revista Ferma nr. 3 15-29 februarie 2023

ANUL XX

V • NR. 3

(318) • 15 -28

februarie 2023

T.P. POȘTA ROMÂNĂ Nr.107/C/2191/2015 Valabilitate cf. contractului

CÂT DE PROFITABIL MAI ESTE SĂ CREŞTI MANGALIŢA? 12

Preţ: 11 9 lei

Articolul ediţiei

Editorial

ANUL XXV • NR. 3 (318) • 15-28 februarie 2023

COLECTIV DIRECTOR GENERAL FERMA MEDIA GRUP DĂNUŢ RADIŞ REDACTOR-ŞEF FERMA CLASIC NICOLETA DRAGOMIR REDACTOR-ŞEF FERMA 4.0 OLIVIA FIRI CONSILIUL CONSULTATIV Prof. dr. NICOLAE DRAGOMIR Prof. dr. IOAN VINTILĂ Prof. dr. MIHAI DECUN Prof. dr. CORNELIA VINTILĂ Prof. dr. IOAN PĂDEANU Prof. dr. IOAN BORCEAN Prof. dr. TEODOR MARUŞCA Prof. dr. VIOREL HERMAN Prof. dr. LAVINIA ŞTEF Prof. dr. OVIDIU RANTA Dr. ing. IOAN LADOŞI Dr. ing. VASILE POP SILAGHI Dr. ing. LEONARD STAFIE Conf. dr. LUDOVIC CZISZTER Conf. dr. SORIN BUNGESCU Conf. dr. IOAN HUŢU Conf. dr. SORIN VOIA REDACTORI GHEORGHE GHIŞE VIOLETA MÂŢ LIVIU GORDEA PAULA CIUPAG MARIAN MUŞAT PETRONELA COTEA MIHAI LILIANA SIME EMIL GEORGESCU STELIAN RĂDESCU ALEXANDRU GRIGORIEV DANIEL PLĂIAȘU MARKETING & PUBLICITATE DENISE NIMIGEAN DANIELA RADIŞ TATIANA TRANDAFIR ROBOTUL FERMY GRAFICĂ & TEHNOREDACTARE PageUp.ro WEBMASTER CORINA BERGHIN EDITOR: S.C. COMISION DIC S.R.L. Timişoara REVISTA FERMA Sediul redacţiei: 307160 Dumbrăviţa / Timiş str. Al. Petöfi nr. 52 tel.: 0256-213328 / fax: 0256-211730 tel.: 0256-305682 / 0256-305683 redactia@revista-ferma.ro marketing@revista-ferma.ro web: www.revista-ferma.ro www.anunturi-agricole.ro www.agroinfo.ro Un produs FMG FERMA MEDIA GRUP

Drepturile asupra numelui şi siglei publicaţiei FERMA aparţin Societăţii Comerciale COMISION DIC S.R.L. Nici o parte din această publicaţie nu poate fi reprodusă, arhivată sau transmisă sub nici o formă şi prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare audio sau video, fără aprobarea în scris a editorului.

Tiparit la Rotografika, prin reprezentantul exclusiv pentru Romania 4 Colours, www.4colours.ro

ISSN 1454-7732 Următorul număr al revistei nr. 4 (319) va apărea în perioada 1-14 martie 2023

“Calea verde” e pavată cu multe necunoscute!

N

oua Politică Agricolă Comună a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2023 şi, odată cu ea, Planul Naţional Strategic, adică PNS-ul românesc.

Prinşi între GAEC-uri, BISS (fosta SAPS) şi ecoscheme, fermierii au început să întrebe pe la instituţiile agriculturii cum stau lucrurile cu pârloaga şi culturile fixatoare de azot. Câte procente din teren rămân nelucrate, de când şi în ce condiţii? Întrebări îndreptăţite la un pas de campanie, păreri multiple, răspunsuri oficiale mai deloc... Pare-se că deja celebra „caravană a cunoaşterii” iniţiată de ministrul agriculturii s-a lăsat cu şi mai multe necunoscute!

Prin reforma noilor politici agricole, în fermele din Uniunea Europeană 5% din terenul agricol cultivabil trebuie să reprezinte zonă de interes ecologic (ZIE), constituită din perdele de protecţie, zone împădurite, teren pârloagă şi/ sau o zonă acoperită de culturi fixatoare de azot.

Anunţată cu mare vâlvă, „calea verde” - pe care decidenții europeni o urmează obsesiv, în ciuda tuturor avertismentelor venite din partea fermierilor, a asociaţiilor şi a cooperativelor din statele membre - pare un set de măsuri impuse fără nici o noimă. Am arătat şi noi faptul că „acordul verde” a fost bătut în cuie în total dezacord cu situaţia reală din agricultura comunitară şi fără vreo analiză globală care să ia în considerare specificul fiecărei regiuni în parte. Cu alte cuvinte, dă-i să fie!

Dilema tuturor a fost cine va suporta costurile înverzirii? Iată că a venit şi răspunsul: fermierii! Asta dacă vor subvenţia pe suprafaţă şi plăţi suplimentare... Întrebarea este câte ferme îşi vor permite aceste costuri? Mai exact: 3% pârloagă pentru GAEC, 5% pârloagă în ecoschemă şi 5 procente din teren alocate culturilor fixatoare de azot! Toate acestea, din 2024. Pentru 2023, GAEC-ul vine cu 4% pârloagă şi 10% culturi fixatoare de azot.

Desigur, cum derogările sunt muma

regulamentelor europene, statul român ar fi putut negocia nişte condiţii mai bune pentru fermierii români. De pildă, soia cultivată pentru GAEC să poată fi luată în considerare şi pentru ecoschemă. Sau invers. Fermierul Ştefan Gheorghiţă spune că „MADR, conform regulamentului privind adoptarea derogărilor la GAEC8 avea obligația ca în 30 de zile să anunţe deciziile de implementare care să fie cunoscute de fermieri, ceea ce nu s-a întâmplat. Mai clar trebuia să adopte aceste decizii până pe 27 septembrie 2022. Deci aceste probleme puteau fi evitate dacă MADR își făcea treaba”...

Evident, oficialii români nu şi-au făcut treaba, APIA va da în martie startul depunerii de cereri, BISS lasă terenurile pârloagă şi fermierii sunt buni de plată. Ambiţiile europene, de multe ori nerealiste, cu cheltuială mare se ţin...

Nu înţeleg de unde până unde atâta dezinteres măcar pentru buna informare a făuritorilor de grâne, în condiţiile în care nevoia tot mai mare de hrană bate insistent la poarta Europei cea preocupată să fie mai degrabă verde, cu orice preţ!

NICOLETA DRAGOMIR

Redactor-şef Ferma Clasic Ferma Media Grup nicoleta@revista-ferma.ro

3

4

Cuprins

8

6 6

Actualitate

66

102

58 Cultura mare

100 Utilaje agricole

agroSTORY un podcast sincer by Revista Ferma 8 Cum va fi acordată subvenţia pe suprafaţă din 2023?

12 Cât de profitabil mai este să creşti Mangaliţa?

16 AgroInfo 18 CEJ relansează scandalul neonicotinoidelor 20 3 întrebări în sprijinul noului „Tânăr fermier” 24 Lapte şi brânzeturi de „La izvorul Dornei” 26 Cooperativa din Cehia cu 3 sectoare agricole 28 De unde provin străinii pentru muncile agricole?

32 Lecțiile sM.6.1 pentru viitorii tineri fermieri 34 Păşunea cu vite puţine se ţine cu subvenţii mari 38 EFSA: Cuprul nu prezintă risc de sănătate!

40 Producătorii de cereale au rămas cu marfa în stoc!

44 Bunăstarea animalelor, de la rațional la emoțional 48 Agricultura XXL 49 Marii fermieri ai Americii

58 Care sunt obstacolele agriculturii de precizie?

60 Traderii aplică strategia stocurilor 62 Mecanizarea, pasul esenţial spre succes!

66 10 condiţii care asigură germinarea seminţelor 68 Syngenta pune esențele tari în ambalaje mici 72 Expert Forum Cereale 2023: Bayer - pionierul transformării digitale 74 13 opinii despre SOL 76 CÂND putem scăpa de Gărgărița tulpinilor de rapiță?

80 Tactici pentru a diminua atacul nematozilor 82 Agreena - un actor nou în agricultura viitorului 86 Digestia anaerobă și compostarea aerobă

50 Agricultura 4.0

90 Horticultură

50 Alexandru Coclisan, în fruntea companiei Vantage 52 5 beneficii ale agriculturii regenerative 54 Ce crede ChatGPT despre ministrul Daea?

15-28 februarie 2023

100 Sigma CVM, distribuitor Irriland în România 101 Utilaje în sistem ”buy-back” de la Mewi 102 Echipamente pentru grădinărit 104 Maşini agricole: Bilanţul care confirmă rezistenţa sectorului 108 Ploaia vine adusă de Carnevali!

112 Ce tip de asigurare Casco e bine să alegi?

116

96

116 Zootehnie

90 Cum protejăm de boli legumele din sere și solarii 92 Paradoxuri ale pieței de legume-fructe 94 Cum evităm bolile cu impact negativ la sâmburoase 96 Ca nuca-n peretele... birocraţiei!

116 Cum corelăm concentratele cu producţia de lapte?

118 Beneficii şi lipsuri ale PNS pentru sectorul ovine 120 De ce mor iezii şi mieii după fătare?

122 Mica publicitate

122 Anunţuri preluate de pe www.anunturi-agricole.ro

5

6

agroSTORY

Podcast Ferma

un podcast sincer by Revista Ferma

La #agroSTORY vorbim despre AGRICULTURĂ şi OAMENII ei. Deschis, onest, fără formalităţi.

Pentru că dincolo de cifre şi de un cotidian plin de provocări stă OMUL. Cel care decide, renunţă, care se bucură şi plânge, care are o familie. Care este ca şi noi!

P

odcastul Ferma este un serial de interviuri mai altfel... despre agricultură, despre viaţă, copilărie, iubire, decizii care schimbă destine. Dar şi despre profesionalism şi modul în care fermierii de toate vârstele reuşesc să performeze în câmp, chiar şi în condiţiile limitative şi dificile economic din ultimii ani.

Vorbim la agroSTORY şi despre subiecte care ne privesc pe noi toţi, cum ar fi lacunele educaţiei agricole, cercetarea, formarea viitoarei generaţii de fermieri şi specialişti, ce trebuie să facem şi cum putem face să ne fie tuturor mai bine mâine decât astăzi.

Gazda podcastului este Nicoleta Dragomir şi împreună cu echipa Ferma vă invităm să descoperiţi oamenii din agricultură şi poveştile lor de viaţă. Doar la #agroSTORY, pe canalul de youtube revista Ferma

DE LA 40 LA PESTE 2500 HA!

TÂNĂR ŞEF DE FERMĂ LA OLARI Din momentul în care a decis să urmeze cursurile Facultăţii de Agricultură, Răzvan Naghiu s-a dedicat complet alegerii lui. Aşa se face că, imediat după absolvire a ajuns şef de fermă la Olari, jud. Arad. Adică lucrează direct cu Dimitrie Muscă.

Cum a luat decizia care i-a hotărât drumul în viaţă?

Care sunt provocările zilnice ale unui tânăr şef de fermă?

Cât timp zilnic îi ocupă agricultura şi cum se împarte între câmp şi casă? Şi... ce fel de şef este Dimitrie Muscă? Despre toate acestea şi multe altele, Răzvan ne vorbeşte dechis, la #agroSTORY! Vrei să afli toată povestea?

Scanează codul QR şi vezi online #ep5 agroSTORY, cu Răzvan Naghiu!

15-28 februarie 2023

Avea vreo 10 ani când a reorganizat grădiniţa cu flori din faţa casei părinteşti... Născut şi crescut într-o comună din judeţul Timiş înconjurată de câmpurile fertile ale Banatului, Nicolaie Apopi a prins încă de mic drag de agricultură, încurajat fiind şi de „moştenirea genetică”, părinţii săi fiind implicaţi activ în muncile agricole. În liceu şi-a construit primul solar cu legume şi îşi câştiga banii de buzunar lucrând la IAS în vacanţele de vară.

Ulterior a beneficiat de un program de specializare dedicat studenţilor de la agronomie iar acesta a fost momentul zero al agribusiness-ului pe care l-a dezvoltat începând cu anul 2000, când a înfiinţat la Giulvăz societatea Agro Baden Banat.

Este Nicolaie Apopi şi ne vorbeşte la #agroSTORY despre agricultură şi provocările ei, familie, copii şi cât de importantă este generaţia viitoare de tineri fermieri pregătiţi conform realităţilor din zilele noastre.

Scanează codul QR şi vezi online #ep6 agroSTORY, cu Nicolaie Apopi!

7

Noi prelucrăm câmpul!

Grapă cu discuri compactă Catros

I 2,5 m – 12 m I ∅ 510 mm, 610 mm

» Catros+ 3003 Special cu tăvălug SW

Disc scurt Catros+ 3003 Special Lățime de lucru: 3 m Discuri la Catros+: 510 mm, crenelate Discurile montate de cadru individual cu elemente de suprasarcina din cauciuc Rulmenţi în baie de ulei fără întreținere Reglarea adâncimi de lucru hidraulic Tăvălug SW 520 mm Iluminat

AMAZONEN-WERKE S.R.L. • Strada Ghe. Lazăr, no 9 • C blocK, Office HQC-04.03, 4th floor • 300081, Timișoara, Romania Ovidiu Andrei • Sud • ovidiu.andrei@amazone.ro • Tel. 0722/283193 | Constantin Cioara • Est • constantin.cioara@amazone.ro • Tel. 0739/892504 Turoi Radu Cristian • Vest • RaduCristian.Turoi@amazone.ro • Mobil 0722/654747 Specialist de produs Prelucrarea solului și tehnică de semănat: Costin Motoiu • costin-calin.motoiu@amazone.ro • Tel. 0727/818060 | Catalin Sebastian Bala • Sud - Est • catalin.bala@amazone.ro • Tel. 0730/553707

GO for Innovation | amazone.ro

8

AgroFinanţare

Cum va fi acordată subvenţia pe suprafaţă din 2023?

Planul Național Strategic (PNS) aduce multe noutăți, dar păstrează, în esență, și multe lucruri bine știute, cum este subvenția pe suprafață, cea mai răspândită subvenție agricolă din țară.

S

ubvenția pe suprafață va fi baza tuturor plăților directe din PNS, activat la data de 1 ianuarie 2023.

BISS, SUBVENŢIA PE SUPRAFAŢĂ Înainte de 1 ianuarie, subvenția pe suprafață se numea SAPS - Single Area Payment Scheme/ Schema de plată unică pe suprafață iar acum se numește BISS, abreviere a Basic Income Support, care în românește a fost tradus ca Sprijin de Bază pentru Venit în scopul Sustenabilității.

BISS este plasată în capul listei celor 25 de tipuri de plăți directe cuprinse în PNS. Cuantumul per hectar va fi calculat ca până acum: plafonul anual al intervenției BISS va fi împărțit la numărul de hectare eligibile determinate de APIA la nivel național în fiecare an de plată.

15-28 februarie 2023

un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CARE E CUANTUMUL SUBVENŢIEI? Pentru perioada 2023-2027, suprafață planificată pentru care se acordă BISS este 9.699.018 ha, cu un cuantum indicativ de 91 euro/ha, pentru o suprafață de 9.185.616 ha, ajungând la 98 euro/ha în anul 2027, inclusiv pentru cele 1.867.598 ha pajiști permanente unde se desfășoară activitatea agricolă cosit și pășunat cu încărcături normate de animale (0,3-1 UVM ha, conform ambițiilor de mediu ale Uniunii Europene).

Totodată, va fi acordată o subvenție de 30 euro/ha, pentru o suprafață de 513.402 ha, reprezentând pajiști permanente fără încărcătură animală, pe care se practică activitatea agricolă de cosit.

4 CONDIŢII DE ELIGIBILITATE Pentru a fi eligibil să încaseze BISS, fermierul trebuie să îndeplinească niște condiții, în mare parte aceleași ca în exercițiile financiare anterioare. În primul rând, fermierul trebuie să desfășoare o activitate agricolă pe teritoriul României și să fie “fermier activ”.

Mai trebuie să exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha iar în ... ››› 10

1.

2.

9

10 AgroFinanţare ››› 8 ...cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha.

Pentru legume cultivate în sere și solarii, care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de 0,3 ha iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. În cazul pajiștilor trebuie să asigure o încărcătură de animale de minim de 0,3 UVM/ha sau să efectueze cel puțin o cosire anuală.

3.

4.

SPRIJINUL REDISTRIBUTIV VA FI OFERIT FERMELOR MICI Această intervenție este denumită CRISS, abreviere de la Complementary redistributive income support, care a fost tradus în limba română astfel: Sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității.

CRISS se acordă fermierilor care au dreptul la o plată în temeiul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (adică BISS) și este o subvenție destinată exploatațiilor agricole

BANI PENTRU ORIENTAREA SPRE PIAŢĂ ÎN NOUL PNS Consolidarea orientării către piaţă şi sporirea competitivităţii fermelor agricole este un obiectiv important în Planul Naţional Strategic al României. Cum şi-au propus autorităţile noastre să-l atingă?

Scanează codul QR şi află care sunt principalele sume alocate!

15-28 februarie 2023

IMPORTANŢA FERMELOR MICI ÎN STRATEGIA UNIUNII EUROPENE Tiparul de agricultură reprezentat de fermele cu 1-50 ha poate contribui direct atât la atingerea obiectivelor din Strategia ONU ”Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, cât și la realizarea obiectivelor din cadrul Strategiei UE “Farm to Fork” - ”De la fermă la consumator”, prin dezvoltarea producției alimentare durabile la nivelul întregii țării. cuprinse între 1 şi 50 ha. Plafonul anual național pentru CRISS reprezintă 10% din plafonul total anual național al plăților directe.

CUANTUMUL SUBVENŢIEI CRISS Pentru perioada 2023-2027, suma totală va fi de 978.314.880 euro iar suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este 3.748.473 ha.

Cuantumul indicativ de plată este de 50,61 euro/ha în anul 2023, ajungând la 54,16 euro/ha în anul 2027.

Prin urmare, un fermier care va declara anul acesta la APIA 10 hectare de teren agricol eligibile ar putea încasa 91 euro/ha BISS + 50,61 euro/ha CRISS = 141,61 euro/ha plăți directe.

Fermele mici, deși sunt deținute de majoritatea fermierilor înregistrați în IACS (Sistemul Integrat de Administrare și Control), 758.421 fermieri (97,1% din total fermieri), acoperă doar 3.748,473 ha (39%) din totalul suprafeței IACS. BISS, MAMA PLĂŢILOR DIRECTE! Cam acestea sunt informațiile principale despre cele două tipuri de plăți directe, din cele 25 cuprinse în PNS. Subliniez că fără BISS, nu pot fi acordate

celelalte tipuri de plăți directe! Este baza tuturor subvențiilor, mama plăților directe, ca să mă exprim mai plastic.

2023 este primul an în care PNS este aplicat efectiv, după o tranziție de doi ani (2021-2022), în care au fost aplicate regulile PAC 2014-2020.

Documentul conceput de România și aprobat de Comisia Europeană are peste 1000 de pagini, unde sunt cuprinse toate informațiile relevante pentru agricultori și pentru alte tipuri de solicitanți de fonduri europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Noi, jurnaliștii, citim acest document și extragem informațiile importante pentru fermieri. Este necesar, în același timp, să păstrați o legătură permanentă și cu autoritățile de profil (APIA, DADR, AFIR), acestea fiind obligate prin lege să informeze publicul despre deciziile luate. Notați-vă într-un caiet sau într-o agendă informațiile importante (termene, condiții de eligibilitate, documente necesare, măsuri de sprijin), recitiți-le, luați-le în seamă, fiindcă o informație bună vă ajută să câștigați timp și bani și să înțelegeți mai bine procesul de decizie și implementarea unui program vast cum este PNS.

11

12 Articolul ediţiei

CÂT DE PROFITABIL MAI ESTE SĂ CREŞTI MANGALIŢA? Ioan Răşinar, cel mai mare crescător de porci Mangaliţa din vestul ţării, este pe punctul de a finaliza investiţia la noul abator, ceea ce îl va ajuta să integreze complet toate verigile afacerii sale, de la producţie la procesare. Fermierul din Pâncota (judeţul Arad) deţine în prezent un efectiv de 360 de capete, din care o sută de scroafe pentru reproducţie.

O

riginar din Răchiţele, o mică localitate din judeţul Cluj situată pe versantul nordic al Munţilor Apuseni, Ioan Răşinar s-a mutat cu familia la Pâncota în 1974, pe când avea 15 ani. A lucrat mai bine de două decenii ca şef de unitate la restaurantul cooperaţiei şi din 2012 s-a apucat de creşterea porcilor din rasa Mangaliţa. A cumpărat iniţial trei scrofiţe şi un vier iar în primii ani de exploatare a păstrat toate femelele în fermă şi doar masculii i-a vândut.

Scanează-mă!

După mai multe încercări în zootehnie, în 2012, ară­ deanul Ioan Răşinar a tras un loz câştigător: creşte­ rea rasei Mangaliţa. Cum a început totul?

15-28 februarie 2023

un reportaj de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

DE CE I SE SPUNE PORCUL-SOMON? Totul a pornit însă de la nişte poze, datate din anul 1965, în care mama sa apărea lângă un porc Mangaliţa. Atunci a început să se intereseze despre această rasă. „Nu ştiam mare lucru.

Iniţial am încercat să cresc vaci de lapte şi ulterior oi. La început cererea pentru carnea de porc Mangaliţă nu era atât de mare. Oamenii abia descopereau această rasă, despre care se ştie că are calităţi deosebite. Carnea de Mangaliţă conţine până la 70% colesterol bun, adică acizi graşi

nesaturaţi (Omega 3, 6, 9), comparativ cu porcul industrial, care are cam 30-35%. Iar gustul nu se compară. Dintre toate produsele pe care le facem noi aici, slănina şi jumerile sunt cele mai căutate şi apreciate de către consumatori”, ne-a mărturisit fermierul.

PREPARATE AFUMATE LA RECE Carmangeria a deschis-o în septembrie anul trecut. Aici este prelucrată carnea de Mangaliţa. Poţi găsi tot felul de produse tradiţionale, de la slănină, cârnaţi, tobă şi alte bunătăţi, care sunt prelucrate cu pricepere de către cumnatul său. Aşadar, vorbim de o afacere de familie sub toate aspectele sale, pornind de la creşterea animalelor, procesarea materiei prime şi valorificare, inclusiv un restaurant în care sunt organizate evenimente precum

Articolul ediţiei 13

Din 2024, subvenția europeană va creşte la 150 de euro pe scroafă. (…) Chiar şi aşa, cu noua creştere, vom fi la jumătate faţă de crescătorii din Ungaria, care primesc 300 de euro pe cap de scroafă IOAN RĂŞINAR

Crescător de porci Mangalița și Bazna

nunţi, botezuri şi alte cumetrii, de care se ocupă soţia. Pe lună, taie cel puţin trei-patru porci. Are şi afumătorie, unde carnea este afumată la rece. În perioada Crăciunului a vândut nu mai puţin de 50 de porci iar acum are încă o sută pregătiţi de sacrificare. Purceii sunt îngrăşaţi până la vârsta maximă de doi ani, când sunt valorificaţi, fie vânduţi altor crescători, fie abatorizaţi pentru procesarea cărnii în carmangeria proprie.

200 DE EURO UN PURCEL CU CERTIFICAT DE ORIGINE Sporul mediu de creştere în greutate la rasa Mangaliţa este de 8-10 kg pe lună. La sacrificare, greutatea ajunge între 130 şi 150 kg. De obicei, scroafele fată între 4 şi 6 purcei. „Am avut fătări şi cu opt purcei, însă nu este tocmai rentabil, pentru că produşii sunt mai mici şi nu toţi supravieţuiesc. Pentru noi, ideal ar fi patru, care să fie viguroşi şi cu şanse să se dezvolte mai repede. Dacă fată peste opt purcei, înseamnă că nu este în rasă pură”, ne-a explicat arădeanul. Purceii sunt înţărcaţi la două luni. Un purcel înţărcat, care are certificat de origine, se vinde astăzi chiar şi cu 200 de euro, iar cererea pe piaţă este foarte mare. Ioan Răşinar cu greu face faţă comenzilor, care vin din toată ţara.

DOAR MONTE NATURALE Animalele sunt hrănite în special cu porumb şi lucernă. Uneori li se mai oferă un amestec de porumb boabe cu orz şi triticale. Pe de altă parte, spune el, este important ca porcii să fie ţinuţi pe pământ. Ei intră destul de rar în adăpost, unde podeaua este din beton.

Preferă să stea afară, pentru ... ››› 14

14 Articolul ediţiei

››› 13 ... că picioarele sunt foarte subţiri la bază şi le este mai confortabil să se plimbe pe suprafeţe moi.

Scroafele gestante sunt monitorizate şi ţinute în spaţii împrejmuite iar montele la el în fermă se fac natural.

Vierii au o viaţă productivă de până la nouă ani. Dar, de obicei, vârful de performanţă îl ating la vârsta de patru ani, atunci sunt cei mai în formă. În prezent, Ioan Răşinar are zece vieri de Mangaliţa şi doi din rasa Bazna.

BAZNA, O RASĂ MAI PROLIFICĂ Spre deosebire de porcii Mangaliţa, cei din rasa Bazna ating mult mai repede greutatea de sacrificare iar scroafele fată până la 12 purceluşi. Carnea nu este însă la fel de gustoasă şi calitativă ca și în cazul Mangaliţei. De aceea, el nici nu s-a axat prea serios pe creşterea porcilor Bazna - are numai 15 scroafe. „O scroafă de reproducţie din rasa Mangaliţa se vinde cu o mie de euro iar pe un vier de Bazna poţi să iei şi 2.000 de euro, pentru că se găsesc mai greu”, susţine fermierul. Într-un an, el vinde altor crescători cam 300 de purcei pentru reproducţie.

UNDE EXISTĂ INTERES, EXISTĂ ŞI FALSURI „Cererea pentru carnea de Mangaliţa este ridicată în marile oraşe. Restaurantele comandă în special ceafă şi muşchiuleţ. Pe piaţă se găsesc însă şi comercianţi care spun că vând carne de Mangaliţă, dar în realitate nu e rasă pură. În Harghita şi Covasna au fost cazuri, pentru că ei aduc din Ungaria,

15-28 februarie 2023

Ioan Răşinar are trei fete, dar din păcate nici una dintre ele nu a fost atrasă de acest domeniu de activitate, nici măcar soţii acestora. În schimb, un nepot, Marc, care este şi student în anul II la Facultatea de Zootehnie din Timişoara, este singura lui speranţă ca în viitor cineva din familie să preia frâiele afacerii. iar acolo e altă varietate de Mangaliţa, care e amestecată cu Duroc, de unde şi culoarea aceea roşiatică”, avertizează fermierul. În momentul de faţă, animalele din ferma sa sunt sacrificate într-un abator de lângă Timişoara, dar situaţia este pe punctul de a se schimba.

ABATOR DE 100.000 DE EURO Pentru a nu mai depinde de alţii şi pentru a-şi creşte marjele de profit, Ioan Răşinar a demarat construcţia propriului abator, chiar pe terenul exploataţiei. Acesta ar urma să fie inaugurat în vară. Capacitatea de abatorizare va fi de 200 de porci pe lună, însă are autorizaţie nu doar pentru tăierea porcilor, ci şi a caprelor şi oilor. Abatorul va fi

complet utilat, cu sală de tăiere, două camere frigorifice, o cameră de zvântare (unde se înlătură umiditatea de pe suprafaţa carcasei pentru împiedicarea dezvoltării active a florei bacteriene), cameră pentru medicul veterinar și un alt spaţiu pentru administrator. Investiţia este realizată din fonduri proprii.

Până acum l-a costat circa 70.000 de euro şi estimează că mai are de băgat 30.000 de euro pentru a-l dota şi a fi complet funcţional.

PERICOLUL PESTEI PORCINE Pentru că ameninţarea pestei porcine africane este prezentă şi în vestul ţării, unde au fost semnalate mai multe cazuri, Ioan Răşinar şi-a luat toate măsurile de biosecuritate pentru a-şi proteja animalele. În momentul de faţă, principalul pericol şi vector de propagare a acestei boli extrem de contagioase îl reprezintă ciorile şi ţarca (coţofana, cum i se mai spune), o pasăre foarte activă în zonă, care e atrasă de leşurile animalelor moarte. „Am avut un caz de pestă porcină la 3 km de fermă acum doi ani. Cinci luni am fost complet izolat, nu am putut livra nimic. Am ajuns la 800 de capate.

Era să o iau complet razna. Cu greu am reuşit să mă redresez. Am vândut şi sub preţul pieţei numai să scap de animale”, şi-a amintit crescătorul. Întreg perimetrul fermei sale este împrejmuit cu gard electric, ca măsură de protecţie împotriva mistreţilor, atât la exterior, cât şi la interior, pe lângă gardul de beton care delimitează suprafaţa exploataţiei.

Articolul ediţiei 15

O AFACERE PROFITABILĂ În ceea ce priveşte rentabilitatea afacerii sale, Ioan Răşinar se declară extrem de mulţumit în acest moment.

Pe lângă preţul foarte avantajos al cărnii de Mangaliţa, sprijinul acordat de stat este destul de generos.

Subvenţia pe cap de scroafă este în prezent de 88 de euro. Ca să fie însă eligibilă la plată, scroafa trebuie să aibă cel puţin 10 luni şi să fi fost deja montată la data raportării efectivului către APIA sau să fi fătat înainte de 15 mai, când e ultima zi de depunere a cererilor.

Pe lângă faptul că e nevoie obligatoriu de certificatul de origine al animalului.

AU EXCLUS ABERAȚIILE DIN PNS „Din 2024 acest cuantum va creşte la 150 de euro pe scroafă, şi asta numai datorită eforturilor noastre legate de implementarea noului PNS. Pentru că iniţial subvenţia urma să scadă la 61 de euro. După ce ne-am dus la Bucureşti (reprezentanţii Asociaţiei Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna - n.r.), le-am demonstrat că au greşit la calcule. Au pus două fătări pe an, ceea ce rar se întâmplă la Mangaliţa, şi au considerat zece purcei fătaţi, o altă aberaţie”, a ţinut să menţioneze arădeanul.

AJUTOR DE MINIMIS Pe lângă subvenţia europeană, fermierii noştri mai primesc acel ajutor de minimis acordat pentru susţinerea crescătorilor de suine de reproducţie din rasele Bazna şi Mangaliţa. Dar numai pentru maximum 80 de scroafe pe exploataţie şi dacă faci dovada comercializării unui număr de minimum 4 purcei/an/scroafă, la o greutate de minimum 8 kg/cap, primeşti suma de 1.200 de lei pe cap. Se poate ajunge astfel la o mie de euro pe scroafă şi purceii fătaţi. Programul este mai rentabil pentru Bazna, pentru că fată mai mulţi purcei.

16 Agroinfo

Ştiri agricole la zi: subvenţii şi plăţi APIA, bani europeni, problemele fermierilor AJUTOARE NAȚIONALE TRANZITORII PENTRU ANUL 2022 Schemă sprijin

Plafon (euro)

Cuantum euro/lei

ANT 1: Culturi în teren arabil

8.530.1500

11,9238 euro = 59,0108 lei/ha

ANT 2-3: In/cânepă fibră

5.500

18,4310 euro = 91,2150 lei/ha

ANT 4: Tutun

1.656.200

5.254,6083 euro = 26.005,0564 lei/ha

ANT 5: Hamei

84.000

311,7692 euro = 1.542,9457 lei/ha

ANT 6: Sfeclă de zahăr

1.515.500

180,6441 euro = 894,0076 lei/ha

ANTZ 7: Bovine lapte

18.524.000

19,3898 euro = 95,9601 lei/tona lapte

ANTZ 8: Bovine carne

77.847.000

67,2574 euro = 335,8568 lei/cap animal

ANTZ 9: Ovine/caprine

39.064.500

4,8947 euro = 24,2238 lei/cap animal

SECTOR VEGETAL

SECTOR ZOOTEHNIC

Sursa: MADR

Start plată ajutoare naționale tranzitorii (ANT) pentru 2022

SUME APIA ÎN CONTURILE FERMIERILOR: PESTE 2 MILIARDE EURO Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că a început, din 2 februarie 2023, plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal și zootehnic, aferente anului de cerere 2022.

Deși APIA a anunțat plafoanele alocate și cuantumurile schemelor de sprijin în euro, fermierii primesc plata în lei, la cursul de 4,9490 lei pentru un euro (vezi tabel).

Suma totală pentru plata ajutoarelor naționale tranzitorii pentru anul 2022 este de 223,998 milioane euro, stabilit prin Hotărârea de Guvern 86/31 ianuarie 2023.

Potrivit directorului general al APIA, Adrian Pintea, angajații Agenției de Plăți continuă să autorizeze la plată și celelalte scheme de plată pentru cererile depuse în Campania 2022 pentru fermierii care mai au bani de încasat. Plata finală a subvențiilor pe hectar a început pe 5 decembrie 2022 și se încheie, oficial, la 30 iunie 2023. Din 16 octombrie 2022 până pe 3 februarie 2023, APIA a autorizat la plată 2,08 miliarde euro din FEGA, FEADR și din bugetul național.

De asemenea, șeful APIA a mai anunțat că se lucrează intens la formularul privind cererea unică pentru subvenții pentru anul 2023. În prezent, APIA are în derulare un nou contract pentru dezvoltarea sistemului informatic (soft-ul APIA).

Depunerea cererilor trebuie să înceapă în martie, iar cererea trebuie să cuprindă toate noile scheme de plată prevăzute în Planul Național Strategic 2023-2027.

15-28 februarie 2023

ACTUALITATEA AGROINFO pagini realizate de

VIOLETA MÂŢ

alte informaţii din agricultură www.agroinfo.ro

Scanează codurile QR pentru a afla în timp real ce se întâmplă cu banii tăi și ce trebuie să faci pentru a-i putea accesa!

Culturile pentru care puteți obține această sumă în 2023 Subvenția APIA de 215 euro/ha pentru minimum un hectar!

Reguli mai stricte pentru bunăstarea animalelor în ferme Ordin ANSVSA în vigoare! Interdicții pentru crescătorii de vaci!

Ecoschemă pentru plantații pomicole, viticole, pepiniere și hameiști APIA: Subvenție suplimentară de 85,50 euro/ha! Beneficiari, condiții!

Condiții generale și specifice pentru a încasa sprijinul de 76 euro/ha NOU: Subvenția APIA pentru fermele de maximum 10 ha!

Bani pentru bunăstarea ugerului, sănătatea ongloanelor și îmbunătățirea zonei de odihnă Crescătorii de vaci eligibili pentru subvenția de 100 euro/vacă!

Se interzice creșterea porcilor în gospodăriile țărănești?

