Intrepid nr 2/ dec 2014-ian 2015 by Iebn Romania

REVISTA ANTREPRENORULUI ROMÂN

Anul I, nr. 2, Decembrie 2014 / Ianuarie 2015 Se distribuie gratuit! www.revistaintrepid.ro

Napoleon şi Oana Combei:

Curăţenia, o afacere de familie

Pag. 12-14

Pag.

Agenda Evenimentelor DECEMBRIE 2014 Miercuri, 03

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Impact - Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 04

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Învingătorii

Vineri, 05

830 - 1030

- Întâlnire deschisă Echipa Campionii

IEBN

Miercuri, 10

1730 - 2030 1730 - 2030

- Întâlnire închisă Echipa Impact - Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 11

830 - 1030 1730 - 1930 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii - Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Campionii

IANUARIE 2015 Miercuri, 07

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Impact - Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Miercuri, 21

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Impact - Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Joi, 08

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Învingătorii

Joi, 22

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Învingătorii

Vineri, 09

830 - 1030

- Întâlnire deschisă Echipa Campionii

Vineri, 23

830 - 1030 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Campionii - Gala IEBN

Miercuri, 14

1730 - 1930 1730 - 1930

- Întâlnire închisă Echipa Impact - Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti

Miercuri, 28

1730 - 1930 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Ploieşti - Întâlnire închisă Echipa Impact

Joi, 15

830 - 1030 1730 - 1930 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii - Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Campionii

Joi, 29

830 - 1030 1730 - 1930 1730 - 1930

- Întâlnire deschisă Echipa Învingătorii - Întâlnire închisă Echipa Preşedinţii - Întâlnire închisă Echipa Campionii

Cum „cea mai scurtă cale spre succes este să îi ajuţi pe ceilalţi să ajungă la succes”, acesta este crezul formării şi mai ales al dezvoltării comunităţii de afaceri a Institutului alături de membrii săi asociaţi, antreprenori, liber profesionişti şi manageri cu putere de decizie în companiile pe care le reprezintă. Aşadar, te invităm să ne cunoşti, să te cunoaştem şi să descoperim împreună, pentru două ore, oportunităţi reale de afaceri la următoarea noastră întâlnire programată.

I nvitație DATA: ............................................................................................. ORA: ............................................................................................... LOCAȚIE: ........................................................................................ ......................................................................................................... ......................................................................................................... COST: ............................................................................................. INVITAT DE: ................................................................................... ........................................................................................................ ....................................................................................

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

Asociaţi NOI • Daniel Popa / Construcţii metalice, firma Reynaers – Echipa Preşedinţii, (www.reynaers.com) • Adrian Manolache / Servicii avocațiale pentru afaceri, firma Cazacu Manolache Popa – Societate Civilă de Avocați – Echipa Învingătorii, (www.cmp-lawyers.com) • Carmen Ciurescu / Decoraţiuni interioare şi cosmetică hotelieră, firma Royal York – Echipa Campionii, (www. royalyork.ro) • Sabin Gavrilescu / Agenţie de turism, firma Torent Travel – Echipa Campionii, (www.torenttravel.ro) • Petruş Bălaşa / Web Development, firma Pipple – Echipa Campionii, (www. pipple.me) • Ovidiu Moraru / Turism, firma Agvila Group – Echipa Ploieşti, (www.agvila.ro)

Editorial

Ce înseamnă networking-ul Ana Maria MIHĂILĂ Vasile MIHĂILĂ Networking-ul este unul dintre instrumentele de bază în creşterea şi dezvoltarea unei afaceri. Aşa cum la temelia oricărei activităţi stau relaţiile interumane, tot ele reprezintă şi fundamentul networking-ului sau al socializării într-un cadru organizat, cum i-am mai spune noi. Nu întâmplător, se numeşte net-working şi nu net-sitting sau net-eating… Pentru a avea rezultate în urma acestui tip de activitate, trebuie într-adevăr să „muncim”. Iar „munca” în cazul nostru înseamnă să intrăm în contact şi să discutăm cu cât mai multe persoane. Dar nu uitaţi că un bun networker are două urechi şi o singură gură, pe care le foloseşte proporţional! Tot networking este şi schimbul cărţilor de vizită, iar un bun networker trebuie să ofere două cărţi de vizită. Şi nu în ultimul rând, nu uitaţi că la un eveniment de networking nu vindem! Unul dintre lucrurile pe care le apreciez la oameni este acela de a nu încerca să îmi vândă un serviciu sau produs imediat după ce am făcut cunoştinţă. În cadrul evenimentelor sau întâlnirilor, scopul este stabilirea de relaţii, contacte, identificarea provocărilor, schimbul de experienţă. Atât. Ulterior acelui eveniment sau acelei întâlniri, poţi stabili reluarea contactului în orice formă. Relaţiile stau la baza încheierii afacerilor şi sunt cheia în succesiu-

Ce puteţi citi în acest număr:

• • • • • • •

nea contractelor semnate. Pentru asta însă, este necesar să acordam timp şi încredere oamenilor care ne înconjoară (client, parteneri, colaboratori). Iar acest lucru este greu să îl faci de unul singur. Cea mai simplă modalitate de a-ţi face mereu contacte noi dar şi de a le dezvolta pe cele existente este de a te implica în mod activ într-o organizaţie de business networking, cu condiţia ca ea să îţi împărtăşească valorile. Nu aştepta până este prea târziu şi eşti în situaţia de a nu mai avea clienţi sau contacte! Procesul de networking se face continuu, chiar şi atunci când suntem încărcaţi de comenzi. Exista o vorbă. Atunci când îţi este foame, ce preferi? Să ţi se dea un peşte sau să fii învăţat cum să pescuieşti? În care dintre cele două situaţii ai fi mai câştigat? Să dezvolţi o relaţie cu un

partener ce îţi poate genera în mod constant clienţi, idei, experienţă sau să ţi se ofere un client şi atât? Răspunsul cred că este evident. Foarte puţini oameni de afaceri înţeleg că pe o piaţă ca aceea din zilele noastre, clienţii doresc să cumpere, nu să li se vândă! Şi pentru ca afacerile să se desfăşoare uşor şi cât mai în siguranţă, soluţia este recomandarea. Dar pentru asta este nevoie de timp şi de „muncă”. Iar această muncă începe la evenimentele de networking. Cum putem scurta perioada în care să încheiem o afacere şi cum să primim recomandări într-un mod cât mai eficient, vă voi povesti însă într-unul dintre articolele viitoare. Sau puteţi afla participând la una dintre intalnirile noastre (detalii pe www.iebn.eu). Relaţii armonioase!

Vă prezentăm echipele „Preşedinţii şi Campionii............................................. pag. 6-7 Profil de avocat: Adrian Simion............................................................................ pag. 8-9 Sunt antreprenorii mulţumiţi de relaţia cu băncile?................................... pag. 10-11 Poveste de succes: Napoleon şi Oana Combei ............................................ pag. 12-14 Cum se vede promovarea pe timp de criză................................................... pag. 16-17 Miliardarii investesc în spaţiul cosmic................................................................. pag. 18 Gala Anului 2014...................................................................................................... pag. 19 DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

RECOMANDĂRILE NOASTRE Citește numărul următor al revistei INTREPID. Poveste de succes: RĂZVAN și MARILENA ȘARA. www.revistaintrepid.ro

Secretele succesului Autor: Dale Carnegie. An apariţie: 2013. Editura: Curtea Veche. Preţ: 25 Lei. Cartea lui Dale Carnegie este cea mai influentă carte de business a secolului XX. Deși prima ediție din „Secretele Succesului: Cum

să-ți faci prieteni și să devii influent” a fost publicată în 1936, cartea a rămas şi după 78 de ani un best seller. Iar asta pentru că sfaturile lui Carnegie sunt la fel de bune și astăzi ca şi atunci. Cartea este un ghid practic de îmbunătăţire a abilităţilor de a comunica cu alţii şi de a colabora cu colegii, şefii şi alte contacte de business.

