Page 1


din sumar Constructori care vã aºteaptã ERBAªU SA C2 AEDIFICIA SA C4 HIDROCONSTRUCÞIA: LONGEVITATE peste 60 de ani în construcþii 4, 5 Podul peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã din portul Constanþa 6, 8, 9 TOYOTA: Ofertã pentru Hilux Dublã Cabinã 7 PSC: Constructori români pe piaþa algerianã 10, 11 PSC: Forumul Internaþional al Constructorilor 11 Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VIII) elaborarea compoziþiei volumetrice 12 KONE: Ascensoarele din viitor seamãnã mai mult cu taxiurile ºi mai puþin cu autobuzele 13 DARA CONSTRUCÞII: Podurile între necesitate ºi funcþionalitate. Creºterea capacitãþii portante prin precomprimare adiþionalã 14, 15 ASTALDI: Pasaj suprateran Bd. Mihai Bravu - Splaiul Unirii 16 - 18 ERGON: Elemente din beton prefabricat ºi precomprimat 19 IRIDEX: Remedierea hidroizolaþiilor fundaþiilor fãrã excavare, prin injecþii cu Bentogrout 20, 21 LAFARGE: HydromediaTM - soluþia pentru gestionarea apei pluviale 22, 23 SOLETANCHE BACHY: Tehnologii moderne 24, 25 ROMDRIL – dealer exclusiv Fraste în România 26, 27 KOBO TECHNOLOGIES: Cald, umed ºi plin de praf – Leister continuã sã sudeze 28, 29, 31 Prelungirea duratei de viaþã a suprafeþelor din beton 30, 32, 34, 36, 38, 39 BOSCH: Oferte pentru o toamnã veritabilã 33 SAMENT INTERNAÞIONAL: Jucãtor nou pe piaþa localã a trapelor de fum 35 BOSCH: Telemetrul cu laser GLM 100 C 37 GEOBRUGG: TECCO® - sistemul de stabilizare a taluzelor 39 Probleme privind calculul, conformarea ºi diferite aspecte apãrute la pardoselile industriale (I) 40, 42, 44 SRAC: 20 de ani de excelenþã, încredere ºi profesionalism! 41 AZUR: Soluþii decorative ºi de protecþie pentru lemn 43 PPTT: Reorientarea producãtorilor de tâmplãrie termoizolantã cãtre pieþe externe 45 ALUPROF: Sistemul de pereþi-cortinã din elemente 46, 47 ecoHORNET - cea mai eficientã tehnologie de încãlzire cu deºeuri vegetale 48, 49 MULTIBETON ROMÂNIA: Încãlzire prin pardosealã cu ºapã din asfalt turnat 50, 51 ALGABETH: Placãrile decorative cu marmurã în spaþii rezidenþiale 52, 53 3M: 3MTM NOVECTM 1230 - o soluþie sustenabilã pentru stingerea incendiilor 54, 55 Personalitãþi româneºti în construcþii Ioan Petru CIONGRADI 56, 57 ZÜBLIN: O nouã metodã de îmbunãtãþire a terenului de fundare 58, 59 Altã lume, alte mentalitãþi privind reþelele rutiere 60 - 62 Antreprenorii din domeniul construcþiilor se vor întâlni la CONTRACTOR 2013 64, 65

100 Va fi primul numãr al Revistei Construcþiilor pe anul 2014 dupã 9 ani de activitate!

Momentul aniversar va fi reflectat în mod deosebit în paginile publicaþiei noastre.

Cu acest prilej, vã invitãm sã nu rataþi posibilitatea de a fi prezenþi cu publicitate despre firma ºi oferta dumneavoastrã pentru cã veþi avea numai de câºtigat!

Aºteptãm, deja, comenzile dumneavoastrã pe adresa office@revistaconstructiilor.eu

Redacþia


LONGEVITATE – peste 60 de ani în construcþii – Societatea Comercialã HIDROCONSTRUCÞIA SA a fost înfiinþatã la 30.11.1950 ca unic constructor al barajului de la Bicaz. Din anul 1995, în urma privatizãrii, întreprinderea devine SC HIDROCONSTRUCÞIA SA, cu capital privat. În prezent, societatea are un sediu central în Bucureºti ºi 7 sucursale teritoriale cu largã autonomie, care executã lucrãri în 39 din cele 41 de judeþe ale þãrii ºi 4 sucursale în strãinãtate, în Germania, Belgia, Republica Moldova ºi Irak. Detalii despre evoluþia firmei, în interviul cu domnul ing. Emil TIMOFTI, director general al SC HIDROCONSTRUCÞIA SA. Red.: Compania dvs. este cunoscutã, în principal, ca executant al marilor amenajãri hidroenergetice din România. Menþionaþi ºi alte domenii abordate de societatea pe care o conduceþi. Emil Timofti: Într-adevãr, pânã în anul 1990 domeniul principal de activitate al Companiei erau amenajãrile hidroenergetice. Dupã 1990, din cauza conjuncturii economice, investiþiile în domeniul hidro s-au restrâns simþitor iar HIDROCONSTRUCÞIA a fost nevoitã sã se restructureze, în conformitate cu cerinþele economiei de piaþã, fapt uºurat de experienþa acumulatã de-a lungul timpului în execuþia tuturor categoriilor de construcþii. În prezent, executãm toate tipurile de lucrãri din domeniul construcþiilor. În funcþie de cerinþele clienþilor aceste lucrãri pot fi executate de compania noastrã în totalitate, respectiv proiectare ºi execuþie pânã la exploatare, sau numai execuþie, beneficiarul putând prezenta propriul proiect. Compania executã în prezent pe lângã lucrãri hidroenergetice, construcþii civile ºi industriale de mãrimi, complexitãþi ºi destinaþii diferite, alimentãri cu apã ºi canalizãri, staþii de 4

pompare, staþii de epurare, staþii tratare apã, depozite ecologice pentru colectare deºeuri, amenajãri zone industriale, sisteme de irigaþii, drumuri noi sau reabilitate, suprastructuri din beton armat monolit sau prefabricate precomprimate ºi metalice, lucrãri portuare. Red.: În ce au constat mãsurile de reorganizare a companiei pentru a face faþã cerinþelor pieþei interne ºi internaþionale în aceastã perioadã de crizã? E.T.: Dupã anul 1990 cel mai important moment din viaþa societãþii a fost privatizarea din anul 1995. Cu acest prilej s-a adoptat o nouã politicã în domeniul calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, responsabilitãþii sociale ºi securitãþii informaþiei, care are ca obiective generale menþinerea reputaþiei companiei pe piaþa construcþiilor, satisfacerea deplinã a tuturor cerinþelor exprimate de clienþi la preþuri competitive ºi avantajoase, câºtigarea încrederii clienþilor, acþionarilor dar ºi a personalului salariat. Pentru realizarea acestei politici s-a trecut la implementarea, certificarea ºi menþinerea unui sistem de management, în conformitate cu cerinþele standardelor

ing. Emil TIMOFTI

internaþionale, având ca referenþial standardele SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, BS OHSAS 18001:2007, SA 8000:2008 ºi SR ISO/CEI27001:2006. S-a reconsiderat baza materialã ºi umanã a firmei în concordanþã cu cerinþele pieþei. În acest sens, s-a fãcut o nouã organizare teritorialã a sucursalelor companiei din þarã ºi s-au deschis noi sucursale în strãinãtate. Red.: Executaþi construcþii ºi în strãinãtate? ªi unde? E.T.: În prezent executãm lucrãri în Germania, Belgia, Republica Moldova ºi Irak. De asemenea, am executat în þarã lucrãri în colaborare cu firme din strãinãtate: Germania, Italia, Austria, Suedia, Franþa, Anglia, Turcia, Olanda. Înainte de 1989 am lucrat în Algeria ºi Iran. Red: Ce tipuri de lucrãri executaþi pe piaþa externã? E.T.: Foarte variate. În prezent am câºtigat câteva licitaþii internaþionale prin care am primit dreptul de a executa lucrãri în strãinãtate. În Belgia, de pildã, lucrãm alãturi de alþi parteneri internaþionali la Port Waasland Ecluza a 2-a unde executãm lucrãri de cofrare ºi betonare a bajoaierelor ºi la amplasarea anexelor.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


În Germania am finalizat mai multe contracte ºi în prezent mai lucrãm la construcþia unei noi clãdiri de parcãri SEW – clãdirea 165 Bruchsa; Mchn, FMZ cu hotelul Moosach - lucrãri în beton, cofraj zidãrie; centru de hipermarketuri cu hotel - Bunzlauer Platz, München. În Republica Moldova construim ºi reabilitãm sistemele centralizate de irigaþii în Criuleni ºi Lopatna. În Irak lucrãm la construcþia barajului Chamirga - Bineslawe în municipiul Erbil Ovasi - districtul Erbil, la construcþia barajului Nazanin - Hiran localizat în oraºul Shaghlaveh, din provincia Erbil ºi la construcþia barajului Bawanur din oraºul Kalar, provincia Garmian. Red.: De ce Irak? E.T.: Prin contractele pe care le avem lucrãm în prezent în Europa ºi în Orientul Mijlociu. Este o provocare pentru noi. În Irak este o piaþã încã deschisã, care nu a ajuns la saturaþie. Nu este uºor; dacã era uºor, piaþa era deja aglomeratã. Avantajul nostru provine din prezenþa acolo, printr-o sucursalã, care este la curent cu realitãþile zonei. Mediul de lucru este nou ºi destul de dificil, dar am

reuºit sã construim în Irak o structurã sustenabilã, chiar în condiþiile acestea. La Chamirga, care se aflã la aproximativ 25 km sud-est de centrul oraºului Erbil, am demarat execuþia unui baraj din materiale locale, cu nucleu de argilã, continuat spre amonte, pe o lungime de 175 m cu o banchetã de argilã cu o grosime de 1,2 m. La Nazanin, care se aflã la aproximativ 45 km nord-est de centrul oraºului Erbil, am demarat execuþia unui baraj din materiale locale, cu nucleu de argilã ºi voal de injecþii pentru etanºarea de adâncime. Amenajãrile Chamirga ºi Nazanin au ca folosinþe principale acumularea de apã, protecþia împotriva inundaþiilor ºi irigaþiile. La Bawanur vom executa, pe râul Sirvan, afluent al râului Tigris, un baraj nedeversor din materiale locale cu miez de argilã (2 unitãþi cu lungimile de 510 m respectiv 147 m) ºi un baraj deversor din beton cu lungimea totalã de 320 m, compus din 9 câmpuri deversoare cu golirile de fund ºi centrala hidroelectricã echipatã cu 4 turbine, fiecare cu puterea de

Baraj Chamirga - depunere filtru invers, iunie 2013

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

8400 kW. Este un proiect cu folosinþe multiple, precum: protecþia împotriva inundaþiilor, acumularea de apã, irigaþiile, agrement ºi energetic. Red.: Luna acesta firma dvs. împlineºte 63 de ani de la înfiinþare. Ce planuri de viitor aveþi? E.T.: Þinând cont de conjunctura economicã actualã, destul de dificilã ºi de o piaþã a construcþiilor profund marcatã de crizã economicã, va trebui sã gãsim resursele necesare pentru menþinerea ºi îmbunãtãþirea poziþiei de piaþã ºi diversificarea domeniului de activitate. Militãm permanent pentru îndeplinirea obiectivelor generale înscrise în declaraþia noastrã de politicã în domeniul calitãþii, protecþiei mediului, sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, responsabilitãþii sociale ºi securitãþii informaþiei a Companiei. Se impune gãsirea unor noi soluþii manageriale dinamice ºi flexibile, precum ºi o mare capacitate de adaptare la cerinþele pieþei interne ºi internaþionale. Vom participa la licitaþii ºi vom executa lucrãrile câºtigate, respectând standardele de calitate ºi cerinþele beneficiarilor. 

Baraj Chamirga - depunere argilã în miez, 1.07.2013

5


Podul peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã din portul Constanþa dr. ing. Victor POPA - membru corespondent al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România, preºedinte CNCisC Portul maritim Constanþa gãzduieºte execuþia celui mai mare pod hobanat din România, peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã. Comunicarea rutierã dintre cele douã zone ale portului separate de Canal s-a desfãºurat, în tot acest rãstimp, cu costuri mari, pe un traseu ocolitor ºi pe podul existent de la Agigea (km 8+988), pe drumul naþional nr. 39 Constanþa – Mangalia, afectând major traficul din municipiul Constanþa ºi pe DN 39. Compania Naþionalã „Administraþia Porturilor Maritime“ din Constanþa a reuºit ca, prin fonduri structurale, sã lanseze investiþia unei legãturi rutiere directe între cele douã zone ale portului separate de Canal, legãturã rutierã care cuprinde, în principal, un nou pod peste Canalul Dunãre – Marea Neagrã, la cca. 1 km aval de podul existent. Noul pod, împreunã cu viaductele de acces, are o lungime totalã de cca. 900 m.

Fig. 1: Elevaþie pod hobanat peste Canalul Dunãre - Marea Neagrã

Podul propriu-zis peste Canal are o structurã hobanatã, hibridã (parþial tablier din beton precomprimat ºi parþial tablier mixt cu conlucrare), ºi o deschidere principalã de 200 m. Podul are trei deschideri, dintre care douã laterale, de câte 80 m lungime fiecare ºi una centralã de 200 m peste Canal (fig. 1). Calea pe pod ºi pe viaducte este prevãzutã cu o parte carosabilã, cu lãþimea de 14,80 m, pentru patru benzi de circulaþie ºi cu douã trotuare laterale, cu lãþimea de câte 1 m fiecare. Proiectul pentru aceastã lucrare a fost elaborat de firma SEARCH CORPORATION, iar execuþia a revenit firmei APOLODOR Comimpex, în calitate de antreprenor general. Tablierul metalic din compunerea structurii mixte cu conlucrare, care reprezintã unul dintre elementele esenþiale ale acestei lucrãri, este 6

uzinat de firma TIGITRANS Constanþa. Tot aceastã firmã are ºi sarcina montãrii în lucrare a structurii metalice, uzinatã sub formã de subansambluri de tablier.