Răspunsul ministrului Daea: Ce problemă trebuie rezolvată pentru a controla pesta porcină africană (PPA)

Agroinfo

Subvenții APIA în Planul Național Strategic

CÂT VA FI SPRIJINUL CUPLAT PENTRU LUCERNĂ ȘI SOIA ÎN 2023 Sprijinul cuplat pentru lucernă pentru anul 2023 este estimat la 101 euro/ ha în Planul Național Strategic (PNS) 2023-2027.

Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), alocarea financiară orientativă pentru 2023 (contribuția UE) este de 12,3 milioane euro, iar suprafața planificată pentru care se acordă sprijinul este de 121.783 ha.

Pentru a primi acești bani, fermierul trebuie să realizeze anual o producție minimă de 15 to/ha masă verde sau 3,75 to/ha fân sau produse derivate din fân sau 200 kg sămânţă certificată pe care să dovedească că au consumat-o sau vândut-o către ferme cu animale înscrise în RNE. Pentru soia, sprijinul cuplat estimat pentru 2023 este de 150 euro/ha. Alocarea UE este de 26,4 milioane euro, iar suprafața planificată este de 176.000 ha. Pentru ambele scheme de sprijin, fermierul trebuie să utilizeze sămânță certificată.

Prețuri actualizate o dată la șase luni

AFIR ”FACE CURAT” ÎN BAZA DE DATE CU UTILAJE Baza de date cu prețuri de referință a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), prin care se fac achizițiile pe proiectele finanțate cu fonduri europene, va cuprinde doar elemente conforme cerințelor de mediu, adică mașini, echipamente și utilaje care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare minimum Etapa V/ Tier V/ Stage V. AFIR a anunțat că va șterge automat de Baza de date toate mașinile care nu respectă acest standard. Baza de date cu prețuri de referință include, în prezent, peste 41.000 de elemente distincte.

Potrivit AFIR, toți vânzătorii care au utilaje agricole înscrise în Baza de date pot actualiza prețurile o dată la 6 luni pentru fiecare marcă vândută, pentru maximum 5% din numărul de utilaje din fiecare marcă, cu aprobarea conducerii AFIR, iar creșterea de preț nu poate să fie mai mare de 5% decât în cazuri excepționale, dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător.

Decizie oficială Comisia Europeană

AJUTOARE DE CRIZĂ PENTRU FIRMELE DIN AGRICULTURĂ Comisia Europeană a aprobat prelungirea schemei de ajutoare de stat acordate de România pentru sprijinirea firmelor, în contextul războiului din Ucraina.

Schema inițială de sprijin, aprobată de Comisie în septembrie 2022, a expirat la 31 decembrie 2022, însă România poate acorda în continuare ajutoare de criză, sub formă de garanții de stat pentru împrumuturi noi și granturi directe, până la finalul anului 2023.

Mai mult, Comisia a fost de acord cu creșterea bugetului total cu până la 695 milioane euro (3,4 miliarde lei) și cu majorarea plafoanelor maxime ale ajutoarelor pentru granturi directe. În cazul granturilor directe, sprijinul maxim este de 250.000 euro pentru fiecare beneficiar din domeniul producției primare de produse agricole, 300.000 euro pentru fiecare beneficiar din sectorul pescuitului și acvaculturii, respectiv 2 milioane euro pentru fiecare beneficiar din celelalte sectoare ale economiei.

17

18 Europa agricolă

CEJ relansează scandalul neonicotinoidelor

O hotărâre a Curții Europene de Justiție (CEJ) din 19 ianuarie pune din nou pe jar fermierii români.

Deși acțiunea privește autoritățile belgiene, producătorii români de porumb sunt foarte îngrijorați. un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

C

oncret este vorba despre solicitarea pe care o asociație belgiană de protecție a mediului a adresat-o CEJ de a declara ilegală derogarea pentru folosirea neonicotinoidelor la tratamentul semințelor, acordată cultivatorilor de sfeclă de zahăr. „STATUL ROMÂN TREBUIE SĂ ADOPTE O POZIŢIE FERMĂ!”

Cităm concluzia finală din hotărâre: „Curtea observă că legiuitorul Uniunii a luat în considerare, într-adevăr, în contextul derogării prevăzute la art. 53(1) din Regulamentul 1107/2009, posibilitatea ca statele membre, în împrejurări excepționale, și anume atunci când un pericol sau amenințare compromite producția vegetală sau ecosistemele nu pot fi controlate prin alte mijloace rezonabile, pot permite produse produse fitosanitare care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de regulamentul în cauză. Cu toate acestea, în cazul seminţelor tratate cu produse fitosanitare care conţin substanţe interzise în

RISCURI MAJORE PENTRU PORUMB În absenţa neonicotinoidelor, producția de porumb a României ar fi compromisă, încă de la semănat, în proporție de peste 50% de atacurile rățișoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis).

La ora actuală, în România este în vigoare o derogare care permite tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide și utilizarea lor în campania de primăvară a acestui an.

15-28 februarie 2023

Curtea Europeană de Justiţie spune că statele membre nu pot deroga de la o dispoziție expresă! mod expres, consideră că, prin această dispoziție, legiuitorul nu a intenționat să permită statelor membre să deroge de la o asemenea interdicție expresă.”

Cu alte cuvinte, dacă neonicotinoidele sunt interzise la nivelul UE, atunci nici un stat nu poate acorda derogări pentru utilizarea lor! Ori, în cea mai mare parte a României, tratamentul cu neonicotinoide este esențial pentru culturile de porumb. „STATUL ROMÂN TREBUIE SĂ ADOPTE O POZIŢIE FERMĂ!”

Mai multe organizații ale fermierilor au reacționat imediat față de această hotărâre. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reunește 4 dintre cele mai reprezentative asociații de fermieri, respectiv LAPAR, Federația Națională PROAGRO, UNCSV și Forumul APPR, au arătat că „susținem cu fermitate necesitatea utilizării neonicotinoidelor în agricultura românească. România are condiții pedoclimatice specifice,

Este a doua hotărâre pe care CEJ o ia, după modelul celor ale Inchiziției, când au fost condam­ nați Giordano Bruno și Galileo Galilei. Prima s­a referit la interzicerea utilizării rezultatelor tehnologiilor de editare genetică iar cea de­a doua este cu interzicerea neonicotinoidelor!

VALERIU TABĂRĂ Preşedinte ASAS

diferite față de cele ale majorității țărilor UE, și, ca atare, tehnologiile agricole aplicate la noi sunt diferite față de tehnologiile folosite în altă parte”. „Considerăm că statul român, prin intermediul tuturor instituțiilor sale, trebuie să adopte o poziție fermă în a-și apăra interesele economice agricole iar instituțiile europene, atunci când stabilesc politicile de mediu, trebuie să țină cont de specificul regional, inclusiv cel din zona României”, mai solicită membrii Alianței.

19

20 Dosar Ferma 4.0

Pagini realizate de ALEXANDRA BULIGA Expert accesare fonduri nerambursabile | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

3 ÎNTREBĂRI ÎN SPRIJINUL NOULUI „TÂNĂR FERMIER”

N

Tânăr fermier, instalat sau la început de drum, vreau să accesez bani europeni pentru a dezvolta un business în domeniul agricol. Cum îmi dau seama dacă sunt eligibil?

Ce pot să fac pentru a avea șanse de câștig? Care sunt cheltuielile eligibile?

oul „Tânăr fermier” are în Planul Național Strategic - PNS 2023-2027 o linie special dedicată tinerilor fermieri: „DR­30 ­ Sprijin pentru in­ stalarea tinerilor fermieri”, care va înlocui vechea submăsură „sM 6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”. Cu o intensitate de finanțare de 100% din valoarea cheltuielilor eligibile, linia devine instant extrem de atractivă. Noul DR-30 nu se anunță cu mult diferit față de sM 6.1, deși, din ultima sesiune din 2022 a sM 6.1, se pot identifica vizibil și noile traiectorii pentru viitoarea sesiune. Accesează Planul Național Strategic 2023­2027 (PNS) și consultă secțiunea dedicată Submăsurii DR­30 (pagina 915).

Tinerii fermieri ce doresc a aplica pe noul DR-30 vor trebui să îndeplinească atât criterii de eligibilitate, cât și criterii de punctaj în vederea obținerii finanțării dorite, prezentate în cadrul unei cereri de finanțare și a unui plan de afaceri, susținute de diverse documente solicitate de autoritate.

TREI ÎNTREBĂRI ALE POTENȚIALILOR BENEFICIARI Cele 3 întrebări pe care tânărul fermier trebuie să și le pună în acest moment sunt: Cum îmi dau seama dacă sunt eligibil?

Criteriile de eligibilitate sunt criterii obligatoriu de îndeplinit, cumulative. Astfel, ele trebuiesc îndeplinite integral. Eligibilitatea pe DR-30 este stabilită pe două direcții: I) Pentru solicitantul persoană juridică (PFA, II, IF, SRL): Solicitantul trebuie să se încadreze în categoria IMM; Solicitantul este unul deja instalat (maxim 24 luni vechime de la momentul înființării persoanei juridice) sau în curs de instalare; Exploatația este înregistrată la APIA/ANSVSA (după caz) iar dimensiunea ei este: între 8.000 SO și 100.000 SO (pentru investițiile din zona montană) și între 12.000 SO și 100.000 SO (restul zonelor);

1.

• • •

Scanează-mă!

O a treia sursă de finanțare pentru tinerii fermieri prin noul PNS este Sprijinul complementar pentru venit CIS-YF, gestionat de APIA! Află detalii scanând codul QR!

15-28 februarie 2023

Dosar Ferma 4.0 21

TIPOLOGIA SOLICITANTULUI

•

Propune un plan de afaceri viabil (cu două scenarii: situația existentă și situația propusă, justificându-se astfel nevoia tânărului fermier pentru investiție; cele mai importante aspecte sunt justificarea necesității investiției și modalitățile de realizare a planului de afaceri); Nu a mai beneficiat de sprijin prin PNDR 2014-2020 sau PNS, indiferent de forma de organizare cu care vine pentru acordarea sprijinului.

II. Pentru tânărul fermier (șef al exploatației): Tânăr fermier cu vârsta de până la 40 de ani; Asociat majoritar (deține cel puţin 50%+1 din acțiuni ) sau unic și administrator unic; ››› 22 Deține studii în domeniu.

• • • •

Tipologia solicitantului de pe noul DR- 30 pentru tinerii fermieri poate fi rezumată astfel: tânăr fermier instalat sau în curs de instalare, cu studii în domeniu pentru ramura vizată de proiect, care preia minim o exploatație agricolă și propune la nivelul propriei exploatații măsuri de utilizare a surselor regenerabile de energie și elemente pentru agricultura de precizie și/sau agricultură ecologică.

Linia de finanțare de pe noua DR-30 țintește în principal beneficiari care propun și își asumă comasarea suprafețelor de teren (preluarea de exploatații), protejarea mediului înconjurător (surse regenerabile și/sau agricultură de precizie), toate acestea sub egida unui manager cu studii în domeniul ramurii investiției; un pachet complet, de la administrator și până la investiția propriu-zisă pentru creșterea performanțelor economice.

Scanează codul QR și află când vin primii bani!

SEEDING COMBINATION

SOLITAIR DT MISIUNEA NOASTRA : SUCCESUL DUMNEAVOASTRA !

Afla mai multe lemken.com/en/solitair-dt

Marian Gheorghe +40724524614

Daniel Poiana +40737505113

Miky Babuscov +40722536001

22 Dosar Ferma 4.0 ››› 21

2.

Ce pot să fac pentru a avea un punctaj mare, cu șanse de câștig?

La momentul actual, calendarul lansării ghidurilor consultative nu este precizat de către AFIR și, deci, nu există o grilă de punctaj. Însă, informațiile existente pentru noul DR-30 și linia directoare începută de ultima sesiune sM 6.1 dau direcțiile mari către care punctajul va fi unul ridicat: Studii în domeniu pentru ramura vizată prin proiect: în continuare vor fi punctați cu punctaj maxim solicitanții care dețin studii superioare în domeniu; bineînțeles, studiile în domeniu pot reprezenta și studii liceale sau postliceale, cursuri de calificare profesională; acestea vor trebui a fi dovedite prin: diplomă de absolvire studii superioare pentru ramura agricolă vizată prin proiect/certificat de calificare profesională sau prezentarea unui document echivalent al acestora.

Preluarea de exploatații: această componentă va continua să fie importantă și în viitorul ghid al noii DR-30. Preluarea exploatațiilor se va realiza atât în registrele agricole din cadrul primăriilor, cât și în cererile unice ale APIA; preluarea se poate face atât până la momentul închiderii situațiilor APIA (luna aprilie), cât și după închiderea perioadei, integral, cu documente justificative aferente; acest element va fi punctat dacă se va reuși preluarea a minim 1 exploatație agricolă.

Care sunt pașii de urmat și etapele întocmirii dosarului pentru Transferul de exploatație, citiți în pag. 32­33.

Agricultura de precizie și/sau agricultură ecologică ca o componentă a digitalizării: sub diferite forme.

Utilizarea de energie din resurse regenerabile la nivel de exploatație.

Zona montană și deținerea în proprietate a terenurilor: aceste două elemente mai puțin prezente față de vechile ghiduri sunt aduse în discuție la schițarea DR-30 (asta și datorită cheltuielii eligibile pentru achiziționarea de teren).

NU RATA STARTUL! Alexandra Buliga, expert accesare fonduri nerambursabile, face 4 recomandări esențiale pentru ca tinerii fermieri care doresc să aplice pe viitoarea linie de finanțare de pe Submăsura DR- 30 să fie pregătiți. Scanează codul QR, citește articolul publicat pe site-ul revistei Ferma și află cum trebuie să procedezi!

•

•

•

•

•

15-28 februarie 2023

•

Tinerii fermieri vor trebui să aibă o atenție deosebită și asupra următoarelor angajamente: ◊ Dovada creșterii performanțelor economice ale exploatației (prin dovedirea comercializării producției proprii într-un procent de minimum 30% din valoarea primei tranșe de plată); ◊ Dimensiunea economică a exploatației agricole nu va scădea, în nicio situație, sub pragul minim de 8.000 SO stabilit prin condițiile de eligibilitate, sub sancțiunea recuperării ajutorului financiar nerambursabil.

3.

Ce pot să fac cu banii și care sunt cheltuielile eligibile?

Din informațiile existente, paleta cheltuielilor eligibile este una extrem de largă, de la achiziția de echipamente, până la costuri pentru capitalul de lucru, chiar și achiziționare de teren în limita de maxim 10% din valoarea sprijinului. Totuși, o atenție deosebită trebuie oferită justificării acestor cheltuieli, care trebuie să fie în concordanță cu investiția precizată în planul de afaceri, fiecare cost trebuie temeinic justificat și corelat cu specificul activității.

23

24 Produs românesc

LAPTE ŞI BRÂNZETURI DE „LA IZVORUL DORNEI”

În comuna Poiana Stampei, județul Suceava, funcţionează de 5 ani o unitate integrată de producere-procesare-desfacere a laptelui de vacă și a produselor derivate, investiție a fermierului Roman Mezdrea. un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

T

ânărul fermier s-a pregătit în meseria de mecanizator exploatări forestiere, dar are și cunoștințe în domeniul agricol, absolvind cursuri în specializarea „lucrător în creșterea animalelor”.

DE LA GATER, LA ZOOTEHNIE Deși munca în domeniul creșterii vacilor a practicat-o încă din copilărie, Roman Mezdrea a început activitatea profesionistă din ferma sa integrată abia în anul 2018, după ce a activat câțiva ani în industria lemnului. În toată perioada în care a fost salariat al unui gater din zonă, a conștientizat că dificultățile din industria lemnului nu erau deloc sub nivelul celor din

15-28 februarie 2023

ferma zootehnică a părinților săi, gândul fiindu-i permanent numai la animale. Astfel, a decis să se întoarcă la zootehnie și, mai mult, să proceseze laptele obținut de la vaci, fiind convins de faptul că doar o activitate pe lanțul alimentar integrat îi poate aduce răsplata deplină a muncii sale.

Avea deja întipărite în minte două idei: aceea că unitatea se va numi Făbricuța de brânzeturi “La izvorul Dornei” și faptul că va reuși să proceseze inclusiv laptele de la animalele gospodarilor din zonă.

FERMA DIN POIANA STAMPEI “Acum, reușim să integrăm totul, de la teren, fân și vaci, până la produse alimentare și magazin de desfacere.

Lucrez 26,19 ha teren agricol. Dețin 26 capete bovine, din care 15 sunt vaci pentru lapte, 4 bovine sunt sub 2 ani și 7 viței cu vârsta de până la un an. Creștem și exploatăm vaci din trei rase, respectiv BNR, Brună de Maramureș și

Pinzgau de Transilvania. Ca și alții, având și eu experiențe neplăcute legate de prețul mic al laptelui, am decis să investesc în procesare și desfacere. Am început cu procesarea propriei producții de lapte, visul fiind acela de a achiziționa materie primă și de la crescătorii mici din zonă”, arăta Roman Mezdrea.

MAGAZIN LA POARTA FERMEI Beneficiind de faptul că unitatea de producție se află la drumul principal, fermierul a înființat chiar la poarta unității un magazin de prezentare și vânzare, o variantă de desfacere căreia i se adaugă prezența la Târgul de weekend organizat de Direcția Agricolă la Suceava și la alte târguri din regiunea de Nord-Est a Moldovei, precum și livrările online, îndeosebi în sezonul rece, când condițiile de transport sunt mai favorabile.

Produs românesc PROIECT PENTRU FĂBRICUŢĂ Făbricuța de brânzeturi a fost realizată prin intermediul proiectului ”Achiziție utilaje și echipamente fără montaj, pentru formarea unui lanț alimentar integrat”, finanțat în octombrie 2019 cu fonduri europene nerambursabile prin PNDR, în cadrul Asociaţiei Grupul de Acţiune Local ”Bazinul Dornelor”, în valoare de aproximativ 144 mii de euro (contribuție proprie 10%). Înregistrarea și autorizaţia sanitar-veterinară au fost consemnate sub numărul nr. 10519 /13.10.2020.

“Secția de producție are în dotare echipamente realizate exclusiv din inox alimentar și care permit parcurgerea corectă a fluxului tehnologic. Întreaga activitate curentă se realizează în 3 containere modulare. Prin proiect, am achiziționat un tractor, presa pentru baloți, cositoare cu discuri, grebla de adunat, remorca de împrăștiat gunoi, tanc de răcire lapte, vana de închegare și pasteurizare plus accesorii, crinta și presa pneumatică, separator smântană, kit recepție lapte, vitrină frigorifică (2 buc.), cântar, container, sistem fotovoltaic. În prezent, proiectul din cadrul AFIR se află în perioada de monitorizare, fiind încasate toate tranșele de plată”, preciza fermierul.

Toate produsele sunt naturale, obținute exclusiv din laptele de vacă provenit de la animale pășunate în Poiana Stampei, zonă montană cu floră naturală deosebită. Sunt foarte bucuros că în anul 2021 am obținut dreptul de a utiliza denumirea „produs montan”, pentru toate produsele.

ROMAN MEZDREA

Producător Poiana Stampei

PRODUS „LA IZVORUL DORNEI”

Între produsele care se obțin astăzi la Făbricuța de brânzeturi “La Izvorul Dornei”, din comuna Poiana Stampei, județul Suceava, se numără cașcaval (cășuț), cășuț afumat, telemea, brânză frământată, rulade (cașcaval și urdă cu mărar, cașcaval și șuncă), smântână de casă, lapte acru, chișleac.

CU GÂNDUL LA VIITOARELE INVESTIŢII “Una dintre marile noastre probleme este aceea legată de obținerea banilor pentru finanțarea următoarelor etape de investiții. Criza economică mondială se simte și la noi, crescând foarte mult costurile de producție. Prețurile produselor noastre nu au crescut, de exemplu, pe măsura creșterii prețurilor la energie. Numai vana de închegare și pasteurizare, care este trifazată, are un consum de 24KW/h. Anul trecut, am fost cumva salvați prin ajutorul pentru compensarea pierderilor determinate de pandemia Covid 19, bani pe care i-am utilizat pentru pregătirea și asigurarea hranei animalelor.

Pentru alte tipuri de investiții, soluția mea este reprezentată tot de proiectele cu finanțare europeană sau națională, profitul relizat până acum prin vânzarea produselor asigurându-mi doar sursa de cofinanțare. Chiar în această perioadă, am primit vestea că este eligibil un proiect de realizare a unui punct de colectare a laptelui obținut în gospodăriile din zonă. Este o șansă de a livra lapte crud la prețuri corecte, adică mai bune decât cele oferite până acum“, menționa antreprenorul sucevean.

CENTRU DE COLECTARE LAPTE Valoarea noului proiect este de 500.000 lei, cu o intensitate a sprijinului nerambursabil de până la 80%.

Pentru înființarea centrului de colectare a laptelui, Roman Mezdrea îşi propune achiziţionarea celor mai performante echipamente/instalații și mijloace de transport specializate.

“Este vorba despre două autoutilitare, una cu tracțiune integrală, iar cealaltă dotată cu sistem frig, o cisternă de transportat lapte dotată cu un sistem de spălare, pompă de transvazare și furtun cu inserție. În vederea executării de măsurători, mai achizițioez un flotor și un sistem de măsurare performant.

Se alătură un sistem PC All in One, necesar introducerii și interpretării analizelor laptelui colectat. Toate acestea completează resursele deja existente, respectiv un tanc de răcire de capacitate 1500 l, clădirea cu trei containere modulare, dotate cu sistem sanitar, vestiar și conectate la toate utilitățile. Practic, vorbim despre diversificarea activității și despre realizarea unui flux tehnologic modern, combinate cu o mai bună utilizare a resurselor umane şi a factorilor de producţie”, puncta Roman Mezdrea.

25

26 La Vest de România

COOPERATIVA DIN CEHIA CU 3 SECTOARE AGRICOLE De-a lungul secolelor, producţia de fructe în zona Chelčice-Lhenické din Boemia de Sud a remodelat peisajul regiunii, păstrând însă tradițiile și specificul local, dăruirea și munca oamenilor de aici.

C

ooperativa ZEMCHEBA, inspirată de aceste activități seculare, și-a găsit propriul drum între tradiție și agricultura modernă. Fructele produse aici sub denumirea “Chelčice­ Lhenické” sunt înregistrate la nivel european cu Indicație Geografică Protejată (IGP).

ZOOTEHNIE, VEGETAL, FRUCTE Deși activitatea cooperativei este concentrată pe producția și procesarea fructelor, alte sectoare cum sunt zootehnia și culturile vegetale înregistrează și ele rezultate notabile.

Mai exact: ferma de pui de carne cu 7 serii/an și ferma de 120 de capete bovine de carne din rasa Blonde d'Aquitaine. La acestea se adaugă 6 hectare de bazine piscicole cu crap şi alte specii de peşti.

Producţia vegetală înregistrată în cooperativă sezonul trecut a fost de: 1000 tone ovăz, 100 tobne grâu, grâu furajer în cantitate de 3000 tone, orz furajer 50 tone, orz 50 tone, porumb

15-28 februarie 2023

un articol de

NICOLETA DRAGOMIR mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

pentru siloz 1200 tone, rapiţă de toamnă 900 tone şi seminţe de muştar 10 tone.

La toate acestea se adaugă o investiţie recentă într-o centrală cu cogenerare pe bază de biomasă, cu echipamente pentru producerea combinată de energie electrică și căldură.

PRODUCŢIA DE FRUCTE Dar să revenim la fructe. Ce spun cifrele?

79,89 ha de măr cu o producție de 2.800 tone, din care 1.300 tone merg la procesare 3,55 ha păr cu 30 tone producție în 2022 14,25 ha cireș și 33,37 ha cireș amar 13,85 ha coacăz negru 12,93 ha prun

• • • • •

Cooperativa are 80 de angajați, în toate sectoarele și în jur de 40 de muncitori sezonieri, în perioada culesului.

ACTIVITATEA DE PROCESARE Prelucrarea imediată a fructelor garantează calitatea înaltă a unei game largi de produse pe care Cooperativa ZEMCHEBA le produce sub denumirea VIKO.

AGRICULTURA ÎN BOEMIA DE SUD Preocuparea autorităţilor din Cehia pentru sprijinirea lanţului agroalimentar în vederea obţinerii produselor finite de o calitate superioară se reflectă în cifre care arată performanţele sectorului. În perioada 23-25 noiembrie, DG-AGRI, AG-PRESS.eu a organizat press trip-ul "Politicile UE privind calitatea produselor agroalimentare și inovaţiile în agricultură din Boemia de Sud". Scanează codul QR şi află câte pro duse cu indicaţie geografică are Cehia?

La Vest de România Sunt produse fără nicio utilizare de înlocuitori, aditivi chimici și sintetici iar producţia este valorificată local, în totalitate!

CERTIFICARE ŞI CONTROL În Republica Cehă, de supravegherea procesului de înregistrare protejată se ocupă direct autoritățile de control şi nu vreo altă entitate autorizată în acest domeniu.

Producătorii care folosesc denumiri înregistrate sunt verificați de către Autoritatea veterinară de Stat, Inspecția agricolă și alimentară de stat sau de către Institutul central de inspecție și testare agricolă.

Fiecare producător/procesator de alimente care folosește o denumire înregistrată este inspectat o dată pe an. De regulă se urmăreşte conformitatea cu specificația publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, adică un fel de inspecție înaintea introducerii produsului pe piață. Se verifică materiile prime utilizate, procedeurile de producție, marcajele.

Fructele sunt procesate sub brandul VIKO în piureuri, sucuri și nectaruri 100% naturale!

27

28 AgroJob

De unde provin străinii pentru muncile agricole?

Agricultura, ca şi alte sectoare ale economiei suferă astăzi din cauza lipsei de personal iar unii fermieri mai întreprinzători par să fi găsit antidotul: angajarea străinilor pentru muncile din ferme.

R

omânia, ca de altfel mai toate statele europene, traversează şi ea o perioadă de criză în ceea ce priveşte forţa de muncă în agricultură.

Cel mai afectat sector pare a fi cel de creştere a animalelor, unde astăzi este destul de dificil de găsit oameni calificaţi sau interesaţi să desfăşoare o astfel de activitate. În disperare de cauză, dar şi pentru că legislaţia a devenit ceva mai permisivă în ultimii ani, unii fermieri au ales să angajeze personal din afara ţării. De cele mai multe ori, ei sunt recrutaţi din regiuni îndepărtate şi mult mai sărace, cum ar fi Asia.

Iată câteva exemple ce pot servi drept sursă de inspiraţie şi pentru alţii...

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CUM S-A AJUNS AICI? Îmbătrânirea populaţiei, migrarea oamenilor la oraş, condiţiile de muncă oarecum dificile şi preferinţa pentru un program de lucru fix constituie principalele motive care au generat şi alimentat această criză. Chiar dacă oferta salarială poate compensa uneori aceste neajunsuri, interesul pentru munca în agricultură a scăzut foarte mult în ultimii ani. Fie că dorim sau nu

Am lucrat în Nepal la o fermă de vaci de lapte. Îmi place foarte mult România, dar iarna e destul de frig aici.

AMRIT GAUTAM

Nepalezul de la Ferma Coni

15-28 februarie 2023

să acceptăm acest lucru, realitatea e că ne confruntăm deja cu un fenomen de masă, despre care autorităţile naţionale, mai cu seamă birocraţii din minister, evită să vorbească. O spun însă cu voce tare fermierii, ori de câte ori au ocazia, chiar dacă puţini sunt cei cu adevărat dispuşi să-i asculte.

SINGURA SOLUŢIE ESTE RECRUTAREA STRĂINILOR Anul trecut am avut şansa de a vizita două ferme zootehnice, în care proprietarii au rezolvat parţial problema cu ajutorul unor angajaţi străini.

Nicolae Costea, crescător de vaci de lapte din localitatea Covasna, care face şi procesare, şi-a adus iniţial doi muncitori, soţ şi soţie, tocmai din Nepal.

Pentru că rezultatele au fost mulţumitoare dar şi din lipsă de alte soluţii, a mai recrutat recent doi nepalezi. „Sunt oameni muncitori, care nu au neapărat o pregătire în domeniu, dar care pe noi ne ajută foarte mult în activitatea de zi cu zi din fermă. Nu întârzie la program, nu consumă alcool, dar şi noi avem grijă să fim corecţi cu ei. Nu zic că e cea mai bună soluţie, ... ››› 30

29

30 AgroJob

››› 28 ...dar e singura pe care o avem la dispoziţie. Aş mai avea nevoie de încă doi şi abia atunci pot spune că am rezolvat problema forţei de muncă la mine în fermă”, ne-a declarat fermierul din Covasna, care a apelat la o firmă specializată din Iaşi pentru a recruta aceşti muncitorii străini.

SALARIU DE 450 EURO PE LUNĂ Amrit Gautam este numele unuia dintre angajaţi. Are 25 de ani şi a venit în România în august 2021, împreună cu soţia sa, care se ocupă de prelucrarea materiei prime pentru procesarea brânzeturilor. În schimb, Amrit stă mai mult pe lângă animale. Administrează furajul şi coordonează traficul vacilor la robotul de muls, pune aşternutul de paie în cuşetele de odihnă şi aduce hrana la frontul de furajare. „E nevoie de cineva să-i coordoneze, cel puţin o perioadă de timp. Nu poţi să-i laşi chiar de capul lor. Dar se adaptează destul de uşor şi au capacitatea de a învăţa repede ce au de făcut în fermă”, îmi explică proprietarul Fermei Coni. 450 de euro este suma negociată de Nicolae Costea pentru salariul lunar al angajaţilor săi, la care se adaugă plata pentru orele suplimentare şi, desigur, dările la stat. De asemenea, le sunt asigurate cazarea şi masa.

EXPERIENŢĂ DE LUNGĂ DURATĂ La rândul său, Mihai Marinescu, un tânăr inginer zootehnist care coordonează activitatea Complexului Turistic

15-28 februarie 2023

Acum vreo 4 ani am angajat un nepalez şi, văzând că se descurcă, am mai luat doi, iar în prezent am ajuns la 5 ­ băieţi cu vârste între 30 şi 35 de ani, toţi din Nepal. Am avut la un moment dat şi doi thailandezi, însă nu au fost la fel de conştiincioşi şi am renunţat la ei.

MIHAI MARINESCU

Inginer zootehnist jud. Sibiu

Transfăgărăşan, unul dintre cele mai moderne complexe zootehnice din judeţul Sibiu, a ajuns la concluzia că cea mai bună opţiune pentru a face faţă provocărilor generate de lipsa forţei de lucru este angajarea muncitorilor străini. Şi în cazul său, a optat pentru muncitori din Nepal. Nu mai puţin de cinci lucrează în acest moment în exploataţia agricolă de la Cârţişoara.

NEPALEZII AU CEA MAI BUNĂ REPUTAŢIE Interesant este că toţi angajaţii străini din ferma sa au studii superioare, unul dintre ei lucrând chiar în

sistemul bancar înainte să vină la noi în ţară. De asemenea, în scurt timp au învăţat limba română. „Ne înţelegem foarte bine cu ei. După doi ani suntem obligaţi să le asigurăm un drum acasă.

Nepalezii sunt de altfel recunoscuţi ca fiind mai statornici, spre deosebire de cei din Sri Lanka, despre care se ştie că stau o perioadă după care există riscul să plece în occident, în căutarea unor condiţii financiare mai bune”, a constatat tânărul inginer zootehnist.

Acesta şi-a propus acum să caute personal specializat pentru manipularea utilajelor agricole. „POLIŢĂ DE ASIGURARE” PENTRU ANGAJATORI Mihai Marinescu se ocupă chiar şi cu intermedierea recrutărilor de angajaţi străini pe piaţa muncii din România.

Aşadar, dacă sunt fermieri interesaţi, aceştia pot lua legătura direct cu el. „Procesul de recrutare nu durează mai mult de două luni, perioadă în care are loc şi interviul dar şi întocmirea actelor pentru autorităţile române. În două luni ajung în fermă. Mai mult decât atât, dacă angajatorul nu este mulţumit de performanţele unui muncitor sau dacă există probleme de adaptare, noi oferim posibilitatea de a trimite pe altcineva în loc pe cheltuiala noastră. E ca o poliţă de asigurare. Angajatorul român poate inclusiv urmări istoricul muncilor prestate anterior. Totul este cât se poate de transparent”, ne-a asigurat tânărul din Cârţişoara.

31

32 Dosar Ferma 4.0

Pagini realizate de ALEXANDRA BULIGA Expert accesare fonduri nerambursabile | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

LECȚIILE SM.6.1 PENTRU VIITORII TINERI FERMIERI

Submăsura „6.1 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a adus cu sine o serie de lecții și învățăminte pentru viitorii tineri fermieri ce doresc a aplica pe urmașa sM.6.1, mai exact „DR-30 - Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”.

D

e la momentul apariției ghidului consultativ și până la terminarea banilor de pe linia de finanțare (prima zi din cel de-al doilea prag de punctaj al liniei), solicitanții s-au confruntat cu o serie de piedici mai mult sau mai puțin previzibile. Și, bineînțeles, mai mult sau mai puțin dorite. Întâlnite în practică, 3 elemente principale (punctate, de altfel, pe grila de punctaj) au reprezentat un drum anevoios pentru beneficiarii sM.6.1: preluarea de exploatații, fluctuațiile de preț ale elementelor de cost bugetate și studiile în domeniu. În acest articol vom aborda preluarea de exploatații.

•

PRELUAREA DE EXPLOATAȚII

Conceptul de preluare de exploatație nu a fost definit clar în ghidul solicitantului printr-o definiție de sine stătătoare, însă a avut anumite elemente de identificare: preluarea în acte și în realitate a exploatației unitar, cu toate suprafețele și animalele, așa cum sunt ele înregistrate la APIA și/sau la ANSVSA și în Registrul agricol, cu documente justificative și doveditoare precum: extras din registrul unic de identificare de la APIA și/sau Registrul exploatațiilor de la ANSVSA/ DSVSA/ANZ, Circumscripție Veterinară și Regsitrul Agricol pentru cedent/cedenți, din care să reiasă situația acestora înainte și după momentul preluării exploatației.

Deși ghidul prezintă clar documentele doveditoare ale preluării de exploatație, detalierea modalității în care această preluare se poate realiza - efectiv - nu este precizată, căzând în sarcina solicitantului de a afla cum poate prelua în realitate o exploatație.

•

Preluarea de exploatație s-a derulat fără obstacole mai ales în cazurile în care transferul a fost făcut de la rude/soț/soție și prieteni apropiați și mai ales pentru terenurile care s-au aflat în cadrul aceleiași circumscripții (primării).

