Jiu Ungheni

462 463 464 465 466 467 468 469 470 471 472 473 474 475 476 477 478 479 480 481 482 483 484

Brăila Maramureş Buzău Ialomiţa Satu Mare Timiş Bacău Teleorman Botoşani Gorj Bihor Gorj Galaţi Teleorman Dolj Maramureş Olt Galaţi Suceava Galaţi Sălaj Arad Timiş

Movila Miresii Săliștea de Sus Pârscov Gârbovi Halmeu Satchinez Podu Turcului Pietroșani Bucecea Târgu Cărbunești Vadu Crișului Bâlteni Smulți Plosca Măceșu de Sus Seini Osica de Sus Târgu Bujor Dornești Șendreni Cehu Silvaniei Gurahonț Liebling

485 Bistriţa Năsăud 486 Vrancea 487 Maramureş

Sângeorz-Băi Păuneşti Suciu de Sus

Rang 488 489 490 491 492 493 494 495 496 497 498 499 500 501 502 503 504 505 506 507 508 509 510 511 512 513 514 515 516 517 518 519 520 521 522 523 524 525 526 527 528 529 530 531 532 533 534 535 536 537 538 539 540 541 542 543 544 545 546 547 548 549

Judeţ Harghita Braşov Dolj Olt Covasna Bistriţa Năsăud Caraş Severin Braşov Suceava Teleorman Alba Dolj Cluj Vaslui Alba Iaşi Călăraşi Dâmboviţa Arad Vaslui Olt Arad Dâmboviţa Sibiu Dolj Brăila Alba Olt Mureş Galaţi Dolj Suceava Giurgiu Neamţ Suceava Maramureş Galaţi Argeş Cluj Satu Mare Vâlcea Bacău Argeş Tulcea Sălaj Mureş Gorj Argeş Mureş Giurgiu Timiş Braşov Tulcea Dâmboviţa Olt Dolj Brăila Bacău Suceava Prahova Timiş Constanţa

Localitatea Zetea Feldioara Băileşti Potcoava Baraolt Prundu Bârgăului Berzovia Teliu Moldovița Tătărăștii de Jos Valea Lungă Ciupercenii Noi Iclod Ivăneşti Galda de Jos Belceşti Perișoru Cojasca Ghioroc Berezeni Brastavățu Semlac Potlogi Chirpăr Mârșani Şuţeşti Zlatna Vădăstrița Stânceni Barcea Sadova Siret Ogrezeni Bicaz Păltinoasa Şomcuta Mare Pechea Costeşti AG Iara Livada Popeşti VL Căiuţi Schitu Golești Babadag Surduc Râciu Tismana Vedea Cucerdea Băneasa GR Dudeștii Vechi Hălchiu Jurilovca Dragomireşti Fărcașele Pielești Chișcani Zemeș Măriței Floreşti PH Livezile TM Techirghiol

PIAŢA 166 • DECEMBEIE 2019 - IANUARIE 2020  71


GHID RETAIL Topul localităților din România - locurile 550-600 Rang 550 551 552 553 554 555 556 557 558 559 560 561 562 563 564 565 566 567

Judeţ Vrancea Dolj Vrancea Cluj Constanţa Călăraşi Argeş Dâmboviţa Dolj Argeş Mureş Neamţ Dolj Dolj Călăraşi Teleorman Botoşani Sibiu

Localitatea Jariştea Galicea Mare Câmpuri Cășeiu Nicolae Bălcescu Jegălia Albeștii de Argeș Dărmănești DB Cioroiași Călinești Sărmașu Gherăești Cetate Plenița Dragalina Orbeasca Flămânzi Copşa Mică

Rang 568 569 570 571 572 573 574 575 576 577 578 579 580 581 582 583 584 585

Judeţ Vâlcea Teleorman Timiş Sibiu Bistriţa Năsăud Suceava Ilfov Argeş Sălaj Vâlcea Suceava Braşov Dolj Olt Dolj Cluj Dolj Prahova

Localitatea Costeşti VL Măldăeni Peciu Nou Dumbrăveni SB Maieru Vama Moara Vlăsiei Bradu Benesat Ocnele Mari Ipoteşti Poiana Mărului Valea Stanciului Iancu Jianu Poiana Mare Bonțida Celaru Blejoi