Fig. 3: Introducerea tronsonului T1’ (curb) între stâlpii pilonului mal drept

Fig. 2: Transportul tronsoanelor pe apã cu macaraua plutitoare Neptun

Recent au avut loc cele mai spectaculoase operaþii de montare a douã subansambluri importante ale tablierului metalic, având lungimi de cca 56 m ºi greutãþi de peste 600 tf fiecare. Transportul acestor subansambluri de la uzinã în ºantier ºi montarea lor în lucrare s-au efectuat cu macaraua plutitoare Neptun cu o capacitate de ridicare de 1.800 tf (fig. 2).

Fig. 4: Aºezarea tronsonului T1’ pe reazemele de pe bancheta pilonului mal drept continuare în pagina 8   Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 6

Fig. 5: Aspect al tronsonului T1’ montat în amplasament

Fig. 8: Aºezarea tronsonului T1 pe reazemele de pe bancheta pilonului mal stâng

Primul tronson de tablier a fost montat pe pilonul de pe malul drept în dimineaþa zilei de 28 iulie 2013, începând cu ora 4 dimineaþa (fig. 3, 4 ºi 5).

Fig. 9: Vedere de ansamblu montare tronson T1’ cu macaraua Neptun

Lucrãrile de montaj s-au desfãºurat sub directa ºi atenta conducere a domnului Cãlin Marinescu – preºedintele TIGITRANS. Operaþiile de transport pe apã ºi montare pe pilonii respectivi s-au desfãºurat pe baza unui proiect Fig. 6: Transport tronson T1 (drept) cu macaraua Neptun

Cel de-al doilea tronson, transportat tot pe apã cu macaraua plutitoare (fig. 6), a fost montat pe pilonul de pe malul stâng doar 12 zile mai târziu, începând tot cu ora 4 dimin e a þ a , î n d a t a d e 8 august a.c. (fig. 7, 8 ºi 9).

tehnologic pus la punct în cele mai mici detalii, cuprinzând procedee deosebit de eficiente ºi sigure, care au permis obþinerea unor economii substanþiale în ceea ce priveºte montajul tablierelor metalice. O contribuþie importantã la succesul acestor operaþiuni a avut reputatul inginer Anghel Stãnescu – rezident din partea firmei de consultanþã LUCA WAY - care, deºi avea doar sarcina urmãririi ºi controlului lucrãrilor, s-a implicat direct ºi activ în procesele de montaj, ca o dovadã a pasiunii pentru un asemenea gen de lucrãri, valorificând experienþa

Fig. 7: Introducerea tronsonului T1 (drept) între stâlpii pilonului mal stâng 8

bogatã dobânditã în decursul anilor petrecuþi pe ºantiere.

În procesele de uzinare ºi montare a acestor elemente au fost implicaþi o serie întreagã de profesioniºti, care au dovedit multã pasiune ºi devotament pentru lucrul bine fãcut. Este drept ºi demn de amintit numele inginerului sudor Ion Topalof – director la TIGITRANS care ºi-a oferit cu dãrnicie toate cunoºtinþele ºi experienþa acumulatã în timp pentru uzinarea de cea mai bunã calitate a elementelor de tablier. Inginerul Topalof a fost responsabil ºi cu amenajarea suporþilor provizorii din metal de pe cele douã maluri. Nu mai mic a fost aportul ºi profesionalismul dovedit al celor care au dirijat macaraua plutitoare – o adevãratã navã de proporþii impresionante - reuºind sã aºeze milimetric pe poziþie elementele uzinate, cu greutãþile lor uriaºe de sute de tone. Responsabil cu manevrele de transport ºi montare ale primului tronson, de pe malul drept, a fost inginerul Marius Petculescu din cadrul compartimentului „Nave tehnice“ de la GSP, iar pentru tronsonul de pe malul stâng aceleaºi manevre de transport ºi montaj au fost coordonate de dl. Ionel Margaritti – director al departamentului „Nave tehnice“ din cadrul GSP. Comandantul navei Neptun, domnul Gheorghe Guci, a dirijat, cu multã mãiestrie, acest colos plutind pe apã împreunã cu întreaga povarã de peste 600 tf pe care o purta parcã în aer, prinsã cu strãºnicie de cabluri super-rezistente. Ca observator al acestor operaþii, fiind implicat ºi în concepþia lucrãrii, pe care o cunosc foarte bine, am fost impresionat de modul cum au decurs manevrele de transport ºi montaj dirijate de cei doi specialiºti. Cu mult interes au participat la aceste montaje ºi reprezentanþi ai beneficiarului CN „APM“ Constanþa,  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Fig. 10: Aspect al tronsoanelor de peste 600 tf plutind în aer

precum d-na ing. Mihaela Staetu (manager proiect) ºi d-nii ing. Laurenþiu Teodoru, ing. Ion Roºca (responsabili calitate ºi specificaþii tehnice). Mi-au rãmas în memorie nume precum Geo, Marius, Luigi, des pronunþate în timpul manevrelor, specialiºti care dãdeau comenzi sau executau rapid ºi precis comenzile primite. În calitate de proiectant de poduri ºi elaborator de tehnologii de montaj, am participat la nenumãrate asemenea operaþii pentru diverse

Fig. 11: Vedere pod dupã montarea tronsoanelor T1’ ºi T1

lucrãri de artã, dar pe cele desfã-

Totodatã, consider cã operaþiile de

ºurate la podul peste Canal în portul

montaj prezentate constituie un suc-

Constanþa le consider ca fiind cele

ces al constructorilor români, care

mai spectaculoase, datoritã amplorii

dovedesc un înalt profesionalism ºi

deplasãrii ºi a greutãþilor manipulate

nespusã pasiune pentru crearea unor

(fig. 10).

lucrãri cu adevãrat de artã. 


Constructori români pe piaþa algerianã Tiberiu ANDRIOAIEI - vicepreºedinte PSC O firmã îºi demonstreazã ºi îºi confirmã eficienþa ºi fiabilitatea cu precãdere în situaþiile de crizã economicã. Este ºi cazul celor din construcþii care, sub îndrumarea PSC, s-au preocupat ºi chiar au gãsit posibilitãþi de lucru ºi în strãinãtate, mai ales în situaþia criticã prin care firmele româneºti nu au investiþii în propria þarã. În acest fel, PSC nu-i lasã de izbeliºte pe cei care compun aceastã breaslã ºi cautã ºi gãseºte pentru ei lucrãri în strãinãtate. Despre acest demers ºi rezultatele lui aflãm date de la dl ing. Tiberiu Andrioaiei - vicepreºedinte PSC.

Tiberiu Andrioaiei - vicepreºedinte PSC

Redacþia: Aþi revenit recent din Algeria. Acþiunea face parte din proiectul de internaþionalizare? Tiberiu Andrioaiei: Da, aceasta a fost a treia misiune economicã oficialã, din 2013, organizatã de PSC în colaborare cu Ministerul Economiei. Se încheie, astfel, încã o etapã, în al treilea an consecutiv, în care strategia de export a României, promovatã de PSC, cuprinde pieþe de real interes pentru constructori. Au fost introduse în strategie, cu prioritate, acele zone aflate în plinã dezvoltare - zone post-conflict, cum e cazul Orientului Mijlociu ºi Nordului Africii – sau care dezvoltã programe speciale, cum e cazul Federaþiei Ruse, organizatoare a unei Olimpiade ºi a unui Campionat Mondial de fotbal pânã în 2018. Acestea sunt zone în care sectorul românesc de construcþii are, deja, o imagine bunã ºi în care firmele noastre sunt competitive. Red: Cum aþi gãsit Algeria din punct de vedere economic ºi, deci, al posibilitãþilor privind investiþiile? T.A.: Peste aºteptãri, în sensul cã problemele de securitate mediatizate sunt exagerate, iar autoritãþile ºi 10

mediul de afaceri declarã deschis faptul cã au resurse dar le lipsesc tehnologia ºi ºtiinþa de a realiza programe necesare ºi urgente. Algeria este un stat în plinã dezvoltare ºi cu un înalt grad de stabilitate socialã, care are disponibile în program peste 200 miliarde de USD pentru investiþii, în special în construcþii edilitare ºi infrastructurã. Red: Ce proiecte ar fi posibil de realizat în aceastã þarã în viitorul apropiat? T.A.: În urma vizitelor la Ministerele de resort am aflat cã sunt programate a se construi peste 1.000 km autostrãzi, peste 30 staþii de epurare, 44 baraje colinare, 13 staþii de desalinizare, peste 2 milioane de locuinþe sociale, sisteme de irigaþii, spitale, ºcoli ºi multe altele. Toate acestea, într-un program ambiþios al guvernului, prin care se doreºte reconstrucþia þãrii ºi asigurarea unei stabilitãþi sociale, absolut necesare unui popor trecut prin multe încercãri. Red.: Constructorii români sunt dispuºi sã lucreze pe piaþa algerianã? T.A.: Un factor relevant în decizia constructorilor români de a participa în piaþa algerianã este reprezentat de faptul cã autoritãþile declarã în mod deschis faptul cã deþin resurse imense, cã doresc creºterea cadenþei în dezvoltarea þãrii ºi cã au nevoie de tehnologie ºi transfer de experienþã, factori la care constructorii români se calificã la cel mai înalt nivel. Au “luat pulsul” direct din “piaþã” ºi în aceste condiþii, decizia este mai uºor de luat. Red.: Care ar fi principalele repere de luat în calcul la operarea pe acea piaþã?

T.A.: Peste tot în pieþele internaþionale, dar în mod special în þãrile arabe, funcþioneazã principiul celor 3P: prezenþã, pacienþã, perseverenþã. Fãrã acestea nu pleci de acasã. Dacã totuºi eºti pregãtit sã le accepþi ºi sã le aplici, câºtigul este clar ºi semnificativ. Au fost identificate condiþiile cadru de participare în proiectele locale, iar acum firmele, susþinute de Patronat, vor discuta metodele optime de colaborare, una dintre cerinþele specifice fiind obligaþia de a constitui firma cu identitate juridicã algerianã, împreunã cu un asociat local. PSC a deschis colaborãri cu asociaþiile similare împreunã cu care vor selecþiona ºi promova cei mai relevanþi potenþiali parteneri. Red.: Existã firme româneºti care lucreazã acolo? T.A.: Desigur. Încã din varã, PSC a cumpãrat sindicalizat caietul de sarcini pentru participarea la constituirea unei liste scurte de firme care urmeazã sã lucreze la amplul program de locuinþe sociale. În urma acestui demers, au fost firme din patronat care au aplicat individual ºi una chiar a reuºit sã se califice, iar acum deruleazã restul de formalitãþi. Sunt ºi alte firme, care nu sunt din PSC ºi care sunt prezente de mai mult timp în Algeria. Red.: ªi se mai pot accesa lucrãri, dacã licitaþia s-a închis? T.A.: Da, pentru cã s-a închis doar o secvenþã de program; pentru restul PSC invitã firmele membre, de orice specialitate, sã solicite informaþii detaliate privind opþiunile de  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


intrare pe piaþa algerianã ºi sã urmãreascã, îndeaproape, acþiunile de promovare a constructorilor români pe pieþe internaþionale. În cadrul PSC chiar lucrãm la un model de colaborare ºi coalizare, care sã creascã ºansele celor ce vor sã lucreze acolo. Red.: Cum încheiaþi anul 2013 în ceea ce priveºte programul de internaþionalizare? T.A.: Ca de obicei, organizãm o conferinþã naþionalã PSC, care în acest an va avea o anvergurã internaþionalã, pentru cã sunt invitaþi sã participe membrii Boardului director al UEPC – Uniunea Europeanã a Constructorilor ºi Dezvoltatorilor, asociaþie în care PSC este membru activ, oameni de afaceri ºi lideri de patronate din þãrile vizitate de noi ºi cu care avem relaþii strânse de colaborare, autoritãþi din domeniu,

reprezentanþii asociaþiilor de profil partenere din România precum ºi cei mai relevanþi antreprenori români din sectorul construcþii. Red.: Se pare cã a devenit o tradiþie organizarea acestui eveniment pe final de an. T.A.: Aºa este. Suntem la a patra ediþie ºi tema aleasã se referã tocmai la cele mai importante elemente care îi intereseazã pe cei ce doresc o participare pe pieþe internaþionale: Accesul constructorilor ºi dezvoltatorilor pe piaþa globalizatã. Etica ºi securitatea afacerilor. Vom discuta despre specificul pieþelor, despre perspectivele de dezvoltare ale acestora, despre oportunitãþi de afaceri, instrumente de finanþare, transfer bancar internaþional ºi asigurãri, precum ºi despre reguli specifice, transparentizarea competiþiei, certificarea ºi clasificarea firmelor. Desigur, se va face ºi mult networking,

un ingredient fundamental pentru cine doreºte sã rãmânã competitiv. Evenimentul are loc pe data de 7 Noiembrie la Hotel Radisson Blu, în Bucureºti. Red.: Continuaþi programul de internaþionalizare ºi în 2014? T.A.: Da. Reamintesc cã PSC este membru în Consiliul de Export al României, cã elaboreazã strategia de export în sectorul construcþiilor în baza experienþei acumulate în ultimii ani ºi invitã toþi doritorii sã se informeze asupra planului de acþiune, a agendei ºi sã participe activ la aceste acþiuni, alãturi de ceilalþi colegi. Desigur, sunt invitaþi toþi cei care sunt realmente interesaþi ºi pot contribui la îmbunãtãþirea acestui plan, în scopul de a susþine atât interesele proprii cât ºi interesele comune ale sectorului. 

PATRONATUL SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞII B-dul Unirii, nr.70, bl. J4, Sc. 4, Ap. 130, et. 8, cam. C, Sector 3, Bucureºti Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94 E-mail: office@psc.ro | Web: www.psc.ro

Patronatul Societãþilor din Construcþii organizeazã Forumul Internaþional al Constructorilor, în data de 7 noiembrie 2013 la Bucureºti, Hotel Radisson BLU 5* Tematica: Accesul Constructorilor ºi Dezvoltatorilor în piaþa globalizatã. Etica ºi securitatea afacerilor. Vor participa: Uniunea Europeanã a Constructorilor ºi Dezvoltatorilor (board-ul director), reprezentanþi ai asociaþiilor europene de contractori, reprezentanþi ai organizaþiilor partenere ale PSC din Federaþia Rusã, Algeria, Irak, regiunea Kurdistan, reprezentanþi ai asociaþiilor similare din România, precum ºi reprezentanþi MDRAP, ME, INP, ataºaþi economici reprezentanþi ai þãrilor invitate, reprezentanþi ai sistemului bancar ºi de asigurãri.


Teatrul Naþional I. L. Caragiale Bucureºti (VIII) CONCEPTUL, IDEEA CARE A STAT LA ORIGINEA ELABORÃRII COMPOZIÞIEI VOLUMETRICE A TEATRULUI NAÞIONAL BUCUREªTI acad. prof. dr. arh. Romeo - ªtefan BELEA, membru corespondent al Academiei Române Din punct de vedere al compoziþiei urbane, datele amplasamentului solicitau o expunere cât mai adecvatã ºi generoasã spre un cadru arhitectural existent extrem de valoros: Ministerul Agriculturii, Spitalul Colþea, Palatul ªuþu, Universitatea, ªcoala de Arhitecturã, Blocul Dunãrea (cãzut la cutremurul din anul 1977) ºi seria de clãdiri de raport realizate în perioada interbelicã sau imediat dupã rãzboi de pe Bulevardul Ana Ipãtescu (azi, Lascãr Catargiu) ºi strada Batiºtei, ca ºi realitatea unei zone nestructurate, inexpresive în mare parte, spre estul amplasamentului. De aceea, sub coordonarea prof. dr. arh. Horia Maicu, arhitect ºef al Capitalei la acea vreme, colectivul de proiectare a optat pentru realizarea unui front cât mai neutru, paralel cu Bulevardul Ana Ipãtescu, pe fundalul cãruia sã se exprime volumul Sãlii Principale, volum a cãrui expresie (prin pereþii concavi plini, proiectaþi a fi decoraþi cu fresce apãrate de o largã copertinã din beton aparent), urmãrea sã aminteascã de bisericile mãnãstirilor din Nordul Moldovei. Corniºa generalã ºi, în special, cota copertinei corpului principal (peste care se ridicã numai accentul turnului scenei principale) a fost stabilitã la înãlþimea generalã a corniºelor edificiilor din jur, cca 18,00 m. Acestui volum al Teatrului Naþional Bucureºti (înscris în cotele de înãlþime ale vecinãtãþii), i s-a realizat compoziþional, cu accent pe verticalã, Hotelul Intercontinental.

Cele douã edificii, Teatrul Naþional Bucureºti ºi Hotelul Intercontinental, au fost dispuse pe o dalã verde, cu copaci robuºti, ridicatã faþã de cota trotuarelor, realizându-se astfel un stilobat de liniºte, de relaxare, în mijlocul celei mai aglomerate intersecþii a Capitalei, dalã sub care s-a prevãzut ºi realizat un parcaj pentru cca. 1.000 maºini, având acces direct în holul Teatrului Naþional Bucureºti, parcaj care asigurã caracterul exclusiv pietonal al stilobatului. În cadrul aceluiaºi proiect de ansamblu, s-a realizat ºi giraþia din intersecþia Bulevardului Ana Ipãtescu cu Bulevardul Elisabeta ca ºi pasajul de pietoni (cu funcþiuni nu numai de subtraversare dar ºi cu un restaurant ºi spaþii comerciale). Ansamblul, astfel definitivat în anii ’70, a constituit o ordonare ºi o îmbogãþire a spaþiului urbanistic din aceastã zonã centralã a Capitalei. * * * Într-un viitor foarte apropiat - idee iniþialã care a stat la baza elaborãrii compoziþiei volumetrice ºi de expresie a Teatrului Naþional Bucureºti ºi a Hotelului Intercontinental dispuse pe o platformã - oazã pietonalã într-un cadru foarte înverzit ºi animat - un parc va fi redat Capitalei ºi mai ales acestui centru cu un cadru architectural moºtenit de o valoare deosebitã, scena tumultoasã a vieþii cotidiene contemporane.

TNB - ieri...

TNB - mâine...

12

(Va urma)

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Podurile între necesitate ºi funcþionalitate CREªTEREA CAPACITÃÞII PORTANTE PRIN PRECOMPRIMARE ADIÞIONALÃ ing. Marian MIHAI - SC DARA CONSTRUCÞII SRL Este cunoscut faptul cã o þarã ºi mai ales economia ei sunt funcþionale ºi eficiente în mãsura în care au fost dezvoltate cãile de comunicaþie, cu precãdere cele rutiere ºi feroviare. În þãrile occidentale dezvoltate din punct de vedere economic, mai ales în ultimele decenii, transportul mãrfurilor pe cãi rutiere ocupã un loc de frunte, lucru care dupã 1990 a început sã-ºi facã prezenþa timid ºi în þara noastrã. Au apãrut kilometri de drumuri naþionale modernizate ºi chiar cele foarte puþine autostrãzi care, în funcþionalitatea lor, au avut ºi au nevoie de elemente specifice de traversare a intersecþiilor, adicã podurile. Pentru acestea din urmã sunt necesare societãþi specializate în astfel de lucrãri. Este ºi cazul SC DARA CONSTRUCÞII, din Capitalã, care ºi-a pus amprenta, prin activitatea sa de construcþie ºi reparare a drumurilor, pe unele lucrãri la poduri de mare importanþã rutierã. Iatã ºi câteva exemple care confirmã necesitatea dar mai ales eficienþa unor asemenea lucrãri de realizare ºi întreþinere a podurilor de pe cãile de transport rutier.

În cadrul programului de reabilitare a drumului naþional DN6, executat de SHAPIR, s-au realizat o serie de lucrãri de reabilitare la podurile ºi pasajele existente. DARA CONSTRUCÞII a executat, ca subantreprenor, lucrãrile la 4 din obiective ºi anume: pasaj peste CF Roºiori – Turnu Mãgurele, pe DN6 la km 118+214 , pod pe DN6 la km 119+032 m ºi pod pe DN6 km 124+218 m, dupã cum urmeazã:

14

1) La pasaj peste CF Roºiori – Turnu Mãgurele, pe DN6, la km 118+214 m, s-au executat: • demolarea prin sablare a betoanelor degradate ºi cãmãºuirea elevaþiilor cu beton torcretat; • protecþia anticorozivã ºi impermeabilizarea suprafeþelor de beton cu grunduri cimento-polimerice. 2) Lucrãrile executate la podul de pe DN6 de la km 119+032 m au fost:

• repararea prin torcretare a betoanelor degradate ºi protecþia anticorozivã ºi impermeabilizarea suprafeþelor de beton cu grunduri cimento-polimerice; • ridicarea tablierului pentru recondiþionarea aparatelor de reazem metalice, dupã verificarea lor la clasa E de încãrcare. Pentru aducerea podului la clasa E de încãrcare s-a consolidat suprastructura, prin precomprimare exterioarã adiþionalã la grinzile marginale cu 4 cabluri alcãtuite din toroane 4T15C. Cele 4 cabluri au fost amplasate câte douã pe fiecare grindã marginalã, de o parte ºi de alta a acestora, introduse în tuburi de polietilenã densã, iar traseul lor a fost stabilit prin calcul. Ancorarea cablurilor s-a fãcut prin intermediul blocurilor de ancoraj, situate în zona de reazem de la pilele P1 ºi P3, precomprimate transversal cu bare de înaltã rezistenþã de tip Y1050.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


3) La podul de pe DN6 de la km 124+218 m, s-au executat urmãtoarele tipuri de lucrãri: • repararea prin torcretare a betoanelor degradate ºi protecþia anticorozivã ºi impermeabilizarea suprafeþelor de beton cu grunduri cimento-polimerice. Pentru aducerea podului la clasa E de încãrcare s-a consolidat suprastructura, prin precomprimare exterioarã adiþionalã la grinzile marginale cu 4 cabluri alcãtuite din toroane 4T15C. Cele 4 cabluri au fost amplasate câte douã pe fiecare grindã marginalã, de o parte ºi de alta a acestora, introduse în tuburi de polietilenã densã iar traseul lor a fost stabilit prin calcul. Ancorarea cablurilor s-a fãcut prin intermediul blocurilor de ancoraj, situate în zona de reazem de la pilele P1 ºi P3, precomprimate transversal cu bare de înaltã rezistenþã de tip Y1050. 4) Ultimul pod de pe DN 6 la care s-a intervenit a fost cel de la km 125+608 m. Lucrãrile executate au fost: • precomprimare transversalã ºi longitudinalã, realizatã sub circulaþie, cu cable 1ET15C. Precomprimarea s-a executat cu cabluri exterioare, dispuse de o parte ºi de alta a grinzilor ºi ancorate prin blocuri de capãt realizate în faþa antretoazelor de reazem. S-a construit, de asemenea, o placã de suprabetonare, care asigurã o parte carosabilã de 7,80 m ºi douã trotuare de câte 1,50 m fiecare; • repararea prin torcretare a betoanelor degradate ºi protecþia anticorozivã ºi impermeabilizarea suprafeþelor de beton cu grunduri cimento-polimerice; • racordarea terasamentelor: sferturi de con, scãri ºi casiuri. 

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

15


Pasaj suprateran Bd. Mihai Bravu - Splaiul Unirii project manager ing. Ioan COSTINEA – Asocierea ASTALDI SPA - ASTALROM SA prof. dr. ing. Florian BURTESCU – BETARMEX SRL • Antreprenor general: Asocierea ASTALDI SPA - ASTALROM SA • Fabricant grinzi prefabricate beton: CRH STRUCTURAL CONCRETE • Fabricant structurã metalicã: MARTIFER ºi BAUROM • Fabricant aparate de reazem ºi rosturi: TENSACCIAI, Italia • Proiectant general: BETARMEX SRL • Investitor lucrare: Primãria Generalã a Municipiului Bucureºti

Fig. 1: Secþiune transversalã zonã pasaj de acces

Fig. 2: Secþiune transversalã pod principal 16

Dupã cum se ºtie, Bucureºtiul este, poate, cel mai aglomerat oraº al þãrii, ca urmare ºi a creºterii neîncetate a numãrului de autovehicule care îi strãbat strãzile ºi bulevardele. Lor li se adaugã alte numeroase mijloace de transport ce tranziteazã metropola bucureºteanã. Aºa se face cã circulaþia a devenit din ce în ce mai anevoioasã creând mari probleme fluenþei ºi operativitãþii oricãrei activitãþi economice ºi edilitar-gospodãreºti, dar ºi cetãþenilor. În aceste condiþii orice lucrare care urmeazã sã descongestioneze traficul este binevenitã. O asemenea lucrare, aflatã în plinã desfãºurare, este pasajul suprateran Bd. Mihai Bravu - Splaiul Unirii, investiþie de amploare pusã în valoare de asocierea ASTALDI SPA - ASTALROM SA. Detalii în cele ce urmeazã. Pentru asigurarea fluenþei traficului rutier, pe axa ªoseaua Mihai Bravu - Calea Vãcãreºti, Primãria Generalã a Municipiului Bucureºti a iniþiat în anul 2011 realizarea unui pasaj suprateran, care sã asigure supratraversarea Dâmboviþei ºi a celor douã bulevarde de pe Splaiul Unirii, paralele cu râul menþionat. Soluþia proiectatã (în curs de execuþie), respectã caietul de sarcini propus de investitor (Primãria Municipiului Bucureºti), referitor la: • Execuþia lucrãrilor pe câte un fir, cu pãstrarea circulaþiei rutiere, deviatã pe zonele neafectate de execuþie; • Reluarea circulaþiei pe firul, deja finalizat, pentru eliberarea amplasamentului din firul 2; • Întreruperea circulaþiei tramvaielor pe toatã durata execuþiei; • La finalizarea lucrãrilor, se reia circulaþia tramvaielor pe traseul existent; circulaþia rutierã suprateranã se realizeazã pe cele douã structuri paralele (câte una pe sens), iar circulaþia rutierã, la nivelul terenului, se va desfãºura pe un traseu reorganizat. Întrucât circulaþia tramvaielor se pãstreazã în amplasamentul actual, se vor executa douã lucrãri de supratraversare paralele, care încadreazã zona centralã destinatã circulaþiei tramvaielor (cu o lãþime de circa 6,50 m). Cele douã pasaje paralele asigurã circulaþia rutierã pe douã fire pe sens (cu o parte carosabilã de 7,00 m - 7,80 m) pe toatã lungime lucrãrii. Pentru a diminua suprafeþele expropriate, pe pasajele noi s-au eliminat trotuarele, rezultând o lãþime minimã de pod de circa 9,00 m. Amprenta supratraversãrii se suprapune peste lãþimea bulevardelor existente, fiind necesarã execuþia, la nivelul terenului, a unor completãri rutiere ºi trotuare, lateral pasajelor noi (douã benzi pe sens ºi trotuare de minim 1,50 m).  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


În plan, zona centralã a pasajului este amenajatã cu o curbã cu raza de circa 257,00 m ºi urmãreºte traseul celor douã cãi de tramvai. Pentru diminuarea volumului de relocare sau deviere a lucrãrilor utilitare, extrem de extinse în zonã, soluþia aleasã constã în execuþia unei structuri centrale care supratraversezã cele douã bulevarde de pe Splaiul Unirii (fiecare de lãþime 2x2,50 + 14,00 m = 19,00 m) ºi podul existent peste Râul Dâmboviþa. Aceasta reprezintã “Podul principal”, pentru care s-a ales soluþia de structurã pe arce cu calea jos ºi tablier mixt (grinzi metalice ºi placã din beton armat cu conlucrare), cu o singurã deschidere de 103,30 m. Structura de rezistenþã a podului principal este alcãtuitã din douã arce paralele, amplasate la 13,50 m, cu secþiune casetatã, variabilã: • la chee - 1,75 m x 1,00 m • la naºteri - 0,80 m x 2,50 m. Podul pe arce are deschiderea de 103,30 m ºi sãgeata de 15,00 m (raport sãgeatã-deschidere de 1/6,90), fãrã contravântuire transversalã superioarã, iar tablierul este de tip mixt (grinzi casetate cu secþiune cvasiconstantã, 1,30 m x 1,50 m), solidarizat cu placã de beton armat, conectatã cu tablierul ºi un sistem de antretoaze transversale, metalice, amplasate la 2,90 m. Între arce ºi tablier se realizeazã legãturi verticale cu zece tiranþi flexibili, amplasaþi la 8,70 m interax. Întrucât podurile pe arce sunt amplasate pe zonele cu trasee curbe în plan, lãþimea totalã a podului principal este de 16,00 m, partea carosabilã fiind încadratã de borduri de protecþie înalte, care urmãresc pe pod traseul în plan al cãii rutiere. Podul principal (fig. 2) este completat cu cele douã pasaje de acces, cu alcãtuirea urmãtoare: • pasaj Mihai Bravu: L= 183,95 m, alcãtuitã din viaduct de acces din beton precomprimat, cu structurã pe grinzi continue cu trei deschideri (37,20+35,80+ 36,95 = 109,95 m), completat cu ziduri din beton armat la baza rampei. • pasaj Calea Vãcãreºti: L= 357,50 m, alcãtuitã din viaduct de acces din beton precomprimat, cu structurã pe douã grinzi continue: - prima pe patru deschideri (36,95+36,50+2x40,00 = 153,45 m), continuare în pagina 18 

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

17


 urmare din pagina 17

- a doua pe trei deschideri (39,48+40,56+39,96 = 120,01 m), completate cu ziduri din beton armat la baza rampei. Rampa Vãcãreºti supratraverseazã un sens giratoriu, sub care s-a asigurat o înãlþime de gabarit de 5,25 m. În secþiune transversalã, tablierele pe pasajul de acces (fig.1) sunt alcãtuite din patru grinzi prefabricate din beton precomprimat, cu corzi aderente, cu lungimi de 36,00 m - 40,00 m ºi înãlþimea de 1,80 m. Grinzile sunt solidarizate în sens transversal cu placa monolitã turnatã pe un sistem de predale, care acoperã toatã suprafaþa tablierului. Întrucât condiþiile geotehnice în amplasament sunt deosebit de grele (terenuri slabe, nisipoase, bogate în apã), sistemul de fundare ales pentru structurile pasajului constau în fundaþii indirecte, alcãtuite din piloþi foraþi cu diametru mare (1,50 m) cu fiºa de 30,00 m, solidarizaþi la partea superioarã cu radiere din beton armat, în care sunt încastrate elevaþiile infrastructurilor pe care reazemã structura de rezistenþã a tablierelor. Sistemul de rezemare a structurii pe infrastructura pasajelor este un sistem modern care utilizeazã dispozitive de rezemare pe elastomeri, cu proprietãþi de disipare a efectului cutremurului în ansamblul structural (în special în fundaþii). Din punct de vedere al execuþiei, pentru tablierele din beton se utilizeazã o soluþie de grinzi prefabricate cu corzi aderente, continuizate pe pile cu antretoaze din beton armat, rezemate transversal în douã puncte. Între grinzile prefabricate se realizeazã o placã de monolitizare din beton armat, turnatã pe predale prefabricate, care acoperã lãþimea tablierului, urmãrind geometria în plan a acestuia. Tablierul metalic al podului principal pe arce se executã prin rezemare pe palei provizorii metalice, tronsoanele uzinate ale tablierului metalic fiind asamblate prin sudurã sau cu ºuruburi de înaltã rezistenþã (pentru antretoaze). Descintrarea se realizeazã prin tensionarea etapizatã a tiranþilor. Rezultã o lungime totalã a lucrãrii (mãsuratã în axul bulevardelor) de circa 745,00 m, reprezentând, prin soluþiile constructive alese ºi performanþe structurale, una dintre lucrãrile de referinþã realizate în Bucureºti în ultimii ani. Lucrarea va fi finalizatã în decembrie 2014. Nutrim convingerea cã termenul pentru darea în folosinþã a lucrãrii va fi respectat astfel încât circulaþia în zonã sã fie fluidizatã iar cetãþenii Capitalei sã beneficieze de îmbunãtãþirea traficului pe care aceastã investiþie o poate asigura. Pentru detalii suplimentare: i.costinea@astaldi.com 

18

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Elemente din beton prefabricat ºi precomprimat Producãtor cu experienþã în domeniul execuþiei elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat, CRH Structural Concrete este rezultatul fuziunii dintre ERGON ºi Ferrobeton România. Societatea îºi desfãºoarã activitatea în fabrica construitã în 2008 la marginea Ploieºtiului, în apropierea ºoselei de centurã, dupã modelul altor fabrici din grupul CRH, precum cele din Belgia ºi Polonia. Cu acest model, CRH aduce în România „know-how-ul” acestor producãtori cu o vastã experienþã în domeniul elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat. Gama de servicii ºi produse oferitã de CRH Structural Concrete cuprinde atât elemente prefabricate (proiectare, producþie, transport ºi montaj) cât ºi structuri din beton monolit (proiectare ºi execuþie), asigurând, astfel, clienþilor opþiuni atractive din punct de vedere economic ºi tehnic. Împreunã cu societãþile din grupul CRH: Elpreco, Ekotek etc., CRH Structural Concrete poate satisface orice solicitare din zona de construcþie: pavaje, sisteme de acoperiº, staþii de epurare a apei, separatoare de ulei, de drenaj, amenajãri exterioare etc. Dispunând de o echipã de ingineri foarte bine pregãtiþi în producþie, proiectare ºi vânzãri, CRH Structural Concrete reuºeºte sã punã la dispoziþia clienþilor sãi soluþii competitive care înglobeazã „know-how-ul” companiilor similare, componente ale Grupului CRH, din Belgia, Statele Unite ale Americii, Franþa, Polonia, cu o experienþã de peste 40 de ani în acest domeniu. Dotatã cu cea mai nouã tehnologie pentru fabricarea betonului, staþia de beton de care dispunem poate produce beton de înaltã clasã pânã la C80/95. Capacitatea staþiei de beton este de 22,5 metri cubi pe orã. Liniile de producþie au o lungime de 120 ºi 180 de metri, permiþându-ne sã turnãm elemente cu lungimi de pânã la 60 de metri, într-o perioadã scurtã de timp.

Tehnologia de tensionare folositã este de tip stend. Fabrica dispune de douã stend-uri de 120 m ºi 180 m, cu câte 10 linii de producþie unde putem produce elemente precomprimate cu forþe de tensionare de pânã la 3.500 tone-forþã per stend. Întregul proces de tensionare este computerizat. Manipularea elementelor este asiguratã de poduri rulante cu o capacitate totalã de 180 de tone. Fabrica dispune de laborator propriu în cadrul cãruia sunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredientele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testele generale ale elementelor prefabricate, pentru a asigura calitatea impusã de normele în vigoare. Pentru transport ºi montaj lucrãm cu unele dintre cele mai importante companii în domeniu din România, iar cu ajutorul inginerilor noºtri ne asigurãm cã oferim întotdeauna cele mai bune servicii de consultanþã clienþilor noºtri. Toate produsele realizate de CRH sunt însoþite de certificate de calitate CE. CRH deþine certificãri pentru controlul producþiei diverselor elemente prefabricate de beton precomprimat pentru construcþii civile, industriale ºi agricole. În perioada imediat urmãtoare vom furniza importantului proiect „Pasaj suprateran Bd. Mihai Bravu - Splaiul Unirii“ primele 44 de grinzi principale cu dimensiuni cuprinse între 33,5 m ºi 39 m dintr-un total de 88, precum ºi alte elemente pentru pod, respectiv predale ºi grinzi de parapet. 


Tehnologii moderne ing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii prof. dr. ing. Sanda MANEA - director Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþii, Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti În numerele anterioare ale revistei (martie – decembrie 2012) au fost prezentate câteva dintre tehnologiile moderne aflate în portofoliul grupului Soletanche Bachy, rezumate astfel: • CFA – pilot forat cu ºnec continuu • SCREWSOL® – pilot de îndesare înºurubat • TRENCHMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare • GEOMIX® – ecrane de etanºare / incluziuni liniare de adâncime • SPRINGSOL® – coloane de pãmânt stabilizat Pilotul forat cu ºnec sau burghiu continuu (CFA) este definit ca un pilot forat cu ajutorul unui ºnec sau burghiu continuu având o tijã gãuritã, prin gãurile cãreia betonul sau laptele de ciment este injectat/pompat, pe mãsurã ce ºnecul este extras. Existã capitole dedicate tehnologiei în standardul român de execuþie „EU-conform”, SR EN 1536/2011: Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Piloþi foraþi, respectiv se fac referiri la ea ºi în normativul de proiectare geotehnicã a fundaþiilor pe piloþi, NP 123:2010, deja adaptat la standardul SR EN 1997-1: 2006 – Eurocod 7: Proiectare geotehnicã. Partea 1: Reguli generale. Diametrele uzuale sunt 400 / 500 / 600 / 800 / 900 / 1.000 / 1.200 mm, corelate cu lungimile de forare maxime de 23..25,0 m, în funcþie de limitãrile utilajelor de forare. Lungimea carcaselor nu se recomandã a fi mai mare de 22..24 m, în funcþie de rigiEtapele de execuþie CFA Carcasã pentru pilot CFA ditatea lor. Piloþii CFA se utilizeazã, de regulã, ca fundaþii indirecte, sub formã de ancoraje ºi ca elemente de susþinere, ziduri de sprijin. Un aspect important se atribuie siguranþei stabilitãþii pereþilor forajului, deoarece prin natura tehnologiei, în orice moment al execuþiei, forajul nu rãmâne neprotejat: • Pilotul este forat fãrã alte mãsuri de susþinere a excavaþiei, stabilitatea acesteia fiind pãstratã de ºnec ºi de materialul de pe palele ºnecului. • În timpul betonãrii, vârful ºnecului este mereu imersat în beton: stabilitatea forajului este asiguratã pe zona betonatã de betonul deja turnat prin vârful ºnecului, iar în zona nebetonatã, pereþii forajului rãmân susþinuþi de ºnec / materialul de pe palele ºnecului. Una din soluþiile optime recente ale sistemului de forare a piloþilor de îndesare o reprezintã conceptul „screw” (ºurub). Acesta oferã alternative economice atât pentru tehnologiile tradiþionale de piloþi de îndesare (piloþi prefabricaþi bãtuþi, piloþi Franki), cât ºi la piloþii foraþi. Soletanche Bachy a dezvoltat tehnologia Screwsol® începând cu anii 2000, utilizând-o cu succes atât în Marea Britanie, Franþa, cât ºi în regiunea Central – Est Europeanã în România, Polonia, Ungaria, Slovacia, dar ºi în Africa de Sud, Madagascar ºi Statele Unite. În România ea reprezintã singura tehnologie capabilã sã realizeze piloþi de îndesare cu suprafaþa lateralã filetatã. Tehnologia este protejatã sub patent european, iar denumirea „Screwsol” este marcã înregistratã. Tehnologia este acoperitã în Europa de standarPilot Screwsol® dul EN 12699:2000 adoptat în România sub SR EN 12699:2004 Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Piloþi de excavat. îndesare. Screwsol® reprezintã un nou trend în cadrul tehnologiilor moderne prin conlucrarea mai eficientã a terenului la Evidenþierea preluarea sarcinilor, rezultând o secþiune mai redusã a pilotului propriu-zis (zona centralã) prin raport cu un pilot cla- capacitãþii sic, costurile fiind optimizate în condiþii identice de proiectare. Fiind executat prin forare, la execuþia lui nu existã, portante a practic, efecte dinamice, vibratorii ºi de zgomot. În faza de execuþie, momentul de torsiune ºi presiunea verticalã apli- suprafeþei catã a utilajului de forare se aleg astfel încât forajul sã atingã cota necesarã ºi portanþa prescrisã, evitând deranjarea laterale mãrite structurii pãmântului. Costuri reduse, rapiditate, respect pentru mediu – astfel se prezintã tehnologia Trenchmix® dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Bachy, constând în realizarea de tranºee în teren prin amestecarea pãmântului cu un liant. Tehnologia este acoperitã în Europa de standardul EN 14679:2005, adoptat în România sub SR EN 14679:2005, Execuþia lucrãrilor geotehnice speciale. Stabilizarea în adâncime a pãmânturilor prin malaxare. Tehnologia se bazeazã pe ideea utilizãrii terenului de fundare ca Începerea execuþiei ecranului Trenchmix® pe dig Ecran de etanºare Trenchmix® în zonã poluatã material de construcþie ºi încorporarea 24

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


prin malaxare a unui liant hidraulic. Cimentul, varul sau liantul special conceput poate fi pus în operã cu metoda de malaxare uscatã sau umedã, rezultând incluziuni de pãmânt stabilizat sub formã de elemente lineare sau tranºee, secþiuni rectangulare. Tehnologia Geomix®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Bachy, reprezintã o variantã a metodei CSM (Cutter Soil Mixing), dezvoltatã împreunã cu Bauer Maschinen în perioada 2003-2004. Dupã procedeul Trenchmix®, caracterizat prin realizarea de tranºee în teren prin amestecarea pãmântului cu un liant la adâncimi relativ mici (9-10 m), Geomix® oferã posibilitatea executãrii de elemente liniare la adâncimi de 25-35 m. Ea se bazeazã pe realizarea tranºeelor de pãmânt amestecat cu liant folosind un utilaj „înrudit” cu hidrofreza: pãmântul este dezagregat utilizând douã roþi prin rotaþie opusã ºi amestecat simultan cu liantul hidraulic. Acesta este pompat la presiuni joase cãtre duza aflatã între cele douã roþi. Tehnologia Springsol®, dezvoltatã, înregistratã ºi patentatã de Soletanche Principiul de realizare al elementului Geomix® Bachy, reprezintã o nouã direcþie în rândul procedeelor de stabilizare a pãmânturilor prin metode de malaxare în adâncime dupã Trenchmix® ºi Geomix®, care a fost gânditã iniþial pentru realizarea de coloane de pãmânt stabilizat sub linii de cale feratã Etapele de execuþie Springsol® existente. Începând cu 2010 însã, o serie de alte aplicaþii i-au fost atribuite sub formã de lucrãri de subzidire în condiþii variate, de ex. sub pardosealã de beton sau prin structuri existente. Ea se bazeazã pe realizarea de coloane de pãmânt amestecat cu liant folosind o tijã de forare avînd douã „braþe” rabatabile. Îmbunãtãþirea terenului de fundare se obþine prin coloane Springsol® izolate, însã – prin secantare / suprapunere, se poate obþine tratarea volumelor mai mari de teren. Dimensiunile uzuale: diametre între 40..60 cm ºi adâncime maximã de 12 m. Atât experienþa internaþionalã cât ºi cea naþionalã au demonstrat aplicabilitatea ºi avantajele clare ale acestor tehnologii noi într-o gamã largã de proiecte, deschiderea cãtre noi metode de execuþie oferindu-ne o viziune mai amplã asupra posibilitãþilor de rezolvare a problemelor geotehnice, iar dezvoltarea lor este în favoarea creºterii competitivitãþii. Ca orice tehnologie, fiecare dintre cele prezentate are domenii de aplicare foarte bine delimitate de experienþa în execuþie întrunitã în standardele de referinþã. În consecinþã ele trebuie utilizate în cunoºtinþã de cauzã. 

Coloane Springsol® excavate


Romdril – dealer exclusiv Fraste în România Romdril îºi completeazã gama de produse din portofoliu cu instalaþiile de forat Fraste, continuând tradiþia firmei prin care pune la dispoziþia clienþilor sãi cele mai performante utilaje ce pot asigura eficienþã, rapiditate ºi calitate în execuþie. Toate acestea sunt corelate cu intervenþii de service rapide ale echipelor tehnice instruite în companiile furnizorilor. Fraste este o companie italianã de familie, înfiinþatã în anul 1964, care deþine, în prezent, o unitate de producþie cu o suprafaþã totalã de 40.000 metri pãtraþi ºi 70 de angajaþi. Unitatea este caracterizatã de o mare putere de inovaþie, rãspunzând tuturor cerinþelor în materie de execuþie a puþurilor de apã, geotermale, de investigaþie geotehnicã ºi seismicã, a micropiloþilor, a injecþiilor ºi a ancorelor. Încã de la înfiinþare, Fraste a creat propriul departament de proiectare, cu o echipã de ingineri bine instruiþi, care contribuie definitoriu la succesul companiei. Toate maºinile Fraste au comenzi hidraulice proporþionale, ergonomic dispuse pentru o manevrare uºoarã de cãtre operator. Opþiunea de comandã radio de la distanþã este disponibilã pentru toate utilajele din gama Fraste, ceea ce permite operatorului sã se poziþioneze în cadrul

Maºina Multidrill Hyndaga

26

aplicaþiei astfel încât sã aibã cea mai bunã vizibilitate. Fraste dispune de patentul propriu pentru încãrcãtorul automat de prãjini, ceea ce aduce un maximum de randament în execuþie. Acesta, combinat cu mandrina de pe capul rotativ, poate reduce în mod deosebit timpul de execuþie a unui foraj de mare adâncime ºi, de asemenea, permite lucrul cu un singur operator, din moment ce intervenþia fizicã a operatorului este exclusã. Capetele rotative produse de Fraste au un numãr mare de viteze ºi cupluri care pot fi reglate discret sau continuu, permiþând astfel lucrul în studii geotehnice sau de eºantionare, ca ºi execuþia de puþuri de mare adâncime cu aceeaºi maºinã. Încãrcarea prãjinilor se face prin deplasarea lateralã a capului rotativ sau prin rotirea în faþã la 90 de grade a mandrinei. Cuplurile foarte mari ale utilajelor Fraste permit diametre mari de foraj, iar pompele de noroi de debite mari permit evacuarea rapidã a detritusului obþinut în forare. Maºinile pot fi utilate cu douã capete rotative pe mast, facilitând, astfel, lucrul tubat la mari adâncimi fãrã a utiliza noroi bentonitic ºi folosind aerul comprimat furnizat de compresoarele instalate pe utilaj. Pentru a extrage tubulatura se folosesc menghine cu cilindri de extracþie, iar desfacerea prãjinilor sau a tubulaturii se face cu ajutorul unui cilindru de desfacere de pe una din menghine. Pentru studii geotehnice echipamentele pot fi instalate pe camionete, ºenile autobatante sau pe camioane, în funcþie de dimensiunile lor.

La Bauma 2013 Fraste a prezentat maºina Multidrill Hyndaga montatã pe un pickup Ford Ranger. Instalaþia de forat poate fi demontatã, iar pickupul poate fi folosit independent. Poate fi instalatã ºi o unitate independentã de mãsurare a SPT, care suplimenteazã funcþiunea iniþialã de eºantionare a maºinii. Aceasta are un motor Kubota de 44 CP, o forþã de extracþie de 1.500 Kg ºi un cuplu de 340 daN. Seria Multidrill este proiectatã pentru forarea puþurilor de apã în circulaþie directã sau inversã. Utilajele pot fora ºi cu ciocan de fund, cu ºnecuri sau rotopercuþie. Se pot executa, de asemenea, puþuri pentru energie geotermalã sau de eºantionare. Se pot dota cu capete rotative duble, cu sistem SPT, cu winch  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


wireline pentru eºantionare rapidã la adâncimi mari, cu compresor de aer, generator electric de sudurã etc. Pentru lucrul cu aer comprimat se poate instala un oiler de lubrefiere ºi o pompã de spumã.

Seria cea mai puternicã este seria FS cu maºini montate pe ºenile sau camioane cu forþã de extracþie de la 12 tone în cazul FS 250 - pânã la 60 de tone la FS 600. Cuplurile sunt între 1.200 ºi 3.500 daNm. Echipamentele sunt special proiectate pentru puþuri de apã, explorãri minerale, studii seismice ºi exploatãri geotermale. Pot lucra cu toate sistemele (circulaþie directã ºi inversã), noroi sau aer, ciocan de fund sau drifter. Pot avea încãrcãtoare automate de prãjini, ca ºi magazii de prãjini instalate pe camion. Datoritã gradului înalt de automatizare pot fi operate de cãtre un singur muncitor.

În caz de necesitate, circulaþia directã poate fi schimbatã rapid în circulaþie inversã. Gradul înalt de tehnicitate ºi dispozitivele de ultimã orã instalate pe maºinile Fraste ca ºi service-ul oferit de Romdril pot asigura succesul oricãrui client în domeniul sãu de activitate. La livrare clientul obþine o documentaþie completã, scheme ºi instrucþiuni de utilizare ºi, de asemenea, un instructaj complet în sediul Fraste. Romdril poate furniza la cele mai bune preþuri, la cea mai înaltã calitate, toate sculele ºi accesoriile, precum ºi toate informaþiile necesare. 

Maºina Multidrill XL

Maºina FS 250  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

27


Turnul ºi Centrul de Convenþii Doha, Qatar

Cald, umed ºi plin de praf – Leister continuã sã sudeze Turnul ºi Centrul de Convenþii Doha, unul din cele mai mari proiecte de construcþii din lume, este în construcþie în Doha, Qatar. La finalizarea celor 100.000 mp de structurã este de aºteptat sã fie locul ideal pentru convenþii regionale ºi internaþionale, expoziþii, evenimente festive, concerte, nunþi ºi banchete. Acest design îndrãzneþ include parcare subteranã pe trei nivele ºi clãdire cu patru etaje. Pentru acest mega proiect, s-au folosit într-un singur strat aproximativ 135.000 de metri pãtraþi de geomembranã din PVC de 2 mm Sikaplan WP1100-20HL2, o scarã care a reprezentat o mare provocare - chiar ºi pentru compania BMC Qatar, cea care a instalat hidroizolaþiile - mai ales cã lucrãrile trebuiau finalizate în interval de un an. Pentru aceastã activitate, profesioniºtii de la BMC Qatar au avut întotdeauna încredere în echipamentele de sudurã de la Leister. “Un echipament bun este cheia succesului!”, a declarat managerul de proiect SIKA, ing. Hani Fikry Zaki. “Nu am avut niciodatã probleme cu echipamentele Leister, dimpotrivã, aceste aparate de sudurã ne-au impresionat

de fiecare datã cu viteza mare de sudurã chiar ºi în cele mai dificile condiþii. În timpul verii, temperaturile din Emirate pot ajunge pânã la 50°C. La aceste temperaturi, echipamentele fiabile sunt esenþiale. Mulþumiþi pe deplin de echipamentele combinate cu aer cald ºi panã încãlzitã S-au folosit patru TWINNY S ºi douã TWINNY T, aparate de sudurã cu aer cald ºi panã încãlzitã de la compania elveþianã. Suduri optime au fost obþinute cu ajutorul tehnologiei combinate cu aer cald ºi panã încãlzitã; zona de sudare este încãlzitã doar pe porþiunea unde se sudeazã într-adevãr.


În plus, aerul cald îndepãrteazã praful de pe margine, oferind o suprafaþã optimã înainte de sudare. Control digital Designul TWINNY T încorporeazã un ecran digital. Acest ecran afiºeazã atât temperatura cât ºi viteza de sudare. În ciuda faptului cã este uºor - doar 6.9 kg, TWINNY T poate ajunge la o vitezã de sudare de pânã la 3,2 metri pe minut, în funcþie de material. La Doha, un total de 80 de kilometri de membrane PVC au fost sudate cu un dublu cordon de sudurã, format din douã suduri de 15 mm, ºi un canal de testare de 20 mm. Dupã sudarea membranelor, canalul a fost utilizat pentru a testa (cu succes) etanºeitatea cu aer comprimat cu ajutorul unui dispozitiv de testare – cu ac injector – de la Leister. Verticalã, orizontalã, pe diagonalã Aproximativ 100 de kilometri de sudurã s-au executat cu 16 instrumente manuale cu aer cald TRIAC S ºi douã maºini semi-automate de sudurã TRIAC PID. Aceasta din urmã este de fapt un instrument de mânã cu aer cald

echipat cu un motor de acþionare, care poate fi folosit pentru a suda în spaþii mai puþin accesibile - vertical, orizontal sau pe diagonalã - mai rapid ºi, prin urmare, mai productiv decât un instrument de mânã cu aer cald. Cele douã aparate de sudurã TRIAC PID au fost folosite mai ales pentru benzile de rosturi, iar sculele de mânã cu aer cald TRIAC S pentru margini ºi consolidarea fundaþiei. Dovezile furnizate Încã o datã, Leister a dovedit cã echipamentele pot fi utilizate continuu în cele mai dificile condiþii de mediu fãrã eºec, lucru confirmat de Managerul de Proiect SIKA, ing. Hani Fikry Zaki. “Echipamentele Leister continuã sã funcþioneze fãrã probleme, atunci când produsele altor furnizori au nevoie de o pauzã!”


Prelungirea duratei de viaþã a suprafeþelor din beton ing. Roxana HUREZEANU, ing. Iulian BOIAN - MC BAUCHEMIE ing. Silvia AXINESCU, dr. ing. Rodica ANGELESCU - ISPE Bucureºti Dacã solicitãrile mecanice iniþiale nu cresc ºi nu apar evenimente accidentale precum seismul ºi altele, sau agresivitãþi fizico-chimice, construcþiile din beton armat au, în general, o durabilitate mare. În condiþii industriale, însã, structurile din beton nu pot îndeplini cerinþe de rezistenþã mecanicã ºi chimicã pe termen lung, fiind afectate, chiar dacã solicitãrile mecanice ºi agresivitatea nu sunt dintre cele mai puternice. Coroziunea, unul din aspectele sub care ni se prezintã o lege fundamentalã a naturii, este un proces cu cauze combinate, care se desfãºoarã în timp ºi are un caracter aleator. Acesta este determinat de complexitatea proceselor fizicochimice ale matricei cimentului întãrit ºi de mediul agresiv. Nu poate fi stabilitã, însã, o legãturã univocã între condiþiile de mediu ºi gradul de deteriorare a betonului (eventual a armãturii) la momentul respectiv, întrucât deteriorarea prin coroziune, odatã iniþiatã, continuã uneori ºi dupã îndepãrtarea cauzei. De aceea, încã din faza de proiectare, trebuie luate mãsuri primare pentru realizarea unor betoane rezistente, pecum ºi mãsuri suplimentare pentru protejarea acestora în cazul în care mediul agresiv depãºeºte limitele la care betoanele se pot degrada. Premisele pentru realizarea unui beton de înaltã calitate Ca mãsuri primare de protecþie sunt urmãtoarele: • un ciment cu o compoziþie mineralogicã bine aleasã ºi cu o fineþe de mãcinare cât mai micã; • dozarea corectã a cimentului, în raport cu granulometria agregatului; • determinarea corectã a raportului apã/ciment;

• alegerea judicioasã a agregatelor, din punct de vederea al naturii ºi granulozitãþii; • compactarea corectã a betonului; • un control asupra proceselor de hidratare – hidrolizã, prin menþinerea betonului umed cel puþin 7 zile de la turnare, pentru a preveni fisurarea; • adaos de aditivi (tensioactivi antrenori de aer, tensioactivi – hidrofobizanþi, fluidifianþi sau pulberi minerale cu activitate chimicã sau proprietãþi coloide). Alegerea corespunzãtoare a constituenþilor ºi realizarea unei compactitãþi ridicate a betoanelor sunt metode care se pot ºi trebuie luate în calcul la construcþiile noi. La construcþiile existente, însã, se pot face numai remedieri cu mortare de reparaþie, judicios alese din punct de vedere al caracteristicilor fizicomecanice, în funcþie de degradãrile existente. În ambele cazuri trebuie luate mãsuri suplimentare de protejare a betonului. La alegerea tipurilor de protecþie trebuie sã se þinã seama de o multitudine de factori: tipul construcþiei (structuri - stâlpi ºi grinzi -, construcþii speciale, bazine îngropate sau semiîngropate, pardoseli traficabile sau netraficabile etc.), de starea construcþiei (construcþie nouã sau

veche), de mãrimea deformaþiilor pe care trebuie sã le preia protecþia (în funcþie de deschiderea fisurilor), de tipul solicitãrilor de orice fel (mecanice sau fizico-chimice), de modul de acþionare a solicitãrilor (permanent, intermitent sau accidental), de natura ºi intensitatea solicitãrilor, de tehnologia de exploatare a construcþiei (temperaturi de regim ºi variaþii de temperaturã, ºocuri termice, eroziuni cauzate de materiale dure, vibraþii produse de utilaje în funcþiune), de frecvenþa reparaþiilor, de mediul de amplasament (agresivitatatea din poluare proprie, agresivitatea din vecinãtatea combinatelor amplasate lângã termocentrale, agresivitatea din mediul marin), de climã (vânt, ploi, cicluri îngheþdezgheþ) etc. Posibilitatea tehnicã ºi economicã face imposibilã, astãzi, o listã completã a situaþiilor care apar în practicã. Totuºi, problema poate fi întotdeauna rezolvatã, dacã se au în vedere, cu grijã, factorii ºi condiþiile fiecãrui caz în parte. Literatura de specialitate prezintã câteva mãsuri suplimentare care sã asigure durabilitatea structurilor din beton. În principiu, existã urmãtoarele tipuri de metode pentru protejarea betonului ºi anume: • aplicarea unor pelicule (vopsitorii) ºi straturi protectoare (mase de ºpaclu polimerice ºi sisteme de protecþie „multistrat”); • modificarea compoziþiei ºi structurii stratului exterior al betonului prin blocarea porilor capilari, folosind continuare în pagina 32 