Fii networker Autori: Ana-Maria şi Vasile Mihăilă. An apariţie: 2010. Preţ: 50 Lei. Networking-ul, mai întâi de toate, este format din oameni care vorbesc unii cu alţii, schimbând idei sau chiar resurse şi este cea mai rapidă modalitate de a obţine informaţii. Cartea „Fii networker” este prima carte de business networking scrisă de au-

tori români, bazându-se pe experienţa acumulată şi adaptată pe nevoile antreprenorilor din România. Cartea este o culegere de sfaturi şi exerciţii practice care te vor ajuta să îţi fixezi şi să îţi atingi obiectivele prin networking eficient, profesionist. Ea se adresează antreprenorilor, liberilor profesionişti, managerilor, chiar şi celor în căutarea unui job. Cartea se poate comanda doar trimiţând un e-mail la office@iebn.eu.

Cele mai frecvente întrebări despre IEBN 1. Cât de des se întâlnesc asociaţii unei echipe? Săptămânal. 2. Pot participa la mai multe întâlniri pentru a mă ajuta să iau o decizie? Un invitat poate participa la două întalniri deschise (nu în fiecare echipă). 3. Odata devenit asociat al unei echipe, pot participa şi la întâlnirile altei echipe?

Da. Este chiar recomandabil. 4. Pot participa la întalniri închise înainte de a deveni asociat? Nu. Întâlnirile închise sunt un privilegiu acordat asociaţilor, deoarece este nevoie de încredere sporită. 5. Dar după ce devin asociat, pot participa la întâlnirile închise ale altei echipe? Pentru că întâlnirile închise sunt extrem de încărcate atât ca infor-

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

maţii, cât şi emoţional, un asociat poate participa la întâlnirea închisă a altei echipe doar dacă este invitat de gazda acesteia. 6. Când apar rezultatele activităţii în cadrul Institutului? Rezultatele pot apărea imediat sau dupa o lună, două, şase. Asta depinde de implicarea ta în activitatea echipei din care vei face parte şi nu numai.

Evenimentele IEBN Bursa oportunităţilor în business

Miercuri, 26 noiembrie 2014, a avut loc, la Hotel Internaţional din Bucureşti, ultimul Casual Networking Event din acest an. A fost un eveniment dedicat mediului de afaceri, prilej cu care toţi membrii echipelor Institutului şi invitaţii lor s-au reunit la un pahar de vin. Pentru că evenimentul s-a desfăşurat în apropierea zilei de „Thanksgiving”, toţi cei prezenţi au intrat în atmosfera de sărbătoare, la îndemnul moderatoarei Ana Maria Mihăilă de a spune „mulţumesc” în semn de recunoştinţă. Seara a continuat cu exerciţiul „Bursa Oportunităţilor” şi cu un moment de creativitate, al cărui rezultat este următoarea poezie câştigătoare: „De Crăciun e sărbătoare, / E zăpadă şi magie. / Suntem plini de empatie, / Fericire şi iubire. / Ca-ntr-o carte ne citiţi, / Vă urăm: fiţi fericiţi!” Dacă te simţi inspirat să participi şi tu, urmăreşte website-ul Institutului (www. iebn.eu) pentru a afla când se va desfăşura următorul eveniment de acest fel.

Joi, 20 noiembrie 2014, a avut loc, la Hotel Ramada Parc din Bucureşti, seminarul de networking „Bursa oportunităţilor în business”. Evenimentul a fost organizat de Clubul Întreprinzătorului Român în parteneriat cu Institutul European de Business Networking şi a reunit antreprenori, liberi profesionişti şi angajaţi cu scopul de a-şi dezvolta abilităţile de networking, de a fructifica mai bine oportunităţile de business şi pentru a fi mai eficienţi în crearea reţelei de contacte. Evenimentul a fost moderat de Ana Maria Mihăilă, co-fondator al IEBN şi coautoare a cărţii „Fii networker”, iar accesul a fost gratuit, în baza înscrierilor pe website-ul BT Club. „Bursa oportunităţilor în business” este un proiect care se va desfăşura la nivel naţional. Dacă eşti interesat să participi la următorul eveniment de acest fel, urmăreşte website-ul Institutului (www. iebn.eu) şi cel al Clubului Întreprinzătorului român (www.btclub.ro).

The Casual Networking Event

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

Dintre echipele com

Echipa PREŞEDINŢII

ste prima echipă a Institutului, iar numele i se trage de la o poveste amuzantă. Încercând să ridice nivelul calităţii echipei, câţiva asociaţi au decis să o reconstruiască Componenţa echipei • Bogdan Orescovici - Easy Insurance Solutions • Cezar Nourescu – CBN IT • Vlad Tocae – Romnet • Luminiţa Ristea – CRG Nexia • Cătălin Adrian Iordache – Atelirul de manufactură • Cristian Mihăilescu – Atelier Inc

prin filtrarea atentă a noilor membri. Întâmplarea face ca toţi cei patru membri rămaşi de la început să fi avut funcţia de preşedinte la un moment dat.

Production • Radu Marin – Oxygen IT Systems • Ciprian Grecu – Nomenius • Ciprian Hodorogea - The Alpha Generator Ltd • Daniel Popa – Reynaers Motto „Vezi lucrurile la timpul prezent, chiar

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

dacă ele există în viitor.” – Larry Ellison, co-fondator Oracle Obiective Ne dorim extinderea echipei ca şi până acum, ţinând cont de propriile noastre criterii de aderare. Vrem să câştigăm din nou premiul de Business Generator al anului.

munității de afaceri

Echipa CAMPIONII

chipa Campionii este o echipă tânără, cu tendinţe spre domenii precum health and beauty, dar nu numai. Este cea de-a cincea echipă a Institutului, cea mai Componenţa echipei • Vania Limban - Active Family Center • Doina Iosif - Doina Iosif • Daniela Mandu - Cusut cu Aţă Roz • Ana Silivas - Ana Silivas personal coaching • Adrian Simion - Simion & Nere Law

tânără din punct de vedere al formării ei, care se contureaza a fi extrem de unită, performanţa fiind cuvântul care o caracterizează.

Firm • Dana Dumitru - Dana Dumitru Coaching • Carmen Ciurescu – Royal York • Sabin Gavrilescu – Torent Travel • Petruş Bălaşa – Pipple

Motto Creăm sinergie! Suntem mai puternici, mai agili, mai înţelepţi împreună. Obiective Să aducem valoare în relaţiile noastre. Să creştem echipa cu oameni valoroşi cu care ne putem dezvolta împreună.