15-28 februarie 2023

3 PAȘI DE URMAT Pașii pe care solicitantul a trebuit să îi realizeze în vederea depunerii proiectului pe vechea submăsură sM.6.1 și posibilitatea punctării preluării de exploatație au fost: Identificarea unei exploatații care poate fi preluată (în traducere, identificarea unui fermier activ, fie el persoană fizică sau juridică, înregistrat la APIA și în registrul agricol al primăriilor, care dorește cedarea exploatației - atât în fapt, cât și în drept, către solicitant); Analizarea exploatației pentru care se dorește preluarea (situația juridică a contractelor de arendă/ concesiune existente, a duratei și valabilității acestora prin consultări ale registrelor agricole din raza primăriilor unde se află terenurile, a contractelor de schimb pentru parcelele menționate, astfel încât la verificările APIA acestea să coincidă); Întocmirea dosarului pentru preluarea exploatației: acest pas a trebuit a fi realizat în 2 etape.

1.

2.

3.

Dosar Ferma 4.0

ETAPELE ÎNTOCMIRII DOSARULUI Etapa 1: depunerea dosarului la primării: în acest stadiu, la contractele de arendă și/sau concesiune ale cedentului (cel care predă exploatația) a fost nevoie de modificări sub diferite forme (acte adiționale/ procese verbale / acte de reziliere) cu privire la modificarea arendașului, perioadei de arendare, cantității arendei și a altor prevederi contractuale; după realizarea acestor modificări, registrul agricol al primăriei în a cărei circumscripție se află terenurile emite o „Adeverință de suprafață” cu privire la noua suprafață deținută de arendaș/solicitantul pe sM.6.1, alături de un tabel centralizator al noilor contracte de arendare (aceste două documente vor fi solicitate de către APIA în vederea realizării transferului de exploatație); modificările vor fi făcute și în registrul agricol unde se vor trece, implicit, noile contracte, cu suprafețele aferente ale arendașului/solicitant pe sM.6.1, iar cedentul va fi scos din registrul agricol, figurând cu suprafață arendată zero; pentru îndeplinirea criteriului de punctaj au trebuit a fi atașate documentelor proiectului: copie din registrul agricol înainte și după preluare, atât pentru arendaș/solicitant sM.6.1, cât și pentru cedent.

Dificultăți întâlnite în cadrul etapei 1: Neînțelegerea conceptului de preluare de exploatații de către instituțiile statului; Lipsa situațiilor clare în cadrul registrelor agricole ale primăriilor cu privire la contractele de arendă existente și a suprafețelor aferente (lipsa contractelor de arendă în copii existente în arhiva primăriilor); Registre agricole neactualizate (în special ale primăriilor care încă nu prezintă un Registru Agricol Digital).

Sfat pentru ușurarea muncii: la momentul depunerii dosarului la primărie, se recomandă ca cedentul și noul arendaș/solicitant sM.61 să aibă deja pregătite tabelele centralizatoare cu suprafața cedată/preluată și noile contractele de arendă pregătite în dublu exemplar.

•

• •

• • • •

Etapa 2: depunerea dosarului de preluare a exploatației la APIA: cu cele două documente primite de la registrul agricol al primăriilor (tabel centralizator contracte de arendă și Adeverința de suprafață, iar în unele cazuri chiar și cu copii ale noilor contracte de arendare și/actelor de reziliere etc.), dosarul se depune la APIA unde intră în analiză; preluarea se dovedește prin extras din registrul unic de identificare de la APIA (de obicei, printr-un print screen din baza de date APIA, unde este important ca cedentul să nu mai fie înregistrat ca deținând terenurile agricole).

Dificultăți întâmpinate în cadrul etapei 2: Necunoașterea legislației în domeniul transferului de exploatație de către ofițerii APIA și reticența realizării acestui transfer după luna aprilie (momentul închiderii declarațiilor APIA pe anul în curs); Legislația în domeniu: Regulament UE nr.1307/2013, 1306/2013, regulament de punere în aplicare nr.809/2014, OUG nr.3/2015 și Ordinul MADR nr.619/2015; Punctul de vedere APIA privind transferul de exploatație poate fi consultat scanând codul QR! Sfat pentru ușurarea muncii: preluarea suprafețelor trebuie să fie identică - ca suprafață - cu dimensiunea cedată; preluarea suprafețelor înainte de luna aprilie a anului curent pentru o mai ușoară procedură de preluare și preluarea noii suprafețe direct în cererea de plată APIA.

• •

33

FORMELE ASOCIATIVE AU PRIORITATE Acest criteriu de punctaj - preluarea de exploatație - este unul în acord cu politicile Uniunii Europene de creștere a gradului de comasare și reducere, implicită, a gradului de fragmentare a exploatațiilor agricole; implicațiile financiare sunt de o importanță crescută, spre exemplu: acces ridicat pentru grupurile de producători și/sau cooperative sau alte forme asociative - un trend care se va păstra și pentru noua perioadă 2023-2027, cu o finanțare mult mai mare față de solicitanții întreprinderi, pentru o piață de desfacere mai largă pentru produsele agricole etc.

Scanează-mă!

Subvenții APIA 2023!

Reguli noi anul acesta pentru transferul de exploatație agricolă!

34 Anchetă Ferma

PĂŞUNEA CU VITE PUŢINE SE ŢINE CU SUBVENŢII MARI Povestea a început din anul 2021 când Lucian Ulea din Stăneşti, comuna Măgireşti, jud. Bacău, s-a săturat să mai muncească în străinătate şi a ales să se întoarcă acasă, în sat, să crească animale.

L

ucian Ulea s-a adresat primăriei cu o cerere pentru a primi o parcelă din imaşul comunal, însă, primarul, în dispreţul legii, a ignorat-o, preferând să iniţieze un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care să prelungească concesionarea islazului comunal unor cooperative săteşti născute moarte: fără activitate, fără angajaţi, fără bilanţ şi cu pierdere...

INTENŢII BUNE PENTRU PĂŞUNE „Eu aveam vreo 30 de animăluţe din rasa de carne Aberdeen Angus şi după ce le-am trecut pe numele soţiei mi-am dorit să dezvolt afacerea. Anul trecut, soţia a solicitat Primăriei Măgireşti o bucată de păşune în suprafaţă de 14 hectare învecinată cu gospodăria mea. Era mai mult goală, fără încărcătură de animale. La început primarul s-a declarat de acord, îndemnându-mă să fac cerere pentru luna decembrie 2022, atunci când expiră contractul de concesiune cu Cooperativa Agricolă Stăneşti”, ne-a declarat băcăuanul.

Familia Ulea avea de planuri mari şi dorinţă de a munci. Voia ca din banii din subvenţia de pe păşune, în jur de 2.000 de euro, să ridice gradul de fertilitate a terenului şi să depună un

15-28 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

proiect cu fonduri europene pentru modernizarea fermei.

Numai că până la sfârşitul anului trecut, edilul şef al comunei s-a răzgândit.

CERERE JUSTIFICATĂ, DAR PE DEPLIN NEREZOLVATĂ!

Pe data de 5 decembrie 2022, Costina Ramona Ulea se adresează Primăriei Măgireşti: „Subsemnata Ulea Costina Ramona din sat Stăneşti, comuna Măgireşti, cu un efectiv de 30 de capete bovine rasa Aberdeen Angus, cu ferma în Stăneşti, solicit o suprafaţă de păşune din islazul comunal, respectiv din satul unde am ferma, pentru a putea păşuna animalele în perioada verii. Menţionez că nu deţin în proprietate personală suprafaţa necesară păşunării animalelor. Solicit comunicarea hotărârii şi modalitatea de atribuire”. Însă, a doua zi primarul a convocat

Consiliul Local şi, fără a fi inclusă cererea petentei pe ordinea de zi, a supus la vot prelungirea concesionării contractelor pentru păşunea comunală cooperativelor agricole Stăneşti (41,7 ha) şi Şesuri (33,6 ha).

PRIMĂRIA RĂSPUNDE ÎN IANUARIE Abia după ce petiţionara revine cu o nouă adresă, Primăria Măgireşti îi răspunde, în 06.01.2023: „Referitor la solicitarea Dvs nr 9681 din 05.12.2022 cu privire la concesionarea unei suprafeţe de teren în vederea păşunatului pe islazul comunal, vă aducem la cunoştinţă faptul că, în urma întâlnirilor de la sediul Primăriei comunei Măgireşti şi a convorbirilor telefonice vi s-a oferit oportunitatea păşunatului animalelor pe care le deţineţi Dvs în satul Stăneşti, comuna Măgireşti, pe păşunea concesionată de Cooperativa Agricolă Stăneşti”.

Deci, petiţiei unui cetăţean, Primăria îi răspunde prin... convorbiri! Şi mai la vale, tot pe cale... orală: „vi s-a adus la cunoştinţă posibilitatea asocierii cu Cooperativa Agricolă Şesuri şi Cooperativa Agricolă Stănileşti în vederea obţinerii unor finanţări nerambursabile de la APIA ori alte instituţii.

Motivat de faptul că islazul ... ››› 36

35

36 Anchetă Ferma ››› 34 ... comunal este concesionat de către cooperative (...) şi aţi refuzat propunerile noastre, suntem în imposibilitatea de a vă pune la dispoziţie teren în vederea asigurării păşunatului animalelor deţinute de Dvs”.

Semnează primarul Ionică Câdă.

INTERES PENTRU... SUBVENŢII? „Primarul mi-a spus că nu poate să-mi dea, că el mi-a oferit mie verbal şi telefonic să mă duc cu animalele în alt sat, la vreo nouă kilometri şi să intru în altă cooperativă. Dacă islazul ăsta de lângă mine este gol - în satul Stăneşti, dacă sunt 20 de vaci! - de ce să mă duc în altă parte!? Legea spune ca păşunile să se împartă crescătorilor de animale, aşa cum au făcut toate comunele din jurul nostru! Am înţeles că sunt banii de subvenţie la mijloc (şi nu puţini) care trebuie luaţi de cine... trebuie, numai de cei care deţin animale, nu!”, a răbufnit Lucian Ulea. „M-am tot săturat să plec prin străinătate, sincer să fiu! M-ar ajuta cei 2.000 de euro de pe păşune ca să nu mai fiu nevoit să plec afară. Au făcut cooperativele să poată dirija banul! Într-o discuţie în particular, primarul mi-a spus că nu poate scoate la licitaţie păşunea că vin crescători din Vaslui, din alte judeţe şi ne vor lua islazul. Aşa că e mai bine să fie sub... control, aşa cum s-a întâmplat şi până acum!”

PROBLEMA NU ESTE LA PRIMĂRIE! Contactat, primarul Ionică Câdă s-a spălat pe mâini ca Pilat din Pont, susţinând că “problema nu este la primărie, e la adunarea generală a cooperativei!

Primăria Măgireşti avea o suprafaţă de

teren pe care a concesionat-o unei cooperative a crescătorilor de animale, care întâmplător este a satului Stăneşti.

Lucian Ulea păşunează animalele pe această suprafaţă concesionată, dar dânsul vrea să anulez contractul de concesiune şi să-i dau dumnealui. Motive de reziliere a contractului nu sunt.

El trebuie să se înţeleagă cu preşedintele şi cu membrii cooperatori care gestionează păşunea!”

CÂND SUNT ORGOLII, ŞI VACILE AU DE PIERDUT “Noi i-am propus o altă suprafaţă şi nu doreşte decât acolo. Sunt nişte orgolii între preşedintele cooperativei şi dumnealui; islaz este, iarba e bună, mulţumim lui Dumnezeu!

Nu-i treaba primăriei! Să bage sabia în teacă şi rezolve problema în asociaţie, nu la primărie!”, a fost destul de categoric primarul Ionică Câdă, aflat la al patrulea mandat în fruntea comunei Măgireşti.

Lucian Ulea reclamă faptul că primarul nu a supus dezbaterii consilierilor cererea pentru păşune înainte de

prelungirea concesionării terenului cooperativelor agricole, considerând că este un abuz, o nerespectare a legii. „Nu-i corect ce a făcut dumnealui, problema e că domnul primar a prelungit contractele fără să ţină cont de cererea mea. Eu vreau să fiu un exemplu pentru mulţi oameni din care se întorc, eu mai am amici care ar putea investi 50 mii de euro”.

ANIMALELE PUŢINE CU CHELTUIALĂ SE ŢIN! Câteva cuvinte despre cele două cooperative agricole, aşa cum rezultă din situaţiile financiare publicate pe siturile de specialitate: sunt instituţii gemene, înfiinţate la aceeaşi dată (14.04.2017); în obiectul de activitate niciuna nu are zootehnie: Cooperativa Agricolă Şesuri codul CAEN 125 - Cultivarea arbuştilor fructiferi, căpşunilor, nuciferilor şi a altor pomi fructiferi, iar Cooperativa Agricolă Stăneşti Codul CAEN 161 - Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală; amândouă au acelaşi destin: sunt născute… moarte!; în primii doi ani de la constituire au înregistrat pierderi: Cooperativa Agricolă Şesuri un “profit” de minus 1.420 lei, iar Cooperativa Agricolă Stăneşti minus 2.085 lei; ambele au zero activitate, tot atâţia angajaţi, adică niciunul!, şi nu au mai depus bilanţ la organele fiscale din 2018 (conf. www.listafirme.ro); În decembrie 2022 Consiliul Local Măgireşti le-a prelungit contractele de concesiune pe 5 ani pentru suprafaţa de islaz de 75,3 hectare din domeniul privat la comunei Măgireşti!

• •

• • •

15-28 februarie 2023

37

38 Europa agricolă

EFSA: CUPRUL NU PREZINTĂ RISC DE SĂNĂTATE! Cuprul a reprezentat, în ultimii ani, un subiect de aprinse contradicții între specialiștii agricoli, deşi este unanim acceptat faptul că reprezintă un micronutrient esențial pentru toate ființele vii.

R

ecunoscut ca una dintre cele mai eficiente substanțe în tratamentul a o seamă de afecțiuni ale plantelor, a fost suspectat de către unii că ar avea o influență nefastă asupra organismului uman.

DE CE ESTE IMPORTANT CUPRUL? Cuprul este un micronutrient esențial pentru toate ființele vii, inclusiv pentru oameni. Prea mult sau prea puțin cupru în dietă poate duce la probleme de sănătate. Este prezent în mod natural în multe alimente și, de asemenea, intră în lanțul alimentar prin utilizarea sa în pesticide organice și convenționale, furaje și aditivi alimentari și ca nutrient în alimente fortificate și suplimente alimentare.

Scanează codul QR şi citeşte mai multe informații în raportul EFSA privind cuprul!

15-28 februarie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CUPRUL NU E O PROBLEMĂ!

Expunerea combinată la cupru, din toate sursele, nu prezintă un risc de sănătate pentru populația UE, au concluzionat, în luna ianuarie, experții științifici ai Agenției Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).

Comitetul științific al EFSA a arătat că nu este de așteptat să apară reținerea de cupru la un aport de până la 5 mg pe zi și a stabilit un aport zilnic acceptabil (nivel sigur) de 0,07 miligrame per kilogram de greutate corporală pentru populația adultă. „Experții noștri în nutriție vor stabili, în urma studiului,

doze acceptabile pentru grupurile de vârstă mai mici”, a precizat un responsabil EFSA. Pentru prima dată, experții agenției europene au estimat expunerea la cupru din toate sursele alimentare și non-dietetice. Nivelurile de fond de cupru care apar în mod natural în alimente și ingredientele alimentare și utilizarea pe termen lung a ustensilelor și țevilor de cupru contribuie semnificativ la aport. Cu toate acestea, contribuția pesticidelor, aditivilor pentru alimente și furaje sau a îngrășămintelor este neglijabilă, mai spun ei.

CARNEA MATURATĂ E LA FEL DE SĂNĂTOASĂ!

Un alt studiu finalizat zilele trecute de EFSA vine cu o veste care spulberă numeroase griji: carnea maturată nu prezintă niciun risc suplimentar în comparație cu carnea proaspătă, dacă este învechită în condiții controlate.

Europa agricolă 39 „Carnea maturată a crescut în popularitate în ultimii ani în industria alimentară și restaurante, dar până acum a existat o lipsă de cunoștințe despre siguranța sa. Sfaturile EFSA contribuie la umplerea acestei lacune și oferă o bază științifică solidă pentru operatorii din sectorul alimentar pentru a produce carne maturată sigură”, a declarat președintele Grupului EFSA privind pericolele biologice, prof.

Kostas Koutsoumanis.

Nu există riscuri suplimentare implicate, cu condiția ca acea combinație specifică de timp și temperatură identificată în avizul științific să fie respectată în timpul procesului de maturare, au spus experții EFSA. De exemplu, carnea de vită uscată poate fi considerată la fel de sigură ca și carnea de vită proaspătă dacă învechirea se face până la 35 de zile la o temperatură de 3 grade C sau mai mică. Îmbătrânirea (maturarea) cărnii este un proces în care microbii și enzimele acționează asupra cărnii pentru a descompune țesutul conjunctiv, frăgezind

astfel carnea și oferindu-i o aromă mai bogată.

Acest lucru se poate realiza prin două metode principale: Îmbătrânirea/Învechirea umedă este folosită pentru carnea de vită, porc și miel care este depozitată și refrigerată într-un ambalaj vid. Învechirea uscată - carnea de vită este refrigerată fără ambalare, ceea ce are ca rezultat o suprafață uscată care este tăiată înainte de preparare.

1.

2.

MICROELEMENTE ESENŢIALE PENTRU HRANA VACILOR Asigurarea unui aport adecvat de microelemente legate organic în furajarea bovinelor pot îmbunătăți performanța productivă, longevitatea și starea de sănătate a vacilor de lapte.

Scanează codul QR şi află cum pot fi utilizate acestea?

40 Piaţa de grâne

Producătorii de cereale au rămas cu marfa în stoc!

Vin scadenţele de plată, fermierii trebuie să vândă, chiar şi la preţuri joase, dar nu au cui!

Pe pieţele bursiere preţul grânelor va evolua pe un trend descendent! Portul Constanţa este blocat.

Î

n anul recent încheiat, producătorii agricoli au suportat costuri de producţie mai mari din cauza secetei pedologice, dar şi a creșterii prețurilor atât la îngrăşămintele chimice, cât și la celelalte tipuri de inputuri agricole.

De asemenea, au făcut faţă cu greu unei concurenţe generate de cerealele ucrainene care au intrat în România la un preţ extrem de jos, determinând blocaje logistice care au pus presiune pe costurile de transport și depozitare.

DUMITRU ENE: „AM FOARTE MULTĂ MARFĂ PE STOC!” La această dată, mulţi fermieri au rămas cu producţia agricolă 2022 pe stoc. Ei nu pot vinde fiindcă vor fi în pierdere, deoarece costurile cu care au realizat producţia 2022 au fost destul de mari.

Unul dintre aceştia este Dumitru Ene, care lucrează circa 1.700 de hectare în judeţul Galaţi. „Nu prea am vândut nimic şi am foarte multă marfă pe stoc: aproximativ 3.000 tone de porumb, vreo 2.000 de tone de grâu şi 1.000 de tone de rapiţă. Aşteptăm vremuri mai bune dar,

COSTURI ACOPERITE CU GREU Chiar dacă prețurile de vânzare în portul Constanța la produsele agricole au crescut în 2022 (400 euro la grâu şi 330 la porumb în luna iunie), explică APPR, în prezent ele acoperă cu greu costurile de producție pentru fermieri (la grâu circa 280 euro/tona iar la porumb 270 euro/tonă).

Din datele CE, prețul porumbului a fluctuat în 2022, o dată cu începerea războiului din Ucraina, de la 233 euro pe tonă (ianuarie 2022) la 288 de euro pe tonă (15.12.2022).

15-28 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

S-au tranzitat circa 9 milioane de tone de cereale prin România şi o parte au fost cumpărate de traderi! din păcate, nu se întrevede o situaţie mai bună”, remarcă gălăţeanul.

Fermierul crede că faţă de cum sunt preţurile la aceasată dată, ar merita să mai crească cu 200-300 de lei pe tonă. „SECETA E LA UŞĂ, COSTURILE CRESC, PIAŢA NU-ŞI REVINE!” Ştefan Năsase, fermier dobrogean, a declarat, la B1Tv, că are depozitate la Hârşova peste 800 tone de grâu pentru a-şi asigura resursele financiare ca să-şi dezvolte un sistem de irigaţii cu pivoţi.

„Am sperat într-o stabilizare a pieţei şi să vând la momentul când voi contracta echipamentele de udare. Piaţa a luat-o în jos brusc, în vară. Se întâmplă în fiecare an ca, până la momentul recoltării, preţurile să fie undeva sus, după care, cum începe recoltarea, piaţa se prăbuşeşte. Anul acesta trendul de prăbuşire în campania de recoltare a fost dublat de această maree de cereale care a intrat în România şi a creat probleme uriaşe fermierilor.

Seceta bate la uşă, costurile cu depozitarea cresc, nu se vede o revenire a preţului...”, a punctat cultivatorul dobrogean.

Fermierul din zona Hârşovei a susţinut că în Portul Constanţa este un adevărat haos: „Sunt cozi uriașe, acolo se realizează o selecție pe baza analizelor de la intrarea în silozuri, se găsește marfă așa-zis contaminată, produse modificate genetic care se dau deoparte, produse non-OMG care se dau în altă parte, este o... ››› 42

41

CULTIVATOARELE SWIFTER SM Un cul�vator de semințe cu o lățime de lucru între 14m și 18m pentru pregă�rea solului într-o singură trecere.

Crearea unui pat de însămânțare pentru o răsărire corectă și uniformă a culturii este făcută prin combinarea mai multor operațiuni într-una singură trecere: -

Nivelatorul frontal nivelează perfect orice denivelare.

Cilindrul frontal cu lamele fărâmițează bulgării.

Secțiunea principală de lucru subțiază, aerisește și încălzește stratul de sol.

Fărâmițarea finală a bulgărilor este asigurată de diferite �puri de tăvălugi, pentru toate �purile de sol în combinație cu alte echipamente din spatele acestora, care asigură o nivelare perfectă.

42 Piaţa de grâne

››› 40 ...întreagă bulibășeală, iar oamenii stau și așteaptă”.

PORTUL CONSTANŢA, BLOCAT DE AFLUXUL DE GRÂNE Acelaşi lucru îl susţine şi un alt fermier. “Am vândut circa 1.000 tone de porumb şi a durat vreo două săptămâni ca să fie transportată această cantitate, lucru care se derula, în alte situaţii în două zile. Este un exces de cereale, ceea ce a dus la scăderea preţului cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut", a declarat producătorul de cereale Marian Popa la realitatea.net.

Acesta a susţinut că fermierii au avut creditare favorabilă anul trecut, n-au vândut, o mare cantitate de marfă se află pe stoc, iar acum vine scadenţa acelor credite. Ei trebuie să vândă, chiar şi la preţuri mult mai mici, dar nu au cui.

MARFA MODIFICATĂ GENETIC A CONTAMINAT SILOZURILE “Există marfă stocată la fermieri membrii cooperativei, nu s-a vândut tot. Avem peste 5mii de tone de grâu, orzul l-am vândut săptămâna trecută, rapiţă mai avem 2.000 de tone. Am dat din rapiţă la 500 euro tona, în pierdere, dacă ne raportăm la cotaţiile de peste 800 euro/t cât au fost în momentul recoltării”, ne-a declarat ing. Ionuţ Lungoci, director executiv Cooperativa Dobrogea Sud.

15-28 februarie 2023

şi un preţ al grânelor mai mic”.

Opinia lui Ionuţ Lungoci este că până la sfârşitul lunii stocul la nivelul cooperativei trebuie valorificat, indiferent de preţ!

Fermierii noştri încă nu au învăţat că trebuie să vândă producţia obţinută în trepte: 30% înainte de recoltă, 40% la recoltare şi cu încă 30% din marfă pot aştepta să vadă ce se întâmplă în piaţă!

IONUŢ LUNGOCI

Director executiv Cooperativa Dobrogea Sud

Acesta a explicat: “Problema e că a venit enorm de multă marfă din Ucraina şi feroviar, şi rutier şi a creat blocaje.

Zilele trecute în Portul Constanţa erau un rând de camioane încărcate de peste trei km. Şi încă ceva: din păcate a intrat marfă modificată genetic, nu s-a verificat aşa cum trebuie, şi autorităţile s-au trezit cu magaziile contaminate.

Asta înseamnă că România va trebui să exporte în alte destinaţii decât cele tradiţionale (Argentina, Brazilia sau Uruguai), la un cost de transport mai mare

FLUCTUAŢII ŞI NELINIŞTE PE PIEŢELE BURSIERE Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole și fondator AGRI Column, susţine că piaţa cerealelor e cuprinsă de nelinişte! ”Urcă, coboară, urcă, coboară, așa se întâmplă în ultimele zile. Semn de foarte mare neliniște, dacă ne uităm pe indicațiile bursiere. Cu alte cuvinte, fondurile speculative nu știu încotro să o ia, intră și ies la un interval de maxim 24-28 de ore”, explică în emisiunea Agrojurnal, pe 6 februarie a.c.

Expertul constată că în Portul Constanța prețul grâului a rămas plafonat în ultimele zile, însă evoluţia viitoare este în coborâre, în timp ce piața porumbului urmează cursul grâului pe burse. ”Grâul rămâne static: este grâu, trendul este descrescător iar indicațiile în Portul Constanța rămân setate în jurul valorii de 275 euro/tonă. În România sunt foarte multe stocuri de grâu. Ne aflăm în liniștea de dinaintea furtunii pentru că se așteaptă o escaladare a conflictului din Ucraina. Nu se știe încotro se vor îndrepta lucrurile, iar toți vor să profite de acel moment.”

PREGĂTIȚI-VĂ ACUM PENTRU SEZONUL DE PRIMĂVARĂ! 43 Anul acesta voi obține o creștere a recoltei de până la 15% mai mare datorită folosirii tăvălugului Güttler în primăvară.

Efect unic de înfrățire, creștere sigură și randament mai mare!

Contactați colegul nostru acum: +40 751 025 525

EXPERIMENTAȚI DIFERENȚA DINTRE TOCARE ȘI MULCIRE PROFESIONALĂ!

Cumpărați utilajul dumneavoastră direct din stoc acum!

Contactați colegul nostru acum: +40 751 025 525

44 Punct de vedere

Bunăstarea animalelor, de la rațional la emoțional Pentru noi, românii, subiectul bunăstării animalelor este relativ de dată recentă. Și, pe bună dreptate, având în vedere că încă avem mari lacune în asigurarea bunăstării semenilor noștri...

D

espre bunăstarea animalelor în România a început să se discute la modul serios în urmă cu un deceniu, atunci când această tematică nu a mai putut fi ocolită ca urmare a preluării regulamentelor și directivelor Uniunii Europene.

De atunci însă societatea a evoluat iar fermierii au înțeles că trebuie să adopte practici de creștere nu numai prietenoase cu mediul, dar și cu propriile animale, pentru a nu risca să intre la judecata aspră a „Măriei sale, Consumatorul”!

un articol de

IOAN LADOȘI

USAMV Cluj-Napoca mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PRIMA LEGE A BUNĂSTĂRII Puțini sunt însă cei care cunosc faptul că prima lege privitoare la protecția animalelor - și, implicit, a bunăstării acestora - a fost adoptată de către Parlamentul Britanic exact acum 100 de ani, sub denumirea de legea Bentham,

SUFERINŢA ANIMALELOR ESTE O EXCEPŢIE DE LA REGULĂ!

Este adevărat că în unele ferme și în anumite circumstanțe poate să apară și suferința la unele animale, însă acestea sunt mai degrabă excepția de la regulă. Atunci când apar, suferinţele sunt consecinţa preponderentă a practicilor de management deficitare sau a lipsei de pregătire a personalului, elemente ce pot fi sancționate și corectate. Faptul că anumite animale de fermă trec prin anumite forme de suferință la un moment dat, nu înseamnă că trebuie să punem un semn de egalitate între creșterea animalelor și noțiunea de cruzime!

15-28 februarie 2023

după numele unui celebru filozof.

Ideile acestuia au constituit fundamentul dezvoltării conceptului de bunăstare animală și a liniilor sale directoare, ce prevedeau că animalele nu ar trebui să sufere de stres, frică, boli sau durere. Începând cu ultimii ani ai secolului trecut, conceptul a evoluat de la necesitatea evitării provocării de suferințe, către cea a facilitării prezenței emoțiilor pozitive în rândul animalelor de fermă. Ori, privită din această perspectivă, lipsa emoțiilor pozitive este considerată de unii adepți mai radicali ca fiind, implicit, suferință prin care trec toate animalele de fermă.

CUM CALCULĂM EFECTELE SUFERINŢEI ANIMALELOR? Dilema majoră rezidă din calcularea efectelor acțiunilor fermierilor asupra suferinței, respectiv a nivelului “fericirii” animalelor, pentru că asemenea determinări pot să se transforme... ››› 46

45

46 Punct de vedere ››› 44 ... rapid în opinii și interpretări pur personale și, inerent, subiective.

Pe de altă parte, în sprijinul fermierilor putem să aducem și o altă categorie de argumente de necontestat cum ar fi locurile de muncă create, întreținerea propriilor familii, necesitatea prezenței proteinelor de origine animală în dieta noastră, menținerea unor tradiții culturale, securitatea alimentară, toate acestea contribuind, în definitiv, la bunăstarea umană!

Chiar și în acest context există voci care consideră că toate aceste beneficii nu pot să compenseze suferința animalelor la nivel de individ. Însă, așa cum e imposibil să avem automobile fără a avea accidente rutiere trebuie să acceptăm că nu putem avea ferme zootehnice fără inerente și ocazionale experiențe de disconfort. Ca atare, poziția “fără durere în ferme”, chiar dacă legitimă moral, nu este decât una dintre multiplele valori ale societății diverse în care trăim.

DURERILE SUNT TRATABILE! Să acuzi că zootehnia este, prin definiție, o cruzime împotriva animalelor depinde, în definitiv, de valorile personale și de propria interpretare a termenului “suferință”. Este extrem de dificil, dacă nu chiar imposibil, să găsim vreun individ uman sau non-uman care să nu fi fost expus, la un moment dat, unei forme de durere sau suferință. În fermele moderne există protocoale standard de tratare rapidă a

În timp ce, pentru o minoritate, utilizarea sloganului “carnea e crimă” pare ceva captivant, drepturile universale se bazează tocmai pe faptul că oamenii înțeleg conceptul libertății, inclusiv pe cel al exprimării propriilor gânduri și idei! oricăror semne de durere sau boală și, dacă acceptăm acest fapt, nu ar mai trebui să considerăm creșterea animalelor ca fiind, prin definiție, o cruzime.

CONSUMUL DE CARNE NU E CRIMĂ!

Alte grupuri de interese, mult mai radicale, promovează ideea că a consuma carne este, nici mai mult și nici mai puțin, o crimă. Aceasta este o utilizare subtilă a limbajului emoțional în sensul convingerii marelui public de faptul că creșterea și sacrificarea animalelor, ca sursă de hrană este o greșeală fatală pentru omenire, evitând să specifice ca aceste practici au fost acceptate social și constituie o parte a dietei noastre de peste 300 de mii de ani! În sens filozofic, ideea se bazează pe noțiunea de “viață” care ar fi sacră din perspectivă morală, indiferent

dacă vorbim de viața oamenilor sau a animalelor. Prin extensie, adepții acestei concepții consideră că animalele au drepturi și libertăți similare oamenilor, respectiv și dreptul la propria viață.

Cu toate acestea, pentru majoritatea locuitorilor planetei, consumul de carne reprezintă cel mai logic și uman obicei, din motive bine întemeiate.

Printre acestea se numără faptul dovedit științific că consumul de proteină animală a constituit elementul crucial al evoluției omenirii.

DECI, UNDE TRAGEM LINIA? Studii de neconestat demonstrează că creierul omului nu s-ar fi dezvoltat la dimensiunea și complexitatea actuală în lipsa consumului de carne și că oamenii sunt omnivori grație evoluției.

Mai mult decât atât, un experiment cuprinzător derulat în SUA a demonstrat că 84% dintre persoanelele autodeclarate vegetariene au revenit la consumul de proteină animală, 30% dintre acestea acuzând apariția unor probleme de sănătate pe fondul dietei stricte pe bază de plante. Ori, în acest context, punerea semnului egalității între carne și crimă, devine și mai nepotrivită!

Comentând suplimentar ideea că a consuma proteină animală este o realitate înscrisă cumva în codul nostru genetic, în paralel cu cea a sacralității vieții în general, apare o întrebare legitimă. Dacă viața în sine este universal sacră, nu ar trebui să ne întrebăm și dacă viața plantelor sau a insectelor nu este la fel de sacră ca și a animalelor de fermă? Deci, unde tragem linia?

RAPORTUL PENTRU BUNĂSTARE Divizia DG SANTE a Comisiei Europene a dat publicității un document de 310 pagini care se dorește a fi un raport al personalului intern cu privire la situația legislației europene pe bunăstarea animalelor. Scanează codul QR şi citiţi un scurt rezumat al con­ cluziilor raportului, bazate pe eviden­ țele disponibile au­ torilor.

15-28 februarie 2023

47

48 Ferma 4.0 - Agricultura în lume

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

AGRICULTURA XXL

Agricultura din SUA se bazează în mare parte pe ferme mari şi specializate, care utilizează tehnologii avansate pentru a-şi maximiza producţiile. Fermierii americani se concentrează pe eficienţă şi profitabilitate.

F

ermierii de peste Atlantic sunt de obicei dotaţi cu maşini şi echipamente de ultimă generaţie și adoptă pe scară largă monocultura, irigaţiile, seminţele modificate genetic şi pesticidele sintetice. Cu toate astea, sistemul este contestat de unii pentru impactul negativ asupra mediului, din cauza degradării solurilor, a poluării apei şi a pierderii biodiversității. Alţi critici susțin că agricultura americană nu este echitabilă pentru fermieri, deoarece se bazează pe o concentrare a puterii în mâinile unui grup de mari producători care beneficiază de subvenții și de alte avantaje guvernamentale.

SUPRAFEŢE URIAŞE Dimensiunea medie a unei ferme americane este de 180 hectare, ceea ce plasează Statele Unite în primele 5 țări cu cea mai mare suprafață pe exploataţie din lume. În timp ce aproape jumătate dintre ferme deţin mai puțin de 40 hectare și doar 21% sunt mai mari de 200 hectare, când ne uităm la suprafața reprezentată de fiecare dintre aceste categorii, situaţia este diametral opusă. Fermele agricole sub 40 de hectare reprezintă doar 3% din suprafața cultivată iar exploataţiile de peste 200 de hectare dețin 81% din suprafața totală.

15-28 februarie 2023

O PIAŢĂ COMPETITIVĂ SUA și Canada reprezintă 21% din piața globală a mașinilor agricole, care în 2021 era evaluată la 160 miliarde de dolari. În 2017, cele 2 milioane de ferme din Statele Unite aveau o valoare medie a parcului de utilaje de 134.000 dolari. Sporirea cheltuielilor cu forța de muncă, deficitul de personal și creşterea dimensiunii medii a exploataţiei sunt principalii factori care influenţează piața mașinilor agricole de dincolo de Ocean.

Mereu în căutarea inovațiilor care să îi permită să rămână competitivă pe termen lung, aceasta este dominată de giganții John Deere, AGCO și CNH Industrial.

Pentru a înțelege dimensiunea agriculturii americane, care sunt actualele ei provocări, dar și oportunități, scanează codul QR!

Ferma 4.0 - Agricultura în lume 49

Marii fermieri ai Americii

AGRICULTURA AMERICANĂ ÎN CIFRE

De la achiziții strategice, la răscumpărări definitive, cei mai mari proprietari de terenuri din Statele Unite au cumpărat și vândut milioane de acri de teren în 2022, obţinând participații, renunţând la suprafețele neesențiale și pătrunzând pe noi piețe.

C

u o suprafață de aproximativ 9,8 milioane de kilometri pătraţi, SUA este a treia țară ca mărime din lume, după China și Rusia. Guvernul federal deține în jur de 28% din total, în timp ce un număr mic de oameni și familii bogate au în proprietate o suprafaţă considerabilă. În cele ce urmează vă invit să descoperiţi topul marilor exploataţii agricole de peste Atlantic, clasament întocmit de publicaţia The Land Report.

1. FAMILIA EMMERSON (975.000 HECTARE) Cei mai mari proprietari privați de terenuri ai Americii, familia Emmerson din California şi-a extins anul trecut suprafeţele cu peste 81.000 de acri (echivalentul a aproximativ 33.000 ha), prin intermediul Sierra Pacific Industries, companie evaluată la 5,6 miliarde de dolari care are afaceri în industria de cherestea. Exploatarea forestieră este una dintre cele mai profitabile business-uri în SUA, chiar dacă mulţi consideră această nişă drept una extrem de speculativă. Criticii spun că afacerea familiei Emmerson s-a consolidat în detrimentul mediului și al contribuabililor, în condiţiile în care o parte din activitate constă în tăierea arborilor după incendii.

Peste 2,4 milioane de acri (circa 975.000 ha) sunt exploatate astăzi de Red Emmerson (foto) şi cei doi băieţi ai săi în California, Washington şi Oregon. În ultimii ani, familia Emmerson a investit în surse de energie regenerabile prin achiziționarea de parcuri eoliene și centrale electrice bazate pe biomasă.

2. JOHN MALONE (880.000 HECTARE) Magnatul media John Malone este al doilea cel mai mare proprietar de teren privat din SUA, cu peste 2,2 milioane de acri (880.000 ha), răspândiți în treisprezece state americane. Datorită proprietății sale de teren și activelor media, averea netă a acestuia este evaluată la 9,2 miliarde de dolari. Pe lângă afacerile din domeniul media, John Malone exploatează terenuri agricole, atât în sectorul vegetal, cât şi în cel de creştere a vitelor, precum şi păduri.

3. TED TURNER (810.000 HECTARE) Devenit celebru pentru implicarea sa în producţia de televiziune, Ted Turner este fondatorul CNN, primul canal de știri prin cablu cu transmisie 24 de ore din 24. Acesta are în proprietate 2 milioane de acri (echivalentul a aproximativ 810.000 ha). Majoritatea terenurilor sale sunt utilizate pentru creşterea animalelor, în special bizoni. Nu mai puţin de 45.000 de bizoni exploatează Turner Enterprises în fermele sale din Wyoming, Montana și Nebraska. Mogulul media şi-a dedicat timpul și energia pe proiecte de mediu. Pentru a ajuta la protejarea speciilor pe cale de dispariție și a habitatelor acestora, el a înființat organizațiile Ted Turner Expeditions și Turner Endangered Animals Fund. De asemenea, este bine-cunoscut pentru eforturile sale de a spori populația de bizoni din Statele Unite. Scanează codul QR şi află mai multe despre marii latifundiari ai Americii!

•

98% din totalul celor 2 milioane de exploataţii agricole existente în Statele Unite sunt proprietatea unor familii.

O fermă din SUA hrănește anual 166 de oameni.

Exploatarea vitelor, cultivarea porumbului și a soiei sunt sectoare agricole prioritare în SUA. Agricultura reprezintă aproximativ 1% din produsul intern brut al SUA. 25% din totalul fermierilor sunt consideraţi începători (au sub 10 ani de experienţă); vârsta lor medie este de 46 de ani.

Aproximativ 8% din exploataţiile americane comercializează alimente la nivel local prin vânzări directe către consumatori sau intermediate.

40% din alimentele cultivate și produse în SUA nu sunt consumate niciodată.

Circa 25% din valoarea produselor agricole din SUA este exportată în fiecare an.

Productivitatea la hectar a porumbului a crescut cu peste 360% din 1950.

Dacă vrei să vezi şi alte date statistice, accesează codul QR!

• • • • • • • •

50 Info companii

Alexandru Coclisan, în fruntea companiei Vantage Vantage, companie specializată în oferirea întregii game de soluții de agricultură de precizie, anunță consolidarea echipei de management prin numirea lui Alexandru Coclisan pe poziția de Chief Operations Officer.

A

lexandru Coclisan a terminat Facultatea de Management în Agricultură la USAMV București, inclusiv un master de Management în Agribusiness. Cu o experiență de 12 ani în domeniul agribusiness pe poziția de Country Manager la Isagri, el se alătură echipei Vantage începând cu luna ia­ nuarie a acestui an, având ca obiectiv principal extinderea operațiilor pe pia­ ța locală și coordonarea echipelor din cadrul companiei.

un articol de

VANTAGE

mai multe pe această temă www.vantage-ro.com

bună» cu cea software și să fie însoțite, bineînțeles, de o gamă de servicii de calitate și adaptate, pentru ca fermierii să le poată utiliza la capacitate maxi­ mă”, a declarat Alexandru Coclisan.

UN MODEL PENTRU ECHIPĂ Tot de la începutul lui 2023, când Alex Coclisan se alătură companiei, Vantage anunță și o altă schimbare care ține de restructurarea echipei ­ Nicu Deaconu a fost promovat din funcția de Regional Sales Manager pentru zona de Vest în noua funcție de Sales Manager pentru întreaga echipă de vânzări.

12 ANI DE PERFECȚIONARE ÎN AGRIBUSINESS “Sunt onorat că fac parte din echipa Vantage și mă bucur că voi putea con­ tribui la progresul fermelor românești prin produsele și serviciile pe care Vantage le are în portofoliu. Am în­ credere că experiența mea de 12 ani din agribusiness­ul românesc pe seg­ mentul de software agricol și servicii­ le aferente vor contribui la dezvoltarea Vantage în România.

Viziunea mea despre viitorul agri­ culturii a coincis cu cea a lui Kaloyan Kumanov, CEO Vantage, și anume că autonomizarea tehnologică a fermelor va aduce un mare plus și poate rezolva numeroase probleme din agricultură, însă pentru acest lucru noua tehno­ logie hardware trebuie să facă «casă

15-28 februarie 2023

Sunt bucuros să anunț promovarea lui Nicu Deaconu în funcția de Manager de Vânzări al Vantage, după 6 ani de succes petrecuți în companie începând de la reprezentant de vânzări, și, totodată, să îi urez un călduros bun venit lui Alexandru Coclisan în funcția de COO. Alex este o «față» cunoscută în agribusiness, iar pentru noi a fost important să vedem ce a construit în ultimii 12 ani în domeniul agriculturii de precizie din România KALOYAN KUMANOV CEO Vantage

Nicu Deaconu a început la Vantage de pe poziția de reprezentant vânzări, dar datorită implicării și devotamen­ tului său a reușit să întărească poziția companiei, acest lucru ducând la creș­ terea cifrei de afaceri în zona de Vest, dar și să se dovedească un adevărat model pentru echipa pe care a coor­ donat­o.

Fondată în 2016, Vantage este re­ prezentanța NIK pentru piața din Ro­ mânia. NIK este un grup de companii care implementează tehnologii pentru agricultura de precizie de 20 de ani, axată pe oferirea de soluții complete de automatizare și optimizare a proce­ selor în fermele agricole. NIK lucrează cu o echipă de peste 280 de oameni la nivel de grup în toate cele 8 piețe în care își desfășoară activitatea.

Vantage este singura companie din piața agricolă din România care este specializată în oferirea întregii game de soluții de agricultură de precizie.

51

52 Ferma 4.0

Pagini realizate de LIVIU GORDEA | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

5 BENEFICII ALE AGRICULTURII REGENERATIVE Lanţul valoric alimentar, de la fermier la consumator, ar avea numai de câştigat de pe urma practicilor regenerative, care ajută la îmbunătăţirea calităţii solului şi la creşterea productivităţii agricole în mod durabil.

T

ermenul de „agricultură regenerativă” a apărut pen­ tru prima dată în anii '80, dar a devenit mai popular relativ recent, după ce omenirea a început să con­ ştientizeze tot mai mult cât de expuşi suntem la efectele schimbărilor climatice. Pentru că, în esen­ ţă, agricultura regenerativă se con­ centrează pe creşterea fertilităţii solului, pe o mai bună gestionare a resurselor şi pe angajamente de bunăstare a animalelor, cu scopul de a obţine produse alimentare de calitate. Conservarea biodiversităţii şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt două dintre obiectivele cheie ale acestui concept.

Ce este, cum ne ajută și cum trebuie să o practicăm! Consultă Ghidul pentru Agricul­ tura Regenerativă!

STIMULENTE FINANCIARE Agricultura regenerativă este o parte critică a soluţiei, dar cu toate astea, ratele de adoptare sunt mult prea lente, deoarece argumentele economice pe termen scurt pentru a iniţia o astfel de tranziţie de la sistemul convențional nu sunt încă suficient de convingătoare pentru fermieri. Dacă dorim să îndeplinim acele angajamente asumate în favoarea neutralităţii climatice (reducerea la zero a emisiilor nete de gaze cu efect de seră) până în 2030, se impune să facem totuşi mai mult.

Scanează-mă!

Ionel Gheorghe face agricultură regenerativă pe Valea Argovei.

Cum reușește? Află din reportajul realizat de Revista Ferma!

15-28 februarie 2023

Ferma 4.0 53

LUCRURILE SE MIŞCĂ LENT PE CE NE PUTEM BAZA? Agricultura regenerativă implică utilizarea unor practici agricole care îmbunătăţesc calitatea solului, cresc rezis­ tenţa plantelor la secetă şi la alte condiţii de mediu ostile, favorizând totodată dezvoltarea unui mediu biotic sănătos în sol. Practicile utilizate în agricultura regenerativă pot in­ clude rotaţia culturilor, utilizarea de îngrăşăminte organice, înfiinţarea de culturi intercalate (semănate între rândurile de culturi principale pentru a proteja solul de eroziune şi pentru a îmbunătăţi structura acestuia prin adăugarea de nutrienţi), printre altele.

Dar iată care sunt principalele cinci beneficii ale agriculturii regenerative: Climă. Practicile agricole regenerative, cum ar fi rotaţia culturilor şi manage­ mentul solului, pot ajuta la creşterea biomasei solului şi la acumularea de car­ bon în sol. Prin îmbunătăţirea structurii şi funcţionării solului, agricultura regenera­ tivă poate ajuta la sporirea rezilienţei culturilor faţă de secetă, inundaţii şi alte efecte ale schimbărilor climatice.

Sănătatea solului. Agricultura regenerativă poate avea un impact pozitiv semni­ ficativ asupra fertilităţii solului. Intercalarea culturilor poate ajuta la îmbunătăţi­ rea structurii solului, creşterea porozităţii solului şi a activităţii biologice din sol. Practi­ cile agricole regenerative, cum ar fi terasamentele şi sistemele de irigaţii, pot contribui la reducerea eroziunii solului şi la menţinerea umidităţii în terenurile cultivate.

Eficienţa utilizării resurselor. O mai bună folosire a nutrienţilor creşte randamentul culturilor şi optimizează eficienţa exploată­ rii terenului, în timp ce utilizarea mai rațională a apei reduce presiu­ nea asupra rezervelor de apă dulce. Evitarea utilizării de pesticide şi fertilizanţi sintetici, prin promovarea metodelor ecologice de control al dăunătorilor, ar fi un beneficiu important pentru fermieri. În compa­ raţie cu îngrăşămintele chimice, nutrienții organici pot fi obţinuți din surse locale, cum ar fi compostul sau gunoiul de grajd, şi pot fi aplicați la scară mai mică, ceea ce poate reduce costurile şi dependenţa de importuri.

Biodiversitate. Agricultura regenerativă poate contribui la creşterea biodi­ versităţii prin crearea unui mediu mai propice pentru specii necesare în eco­ sistemul său, cum ar fi insectele polenizatoare şi animalele prădătoare.

De asemenea, rotaţia mai diversă şi utilizarea redusă a pesticidelor sintetice sus­ ţin biodiversitatea în ferme, în timp ce, în unele cazuri, randamentele mai mari ale culturilor înseamnă că mai multe habitate naturale pot fi protejate.

Practicile agroforestiere (care implică gestionarea terenurilor prin integrarea ar­ borilor şi arbuştilor în agricultură) şi păşunatul rotaţional (pentru a stimula creşterea plantelor) sunt elemente care ajută la conservarea biodiversităţii.

Prosperitate. Agricultura regenerativă îmbunătăţeşte mijloacele de trai pe ter­ men lung ale fermierilor prin reducerea costurilor, îmbunătăţirea randamen­ telor şi a calităţii culturilor şi oferă o rezistenţă mai mare la volatilitatea pieţei şi la evenimentele climatice extreme. De asemenea, deschide noi fluxuri de venituri pentru fermieri, cum ar fi recompensarea acestora pentru captarea şi stocarea car­ bonului în sol.

Ce să evitați și cum să începeți! Jurnaliștii de la publicația britanică Farmers Weekly ne arată primii pași în tranziția spre agricultura regenerativă!

1.

2.

3.

4. » »

5.

În pofida beneficiilor clare pe termen lung, rata de adoptare a agri­ culturii regenerative este prea lentă pentru a influenţa în vreun fel schimbările cli­ matice şi pierderea biodiversităţii în vii­ torul apropiat. Pentru a limita creşterea temperaturii medii globale cu 1,5 gra­ de Celsius faţă de nivelul din perioada pre­industrială, suprafeţele alocate acestui tip de agricultură ar trebui să crească de la 15% în prezent la 40% pâ­ nă în 2030. Astfel, susţin date ştiinţifice validate de experţi în domeniu, s­ar pu­ tea economisi circa 600 milioane tone de emisii, ceea ce reprezintă 2% din total sau întreaga amprentă de carbon a Germaniei, ţara cel mai puternic in­ dustrializată din Europa.

Politica Agricolă Comună plasează bunele practici de mediu în centrul agriculturii și silviculturii din Uniunea Europeană, garantând că producția de alimente poate merge mână-n mână cu strategiile de protecție a plantelor. Vezi care sunt principiile Uniunii pentru o agricultură durabilă!

54 Agricultura 4.0

Ce crede ChatGPT despre ministrul Daea?

Ştirea începutului de an a fost despre apariţia primului chatbot care utilizează inteligenţa artificială pentru a genera conţinut.

L-am testat şi noi, iar acum suntem în măsură să vă împărtăşim şi vouă cât de deşteaptă este această platformă digitală, dacă poate reprezenta o sursă informaţională de încredere şi care sunt limitele ei.

S

e numeşte ChatGPT şi se autode­ fineşte ca fiind „un model de lim­ baj de înaltă performanță, antre­ nat de OpenAI, programat să răspundă la întrebări și să genereze text, utilizând informațiile din baza sa de date”. Este disponibil oricui (pentru moment!), dar pentru a interacţiona cu el trebuie mai întâi să vă creaţi un cont de utilizator, după care puteţi iniţia orice dialog vă trece prin minte. Noi am imaginat o dis­ cuţie cât se poate de serioasă, pornind de la premisa că avem de­a face cu o sursă foarte bine informată.

5 ÎNTREBĂRI DESPRE AGRICULTURĂ Evident, am ales ca temă de discu­ ţii agricultura. Dar, întâi de toate, am pornit dialogul cu o întrebare oarecum provocatoare: Este inteligenţa artifici­ ală de încredere? Iar răspunsul a fost: „Inteligența artificială (IA) este un do­ meniu în continuă evoluție și există atât beneficii, cât și riscuri asociate cu

15-28 februarie 2023

un articol de

LIVIU GORDEA mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

utilizarea ei. În general, IA poate fi de încredere atunci când este utilizată în mod corespunzător și este construită pe o bază solidă de date și modele”.

1. SCHIMBĂRILE CLIMATICE Apoi am intrat direct în miezul pro­ blemei şi am dorit să aflăm cât de vul­ nerabilă este agricultura românească la schimbările climatice? „România poate Scanează-mă!

Pune și tu la încercare software­ul ChatGPT! Scanează codul QR şi accesează platforma OpenAI!

fi afectată de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi seceta sau inunda­ țiile. În plus, schimbările în precipitații și temperaturi pot afecta culturile și pot duce la pierderi de producție. Agri­ cultura de subzistență poate fi mai vul­ nerabilă la aceste riscuri, deoarece nu dispune de tehnologii moderne și de practici agricole adaptate la schimbări­ le climatice”, ne­a răspuns robotul.

2. NE AŞTEAPTĂ O CRIZĂ ALIMENTARĂ?

Apoi am vrut să ştim dacă ne îndrep­ tăm spre o criză alimentară. Răspunsul a fost unul cât se poate de concis: „Din cauza creșterii populației globale, a schimbărilor climatice și a resurselor limitate, criza alimentară poate deveni o problemă majoră în viitor. Ne putem aştepta astfel la o scădere a producției alimentare și la o creștere a prețurilor.

Cu toate astea, există încă posibilitatea ca aceste probleme să fie abordate prin măsuri precum creșterea ... ››› 56

55

56 Agricultura 4.0

››› 54 ...eficienței agricole, diversificarea producției alimentare, reducerea pierde­ rilor și dezvoltarea noilor tehnologii”.

3. ESTE AGRICULTURA ECOLOGICĂ O SOLUŢIE PENTRU EUROPA? Răspunsul la această întrebare nu ne­a surprins câtuşi de puţin şi el expri­ mă pe undeva opiniile larg răspândite şi acceptate în rândul celor care sunt mai mult sau mai puţin legaţi de această ac­ tivitate. „Agricultura ecologică poate fi o soluție pentru Europa, dar este impor­ tant să se ia în considerare toate aspec­ tele. Agricultura ecologică se concen­ trează pe utilizarea metodelor naturale de creștere a plantelor și de îngrijire a animalelor, evitând utilizarea pestici­ delor și a îngrășămintelor chimice. Ea poate ajuta la protejarea mediului și la creșterea biodiversității. Cu toate aces­ tea, agricultura ecologică poate duce la o producție mai mică de alimente și la prețuri mai mari pentru consuma­ tori. De asemenea, poate fi mai dificil să se obțină o producție constantă și eficientă, mai ales în condiții climatice dificile. Prin urmare, poate fi necesară o combinație de metode agricole, cum ar fi agricultura ecologică cu tehnologii moderne, pentru a găsi soluții viabile pentru a asigura o producție alimentară suficientă pentru Europa”.

4. VIZIUNEA IA DESPRE CAMERELE AGRICOLE O altă temă de interes general, pe care, din păcate, politicienii noştri o ig­ noră de mult timp, ar fi Camerele Agri­ cole. Am vrut să aflăm care este păre­ rea inteligenţei artificiale în această privinţă. Iar aceasta, fără să stea prea mult pe gânduri, ne­a răspuns: „Ca­

15-28 februarie 2023

merele Agricole pot fi o soluție pentru sistemul de agricultură din România, deoarece ele oferă servicii și asistență pentru fermieri și pentru producătorii agricoli. Camerele Agricole pot oferi informații despre tehnologii moderne și practici agricole, inclusiv cele care sunt adaptate la schimbările climatice, precum și asistență pentru accesarea de fonduri europene și alte programe de finanțare. De asemenea, ele pot aju­ ta la promovarea produselor agricole locale și la creșterea competitivității agriculturii românești”. Aşadar, până şi Chat GPT pare convins de utilitatea unui astfel de proiect, rămas în afara sferelor de interes.

5. CÂT DE BUN ESTE DAEA CA MINISTRU? Şi dacă tot am pomenit de incompe­ tenţa clasei politice de la noi, curiozi­ tatea m­a împins să întreb dacă Petre Daea poate fi considerat un ministru bun. „Nu am informaţii suficiente şi ac­

tualizate despre performanţa sa ca mi­ nistru al agriculturii pentru a face o eva­ luare generală şi obiectivă a calităţilor şi performanţei sale”, a răspuns IA. Aparent, ChatGPT ştia doar de man­ datul precedent al acestuia. În schimb, ne­a menţionat câteva calităţi pe care un ministru al agriculturii ar trebui să le deţină. Printre altele, acesta ar trebui „să posede cunoştinte solide despre agricultură şi industria agroalimentară, inclusiv despre tehnologii, practici şi problemele actuale”. De asemenea, e nevoie de „abilităţi de a comunica efi­ cient şi de a lucra cu diverse grupuri de interese, inclusiv cu fermierii”, pe lângă capacitatea „de a lua decizii informate şi de a elabora politici şi programe efi­ ciente”, spune software­ul.

VERDICTUL NOSTRU Discuţia putea fi dusă şi mai de­ parte. Opţiunile sunt, practic, ne­ limitate. Partea interesantă este că poţi purta acest dialog în orice limbă iar răspunsurile pot fi re­ generate dacă ai impresia cumva că nu ar fi destul de elaborate sau convingătoare. Evident, există şi anumite limitări. Iar asta ţine de capacitatea platformei şi a echipei de informaticieni care o operează de a­şi actualiza baza de date. Con­ cluzia noastră este că avem de­a face, în mod sigur, cu cel mai avan­ sat „interlocutor” dotat cu creier artificial, care merită a fi exploatat.

57

58 Provocări

Scanează-mă!

Hotărârea UE de a face din Europa un continent neutru din punct de vedere climatic ridică o sumă de provocări pe care sectorul agricol încearcă să le rezolve apelând la instrumentele digitale.

Care sunt obstacolele agriculturii de precizie?

Agricultura de precizie se dezvoltă de la un an la altul. Există însă și obstacole care încetinesc expansiunea soluțiilor digitale în agricultură. Care sunt acestea? un articol de

STELIAN RĂDESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

ROLUL ŞI LOCUL AGRICULTURII DE PRECIZIE Cu ajutorul tehnologiilor digitale, fermierii pot să utilizeze mult mai ra­ țional pesticidele, fertilizanții și apa.

Potrivit lui Gaëlle Marion, șefa unui departament pentru durabilitatea me­ diului natural din cadrul DG AGRI, astfel de tehnici ar putea fi esențiale pentru a face agricultura mai ecologică, men­ ținând în același timp producția la nive­ lurile actuale. În ciuda multor beneficii, extinderea pe scară largă a agriculturii de precizie se confruntă încă cu obstacole impor­ tante: costurile mari necesare inves­ tițiilor și conectivitatea slabă în unele zone rurale, de pe tot continentul euro­ pean.

OBSTACOLELE RĂMÂN ÎN ACTUALITATE Potrivit unui raport din 2022 al Aso­ ciației industriei rețelelor de fibră op­ tică FFTH Council Europe, doar 30% dintre locuitorii din mediul rural aveau acces la conectivitate completă prin fi­ bră, în septembrie 2021. Comisia Euro­

15-28 februarie 2023

peană speră să rezolve acest lucru prin crearea unui program digital la nivelul blocului comunitar și dezvoltarea infra­ structurii de telecomunicații. ”Costurile mari necesare pentru achiziționarea multor soluții digitale pentru agricultură pot reprezenta o altă provocare pentru fermele mici”, a subliniat Franc Bogovič, un pomicultor participant la discuții, adăugând că, în acest scop, cooperativele ar putea ofe­ ri soluții permițând achiziția și utiliza­ rea în comun a tehnologiilor digitale.

DE UNDE VINE RETICENŢA? Digitalizarea agriculturii oferă, de asemenea, șansa cooperării de­a lun­ gul lanțului alimentar. Există însă o reti­ cență puternică din partea fermierilor să partajeze date între ei și de­a lungul lanțului de aprovizionare. Într­un studiu realizat în rândul fer­ mierilor germani de către asociația in­ dustriei digitale Bitkom, doar 1% dintre

Sectorul agricol european se confruntă cu o dublă provocare: să fie mai ecologic și, în același timp, să ofere hrană!

GAËLLE MARION DG AGRI

respondenți au declarat că sunt dispuși să partajeze date fără o condiție prea­ labilă, 13% au spus că nu sunt deloc dispuși să partajeze, iar restul au spus că ar depinde de dacă acest lucru le­ar aduce beneficii suplimentare. Mulți sunt îngrijorați că dezvăluirea datelor din fermă ar putea avea efecte nega­ tive, de exemplu, autoritățile de regle­ mentare pot ajunge să introducă reguli suplimentare sau mai stricte.

CUM ARATĂ ASTĂZI... AGRICULTURA VIITORULUI? Pe fondul schimbărilor climatice, dar mai cu seamă al alternării perioa­ delor de secetă, tot mai mulţi dintre fermierii români au ales să facă tran­ ziţia de la agricultura convenţională spre cea conservativă. Trecerea de la convenţional la conservativ se face

aplicând tehnologii inovative de prelu­ crarea a solului (minimum­till) şi de în­ fiinţare a culturilor cu spaţii optimale de fertilizare. Scanează codul QR şi vezi cum se face agricultura viito­ rului pe Valea Argovei!

59

60 Ferma 4.0 - Bursa agricolă

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TRADERII APLICĂ STRATEGIA STOCURILOR

Există încă rezerve suficiente de grâu, mai ales din recoltele excepționale din Australia și Rusia, astfel că tendința de scădere a prețurilor continuă în următoarele luni, dacă nu apar situaţii neprevăzute.

C

ampania de recoltat a grâului din emisfera sudică s­a încheiat în Argentina şi se apropie de sfârșit în Australia. De regulă, prețurile de pe piața mondială sunt mai mici în această perioadă a anului şi un nou val de creștere are loc, de obicei, în apri­ lie, pe fondul epuizării treptate a stocurilor din emisfera nordică şi (uneori) pe fondul unei posibile deteriorări a stării culturilor de grâu de iarnă în țările respective.

Pe piața mondială se observă o tendință de constituire a "stocurilor strategice", marii traderii intensificându­şi achi­ zițiile de grâu în ultima perioadă, ca o măsură de protecţie.

DECIZIA SUA CU IMPACT MAJOR ÎN PREȚUL PORUMBULUI Chiar dacă mai sunt câteva luni până la startul com­ paniei de semănat de primăvară, piaţa din Statele Unite reacţionează la posibila tendinţă de creştere cu 2 până la 4 milioane de hectare a suprafeţei ce urmează a fi semănată cu porumb. Brazilia a avut o creştere spectaculoasă a ex­ porturilor de porumb, în principal din cauza reducerii pro­ ducţiei şi a ofertei din Europa, iar China importă masiv, în ciuda faptului că a avut o recoltă record. În aceste condiţii, este de aşteptat ca Bursa de la Chi­ cago să reacţioneze şi să dea semnalul pentru o eventuală scădere a preţurilor de achiziţie la contractele futures pen­ tru viitoarea recoltă, cu livrare în perioada septembrie ­ decembrie 2023. Scanează codul QR și vezi cum ar putea evolua prețu­ rile viitoarei recolte de porumb!

15-28 februarie 2023

UNDE S-AU DUS CEREALELE UCRAINENE? 65% din grâul exportat prin interme­ diul ”Inițiativei cerealelor din Marea Neagră” a ajuns în țările în curs de dezvoltare. Porumbul este expor­ tat aproape în mod egal către țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Înainte de război, Programul Alimen­ tar Mondial al Națiunilor Unite (PAM) cumpăra jumătate din stocul său de cereale din Ucraina. Până în prezent, 13 nave cu peste 380.000 tone de grâu au luat destinația Etiopia, Yemen, Djibouti, Somalia și Afganistan.

UE a exportat în 2022 aproximativ 36 mil. tone de grâu moa­ le în țări precum Algeria, Maroc, Egipt, Pakistan și Nigeria.

PREŢUL CEREALELOR ÎN REGIUNEA MĂRII NEGRE În perioada ianuarie 2021 ­ decem­ brie 2022 prețurile grâului şi ale porumbului au crescut puternic, imediat în jurul datei invaziei Rusiei în Ucraina și s­au menținut la niveluri ridicate până în mai 2022. La sfârșitul lunii mai, odată cu stabilirea culoarelor de solidaritate, prețurile au început să scadă. În iulie 2022 a fost lansată Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră, după care, în septembrie și octombrie 2022, prețurile au în­ ceput să crească ușor, dar au scăzut din nou în noiembrie și decembrie 2022. Află detalii şi vizualizează graficul accesând linkul din codul QR alăturat!

Ferma 4.0 - Bursa agricolă 61

•

ŞTIRI PE SCURT

Fermierii americani au semănat cu 11% mai mult grâu de iarnă față de campania trecută, ajungând la un maxim al ultimilor opt ani, încurajați de prețurile ridicate pe fondul con­ flictului din Ucraina, precum și da­ torită costurilor relativ scăzute ale inputurilor (în SUA) și de extinderea programelor de asigurare a culturilor.

•

”CONFRUNTAREA” RUSIA-UCRAINA LA EXPORTUL DE ULEI DE FLOARE Exporturile de ulei de floarea­soarelui ale Rusiei sunt estimate la 3,7 mil. tone, cu aproximativ 3% sub recordul din sezonul 2019/2020, iar cele ale Ucrainei la 3,65 mil. tone, cu 45% mai mici decât maximul stabilit în același sezon.

USDA estimează că recolta de floarea­soarelui din Rusia în 2022 va atinge un nivel record de 16,5 mil. tone, în creștere cu 6% față de anul pre­ cedent, în timp ce producția ucraineană este estimată la 10 mil. tone, în scădere față de recordul de 17,5 mil. din 2021. Scanează codul QR alăturat și consultă cel mai recent raport al USDA ­ document în limba engleză.

USDA, în raportul din ianuarie 2023, estimează că şi în actualul sezon (2022/2023) Ucraina își va păstra poziția de lider pe piața mondială a şrotului de floarea­soarelui, în ciuda unei scăderi prognozate de 11% a exporturilor. În perioada ianuarie­august 2023 este probabil ca expedierile de şrot de floa­ rea­soarelui către țările UE să încetinească, având în vedere expor­ turile mari de semințe de floarea­soarelui din Ucraina și creșterea volumelor procesate în Bulgaria și România.

Scanează codul QR și citește întreaga analiză a publicației Reuters!

COTAŢII BURSIERE

Fii la curent cu ce se întâmplă pe piaţa internaţională a cerealelor!

Scanează codurile QR și află:

Preţurile produselor agri­ cole la Bursa de la Chicago!

Preţurile produselor agricole afișate de Euronext!

Preţurile cerealelor în Ucraina!

Evoluţia preţului şi a producţiei de cereale în UE

În primele 8 luni ale actualului se­ zon de comercializare (iulie 2022 ­ ianuarie 2023) din Ucraina au fost ex­ portate 15,4 mil. tone de porumb și 9,7 mil. tone de grâu. De la începutul răz­ boiului au fost livrate extern 44,4 mil. tone de produse agricole, inclusiv 9,9 mil. tone de grâu și 18,2 mil. tone de porumb.

•

Agenţia guvernamentală egipteană GASC a cumpărat la o licitație inter­ națională, din 3 februarie, 535.000 de tone de grâu de panificaţie din Rusia, cu livrare în perioada 26 febru­ arie ­ 20 martie, la un preț mediu de 324,18 USD/tonă C&F, cu 4% mai pu­ țin decât la licitația din 11 ianuarie, când a achiziționat 120.000 de tone, tot din Rusia, cu livrare în perioada 10­25 februarie la un preț mediu de 337 dolari/t C&F.

62 Jurnal de fermă

Mecanizarea, pasul esenţial spre succes! În Câmpia Găvanu-Burdea, din partea de nord-vest a judeţului Teleorman, Ion Dobre ţine pasul modernizării fermei, investind în noi maşini şi utilaje agricole, dar şi în capacităţi de stocare.

N

umai în ultima perioadă volumul total al investiţiilor în moderni­ zare s­a apropiat de un milion şi jumătate de euro.

3 PROIECTE PE FONDURI UE „Am depus trei proiecte pe fonduri europene care au fost declarate eligi­ bile la plată şi aştept să­mi vină o com­ bină Claas din seria TRION de ultimă generație (un punct de r eferinţă pen­ tru clasa medie a combinelor de recol­ tat) şi un tractor de 300 CP de la John Deere... Între timp, am achiziţionat re­ morci pentru transportul recoltei din câmp, maşină de tratat seminţe, dar şi utilaje de prelucrat solul.

De asemenea, pe un proiect de 500 mii de euro voi extinde capacitatea de însilozare a producţiei. În total, investiţiile făcute se ridică la 1,4 milioane euro”, ne­a declarat fer­ mierul.

PLUGUL ESTE SFÂNT PENTRU CULTURILE DE PRIMĂVARĂ!

Firesc ar fi ca, odată ce ferma se utilează cu mijloace de mecanizare

15-28 februarie 2023

un articol de

(ca şi seminţele de buruieni) şi atunci trebuie să intervenim cu pesticide”.

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

CULTURILE AU RĂSĂRIT ÎN IARNĂ Ion Dobre a semănat 50 de hec­ tare de rapiţă, 50 de orz şi 450 de grâu. „Culturile sunt acceptabile, adică nici să ne ne luăm gândul de la ele, dar nici promiţătoare! Au vegetat încet, nu au trecut în faza să apară dăunătorii. În pri­ ma decadă din octombrie au venit nişte precipitaţii, am apucat să semănăm parţial şi imediat au răsărit şi culturile.

După care s­a instalat seceta şi cel mai mult au avut de suferit primele semănă­ turi, pentru că 10­15 la sută dintre plan­ te s­au uscat şi au pierit. Ploile care au căzut nu au fost consistente, ci spora­ dice, de câte 4­5 litri pe mp. Culturile au răsărit în totalitate în decembrie ­ ianua­ rie, dar în etape, de la faza de o frunză, două până la fenofaza de parţial înfrăţit”, ne­a declarat inginerul agronom.

