Page 30

Prelungirea duratei de viaþã a suprafeþelor din beton ing. Roxana HUREZEANU, ing. Iulian BOIAN - MC BAUCHEMIE ing. Silvia AXINESCU, dr. ing. Rodica ANGELESCU - ISPE Bucureºti Dacã solicitãrile mecanice iniþiale nu cresc ºi nu apar evenimente accidentale precum seismul ºi altele, sau agresivitãþi fizico-chimice, construcþiile din beton armat au, în general, o durabilitate mare. În condiþii industriale, însã, structurile din beton nu pot îndeplini cerinþe de rezistenþã mecanicã ºi chimicã pe termen lung, fiind afectate, chiar dacã solicitãrile mecanice ºi agresivitatea nu sunt dintre cele mai puternice. Coroziunea, unul din aspectele sub care ni se prezintã o lege fundamentalã a naturii, este un proces cu cauze combinate, care se desfãºoarã în timp ºi are un caracter aleator. Acesta este determinat de complexitatea proceselor fizicochimice ale matricei cimentului întãrit ºi de mediul agresiv. Nu poate fi stabilitã, însã, o legãturã univocã între condiþiile de mediu ºi gradul de deteriorare a betonului (eventual a armãturii) la momentul respectiv, întrucât deteriorarea prin coroziune, odatã iniþiatã, continuã uneori ºi dupã îndepãrtarea cauzei. De aceea, încã din faza de proiectare, trebuie luate mãsuri primare pentru realizarea unor betoane rezistente, pecum ºi mãsuri suplimentare pentru protejarea acestora în cazul în care mediul agresiv depãºeºte limitele la care betoanele se pot degrada. Premisele pentru realizarea unui beton de înaltã calitate Ca mãsuri primare de protecþie sunt urmãtoarele: • un ciment cu o compoziþie mineralogicã bine aleasã ºi cu o fineþe de mãcinare cât mai micã; • dozarea corectã a cimentului, în raport cu granulometria agregatului; • determinarea corectã a raportului apã/ciment;

• alegerea judicioasã a agregatelor, din punct de vederea al naturii ºi granulozitãþii; • compactarea corectã a betonului; • un control asupra proceselor de hidratare – hidrolizã, prin menþinerea betonului umed cel puþin 7 zile de la turnare, pentru a preveni fisurarea; • adaos de aditivi (tensioactivi antrenori de aer, tensioactivi – hidrofobizanþi, fluidifianþi sau pulberi minerale cu activitate chimicã sau proprietãþi coloide). Alegerea corespunzãtoare a constituenþilor ºi realizarea unei compactitãþi ridicate a betoanelor sunt metode care se pot ºi trebuie luate în calcul la construcþiile noi. La construcþiile existente, însã, se pot face numai remedieri cu mortare de reparaþie, judicios alese din punct de vedere al caracteristicilor fizicomecanice, în funcþie de degradãrile existente. În ambele cazuri trebuie luate mãsuri suplimentare de protejare a betonului. La alegerea tipurilor de protecþie trebuie sã se þinã seama de o multitudine de factori: tipul construcþiei (structuri - stâlpi ºi grinzi -, construcþii speciale, bazine îngropate sau semiîngropate, pardoseli traficabile sau netraficabile etc.), de starea construcþiei (construcþie nouã sau

veche), de mãrimea deformaþiilor pe care trebuie sã le preia protecþia (în funcþie de deschiderea fisurilor), de tipul solicitãrilor de orice fel (mecanice sau fizico-chimice), de modul de acþionare a solicitãrilor (permanent, intermitent sau accidental), de natura ºi intensitatea solicitãrilor, de tehnologia de exploatare a construcþiei (temperaturi de regim ºi variaþii de temperaturã, ºocuri termice, eroziuni cauzate de materiale dure, vibraþii produse de utilaje în funcþiune), de frecvenþa reparaþiilor, de mediul de amplasament (agresivitatatea din poluare proprie, agresivitatea din vecinãtatea combinatelor amplasate lângã termocentrale, agresivitatea din mediul marin), de climã (vânt, ploi, cicluri îngheþdezgheþ) etc. Posibilitatea tehnicã ºi economicã face imposibilã, astãzi, o listã completã a situaþiilor care apar în practicã. Totuºi, problema poate fi întotdeauna rezolvatã, dacã se au în vedere, cu grijã, factorii ºi condiþiile fiecãrui caz în parte. Literatura de specialitate prezintã câteva mãsuri suplimentare care sã asigure durabilitatea structurilor din beton. În principiu, existã urmãtoarele tipuri de metode pentru protejarea betonului ºi anume: • aplicarea unor pelicule (vopsitorii) ºi straturi protectoare (mase de ºpaclu polimerice ºi sisteme de protecþie „multistrat”); • modificarea compoziþiei ºi structurii stratului exterior al betonului prin blocarea porilor capilari, folosind continuare în pagina 32 

30

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

Revista Constructiilor nr 98 noiembrie 2013  
Revista Constructiilor nr 98 noiembrie 2013  
Advertisement