Page 38

Germania. L-a crezut pe cuvânt şi a aşteptat. Până într-o seară când, ieşind ea pe Corso cu o prietenă, l-a văzut pe dumnealui la braţul unei domnişoare delicate, cu tenul ca de sticlă mată, de i s-au muiat genunchii şi i s-a făcut rău acolo, în stradă. „A, deci dintr-ăştia ‘mi-erai dumneata, domnule doctor!”... Nusia nu a stat mult pe gânduri. Imediat a doua zi a depus o plângere la comandantul Regimentului 3 Pionieri, arătând că a fost părăsită după ce doctorul i-a luat o sumă mare de bani, promiţându-i se însoară cu ea. Cum a aflat, Titi s-a şi prezentat pe Carnabel, cu flori şi un carton de prăjituri de la cofetăria „Regina Maria” de pe Domnească, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat. - Vai, dragă, dar nu ştii? Era verişoara mea din Ardeal!... A venit pentru câteva zile la Galaţi, cu treburi. N-am putut să ţi-o prezint, că a şi plecat... Cum era şi de aşteptat, a doua zi, plângerea Nusiei a fost retrasă. În schimb, domnul doctor a depus, în nume propriu, o altă plângere la parchetul civil, împotriva domnişoarei Nusia Casimir, pentru denunţare calomnioasă. Fata trebuia să-şi cunoască lungul nasului! Nusia a rămas perplexă, nu-i venea să creadă. Şi tot aşa, mirată la culme, a intrat şi în puşcărie pe două săptămâni, fiindcă parchetul a găsit-o vinovată şi i-a dat arest, ca să se înveţe minte să mai reclame ofiţerii fără motiv. După ce a ieşit din închisoare, Nusia nu s-a lăsat. A scris o nouă plângere, de data aceasta direct către Consiliul de Război, cu mai multe amănunte, în care îl acuza pe căpitanul doctor Titus Şandru de escrocherie. Acum este momentul când intră în scenă maiorul Alexandru Gogulescu - Dumnezeu să-l ierte, că mai bine nu ar fi intrat - desemnat de şeful parchetului militar, colonelul Giurgea Demetrescu, să se ocupe de caz. Maiorul l-a cercetat mai întâi pe căpitan, dar Şandru nu a recunoscut în ruptul capului că i-ar fi cerut mâna „acestei domnişoare isterice” şi nici că ar fi luat bani de la ea. „Un doctor nu se compromite să ceară bani de la o croitoreasă!”, a rostit el categoric. „Are martori? N-are! Atunci?” Maiorul Gogulescu a vorbit şi cu reclamanta şi, în final, a insistat ca doctorul să plătească totuşi o despăgubire fostei metrese, ca să se încheie odată acest conflict care prejudicia armata. Însă Şandru se însurase între timp şi nici nu a vrut să audă de aşa ceva. Când procurorul l-a anunţat că îl trimite în judecată pentru escrocherie, Şandru a replicat vehement: „Dacă tu îmi distrugi cariera, ţi-o distrug şi eu pe a ta!” Maiorul Gogulescu era omul datoriei. Nu s-a lăsat intimidat şi, cu câteva zile în urmă, a trimis dosarul în instanţă. Ziua judecăţii se apropia. În seara fatală, Şandru tocmai ce se întorsese din judeţ, unde inspectase nişte soldaţi bolnavi, şi ieşise pe Domnească să-şi plimbe nevasta, când o ordonanţă l-a ajuns din urmă şi i-a înmânat citaţia. A deschis plicul şi s-a făcut roşu la faţă ca racul. Prin dreptul lui trecea tocmai atunci, fatalmente, Gogulescu, care l-a întrebat

doar atât: „Ai primit citaţia? Ne vedem la tribunal!”, după care s-a întors şi a plecat mai departe. În acel moment, Şandru a scos revolverul şi, nici una nici două, înainte de a putea fi oprit, a tras în el pe la spate. Mirat la culme, Gogulescu s-a întors şi doar atât a spus: „Nebunule, ce faci?”, după care Şandru, surescitat la maxim, a mai tras două gloanţe şi l-a pus la pământ. Întrebarea anchetatorilor: „de ce primul foc a fost tras mişeleşte, pe la spate?” a sunat obsedant, până când, la o investigaţie mai amănunţită, s-a aflat că doctorul Şandru nu era la prima pierdere a controlului. De mai multă vreme avea accese de furie nestăpânită şi, ca să se calmeze, spărgea sau strica ceva la nervi. Cu opt ani în urmă suferise chiar un „deranjament mintal” sever, pentru care a fost internat în spital şi tratat. Iar după patru ani, criza s-a repetat. „Ăsta nu-i în toate minţile, spuneau anchetatorii. N-ar trebui să fie nici măcar doctor!” „A ucis pentru că e nebun sau e nebun pentru că a ucis?” „Ce facem acum, îi găsim scuze? Nu vă daţi seama că scapă?! Faceţi, domnilor, ceva să nu se mai repete! Curăţaţi armata de astfel de elemente!”... Din declaraţiile nevinovatei lui soţii reieşea că şi acasă se purta bizar uneori, se enerva repede şi reacţiona imprevizibil. De numai şase luni căsătoriţi şi ea observase asta? Dar metresa, cea cu care a stat un an de zile înainte, ce avea de spus? Dintre toţi, Nusia era cea mai năpăstuită. De la ea nu s-a mai putut scoate mare lucru. Era copleşită de regrete, convinsă că din cauza ei s-au întâmplat toate. De n-ar fi trimis plângerea aceea!... A declarat că, atâta timp cât au fost împreună, doctorul Şandru s-a comportat faţă de ea ireproşabil. - Şi cum îţi explici că în numai şase luni şi-a schimbat comportamentul? - Păi, e foarte posibil, fiindcă... ea... ea nu era ca mine. Adică... nu ştia să facă... „coleşă, găluşte şi ciureghele”, cum îi făceam eu. E şi normal că se enerva!... Nimeni n-a înţeles nimic din declaraţia Nusiei. Procesul a avut loc la tribunalul militar teritorial, cu uşile închise. Pentru omor calificat asupra unui ofiţer superior aflat şi în exerciţiul funcţiunii, Căpitanul doctor Şandru a primit maximum de pedeapsă: 25 de ani de detenţie, cu executare, plus cuvenita degradare. Nu s-a ţinut cont că fapta nu a fost premeditată şi că s-a produs pe fondul unei surescitări nervoase, aşa cum a susţinut apărarea, „inculpatul fiind foarte obosit de la servici în ziua aceea, în urma unei inspecţii efectuată în judeţ”... După vreo câţiva ani însă, venind cu adevărat războiul, doctorul Titus Şandru a fost scos din închisoare şi trimis pe front, să salveze vieţi. Era mare nevoie de el acolo! Când s-a întors, în Galaţi nu-l mai aştepta nimeni. Pe Braşoveni, ca pe toate străzile din centru şi dinspre port, toate casele cu magazine la parter fuseseră incendiate de nemţii în retragere. Locuinţa Dimianilor era şi ea o măreaţă ruină. Iar pe Carnabel, proprietăreasa evacuase chiriaşii, încuiase porţile şi plecase din oraş.

38

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Profile for ccdj galati

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI