Page 62

 urmare din pagina 61

Autostrãzi ºi drumuri de alte categorii Din punct de vedere al traseului în zona localitãþilor, autostrãzile sunt concepute diferit. Traseul ocoleºte localitãþile mici (cu o populaþie sub un milion de locuitori) ºi traverseazã zonele centrale ale marilor metropole prin pasaje amplasate deasupra reþelei stradale existente. Legãtura dintre autostradã ºi zonele de interes este realizatã în cazul traseului ocolitor, printr-un numãr de „ieºiri“, suficiente pentru a permite accesul confortabil la autostradã în condiþii similare pentru diferitele cartiere. În cazul traversãrii metropolelor, legãtura cu autostrada a centrelor urbane de interes se face prin numeroase intrãri/ieºiri amenajate la intersecþiile importante cu reþeaua stradalã. Acest mod de rezolvare prezintã avantaje multiple dintre care semnalãm: • în cazul localitãþilor mici la care traficul de tranzit este predominant se asigurã fluenþa acestuia pe un traseu ocolitor, nu exagerat de lung ºi implicit, nu foarte costisitor; • în cazul marilor metropole, unde traficul preponderent este cel cu interese în localitate, se asigurã utilizatorilor accesul rapid la punctele de destinaþie, amplasate de regulã în zona centralã. Eventuale variante ocolitoare ar fi deosebit de lungi ºi costisitoare, ar fi departe de punctele de interes ºi ar servi numai o parte redusã din trafic, adicã cel de tranzit (fãrã interese în metropolã). Referitor la banda medianã care separã sensurile, aproape fãrã excepþie, la toate autostrãzile extraurbane, aceasta este o fâºie de teren înierbatã, cu lãþime variabilã dar de minim 10 m. Lãþimea maximã a benzii mediane este nedefinitã (ajunge ºi la 80 - 100 m.) aceasta fiind determinatã de poziþia optimã care a fost aleasã pentru înscrierea

62

la teren a celor douã sensuri de circulaþie, ca douã drumuri separate. La banda medianã nu se prevãd niciun fel de parapete ºi nici dispozitive antiorbire. La intervale de 3 - 5 km banda medianã este traversatã de amenajãri simple (drum cu douã benzi) pentru legãtura între cele douã cãi. Legãtura respectivã nu este baratã de niciun obstacol, dar trecerea de la o cale la alta este permisã numai poliþiei ºi serviciilor care administreazã drumul. Interdicþia este semnalatã printr-un indicator de circulaþie ºi este respectatã. Nerespectarea interdicþiei constituie una dintre cele mai grave abateri ºi sancþiunile sunt foarte usturãtoare. Acest mod de amenajare a benzii mediane este util din mai multe puncte de vedere ºi contribuie la scãderea costului autostrãzilor în Canada. Dintre avantaje semnalãm: • iarna serveºte pentru depozitarea zãpezii; • eliminã dispozitivele de scurgere a apelor (canalizare sau drenaje) din banda medianã; • lãrgirea ulterioarã a autostrãzii se va face cãtre centru fãrã a afecta instalaþiile ºi lucrãrile de la marginea platformei drumului; • permite ca benzile laterale pentru oprirea în caz de urgenþã sã fie dimensionate mult mai puþin portante decât partea carosabilã, deoarece eventualele lãrgiri în viitor ale autostrãzii se vor face cãtre centru, nu cãtre margini; • costul amenajãrii benzii mediane este redus; • ºanþurile laterale pentru colectarea ºi evacuarea apelor sunt în totalitate, atât la autostrãzi cât ºi la alte drumuri, cu secþiune naturalã înierbatã sau dupã caz, secþiunea se consolideazã cu un strat de piatrã spartã. ªanþuri cu secþiune betonatã nu am vãzut, parcurgând multe mii de km cu excepþia traversãrii zonelor

urbane unde se amenajeazã, pe lungimi reduse, ºanþuri din beton. Principalele avantaje ale acestui mod de tratare sunt costul redus ºi aspectul estetic plãcut; • intersecþiile cu alte autostrãzi sau drumuri de diverse categorii se rezolvã de regulã prin pasaje denivelate, fluxurile de trafic funcþionând pe maximum 3 niveluri pe trasee interurbane ºi 5 - 6 niveluri în zone urbanizate. Soluþiile tehnice sunt de regulã cât mai simple, predominã deschiderile multiple ºi scurte cu grinzi simplu rezemate; • structura rutierã predominantã este cea cu îmbrãcãminte asfalticã. Structurile rutiere cu îmbrãcãminte din beton de ciment se întâlnesc rar ºi se prezintã, în general, într-o stare tehnicã necorespunzãtoare, în sensul cã pe lângã fisuri ºi crãpãturi, la rosturi sunt denivelãri care provoacã ºocuri în trafic; • referitor la calitatea suprafeþei de rulare, este de semnalat cã aceasta este foarte bunã datoritã faptului cã este în permanenþã verificatã ºi corectatã dacã este cazul. Fisurile, crãpãturile, denivelãrile, sunt reparate prompt într-un interval de patru-cinci zile de la apariþie. Parcurgând reþeaua de drumuri ºi autostrãzi se întâlnesc permanent la intervale de 25 - 30 km utilaje care lucreazã pentru a remedia din vreme cele mai mici degradãri cu cheltuieli minime ºi a evita astfel cheltuieli majore ulterioare când degradãrile se amplificã, în multe sectoare, pe suprafaþa de rulare apar desenate cu mastic numeroase fisuri ºi crãpãturi colmatate. în acest fel, chiar dacã estetica suprafeþei de rulare este neplãcutã în anumite zone, calitatea acesteia pentru rularea autovehiculelor este ireproºabilã. (Va urma)

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

Revista Constructiilor nr 98 noiembrie 2013  
Revista Constructiilor nr 98 noiembrie 2013  
Advertisement