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

PROFIL DE AVOCAT

Adrian Simion: „Cel mai mult contează relaţiile interpersonale”

Deşi se spune că sunt vorbăreţi, avocaţilor de succes nu prea le place vorbăria. Cel puţin, în afara tribunalelor. De obicei, sunt discreţi. Probabil, pentru că şi discreţia face parte din „fişa postului”. Pe Adrian Simion, de la firma Simion & Nere, am încercat să-l provocăm la o discuţie liberă, în care nu trebuia să prezinte probe pentru tot ce spune. Şi credem că i-a plăcut, chiar dacă întrebările noastre l-au scos din tiparul pledoariei şi al hârţoagelor. Sau, poate, tocmai de aceea…

Sabin ORCAN Sînziana POPOI Arbitrajul vă incomodează, ca avocat? Câteodată da, pentru că arbitrii nu ştiu să soluţioneze cu uşurinţa istanţei şi de multe ori nu se soluţionează şi se ajunge tot la instanţă. Şi atunci de ce mai există această verigă? În ţări educate merge foarte bine. La noi de ce nu merge? Pentru că nu sunt oamenii la fel de educaţi. Arbitrii sau clienţii? Să spunem, doar clienţii. Sunteţi specializaţi doar pe litigii comerciale? Oferim şi consultanţă băncilor, firmelor de leasing, multinaţionalelor. De ce vin clienţii la Simion & Nere? Pentru ca au auzit de noi că suntem de 15 ani pe piaţă şi de 7 – 8 ani avem printre clienţi multinaţionale. Care e rata de câştig la procese? 85%. Şi cele 15 procente? Sunt acceptate de către clienţii permanenţi. Dacă cineva vine o dată şi se află în cei 15% va fi

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

foarte nemulţumit, dar dacă este un manager la o firmă care mi-a dat 1000 de procese din care pierde 150, atunci este fericit. Oferiţi servicii şi în domeniul penal? Noi de 4-5 ani am mai deschis un capitol pentru clienţii noştri: dreptul penal al afacerilor. Exact linia aceea subţire dintre comercial şi penal. De exemplu, cecul, un instrument de plată comercială, poate să treacă în sfera penală. Alt exemplu este utilizarea unor softuri pentru care trebuie să ai drepturi de autor. Povestiţi-ne un caz celebru pe care l-aţi câştigat. Un caz cu care mă mândresc este cel în care ne-am bătut cu o mare companie americană care produce hrană pentru animale. În România aveam un singur producător în acest domeniu şi el a creat o nouă linie de mâncare pentru câini, a cărei imagine semăna cu cea folosită de compania americană, care acuza că asemănarea le poate dăuna vânzărilor din ţara noastră. Acest lucru s-a şi întâmplat. Eu am apărat firma românească dovedind că imaginea nu este copiată, inclusiv cu fotografiile câinelui de la şedinţa foto. Acestea au fost acceptate ca probă în dosar. Câinele era unul metis, de la circ, şi nu avea nicio legătură cu cel folosit de americani, chiar dacă semăna. De asemenea, marca era înregistrată la OSIM. Ce probleme juridice poate avea un start-up? Să spunem că îţi deschizi o firmă care are un nume similar cu o multinaţională care se sesizeaza imediat şi îţi cere să-l schimbi. Adică sunteţi specializaţi pe drepturi de autor şi drepturi de marcă? Sigur că da, inclusiv pe IT&C, unde foarte puţini sunt specializaţi. Cum vi se pare numele de România în titulatura unei firme? Nu mi se pare ok. Mai ales multinaţionalele au creat această obisnuinţă în afara legii, pentru a separa sucursalele din diferite ţări. Ce sfat i-aţi da unui tânăr absolvent de Drept care vrea să se facă avocat, dar nu ştie cum să pătrundă pe această piaţă? Să insiste cu întrebări la profesori pentru a afla cum se des-

făşoară fiecare activitate juridică. Şi să întrebe de zece ori înainte să intre în avocatură cum se va dezvolta şi cum îşi va găsi clienţii pe parcurs pentru a rezista. Apăraţi numai companii foarte mari? Nu. Apărăm inclusiv IMM-uri şi startup-uri. Aveti practicanţi? Cum îi selectaţi? Avem doi. Are loc o perioadă de probă în care, dacă dovedesc aptitudini, inclusiv de antreprenor, îi angajăm. Ce fel de aptitudini de antreprenor? Avocatura este cu predilecţie o profesie liberală şi avocatul trebuie să ştie să aducă şi să gestioneze clienţii şi business-ul. Trainingul profesional pe care îl oferim îi ajută şi în momentul în care vor trebui să plece şi să reziste cu clienţi proprii. Există etică în avocatură? Da. În primul rând statutul profesiei ne obligă la o etică profesională. Legile româneşti cum vi se par? Foarte complicate. De multe ori aduc greutăţi şi judecătorilor. Ce trebuie schimbat în instanţele din România? Organizarea. De exemplu, în alte ţări mai dezvoltate când primeşti citaţia primeşti şi ora exactă la care să te prezinţi. Noi avem mulţi timpi morţi în săli de judecată, aşteptând să ne vină rândul la dosare. Asta înseamnă 4-5 ore de aşteptare pe zi. Dar în ansamblu a evoluat justiţia românească? Tinde să devină într-adevăr un sistem european şi suntem încrezători. Folosiţi legislaţia europeană? Absolut. Avem şi un software specializat pe aşa ceva, cu jurisprudenţa UE, regulamente, norme. Ce trucuri aveţi pentru a câştiga un proces în instanţă? Răbdarea şi intimidarea adversarului pentru a uita ce a învăţat de acasă, dacă nu a fost spontan. Unii avocaţi au un limbaj de lemn. De ce? Nu e nicio obligaţie de serviciu. Eu nu folosesc acest limbaj. Cei care o fac

nu se bazează pe cunoştinţe şi pe documentarea cazului. Mai ales că generaţia nouă de judecători nu mai apreciază înfloririle lingvistice şi preferă varianta scrisă. Trebuie să te păstrezi în limitele cadrului procesual, al probelor şi al eficienţei. Nu este cum vedem în filmele americane. Acolo este multă teatralitate. Aţi avut clienţi care v-au cerut să faceţi lucruri la limita legii? Toţi încearcă. Eu le spun că sunt în necunoştinţă de cauză şi nu îşi dau seama că îmi cer un lucru ilegal. Le dau şi un sfat gratis, avertizându-i că pot intra în conflict cu legea. Adversarii vă felicită când câştigaţi? Nu doar că mă felicită, dar unii mă cooptează în proiecte noi. Cum au venit stagiarii, pe bază de recomandări? Nu toţi, au venit şi oameni complet necunoscuţi. Primim mereu solicitări, dar nu ne dorim să ne dezvoltăm prea mult. Este suficient. La un moment dat este foarte mult de muncă şi nu vrem sa devenim „workaholici”. Nu vrem să devenim robii clienţilor şi ai banilor. Ce conteaza cel mai mult pentru un avocat? Relaţiile interpersonale. De asta am şi devenit membru al Institutului. Datorită bunelor relaţii, noi avem firme cu care colaborăm constant de 6-7 ani. Suntem mai vechi în acele firme decât unii angajaţi! Ce costă cel mai mult din activitatea unui avocat? Timpul. Viaţa personală, pe scurt Foarte frumoasă. Soţie, doi copii, băieţi, unul de cinci ani şi jumătate, celălalt de un an şi jumătate. Se vor face avocaţi? Ce vor ei. Merg pe principiul liberal, nu le sugerez nimic. Ce altă meserie aţi fi ales dacă nu deveneaţi avocat? Pilot de curse, probabil, pentru adrenalină. Cum vă deconectaţi? Îmi place mult natura. Merg la munte, la mare ca să scap de betoanele din Piaţa Romană nr. 1 (sediul cabinetului de avocatură – n.r.). www.lawyer-contact.ro