MARIAN MUŞAT

dintre cele mai moderne să se schim­ be şi tehnologiile de cultură. Însă nu se poate renunţa la plug, cel puţin în cazul culturilor de primăvară. „Agricultura ar trebui rescrisă! Lu­ crăm terenuri cu soluri grele, la noi nu ţin tehnologiile de prelucrare minimum tillage sau no till. Culturile de cereale păioase le punem după ce discuim; dar pentru culturile de primăvară folosim arătura”, a susţinut fermierul. Şi a con­ tinuat să explice: „Tendinţa este să reducem pestici­ dele, culturile au boli şi dăunători, prin arătură se duc resturile vegetale şi se­ minţele buruienilor la 25 cm în sol. La prăşitoare ierburile răsar în urma cul­ turii de bază, nu mai sunt o concurenţă pentru planta de cultură. Asta în vreme ce, în urma discuirii, rămân la suprafaţă resturile vegetale cu boli şi dăunători

PONDEREA ÎN FERMĂ O AU CULTURILE DE TOAMNĂ Strategia de fermă este una bine chibzuită: a ales să pună circa... ››› 64

63

64 Jurnal de fermă ››› 62 ...60 la sută din suprafaţa culti­ vată cu semănături de toamnă (cel mai mult grâu şi mai puţină rapiţă şi orz) pentru a evita perioada critică din vară. „La noi, în zona Dobroteşti, în nordul judeţului se instalează seceta din iunie şi şanse mai mari de creştere şi dez­ voltare le au culturile de toamnă. Din experienţa anilor trecuţi, pe jumătate din suprafaţa de teren semăn soiuri străine ­ Apilco şi Absalon, dar şi gene­ tică românească ­ PG 102, iar anul aces­ ta am extins multiplicarea pentru Pitar şi Ursita, cel mai nou soi de grâu româ­ nesc, înregistrat în urmă cu doi ani.

De asemenea, încercăm mai multe soiuri şi hibrizi să vedem cum se adap­ tează la condiţiile fermei noastre. În fiecare ciclu de producţie testăm cam 20 de soiuri şi hibrizi de sămânţă de grâu, floare şi porumb”, a precizat pro­ ducătorul teleormănean.

GRÂUL A RĂMAS PE STOC! Inginerul Ion Dobre are pe stoc 2.000 de tone din producţia de grâu de anul trecut şi o parte (în jur de 150 de tone) din cea de floarea soarelui. Deoa­ rece nu este mulţumit de oferta de preţ primită va păstra recolta până se va aprecia oferta de cumpărare. „Cu floarea soarelui nu sunt emoţii, la fabrică ultimul preţ oferit a fost de 3,5 lei/kg. Problema e la grâu, că ocupă spaţiile de înmagazinare. Am avut spe­ ranţă să vând la 1,7­1,8 lei kilogramul de grâu, acum aş fi mulţumit să mişc şi la 1,5! Cheltuielile au fost ceva mai mari pentru că am făcut 3 tratamente, iar în­ grăşămintele le­am cumpărat în primă­ vară foarte scump. Acum preţul grâului este mai jos decât în perioada când s­a început recoltatul. L­au ţinut sub capac exporturile din Ucraina, atunci când s­au deschis culoarele de transport şi a crescut cererea de cumpărare”, a punctat Ion Dobre.

COSTURI MICI PENTRU UN PROFIT MAXIMAL Fermierul din Dobroteşti are în aten­ ţie managementul costurilor. A cheltuit până acum, în medie, cam 2.500 lei pe hectar. A fertilizat cu îngrăşămintele chimice complexe, a aplicat o erbici­ dare acolo unde au plecat buruienile şi culturile au fost parţial înfrăţite. „Am redus la 70­80 la sută dozele de îngrăşăminte, având în vedere că a fost secetă anul trecut şi au rămas nu­ trienţi în sol. Mizăm şi pe faptul că nu putem să facem cheltuieli pentru 7­8 tone, pentru că obţinem o medie de 4­5 tone la hectar. Am constatat, de­a lun­ gul anilor, că nu putem să avem vârfuri de producţie în zona noastră, întrucât solul e greu, mai puţin productiv, fără aport freatic de suprafaţă. Faptul că preţurile inputurilor a luat­o razna ne îndeamnă să fim prevăzători, să dăm culturii atât cât consumă, în funcţie de condiţiile de climă şi sol. Aşa că ne propunem cheltuieli cât mai mici!”, a punctat agricultorul.

Noi gândim economic: dacă în Insula Mare a Brăilei sau în zona de vest, acolo unde se fac investiţii de 5­6.000 de lei la hectar, se obţin venituri de 7.500 lei/ha, cu 1.500 de lei profit, noi facem acelaşi profit, dar cu 3.000 cheltuieli şi cu 4.500 de lei venituri.

ION DOBRE

Agricultor jud. Teleorman

15-28 februarie 2023

65

66 AgroTehnologii

10 CONDIŢII CARE ASIGURĂ GERMINAREA SEMINŢELOR

G

Procesele de germinare a semințelor și de răsărire a plantelor constituie factori determinanți în realizarea de culturi agricole cu potențial de producție ridicat.

erminarea este procesul de tre­ cere a embrionului din starea latentă, în starea activă, în condi­ țiile asigurării umidității, temperaturii și aerului (oxigenului).

Răsărirea este procesul de crește­ re a componentelor embrionului (ră­ dăciniță, tulpiniță și mugurași) pe baza rezervei de substanțe nutritive din bob, până la ieșirea din sol când, sub lumina solară, începe procesul de fotosinteză.

10 CONDIŢII PENTRU GERMINARE Sămânța trebuie să fie sănătoa­ să, intactă, fără fisuri. În timpul recoltării, turația mare a bătătorului sau distanța mică între bătător și con­ trabătător precum și distanța redusă

1.

Semințele de greutăți diferite la semănat parcurg distanța între distribuitori și brăzdar în timp diferit și nu realizează distanța stabilită între boabe pe rând!

15-28 februarie 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

între șnecuri și jgheaburi pot produce aceste fisuri în tegumentul seminței.

Introdusă în sol, în fisurile respective pătrund ciuperci care degradează să­ mânța şi aceasta poate mucegăi.

Sămânța să fie de dimensiuni mai mari (bob mare) deoarece are o cantitate mai mare de substanțe de rezervă pentru hrănirea embrionului din care rezultă plante sănătoase, vigu­ roase.

La grâu, de exemplu, semințele cu bobul mare au asigurat cu 25% mai multe spice la recoltare.

La floarea­soarelui, sămânța cu MMB de 50 g a avut germinația în câmp de 68% iar cea de 80 g a germinat în pro­ porţie de 91% și a asigurat spor de pro­ ducție de peste 200 kg/ha.

La porumb, sămânța de la baza știuletelui este mai mare ca cea de la vârf, de aceea este nece­ sară operațiunea de cali­ brare a seminței.

2.

• • •

3.

Sămânța trebuie să fi parcurs re­ pausul seminal, adică perioada dintre maturitatea fiziologică (recoltare) și asigurarea capacității de germinare.

Soiurile de grâu de toamnă pot ger­ mina corect după parcurgerea repau­ sului seminal de 40­68 zile; în caz contrar, răsărirea este neuniformă, cu densitate redusă.

Sămânța de porumb să nu fie mai veche de 2 ani.

Sămânța de floarea­soarelui să pro­ vină din ultima recoltă.

Sămânța să fie tratată contra agenților fitopatogeni și a dăună­ torilor pentru a nu fi atacată încă din faza de embrion și din primele faze de vege­ tație de mulțimea de dăunători din sol.

Sămânța, la semănat, să fie așe­ zată pe „pat tare” pentru a bene­ ficia de aportul capilar al apei la nivelul seminței. De aceea nu este indicată folosirea grapei cu discuri la pregătirea patului germinativ care răscolește pă­ mântul pe 8­10­12 cm adâncime din care se pierde multă apă și nu mai poa­ te fi vorba de pat tare cu densitatea aparentă de 1,3 g/cm3. Recomandăm folosirea unui combinator care poate fi reglat să afâneze solul numai pe adân­ cimea de semănat.

• • •

4.

5.

AgroTehnologii 67

6.

Să fie asigurată apa necesară pornirii procesului de germinare.

Cantitatea de apă diferă în funcție de conținutul în substanțe chimice (cerea­ lele au conținut mai mare în amidon, le­ guminoasele în proteină) iar plantele au nevoie pentru germinare de: meiul 25% din greutatea seminței, porumbul 44%, mazărea 106% iar sfecla de zahăr 125%.

Asiguraţi aerul (oxigenul) nece­ sar pentru reacțiile de oxidare a substanțelor din sămânță prin care se creează energia necesară activității enzimatice și creșterii embrionului.

Asiguraţi temperatura necesară declanșării procesului de ger­ minare. Alături de apă și aer, fiecare specie are nevoie de o anumită tem­ peratură minimă de germinare, prin transformarea substanțelor cu mole­ cule mari (amidon, proteină, grăsimi) în substanțe simple, accesibile embrionu­ lui. Temperatura minimă de germinare la mazăre este 1­2 grade C, la sfecla de zahăr 4­5 grade C, la floarea soarelui 6­7 grade C, la porumb, soia 8­9 grade C, la orez, bostănoase 12 grade C.

7.

10 AVANTAJE ALE SCARIFICĂRII Pe solurile grele, reci, cu con­ ținut ridicat de argilă și expuse fenomenului de tasare ­ compac­ tare este necesar, ca la anumite intervale de timp (3­5 ani), să se efectueze lucrarea de scarificare.

Scanează codul QR şi află care sunt avantajele scari­ ficării!

8.

ATENŢIE! Temperatura minimă de ră­ sărire este cu 1­3 grade C mai mare de­ cât temperatura minimă de germinare!

Adâncimea de încorporare a seminței în sol este diferită în funcție de specia de plante și mărimea semințelor. În general, se apreciază că adâncimea de semănat este de 8­10 ori diametrul seminței. O sămânță de ra­ piță încorporată adânc nu reușește să ajungă la suprafața solului, deoarece cantitatea de substanțe de rezervă din bob este redusă. Depinde și de alți factori. De exemplu, grâul din soiurile semipitice, având coleoptilul scurt (4 cm) nu poate fi semănat mai adânc. La fel, semințele cu germinație epigeică (soia, fasole) care scot cotiledoanele afară din sol nu se pot încorpora în sol la adâncime mare.

Este necesar ca sămânța să fie acoperită cu „plapumă moale”, adică stratul de sol de deasu­ pra seminței să fie mărunțit și afânat (1­1,1 g/cm3) pentru a ușura pătrunderea aerului și a căldurii, precum și răsărirea tinerelor plante.

9.

10.

68 AgroEveniment

SYNGENTA PUNE ESENȚELE TARI ÎN AMBALAJE MICI

Syngenta Professional Solutions, cea mai nouă divizie a companiei în România, își propune să aducă performanțele și calitatea produselor profesionale în micile exploatații agricole, precum și în segmentele non-agricole.

P

e 19 ianuarie, în cadrul evenimen­ tului „Despre oameni și grădini.

Grija stă în natura noastră!”, des­ fășurat la Sinaia, Syngenta România a lansat o nouă divizie, specializată în co­ merțul produselor microambalate. Inte­ grată în businessul de protecție a plan­ telor, Syngenta Professional Solutions răspunde nevoilor existente pe trei seg­ mente de piață: grădinărit și mici fer­ mieri, profesioniști în igienă și sănătate publică, respectiv utilizatori amatori.

Coordonarea noii echipe va fi asigurată de managerul Ionuț Nae, iar obiectivele acesteia presupun dezvoltarea unui portofoliu dedicat și extinderea parte­ neriatelor atât cu distribuitorii, cât și cu fitofarmaciile.

O PIAȚĂ CU UN TREND POZITIV Cu o cifră de afaceri de 28 miliarde de dolari la nivel mondial și o creștere de 20% în ultimul an, Syngenta este deja una dintre cele mai importante companii de pe piața de semințe și soluții de protecție a plantelor, însă ea joacă un rol important și în domeniile conexe. De altfel,

15-28 februarie 2023

un articol de

DANIEL PLĂIAȘU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

divizia Syngenta Professional Solutions este prezentă de mai mulți ani la nivel internațional, intrarea ei pe piața au­ tohtonă fiind determinată de creșterea cererii pentru produse microamba­ late de înaltă calitate, după cum ne­a declarat Detelin Koutzarov, director general Crop Protection pentru regiu­ nea Mării Negre: „Această divizie a fost creată în cadrul Syngenta cu mai mulți ani în urmă, însă acum o lansăm și în România. Aici sectorul agricol este în creștere și fermierii sunt foarte intere­ sați de produse calitative și inovative, pentru că își doresc să își facă treaba cât mai bine. Acest lucru este valabil atât pentru jucătorii mari din domeniu, cât și pentru cei mici, cei care fac agri­ cultură din pasiune sau pentru auto­ consum și care dețin grădini, livezi sau parcele cu suprafețe reduse”.

Ionuț Nae (stânga) și Andreea Caimac (dreapta) - manager marketing culturi speciale Syngenta

Suntem deja prezenți pe această piață de mai mulți ani și am remarcat o creștere a cererii pentru produsele microambalate, motiv pentru care am decis să avem o divizie specializată care să îi sprijine pe acești clienți DETELIN KOUTZAROV

Director general Crop Protection pentru regiunea Mării Negre

PORTOFOLIUL SYNGENTA PROFESSIONAL SOLUTIONS Noua divizie propune un total de 18 produse microambalate, cele mai multe fiind deja soluții consacrate în categoriile lor de cultură, ... ››› 70

69

70 AgroEveniment

››› 68 ...precum: fungicidele Amistar, Score 250 EC, Switch 62,5 WG și Topas, sau insecticidele Affirm, Karate Zeon, Minecto Alpha și Vertimec 018 EC. „Când ne referim la segmentul de mici fermieri, avem în vedere cultu­ rile din grădinile lor, precum legumele, pomii fructiferi și vița de vie. Portofoliul de produse de protecție a plantelor cu care ne adresăm acestora este același pe care îl oferim și fermierilor profe­ sioniști. Avem aceeași calitate a subs­ tanțelor active, cu aceeași eficiență practică, disponibilă în ambalaje mai mici”, a explicat Ionuț Nae, managerul Syngenta Professional Solutions.

Vrem să răspundem nevoilor clienților atât prin produse, cât și prin echipa noii divizii. De aceea este important să avem o comunicare cât mai eficientă pe întregul lanț: producător, companii care microambalează, fitofarmacii și utilizatori finali IONUȚ NAE

Manager Divizia Syngenta Professional Solutions

15-28 februarie 2023

COMBATEREA LEPIDOPTERELOR CU AMPLIGO Tot în cadrul evenimentului „Des­ pre oameni și grădini” a fost lansat pe segmentul de microambalate și insec­ ticidul Ampligo, ale cărui rezultate în combaterea lepidopterelor (fluturi și omizi) sunt remarcabile. Având la bază două substanțe active Lambda-ciha­ lotrin (50g/L) și Clorantraniliprol (100 g/L), noul insecticid controlează toate stadiile de dezvoltare ale lepidoptere­ lor datorită acțiunii ovi­larvicide. Tot­ odată, prin utilizarea tehnologiei Zeon, Ampligo are un efect rapid și de șoc care persistă pe o perioadă lungă.

Spectrul de combatere se adresează unor dăunători precum: Ostrinia nubi­ lalis, Helicoverpa armigera, Diabrotica virgifera, pentru culturile de porumb și porumb dulce; respectiv Plutella xylos­ tella, Pieris brassicae, Spodoptera, Auto­ grapha gamma, Mamestra brassicae, pentru culturile de varză, conopidă și broccoli.

PROTECȚIA FLORILOR ȘI A PLANTELOR ORNAMENTALE Alături de produsele dedicate cultu­ rilor din grădini, portofoliul Syngenta Professional Solutions urmărește, în egală măsură, combaterea bolilor și dăunătorilor la plantele ornamentale și flori. După cum susține Ionuț Nae, gama de microambalate a companiei se adre­ sează deopotrivă producătorilor de flori și clienților acestora: „având în vedere trendul ascendent al oamenilor care se mută la casă sau a celor care își ame­ najează spații recreative în balcon și pe

terase, am considerat că este oportun să venim cu astfel de soluții. Avem deja câteva produse de protecție a plantelor omologate pentru flori și plante orna­ mentale și ne dorim în viitor să aducem altele noi pe acest segment. E o piață care se dezvoltă. Sunt din ce în ce mai multe afaceri care implică sere de flori și din ce în ce mai mulți oameni care își doresc un spațiu viu în casele lor”.

De altfel, pentru utilizatorii amatori, fie că vorbim de grădinărit sau de îngri­ jirea plantelor ornamentale, compania Syngenta dezvoltă în această perioadă un nou model de aplicator (sprayer) care nu permite contactul între pielea utilizatorului și soluția de protecție a plantelor.

CURĂȚENIE ȘI IGIENĂ ACASĂ ȘI ÎN FERMĂ Ultimul segment vizat de noua divi­ zie îl reprezintă produsele profesionale pentru igienă și sănătate publică, mai precis cele destinate combaterii furnici­ lor, gândacilor, muștelor și rozătoarelor.

Syngenta activează deja pe această pia­ ță la nivel mondial, iar în România există un portofoliu de biocide dedicat exclusiv profesioniștilor din domeniul deratizării și dezinsecției. Însă, odată cu lansarea diviziei Syngenta Professional Solutions, se dorește extinderea acestuia atât că­ tre utilizatorii domestici (prin viitoarea gamă Outcast), cât și către sectorul zootehnic. Astfel, în viitor, crescătorii de animale vor putea beneficia de so­ luțiile Advion, Demand și Klerat, pentru a combate insectele și rozătoarele din adăposturile de animale.

71

72 AgroEveniment

Expert Forum Cereale 2023

Bayer - pionierul transformării digitale Răspunzând provocărilor anului agricol 2023, Bayer consolidează parteneriatul cu întregul mediu agricol printr­un ritm accelerat de inovare și prin soluţii noi şi tehnologii complete de protecţia plantelor la cerealele păioase.

D

esfăşurat în cinci locații din prin­ cipalele zone agricole ale țării, Bayer Expert Forum Cereale a fost dedicat culturii cerealelor păioa­ se, care "deţin o pondere importantă în economia unei ferme, fiind în acest an culturile cele mai importante la ni­ vel de fermă", aşa cum a afirmat Mihai Gheorghe, director comercial Bayer CropScience România. La evenimentul desfăşurat la Timişoara au participat aproape 500 de fermieri din vestul ţării.

MISIUNEA BAYER ”Soluţiile particularizate, adaptate fiecărei situaţii din ferme, sunt cheia succesului parteneriatului nostru, fie că vorbim de genetică sau de produse şi soluţii pentru protecţia plantelor şi protejarea culturilor. Nu în ultimul rând, venim cu o platformă digitală perfor­ mantă care vă ajută să optimizaţi ceea ce faceţi în fermă, dar şi să aplicaţi

15-28 februarie 2023

un articol de

GHEORGHE GHIȘE mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

aceste soluţii, nu doar pe baza expe­ rienţei pe care o aveţi, ci şi pe baza datelor concrete pe care le generează activitatea dvs. în fermă", a declarat, în deschiderea prezentărilor, Gabor Raviczki, Head of Customer Marketing pentru România, Bulgaria și Republica Moldova.

Bayer investeşte peste 2,3 miliarde de euro, an de an, în cercetare şi dez­ voltare, iar cei peste 7000 de cerce­ tători ai companiei îşi folosesc inteli­ genţa şi capacitatea de a inova şi de a inventa pentru a duce soluţiile din cele peste 130 de staţiuni de cercetare ale companiei în ferme.

INOVAȚII PENTRU VIITOR În 2023, Bayer CropScience Ro­ mânia a lansat fungicidele sistemice Input® 400 EC ­ pentru combaterea bolilor foliare la culturile de grâu şi de orz, şi Nativo Forte® ­ pentru protecţia frunzei stindard şi a spicului, precum şi erbicidul Incelo® ­ cea mai nouă ino­ vaţie împotriva buruienilor graminee.

De anul viitor va fi disponibil şi fungi­ cidul Cayunis® ­ "primul pas către teh­ nologia viitorului".

3 SOLUŢII BAYER PENTRU PROTECŢIA PĂIOASELOR INPUT - dublă acţiune pentru eficacitate ridicată. Prin cele două substanţe active puternice (160 g/l protioconazol + 300 g/l spiroxa­ mină), Input are proprietăţi sistemice complete, un mod de acţiune preventiv şi curativ, precum şi un efect accelera­ tor de absorbţie şi o eficacitate crescu­

1.

AgroEveniment 73

Am prezentat soluțiile actuale și soluțiile viitoare pe care compania Bayer se pregătește să le lanseze în România, în contextul noilor schimbări la care trebuie să răspundem

Compania Bayer aduce permanent inovaţie, ca să răspundă nevoilor fermierilor, dar şi nevoilor consumatorului. Și totul cu respect faţă de mediu

MIHAI GHEORGHE

Head of Customer Marketing pentru România, Bulgaria și Republica Moldova

Director comercial Bayer CropScience România

tă pentru combaterea bolilor foliare la culturile de grâu şi orz, în special pentru făinare, septorioză şi rugina brună.

Input are o fereastră flexibilă de aplicare în primul tratament, preven­ tiv, în doză de 0,6 l/ha la grâu şi la orz (de la începutul alungirii paiului, până la apariţia primului internod) sau în situaţii de presiune crescută a bolilor (ciuperci din genul Alternaria sau atac de Septoria nodorum), în doză de 1 l/ha (de la începutul alungirii paiului și până la sfârşitul apariţiei inflorescenţei la grâu, respectiv începutul apariţiei in­ florescenţei la orz).

NATIVO FORTE - protecţia frunzei stindard şi a spicului. Da­ torită sinergiei celor trei ingrediente active puternice (trifloxistrobin, protio­ conazol şi spiroxamina), Nativo Forte reprezintă o soluţie universală pentru culturile de cereale (grâu, orz, secară şi triticale). Se recomandă doza de 1,2 l/ha, în cazul unei scheme de protecţie cu două aplicări pe sezon sau în cazuri de presiune scăzută de boli, şi în doză de 1,5 l/ha pentru controlul Fusarium (T3).

INCELO - dezvoltare fără griji.

Cea mai nouă inovaţie Bayer împotriva buruienilor graminee se remarcă prin substanţa activă thien­ carbazone­metil (Sulfonilamino­carbo­ nil­triazolinonă ­ SCT), utilizată pentru prima dată pentru porumb (Adengo) şi

2.

3.

GABOR RAVICZKI

Fungicidul sistemic Input oferă protecţie încă de la început, odată cu tratamentul I. Apreciem că va deveni un standard pentru controlul bolilor şi managementul rezistenţelor bolilor foliare şi ale spicului DORU CIMPOCA

Manager culturi cereale păioase Bayer România şi Republica Moldova

care are un mod de acţiune dovedit în controlul postemergent al gramineelor şi al unor buruieni cu frunză lată. Toto­ dată, erbicidul acţionează atât prin frunze, cât şi la nivel celular şi are o se­ lectivitate ridicată datorită formulei cu safener­ul mefenpyr-detil, care asigură cea mai bună toleranţă a plantelor de cultură.

Un alt avantaj al erbicidului Incelo este flexibilitatea la aplicare. Produsul nu restricţionează rotaţia culturilor.

DECIZII CORECTE ȘI RAPIDE PRIN DIGITALIZARE Agricultura de precizie presupune utilizarea produsului potrivit, în canti­ tatea potrivită şi la locul potrivit sau, aşa cum spunea Fabian Bădescu, Cli­ mate Digital Activation Specialist, zo­ nele Vest şi Transilvania: "Agricultura de

Agricultura digitală presupune dezvoltarea de la decizii subiective la decizii obiective, pe baza datelor concrete FABIAN BĂDESCU

Climate Digital Activation Specialist, zonele Vest şi Transilvania

precizie este o agricultură sustenabilă, cu un control foarte bun al inputurilor şi care permite adaptarea tehnologiei din fiecare fermă la teren sau la anu­ mite zone din teren şi, în final, duce la obţinerea unei profitabilităţi ridicate şi la o viaţă mai bună". Dar pentru toate acestea este nevoie de implementarea agriculturii digitale, care presupune accesul imediat la date, informaţii şi cunoştinţe. ”Agricultura de precizie este un in­ strument prin care fermierii pot utili­ za mult mai sustenabil și mai judicios resursele și investițiile pe care le fac în agricultură, în așa fel încât profitul să fie unul cât mai ridicat”, preciza, la rân­ dul său, Mihai Gheorghe.

CLIMATE FIELDVIEW Bayer propune implementarea agri­ culturii de precizie şi trecerea la era agriculturii digitale utilizând platforma Climate FieldView, care se adresează tuturor fermierilor prin cele două varian­ te ale sale. Climate FieldView Prime ­ pentru toţi fermierii, care oferă soluţii gratuite de monitorizare a culturilor cu ajutorul hărţilor satelitare ­ şi Climate FieldView Plus ­ care permite colecta­ rea, vizualizarea şi analiza datelor din teren pentru luarea celor mai bune deci­ zii, prescrieri şi analize de producţie.

74 AgroTehnologii

13 opinii despre SOL

R

Solul este stratul afânat de la suprafața scoarței terestre, cu compoziție și însușiri proprii, care asigură creșterea și dezvoltarea plantelor.

elațiile OM ­ SOL privite ca o etică nouă, în lumina principiilor unei agriculturi și dezvoltări rurale durabile (sustenabile) se caraterizează prin armonizarea alternativelor de utili­ zare optimă a solurilor cu cerințele de conservare a acestor resurse.

Iată care sunt cele mai importante însuşiri ale solului?

Solul este un organism viu care digeră substanțele organice, asi­ milează substanțele nutritive și respiră consumând oxigen și eliminând CO2.

Solul este mijloc de producție și obiect al muncii omenești. Ca mijloc de producție este specific deoa­ rece este mijloc de producție natural, limitat, nu se multiplică, dar prin fo­ losire nu numai că nu­și micșorează capacitatea de producție ci, din contră, și­o poate mări.

Solul reprezintă baza existenței pe TERRA, pilonul principal de susținere a agriculturii.

Solul este recunoscut ca o ex­ trem de valoroasă resursă prin

1.

2.

3.

4.

Scanează-mă!

Ce măsuri putem lua pentru a proteja calitatea solurilor?

15-28 februarie 2023

un articol de

VASILE POPESCU mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

care omenirea a primit­o în dar de la natură, ca pe un patrimoniu moștenit, dat în custodie și care trebuie lăsat generațiilor următoare cel puțin la ace­ lași nivel de calitate.

Solul este o entitate, un sistem natural deschis, superior orga­ nizat, având “viață” (nu conținând doar viată), care se comportă ca orice vie­ țuitoare necesitând hrană, apă și aer pentru a exista (funcționa).

Solul, ca suport al vieții pe uscat contribuie la producerea de ma­ terie organică împreună cu vegetația, materie ce stă la baza hrănirii tuturor viețuitoarelor în lanțul trofic. Are toto­ dată un rol esenţial în sănătatea viețui­ toarelor, el furnizând elementele nutri­ tive din întregul lanț trofic, aflându­se la capătul de început al acestuia.

Solul necesită ocrotire, fiind foar­ te fragil, sensibil la degradare și dificil de restaurat, această ocrotire fiind necesară pentru a nu se distruge sau deteriora suportul esenţial al me­

5.

6.

7.

diului, al vieții pe uscat și al societății umane.

Solul este un sistem polidispers complex, compus din particule minerale și organice care constituie complexul coloidal al solului.

Solul este un conglomerat unicat de procese, cel mai complex or­ ganism viu care însumează partea fizi­ că, partea chimică și biologică.

Solul este suportul perenității vieții pe pământ, generatorul universal de hrană pentru toate viețui­ toarele.

Este o resursă naturală indis­ pensabilă vieții pe TERRA. Îm­ preună cu apa, aerul și biodiversitatea reprezintă baza existenței noastre, asigurând suportul material și evolutiv pentru om, plante și animale.

Solul este un agregat structu­ rat de substanțe în perpetuă transformare, un complex biologic în care viața pulsează continuu, un filtru inegalabil pentru sănătatea mediului, un sistem polifuncțional, o putere unică și indispensabilă generatoare de viață.

Funcția economică a solului, de asigurare a securității și sigu­ ranței alimentare, se extinde în prezent și la producerea de materie vegetală pentru obținerea de biocombustibili.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

75

76 Protecția plantelor

CÂND putem scăpa de Gărgărița tulpinilor de rapiță?

Ca de fiecare dată, la începutul primăverii, fermierii se întreabă când trebuie făcut primul tratament pentru combaterea gărgăriţei tulpinilor de rapiţă. Dar... când începe, cu adevărat, primăvara?

Tulpină atacată de larvele C. napi. În urma atacului, tulpina are forma literei „S”

Sursa foto: agronomija.rs

Ceutorhynchus napi, adult

A

nul acesta, în sudul și vestul ță­ rii, gărgărițele tulpinilor rapiței (Ceutorhynchus napi) au apărut în cultură încă din primele zile ale lui ianuarie. Explicația este simplă, tem­ peraturile înregistrate la începutul acestei luni au fost similare cu cele înregistrate, de obicei, la începutul lui martie.

CÂND FACEM TRATAMENTUL? Se știe că zborul gărgărițelor are loc la temperaturi ale aerului mai mari de 9 grade C. Ulterior, vremea s­a răcit, dar peste o săptămână, la mijlocul iernii calendaristice, temperaturile au cres­ cut iar, depășind 20 de grade în sudul țării (depășind noi recorduri termice pentru această perioadă, la multe stații meteo).

Prin urmare, întrebarea firească este... când se poate face tratamentul? În ianuarie? Răspunsul este negativ.

Urmează o răcire a vremii, cu tempe­ raturi, în timpul nopții, mai mici de 0 grade C. În mod normal, primul tratament la rapiță pentru combaterea adulților găr­ gărițelor tulpinilor se făcea la sfârșit

15-28 februarie 2023

un articol de

EMIL GEORGESCU INCDA Fundulea

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

de februarie sau în prima parte a lunii martie. Problema este că acum avem aceste alternanțe între perioade foar­ te calde, urmate de perioade mai reci, chiar hivernale (de fapt, cu temperaturi normale pentru data din calendar).

MONITORIZARE ŞI DIGITALIZARE Până la implementarea siste­ melor automate de monitori­ zare, pe scară largă, în agricultura autohtonă, tot clasicele vizite în câmp sunt de bază. De asemenea, când nu sunteți siguri, cereţi pă­ rerea unui specialist în protecția plantelor.

Scanează codul QR şi vezi 3 aplicaţii utile pentru pro­ tecţia plantelor!

CU OCHII PE PROGNOZELE METEO Este foarte important să se consulte prognoza meteo pentru următoarele 14­28 zile precum și prognoza agrome­ teorologică (le găsiți pe site­ul ANM).

Cu mențiunea că gradul de acuratețe al prognozelor meteo este de 80% pentru 10 zile și 95% pentru 3 zile.

Dacă se anunță o încălzire a vremii iar în următoarele săptămâni nu există tendințe de răcire accentuată, atunci sunt îndeplinite condițiile meteo pentru zborul în masă al gărgărițelor tulpinilor. În teorie, tratamentul pentru com­ baterea gărgărițelor se face la 8 zile de la înregistrarea primelor capturi în cap­ canele entomologice. Cu completarea ca în următoarele 8 zile vremea să fie la fel de caldă și să nu se răcească brusc.

PAGUBELE POT FI TOTALE! La prima vedere pare complicat, dar în realitate nu este chiar așa. De ce atâ­ ta tevatură pentru această specie de insecte care „poftește” la cultura rapi­ ței ? Simplu, dacă îl scăpăm din mână, dăunătorul poate produce pagube de 50­100% din producție!

Larvele atacă tulpinile iar ... ››› 78

77

78 Protecția plantelor Larve C. napi, în tulpinile de rapiță

››› 76 ... înainte de recoltare ne putem trezi că plantele de rapiță sunt frânte, mai ales dacă avem și vijelii, cu con­ secințele de rigoare. Este drept că la combinele moderne există extensii speciale pentru acestă cultură, care să ușureze recoltarea, dar dacă tulpi­ nile s­au frânt și plantele au căzut, tot avem un minus de producție, mai mic sau mai mare, în funcție de atac. În condițiile în care cheltuielile la hectar au crescut foarte mult, orice pagubă cauzată de atacul insectelor dăunătoare rapiței poate să facă dife­ rența între profit și pierdere.

NU RATAŢI MOMENTUL OPTIM! Pentru combaterea gărgărițelor tul­ pinilor, avem o fereastră foarte scurtă la dispoziție în care putem face trata­ mentul de combatere. În principiu tre­ buie să combatem insectele înainte ca femelele să apuce să își depună ouăle în tulpină. Dacă am ratat acest mo­ ment, atunci răul este deja făcut. Când larvele se află în interiorul tulpinii nu mai avem cum să le combatem!

De asemenea trebuie să ținem cont că plantele de rapiță cu tulpini mai mici de 20 de cm sunt cele sensibile la atac.

Dacă plantele sunt mai înalte de 20 cm, tulpina are pereți îngroșați iar femelele nu mai pot să își depună ouăle.

SISTEMELE AUTOMATE PENTRU MONITORIZARE De ajutor pentru fermieri ar fi siste­ mele automate de monitorizare, despre care am scris, mai pe larg în numerele trecute ale revistei. Aceste sisteme con­ stă într­o capcană entomologică, dotată cu o cameră foto, care transmite în timp real, imaginile cu insectele capturate.

15-28 februarie 2023

Plante căzute în urma frângerii tulpinilor în care se găseau larvele de C. napi

LE PLACE ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ!

Dacă reușim să ținem sub con­ trol atacul gărgărițelor tulpinilor rapiței, în condițiile unei clime din ce în ce mai schimbătoare, atunci cultura rapiței de toamnă poate fi foarte profitabilă.

Nu uitați că insectele dăună­ toare, inclusiv gărgărițele tulpini­ lor de rapiță (C. napi) sunt foarte adaptate la schimbările climatice. Încălzirea globală le avantajează.

Este important să facem o comba­ tere cât mai țintită a lor, în condi­ țiile în care sortimentul de insec­ ticide omologate este din ce în ce mai redus.

Mai nou există softuri de recunoaș­ tere a diferitelor specii de insecte, pe baza imaginilor. În funcție de capturile zilnice și de temperatura și umiditatea din zona monitorizată, precum și de prognoza meteo, există modele ma­ tematice predictive, care pot avertiza fermierul când este cel mai optim mo­ ment de efectuare al tratamentului de Capcană automată pentru monitorizarea speciei C. napi

combatere al gărgărițelor, la zborul în masă al acestora.

Gradul de acuratețe al acestor siste­ me automate de monitorizare este unul foarte ridicat.

3 PROBLEME CU DIGITALIZAREA Există trei probleme majore care trebuie rezolvate până să vedem aces­ te sisteme la toți fermierii: securitatea lor în câmp (din păca­ te încă exsită furturi în câmp) prețul de achiziție, care este unul foarte ridicat pentru puterea de cumpărare a majorității fermierilor instruirea celor care folosesc aceste sisteme La ultimul punct, problema este oa­ recum similară cu cea de la combinele, tractoarele și mașinile agricole inteli­ gente. Oricât de automatizate ar fi aces­ te sisteme, ele nu pot înlocui omul. Așa­ dar este nevoie de personal calificat.

Sistemele automate de monitori­ zare sunt necesare mai ales în aceste condiții foarte schimbătoare ale vremii.

Folosit la întreaga lui capacitate, s­ar realiza o combatere de precizie a aces­ tui dăunător și nu numai.

1.

2.

3.