30

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 30

mai multe metode: blocarea sau întârzierea carbonatãrii, hidrofobizare cu produºi tensioactivi, tratamente de suprafaþã sau impregnare cu rãºini polimerice (de tip acrilic epoxidic, poliuretanic etc.); blocarea porilor betonului inhibã penetrarea clorurilor ºi a altor contaminanþi; • realizarea unor cãptuºeli (cãmãºuielile obþinute prin torcrete, tencuieli speciale, de obicei cu mortare polimeric aditivate sau placaje ºi înzidiri cu produse vitrifiate). Materialele de protecþie pot fi clasificate în: • protecþiile - vopsitorii sau straturi protectoare realizate în câmp continuu pe suprafaþa betonului (fig 1a); acestea creeazã o barierã împotriva agenþilor agresivi; • blocarea porilor capilari ai betonului prin aplicarea unor materiale ce reacþioneazã cu compuºii solubili din piatrã de ciment ºi formeazã un produs insolubil (fig. 1b); • barierã în faþa porilor / nu permite penetrarea apei (fig. 1c). În cadrul mãsurilor suplimentare tipul de intervenþie ºi materialele corespunzãtoare alese se constituie în sisteme de protecþie. Sistemele de protecþie trebuie sã corespundã solicitãrilor fizico-mecanice ºi caracteristicilor mediului agresiv în care urmeazã a fi exploatate, în conformitate cu legislaþia în vigoare a UE (rezistenþa chimicã la concentraþiile reactivilor chimici fiind certificatã de sistemul recomandat ºi testatã de furnizorul de materiale). Calitatea materialelor folosite – trebuie sã fie în concordanþã cu Legea nr. 608/2001 ºi HGR 622/2004, cu completãrile din HGR nr.796/05 ºi 1708/05, precum ºi

directiva 91/155 CCE a Consiliului Comunitãþii Europene. Sistemele de atestare a conformitãþii materialelor de protecþie sunt “sisteme +2” în conformitate cu prevederile Anexei nr. 3 la HGR nr. 622/11.05.2004. Materialele ºi produsele care alcãtuiesc protecþia anticorozivã trebuie sã fie însoþite, în mod obligatoriu, la procurare, de urmãtoarele acte: • sigla cu marcaj CE, iar în cazul în care nu au certificare europeanã, agrementul tehnic; • declaraþia de conformitate a furnizorului - CE; • fiºa tehnicã de produs; • certificatul de conformitate cu calitatea; • certificat de valabilitate (durabilitate); • certificat REACh legislaþie europeanã cu privire la chimicale - evaluare expunere – inhalare aplicare etc. a substanþelor chimice utilizate în sistemele de protecþie; • certificat de garanþie privind menþinerea caracteristicilor fizicochimice ºi vizuale ale materialelor pe o perioadã cât mai lungã de timp, emise de fabricant. Protecþiile trebuie sã fie omogene, ele modificã estetic structura betonului, conferindu-i acestuia o culoare uniformã ºi esteticã.

În general, protecþiile trebuie sã asigure menþinerea, în timp, a tuturor performanþelor aplicabile construcþiilor din beton armat supuse solicitãrilor ºi acþiunii mediilor agresive. Criteriile de performanþã pentru sistemele de protecþie sunt: • aderenþa la suport; • rezistenþã la lovire ºi zgâriere; • rezistenþã la trafic; • rezistenþã la fisurare, la -20 0C; • flexibilitate; • duritate; • rezistenþã la agenþi agresivi (chimici, atmosferici, vapori de apã, uleiuri etc.); • impermeabilitate la apã; • rezistenþã la îngheþ-dezgheþ (gelivitate); • rezistenþã la ceaþa salinã; • rezistenþã la umiditate; • rezistenþã la variaþii de temperaturã; • rezistenþã la radiaþii ultraviolete; • rezistenþã la pãtrunderea în beton a gazelor, de ex. CO2, SO2; • permeabilitate la difuzia vaporilor de apã ºi stabilitate la acþiunea soluþiilor alcaline, acide sau a influenþelor climatice. În funcþie de tipul structurii din beton, se poate folosi o protecþie preventivã sau una efectivã, realizatã printr-o suprafaþã continuã extrem de densã, ca urmare a unui incident petrecut sau care poate sã aparã. În ambele cazuri putem avea un fine filler, o protecþie pigmentatã sau un amestec polimer-ciment.

Fig. 1 continuare în pagina 34 

32

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 32

PROTECÞII PENTRU CONSTRUCÞII FÃRÃ CONTACT PERMANENT CU LICHIDE, PENTRU ZONE NETRAFICABILE Existã douã tipuri de protecþie: protecþii fãrã rezistenþã la fisurare (Tabelul 1) ºi protecþii cu rezistenþã la fisurare, protecþii efective (Tabelul 2). PROTECÞII PENTRU CONSTRUCÞII ÎN CONTACT PERMANENT CU LICHIDE PENTRU ZONE NETRAFICABILE 1. Protecþii rigide Este cazul protecþiilor pentru bazinele din beton armat, care pot fi pentru apã potabilã sau uzatã. Caracteristicile mortarelor pentru apã potabilã sunt: Raport apã–ciment < 0,50; Mortar proaspãt cu porozitate < 5,0%; Volum total pori la P28d < 12 vol.%; Volum total pori la P90d < 10 vol.%; Fãrã aditivi organici. Unul dintre materialele pentru protecþia bazinelor ºi canalelor pentru apã potabilã este cel de tip MC RIM PW.

Porozitatea deosebit de micã, 4,2%, a produsului MC RIM PW se datoreazã silicei - o dispersie finã amorfã de dioxid de siliciu extrasã ca produs secundar al aliajelor de fero-siliciu ºi straturilor de alumo-silicaþi care sunt, la rândul lor, o dispersie finã rezultatã din mineralele selectate prin procese termice specifice (fig. 2). Aceasta este tehnologia DySC. Matricea de legãturã este compactã ºi durã realizându-se printr-un proces complex, ce se defineºte ca „DynamicSynCrystallization(DySC)“ - Cristalizare dinamicã continuã. Utilizarea diverºilor latent hidraulici ºi component puzzolanici conduce la o structurã compactã cu pachete sferice de componente. Nanoparticulele acþioneazã ca germeni de cristalizare conducând, ulterior, la mineralizarea matricei mortarului. În spaþial alcalinporozitatea gelurilor se transformã într-o soluþie care are ca efect suplimentar compactarea spaþiului ºi sigilarea matricei mortarului.

Conceptul de „Dynamic SynCrystallization“ are ca efect compactarea, impermeabilizarea ºi rezistenþa ridicatã a materialelor ce conþin aceastã tehnologie, care este caracterizatã printr-o rezistenþã la hidrolizã ridicatã ºi diluþie redusã.

Fig. 2

Tabelul 1: Protecþii fãrã rezistenþã la fisurare

Tabelul 2: Protecþii cu rezistenþã la fisurare. Protecþii efective

Fig. 3 continuare în pagina 36 

34

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 34

Pentru apa uzatã, industrialã ºi agresiv alcalinã Rezervoarele de apã, fie cã sunt deschise (fig. 3a), fie cã sunt închise (fig. 3b), sunt supuse, în contact cu solul, umiditãþii acestuia. Atunci când sunt folosite rãºinile reactive pentru protecþia interioarã a rezervorului, existã posibilitatea ca fenomenul de osmozã sã aparã din cauza umiditãþii din sol (fig. 3c); de aceea, în prezent, cele mai folosite protecþii sunt cele minerale care sunt fãrã risc de osmozã (fig. 3d). Suprafeþele pe bazã mineralã sunt supuse, constant, în contact direct cu apa brutã ºi apa rezidualã, unui proces de hidrolizã, din cauza conþinutului scãzut de compuºi minerali în apã ºi / sau creºterea porozitãþii. Soluþia pentru aceste bazine este un mortar impermeabil la apã ºi rezistent la procese de hidrolizã (prin componentele lor organice ºi anorganice, combinate cu un raport apã – ciment scãzut, fac ca porozitatea sã fie extrem de scãzutã ºi genereazã, de asemenea, o densitate extrem de mare a mortarului), ex: MC RIM. Datoritã combinaþiei unui liant special (fãrã aluminat tricalcic) ºi unor aditivi speciali, produsele de protecþie minerale moderne fac ca rezistenþa chimicã ºi mecanicã sã fie foarte ridicatã: de exemplu MC RIM. Aceste produse au o gamã largã a pH-ului: între 3,5 ºi 14. Pentru hidrocarburi Un alt sistem pentru zonele unde sunt hidrocarburi este Ombran FT, un sistem pe bazã de silicate. În cazul în care betonul este contaminat, se poate decontamina cu Ombran Cl ºi doar apoi se aplicã protecþia Ombran FT. Ombranul FT este aplicabil pe suprafeþe verticale ºi intrados orizontale netraficabile, manual sau prin torcretare umedã. Este un mortar hibrid de protecþie a suprafeþei, tricomponent, fãrã solvenþi; dezvoltã rezistenþe mecanice ridicate dupã terminarea prizei dar ºi o rezistenþã chimicã ridicatã, atât la medii acide cât ºi la medii alcaline. Are aderenþã bunã la beton, oþel, ºi la toate

Fig. 4: Pentru zonele unde sunt hidrocarburi: a. Decontaminare cu Ombran CL; b. Aplicare mortar cu silicate cu Ombran FT

suprafeþele minerale. Este rezistent la benzine, motorinã, uleiuri de motor, fiind foarte apreciat în domeniul centralelor termice ºi nu numai. Este certificat conform EN 858-1 ºi EN 1825-1. 2. Protecþii flexibile Protecþiile flexibile se realizeazã cu materiale clasice sau cu produse speciale. Aºa cum ilustreazã tabelul 3, materialele clasice prezintã o serie de neajunsuri. O soluþie de protecþie pentru bazinele de colectare a apelor

meteorice, a bazinelor cu apã de stins incendiile ºi a bazinelor de la turnurile de rãcire aferente termocentralelor, este MC APC. Sistemul APC a fost special dezvoltat pentru zonele expuse permanent la contactul cu apa. Acesta este alcãtuit din 3 componente: MC-APC Base Coat (Stratul de bazã); MC-APC Top Coat (Stratul de uzurã) ºi MC-APC Liquid, ºi se aplicã în 3 etape. Avantajele sistemului sunt explicitate în tabelul 4.

Tabelul 3

Tabelul 4

continuare în pagina 38 

36

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 36

Protecþii flexibile

Clasa de rezistenþã la fisurare

(R:I = 3:1 p.g. strat asperizant -

pentru structuri netraficabile

IIIT+V (conform RILI-SIB, DafStb).

scratch coat în raport din rãºinã

în contact permanent cu soluþii

Rãºina îºi menþine elasticitatea timp

epoxidicã bicomponentã MC-DUR

agresive: rezervoare de neutralizare

îndelungat, chiar ºi la temperaturi

PRIMER HTR: nisip cuarþos de

Pentru bazine de stocare, în cazul

scãzute. Are o rezistenþã ridicatã la

granulaþie 0,1÷0,3 = 1:1 p.g.);

soluþiilor agresive cu Ph = 1-2 ÷ 12,

rupere, la impact mecanic ºi termic.

• strat asperizant MC DUR

se poate folosi un sistem de pro-

Sistemul este compus din:

PRIMER HTR ºi împrãºtiere prin

tecþie tip rãºinã poliuretanicã bicom-

• amorsã rezistentã la umiditate

suflare Special Sand WR rezistent la

ponentã, rezistentã la fisurare, fãrã

ºi temperaturi, epoxidicã bicom-

solvenþi, cu rezistenþa chimicã ridicatã.

ponentã MC DUR PRIMER HTR

umiditate; • protecþie poliuretanicã bicomponentã MC-FLEX 2098 (R:I = 3:1 p.g.). Pentru straturile aplicate pe verticalã se va adãuga 3-5 % p.g. MCStellmittel TX 19 la rãºina epoxidicã MC DUR PRIMER HTR. Acest sistem se foloseºte la staþiile de desulfurare (cuvã de condens acid) sau la bazine de neutralizare. 3. Protecþii rigide sau flexibile

Fig. 5

pentru zonele traficabile - pardoseli Pardoselile sunt structuri alcãtuite din mai multe straturi, cu funcþii specifice dintre care putem enumera: protejarea elementelor structurale din beton ºi beton armat (plãci de planºee ºi radiere) ºi a terenului,

Fig. 6

în cazul în care sunt amplasate pe umpluturi de pãmânt sau terenuri sensibile la umezire, cu posibilitãþi de îndepãrtare rapidã prin spãlare a deversãrilor produse în timpul proceselor chimice agresive sau a apelor de spãlare etc. În funcþie de solicitãrile din

Fig. 7

exploatare, alcãtuirea constructivã a structurii pardoselilor poate fi continuã sau cu rosturi. Diferenþierea este fãcutã de ultimul strat de uzurã, care, la pardoselile în câmp continuu, este din mase de ºpaclu polimerice, iar la cele cu rosturi, din hidroizolaþii ºi placaje ceramice montate în chituri polimerice rezistente la mediul

Fig. 8 38

solicitat.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Indiferent de tipul de structurã,

În funcþie de destinaþie, par-

stratul de beton pe care se executã

doselile pot avea una sau mai multe

pardoselile trebuie sã fie suficient de

caracteristici

rigid pentru ca deformaþiile acestora

mecanicã, traficabile pietonal sau

sã fie cât mai mici. Sub stratul de

auto, antiderapante, uºor de curãþat,

beton se prevede un strat pentru

prietenoase cu mediul, imperme-

ruperea capilaritãþii din piatrã con-

abile, cu rezistenþa chimicã, conduc-

casatã, rezistentã la mediul dat, ºi

tive, cu rezistenþã la fisurare sau cu

un strat suport cu grad de imperme-

un aspect optic deosebit.

abilizare de min P4. În situaþia în

Pardoselile pot fi:

care pânza freaticã este la nivelul

1. doar un siller/sigilant, doar o

pardoselii, sub stratul de beton tre-

sigilare a betonului, pentru o încãr-

buie prevãzutã hidoizolaþie. În ultimul timp, ca urmare a

precum:

care micã ºi o stopare a penetrãrii lichidelor în beton;

scãderii poluãrii ºi modernizãrii tehnologiilor, au câºtigat teren pardoselile în câmp continuu, alcãtuite din mase de ºpaclu polimerice. În figura 7 sunt explicitate câteva tipuri de pardoseli. Unele dintre ele au fost executate la staþiile de tratare din electrocentralele ºi centralele de cogenerare (fig. 8).

rezistenþã

Fig. 9

2. sistem complet de pardosealã, cu rezistenþa mecanicã mare, impermeabile, rezistenþã chimicã etc.