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

CHESTIONARUL INTREPID

Sunt antreprenorii mulţumiţi de relaţia cu băncile? Începând cu acest număr, revista noastră lansează o provocare tuturor membrilor Institutului European de Business Networking. Am vrea ca ei să ne împărtăşească, din experienţa lor antreprenorială, şi cealaltă jumătate a paharului. Cea a dificultăţilor prin care au trecut (sau încă mai trec) pentru a-şi pune afacerea Sabin ORCAN Sînziana POPOI 1. Aţi fost sprijinit de o bancă atunci când aţi început prima afacere? Dacă da, prin ce fel de credit – garantat cu afacerea sau cu garanţie ipotecară/ imobiliară? Dacă nu, cine v-a ajutat: familia, prietenii, asociaţii? 2. Care este impedimentul principal al creditării antreprenorilor din România: lipsa de interes a băncilor, numărul mare al rău-platnicilor, birocraţia, corupţia? 3. Povestiţi-ne o întâmplare relevantă din experienţa dvs. personală cu băncile. Bogdan Orescovici – Easy Insurance Solutions (broker asigurări) 1. Businessul meu, de broker în domeniul asigurărilor, nu este un domeniu eligibil pentru bănci. Banii necesari deschiderii firmei şi finanţării ei în primele şase luni i-am luat de la familie şi de la prietenii mei cei mai apropiaţi. 2. Cel mai mare impediment, în momentul de faţă, este faptul că nu mai

pe picioare. Şi cum printre cele mai invocate piedici la început de drum se numără lipsa finanţării, am decis să începem printr-un chestionar despre relaţia cu băncile. Ştim, este un subiect delicat, dar am zis că încercarea moarte n-are! Iată întrebările noastre şi câteva dintre răspunsurile pe care le-am primit:

sunt firme şi persoane fizice eligibile. Dupa marele „boom” de prin anii 2004 - 2008, am intrat într-un cerc vicios. Firma nu mai poate să se susţină financiar pe o piaţă care este în cădere liberă, apelează la bănci, acestea le studiază „financiarele” şi îşi dau seama că nu pot credita pentru că aşa ar alimenta „găurile negre” ale economiei. Din păcate, la ora aceasta, băncile analizează cererile strict prin prisma „financiarelor” cerute. Ar trebui studiată o firmă în baza unui business plan bine elaborat de către antreprenor, cu asumarea tuturor „bornelor” şi o reală colaborare în urmărirea acestora împreună cu banca. 3. Personal, am încercat, de vreo trei ori, să accesez o linie de finanţare pentru susţinerea activităţii mele, dar, din pacate, n-am reuşit. Cel puţin până acum. Gabriel Ciobanu – Risksoft (IT) 1. Am fost sprijinit, dar nu la început. La un moment dat, atunci când nevoia de finanţare a devenit acută, am găsit oameni deschisi acolo unde nu mă aşteptam. Este vorba de Pro Credit Bank.

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

Am primit bani, practic pe nimic - în urma unor discuţii şi prezentării business-ului meu. Le mulţumesc şi sper să continue! 2. Lipsa de interes a băncilor. Aceasta este tolerată de Banca Naţională care nu face destule presiuni pentru relansarea creditării (dar nu ştiu care sunt pârghiile pentru că nu sunt de specialitate). Din punctul meu de vedere, în acest moment, băncile au ca scop supravietuirea stabilă doar din comisioane şi taxe bancareAici cred ca ar putea interveni BNR să oblige bancile să ţină taxele la un nivel mic şi să crească ponderea creditelor in veniturile lor. Şi asta împreună cu ridicarea nivelului de „culturalizare” financiar-bancară în rândul antreprenorilor. 3. Am fost la bancă într-o zi să platesc o rată în numele soţiei. Mi s-a cerut o taxă ca să pot face tranzacţia. Nu am plătit-o până la urmă, dar cred că energia consumată ca să mă lupt cu concepţiile obtuze ale casierului a fost mult mai scumpă decât banii pe care îi pierdeam. Ca să nu mai spunem de timp... Şi totuşi nu am renunţat la ce ştiam că am dreptul. Aici cred că este unul din-

tre secretele „îmblânzirii” acestui mediu de către antreprenori şi alţi clienţi. Doina Iosif (nutriţie şi sport) 1. Am inceput afacerea mea cu capital propriu si ajutor de la prieteni. 2. Din punctul meu de vedere, lipsa de transparenţă a condiţiilor contractuale, dar şi celelalte aspecte sunt discutabile. 3. Din păcate, în România nu am avut o experienţă plăcută şi favorabilă pentru mediul de afaceri. Băncile româneşti oferă servicii standardizate, de genul grilă, fără să personalizeze un serviciu aşa cum se întâmplă în alte ţări. În urmă cu 3-4 ani, nu am mai folosit un cont la BRD o perioadă de câteva luni, după care am fost contactată de o domnişoară care tot ce a putut să-mi transmită a fost o ameninţare că datorez băncii câţiva bănuţi pentru administrarea contului. În acel moment, BRD-ul a pierdut un client. Napoleon Combei – NOC Clean (servicii de curăţenie profesionale) 1. Da, după ce am garantat 300 % un credit de 50.000 euro, Pro Credit Bank a semnat împrumutul, se întâmpla în 2002. Şi astăzi suntem loiali acestei bănci. 2. Ar trebui să fac o presupunere şi am învățat să nu fac acest lucru. Şi banca este o afacere, fiecare acordă împrumuturi după politica lor internă. Mai trebuie să fie şi foarte bine structurată cererea. 3. Pot sa spun că am greşit mult, dar mulţumesc băncii că atunci când eu visam cai verzi pe pereţi, a analizat cifrele şi a spus NU, este posibil să dai faliment dacă îţi acordăm acest credit, iar noi vrem să fii în continuare clientul nostru. Daniela Mandu – Cusut cu aţă roz (textile şi decoraţiuni) 1. Nu am fost sprijinită. Nu ai istoric, nu ai nimic. 2. Lipsa de interes a băncilor. 3. Nu am o întâmplare pe care doresc să o împărtăşesc. Filip Mihai – Grifil Office (service şi vânzări copiatoare, imprimante, papetărie) 1. Am început afacerea cu banii pe care îi aveam puşi deoparte. 2. Cred că birocraţia şi numărul destul de mare al rău-platnicilor. 3. Experienţa mea cu băncile este OK, dacă ar avea şi comisioanele puţin

mai mici (am încasări multe, dar de valori mici) totul ar fi perfect. Boiana Berchi – McGregor şi partenerii (avocatură) 1. Nu am apelat la bancă. M-a ajutat familia. 2. Condiţiile grele de creditare. De obicei se dau împrumuturi fără garanţii imobiliare pentru nu mai mult de aprox 20.000-25.000 euro, sumă absolut insuficientă chiar şi pentru un start-up, cu atât mai mult pentru dezvoltarea unui business sau pentru salvarea unei afaceri. 3. Timp de un an am încercat să obţin un împrumut mai substanţial de la bănci pentru salvarea afacerii, dar acest lucru nu a fost posibil pentru că de fiecare dată mi s-a solicitat acordarea unei garanţii imobiliare cu cel putin 40% mai valoroasă decât suma cerută. Cezar Nourescu – CBN IT (Software) 1. Am pornit fără bani. 2. Nu cred că sunt impedimente, doar anumite criterii ce trebuie bifate. Impedimentul provine din stilul antreprenoriatului românesc. 3. Nu sunt adeptul băncilor şi deci interacţiunea cu ele pentru credite mici de aproximativ 15.000 euro este irelevantă pentru că se obţin relativ uşor. Adrian Simion – Simion & Nere (avocatură) 1. Nu m-a ajutat banca, ci familia.

