Page 35

Într-o fabrică de avioane, ne mai spune comandantul, se răscolesc magazii întregi de lemn până se găseşte lemnul pentru două avioane. Pentru un cât de neînsemnat nod al lemnului, se înlătură întreaga tăblie. Ţevile se fac din cel mai fin oţel. În general, avionul prin construc ţia sa întruneşte chintesenţa materialelor, ne explică domnul comandant Cotache. Deodată, un sunet prelung de sirenă se aude asurzitor. Pleacă avionul de Constanţa. E 10 dimineaţa. Veniţi să-l vedeţi!, ne îndeamnă comandantul. Pe pistă, deşi vântul bate cu furie, avionul stă gata să-l înfrunte. Pasagerii urcă în cabine. Pilotul se aşează la locul său. Un semn şi helicea îşi începe zbârnâitul. Între timp, domnul comandant ne dă explicaţii: Avem două tipuri de avioane. Monoplane Junkers F 13 care au de trei ori pe săptămână ruta BucureştiGalaţi-Iaşi-Cernăuţi şi biplanele Avia Bh 25 care merg zilnic Galaţi-Chişinău-Iaşi şi GalaţiConstanţa-Balcic. O oră de zbor ne costă 18.000 lei, întrucât benzina şi uleiul care se întrebuinţează sunt cele mai fine, fără a mai adăuga celelalte cheltuieli de întreţinere, de personal etc. Din taxele extrem de reduse de călătorie nu ne putem scoate cheltuielile. În timp ce ne explica, avionul care pleca la Constanţa a început să ruleze pe pistă, decolând în cele din urmă. Uşor ca o pasăre cu aripile larg deschise, avionul se înalţă în cer, face un ocol larg şi-şi ia apoi drumul spre meleagurile dobrogene. 10 La două zile după Ziua Aviaţiei, la ora 5 după amiază, Flotila de Gardă a aviaţiei militare din Cluj, continuându-şi antrenamentul ordonat de Divizia II Aer cu itinerarul Cluj-Bucureşti-Constanţa-Galaţi, a aterizat pe aeroportul din Galaţi. Echipajul I era format din căpitanul comandor Celăneanu C., comandantul Flotilei de Gardă Cluj, şi locotenentul D. Brutus. Echipajul II era alcătuit din căpitanul Ionescu, locotenentul D. Popescu, fiul gălăţeanului Neculai R. Popescu, director la ziarul Voinţa Liberală, iar echipajul III era compus din căpitanul Grigorescu şi locotenentul Ioanovici. A doua zi, la ora 8 dimineaţă, Flotila a plecat spre Iaşi, unde a aterizat pentru alimentare cu carburant pentru ca, în cele din urmă, să se înapoieze la Cluj, unde acest raid se încheia.” 11 Peste patru ani, tot de Sf. Ilie şi Ziua Aviaţiei Române, la 20 iulie 1937, pe acelaşi aeroport avea să aterizeze şi cel mai mare avion al aviaţiei noastre comerciale, un trimotor, numit „România”. Acesta a aterizat pe aeroportul din Galaţi la ora 6, având la bord 12 ziarişti acreditaţi pe lângă ministerul aerului şi trei persoane din echipaj.

Avionul era pilotat de pilotul Evghenovici. Pe aerodrom se aflau capitanul Gamulea, comandantul aeroportului local, capitanul aviator Banu, Ionel Teodorescu din partea primăriei şi reprezentanţii tuturor ziarelor locale. La ora 7 avionul a decolat spre Bucureşti. Avionul „România” parcursese până la acea dată ruta Bucureşti-Cernăuţi-Iaşi-Cetatea Albă-Galaţi, fiind un zbor de propagandă pentru aviaţia civilă a ţării.12 Documentele existente la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi ori la Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” nu fac referire şi la alt gen de manifestări dedicate patronului spiritual al aviaţiei române. Aflăm însă că, în luna august 1937, gălăţenii au avut ocazia să participe la „întâiul mare meeting de aviaţie, care se va desfăşura pe aeroportul comunal.” 13 Cu prilejul acestui eveniment, comandorul Andrei Popovici a ţinut o conferinţă, dimineaţă, având ca temă „viaţa sburătorilor”.14 Anii au trecut, iar din 1958, autorităţile regimului instaurat după cel de-Al Doilea Război Mondial, au decis o altă soartă oraşului Galaţi. Aeroportul a fost desfiinţat în anul 1958, martorii acelei perioade susţin că ultimul avion ar fi decolat din Galaţi în jurul anului 1965, odată cu zborul său, oraşul luându-şi rămas bun de la bucuria manifestărilor aeronautice dedicate Sfântului Ilie şi Zilei Aviaţiei Române. Note: 1 Comerţul total al portului Galaţi era, în 1880, de 67 de milioane din cele 244 milioane cât reprezenta comer ţul total al ţării în întinderea din acea perioadă. În anul 1883, Galaţii, deşi în declin, deţinea încă locul al doilea dintre centrele comerciale ale ţării, fiind clasat imediat după Bucureşti, Marius Mitrof, Aerodromul din Galaţi şi destinul său absurd, în „Tradiţie, Istorie, Armată”, vol.II, Editura SITEH, Bucureşti, 2016, p.252. 2 În anul 1932 transportul cerealelor din Basarabia spre Reni era cu 30 % mai ieftin decât spre Gala ţi, „Vocea Galaţilor”, 9 septembrie 1932. 3 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi, Fond Primăria Galaţi, Dosar nr. 152/ 1921, f.1. 4 Ibidem, f.25. 5 Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Galaţi, Fond Primăria Galaţi, Dosar nr. 152/1921, Dosar nr.11/ 1935, f.1. 6 Ibidem ff. 2-3. 7 Ibidem, f. 5. 8 „Acţiunea”, 20 iulie 1933. 9 Conform Planului oraşului Galaţi din anul 1926. 10 „Acţiunea”, 21 iulie 1933. 11 „Vocea Galaţilor”, 27 iulie 1933. 12 „Acţiunea”, 21 iulie 1937 13 Ibidem, 12 august 1937. 14 Ibidem

35

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Profile for ccdj galati

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI

Advertisement