Rang 586 587 588 589 590 591 592 593 594 595 596 597 598 599 600 601 602 603

Judeţ Călăraşi Cluj Galaţi Timiş Teleorman Constanţa Hunedoara Maramureş Prahova Teleorman Dolj Suceava Sibiu Argeş Caraş Severin Dâmboviţa Vâlcea Dolj

Localitatea Mânăstirea Frata Tudor Vladimirescu Variaș Dobrotești Băneasa CT Pui Poienile de sub Munte Șirna Blejești Leu Horodnic de Sus Șeica Mare Suseni Anina Lunguleţu Tomșani VL Bistreț

Valoarea indicatorului Gradul de dezvoltare a retailului modern pentru toate cele 600 de localități din România și evoluția acestui indicator sunt disponibile abonaților serviciului Piața PREMIUM pe site-ul revistei, în secțiunea Retail / Ghid Retail modern

Cele mai mari 50 de rețele comerciale Top reţele după suprafaţa totală de vânzare la 30 noiembrie 2019 Loc Rețea 1 Kaufland

2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

Lidl Auchan* Carrefour Profi Penny Selgros Mega Image Metro + Punct Market Cora Profi City Profi Loco Shop&Go + GR* Unicarm dm LaDoiPaşi* Supeco Annabella* Express (P+V)* Succes Real Diana* Euro Market Merkur inmedio

Formatul operat

hipermarket discount hipermarket hipermarket supermarket discount cash & carry supermarket cash & carry supermarket hipermarket supermarket supermarket minimarket supermarket drogherie minimarket hard discount supermarket supermarket supermarket hipermarket supermarket supermarket supermarket minimarket

Suprafața de vânzare (mp)

30 XI 2019 31 XII 2018 Variaţie (%) 561.210 295.617 286.583 268.515 223.044 213.734 206.000 181.786 180.826 157.501 103.100 63.456 62.985 51.494 47.092 36.320 32.350 28.656 23.560 20.972 15.672 14.207 9.808 7.750 7.580 7.227

540.940 268.377 280.913 268.515 196.867 207.107 200.000 167.900 180.826 167.163 103.100 48.684 50.071 49.502 46.992 34.220 21.625 21.450 23.230 17.100 15.672 14.207 9.098 7.400 7.100 6.900

3,7 10,1 2,0 0,0 13,3 3,2 3,0 8,3 0,0 -5,8 0,0 30,3 25,8 4,0 0,2 6,1 49,6 33,6 1,4 22,6 0,0 0,0 7,8 4,7 6,8 4,7

Loc Rețea

27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Barta Ati Darina MyAuchan Jam Super Mercato Sergiana Paco Best Market Palas Maya 1 Minute Comaliment + Discount Amigo Ovisim Lorimer Oncos Dacia Praxis Santec Fraher La Bolta Agra's Home Garden Privat

Formatul operat

Suprafața de vânzare (mp)

30 XI 2019 31 XII 2018 Variaţie (%)

supermarket supermarket minimarket supermarket supermarket supermarket supermarket supermarket supermarket supermarket minimarket supermarket

6.290 5.500 5.330 4.940 4.800 4.690 4.680 4.667 4.400 4.360 3.863 3.827

5.760 5.200 3.530 3.210 3.150 4.690 4.180 4.667 4.400 4.360 3.027 3.827

9,2 5,8 51,0 53,9 52,4 0,0 12,0 0,0 0,0 0,0 27,6 0,0

supermarket supermarket supermarket minimarket supermarket supermarket supermarket supermarket minimarket supermarket supermarket minimarket

3.434 3.224 3.120 3.082 3.020 2.920 2.870 2.640 2.260 2.100 1.960 1.941

3.434 3.224 2.920 3.182 3.020 2.920 2.870 2.190 2.260 2.100 1.360 1.491

0,0 0,0 6,8 -3,1 0,0 0,0 0,0 20,5 0,0 0,0 44,1 30,2

*) Auchan include hiper şi supermarketurile, dar nu include MyAuchan; Annabella include Annabella Fresh şi Annabella A-Z; Express include magazinele în franciză (Express Verde) şi pe cele operate de Carrefour (Express Portocaliu); Shop & Go include şi Gusturi Româneşti. La Doi Paşi este reprezentată doar prin magazinele identificate pe websiteul său. Diana include şi Diana Gourmet

72  PIAŢA 166 • DECEMBEIE 2019 - IANUARIE 2020


Profile for Revista Piata

Revista Piata nr. 166 decembrie 2019 - ianuarie 2020  

Advertisement