2. Lipsa de interes real pentru susţinerea start-up-urilor şi IMM-urilor, securizarea excesivă a creditelor. 3. Nu pot, pentru că am clienţi bănci. Dan Severin – Ballon Rouge Studio (producţie foto-video) 1. Afacerea mea este un start-up, care beneficiază în acest moment de un program de stimulare a tinerilor antreprenori, prin care statul vine cu jumătate din suma necesara derulării activităţii, iar cealaltă jumătate este creditabilă. Aici începe relatia mea cu băncile (mai bine zis cu una singură: CEC Bank). Astfel, am obţinut un împrumut pentru compania mea în baza proiectului, plus economiile proprii şi imprumuturi de la prieteni/apropiaţi. 2. Principalul impediment în creditarea antreprenorilor ar fi, din punctul meu de vedere, lipsa unei culturi în relaţia cu banca. Avem o piaţă needucată şi neinformată în acest domeniu. Produsele bancare ar trebui privite ca nişte instrumente de lucru. De cealaltă parte, şi băncile ar trebui să facă mai mult pentru maturizarea pieţei. 3. Experienţa mea cu băncile are doua laturi. Una pozitivă, legată de faptul că fiind un tânăr atreprenor am reuşit să accesez un credit. A doua e mai puţin optimistă: avem un sistem bancar încă birocratic, lucrurile se mişcă foarte greu. Chiar dacă în cazul meu creditul solicitat este garantat de stat, banca a solicitat garanţii în plus.

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

POVESTE DE SUCCES

Napoleon şi Oana Combei: Curăţenia, o afacere de familie Pe soţii Napoleon şi Oana Combei, doi tineri antreprenori, îi găseşti mai tot timpul acasă. Nu pentru că s-ar fi lăsat de muncă după succesul obţinut în afaceri. Ci dintr-un motiv mult mai simplu. Biroul pe care şi l-au amenajat se află chiar la parterul blocului în care locuiesc. Aşa se face că interviul începe cu soţul, intervine mai târziu şi soţia, după care luăm o pauză pentru a îi da răgaz să-şi aducă fetiţa de la şcoală. Întreaga atmosferă pare una de familie. Chiar şi când vine vorba despre angajaţii lor.

Sabin ORCAN Sînziana POPOI

Cum v-a venit ideea unei afaceri în domeniul curăţeniei? Sotia mea este obsedată de curăţenie, aşa că de ea a pornit totul. Am început în 2005, când s-a ivit o oportunitate. Era o clădire

de birouri, nouă, de 4.000 de metri pătraţi. Maşina de transport cu mobilă şi documente era afară şi, în timp ce se descărcau, noi scoateam molozul afară. A fost primul nostru contract. Am venit cu bureţi de acasă, un aspirator de la un prieten, un aspirator al nostru şi angajaţii de la celălalt business. Din 1997

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

avem un laborator care printează pe hârtie fotografică. A fost prima noastră afacere, s-a stins uşor, iar acum produce un venit minim constant. Mai sunt oameni care folosesc aparate foto cu film? Foarte puţini. Mai vin unii care au

aparate digitale şi vor să printeze pozele. După mine, este cu totul altceva să răsfoieşti un album foto decât să stai să deschizi foldere pe calculator. Dar de când totul se stochează, nu prea mai merge. Curăţenia, în schimb, v-a mers. Între 2006 şi 2013 a mers foarte bine. Ne-am extins echipa pentru că aveam clienţi care cereau servicii speciale de zugrăvit sau chiar intervenţii la partea electrică. A fost o perioadă de confort… Acum nu mai este? Se spune că atunci când ţi-e bine nu te gândeşti că ar putea să vină şi vremuri mai rele. Aşa am gândit şi noi în acea perioadă. Unele persoane din jur au încercat să ne avertizeze că viaţa are surprizele ei, dar nu le-am ascultat. Ne bazam foarte mult pe recomandările pe care le primeam. Noi nu făceam mare lucru ca să atragem clienţi, nu aveam o agendă stabilită, un target, un plan de business. În 1997, când m-am dus prima dată la o bancă să cer 80.000 de euro pentru dotarea laboratorului foto, directorul de acolo mi-a cerut planul de business. Efectiv am fost dat afară pentru că nu aveam un plan decât în mintea mea! Ce s-a schimbat? Schimbarea s-a produs atunci când am intrat în această „şcoală”, Institutul European de Business Networking. Doi ani am luat notiţe, am cerut sfaturi, le spuneam tuturor că vreau cartea, ABC-ul unui business. Nu înţelegea nimeni ce vreau de fapt. Le-am explicat că simt că am ajuns undeva, sus, am urcat pe o scară, dar nu ştiu cum. Am sărit nişte etape importante din antreprenoriat. Adică aţi făcut afaceri din instinct? Da. Tata era artizan, făcea pandantive, broşe şi alte bijuterii din piatră. Era geolog şi cutreiera toata ţara în căutare de zăcăminte şi minerale. Pe noi ne lua uneori să-l ajutăm. La 11 ani, mergeam la Eforie Nord în fiecare vacanţă de vară şi vindeam la tarabă împreună cu fratele meu mai mic. Veneau străini care în 1984 erau înnebuniţi dupa tot ce înseamnă handmade. Dupa ‘89 nu a mai fost

Napoleon şi Oana Combei, aici alături de fetiţa lor în vârstă de 8 ani, mai au un băiat de 14 ani.

cerere. Şi atunci, tata, întreprinzător, a stabilit să imprimăm casete audio şi să le vindem. Până în 1996, când a apărut Legea Drepturilor de Autor, a mers. Apoi am înfiinţat prima firmă împreună cu soţia mea. În 2000 am făcut prima investiţie în foto, 15.000 de mărci, iar după doi ani am luat 50.000 de euro împrumut, cu case amanetate în valoare de 200.000 de euro. Toata familia era disperată. Veneau să ne întrebe dacă am plătit ratele, de frică să nu rămână fără case. A trebuit să investiţi şi în curăţenie… A treia zi de la primul contract am mers la un reprezentant italian de produse pentru curăţenie cu bilet la ordin şi am luat produsele de bază de care aveam nevoie. Dar nu am folosit decât trei sferturi dintre ele. De ce? Sunt aparate pentru operaţiuni mai speciale. De exemplu, avem un aparat care spală geamurile la înălţime cu apă dedurizată şi care ne-a costat 7.000 de euro. Se foloseste pentru panouri fotovoltaice. Datorită unor astfel de utilaje am reuşit să batem concurenţa la unele proiecte, dar încă nu sunt valorificate la capacitate maximă.

Cum v-aţi instruit oamenii? Prin puterea exemplului personal. Avem angajaţi care sunt de 17 ani alături de noi. La primul contract făceam mentenanţa în afara orelor de program. Au fost perioade când aveam zece persoane zilnic pentru cei 4.000 de metri pătraţi. Aşa ne-am dat seama care angajat merită să rămână şi care trebuie să plece. Ce salariu are un angajat nou? Intră cu minimul pe economie şi, dacă într-o lună nu ia mai mulţi bani, pleacă singur. Momentan, doar un angajat este în situţia asta şi trebuie să ne demonstreze că merită mai mult. Ştie să măture foarte bine, dar are o mentalitate învechită, nu vrea să le zâmbească oamenilor. Curăţenia se învaţă? Da, noi ne-am autoeducat. Mergem la târguri, seminarii, concursuri. Avem chiar şi câteva cupe câştigate. În Ungaria, de exemplu, cineva a înfiinţat Institutul de Curăţenie. Neam cumpărat şi noi cartea lor de 250 de pagini unde sunt explicate 47 de tehnici de curăţenie şi care sunt normele de lucru: câţi oameni pot lucra pe câţi metri pătraţi şi în cât timp.

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

re tehnică şi de coordonare a echipelor, iar soţia lui pe partea de ofertare, stocuri, magazie.