79

80 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

TACTICI PENTRU A DIMINUA ATACUL NEMATOZILOR

Adoptarea unor strategii eficiente pentru reducerea la minim a pierderilor cauzate de boli şi de nematozi, atât în ceea ce priveşte randamentul, cât şi cheltuielile, necesită o planificare atentă înainte de plantare.

S

e estimează că aproximativ 10% din producţia agri­ colă mondială se pierde în urma atacului nematozilor.

Totuşi, deşi se bucură de un "renume negativ", majori­ tatea nematozilor din sol sunt și benefici pentru sănătatea solului și pentru mediu.

BENEFICI SAU DĂUNĂTORI? Nematozii îmbunătățesc calitatea solului în patru dome­ nii majore: 1. Reglează populațiile altor organisme; 2. Mineralizează nutrienții în forme disponibile pentru plante; 3. Oferă o sursă de hrană pentru alte organisme din sol; 4. Sunt "agenți de biocontrol": consumă organismele care cauzează boli, devorând organisme mai mici și "împrăştiind" bacterii şi ciuperci. În plus, nematodele prădătoare sunt o re­ sursă importantă în lupta împotriva bolilor transmise prin sol.

Nematozii sunt importanți mineralizatori de nu­ trienți. Atunci când nematozii consumă bacterii sau ciuperci, aceștia eliberează un exces de amoniu (NH4+). Atât bacteriile, cât și ciupercile au mai mult amoniu decât are nevoie nematodul, astfel că surplusul este eliberat sub o formă disponibilă pentru plante.

Citiţi mai multe despre rolul și beneficiile nematozilor pentru agricultură.

15-28 februarie 2023

CUM ÎI IDENTIFICĂM? Cel mai adesea, nematozii sunt distribuiți în mod neuniform într­un câmp/parcelă/grădină sau seră/solar. Prelevarea de probe de sol (imediat după recoltare) permite stabilirea şi analizarea tipului şi a densităţii nematozilor, precum şi a celor mai bune strategii de combatere a aces­ tora. Probele trebuie să fie reprezentative pen­ tru zona eșantionată.

Utilizarea unor senzori şi programe speciale permite crearea unor hărți care să includă şi o evaluare a conduc­ tivităţii solului, care poate fi apoi corelată cu dimensiunea particulelor de sol. Hărțile de aplicare astfel create permit apoi cultivatorilor să își concentreze eforturile de combate­ re specifică a nematocidelor în zonele cu risc mai ridicat de infestare, ceea ce reduce costurile de producție.

Odată ce o specie dăunătoare este identificată pe un câmp, aceasta va fi prezentă în toți anii următori, deși nive­ lurile populației vor fluctua.

Accesează "Ghidul pentru interpretarea rezultatelor testelor pentru nematozi" realizat de Laboratorul de nematologie al secţiei de Extensie al Universităţii din Georgia (SUA)!

Legume compromise de nematozi

Ferma 4.0 81 Numeroase companii, printre care Corteva, BASF, Bayer Crop Science, FMC sau Syngenta, oferă produse specifice şi programe de combatere a nematozilor. În numărul viitor al revistei Ferma abordăm controlul biologic al acestora.

CUM ACȚIONEAZĂ NEMATOZII?

Acțiunea nematozilor

DILEMELE FERMIERILOR Ce sunt acești viermi? Când și ce ar trebui să pulverizez? Acestea sunt întrebările pe care cultivatorii le adresează cel mai frecvent con­ sultanţilor. Deși urgența este evidentă, "cele mai bune" strategii de gestionare încep cu mult înainte de observarea primelor simptome sau de inițierea unui program de aplicare a produselor pentru protecţia plantelor.

Nematozii cauzează pierderi semnificative în fiecare an în numeroase culturi.

Tacticile de reducere a pagubelor provocate de nematozi includ: Rotația culturilor, inclusiv culturi "ne­gazdă"; Plantarea de soiuri rezistente la nematozi; Utilizarea de nematocide adecvate şi la doze eficiente.

Pentru a lua cele mai bune decizii de gestionare, este necesar să știm cel puțin două lucruri: 1) tipurile de nematozi şi 2) gradul de infestare din parcelă.

Citiţi mai multe despre tacticile şi instrumentele pentru reducerea pierderilor cauzate de nematozi şi boli!

• • •

PRĂDĂTORI, CHIAR OMNIVORI Nematozii, cunoscuți și sub numele de viermi rotunzi, reprezintă aproxima­ tiv 80% din animalele multicelulare la nivel global. Aproape jumătate sunt paraziți, mulți dintre ei fiind capabili să provoace boli și probleme atât la vertebrate, cât și la nevertebrate.

Nematodele ce trăiesc liber în sol sunt (puțin) mai mari şi cel mai ușor de fotogra­ fiat: majoritatea ating circa 2 mm, dar unele specii pot ajunge la 10 mm.

Nematodele care trăiesc în sol profită de orice sursă de hrană și de orice condiții de mediu. Ele pot fi prădători şi se hrănesc cu animale vii și moarte, cu alți nematozi și protozoare sau se hrănesc cu plante și rădăcini, substrat de sol, hifă fungică și bacterii. Unii nematozi pot fi, de asemenea, omnivori.

Află mai multe curiozități despre nematozi, scanând codul QR!

Nematozii din genul Meloidogyne spp. sunt daunători polifagi ce afec­ tează rădăcinile plantei gazdă.

Multitudinea de plante gazdă, numărul mare de generaţii/an şi rata mare de supravieţuire pot face ca nivelul de infestare să ajungă, pe parcursul unui sezon, la 100.000­200.000 de larve/kg sol, ceea ce duce la pierderi masive în culturile horticole.

Larvele aflate în stadiul II de dez­ voltare ­ aşa­numitele larve de invazie ­ penetrează şi invadează rădăcinile plantelor. După penetrarea țesuturilor superficiale ale rădăcinilor, larvele mi­ grează prin spaţiul intercelular spre vasele de transport, unde se vor sta­ bili definitiv. În timpul hrănirii, larvele secretă enzime ce determină dezvol­ tarea gigantică a celulelor radiculare, ce reprezintă apoi o parte a dietei lor.

Citiţi mai multe despre ciclul biologic al nematozilor și despre impactul lor în legumicultură!

82 Carbon Farming

AGREENA - UN ACTOR NOU ÎN AGRICULTURA VIITORULUI Reducerea emisiilor de carbon reprezintă una dintre prioritățile mondiale pentru conservarea mediului.

Conexată acestei priorități este și sechestrarea carbonului deja emis în urma activităților economice.

Iar agricultura poate face acest lucru.

„A

gricultura este singura in­ dustrie care poate genera emisii de carbon, având, în același timp, capacitatea de a stoca carbonul în sol. Totodată, este industria care are potențialul de a veni în întâm­ pinarea schimbărilor climatice, creând simultan și o nouă sursă de venituri pentru fermieri. În ultimii ani, UE a în­ ceput să dezvolte partea legislativă a pieței de carbon și să găsească soluții pentru fermieri și mediul înconjurător”, a subliniat Mihaela Vasile, Market Lead Agreena România, esența chestiunii.

GESTIONAREA CARBONULUI DIN SOL E PARTE DIN AGRICULTURA REGENERATIVĂ Firma daneză Agreena este, din multe puncte de vedere, un pionier în domeniul său de activitate. Inițial și­a început activitatea ca un partener de consultanță în domeniul agriculturii re­ generative, dar care să contribuie și la dezvoltarea economică. Cu alte cuvin­ te, obiectivul principal a fost acela de a­i ajuta pe fermieri să găsească ace­ le soluții și să folosească acele bune practici care să permită regenerarea

15-28 februarie 2023

un articol de

ALEXANDRU GRIGORIEV mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

solului din ferme, a ecosistemului în general, concomitent cu păstrarea unor rezultate economice favorabile.

Ajutorul nu a constat doar în consultan­ ță, ci și în tehnologie și sprijin financiar.

Următorul pas a fost adoptarea unei proceduri care să conducă la o mai bună sechestrare a dioxidului de car­ bon din atmosferă în sol.

PLATFORMA AGTECH AGREENACARBON Fondatorii Simon Haldrup, Ida Boesen și Julie Koch Fahler au dezvol­ tat, în 2021, unul dintre primele progra­ me de plată a carbonului din sol acreditat la nivel internațional, AgreenaCarbon.

Platforma AgTech cuantifică valorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate la cele mai recente orientări IPCC ale

Fermierii sunt eroii schimbărilor climatice.

Este nevoie de ambiție și voință din partea acestora, dar și de susținere economică SIMON HALDRUP

Cofondator & CEO Agreena

Organizației Națiunilor Unite, moni­ torizează și raportează reducerile de gaze cu efect de seră (GES) și emisiile de carbon. Apoi, compania emite cer­ tificate de carbon verificate de terți pentru fermieri, care pot fi vândute pe piața voluntară a carbonului. De la lansare, Agreena și­a extins ... ››› 84

83

Înreg gratu istrați-vă it as tăzi!

La revedere, carbon.

Salut, profit.

Noi cultivăm oportunități valoroase.

Dumneavoastră culegeți beneficiile.

Scopul nostru este de a pune fermierii pe primul loc în tot ceea ce facem. Tocmai acesta este motivul pentru care am dezvoltat , unul dintre primele programe de carbon din sol acreditate la nivel internațional din lume.

Programul vă recompensează pentru tranziția către practici mai prietenoase cu clima prin certificarea reducerii emisiilor din activitățile de pe câmp și prin emiterea de certificate de CO2e verificate și tranzacționabile.

Ce faceți cu certificatele este alegerea dumneavoastră.

Cel mai important lucru de reținut este că ați dobândit certificatele. Recompensa vă aparține.

570,000+ de hectare aflate în gestiune

100+

de membri ai echipei gata să vă asiste

13

țări deservite în toată Europa

Programul #1 de certificare a carbonului din sol din lume

Înregistrarea pentru sezonul de recoltă 2023 este acum deschisă.

Pur și simplu scanați codul QR pentru a începe.

www.agreena.com

84 Carbon Farming ››› 82 ...oferta către fermieri din 14 țări din Europa.

Pentru a­și îmbunătăți eficiența, fir­ ma a achiziționat recent compania de teledetecție în domeniul agriculturii re­ generative Hummingbird Technologies, lider mondial.

METODOLOGIE ACCESIBILĂ ȘI FERMIERILOR MAI MICI „O treime din terenul global este te­ ren arabil. Cu toate acestea, sunt câteva provocări pentru a face marele pas de la o agricultură clasică la una regenerativă.

Fermierii au nevoie de sprijin financiar și de acces la cele mai recente cerce­ tări și standarde din domeniul științi­ fic. Avem o oportunitate extraordinară care ne așteaptă ­ să facem tranziția agriculturii pentru a satisface cererea de aprovizionare cu alimente pentru o populație în creștere, având în același timp un impact asupra climei prin agri­ cultura regenerativă”, a declarat Simon

VIN ȘI BANII EUROPENI Noua politică agricolă comună, care a început la 1 ianuarie 2023, este concepută pentru a modela tranziția către un sector agricol european durabil, rezilient și mo­ dern. Agricultura din țara noastră beneficiază de susținere financia­ ră de peste 15 miliarde de euro prin Planul Național Strategic, valabil pe următorii patru ani. O parte din aceste fonduri vor fi destinate agri­ culturii regenerative, a subliniat Cristiana Lucia Constantinescu, Director al Direcției Coordonare Programe din cadrul AFIR.

15-28 februarie 2023

Haldrup, Cofondator & CEO Agreena, în cadrul evenimentului de prezentare a activității companiei în România, orga­ nizat cu sprijinul Ambasadei Regatului Danemarcei la București.

AgreenaCarbon folosește o metodo­ logie mixtă care poate fi folosită și de fermierii care operează la o scară mai mică. Aceasta stochează timp de cinci ani datele despre sol și cuantifică va­ lorile de referință ale emisiilor de gaze cu efect de seră ale fermierilor, aliniate cu cele mai recente orientări IPCC ale Organizației Națiunilor Unite, monitori­ zează și raportează reducerile de GES și emisiile de carbon.

AGRICULTORII AU CONTROL ASUPRA CERTIFICATELOR „Știm că fermierii sunt, totodată, și antreprenori. Tocmai de aceea le ofe­ rim flexibilitate în luarea deciziilor, pen­ tru a face tranziția în ritmul propriu. Ei

sunt cei care decid parcelele care intră în program și ce practici adoptă. În cele din urmă, le oferim fermierilor control asupra certificatelor, aceștia putând să le păstreze în scop propriu ­ le pot vinde sau pot utiliza rețeaua Agreena să le vândă pentru ei”, a mai arătat Simon Haldrup. „TREBUIE SĂ BENEFICIEM DE OPORTUNITĂȚILE ECONOMICE!” Mulți dintre fermierii români s­au arătat foarte deschiși pentru colabo­ rare cu Agreena. În acest sens, Alexandru Haită, directorul SC Alvalex SRL, Călinești, județul Teleorman, dar și președintele unei cooperative agricole importante, a spus: „Am început să stu­ diez agricultura regenerativă încă din 2009. Locația în care exploatăm are un teren dificil, 40% argilă, exces de umi­ ditate. În 2018 am avut posibilitatea de a pune în aplicare un plan de tranziție, de la agricultura clasică la cea conser­ vativă pe tipul de sol din fermă. Este important ca fermierii să se adapteze schimbărilor climatice, de aceea tre­ buie să beneficiem de oportunitățile economice. În viitorul apropiat, când UE va atinge aria în care ne vom apro­ pia de acel CO2 per total industrie, cer­ tificatele de carbon vor avea o pondere mult mai mare”. În asentimentul său au fost și repre­ zentanții Frizon Group, care colaborea­ ză și ei cu Agreena și, deja, au primit primele certificate de carbon.

85

86 BioEconomia circulară

Sistem de producere a biogazului cu seră integrată pentru folosirea energie termice și a digestatului În timp ce digestia anaerobă se aplică în special pentru a produce biogaz, care are valoare energetică și poate fi folosit ca biocombustibil, compostarea nu este gândită ca un proces de recuperare a energiei. Totuși, există încercări de captare a căldurii din grămezile de compostare active ­ sunt locuințe, sere și ferme care au folosit sisteme de recuperare a căldurii din com­ post pentru a ajuta sistemele de încălzire/apă caldă existente.

DIGESTIA ANAEROBĂ ȘI COMPOSTAREA AEROBĂ Digestia și compostarea sunt două metode utilizate pe larg în bioeconomie pentru procesarea materialelor biodegradabile, inclusiv a substanțelor organice definite ca fiind deșeuri.

A

mbele procese gestionează des­ compunerea efectuată de orga­ nisme vii, transformând materi­ alele prin procese biochimice. Fiecare proces are avantaje și dezavantaje și pot fi aplicate în serie pentru a spori efi­ ciența reciclării materialelor organice.

CE FEL DE PRODUSE OBŢINEM? Deși sunt considerate ca fiind me­ tode diferite, ambele sunt procese în care se gestionează procesele de bio­ degradare, efectuate de organisme biologice care transformă materialele organice prin reacții chimice. În fiecare proces sunt inputuri sau materiale care sunt tratate (materiile prime), care includ plante, nămoluri, gunoi de grajd, resturi alimentare etc.

Ieșirile din cele două procese sunt produsele principale și cele secundare.

Produsele principale sunt cele care au valoare reală sau poten­ țială de venituri (compost, digestat, energia captată din biogaz sau derivată din compostare).

Produsele secundare sunt ieșirile din procese cu valoare reală sau percepută negativă (gaze/mirosuri, levigat și unele tipuri de digestat sau compost).

Procesele de conversie a materiilor prime în produse primare și secun­ dare diferă în compostare și digestie,

1.

2.

15-28 februarie 2023

un articol de

TEODOR VINTILĂ UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

în primul rând datorită prezenței sau absenței oxigenului.

Compostarea este un proces aerob, astfel încât oxigenul este esențial pen­ tru succesul procesului.

Digestia poate fi aerobă sau anaero­ bă, dar este mai des configurată ca un proces anaerob în scopul producerii și captării biogazului bogat în metan.

• •

COMPOSTUL PRODUS/AN ÎN UE Se estimează că producția anu­ ală actuală de compost în UE este de 13­18 milioane de tone. Marea majoritate este derivat din deșeuri verzi și deșeuri biologice colectate separat, în timp ce aproximativ 800.000 tone sunt produse din nă­ molurile de epurare. Se estimează că majoritatea compostului (apro­ ximativ 85%) este folosit ca îngră­ șământ sau amendament în agri­ cultură, grădinărit, horticultură și amenajare a teritoriului.

PROCESE INVERSE FOTOSINTEZEI Digestia aerobă este utilizată în unele scheme de tratare a nămolului de epurare pentru stabilizare și neutra­ lizare, dar este foarte consumatoare de energie.

Cele două procese sunt practic in­ versul procesului de fotosinteză. Dacă prin fotosinteză, plantele preiau dioxi­ dul de carbon din atmosferă, apa din sol sau din aer și cu ajutorul energiei solare le transformă în glucoză și apoi în alți polimeri organici, în digestie și compos­ tare polimerii organici sunt degradați la molecule simple, cum este glucoza și mai departe la produse principale ca dioxid de carbon, metan, apă și alte mo­ lecule simple în cantități mai reduse.

MICROORGANISME PENTRU DESCOMPUNEREA MOLECULELOR Atât în compostare, cât și în digestie, diferite grupuri de microorganisme descompun moleculele mai complexe, respectiv materia organică din care este formată biomasa, la molecule mai simple, cum este glucoza, care la rân­ dul lor sunt transformate în: dioxid de carbon și apă (în procesul de compostare) dioxid de carbon și metan (în proce­ sul de digestie anaerobă) Celuloza de exemplu, este un bio­ polimer conținut în aproape ... ››› 88

• •

87

88 BioEconomia circulară

››› 86 ...toate materiile prime folosite în compostare sau digestie și este for­ mată prin legarea mai multor molecule de glucoză. Legăturile chimice dintre moleculele de glucoză din celuloză pot fi rupte în prezența apei (proces bio­ chimic cunoscut sub numele de hidro­ liză) de către enzime numite celulaze. În compostarea aerobă, aceste en­ zime sunt produse de unele microorga­ nisme aerobe, adică cele care folosesc oxigen elementar în respirație, cum sunt Thermomonospora fusca, Trichoderma sp., Fusarium solani, Aspergillus sp. În digestia anaerobă, enzimele sunt produse de microorganisme anaerobe, adică cele care își iau oxigenul pentru respirație din compuși cu oxigen (CO2, SO2, NO2 etc), cum sunt bacteriile Cellu­ lomonas sp. și Clostridium sp.

BIODEGRADAREA MOLECULELOR POLIMERICE Moleculele polimerice mai comple­ xe, cum ar fi proteinele, carbohidrații și lipidele, sunt biodegradate în mod similar de mai multe tipuri diferite de microbi în fiecare

Proiect finanțat de Uniunea Europeană. Opiniile exprimate aparţin exclusiv auto­ rilor și nu reflectă neapărat poziţia Uniunii Europene sau ale Agenției Executive pentru Cercetare Europeană (REA). Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă acordarea nu pot fi considerate responsabile pentru aceste afirmaţii.

sistem. Aceste organisme excretă en­ zime care hidrolizează polimerii res­ pectivi în molecule mai simple.

Sistemele de compostare folosesc bacterii, ciuperci și actinomicete și pro­ tiste, cum ar fi algele și protozoarele.

Sistemele de digestie folosesc mi­ crobi fermentativi (acidogeni), microbi producatori de hidrogen, care formea­ za acetat (acetogeni) si microbi produ­ catori de metan (metanogene).

Digestatul poate fi procesat în con­ tinuare prin compostare. Acele diges­ taturi provenite din procese termofile sunt mai dificil de compostat decât digestatele din reactoare cu tempera­ turi mezofile. De aceea, este o practică des aplicată amestecarea digestatu­ lui înainte de compostare cu tocătură vegetală proaspătă.

PROCESAREA DIGESTATULUI Digestoarele care funcționează la temperaturi termofile (45­55°C) pro­ duc mai mult biogaz și hidrolizează mai multe solide decât digestoarele care funcționează la temperaturi mezofile (35­40°C).

Digestatul din reactoarele termofile conține mai puțină energie biologică, din cauza reducerii solidelor volatile și mai puțin carbon biodisponibil, ca ur­ mare a conversiei carbonului organic în metan.

Aproximativ 180 milioane de tone de digestat sunt produse în UE pe an, aproape jumătate în Ger­ mania. Majoritatea digestatului produs în UE este agricol (provenit din gunoi de grajd și plante, în spe­ cial culturi energetice).

Aproximativ 46 de milioane tone sunt produse din fracția organică a deșeurilor mixte din industria alimentară, cel puțin 7 milioane de tone de la deșeuri biologice și nă­ molurile de epurare. Marea majo­ ritate a digestatului este utilizat direct ca îngrăşământ.

15-28 februarie 2023Compostarea în biloane deschise

DIGESTATUL, CA ÎNGRĂŞĂMÂNT

89

90 Legumicultură

Cum protejăm de boli legumele din sere și solarii Lucrările din spațiile protejate sunt în plină desfășurare, iar legumicultorii fac deja o analiză atentă a factorilor care pot influența culturile de legume în perioada următoare.

Făinarea la tomate (Leveillula taurica)

Alternarioza la tomate (Alternaria solani)

C

ulturile solanacee s-au dezvoltat atât datorită proiectelor de finanțare specifice, cât și facilităților logistice, favorizând accesul rapid al consumatorilor la o varietate mare de produse. Digitalizarea platformelor de comandă, cu livrare direct din ferme sau prin asociații constituite la nivel regional, precum și aprovizionarea constantă a marilor lanțuri de magazine cu legume proaspete au condus la modificarea obiceiurilor de consum și, implicit, a caracterului sezonier al cererii.

ALEGEREA CORECTĂ A FUNGICIDELOR ÎN SPAȚIILE PROTEJATE Standardele ridicate, impuse de piață, determină fermierii să respecte atent managementul bolilor și dăunătorilor și să ia în calcul cele mai bune produse de protecția plantelor, astfel încât să asigure protecția culturii și să obțină producția calitativă corespunzătoare parametrilor contractați. Din această categorie superioară face parte fungicidul PROMESA®, un nou produs pe bază de azoxistrobin 250 g/l, sub formă de suspensie concentrată, cu acțiune preventivă împotriva bolilor cu impact

15-28 februarie 2023

Făinarea la vinete (Leveillula taurica)

economic negativ la culturile de legume din spațiile protejate. Substanța activă inhibă respirația patogenului, oprindu-i evoluția și, totodată, prelungește efectul de menținere a frunzelor verzi pe o durată mai mare de timp.

Fungicidul prezintă un mod de acțiune sistemic local, translaminar și, în cazul culturilor solanacee, manifestă eficacitate foarte ridicată, în special, împotriva alternariozei (Alternaria spp.) la tomate, vinete, ardei, varză, broccoli, conopidă și a făinării la tomate, vinete, ardei, castraveți și salată. PROMESA® pătrunde rapid în plantă, de aceea, aplicat în doză de 0,75 - 1 l/ha, înainte de instalarea infecției și de apariția simptomelor, va asigura o protecție îndelungată a culturii solanacee împotriva bolilor.

Citește mai mult despre fungicidul Promesa, scanând codul QR alăturat!

MODUL CONCRET DE ACȚIUNE AL PATOGENILOR Alternarioza atacă organele aeriene ale plantei, încă din faza de răsad, încetinind creșterea, provocând ofilirea

•

Făinarea la castraveți (Sphaerotheca fuliginea) un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

sau uscarea completă a plantei și blocând maturarea. Este favorizată de umiditatea ridicată din spațiile închise ale serelor și solariilor. Pe suprafața răsadului sau a frunzelor plantelor apar pete brun-aurii, care se pot extinde până la pețiol, codițe și fructe.

Semnele făinării sunt petele cu aspect prăfos de pe frunze sau pâsla albă de pe suprafața plantelor. Boala slăbește calitatea frunzelor și reduce asimilarea de substanțe utile în plantă, afectează florile, împiedică legarea și oprește procesul de maturare. Germinarea sporilor este facilitată de umiditatea ridicată a aerului și de condensul din spațiile protejate, atunci când se atinge temperatura favorabilă atacului. Vectori de transmitere ai bolii sunt și afidele sau musculița albă (Trialeurodes vaporariorum), de aceea sunt indicate măsuri integrate de control.

•

PROMESA

91

® NOU

Noul fungicid împotriva alternariozei și făinării la legumele din spații protejate

Alternarioza la varză (Alternaria brassicae)

Alternarioza la tomate (Alternaria solani)

Făinarea la castraveți (Sphaerotheca fuliginea)

Făinarea la tomate (Leveillula taurica)

Fungicid sub formă de suspensie concentrată (SC), pe bază de azoxistrobin 250 g/l, o substanță din grupa strobilurinelor, PROMESA® prezintă eficacitate ridicată în controlul bolilor foarte agresive la mai multe specii de legume din spațiile protejate, printre care alternarioza (Alternaria spp.) și făinarea la tomate, vinete, ardei, varză, broccoli, conopidă, precum și făinarea la castraveți și salată. Aplicat în cultură preventiv, înainte de instalarea infecției și apariția simptomelor, produsul inhibă respirația celulară a agenților patogeni, care se opresc din evoluție.

Beneficiile tratamentului cu PROMESA® la culturile de legume: 9 Activitate sistemică locală și translaminară.

9 Acțiune preventivă, spectru larg de combatere.

9 Pătrundere rapidă în plantă și menținerea efectului de frunze verzi pentru mai mult timp.

Datorită compatibilității cu majoritatea produselor de protecție a plantelor, pentru un efect antifungic cât mai pronunțat, PROMESA® poate fi utilizat în amestec sau în alternanță cu alte fungicide cu mod de acțiune diferit. Produsul prezintă omologare împotriva bolilor foliare și la un număr mare de culturi legumicole de câmp.

Utilizați produsele de protecție a plantelor cu responsabilitate și în condiții de siguranță.

Urmați întotdeauna recomandările și instrucțiunile menționate pe eticheta produsului. www.kwizda-agro.ro

Distribuit în exclusivitate

92 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

PARADOXURI ALE PIEȚEI DE LEGUME-FRUCTE

Statele Uniunii Europene importă cantităţi uriaşe de fructe şi legume. România e pe listă. În 2021, dimensiunea pieței europene de fructe și legume proaspete s-a ridicat la circa 75 de milioane de tone.

P

rincipalele pieţe de legume-fructe în Europa sunt: Italia (11,6 milioane de tone), Germania (11 mil. tone), Franţa (10 mil. tone), Spania (9 mil. tone) şi Polonia (7,2 mil. tone).

CE FRUCTE ȘI LEGUME PREFERĂ EUROPENII? În 2021 consumul mediu de produse proaspete a fost de 364 g/capita/zi şi se apreciază că a scăzut cu circa 10% în 2022, se arată în Monitorul consumului, realizat de către Freshfel Europe, în timp ce OMS recomandă un consum minim zilnic de 400 gr. În Europa, cele mai consumate fructe sunt merele, bananele, portocalele, strugurii de masă și piersicile/nectarinele, în timp ce afinele înregistrează cea mai dinamică creștere, în special în Germania și Polonia. Pe segmentul legume, roșiile, varza, morcovii, castraveții și ardeii sunt cele mai consumate produse.

Scanează codul QR și află care sunt cele mai recente tendințe de consum!

15-28 februarie 2023

BANANELE SUNT ÎN TOP Comparativ cu ţările din regiune, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Croația, care au deficite comerciale, generate de importurile de legume şi fructe proaspete, de aproximativ 180-190 de milioane de euro, pentru România balanţa comercială a fost cu mult mai mare.

Paradoxal, bananele conduc în topul importurilor de fructe în fiecare dintre ţările menționate anterior, iar după "maturare" cea mai mare parte din acestea este livrată către vestul Europei. Locul secund este ocupat de citrice, după care urmează legumele: roșiile, castraveții și ardeii.

Grecia și Turcia sunt principalii furnizori de fructe și legume proaspete, urmate de Germania.

Trei dintre statele europene aflate în top 10 importatori de roșii sunt, în acelaşi timp, net exportatoare de tomate: Olanda, Spania şi Italia.

Ferma 4.0 93

MAI PUŢINE TOMATE ÎN 2022 UNGARIA STĂ CEL MAI BINE Potrivit statisticilor UE, în 2021, România a importat peste 220 de mii de tone de banane, 90 de mii de tone de mere, peste 90 de mii de tone de tomate şi alte 70 de mii de tone ceapă. În acelaşi timp, a exportat doar 18 mii de tone de castraveţi.

Dintre Bulgaria, România şi Ungaria, aceasta din urmă are cel mai mare volum de exporturi şi cea mai mare producţie de fructe. Producţia de mere a Ungariei poate ajunge până la circa 750 de mii de tone, într-un an bun, de pe cele aproximativ 90 mii de hectare ocupate de livezi.

Porumbul dulce ocupă o suprafaţă de aproape 40 de mii de hectare, iar producţia este destinată în principal procesării. Află care este producţia de legume-fructe în statistici, pe fruitlogistica.com!

MARII IMPORTATORI DE TOMATE În topul mondial al importatorilor de tomate, România s-a aflat pe locul al 13-lea în anul 2021, cu peste 90 de mii de tone, în valoare de 133,864 milioane de USD, aşa cum arată statisticile UE. Prima poziţie în topul importatorilor mondiali de tomate este ocupată de Statele Unite, cu aproape o treime din volumul total, urmată de Germania, Franţa, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Olanda, Canada, Polonia, Spania, Suedia şi Italia. De remarcat că trei dintre statele europene aflate în top 10 importatori sunt, în acelaşi timp, net exportatoare de tomate: Olanda, Spania şi Italia. Spre exemplu, Olanda a importat tomate în valoare de cca. 401 milioane de dolari, dar balanţa comercială este "pe plus" cu 1,653 miliarde de dolari, în condiţiile în care ţara produce dublul volumului importat.

La nivel mondial, volumul comerţului total cu tomate a fost de 7,181 milioane de tone, în valoare de peste zece miliarde de USD. Află mai multe date statistice despre producţiile și importul/exportul de tomate!

POLONEZII INVESTESC ÎN SERE, ÎN ROMÂNIA Compania poloneză Citronex, unul dintre cei mai mari importatori și distribuitori de banane din Europa, deschide o seră de 50 ha pentru producția de tomate la Dumbrăveni, județul Sibiu. Prima etapă a investiţiei, o seră pe 10 ha ce va costa aproximativ 25 de milioane de euro, va fi finalizată la sfârșitul anului 2024.

Compania de familie Citronex se află deja în TOP 3 cei mai mari producători de roșii din Europa. Cu noile investiții din România, Citronex va ajunge la o producție anuală de 50.000 de tone tomate.

Citronex şi-a dezvoltat cu succes afacerile în România încă din 2018. Centrele de maturare banane situate în Timișoara și București sunt cele mai mari facilități de acest tip din țară. Compania fiică, Yellow Fresh Fruits, vinde peste 100 de camioane de banane în România în fiecare săptămână.

Potrivit datelor pro­ vizorii ale Comisiei Europene, pro­ duc­ția­to­ta­lă­de­ tomate a UE, în 2022, a fost de 6,2 milioane de tone, în­scă­dere­cu­3%­faţă­de­anul­pre­ce­ dent.­Creşterea­pre­ţu­lui­inputurilor­şi­ lipsa­apei­pen­tru­irigații­sunt­prin­ci­ pa­lele­cauze­care­au­condus­la­scă­ de­rea­pro­duc­ţiei.­De­asemenea,­cos­ tu­rile­cres­cu­te­ale­inputurilor,­alături­ de riscul constant de contaminare cu boli,­ au­ determinat­ mulți­ cultivatori­ să­ redu­că­ suprafețele­ plantate­ cu­ tomate.­ Spa­nia­ pare­ să­ fi­ cunoscut­ cea­ mai­ mare­ scădere­ a­ suprafeţei­ cultivate cu tomate în sezonul trecut. În­ plus,­ statele­ UE­ se­ bazează­ mai­ mult pe importuri. Numai în 2021, im­ por­tu­rile­de­roșii­proaspete­ale­UE­au­ crescut­cu­14%­față­de­2020­și­se­aș­ teap­tă­ ca­volumul­importurilor­ să­fi­ cres­cut­și­mai­mult­în­2022.­Marocul­ este principalul furnizor de­tomate­al­UE,­cu­70%­ din totalul importurilor, urmat de Turcia.

94 Pomicultură

Cum evităm bolile cu impact negativ la sâmburoase

Iernile blânde pot crea condiții favorabile dezvoltării agenților patogeni cu potențial major de atac la speciile sâmburoase de pomi fructiferi. De aceea, fermierii apelează la fungicide moderne, adaptate conjuncturii actuale. un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA mai multe pe această temă www.kwizda-agro.ro

Monilioza fructelor de prun (Monilinia fructigena)

Monilioza fructelor de cireș (Monilinia fructigena)

Monilioza fructelor de piersic (Monilinia fructigena)

Monilioza florilor de prun (Monilinia laxa)

S

ituația poate fi și mai neplăcută, dacă nu am adunat fructele mumificate de pe ramuri sau am omis înlăturarea/încorporarea resturilor vegetale de la baza pomilor fructiferi. Acestea sunt gazde perfecte pentru boli ca monilioza (Monilinia spp.), care proliferează atunci când găsește un mediu prielnic.

UN PRODUS, BENEFICII MULTIPLE Alt factor de îngrijorare este și ritmul în care ciupercile dezvoltă rezistență la substanțe active cunoscute. Drept urmare, fermierii se confruntă cu un caracter din ce în ce mai agresiv al bolilor, de aceea includ în schemele tehnologice fungicide moderne, adaptate conjuncturii actuale.

Un astfel de exemplu este SYREX® STAR, fungicid din generația nouă, care, pe lângă acțiunea de combatere a patogenilor, are și efecte fiziologice benefice asupra pomilor fructiferi: mărește toleranța acestora la diferite tipuri de stres, crește gradul de acumulare a zaharurilor în fructe și ajută la prelungirea perioadei de depozitare.

Pe scurt, SYREX® STAR este un produs multifuncțional recomandat în condițiile în care se impune și utilizarea judicioasă a pesticidelor, iar produsele Scanează-mă!

Monilioza florilor de cireș (Monilinia laxa)

15-28 februarie 2023

Se recomandă trei tratamente pe sezon, în doză de 0,5 kg/ha, de la deschiderea primelor flori, până la începutul colorării fructelor (BBCH 60-81). Scanează codul QR și află toate detaliile despre fungicidul Syrex Star!

care oferă atât protecție plantelor, cât și beneficii fiziologice, devin opțiuni prioritare pentru pomicultori.

MOTIVAȚIA PERFORMANȚEI Eficacitatea fungicidului SYREX® STAR se datorează, în primul rând, compoziției produsului, care se bazează pe un mix inovator a două substanțe active, recunoscute pentru performanța lor împotriva unui spectru mare de boli: Boscalid este o substanță activă cu sistemie locală, cu dublă acțiune în plantă și efect rapid după aplicare, atât preventiv (împiedică germinarea sporilor), cât și curativ (stopează infecția).