Fig. 10

BIBLIOGRAFIE • Dedicated to inovations - 50 years MC BAUCHEMIE; • Protection Tehnologies MC BAUCHEMIE; • Protecþia structurilor în domeniul apei potabile ºi uzate, dipl. ing. Dr. Michael GOLDSCHMIDT; • Reparaþia betonului, dipl. ing. Werner BAUMGART; • Protejarea betonului - Sisteme MC Bauchemie. (Din AICPS Review nr. 2/2012)


Probleme privind calculul, conformarea ºi diferite aspecte apãrute la pardoselile industriale (I) prof. dr. ing. Augustin POPA, º. l. dr. ing. Nicoleta ILIEª - Universitatea Tehnicã din Cluj Napoca, Facultatea de Construcþii, Departamentul Structuri Betonul precomprimat este utilizat frecvent la suprastructuri, dar este folosit foarte rar la fundaþii sau pardoseli. În afarã de câteva consideraþii tehnice practice, acest lucru se datoreazã unui conservatorism în ingineria geotehnicã. Scopul principal al unei fundaþii sau al unei pardoseli este de a transmite terenului, în condiþii de siguranþã, sarcinile produse de suprastructurã. Transferul de sarcini trebuie sã fie fãrã deformaþii nedorite, fie ale suprastructurii, fie ale fundaþiei sau terenului de fundare (prin depãºirea capacitãþii portante a terenului). Cele mai complexe probleme sunt induse de cunoaºterea parametrilor terenului. Modelele foarte complexe pentru proiectarea uzualã sunt evitate de cãtre proiectanþi. Prin urmare, unele metode simplificate sunt indispensabile. Starea de tensiuni în teren depinde de sarcinile aplicate. Aºadar, posibilitatea de a introduce un sistem de forþe de întindere, prin post tensionare, este unul dintre mijloacele principale de utilizare a acestei tehnologii în ingineria geotehnicã.

PARDOSELI INDUSTRIALE Aspecte privind pardoselile industriale armate Pardoselile industriale sunt plãci elastice din beton armat rezemate pe o pernã de balast. Ele pot fi alcãtuite ca: a. pardoseli simple (pentru hale obiºnuite), compuse din pernã de balast compactat (20-30 cm) ºi placã din beton armat (15-20 cm) (fig. 1) sau b. pardoseli grele (hale cu încãrcãri mari), compuse din pernã de piatrã spartã (25-30 cm), strat de egalizare (2-3 cm), beton armat (dispers sau cu plasã dublã), eventual cu finisaj din rãºinã epoxidicã (fig. 2).

Fig. 1: Paroseli pentru încãrcãri obiºnuite

Fig. 2: Pardoseli pentru încãrcãri mari 40

Pentru asigurarea unei bune comportãri a terenului natural la solicitãrile transmise pe talpa pernei, se impune ca, pe toatã suprafaþa pardoselii, sã se elimine întreg stratul vegetal (>20 cm). Dacã se constatã existenþa unei zone umezite, pãmântul din acea zonã se va îndepãrta ºi înlocui cu unul curat, rezultat din excavaþii sau cu balast, iar întreaga umpluturã se va compacta. În cazul în care grosimea acestor straturi este mai mare de 70-100 cm se recomandã ca zona umezitã sã se consolideze ºi cu un blocaj de piatrã (100-200 mm) introdus prin compactare în terenul moale. Dacã sub stratul vegetal avem un pãmânt contractil, se impune ca între pardosealã ºi terenul natural sã se prevadã un strat de pãmânt stabilizat (cu ciment, var) de minim 20 cm. O altã soluþie posibilã este un strat de nisip afânat dar acesta poate fi mai dificil de menþinut în stare afânatã. În general, se impune compactarea terenului natural cu utilaje vibrocompactoare. Calitatea umpluturii, executatã pânã la nivelul inferior al balastului, se va stabili prin încercãri de teren cu placa de probã (300 mm), dupã tehnologia recomandatã de SR EN 1997-3. Valoarea coeficientului de pat minim trebuie sã fie kx = 0,03 N/mm3.

Coeficientul de pat se va determina dupã normativul EN ON-B 4417. Se recomandã, de asemenea, ca valoarea gradului de compactare sã îndeplineascã condiþia: Dp ≥ 100%. Perna de balast sau piatrã spartã trebuie sa îndeplineascã o serie de condiþii de calitate: compactarea pernei sã se facã în straturi de 15-20 cm, cu utilaje care asigurã îndeplinirea condiþiilor de calitate cerute prin proiect, iar pentru a asigura îmbunãtãþirea zonei superioare a umpluturii din pernã, se recomandã executarea unui strat de finisaj cu granulaþie finã (pietriº compactat cu nisip). Perna trebuie sã asigure urmãtoarele condiþii de calitate: • Pentru pardoseli cu încãrcãri normale: coeficientul de pat minim kmin = 0,06 N/mm3, modulul de deformaþie liniarã Eν2 ≥ 125 MN/mm2 iar raportul Eν2/Eν1 < 2,5. • Pentru pardoseli cu încãrcãri mari: coeficientul de pat minim kmin ≥ 0,10 N/mm3, modulul de deformaþie liniarã Eν2 ≥ 160 MN/mm2 iar raportul Eν2/Eν1 < 2,2. Valoarea modulului de deformaþie liniarã, pentru prima încãrcare (Eν1) ºi pentru a doua încãrcare (reîncãrcare) (Eν2), se determinã cu placa de probã (B = 300 mm), dupã metodologia din normativul EN ON B 4417 (SR EN 1997-2/2008). continuare în pagina 42 

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


 urmare din pagina 40

Fig. 3: Rost de turnare

Pardoseala din beton se va executa cu respectarea urmãtoarelor recomandãri: clasa minimã de beton - C30/37 cu A/C ≤ 0,5, ciment CEM 32.5 (nu se vor utiliza cimenturi cu prizã rapidã). Se va utiliza armarea dispersã cu fibre de oþel ºi/sau plase sudate, iar grosimea plãcii (d) trebuie sã se situeze în intervalul 14cm < d < 26 cm. Se vor prevedea rosturi de dilatare ºi de turnare. Rosturile de turnare se vor prevedea în funcþie de

Fig. 4: Executarea rosturilor de tasare la pardoseli

Fig. 5: Armarea rostului de turnare

posibilitatea de turnare a betonului, pe toatã înãlþimea plãcii ºi se vor prelucra, pentru a asigura continuitatea plãcii. Rosturile de turnare se vor executa ca în figura 3. În general, este de preferat evitarea acestora, dacã este posibil, din cauza dificultãþilor de umplere a lor. O soluþie mai simplã de cofrare a rosturilor laterale este prezentatã în figura 4. Dupã aproximativ 80 de zile, rosturile de turnare se umplu cu material flexibil (de exemplu Sikaflex 11 FC în prima fazã ºi Sikadur 51 - dupã consumarea contracþiilor), pentru a nu permite deteriorarea muchiilor. În zona rostului de turnare, armãtura de continuizare se va dispune pe capre (fig. 5). În zonele din jurul fundaþiilor existente, pardoselile se întrerup prin rosturi de turnare executate la 450 pe toate laturile stâlpului (fig. 6). La intrare ºi în zona porþilor se recomandã consolidarea pardoselilor cu colþare executate din platbandã 50 mm x 50 mm x 5 mm (fig. 7). Rosturile de contracþie se executã dupã turnarea plãcii (maxim 4 ore), pe o adâncime de 1/3 din înãlþimea acesteia (fig. 8). Ele se vor umple cu aceleaºi materiale ca rosturile de turnare (Sikaflex, Sikadur etc.). Se recomandã ca mãrimea panourilor determinate de rosturile de turnare sã nu depãºeascã urmãtoarele valori (în niciun caz, însã,

Fig. 6: Rosturi de turnare

latura panourilor nu trebuie sã depãºeascã 60 d: • Pentru turnare în aer liber L ≤ 6 m sau L ≤ 33 d; • Pentru turnare în hale deschise L ≤ 6 m; • Pentru turnare în hale închise L ≤ 12 m. Dacã terenul de fundare este compresibil, rezemarea directã a pernei de balast ºi a pardoselii nu este recomandabilã. În cazul în care în structura terenului apar straturi foarte deformabile (nãmoluri, turbe etc.), executarea piloþilor poate conduce la apariþia fenomenului de pompare a materialului moale ºi la crearea unei zone foarte afânate (fig. 9). Sub încãrcãri externe, produse de greutatea proprie ºi solicitãrile utile (5-65 kN/m2), se poate produce o deformaþie, în timp, a pachetului de straturi compresibile, deformaþie care determinã tasarea unei zone extinse de sub pardosealã. În acest caz, placa pardoselii se va deforma sau se va suspenda de fundaþia existentã, supraîncãrcând-o peste limita capacitãþii portante.

Fig. 7: Consolidarea colþurilor la rost

Fig. 8: Adâncimea de tãiere la rosturi continuare în pagina 44 

42

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Societatea comercialã ALMA CONSULTING SRL din Focºani s-a înfiinþat în anul 1992, la iniþiativa doamnei ing. Viorica ALEXANDRU MANTA, având ca obiect de activitate, în principal: arhitecturã, inginerie ºi servicii de consultanþã tehnicã legate de acestea. ALMA CONSULTING SRL Focºani mai asigurã, pentru cei interesaþi: consultanþã în domeniul relaþiilor publice ºi comunicãrii, consultanþã pentru afaceri ºi management, testãri ºi analize tehnice, precum ºi activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice n.c.a. Pentru desfãºurarea activitãþii de consultanþã tehnicã, societatea deþine o gamã de echipamente lT, de mãsurã ºi control in situ, soft specializat, precum ºi mijloacele de transport necesare pentru inspectarea lucrãrilor de construcþii. Pentru proiectare, societatea are un atelier dotat, o reþea de calculatoare, inclusiv programele necesare elaborãrii proiectelor de construcþii clãdiri, drumuri, instalaþii, reþele tehnico-edilitare. În prezent, 18 specialiºti cu studii superioare sunt permanent la dispoziþia clienþilor. De când funcþioneazã, SC ALMACONSULTING SRL Focºani a primit premii, distincþii ºi atestãri. Deþine certificãri: ISO 9001/2008 (Sistemul de Management al Calitãþii); SR EN ISO 14001/2005 (Sistemul de Management de Mediu); SR OHSAS 18001/2008 (Sistemul de Management al Sãnãtãþii ºi Securitãþii Ocupaþionale). A fost ºi este permanent „abonatã“ la distincþiile oferite în cadrul manifestãrilor prilejuite de Topul Naþional al firmelor private. 


 urmare din pagina 42

Fig. 10: Rezemarea plãcii pardoselii pe piloþi izolaþi / micropiloþi Fig. 9: Goluri create sub pardoseli

ºi a terenului de fundare, cu relaþia (Popa, 1993): (1)

Fig. 11: Verificarea la strãpungere a pardoselii

Fig. 12: Zona de influenþã a plãcii

Într-o asemenea situaþie se impune adoptarea uneia dintre soluþiile: • Rezemarea plãcii pardoselii pe piloþi izolaþi / micropiloþi (fig. 10). Pe zona de rezemare a plãcii se vor executa grinzi înglobate în placa pardoselii. • Executarea unui planºeu din beton armat (grinzi + placã), rezemat pe fundaþia pe piloþi a stâlpilor.