Fişă de business Fondată în 1998, firma NOC Clean, condusă de soţii Napoleon şi Oana Combei, este specializată în prestarea de servicii de curăţenie profesionale în toate domeniile de activitate. Compania se mândreşte cu faptul că stabileşte standardele în acest domeniu în România. În 2013, NOC Clean a obtinut locul al doilea la concursul de curăţenie Clean Europe. În 2014, s-a clasat pe locul al doilea şi la concursul „Impecabilii România”, ajuns la editia a cincea. (Website: www.nocclean.ro) Aveţi şi clienţi care vor să le faceţi curat acasă? Primul client privat a venit prin recomandare. Am făcut curăţenie lună, dar ne-a spus că aşa fac toţi prima oară, după care calitatea serviciilor scade. Acest client beneficiază de serviciile noastre şi acum, iar vorbele lui mă motivează să dau tot ce e mai bun. Când am mers la el acasă, nu am făcut doar curăţenie, am reparat şi uşa de la saună, am strâns becurile, am vopsit puţin. Avem o echipă de intervenţie formată din angajaţi care se pricep la de toate. Ei nu spun niciodată „nu ştiu” sau „nu pot”. Ce părere aveţi despre concurenţa menajerelor? Nu le pot numi concurenţă. Menajera face curat zilnic, o curăţenie standard. E normal ca un client să apeleze la ea, dar e normal să apeleze la noi pentru curăţenia trimestrială. Fiindcă menajera nu poate, de exemplu, să spele geamurile pe exterior, nu are ustensilele necesare şi îşi pune viaţa în pericol. Menajera nu are utilaje şi soluţii care spală şi scot murdaria dintre rosturi, nici aspirator cu injec-

ţie-extracţie, care topeşte pata de ketchup sau muştar de pe covor. Dar faţă de firmele concurente, cum staţi? Sunt foarte multe firme de curăţenie în Bucureşti. Dacă se închide una, apar trei. Suntem în concurenţă directă cu firma clasata pe primul loc. Ei au 600 de angajaţi, noi 40. O singură dată le-am luat locul întâi la un concurs şi de atunci angajaţii mei sunt motivaţi să repete performanţa. Momentan, sunt mulţumit cu treapta pe care ne aflăm. Nu vă doriţi să ajungeţi la 600 de angajaţi? E o întrebare bună. Momentan lucrăm la „şasiul” acestei companii. Am auzit că, dacă iese totul bine, poţi pleca liniştit în vacanţă. Avem patru concedii programate, dar cred că mă voi plictisi în ele. Noi avem un stil de viaţă, mulţi îmi spun că eu sunt angajat de fapt. Abia acum am învăţat să ne plătim cu salariu. Cine se ocupă de firmă în lipsa voastră? Finii noştri. El pe partea de organiza-

Oana Combei: „Cei mai dificili sunt clienţii care spun că nu trebuie decât să ştergem praful” Cine este şeful la serviciu? Pe acte eu, dar în realitate este Napi. Eu fac tot ce trebuie făcut în spatele scenei, de ofertare şi contracte se ocupă el. Mi-e frică să nu îmi fie trântită uşa în nas. Ce face diferenţa între curăţenia făcută de firma voastră şi ceilalţi? Sunt lucruri uzuale. Noi curăţăm până şi între cele două canturi de la geam, unde se strânge murdăria. Există o metodă a curăţeniei? Se începe din cel mai îndepărtat colţ al casei şi se ia la mână tot, până la sonerie, calorifer, uşa de la frigider. Nu rămâne nimic neatins. Înţeleg clienţii asta? Clienţii au devenit mai pretenţioşi şi mai zgârciţi în ultimii ani. Privesc curăţenia ca pe un lucru facultativ. Noi venim şi le spunem că fără curăţenie imaginea companiei va fi afectată, la fel şi sănătatea angajaţilor. Dar mulţi nu sunt interesati de rezultat, ci doar de preţ şi de faptul că trebuie să bifeze asta pe o listă. Cei mai dificili sunt cei care spun că nu trebuie decât “să ştergem praful”. www.nocclean.ro

Chestionarul preferinţelor NAPOLEON

OANA

Muzica preferată, cântăreţul preferat: „Sunet clar, nu zgomot” / Michael Jackson. Sportul preferat: snowboard. Filmul şi actorul preferat: The Wolf of Wall Street / Leonardo DiCaprio. Destinaţia preferată de vacanţă: Austria, Norvegia, SUA. Marca preferată de auto, ceas, telefon: Volkswagen, Seiko, Iphone. Citatul preferat: „Răspundem oricărei provocări”. Prietenul cel mai bun: copii şi soţia.

Muzica preferată, cântăreţul preferat: Wonderful Life / BLACK. Sportul preferat: Kangoo Jumps. Filmul şi actorul preferat: Meet Joe Black / Brad Pitt. Destinaţia preferată de vacanţă: „Nu contează, cald sa fie!”. Marca preferată de auto, ceas, telefon: Volkswagen, nu are, Iphone. Citatul preferat: „Nu lăsa pe mâine ce poţi face azi”. Prietenul cel mai bun: soţul şi copiii.

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

reguli de marketing care chiar funcționeză Partea a II-a

Unul dintre cei mai importanţi piloni ai unei afaceri, alături de management, vânzări, relaţii cu clienţii sau resurse umane, este fără îndoială marketingul. Este fundamental pentru că fără ajutorul său nu poţi înţelege piaţa sau clienţii şi nu poţi găsi serviciile sau produsele corespunzătoare. Marketingul şi vânzarile dau rezultate spectaculoase atunci când ele se întrepătrund. Iată alte sfaturi practice de marketing: 1 Atenţie la calendar! Sincronizarea campaniilor de marketing necesită o atenţie sporită. Înţelegerea ciclului bugetului clientului îţi permite să îţi sincronizezi oferta înainte de începerea procesului. Sincronizarea este de asemenea importantă şi atunci când trebuie să faci ceva ce ai promis! 2 Vinde întâi relaţii şi apoi proiecte! Investeşte timp şi tehnologie pentru a construi baze de date actualizate care să îţi permită să identifici şi să califici potenţialii clienţi (atât pentru

Revista antreprenorului român Nr. 2 / Decembrie 2014 / Anul I

tine, cât şi pentru clienţii tăi). Apoi concentrează-te şi axează-ţi eforturile de marketing pe înţelegerea şi îndeplinirea nevoilor specifice fiecărui proiect în parte. 3 Caută să câştigi tot timpul clienţi noi! Atenţi, nu uita însă de clienţii din trecut; pot avea nevoi noi, pe care tu le poţi satisfice. Astfel, poţi obţine proiecte noi. Departamentul de relaţii cu clienţii este, aşadar, o ramura importantă a unei companii. 4 Apelează la publicaţii! Anunţurile în ziare, reviste, broşuri, care au drept ţintă acelaşi public pe care îl are şi

Publicaţie editată de Institutul European de Business Networking Fondatori: Ana Maria Mihăilă & Vasile Mihăilă

firma ta, dacă sunt realizate corect, pot fi ustensile excelente de marketing. Include articole scrise de oameni din exterior despre firma ta; astfel îţi consolidezi credibilitatea în piaţă. 5 Mulţumeşte de fiecare data! Confirmă fiecare contact cu clientul (răspuns la email, întoarcerea telefonului primit). Aceasta denotă respect. Notele de mulţumire sunt cea mai ieftină, mai direct şi uneori foarte eficientă formă de relaţii publice între tine şi clienţii tăi. (va urma) Coordonator: Sabin Orcan Redactor: Sînziana Popoi

Grafică & DTP: Ionuţ Aldea

Tipăriă la: MEDIA CONTACT s.r.l.