Piraclostrobin prezintă acțiune translaminară și acropetală, cu rol important în prevenția bolilor. În același timp, SYREX® STAR se remarcă prin performanța formulării WG (granule dispersabile în apă), care permite un tratament omogen, cu o dispersie unitară a substanțelor active pe suprafața foliară a pomilor, astfel încât controlul ciupercii este unul foarte bun.

• •

DEDICAT SÂMBUROASELOR Un patogen reprezentativ pentru majoritatea speciilor sâmburoase este monilioza (Monilinia spp.), al cărei atac poate surveni oricând în vegetație, iar infecția se propagă la toate organele pomului. Producția este afectată aproape în totalitate, deoarece ramurile, frunzele și florile se usucă, iar fructele putrezesc și se mumifică.

Această perioadă este favorabilă și pentru dezvoltarea antracnozei la cireș și vișin (Blumeriella jaapii), precum și a pătării roșii a frunzelor de prun (Polystigma rubrum). Ambii patogeni împiedică absorbția elementelor nutritive în fruct, care nu se mai dezvoltă în parametrii standard, de unde rezultă diminuarea cantitativă și calitativă a producției.

95

96 Ferma de nuci

CA NUCA-N PERETELE...

BIROCRAŢIEI! „Un sezon castastrofal!” - aşa a caracterizat Lucian Stratulat afacerea sa din pomicultură în anul 2022.

Seceta cruntă şi constructorul l-au adus la o întârziere de fix... 57.000 de lei!

„D

acă am analiza cauzele acestei situaţii, pe primul plan ar fi seceta pedologică deosebit de cruntă pentru zona noastră, la care s-a adăugat întârzierea proiectului cu fonduri europene pentru înfiinţarea unei livezi de nuc. Neavând construcţia finalizată (puţurile, acumularea de apă şi echipamentele de lucru) nu am putut uda pomii. Am cărat apă cu cisterna, dar a fost cam degeaba”, susţine Lucian Stratulat.

CÂND COMBINATUL SCHIMBĂ CLIMA Pomicultorul mai dezvăluie un fapt care ar accentua seceta: activitatea combinatului siderurgic ar perturba serios microclimatul zonei, în sensul că emanaţiile de gaze în atmosferă împrăştie norii. El a constatat că atunci când plouă pe Galaţi, în livada amplasată imediat în spatele unităţii siderurgice cantitatea de precipitaţii este de trei, patru ori mai mică.

Lucian este inginer mecanic şi, împreună cu soţia lui - doctor inginer în ştiinţele mediului, a înfiinţat în urmă cu câţiva ani o plantaţie de nuc întinsă pe o suprafaţă de 10 hectare, graţie unui proiect cu fonduri europene.

15-28 februarie 2023

un articol de

MARIAN MUŞAT mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Lucrările principale de construcţii licitate la valoarea de 865 de mii lei, care trebuiau să fie gata în şase luni, s-au prelungit pe parcursul a... doi ani şi jumătate!

CA SĂ BAŢI NUCUL AI NEVOIE DE CURSURI DE IGIENĂ Acum pomicultorul dă piept cu birocraţia instituţiilor şi autorităţilor de

AVANTAJE ALE NUCULUI PITIC Virgil Ghiuţă a descoperit „secretul” recoltelor extra... timpurii la nuc! După patru decenii de pasiune, nucii profesorului octogenar, din judeţul Suceava, rodesc după trei ani de la plantare! Scanează codul QR şi află detaliile!

stat. Nu poate depune ultima cerere de plată la AFIR pentru că nu a obţinut toate avizele şi autorizaţiile pentru construcţia finalizată.

Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentară Galaţi nu-i dă avizul pentru că administratorul proiectului nu are făcute cursuri de igienă alimentară şi de lucrător comercial în domeniul alimentar?! „Unde s-a mai pomenit aşa ceva? Te doare mintea!”, se întreabă neputincios Lucian Stratulat. În fond, construcţia este un depozit pentru nucă în coajă, nicidecum supus prelucrării. Dar cum legislaţia stufoasă şi birocratică mai mult încurcă lucrurile, în loc să le simplifice va trebui ca toată familia să urmeze cursuri de igienă şi alimentaţie!

PROIECT AJUNS LA FINALIZARE Aşadar, la fermă, investiţiile sunt finalizate. Proiectul, în valoare de 332.299 euro, din care 299.059 euro nerambursabili a avut ca obiect “Înfiinţare livadă de nuci şi construire unitate de depozitare, împrejmuire teren, puţ forat” şi cuprinde o hală modernă pentru depozitarea producţiei în suprafaţă de 2.300 mp, gard împrejmuitor, sistem ... ››› 98

97

98 Ferma de nuci

››› 96 ...de irigaţii prin picurare, 6 puţuri forate, o lagună de 300 mc, tractor, atomizor, turbină eoliană şi panouri fotovoltaice cu staţie de acumulare care asigură independenţa energetică a fermei.

De asemenea, cu ajutorul unui microgrant în valoare de 5.000 de euro acordat de guvern firmelor din agricultură a achiziţionat două utilaje de pregătit terenul, mai precis un tocător cu palpator şi un disc cu palpator pentru lucrările pe rândurile de pomi.

O ÎNTÂRZIERE DE... 57.000 LEI Livada încă nu este pe rod, va intra

15-28 februarie 2023

peste un an - doi. Pomicultorul ar fi adunat şi în această toamnă câteva sute de kilograme de nuci, aşa cum se prefigurau în primăvară, că au fost pomişori care făceau şi 50-60 de fructe pe ramuri şi la 1.580 poate se strângea tona. Nu a adunat o nucă! „Dacă aş fi putut să irig făceam acolo 1.000 de kilograme şi dacă le comercializam la 10 nu la 15 lei kilogramul, tot aş fi obţinut 10 mii de lei. Însă am pierdut mai mulţi bani (după calculele mele 57.000 de lei) din cauza celor şase termene de dare în folosinţă nerespectate de constructor”, susţine Lucian Stratulat.

TRATAMENTE CU ZEAMĂ BORDELEZĂ „Până acum am făcut două stropiri cu zeamă bordeleză şi voi repeta tratamentul la primăvară. În aceste zile voi completa golurile pentru că au murit vreo 65 de pomi. Preţurile încă sunt accesibile, nu au crescut semnificativ, materialul de plantat costă între 15 şi 20 de euro bucata. Îngrăşăminte nu am cumpărat pentru că înainte de a înfiinţa livada am fertilizat terenul cu 360 de tone de gunoi de grajd şi solul are substanţe nutritive în proporţii suficiente”, explică pomicultorul gălăţean.

LIVADA DE NUCI, VIS ÎMPLINIT! „Acum sunt optimist pentru că în plantaţie totul este pus la punct: am apă suficientă, am sistemul de irigaţii pus la punct, am curent electric în sensul că este produs de energia verde: panouri, fotovoltaice şi turbina eoliană ceea ce, în condiţiile actuale, să nu depinzi de furnizorul de electricitate este o mare realizare!

Aştept să treacă iarna şi în primăvară să hrănesc şi să stropesc pomii şi să recuperez cei doi ani şi jumătate pierduţi.

Sperăm ca în sezonul viitor să obţinem o producţie de circa 3 tone/ha!”, spune, optimist, Lucian Stratulat.

99

STOP! pesticide contrafăcute și ilegale!

Atenție agricultori, infractorii vă fură munca!

Nu vă lăsați păcăliți și NU cumpărați produse contrafăcute!

Produsele contrafăcute sunt ilegale și vă pot distruge culturile!

Atenție! Au fost identificate pe piață produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, cu etichete în limba maghiară, ucraineană etc., în diverse ambalaje.

Aceste produse au un conținut și proprietăți fizico-chimice total diferite de cele ale produsului original omologat în Romania, care este produs de către compania japoneză Nisso Chemical Europa și comercializat exclusiv în România de către Summit Agro România și partenerii săi.

Aceste produse contrafăcute, cu denumirea falsă de “Mospilan 20 SG”, nu au fost omologate și testate în România și vă pot distruge culturile, vă pot polua terenurile și producția agricolă. Pentru a evita impactul negativ asupra consumatorilor, recoltele compromise cu asemenea produse contrafăcute trebuie distruse, întrucât conțin reziduuri de produse neomologate în România și nu vor fi acceptate pentru comercializare de către rețelele de magazine alimentare din țară și la export. În partea dreaptă, vedeți cum arată SINGURUL PRODUS ORIGINAL MOSPILAN 20 SG, omologat în România și folosit cu succes de peste 20 de ani de către agricultori. În partea stângă, vedeți cum arată unul din produsele contrafăcute, de care trebuie să vă feriți.

Haideți să facem împreună SCUT împotriva comercializării și utilizării de produse contrafăcute în agricultură! Pentru aceasta, vă rugăm să ne transmiteți la adresa de e-mail sesizari@sumi-agro. ro orice situație ce vă ridică suspiciunea comercializării de produse CONTRAFĂCUTE din portofoliul Summit Agro România. Vă asigurăm că Summit Agro România ia toate măsurile necesare pentru depistarea și înlăturarea produselor contrafăcute de pe piață. Produsele contrafăcute produc prejudicii importante atât fermierilor și consumatorilor de produse agricole, precum și companiei Summit Agro România și partenerilor săi.

Summit Agro. O companie Sumitomo Corporation.

www.sumi-agro.ro

100 Sisteme de irigații

SIGMA CVM, DISTRIBUITOR IRRILAND ÎN ROMÂNIA

Sigma CVM România anunță parteneriatul național de distribuție cu Irriland. Acest parteneriat va permite Sigma CVM să ofere fermierilor români soluții inovatoare pentru irigații, în special în perioadele frecvente de secetă. un articol de

CIFRELE SUCCESULUI

CARMEN DUMITRAȘCU Sigma Romania

mai multe pe această temă www.saracakis.ro

•

De la stabilirea sediului său în București, Sigma CVM România - unicul importator Massey Ferguson, Siloking, Giant, Topcon din țară - are 145 de angajați în 11 locații și a atins un volum de afaceri de 45 de milioane de euro în 2022, după doar un an și jumătate de prezență pe piață.

Grupul de companii Saracakis (www.saracakis.gr) face parte din peisajul de afaceri din Grecia de peste un secol și deține statutul de distribuitor exclusiv pentru o gamă largă de mărci internaționale în industria auto. Grupul a atins cifre cheie pentru 2022: 230 milioane euro cifră de afaceri: 550 de angajați, 350 de locații (proprii și închiriate) în retail.

Branduri internaționale reprezentate: 20 (inclusiv Massey Ferguson, Volvo, Honda, Mitsubishi, Komatsu și altele).

•

S

igma CVM România - membră a grupului de companii Saracakis, este bucuroasă să anunțe că a fost numită distribuitor național pentru produsele Irriland în România.

30 DE ANI DE PREZENȚĂ PE PIAȚA MONDIALĂ Irriland - www.irriland.it - este un producător italian cu distribuție la nivel mondial a produselor sale și cu mai mult de 30 de ani de prezență pe piață.

Portofoliul său de produse include tamburi de irigație cu furtun rigid, motopompe și rampe de irigare. Ceea ce oferă Irriland pieței este rezultatul muncii fără compromis și al pasiunii unei companii care a avut întotdeauna ca scop perfecționarea, pentru a crea o gamă de produse unice în lume în termeni de siguranță, calitate și fiabilitate totală.

Această colaborare cu Irriland sporește valoarea portofoliului nostru și ne va permite să venim cu soluții în întâmpinarea nevoilor clienților noștri ARTEMIOS KOTSIRAS

Director General al Sigma CVM România

15-28 februarie 2023

"Suntem încântați să oferim fermierilor din România cea mai recentă tehnologie în irigare și să-i ajutăm să-și crească productivitatea și eficiența", a afirmat Artemios Kotsiras, Director General al Sigma CVM România.

La rândul său, Diego Maione, Export Manager al Irriland, a declarat că "suntem siguri că produsele noastre vor fi bine primite în România și abia așteptăm să lucrăm cu Sigma CVM România pentru a ajuta fermierii din România să depășească provocările secetei".

ALEGEREA IMEDIATĂ A FERMIERILOR ROMÂNI Sigma CVM România este un furnizor de top de soluții agricole, angajat să ajute fermierii să-și crească productivitatea și eficiența prin intermediul produselor și serviciilor inovatoare pe care le oferă pe piața din România.

"Această colaborare este un alt pas al SIGMA CVM România pe drumul său de a fi alegerea imediată a fermierilor români pentru orice tip de soluții agricole de care au nevoie", a menționat Petre Gherghe, Manager de Vânzări Soluții Agricole.

Un articol de MEWI | mai multe pe această temă www.mewi.ro

Utilaje agricole 101

Utilaje în sistem ”buy-back” de la Mewi Leontin Coca, director de vânzări MEWI, afirma, în interviul din ediția lunii ianuarie 2023 a revistei Ferma, că industria mașinilor agricole “nu crede în criză”, securitatea alimentară fiind dependentă de agricultură.

C

u toate că criza energetică a afectat numeroase sectoare ale economiei, “industria constructoare de maşini agricole va fi ultima care va avea de suferit, în sensul dur al cuvântului“, crede Leontin Coca, remarcând că piaţa de utilaje rulate s-a dezvoltat în ultimul timp. “Încep să intre pe piaţă utilajele şi tractoarele vândute de MEWI şi pe care le luăm la buy-back fără mare ezitare, deoarece le cunoaştem istoricul de service şi avem o relaţie corectă de colaborare cu clienţii noştri“, precizează directorul de vânzări MEWI. De altfel, majoritatea comercianților

de utilaje agricole s-a orientat, în 2022, spre piața de utilaje second-hand pen­ tru a nu înregistra diminuări impor­ tante ale cifrei din afaceri.

Stocurile pe plan mondial s-au redus semnificativ, iar prețul acestor utilaje a crescut considerabil.

CE PREFERĂ FERMIERII ROMÂNI? Departamentul Utilaje second-hand al MEWI face zilnic eforturi mari pentru a găsi, în toată Europa, și mai ales în Germania, utilaje second-hand la prețuri corecte.

Românii au admirat dintotdeauna caracterul și pragmatismul germanilor,

ceea ce se răsfrânge și asupra iscusinței tipic nemțești, mergând până la mașinile și utilajele agricole produse în această țară. Din punct de vedere al utilajelor agricole, germanii stau mult mai bine decât noi, poate datorită faptului că o mare parte a producătorilor își au fabricile acolo. Conform statisticilor, într-un top al mărcilor cerute de fermierii români, pe primele locuri se află tractoare, combine și alte utilaje agricole ce provin din Germania.

Despre ce echipamente e vorba? Găsiți oferta noastră scanând codul QR!

102 Ferma 4.0

Pagini realizate de GHEORGHE GHIŞE | mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

Echipamente pentru grădinărit Pentru prelucrarea solului sunt acum disponibile o multitudine de echipamente şi utilaje, dar nu și pentru alte lucrări, extrem de importante, precum semănatul şi plantatul, întreţinerea culturilor şi recoltatul.

O

rice legumicultor (sau grădinar) îşi doreşte să reducă la minim efortul fizic, în paralel cu creşterea vitezei de lucru. Pentru acesta sunt disponibile unelte şi echipamente diverse, de la "clasica" sapă şi până la semănători de precizie şi prăşitoare cu ghidaj dirijat cu ajutorul sistemelor de camere video.

Există numeroşi producători şi dealeri de echipamente şi utilaje pentru legumicultură, unii specializaţi pentru culturi legumicole la scară mare, alţii pentru micii legumicultori şi gărdinari.

PRELUCRAREA SOLULUI În grădinărit/legumicultură, pentru prelucrarea solului, cele mai utilizate echipamente sunt motosapele şi frezele acţionate de tractoare de mică putere.

O categorie aparte o constituie echipamentele "modelatoare" de sol - utilajele pentru formarea biloanelor şi echipamentele pentru întinderea foliei/plasei care acoperă benzile de cultivare şi care preced operaţiunile de plantare a seminţelor, tuberculilor sau răsadurilor.

De asemenea, pentru combaterea mecanică a buruienilor, spargerea crustei şi mulcire/muşuroire se folosesc prăşitoare "acţionate" manual sau cuplate la un tractor de mică putere.

15-28 februarie 2023

SEMĂNAT DE PRECIZIE, "BOB CU BOB" Seminţele de legume au (în general) dimensiuni reduse, astfel că cea mai apreciată caracteristică a semănătorilor de legume (şi pentru orice altă semănătoare pentru seminţe mici) este consecvența și precizia pe care le oferă.

Pentru a compensa dimensiunea redusă a seminţelor (morcovi, pătrunjel, salată, ţelină, etc.), precum şi pentru a permite semănarea uniformă a acestora, se folosesc seminţe drajate. Procedeul constă în acoperirea seminţelor de legume cu o peliculă/strat de produse de uz fitosanitar cu rol de protecţie şi suport al germinării şi dezvoltării ulterioare a tinerelor plante (fungicide, insecticide, erbicide, fertilizanţi, etc.). Pentru aderenţa produselor de protecţia plantelor şi a fertilizanţilor se folosesc lianţi speciali, iar germinarea se face după "dizolvarea" stratului de protecţie sub influenţa umidităţii din sol.

Ferma 4.0 103

SEMĂNĂTORILE JANG Compania Jang (Coreea de Sud) produce mai multe tipuri de semănători manuale pentru legume, pe 1 până la 8 rânduri, cu ajutorul cărora se reduce foarte mult timpul de lucru. Ajustarea distanţei dintre rânduri şi utilizarea de role de dozare specifice fiecărei categorii de seminţe permite obţinerea unei precizii de 95-98%. Construcţia specială a rolelor de distribuţie protejează seminţele şi reduc pierderile prin spargere şi zdrobire, periile curăţă şi impiedică încărcarea electrostatică a pieselor componente, iar rolele de tasare facilitează contactul dintre sol şi sămânţă. Acest tip de semănători sunt ideale pentru toate seminţele rotunde, dar nu şi pentru seminţele plate (castraveţi, dovleci şi pepeni).

Modelul de semănătoare pe 8 rânduri are distanţa între rânduri de 10 cm, dar se poate transforma pentru semănat pe 6, 5, 4 sau 2 rânduri, cu distanţă variabilă între rânduri, de la 8 cm până la 65 cm în cazul în care se folosesc doar două secţii de semănat. Scanează codul QR și vezi cum lucrează modelul de semănătoare Jang cu o secţie!

La modelele avansate, cu ajutorul unui set de pinioane, se poate regla distanţa dintre seminţe pe rând de la 5 cm până la 50 cm.

Distribuţia este pe lanţ şi este dotată cu ambreiaj pentru a preveni acţionarea tamburului de dozare în cazul în care semănătoarea este trasă în spate.

Semănătorile Jang pot fi acţionate manual, prin împingere sau pot fi montate în mai multe seturi de secţii pe un cadru legat la un tractor de mică putere. Urmărește în lucru semănătoarea Jang pe 4 rânduri: se folosesc doar două secţii de semănat.

SISTEME DE PRĂȘIT Compania franceză Terrateck a dezvoltat o gamă largă de unelte de grădinărit, unele extrem de simple, altele mai "complicate" şi mai scumpe, dar care pot fi foarte utile în orice grădină. Intră pe site-ul producătorului și vezi ce modele sunt disponibile!

"Sapele" sau grapele manuale Terrateck se disting prin faptul că sunt versatile, ergonomice și rezistente. Terrateck Bio-Disc permite praşila rândurilor de legume cu ajutorul a două discuri montate pe un cadru "împins manual", pe două roţi. Bio-Disc-ul este extrem de util pentru distrugerea buruienilor dintre rânduri, precum şi pentru mulcirea rândurilor de legume sau de răsaduri tinere. Află și alte detalii tehnice despre Terrateck Bio-Disc!

DESIGN ERGONOMIC Echipamentul are un design ergonomic pentru manipularea cu uşurinţă, iar sistemul inteligent de bare permite modificarea distanţei dintre discuri, respectiv a lăţimii de lucru, precum şi înlocuirea discurilor cu o serie de accesorii diverse. Cele două discuri ”parabolice” pot fi plasate cu precizie la distanţa potrivită de-o parte şi de alta a rândului de plante, astfel încât, odată cu distrugerea şi dezrădăcinarea buruienilor, solul să fie deplasat către plante. Cu ajutorul a două discuri drepte se reglează adâncimea de lucru a discurilor şi este păstrată distanţa faţă de rândurile de răsaduri.

Discurile ”parabolice” pot fi înlocuite cu o serie de alte "organe active", aşa cum sunt sapele drepte, tip "labă de gâscă" sau "cu degete".

Urmărește în lucru echipamentul Bio-Disc în diverse configuraţii (cu discuri şi cu "degete")!

UTILAJE SPECIALE • Tractoare pentru gărdinărit, vii

şi livezi, precum şi o gamă largă de cositori, motosape şi moto­ cultivatoare oferă și Agrisorg, reprezentant Honda.

Accesează site-ul companiei și vezi ce echipamente deține în portofoliu!

•

Pentru cultura cartofului, în special, dar şi pentru rădăcinoase (morcov, păstârnac, pătrunjel) şi ceapă, AgroWest comercializează echipa­ mente Grimme şi Asa­Lift.

Accesează oferta de echipamente scanând codul QR!

•

APH Group oferă o gamă completă de echipamente pentru cultura cartofului şi a legumelor în câmp, dar şi manipulare, sor­ tare şi ambalare, provenite de la brandurile: Baselier, Dewulf, Miedema, Omnivent, Manter, T­L, Agricola Italiana şi Agrisep.

Vizitează site-ul APH scanând codul QR!

• Tractoare de mică putere, echipamente

pentru prelucrarea solului şi sisteme de iri­ gat găsiţi şi la Rural Plant.

Accesează site-ul firmei prin scanarea codului QR!

104 Analiză Ferma

MAŞINI AGRICOLE

BILANŢUL CARE CONFIRMĂ REZISTENŢA SECTORULUI

D

Tehnică și tehnologii agricole moderne care pot contribui la realizarea unor producții de top: acestea reprezintă două problematici majore care îi preocupă şi pe fermierii din România.

e modul în care fermierii reușesc să identifice soluțiile potrivite, răspunzând provocărilor actuale tot mai complexe și mai neașteptate, depinde atât îndeplinirea obligației statului român de a asigura maximul de alimente necesare consumului intern, cât și consolidarea rolului României de putere agricolă europeană.

Asociații din FederUnacoma reprezintă 80% din producția italiană de tractoare, mașini și utilaje agricole, exporturile reprezentând 65%!

PIAŢA A SCĂZUT, DAR REZISTĂ!

Efectele negative ale conflictului armat din Ucraina și ale crizei economice determinate de pandemia Covid-19 s-au manifestat la nivel global, în aproape toate domeniile de activitate, inclusiv pe segmentul de mecanizare a agriculturii. Vânzările au scăzut în soldul de

15-28 februarie 2023

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI redactor Radio România Iaşi mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

închidere de anul trecut pentru toate tipurile majore de mașini agricole. În mod concret, într-o analiză recentă, reprezentanții Federației Italiene a Producătorilor de Mașini Agricole (FederUnacoma), membră în Comitetul European al Asociațiilor Producătorilor de Mașini Agricole, evidențiază faptul că scăderea pieței, care este parțial teh­ nică după boom-ul din 2021, a fost de­ terminată preponderent de problemele din lanțul de aprovizionare, de creșterea bruscă a prețurilor materiilor prime și de incertitudinile din peisajul geopolitic.

DATELE CARE CONFIRMĂ SCĂDEREA Cererea de utilaje rămâne însă ridicată, datorită stimulentelor guvernamentale și legislației în domeniul agroalimentar, la care se adaugă lipsa continuă de forță de muncă.

Vom continua să investim în tehnica agricolă, însă tot sub semnul echilibrului și sperăm și într-o anumită susținere națională şi europeană.

MARIUS SCARLAT

Fermier Andrieşeni, jud. Iaşi

Datele confirmă în mod oficial și detaliază primele semnale care au fost transmise recent în cadrul târgului EIMA (9-13 noiembrie 2022, Bologna). ”Statistica privind înmatriculările, prelucrată de FederUnacoma pe baza datelor furnizate de Ministerul ... ››› 106

105

106 Analiză Ferma ››› 104 ... Transporturilor, indică o contracție pentru toate categoriile principale de vehicule, începând cu tractoare, care au scăzut cu 17,1%, cu 20.217 unități înmatriculate. Scăderea vânzărilor a penalizat mai ales mașinile cu putere medie și medie-mare, concentrându-se în special pe segmentul de 56 până la 75 de cai putere, cu un total de 4.354 de unități înmatriculate. Scăderea a fost cu 43,7% față de anul 2022.

Pe de altă parte, o contra-tendință ciclică a caracterizat intervalele scăzute de cai putere. În timp ce gamele de 19 până la 56 cai putere (5.034 vehicule vândute) au confirmat practic volumele de anul trecut, gamele de putere până la 19 cai putere s-au îmbunătățit față de volumele din anul 2021 (+26,2%), cu 1.061 tractoare înmatriculate”, arată FederUnacoma.

Cantitatea și calitatea inovațiilor expuse la EIMA au fost izbitoare iar pe acestea se bazează optimismul pentru un viitor bun. În plus, UE consideră agricultura de precizie un obiectiv inevitabil pentru a depăși dificultățile create de schimbările climatice.

SIMONA RAPASTELLA

Director general FederUnacoma

PE MINUS ŞI LA REMORCI ”În ceea ce privește celelalte tipuri de tractoare, mașini și utilaje agricole, bilanțul de închidere a fost în roșu la combinele de recoltat (-9,7%), cu 354 de utilaje înmatriculate și la manipulatoarele telescopice care, cu 1.175 de înmatriculări, au scăzut cu 21,2% față de anul trecut, întrerupând o fază de creștere care se desfășura neîntrerupt din anul 2019.

15-28 februarie 2023

Tractoarele și remorcile platforme au urmat și ele tendința pieței, respectiv la tractoare s-a înregistrat o pierdere cu 21,4% (529 unități înregistrate) iar la remorci s-a constatat o scădere cu 11,3% (8.398 unități). Contracția pieței, asupra căreia au cântărit, fără îndoială, factorii economici cunoscuți, poate fi considerată parțial organică, adică o scădere „tehnică” după trendul extraordinar observat în anul 2021: +35,9% la tractoare, +29,8% la combine și +56% pentru manipulatoarele telescopice)”, explică FederUnacoma.

CEREREA A RĂMAS RIDICATĂ Potrivit Federației italiene, inclusiv în anul 2022, cererea de tehnologie agricolă a rămas la cote ridicate, beneficiind, printre altele, de instrumente de stimulare publică pentru achiziționarea de utilaje.

O comparație între cifrele din ultimele 12 luni și tendința medie a vânzărilor din ultimii 5 ani arată un echilibru pozitiv pentru tractoare, combine agricole și manipulatoare telescopice.

Diversitatea gamei, inovația tehnologică și internaționalizarea au fost elementele emblematice ale EIMA 2022, în contextul unei mari necesități de hiper-specializare care îmbrățișează întregul lanț de aprovizionare agroindustrial și agromecanic. Se solicită soluții pentru fiecare model de agricultură, numai anul acesta fiind prezentate zeci de soluții câștigătoare ale Concursului de Inovare Tehnică, respectiv 62 de modele premiate: 25 ca „Inovație tehnică” și 37 ca „Mențiune”.

CE SE ANUNŢĂ PENTRU 2023?

Perspectivele pentru anul 2023 sunt încă legate de tendința variabilelor ciclice, de la prețul materiilor prime până la costurile logistice și evoluțiile conflictului ruso-ucrainean, asociate curajului și puterii financiare de care ar da dovadă fermierii.

Producătorii italieni prognozează faptul că piața națională și internațională va fi împovărată de suplimentarea măsurilor de finanțare pentru inovare în sectorul mașinilor agricole. Mai mult - concluzionează FederUnacoma - setul de măsuri ar trebui completat cu o măsură reiterabilă destinată în mod

expres agriculturii 4.0 și achiziționării de echipamente mecanice inovatoare și durabile.

INVESTIŢIILE SUNT NECESARE, DAR CUMPĂTATE ”Din propria experiență, vă spun că avem nevoie de automatizare și informatizare în agricultură, de mașini agricole moderne și capabile să asigure un mediu sănătos, să ne susțină adaptarea la schimbările climatice și să ne ajute să ajungem la performanță.

Acestea se pot realiza prin utilizarea informaticii în gestionarea tehnicii agricole, în folosirea surselor regenerabile de energie și pentru optimizarea și modernizarea constantă a condițiilor ergonomice și de siguranță a lucrătorilor pe această tehnică agricolă modernă. Este necesar să investim și în creșterea nivelului de instruire a operatorilor, ceea ce echivalează cu perfecționarea și modernizarea continuă a fermelor nostre, căutând să maximizăm beneficiile tehnologiilor moderne, printr-o tehnică potrivită. Numai că vremurile sunt tulburi iar pentru investiții majore trebuie să măsurăm de mai multe ori, spre a fi siguri de reușită“, menționa fermierul Marius Scarlat, care împreună cu familia deține o fermă mixtă (zootehnie și sector vegetal), cu aproximativ 3200 hectare, în comuna Andrieșeni, județul Iași.

107

108 Sisteme de irigat

PLOAIA VINE ADUSĂ DE CARNEVALI!

”Ploaia Carnevali”, așa se traduce numele italian Pioggia Carnevali, o companie cu peste 70 de ani de experiență în producerea de sisteme de irigare, prezentă și în România cu o gamă largă de echipamente și accesorii pentru irigat.

„P

loaia nu mai vine din cer, ci adusă de Carnevali”, spune Andrea Carnevali, CEO Pioggia Carnevali. Acesta conduce de aproape 20 de ani compania fondată de bunicul său în 1950. ”Carnevali e veche și foarte nouă, în același timp”, adaugă Sergio Sacchini, business strategy manager Pioggia Carnevali.

PESTE 70 DE ANI DE EXPERIENȚĂ Ca majoritatea companiilor din industria producătoare de mașini și utilaje agricole din Italia, Pioggia Carnevali

CONTROL DE LA DISTANȚĂ ”O noutate dezvoltată recent este posibilitatea de a controla de la distanță sistemul de irigare, printr-o aplicație care permite fer­ mierului să fie mai puțin prezent pe teren. De exemplu, cu automatizarea între motopompă și tambur, este suficient ca fermierul să verifice de la distanță dacă s-a terminat ciclul de irigat, nu trebuie să fie neapărat în câmp”, explică Andrea Mosconi.

15-28 februarie 2023

un articol de

VIOLETA MÂȚ mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

este o companie de familie, ajunsă deja la a treia generație. De la ideea inițială de a construi sisteme fixe de irigare, singurele existente la acea vreme, compania a evoluat până la dezvoltarea de noi sisteme mobile, semiautomate și automate.

De-a lungul anilor, a fost necesară extinderea gamei de produse și creșterea specializării în producție, așa că, în prezent, Grupul Carnevali include trei companii - Corai și Nuova Silam, care produc racorduri și țevi pentru irigații, galvanizate și din aluminiu, în timp ce Pioggia Carnevali și-a concentrat activitatea pe sisteme de irigare cu tambur și pe o gamă largă de accesorii pentru sisteme de irigare și de desecare.

GAMĂ COMPLETĂ DE ECHIPAMENTE ȘI ACCESORII Astăzi, Pioggia Carnevali este prezentă pe piața internațională cu patru

linii principale de produse: sisteme fixe și accesorii din oțel zincat, inox și aluminiu și aspersoare cu rază mică, medie și mare, tamburi pentru irigații, motopompe și generatoare, fixe sau cu cărucior și sisteme de irigat pivotante și liniare pentru suprafețe medii și mari. ”Îmbunătățim gama de produse în fiecare sezon, pentru a ne adapta cerințelor fermierilor de pe piețele unde vindem produsele noastre”, spune Andrea Carnevali. În prezent, 55% din producția companiei merge pe piețe din afara Italiei.

COLABORARE CU CEI MAI IMPORTANȚI FURNIZORI DIN SECTOR Datorită experienței îndelungate, producătorul italian lucrează cu cele mai bune materii prime și colaborează cu cei mai importanți furnizori din sector. ”Gama de produse pe care le oferim include de la sisteme de irigații pentru horticultură, până la sisteme pentru culturi vegetale pe suprafețe mari, de peste 100 de hectare”, spune Andrea Mosconi, manager export Pioggia Carnevali, care, surpriză, vorbește foarte bine limba română.

Gama de motopompe este ... ››› 110

109

110 Sisteme de irigat ››› 108 ... echipată cu motoare Iveco, John Deere sau Deutz, iar pe partea de pompe, producătorul italian colaborează cu Caprari și Scova.

Tamburii acoperă o plajă largă, de la dimensiuni mici, pentru a iriga, de exemplu, un teren de sport, până la lungimi care ating 500 de metri sau chiar 700 de metri.

90% DIN VÂNZĂRI: TAMBURI DE 400 - 600 METRI Piața din România este o țintă importantă pentru producătorul italian în următorii ani. ”Pe piața din România, peste 90 la sută din vânzări sunt tamburi între 400 și 600 de metri, iar cei mai mulți clienți sunt în zona de sud și în zona de est a României. Cea mai mare problemă pentru fermierii români nu este achiziția unui sistem de irigații, ci sursa de apă, dar avem tot mai multe cereri de la fermieri din zonele unde au fost reabilitate canalele de irigații”, spune Marius Mitra, area export manager Pioggia Carnevali pentru România.

Acesta afirmă că și-a propus să creeze o rețea cât mai mare și mai stabilă de dealeri, dat fiind că cererea pentru sisteme de irigații în România este din ce în ce mai mare, de la an la an, deoarece fermierii români sunt tot mai conștienți că trebuie să facă investiții în irigații pentru a-și asigura apa de care culturile agricole au nevoie.

De la stg. la dr.: Sergio Sacchini - business strategy manager Pioggia Carnevali, Andrea Carnevali - CEO Pioggia Carnevali, Marius Mitra - area export manager Pioggia Carnevali în România, la EIMA Bologna 2022 REPREZENTANȚĂ TEHNICĂ ȘI STOC DE PIESE ÎN ROMÂNIA ”Ne ajută foarte mult faptul că avem o reprezentanță Pioggia Carnevali în România, care ne oferă suport tehnic, dar și faptul că Andrea Mosconi, managerul de export al companiei, vorbește limba română”, adaugă Marius Mitra.

Pioggia Carnevali are, în România, un reprezentant tehnic, pentru a veni în sprijinul dealerilor care comercializează produsele companiei, precum și un punct de lucru unde există un stoc de piese de schimb, pentru a putea oferi fermierilor sprijin cât mai rapid când au nevoie, pe parcursul sezonului de irigat.

