Page 11

Ce a determinat pe jandarmii, grade inferioare, să facă abuzuri nu ştiu, dar ştiu că comandantul companiei de pe atunci al judeţului Soroca dispune azi de câteva milioane şi, bazat pe faptul că am fost colegi de liceu, mi-a oferit 500.000 lei ca să intervin pentru avansarea sa, în mod excepţional, la gradul de maior. Un alt caz: O cunoştinţă de-a mea, după o şedere de 2 ani ca preceptor în Basarabia, s-a înapoiat cu o avere care m-a minunat. Cazului de la Tătar Bunar i s-a dat numai o importanţă unilaterală, trecându-se peste cauze care şi ele prezentau o deosebită importanţă. Expun aici informaţii care evidenţiază şi o latură a abuzurilor comise în această împrejurare, tolerată şi acoperită deci, la mijloc fiind şi altele mai mari, care nu permiteau evidenţierea lor. În chestia abuzurilor săvârşite în Basarabia, Marele Stat Major, în diferite rânduri, a fost nevoit să intervină ca să pună capăt unor anumite fapte abuzive. De exemplu: Locuitorii riverani nu-şi puteau adăpa caii în Nistru pentru că întârziaseră să are zeci de hectare pentru comandanţii companiilor de grăniceri; nu puteau muia cânepa, până când nu isprăveau de treierat pentru aceiaşi comandanţi; nimeni nu avea posibilitatea să viziteze cetatea de la Soroca, c ăci acolo tot comandanţii grănicerilor ţineau crescătorii de râmători; pescarii de la Vâlcov şi din întreaga regiune nu mai puteau pescui deoarece nu mai erau în stare s ă satisfacă nenumăratele cereri ale comandantului plutonului de grăniceri local, care nu se mulţumea câteodată nici prin a primi minimum 50-60.000 lei lunar ce se stabilise. După ce ofiţerul a fost mutat şi trimis înaintea judecăţii, s-a constatat că i s-a dat 1.560.000 lei într-un singur an, bani storşi prin diverse sisteme, de la pescari. Mi-a fost penibil să asist când preşedintele Cooperativei „Morun” din Vâlcov (cooperativă care dispunea de un capital de 22.000.000 lei) s-a dezbrăcat şi mi-a arătat urmele adânci lăsate de bătăile suferite atunci când a încercat să reclame cazul expus celor în drept. Ca încheiere asupra acestui capitol, mai e de relevat şi următoarea chestiune importantă: Serviciul de Siguranţă al Statului din Basarabia a cărui menire era, mai ales aici, să vegheze asupra întregii situaţii din această provincie, a abandonat înalta sa menire şi invidios de afacerile rentabile ale altora a încercat să bată recordul în această materie. Insinuările, ticluirile, provocările au luat proporţii fantastice, a căror faimă a trecut şi peste hotare, cu deosebire în cazul tipic cu proclamarea Marelui Duce Chiril, ca împărat al Rusiei. Faptul s-a petrecut astfel: La Chişinău s-a înjghebat o grupă de provocatori,

în frunte cu refugiatul rus Acaţatov. Siguranţa locală a emis un act, următor căruia aceştia ar fi venit din Rusia în secret şi ar aparţine unei mari organizaţii naţionaliste locale, cu scop de a proclama pe Marele Ducele ca împărat al Rusiei. Înarmaţi cu actele Siguranţei, această grupare, pe lângă care s-a ataşat şi un preot originar din Basarabia, purtătorul unei icoane zisă făcătoare de minuni şi adusă special din Rusia, în realitate însă sustrasă din casa unei văduve din Chişinău, au plecat la Nisa unde s-a citit Marelui Duce proclamarea ticluită, de împărat al Rusiei, încredinţându-i-se şi icoana în chestiune, obţinându-se cu această ocazie o însemnată sumă de bani. În posesia acestui document, Marele Duce s-a adresat Curţii Regale a Marii Britanii, cerând sprijin pentru o eventuală înfăptuire. Curtea britanică a cerut informaţii la Intelligence Service care, procedând la verificare, a constatat cele de mai sus. Oricine a avut nevoie să procure acte, aranjări de refugiaţi, de traficat refugiaţii sau să îndeplinească vreo misiune în interesul altor state s-a adresat Siguran ţei din Basarabia, de care a fost servit cu prisosinţă. Ca să evidenţiez modul cum a funcţionat centrala acestui serviciu din Chişinău, adică Inspectoratului General de Siguranţă de sub conducerea dlui Husărescu, redau şi următoarele date, de extremă importanţă: Cu ocazia prinderii spionului Tibacu de către grăniceri, acesta a declarat: „Inspectoratul de Siguranţă din Basarabia, de fapt, a fost condus de G.P.U. din Odessa, iar activitatea acestui serviciu se expunea în scris şi de regulă în trei exemplare; unul se trimitea la Bucureşti, altul pentru arhivă şi al treilea se trimitea la G.P.U. din Odessa”. Din cercetările întreprinse s-a constatat că: Spionul Caraman îndeplinea funcţia de subşef al biroului de informaţii pentru Rusia la acest Inspectorat; Cernah, un însemnat funcţionar al G.P.U. din Odessa, figura ca agent la Chişinău; Crainic, subşeful Serviciului de spionaj al frontului de Est, depinzând de G.P.U. din Odessa, a venit la Chişinău conducând personal serviciul său din chiar biroul Inspectoratului de Siguranţă din localitate şi asta în calitate de funcţionar al statului nostru. S-a constatat că tot G.P.U. din Odessa scotea la Chişinău un ziar, „Ultro”, figurând aici sub tutela altora, dar care de fapt era oficiosul lor condus de Stainhaus, tot de la G.P.U. Acesta, după verificările făcute, a figurat şi el ca funcţionar al Siguranţei din Chişinău. S-a mai constatat că secretarul comisiei mixte, comisarul Angica de la acelaşi inspectorat, era tot ageritul lui G.P.U., nu mai notez alte elemente ca dactilografi etc, recrutaţi la Chişinău, apoi răspândiţi şi în alte regiuni, aşa cum a fost trimis Tibacu la

11

PDF created with pdfFactory Pro trial version www.pdffactory.com

Profile for ccdj galati

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI

Dunarea de jos 174 august  

REVISTA LUNARA A CENTRULUI CULTURAL DUNAREA DE jOS - GALATI

Advertisement