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

„The Good, The Bad & The Ugly” Cum se vede promovarea pe timp de criză Vă amintiţi de filmul acesta? Şanse mari să nu, este un western din ’66, când mulţi dintre noi nu erau probabil născuţi. Dar nu contează. Ce am vrea să surprindem sunt cele trei moduri de a vedea promovarea pe timp de criză: al beneficiarului, al specialistului de marketing şi, în fine, al agenţiei de marketing. Majoritatea celor care citesc aceste rânduri probabil se regăsesc în rolul beneficiarului. AcesÎn rolul beneficiarului: Boiana Berchi, avocat şi managing partener la Mc Gregor şi partenerii

Boiana Berchi Prima tentaţie a unui antreprenor când intră în criză financiară şi plata salariilor, a facturilor şi a taxelor a devenit o problemă serioasă din cauza unui cashflow care „tuşeşte”, este să înceapă să taie din costuri. Una dintre primele tăieri este a bugetului de promovare şi marketing, după principiul „putem trăi şi fără”.

ta este, evident, „The Good”. Normal că eu, ca antreprenor, voi face mereu ce este mai bun pentru mine şi afacerea mea! „The Bad” este responsabilul de marketing. Este cel care „cere” mereu buget pentru promovare, fiind de multe ori refuzat pe motiv că promovarea este partea goală a paharului. În sfârşit, „The Ugly”, adică agenţia de marketing. Care, în ciuda crizei, îţi spune că trebuie să aloci bani pentru promovare.

Din proprie experienţă, de consultant juridic în afaceri, pot spune că în perioada de glorie eram prea ocupată cu munca. Aşa că nu aveam nici timp şi nici bani pentru marketing şi promovare. Clienţii veneau de la sine, prin recomandări, nu părea că am nevoie de vizibilitate. A venit însă criza şi în ograda noastră, când industria energiei regenerabile în care am lucrat peste cinci ani a căzut brusc, doar printr-o schimbare banală de lege. Într-o lună, din 18 proiecte rămăsesem cu trei! Automat, şi banii disponibili deveniseră puţini, iar prioritatea clară era acoperirea salariilor şi a facturilor urgente. Nu părea că încape şi marketingul în această nouă realitate. La nevoie am început să cer ajutorul prietenilor şi celor care trecuseră deja prin această etapă. Paradoxal, am fost sfătuită să mă concentrez de urgenţă pe relaţii publice, marketing şi promovare. Şi să investesc cât de puţin în ele. Zis şi făcut. Mi-am găsit o agenţie de PR, am bugetat această cheltuială ca pe un salariu sau ca pe un colaborator extern permanent, am făcut un program pe termen scurt de trei luni până la termen mediu de un an. Am creat împreună cu specialiştii angajaţi un diferenţiator important pentru firma

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

noastră, am început să implementăm planul de marketing. Acum pot spune, după exact un an de când am început, că avem rezultate concrete. Avand însă în vedere că bugetul nostru era minuscul, am fost nevoiţi să facem promovarea într-un mod creativ. Am început să publicăm articole de specialitate în media, mai ales online, să facem networking focusat, să fim mult mai activi în camerele mixte de comerţ. Am creat un produs propriu – un training de anticorupţie pe care îl promovăm constant. O altă modalitate a promovării fără costuri mari o reprezintă folosirea testimonialelor de la clienţi mulţumiţi de serviciile noastre, postate pe site, folosite în comunicate de presă, în apariţii media.

În rolul specialistului: Roxana Mangîru, marketing manager la Singular Logic E criză! Una dintre sintagmele noastre preferate. Sau din scuzele noastre preferate. Nu mai ştiu cine a spus, dar cred că trebuie să începem cu o afirmaţie: „Să

Roxana Mangîru opreşti promovarea pe timp de criză este ca şi cum ai strica ceasul ca să opreşti timpul”. Aşadar e momentul unei noi viziuni de marketing. Ce s-a schimbat pe timp de criză? Bugetul canalele de promovare? S-au îmbunătăţit metodele ori doar s-au înmulţit? Cred că, de fapt, s-a schimbat abordarea. Am spus-o de multe ori în întâlnirile de networking: afacerile nu mai sunt B2B (business to business) sau B2C (business to consumer). Sunt H2H – „Human to human”. Sau, cum spunea Andrei Roşca, s-a înlocuit monologul cu dialogul. E cea mai scurtă şi obiectivă definiţie a „social media”. Iar criza a avut o contribuţie importantă la acest tip de promovare. Ce trebuie reţinut este că fiecare canal de promovare – de la Facebook la Youtube – reprezintă un instrument prin care se pot atinge obiectivele fixate. Sarcină grea, nu-i aşa? Nu, dacă ţinem cont că obiectivul este primul pas al strategiei de promovare. Este cel care dă direcţia. Sau care o greşeşte. Prin urmare, setaţi-vă obiective „smart”! Dacă obiectivul este să creştem vânzările, trebuie să încercăm să „vindem” valoarea. Cum? Stârnind curiozitatea. Cred că aş putea deja să-mi pun numele pe fraza „vinde mirosul, nu friptura!” E pe înţelesul tuturor? Unde? Acolo unde este publicul-ţintă! Rămâne să îl identificaţi. Şi să faceţi un plan. De ce? Dacă nu planificaţi, nu aveţi ce să măsuraţi! Datorită dezvoltării reţelelor sociale, cantitatea de informaţie este imensă, însă calitatea lasă de dorit. În ce ar trebui să investiţi pe timp de criză? În calitate, dacă mă întrebaţi pe mine. Pe principiul „you are what you share”, crearea de conţinut relevant şi de calitate este marea provocarea a marketingului. Publicitatea

este abilitatea de a pune fiecare bătaie a inimii unui business pe hârtie. Luaţi o foaie şi scrieţi! Investiţia în conţinut trebuie să fie constantă. Aşa cum nu poţi merge la sală o singură lună ca să îţi intri în formă şi să-ţi tonifiezi corpul, la fel nu poţi face o strategie de promovare pe termen scurt şi să aştepţi rezultate miraculoase. Rezultatele încep să se vadă în ambele situaţii din prima lună, dar nu se susţin decât printr-un efort constant! Mai grav decât criza este să fii în criză de timp! Nu aştepta să începi promovarea după ce ieşi din criză. S-ar putea să fie prea târziu. Există un singur lucru pe lume mai rău decât să se vorbească despre tine, şi anume, să nu se vorbească deloc despre tine!

obiective şi de un plan. Si mai înţeleg că trebuie să îşi asume nişte riscuri, trebuie să încerce, să testeze, să greşească, să încerce din nou, să înveţe până cand ajung la rezultatul dorit. Există o zicală faimoasă, atribuită unuia dintre cei care sunt consideraţi pionierii promovării – John Wanamaker, care spunea ceva de genul: Jumătate din banii pe care îi investesc în promovare sunt irosiţi; problema este că nu ştiu care jumătate. De aici, extrag câteva concluzii: oricum ai privi lucrurile, jumătate din bani sunt bine investiţi, deci promovarea îşi are rostul ei, beneficiile ei, rezultatele ei. Dificultatea a constat mereu în eficientizarea bugetelor alocate – cum sa faci în aşa fel încât să