Andrea Mosconi - manager export Pioggia Carnevali (stg.) și Marius Mitra (dr.), area export manager Pioggia Carnevali în România, la EIMA Bologna 2022

Urmărim trei concepte în dezvoltarea noilor produse: fiabilitate, ușurință în manevrare și eficiență SERGIO SACCHINI

Business strategy manager Pioggia Carnevali

SOLUȚII ”LA CHEIE” PENTRU FERMIERII ROMÂNI ”O problemă pe care am observat-o în România este legată de dimensionare.

Sunt foarte multe cazuri în care fermierii au utilaje care nu sunt exploatate corespunzător, cu potențial care nu este folosit și nici infrastructura nu le permite să aibă aducțiune de apă corespunzătoare pentru necesitățile de irigare.

Obiectivul nostru este să le oferim fermierilor soluții ”la cheie”, adică atât suport tehnic și consultanță pentru dimensionarea corectă a instalației de irigat, cât și cea mai bună variantă de sistem de irigații pentru fermele lor”, afirmă Andrea Mosconi.

Scanează-mă!

Faceți un tur virtual al EIMA 2022 și descoperiți standul Pioggia Carnevali în Pavilionul 22: https:// www.eima.it/en/virtual-tour-eima.php. În colțul din dreapta sus al imaginii, alegeți varianta Halls Map, apoi selectați Pavilionul 22 pe hartă și utilizați săgeata din centrul imaginii pentru a vă ”deplasa” prin pavilion până la culoarul A11.

15-28 februarie 2023

111

112 Utilaje agricole

Ce tip de asigurare Casco e bine să alegi?

Utilajele reprezintă un important instrument de lucru în ferme. Prin urmare, dependența fermierului de acestea este imensă, mai ales atunci când ele trebuie să funcționeze perfect în timpul recoltării.

Î

n principiu, Casco este una dintre cele mai importante asigurări în perioada recoltării, însă ea e de folos fermierului doar dacă acesta a ales anterior tipul de asigurare Casco potrivit.

VALOAREA UNUI UTILAJ NOU Polițele de asigurare ale TPSH AgriTech oferă o acoperire mai largă, mai ales în caz de daună totală, când utilajul poate fi înlocuit, fiind despăgubit la valoarea lui în stare nouă.

O poliță obișnuită, de bază, asigură utilajul la valoarea lui la mâna a doua, adică uzura utilajului este întotdeauna dedusă în urma unei negocieri laborioase. Or, distribuitorii care lucrează cu TPSH AgriTech înlocuiesc întotdeauna utilajele cu o vechime de până la 5-7 ani, evaluându-le la valoarea lor în stare nouă. Acesta este un avantaj semnificativ pentru fiecare fermier. Un alt atu este prețul mai mic comparativ cu produsele de tip Casco de la companiile de finanțare.

15-28 februarie 2023

un articol de

ANGELO HAPLEA BOGDAN MAFTEI TPSH AGRITECH

1. ASIGURĂRILE CASCO DE BAZĂ Calitatea produselor Casco diferă foarte mult, niciunul dintre aceste produse nefiind, de fapt, conceput special pentru a răspunde nevoilor și riscurilor din agricultură. În consecință, există produse care au un nivel foarte ridicat de acoperire, dar și produse foarte limitative, care, deși sunt foarte ofertante, au fost concepute mai mult pentru a îmbunătăți marjele societăților de finanțare. Majoritatea asigurărilor Casco oferite de cei mai mulți asigurători nu acoperă riscuri inportante precum furtul sau deplasarea combinei pe propria axă. În plus, conțin obligații de cele mai multe ori greu de respectat de fermier.

De ce lasă de dorit acest tip de asigurare?

O asigurare este bună în măsura în care despăgubirea pe care o oferă este adecvată în caz de daună. Dacă se produce o pagubă, urmează un proces care adesea devine foarte complicat pentru fermier și care poate dura mult timp. Tocmai aici este principala problemă pe care o întâlnim la produsele celor mai mulți asigurători. În cele mai importante luni pentru agricultură, mai - septembrie, fermierul nu are timp să se ocupe de detaliile condițiilor de asigurare, de formulare, de inspecțiile efectuate de asigurători și de negocierile finale cu asigurătorul.

Procedurile actuale privind rezolvarea cererilor de despăgubire ale majorității asigurătorilor durează prea mult, sunt prea birocratice și nerezonabile pentru un agricultor, mai ales în campanie agricolă. Cauza principală este lipsa experienței asigurătorilor respectivi în acest sector.

Vestea bună este că există și soluții oferite de producătorii și distribuitorii de ... ››› 114

113

114 Utilaje agricole ››› 112 ... utilaje, ce cuprind produse de asigurare avansate, speciale pentru fermieri.

2. ASIGURĂRILE CASCO SPECIALE O soluție la problemele menționate anterior și, în același timp, o îmbunătățire substanțială a beneficiilor asigurate oferă produsele speciale de tip Casco din portofoliul diferiților distribuitori și producători de utilaje, care au propriile servicii în parteneriat cu asigurători care operează în Europa. În aceste cazuri, și, bineînțeles, dacă fermierul a optat pentru produsul special Casco pus la dispoziție de distribuitorul sau producătorul utilajului său, chiar

despăgubire rămâne în sarcina distribuitorului utilajului. Acest lucru înseamnă că, de exemplu, în cazul unei avarii, fermierul trebuie doar să ia contact cu atelierul autorizat, iar de restul se poate ocupa atelierul. În momentul colectării, este posibil ca fermierul să fie nevoit să plătească doar contribuția personală la asigurare (și TVA-ul, pe care îl poate recupera în scopuri fiscale). Iar reparația durează, de obicei, câteva zile.

dacă întâmpină opoziție din partea companiei de leasing sau de finanțare, fermierul nu trebuie, practic, să își facă griji pentru nimic atunci când depune o cerere de despăgubire, deoarece atelierul său de service poate să înceapă imediat reparațiile și astfel să economisească timp prețios, datorită acordurilor cu asigurătorii din Grupul TPSH AgriTech.

Cu TPSH AgriTech, fermierul scapă de griji În plus, cu acoperirea oferită de TPSH AgriTech, de regulă nu este necesară nicio evaluare a daunelor, iar întreaga administrare a cererilor de

ARE SENS SĂ EXTINDEȚI GARANȚIA UTILAJELOR? Atunci când se achiziționează o mașină mai simplă sau utilaje foarte complexe (de exemplu, combine), dura­ ta garanției, care este extinsă de către producător sau distribuitor, joacă un rol important. În principiu, având în vedere prețul utilajului, o prelungire a garanției atât pentru utilajele simple, cât și pentru cele complexe, este o soluție câștigătoare și rezonabilă pentru fiecare fermier.

NUMAI CĂ NU TOATE GARANȚIILE SUNT LA FEL! Pentru început, este important să înțelegeți că majoritatea producătorilor oferă doar o garanție legală, de bază, de 1 an și o prelungesc cu unul sau mai

•

15-28 februarie 2023

mulți ani, cu condiții separate.

De asemenea, există forme diferite de garanții acordate de producători. În principiu, garanția acoperă doar aspectele convenite și valoarea acestora poate fi mai mică decât garanția legală în primul an. Garanțiile oferite în prezent sunt, din fericire, la un nivel foarte ridicat, dar diferă în principal prin categoriile de componente pe care le acoperă.

Există garanții care se referă la toate piesele și garanții care acoperă doar anumite piese și în anumite condiții. În cazul în care nu este inclus totul, ar trebui să aveți grijă la includerea sistemului electronic, deoarece acesta este un domeniu care poate cauza costuri ridicate.

•

•

•

Având în vedere că cea mai mare parte a producătorilor și distribuitorilor folosesc și aici soluția TPSH AgriTech, s-ar putea ca în acest caz domeniul de aplicare al garanției să fie foarte extins.

O garanție extinsă nu include niciodată consumabilele și nici toate piesele care sunt supuse uzurii și care sunt destinate înlocuirii pe durata de viață a utilajului: uleiul, antigelul, lichidul de frână, curelele de transmisie, anumite garnituri (nu toate), senzorii pentru care ați optat (senzori de O2, senzori AdBlue, senzori de aer etc.). În ceea ce privește toate celelalte costuri, ele de regulă sunt rambursate integral.

•

115

116 Nutriţia animalelor

Cum corelăm concentratele cu producţia de lapte?

A

Întrucât în ultimele luni prețul furajelor a crescut destul de mult, fermierii trebuie să fie atenți la modul în care hrănesc animalele, pentru a rămâne eficienţi din punct de vedere economic.

crescut mult şi pretul furajelor concentrate care, din păcate, sunt folosite după ureche de că­ tre fermierii care nu au cunoştinţe lega­ te de hrănirea corectă a animalelor. În această perioadă a anului, carac­ teristice pentru vacile de lapte sunt fu­ rajele conservate, pregătite din timpul verii, în cantități corelate cu efectivul de animale dintr­o fermă.

CATEGORII PRINCIPALE DE FURAJE Principalele categorii de furaje pe care trebuie să le aibă fermierii, în fer­ mele de vaci, sunt: Fânurile se administrează în cantități medii de 6­8 kg/ cap şi zi (minim 2­3 kg/cap/zi şi maxim 10­12 kg/cap/zi (cantităţile mari de fân, din cauza densităţii energetice reduse, pot limita producţia).

Suculentele, reprezentate de siloz 20­40 kg/cap/zi sau sfeclă 15­20 kg/cap/zi; mai pot fi utilizate: borhotul de bere 8­12 kg/cap/ zi şi semisilozurile sau semifânurile 8­15 kg/cap/zi. Într­o fermă, cele două categorii de furaje reprezintă rația de bază a vaci­

un articol de

LAVINIA ŞTEF UŞV Timişoara

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

lor în lactație. În marea majoritate a fermelor de vaci, de nelipsit sunt fura­ jele concentrate, care de foarte multe ori sunt folosite inadecvat. Acestea ar trebui administrate vacilor corelat cu potențialul productiv.

NU ADMINISTRAŢI CONCENTRATE DUPĂ... URECHE! Nu mică mi­a fost mirarea să con­ stat că mulţi crescători, care aveau vaci al căror potențial productiv nu depăşea 10 l de lapte/zi, în lipsa altor categorii de furaje, foloseau cantități mari de concentrate!

Administrarea acestora creşte cos­ tul rației administrate şi, implicit, va creşte preţul şi de producere a unui li­ tru de lapte.

Din acest motiv concentratele se administrează în cantitate de 0,25­ 0,35 kg/l lapte în regim de stabulație,

doar vacilor cu o producţie de peste 10 l lapte. La vacile cu producţii sub 10 litri pot fi utilizate în raţie furajele grosiere preparate, în cantitate de 3­5 kg. În funcţie de structura raţiei de bază, amestecurile de concentrate se utili­ zează ca structuri de corecţie, astfel: la raţiile pe bază de fân de grami­ nee, siloz de porumb, siloz de graminee perene şi semisilozuri de graminee, în structura amestecurilor de concen­ trate participă în proporţie de 15­40% tărâţele și şroturile, precum și alte ma­ terii prime proteice; la raţiile bazate pe fânuri de legumi­ noase, semifânuri sau semisilozuri de leguminoase, amestecurile de concen­ trate de corecţie au în structură, în pro­ porţie ridicată, cereale (porumb, orz, grâu furajer).

•

•

REGULI DE BAZĂ LA FURAJARE În general, ca pondere în structura raţiilor participă: fibroasele 20­30% suculentele 40­60% concentratele 20­40% La succesiunea administrării fura­ jelor trebuie să se țină cont de urmă­ toarele: nutreţurile fibroase care pot im­ purifica laptele cu praf ca şi nu­ treţul murat care imprimă laptelui mi­ ros, se administrează după muls; nutreţurile concentrate se ad­ ministrează de regulă înainte de muls sau în timpul mulsului; nutreţurile suculente se dau îna­ inte de adăpare; nutreţurile fibroase și grosiere se administrează în cantităţi mai mari cu ocazia tainului de seară.

• • •

1.

2.

3.

4.

RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 22 L Pentru a înțelege mai ușor modali­ tatea de furajare a vacilor vă prezint o modalitate de administrare a concen­

15-28 februarie 2023

Nutriţia animalelor 117 TABEL: RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 600 KG, CU PRODUCŢIE DE 22 LITRI LAPTE kg

SU (kg)

UFL

PDIN (g)

PDIE (g)

Ca (g)

P (g)

UIDL

Necesar

x

17,6

14,9

1475

1475

123

66

16,7

Fân de lucernă

8

6,8

4,24

712

600

101,6

16,8

7,07

Siloz de porumb

28

8,4

7,56

448

560

28

19,6

8,74

TOTAL raţie de bază

-

-

11,8

1160

1160

-

-

15,81

Amestec de concentrate

3,3

2,7

3,1

330

320

16,2

18,5

­

Fosfat monosodic

0,05

­

­

­

­

­

11,2

­

Specificare

Sare bulgări

­

­

­

­

­

­

­

­

Total

x

17,9

14,9

1490

1480

145,8

66,1

15,81

Amestecul de concentrate folosit pentru a exterioriza potențialul vacilor cu 22 l este format din porumb, ca și materie primă energetică (73%) şi șrot de floarea soarelui ca și materie primă proteică (23%). La acestea se adaugă partea minerală, reprezentată de calciu (cretă furajeră), fosfat monosodic, sarea pentru organoleptizarea amestecului și premixul vitamino­mineral ­ fiecare în proporţie de 1%. tratelor corelat cu producțiile de lapte, la nivelul unei ferme. De obicei, într­o fermă sunt vaci cu o producție foar­ te heterogenă de lapte. Am ales spre exemplificare o rație pentru vaci cu producția de cca 22 l lapte/zi, situație des întâlnită în practică. În zona de câmpie majoritatea fer­ mierilor cultivă lucernă, pregătindu­și

pentru iarnă fân de lucernă. Cei care au utilaje fac și siloz de porumb. Sunt două furaje care nu ar trebui să lip­ sească din fermele de vaci cu lapte, fânul de lucernă asigurând proteina iar silozul de porumb energia.

Rația prezentată în tabel conține 8 kg fân de lucernă și 28 kg siloz de po­ rumb.

RAŢIE PENTRU O VACĂ DE 30 L Deoarece în fermă pot exista și alte vaci cu potențial productiv mai ridicat, pentru acestea va fi necesară suplimentarea rației cu un amestec de producție. Pentru a ușura munca fermierilor structura amestecului de producție poate fi aceeași ca și în ca­ zul vacilor cu 22 l lapte/zi sau se poate face un alt amestec de producție co­ relat cu cerințele vacii cu producția de 30 l lapte.

Prin urmare, toate vacile vor primi rația de bază corectată din tabel iar cele care au producții mai mari (cca 30 l/zi) vor primi suplimentar un amestec de producție, în cantitate de 3,7 kg, cu aceeași structură.

Această modalitate de hrănire se poate folosi în fermele performante, cu producții mari de lapte, în care se cunoaște istoricul fiecărei vaci, întrea­ ga hrănire putându­se face cu ajutorul softurilor de furajare. Astfel, nu se face risipă de furaje concentrate, iar vacile performante își exteriorizează poten­ țialul productiv.

118 Ovine şi caprine

Beneficii şi lipsuri ale PNS pentru sectorul ovine

În decembrie, anul trecut, Comisia Europeană a aprobat Planul National Strategic (PNS) al României pentru perioada anilor 2023­2027, destinat investițiilor în agricultură și dezvoltarea spațiului rural.

L

a nivelul UE, pentru perioada amintită, Politica Agricolă Comună (PAC) prevedea o finanțare totală de 270 miliarde de euro, din care țara noastră are alocați 14,5 miliarde euro.

Sursele de finanțare sunt Fondul Euro­ pean de Garantare Agricolă (FEGA) pen­ tru plățile directe și intervenții secto­ riale, respectiv Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) axat pe politici de dezvoltare rurală.

Obiectivele principale ale PAC­lui actual sunt îmbunătățirea sectorului agricol european prin modernizare, re­ ziliență și durabilitate.

160 DE ORGANIZAŢII CONSULTATE În România, pentru elaborarea nou­ lui PNS, Ministerul Agriculturii și Dez­ voltării Rurale (MADR) prin Comitetul de consultații tematice s­a sfătuit cu vreo 160 de organizații implicate în agricultură și dezvoltare rurală care, cu argumente tehnice și economice bine fundamentate, au adus o contribuție benefică la întocmirea acestui plan.

Totodată s­a pregătit și legislația națională necesară pentru implemen­ tarea politicilor din PNS­ul românesc și s­a elaborat un program al întâlnirilor

15-28 februarie 2023

un articol de

IOAN PĂDEANU

Membru asociat ASAS mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

cu fermierii și responsabilii din zonele rurale, astfel încât toți cei interesați să cunoască procedurile de implemen­ tare ale acestui plan, care are ca scop final perfecționarea și dezvoltarea afa­ cerilor din agricultură și industria ali­ mentară.

CE AŞTEPTĂRI AU OIERII? În data de 20 ianuarie ministrul Agriculturii Petre Daea a prezentat re­ zumativ, în aula Academiei de Științe Agricole și Sivicultură, Planul Național Strategic care reprezintă, de fapt, stra­

Actualul PNS are și bene­ ficii, dar și dezavantaje pentru deținătorii de oi și/sau capre!

tegia agricolă la nivelul României pen­ tru următorii cinci ani.

Din multitudinea de principii aplica­ bile ale acestui plan, două au trezit in­ teresul oierilor autohtoni: distribuirea mai ”echita­ bilă” a plăților directe sprijinul mai bine orientat bazat pe rezultate și per­ formanță.

Sectorul de ovine din România se situează pe locul al 2­lea, după Spania, la efectivele totale de ovine și are un potențial de export de 1 miliard euro pe an, importând anual produse în valoare de doar 25­40 milioane euro!

BENEFICIILE PNS PENTRU OIERI Sprijinul cuplat (SCZ) prevăzut pentru ovine/caprine pe peri­ oada celor cinci ani este în valoare de 411,84 milioane euro (vezi tabel) şi se acordă exclusiv din fonduri europene.

De menționat că SCZ­ul se mai acor­ dă și pentru: vaca de lapte (522,02 mil. euro), taurine de carne (144,9 mil.euro), bivoliță de lapte (10,45 mil.euro) și vier­ mi de mătase (0,15 mil. euro).

Valoarea SCZ pentru ovine/caprine este mai mulțumitoare, mai cu seamă

1.

Ovine şi caprine 119 că anul trecut s­a pus problema să nu se mai acorde sau să se acorde dife­ rențiat, cu valoare mai mare pentru ovinele și caprinele în COP, comparativ cu cele din fermele comerciale.

Ajutorul național tranzitoriu (ANT) pentru zootehnie se va acorda din bugetul național numai pen­ tru taurine (ANTZ 7 și 8) și ovine/capri­ ne femele ­ plată cuplată de producții (ANTZ 9).

Tinerii fermieri cu vârsta de până la 40 ani și competențe în dome­ niul agricol, vor primi un sprijin com­ plementar de 46 euro/ha în anul 2023, care va crește cu 1 euro/ha până în anul 2027, când va ajunge la 50 euro/ha.

2.

AGRICULTURA AŞTEAPTĂ SPRIJIN! PNS­ul României pentru perioada 2023­2027 con­ ține 1900 de pagini și are 51 intervenții prin FEGA, 38 intervenții FEADR ca suport pentru performanțe productive și economice pentru toate sectoarele din agricultură, plus instrumentele prin care se acordă despăgubiri după calami­ tăți naturale.

Implementarea măsurilor de sprijin din actualul PNS pentru agri­ cultură este așteptată cu interes major de către toți agricultorii și procesatorii de produse agricole.

3.

DEZAVANTAJE PNS PENTRU OIERIT Noul PNS alocă 736,3 milioane euro pentru bunăstarea vacilor de lapte, ti­ neretului bovin la îngrășat, porcilor și păsărilor, dar nu și pentru bunăstarea ovinelor/caprinelor!

Legea zootehniei nr. 32/24.01.2019 prevede ca MADR să susţină financiar, prin măsuri de sprijin, efectivele de

TABEL: ALOCAŢIA FINANCIARĂ PENTRU SPRIJINUL CUPLAT LA OVINE/CAPRINE Anul

Fonduri Euro pe ovină/ (milioane euro) caprină eligibilă

2023

80,0

20

2024

81,0

20,24

2025

82,2

20,56

2026

83,2

20,8

2027

85,4

21,36

animale din fermele de elită (articolul 23, punctul 2). Însă această susținere nu este prevăzută în PNS­ul actual, deși este așteptată de mult timp de către crescătorii de animale și deținătorii Registrelor Genealogice.

Era de așteptat ca în noul PNS, pen­ tru oierii care întrețin oile numai în zona montană, ANT­ul pe cap de ovine să fie mai mare cu 50% față de cel acordat pentru oile din zonele colinare și de la șes.

Dar... poate că încă nu este foarte târziu să luăm măsuri pentru a evita depopularea masivă din zonele mon­ tane, cu constrângeri naturale!

VĂ MULÞUMIM!

Mulţumim fermierilor din România pentru că ne-au fost clienţi fideli şi în anul 2022!

România ne este cel mai mare partener de export pentru instalaţiile de însăcuit şi poduri rutiere electronice.

Vă dorim sănătate multă şi vă aşteptăm şi în 2023 cu cântare pentru cele mai diferite sarcini!

Instalaţie de însăcuit seminţe (10-50 kg)

MP-ZBG

Instalaţie de dozat în saci big-bag (200-1500 kg)

MP-BBBG

Cântar de dozat, capacitate 1-500 t/h

MP-AFG

METRIPOND PLUS MÉRLEGTECHNIKA KFT. H-6800 Hódmezővásárhely, str. Bajcsy-Zs. nr. 70., Ungaria • Tel.: +36-62-530-870, +36-30-998-5830 Persoana de contact în limba română, Szabolcs Rátz (tel: 0744-817-879). www.metripond.ro E-mail: info@metripond.ro

120 Ovine şi caprine

DE CE MOR IEZII ŞI MIEII DUPĂ FĂTARE?

De foarte multe ori, crescătorii de caprine sunt surprinși de numărul mare al deceselor care se înregistrează la iezi imediat după fătare. Sunt cazuri în care tocmai ei provoacă aceste pierderi...

C

eea ce prezint în acest articol este valabil și pentru ovine iar unde sunt diferențe le voi aborda separat.

4 RECOMANDĂRI DE BAZĂ Sezonul de fătare trebuie pregătit din timp, pentru a reduce mortalitatea la iezi. Astfel: Saivanul în care sunt adăpostite caprele gestante trebuie să fie curat, aerisit, cu așternut proaspăt din paie iar furajarea caprelor mame tre­ buie să se facă la nivelul cerințelor.

1.

Scanează-mă!

În perioada fătărilor, temperatura mediului exterior scade adesea sub punctul de îngheț.

Dacă adăposturile nu sunt bine izolate, putem pierde iezii nou fătați din cauza hipotermiei!

15-28 februarie 2023

2.

În ultima lună de gestație ele tre­ buie hrănite doar cu fân și ames­ tec de concentrate, exclus grosiere și suculente!

Separat sau în interiorul saivanu­ lui, dacă există spațiu trebuie să construim boxe de fătare care să poată caza până la 20­25% din caprele care urmează să fete. Nu construim mai multe pentru că nu toate trebuie ca­ zate și nu fată toate în același timp. În aceste boxe vor introduce doar caprele cu probleme, pentru a le supraveghea mai ușor și pentru a reduce mortalita­ tea la iezi, care sunt foarte vulnerabili după fătare.

După examinarea cu ecograful este bine ca turma să fie împăr­ țită în două: capre cu gestație simplă și capre cu gestație multiplă, deoarece vulnerabilitatea și cerințele nutritive sunt mai mari la caprele cu gestație

3.

4.

un articol de

SORIN­OCTAVIAN VOIA LUDOVIC CZISZTER UȘV Timișoara ACO Păstorul Crişana

mai multe pe această temă www.revista-ferma.ro

multiplă și trebuie să le supraveghem cu mai mare atenție.

Chiar dacă examinarea se poate face începând cu luna a 2­a de gestație, împărțirea turmei trebuie să se facă până cel târziu în luna a 4­a de gestație.

Ovine şi caprine 121 NU ŢINEŢI DOAR „UNUL ŞI BUN”!

Cauzele morții iezilor după fătare sunt multiple și depind foarte mult de modul cum sunt pregătite animalele și adăpostul. Voi începe cu cea care nu ar trebui să existe...

La oi și mai rar la capre, în caz de fătare multiplă crescătorul „înlătură” mieii multipli și lasă doar unul singur, pe motivul “unul și bun”. Personal con­ sider că este o cruzime față de animale și astfel de practici ar trebui să dispară!

Motivez afirmația mea prin mai multe măsuri care se pot lua astfel încât să salvăm cât mai mulţi iezi sau miei: Ca o primă măsură trebuie apli­ cată selecția caprelor și oilor matcă, după producția de lapte, pentru a reține în turmă doar femele care să producă suficient lapte pentru a crește cel puțin doi produși.

Altă variantă de salvare a iezilor și mieilor este alăptarea artificială cu lapte praf imediat după perioada colostrală. Este o practică în fermele care cresc animale specializate pentru producția de lapte.

O prolificitate cel puțin dublă (200%) este urmărită de fermierii care cresc capre sau oi specializate pentru carne, deoarece mai mulți produși însemnă un profit mai mare la vânzare. Nu este totuna să vindem un ied/miel sau mai mulți preveniți de la aceeași femelă, în același an!

1.

2.

2 CAUZE CE ŢIN DE GREUTATE Vă prezint cifrele care reflectă, în procente, pierderile la iezi și miei după fătare, cauzate de dezvoltarea corpo­ rală insuficientă.

Greutatea la fătare este foarte importantă și afectează direct rata de supraviețuire: dacă la fătare au o greutate corporală de sub 2 kg, rata de supraviețuire e sub 50% în cazul în care masa corporală este apropiată de 2,5 kg, rata de supravie­ țuire este de 70­80% iezii/mieii cu o greutate corporală de peste 3,5 kg au o rată de supraviețuire de peste 90% Masa corporală a iezilor la fătare este mai mică decât la miei și, cu toate acestea, iezii au o rată de supraviețuire mai mare. Cred că principalul motiv

1.

• • •

PROLIFICITATEA, VIGOAREA ŞI MASA CORPORALĂ Prolificitatea depinde de pregătirea sezonului de montă și alegerea repro­ ducătorilor. Vigoarea și masa corporală sunt în strânsă corelație de modul cum îngrijiți femelele gestante, în special în ultimele două luni de gestație. Critică este luna 5 de gestație când fetușii se dezvoltă foarte mult în spațiul intrauterin și reduc capacitatea de ingestie a femelelor mame. Dacă le asigurăm femelelor gestante condiții de întreținere și o hrănire diferențiată doar cu fân și concen­ trate diferențiat pe tipul de gestație, produșii lor vor fi viguroși la fătare, cu o greutate corporală care să le asigure supraviețuirea. sunt abilitățile maternale ale caprelor și producția de lapte mai mare de 2­3 ori decât la oi.

Masa corporală a iezilor și mieilor la fătare este influențată de pro­ lificitate. Cu cât sunt mai mulți, cu atât sunt mai mici. Corelat cu masa corpo­ rală, în lupta pentru supraviețuire con­ tează foarte mult și vigoarea acestora.

Prolificitatea care reprezintă pro­

2.

CITIŢI ÎNTR­O EDIŢIE VIITOARE Vrem sau nu vrem, iezii pot muri după fătare, în special din cauza îmbolnăvirilor, pentru că aceștia sunt foarte vulnerabili până când sistemul lor imunitar este capabil să producă anticorpi.

Mai putem aminti sindromul iedului slab pentru că unii iezi se nasc mai slabi decât alții dintr­o va­ rietate de motive, iar dacă nu sunt monitorizați cu atenție, vor muri.

De asemenea sunt minerale și minerale și vitamine de care iezii au mare nevoie pentru a trăi.

Despre toate acestea, într­un viitor articol!

centual numărul de produși la 100 de fătări este un caracter care se moște­ nește în proporție de 20­25%. Cu alte cuvinte, dacă reținem o femelă prove­ nită din fătare dublă există șansa ca și ea să fete dublu.

SELECŢIA, „MAMA” PROFITULUI Prin selecție, în câțiva ani putem forma o populație de animale prolifice dacă reținem pentru prăsilă doar indi­ vizi proveniți din fătări multiple. Și masculii transmit acest caracter ereditar într­o proporție mai mare de­ cât femelele, având în vedere raportul la montă de 1 mascul la 25­30 femele, în funcție de sistemul de montă.

Faptul că sunt mai mulți și mai mici duce la creșterea mortalității însă dacă sunt viguroși, femela are lapte, le asi­ gurăm condiții și o supraveghere aten­ tă, atunci vom înțărca mult mai mulți iezi sau miei și profitul va fi mai mare comparativ cu situația în care ținem doar unul pe femelă.

Ca exemplu excepțional, la ovine, pot da un caz din Stațiunea Didactică Timișoara când o oaie de rasă Țurcană a fătat 3 miei, fiecare de 5 kg și au trăit toți trei.

122 www.anunturi-agricole.ro IMPORTANT

Cartarea agrochimică reprezintă cea mai corectă metodă agronomică pentru determinarea necesarului de îngășăminte pentru sezonul următor.

Cu utilajele inteligente puteți economisi cantități însemnate de îngrășăminte prin aplicare variabilă, în funcție de necesarul solului, având același randament al culturii.

Anunţurile de mica publicitate sunt preluate de pe site-ul nostru www.anunturi-agricole.ro şi au fost postate contracost, la preţul de 5 euro/ anunţ + TVA - anunţuri evidenţiate şi la 100 lei (TVA inclus) - anunţuri promovate. Anunţurile plătite care sunt postate pe site beneficiază de cea mai mare vizibilitate online şi sunt publicate şi în ediţia print a revistei FERMA (o apariţie/anunţ postat).

Anunţurile postate gratuit pe site NU vor fi publicate în revista Ferma.

Scanează codul QR și vezi şi alte anunţuri de mica publicitate!

Ag

u ric

S

JD

lin

ț olu

ltu

ii d

ra

e

de

n ma

e izi ol e c ric Pr t ag n

ag

em

e

k

S

te us

na

bil

ita

te

Connected Support

Fa

Au

rac toT

rm

Si

gh

t

An

aliz

e sa

teli

tare

St a

RECOMANDĂRILE LUI

ILIE

ții

me

teo

Con n Teh

olo

gie

ultu A gric

ra de

Preciz

for t Per form

ie

anță

creat de

TERENURI ŞI FERME

HD. Vând pădure (brad şi fag), 2,887 ha, comuna Densuş, sat Poieni, zona Floruş. Tel. 0731833344 TM. Vând 2,86 ha teren, introdus în intravilan, construibil, front la DN 6, între Volvo şi Izvin. Tel. 0722558232 - Cumpărăm ferme și afaceri agricole complexe, 50020.000 ha, cumpărători din România, Europa, Orientul Mijlociu, cerți și eligibili privind capacitatea financiară.

Tel. 0734845159 - Cumpărare sau superficie teren parc fotovoltaic, 30-500 ha, superficie 1.700 - 2.500 euro/ha/an, cumpărare 10.000 - 25.000 euro/ha, investitori direcți, doar proprietari. Tel. 0734845159

TRACTOARE, MAŞINI, UTILAJE, INSTALAŢII, PIESE SCHIMB

de

CL. Vând disc 4 m, rabatabil, 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, perfect funcțional. Tel. 0762680165 CL. Vând disc 4,5 m de 3.000 kg, pentru tractor începând de la 150 CP, stare perfect funcțională. Tel. 0762680165 TR. Vând cultivator Väderstad Topdown 500 cu semănătoare BioDrill 360, 5 m, ca nou, talere și dălți noi, preț 70.000 euro + TVA. Tel. 0744589217 BV. Proiectăm şi executăm reţele irigaţii, oferim consultanţă şi implementare pentru solicitanţii fondurilor structurale - energie regenerabilă. Tel. 0745048465

CARICATURA EDIȚIEI by Radu Clețiu - CLEAR

CL. Vând tractor Case și MET de erbicidat, ambele cu roți înguste + set roți late. Tel. 0762680165

www.ipso.ro

A

l na

ize

so

l

JD

lin

k

Diagnos�care

Dacă ai întrebări, îmi poți scrie pe adresa de mail: ilie@ipso.ro

BV. Vindem sisteme alimentare cu apă şi udare acţionate cu energie solară, debite până la 5.200 mc/zi, amortizare 1-2 ani, sisteme solare iluminat, ventilare, încălzire. Tel. 0745048465 BH. Vând compactor tractat Agro Tom UPH 6 m, cadru hidraulic rabatabil din oțel profilat, bară nivelare, 32 lănci cu arc dublu, cuțite labă de gâscă, tăvălug Crosskill, de la 19.500 euro +TVA. Tel. 0742042066 BH. Vând disc cu talere independente Agro-Tom AT XL 4 m, talere 560 mm dințate, 2 r la 890 mm, tăvălug inelar prismatic, 10.900 euro +TVA transport inclus.

Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3.5 Premium, 3,5 m, cadru fix oțel pătrat, 12 talere crestate 460 mm, tăvălug discuri, necesar 160-180 CP, 13.600 euro +TVA, transport. Tel. 0742042066 BH. Vând cultivator miriște Agro-Tom APSP 3 Premium, 3 m, cadru fix oțel pătrat, 10 talere crestate 460 mm, tăvălug inelar prismatic 600 mm, necesar 120 - 160 CP, 12.000 euro +TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând grapă discuri independente Agro-Tom ATH L, 5 m, rabatabilă hidraulic, 40 talere Ofas 560 mm, rulmenți fără întreținere, tăvălug, necesar 140 - 170 CP, 17.500 euro + TVA, transport inclus. Tel. 0742042066 BH. Vând combinator Agro-Tom UP 3, 2,5- 4m, cadru fix din oțel profilat, nivelator reglabil, tăvălug cu platbandă oțel anterior și posterior, tăvălug Crosskill, de la 7.200 euro + TVA, scormonitori urme 900 euro +TVA. Tel. 0742042066 SB. Vindem piese din dezmembrări combine și tractoare, second hand și noi, termen livrare piese second hand foarte scurt, piese verificate în stare foarte bună de funcționare. Tel. 0738641295

ÎNGRĂȘĂMINTE, HRANĂ PENTRU ANIMALE

TR. Vând uree granulată Egipt, saci 500 kg și 600 kg, TVA inclus, fără transport, încărcare în com.

Mârzănești, preț 3.200 lei/tonă. Tel. 0744589217 B. Vând linie semi-automată pentru cântărit, umplut şi închis sacii la gură. Preţuri de la 14.800 euro fără TVA. Tel. 0724040441

CĂRŢI, VOLUME TM. Vindem cărţi de specialitate din domeniul agricol, peste 200 titluri, expediere prin poştă în toată ţara, plata ramburs, comenzi pe www.revista-ferma.ro şi www.agroinfo.ro. Tel. 0256213328

15-28 februarie 2023