În rolul agenţiei de marketing: Alexandru Băjenaru, managing director la tooShark Marketingul este acelaşi şi pe timp de criză. Instrumentele s-au adaptat unei noi realităţi. Şi criza face parte din ea. Perioada prin care trecem i-a determinat pe foarte mulţi, mici antreprenori sau companii multinaţionale, să-şi reconsidere poziţia şi abordarea faţă de o mulţime de aspecte ale vieţii economice. Inclusiv, faţă de marketing. Cuvântul de ordine, în ultimii ani, a devenit promovarea. Datorită internetului. Dacă acum cinci ani era arhisuficient să ai un site ca o prelungire a cărţii de vizită, acum toata lumea îşi doreşte SEO, AdWords, Mobile şi, evident, Facebook. Şi, de ce nu, Youtube. Eu am întâlnit două tipologii de beneficiari: entuziaştii – cei care pornesc cu foarte mult optimism, iau partea plină a paharului din poveştile prietenilor, cunoscuţilor, partenerilor de afaceri şi vor să aibă acelaşi succes, şi suspicioşii – cei care pun totul sub semnul îndoielii, întrebându-se de unde ştiu că like-urile sau click-urile sunt reale, de unde ştiu că nu cheltuie bugetul fără să se întâmple mai nimic. Cele două categorii au însă un numitor comun: şi unii, şi ceilalţi sunt atenţi la buget! Însă mai observ ceva – din ce în ce mai mulţi oameni cu care stau de vorbă înţeleg nevoia de promovare. Înţeleg că au nevoie să iasă de sub „clopotul” lor, că trebuie să comunice, sa interacţioneze, să facă networking. Înţeleg că au nevoie de

Alexandru Băjenaru „pui la treabă” şi cealaltă parte. Problema a fost până acum măsurarea activităţilor de marketing, considerată dificilă, costisitoare şi insuficient de exactă. Şi aşa ne întoarcem la internet şi noul arsenal de instrumente pe care le-a pus în slujba marketingului. Avantajul major este că a uşurat măsurarea. Nu este perfectă, nu este lipsită de dificultăţi, dar are un potenţial mult mai mare de a determina care „jumătate” aduce valoare, şi care nu. Iar acesta cred că este unul dintre factorii determinanţi în decizia oamenilor de a utiliza promovarea online. „THE END” Cei care au contribuit la acest material nu s-au vorbit înainte de a se apuca de scris. Fiecare a punctat ceea ce a considerat că se potriveşte, din perspectiva sa, temei în discuţie: promovarea pe timp de criză. Şi cu toate acestea, părerile lor tind spre un numitor comun. Voi ce credeţi? Comentaţi articolul pe www.revistaintrepid.ro

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID

Antreprenori celebri

În ce mai investesc miliardarii: zboruri spaţiale şi minerit pe asteroizi

Sabin ORCAN Unii dintre cei mai bogaţi oameni de pe Terra au planuri de business care depăşesc limitele pământene. Ceea ce altădată părea să fie doar rodul imaginaţiei unui scriitor de „science-fiction” începe să devină realitate. De câţiva ani, se vorbeşte tot mai mult despre investiţiile în spaţiul cosmic. Printre pionierii acestui domeniu, controlat până acum doar de agenţii guvernamentale precum NASA, se numără americanul Jeff Bezos, fondatorul gigantului online Amazon, cu o avere estimată la 30,5 miliarde de dolari. În 2000, el a pus bazele companiei Blue Origin, al cărei scop declarat este de a face călătoria în spaţiul cos-

mic disponibilă pentru publicul larg. În 14 ani, a investit 500 de milioane de dolari în cercetare, dar fără rezultate concrete deocamdată, în afara unor zboruri de încercare. Cel de-al doilea vizionar este tot un american, Elon Musk, fondatorul altui gigant online, PayPal, dar şi al producătorului de automobile electrice Tesla Motors, cu o avere de 8,1 miliarde de dolari. În 2002, el a înfiinţat firma SpaceX. Obiectivul pe termen scurt – reducerea costurilor pentru zborurile spaţiale. Obiectivul pe termen lung– colonizarea planetei Marte. Până acum, au fost lansate cu succes 12 zboruri, iar în 2012 SpaceX a devenit prima companie privată care a reuşit să trimită o navă către Staţia

INTREPID - DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015

Spaţială Internaţională. În fine, cel de-al treilea investitor atras de spaţiul cosmic este un britanic, Sir Richard Branson, fondatorul companiei Virgin Group, cu o avere estimată de Forbes la 4,9 miliarde de dolari. În 2004 el a anunţat înfiinţarea unei divizii numite Virgin Galatic, dedicată dezvoltării turismului spaţial. Un turism accesibil însă doar celor cu dare de mână: preţul unui bilet se ridică la 250.000 de euro de persoană. Primele teste ale navetei au avut loc în 2009, dar niciunul nu a trecut de faza zborului în atmosfera terestră. Din păcate, proiectul a înregistrat mai multe eşecuri. Ultimul, în luna octombrie a acestui an, când naveta a fost distrusă într-un accident soldat cu moartea pilotului. Dar turismul spaţial nu este singura oportunitate de afaceri la care s-au gândit antreprenorii care visează cu ochii deschişi. O altă idee care face furori este cea a mineritului pe asteroizi, propusă de firma Planetary Resources. Printre investitorii atraşi de această perspectivă se numără Larry Page, fondatorul Google (30,4 miliarde de dolari), Eric Schmidt, şeful Google (9,4 miliarde de dolari), Ross Perot Jr., investitor în IT, fiul unui fost candidat la preşedinţia SUA (1,4 miliarde de dolari), și Charles Simonyi, fost şef de divizie la Microsoft (1 miliard de dolari). Ultimul dintre ei are deja o experienţă personală, după ce în 2007 a devenit al cincilea turist spaţial. De remarcat că absolut toţi cei care se pregătesc de afaceri la nivel galactic au activat sau activează în cea mai revoluţionară industrie a prezentului – internetul. O industrie care acum nici două decenii părea de domeniul fantasticului. De aici, probabil, şi optimismul lor.

Gala anului 2014

An de an, Institutul îi răsplăteşte pe cei mai activi membri asociaţi oferindu-le diferite distincţii într-o seară cu iz de Oscar. Gala este un eveniment dedicat exclusiv lor şi partenerilor de viaţă ai acestora. Pentru Gala anului 2014, ce va avea loc pe 23 ianuarie 2015, am pregătit următoarele distincţii: PREMIUL DE POPULARITATE – în urma voturilor se stabileşte care a fost cel mai popular coleg de echipă ţinând cont de implicarea sa în acvititatea echipei.

PREMIUL „BUSINESS GENERATOR” – se acordă asociatului care a generat pentru colegii săi, în urma recomandărilor, contractele cu cea mai mare valoare totală. TITLURILE DE AMBASADORI IEBN – se acordă persoanelor care au atras cei mai multi asociaţi noi de-a lungul anului 2014, indiferent de echipa în care aceştia s-au înscris. TITLURILE DE „INSPIRING PEOPLE” – îl primesc persoanele care datorită abilităţilor de leadership dovedite au inspirat în 2014 pe cei mai mulţi asociaţi.

Pe lângă aceste premii, fondatorii Institutului vor prezenta Planul IEBN pentru 2015 şi îl vor aduce la eveniment, cu întârziere, pe Moş Crăciun, cu daruri pentru cei prezenţi. De asemenea, în cadrul Galei vor exista şi momente de divertisment. Cina, care va avea loc între orele 19,00 şi 23,00, va fi acompaniată de muzică şi dans. Toţi membrii asociaţi sunt aşteptaţi la acest eveniment care încununează un an de activitate. Mai multe detalii veţi afla urmărind website-ul Institutului (www.iebn.eu).

DECEMBRIE 2014 / IANUARIE 2015 - INTREPID