Dimensionarea pardoselilor industriale Dimensionarea pardoselilor industriale se face ca pentru o placã elasticã, pe mediu elastic, solicitatã de încãrcãri externe (circulaþie, solicitãri uniform repartizate, solicitãri concentrate etc.). Determinarea înãlþimii plãcii se va face din condiþia de strãpungere, considerând suprafeþe de forfecare din încãrcãri (fig. 11a. ºi 11b.). Calculul solicitãrilor în placã (M, T), necesare pentru dimensionarea armãturii se face dupã metoda coeficientului de pat. Valoarea coeficientului de pat este Ks, valoare care se introduce la l0. Calculul plãcii se va determina în funcþie de rigiditatea plãcii

Fig. 13: Repartizarea presiunilor de contact sub placã 44

în care: H - înãlþimea stratului deformabil (perna), E0 - modulul de deformaþie liniarã echivalent al pãmântului, E - modulul de elasticitate a betonului. Unul dintre modelele posibile de calcul ale plãcilor infinite, solicitate de o forþã concentratã în modelul Winkler, este metoda Heteny. Calculul se face plecând de la valoarea le - lungimea efectivã a plãcii. (2) unde D - este rigiditatea cilindricã a plãcii egalã cu: (3) La dimensionarea pardoselilor industriale, încãrcãrile de calcul se iau cu un coeficient parþial de siguranþã, conform SR EN 1997-1. Calculul dupã metoda Heteny ia în considerare numai cazul plãcii elastice încãrcatã cu o sarcinã concentratã (fig. 12). În general, plãcile de pardosealã sunt încãrcate cu sarcini din circulaþie sau statice, amplasate în diferite poziþii (lângã rost, mijloc etc.). În cazul plãcilor elastice se considerã o distribuþie a presiunilor de contact liniarã, pe zona de influenþã a deformaþiilor plãcii (fig. 13). Pentru aceste cazuri se vor folosi relaþii care permit determinarea valorii momentelor încovoietoare. (Va urma)  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Reorientarea producãtorilor de tâmplãrie termoizolantã cãtre pieþe externe ing. Harilaus KILAIDITIS, director executiv PPTT Pentru a rezista exigenþelor unei economii concurenþiale, producãtorii ºi prestatorii de servicii din sectorul construcþiilor trebuie sã fie, în permanenþã, atenþi la mersul activitãþilor din domeniul respectiv, pe întreaga grilã, de la producþie pânã la oferta cãtre potenþialii beneficiari. Acest lucru este necesar pentru cã viaþa economicã înregistreazã fenomene uneori neaºteptate ºi trebuie sã te adaptezi lor. Având în vedere trendul descrescãtor, din ultimii ani, al cererilor de tâmplãrie pe piaþa internã cu toate neajunsurile colaterale (falimente, disponibilizãri masive de personal, insolvenþe, reduceri de taxe ºi impozite importante la bugetul de stat etc.) a devenit imperios necesarã gãsirea unor soluþii de stabilizare a situaþiei ºi de menþinere în exploatare a capacitãþilor excedentare de producþie rãmase active în urma prelungitei crize economice din România ºi nu numai. În acest sens, putem remarca faptul cã începând cu anul 2010, operatorii economici întreprinzãtori, care au sesizat cã economia nu are perspectiva unei redresãri aºteptate, au investigat pieþe externe din zona euro, cum ar fi Italia, Franþa, Belgia, Olanda, Cehia ºi chiar Germania, dar ºi pieþe cu potenþial din afara zonei, cum sunt Elveþia, Canada, Israel, Congo ºi chiar Coreea de Sud. În urma acestor investigaþii au fost identificate condiþii legate de calitatea ºi cerinþele pe care trebuie sã le îndeplineascã produsele furnizate, (marcaj CE, performanþe impuse de normele þãrii respective, personal calificat pentru montaj, asigurarea transportului ºi altele). Din acest punct de vedere, PPTT a venit în sprijinul celor interesaþi cu acþiuni punctuale precum acordarea de consultanþã în vederea implementãrii procedurilor care trebuie realizate

(CPF, teste periodice) pentru aplicarea marcajului CE. De asemenea, autorizarea Centrului de evaluare a competenþelor profesionale ale operatorilor, prin care companiile îºi pot evalua ºi certifica muncitori în meseriile de confecþioneri de tâmplãrie din PVC ºi aluminiu, geam termoizolator ºi montatori tâmplãrie termoizolantã, contacte cu agenþiile economice de pe lângã ambasadele din Olanda, Belgia, Portugalia, Franþa, Italia ºi alte þãri în vederea realizãrii unor misiuni economice în care cei interesaþi pot obþine personal informaþiile dorite ºi pot stabili contacte directe cu potenþiali beneficiari având ºi sprijinul agenþiei. Totodatã, au fost obþinute infomaþii privind opþiunile partenerilor strãini faþã de tipul de tâmplãrie dorit: PVC, aluminiu, lemn stratificat, tipuri de vitraje, precum ºi preþuri practicate pentru aceste produse în þara respectivã. Toate aceste acþiuni au marcat în ultimii trei ani o evoluþie ascendentã, care, în baza datelor furnizate de INS, marcheazã, la sfârºitul trimestrului I - 2013, o valoare cumulatã a exportului, pe ultimele 12 luni, de 78,38 milioane euro, din care peste 86% reprezintã tâmplãria din PVC, 9% lemn ºi restul aluminiu (cu rezerva cã din datele statistice o parte din tâmplãria din aluminiu a fost exportatã ca fiind confecþie metalicã fãrã a se preciza materialul ºi din acest motiv nu a fost luatã în calcul).

Harilaus Kilaiditis - director executiv PPTT

Acest volum de export reprezintã cca 30% din producþia realizatã, la nivel naþional, pe perioada analizatã (320 - 325 mil. euro) ºi evidenþiazã, implicit, posibilitatea de creºtere a acestui volum prin acþiuni comune ale unor operatori economici care au acumulat experienþã în domeniu. Aceºtia pot contracta lucrãri de volum mare, prin înfiinþarea unor reprezentanþe în þãrile cu potenþial ºi, totodatã, pot contribui la relansarea pe plan intern a acestui segment economic, cu toate implicaþiile care derivã din acest proces. PPTT se declarã un partener activ ºi implicat în acest proces de relansare a industriei de tâmplãrie termoizolantã ºi va acorda tot sprijinul necesar companiilor solicitante. Procedând aºa, PPTT îi ajutã ºi îndrumã pe toþi cei care compun aceastã breaslã sã nu stea pasivi la ceea ce se întâmplã pe aceastã piaþã pentru cã, la o adicã, nu-i mai poate salva nimeni. ªi unii dintre ei au înþeles acest lucru ºi acþioneazã în consecinþã! 

PATRONATUL PRODUCÃTORILOR DE TÂMPLÃRIE TERMOIZOLANTÃ Bd Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, et. 8, ap. 130, Bucureºti, Sector 3 Tel.: +4 021-311.16.30 | Fax: 021-311.80.10 | Mobil 0723-178.215 E-mail: office@pptt.ro | Web: www.pptt.ro


Un nou sistem din aluminiu marca ALUPROF


ecoHORNET - cea mai eficientã tehnologie de încãlzire cu deºeuri vegetale O INVENÞIE ROMÂNEASCà CE ΪI AªTEAPTà ÎNCà VALORIFICAREA DEPLINà Ce poate fi mai interesant ºi în acelaºi timp mai rentabil, în aceastã perioadã în care combustibilii sunt din ce în ce mai scumpi, decât sã poþi produce cãldurã ºi apã caldã fãrã sã consumi gaze, energie electricã, lemne, motorinã sau pãcurã ci numai deºeuri vegetale, care nu au altã întrebuinþare? Acest lucru este posibil în centralele termice ecoHORNET, centrale care înglobeazã, în concepþia lor, câteva invenþii foarte valoroase ale fraþilor Hornet. Alte amãnunte despre aceastã instalaþie care poate revoluþiona, în viitor, producerea de cãldurã ºi apã caldã, în interviul cu dl Iuliean Hornet. Red.: Dle Iuliean Hornet, în momentul de faþã pe piaþã sunt multe centrale termice care funcþioneazã prin arderea peleþilor. Cu ce se deosebesc de toate aceste instalaþii centralele ecoHORNET? Iuliean Hornet: SC ECOHORNET SRL vã propune o nouã abordare în dezvoltarea durabilã a zonelor rurale ºi urbane prin conversia biomasei: gunoaie, resturi ºi deºeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, agrozootehnice, selecþie de deºeuri menajere, plante energetice, tocãturã lemnoasã, în special a lemnului degradat ºi uscat din pãdurile ºi terenurile necultivate, chiar ºi pe cele cu un conþinut mare de siliciu, rumeguº de lemn sau în amestec etc., compactatã ºi granulatã sub formã de peleþi, granule curate, fãrã miros, nontoxice, nealterabile, în cea mai ieftinã ºi curatã energie termicã ºi electricã, utilizând echipamente de foarte înaltã performanþã, licenþiate sub marca ecoHORNET, fabricate în România de S.C. Ecohornet S.R.L. Aceste gunoaie, resturi ºi deºeuri care, astãzi, zac peste tot ºi sufocã prin poluare mediul înconjurãtor, constituie un combustibil ideal pentru echipamentele ecoHORNET care funcþioneazã permanent cu temperaturi de peste 1.250 0C, includ automatizarea totalã a procesului ºi sunt concepute pentru a opera cu un nivel foarte mic al emisiilor. Red.: Din punct de vedere tehnic, cui i se datoreazã acest avantaj al instalaþiilor dumneavoastrã? 48

I.H.: În primul rând arzãtorului fabricat în concepþie proprie, pe baza altei invenþii care ne aparþine ºi anume „Arzãtor multisistem ºi procedeu de ardere ecologicã a biomasei sub formã de peleþi”. Acest arzãtor realizeazã o ardere completã a peleþilor, fãrã fum, fãrã depuneri de gudron, cu emisii minime de noxe sau particule în atmosferã, pe toatã durata funcþionãrii. Cantitatea de substanþe minerale rãmasã în urma arderii, aºa-zisa „cenuºã”, este minimã ºi se utilizeazã ca îngrãºãmânt. Cu arzãtorul ecoHORNET arderea peleþilor se produce la temperaturi de peste 1.250 0C, temperaturi la care, practic, nu este vorba de o simplã ardere, ci de incinerare. Deci, arzãtorul ecoHORNET este, de fapt, un arzãtor – incinerator.

În aceste condiþii ºi corpul centralei, respectiv cazanul, a fost special proiectat pentru a funcþiona în bune condiþii la asemenea temperaturi ridicate, fãrã uzurã în timp ºi sã fie, totodatã, capabil sã preia energia termicã rezultatã în urma arderii peleþilor. Astfel, chiar dacã în arzãtor se dezvoltã constant temperaturi de peste 1.250 0C, temperatura gazelor de ardere, la ieºirea lor din centrala termicã, este de doar 90 0C – 100 0C. În aceastã situaþie, diferenþa de energie termicã este transferatã în agentul termic. De aici rezultã un randament de excepþie, de 94% - 97%, ceea ce pentru utilizator se traduce într-un consum redus de combustibil ºi o eficienþã foarte ridicatã. Concret, costul unei gigacalorii obþinutã cu tehnologia ecoHORNET este cuprins între 60 lei ºi 120 lei. • De 1 - 2 ori mai mic decât la încãlzirea cu gaz metan • De 3 – 4 ori mai mic decât cel obþinut în sistemele centralizate, GPL, CLU • de 4 – 5 ori mai mic decât cel pe bazã de curent electric sau motorinã. Red.: Unde se pot utiliza centralele ecoHORNET? I.H.: Centralele ecoHORNET se fabricã într-o gamã largã de puteri, respectiv de la 20 kW la 350 kW. În aceste condiþii, centralele ecoHORNET se pot utiliza, în primul rând, pentru producerea de cãldurã ºi apã caldã la locuinþele individuale, apoi, la locuinþele colective, adicã la blocuri, la ºcoli, spitale, hoteluri, clãdiri administrative, sãli de sport, piscine etc.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


De asemenea, o valorificare interesantã a centralelor noastre o propunem pentru încãlzirea serelor sau a complexelor zootehnice. Pentru producãtorii de legume avem soluþii de ultimã generaþie privind încãlzirea serelor. Astfel, pentru a utiliza eficient energia termicã produsã în centralele termice ecoHORNET noi am conceput sistemul de încãlzire directã a solului, în cazul culturilor plantate sau încãlzirea pardoselii, în cazul rãsadurilor sau a plantelor cu dezvoltare în ghivece, obþinându-se, prin sistemul nostru, producþii timpurii cu costuri mult mai mici. Pentru unitãþile de creºtere a puilor ºi purceilor putem asigura, de asemenea, încãlzirea în pardosealã cu centralele termice ecoHORNET pe peleþi. În acest sens, compactarea în peleþi a aºternutului cu dejecþii asigurã 100% combustibilul ciclului urmãtor de pui ºi reduce la zero cheltuielile cu încãlzirea, iar investiþia completã este de maxim 50 euro/mp. În sfârºit, noi propunem o soluþie interesantã pentru încãlzirea spaþiilor mari, aºa cum sunt halele industriale, depozitele, sãlile de sport, garajele etc. Aceastã soluþie înglobeazã în ea invenþia „Arzãtoare cu peleþi tip injector pentru tuburi radiante 20 kW – 60 kW. În premierã mondialã, ecoHORNET foloseºte arzãtoarele cu peleþi pentru încãlzirea tuburilor radiante. Lipsa particulelor de cenuºã ºi a fumului din gazele arse ºi temperatura la care se realizeazã arderea fac posibilã transmiterea în tuburile radiante a energiei termice rezultate prin arderea peleþilor, cu menþinerea parametrilor de funcþionare constanþi pe toatã durata utilizãrii ºi fãrã a necesita curãþiri repetate. Încãlzirea cu tuburi radiante este cea mai eficientã soluþie pentru spaþiile înalte deoarece cãldura se transmite oamenilor, obiectelor sau pardoselilor care se aflã în perimetrul deservit de tuburile radiante realizându-se o încãlzire direcþionatã pe zonele de lucru, similarã cu cea produsã de razele solare ºi nu o încãlzire a unui volum imens de aer. Unul din avantajele încãlzirii cu tuburi radiante este acela cã efectul încãlzirii apare la doar câteva minute dupã pornirea arzãtorului, nefiind necesarã funcþionarea sistemului atâta timp cât în spaþiul respectiv nu se desfãºoarã o activitate. Prin implementarea invenþiei noastre se obþine, cu costuri minime, o energie termicã nepoluantã, randamentul arderii înregistrat în arzãtoarele gravitaþionale ecoHORNET depãºind 98%.

Concret, arzãtorul de 60 kW cu tuburi radiante realizeazã: • încãlzirea a 250 mp halã industrialã; • încãlzirea a 200 mp birouri; • producerea a 500 litri apã caldã la 65 0C, într-un schimb de lucru de 8 ore. Consumul de combustibil, în aceste condiþii, nu depãºeºte 1,2 euro/orã. Red.: Unul dintre domeniile de utilizare pe care îl propuneþi dvs. pentru centralele ecoHORNET este cel pentru asigurarea energiei termice la locuinþele colective, respectiv blocurile de locuinþe. O utilizare interesantã în condiþiile în care mulþi locatari din aceste spaþii nu-ºi mai pot plãti cheltuielile pentru asigurarea energiei termice. Care ar fi avantajele în varianta folosirii centralelor ecoHORNET? I.H.: În cazul instalãrii centralelor noastre la blocuri sau la scãri de bloc, costurile cu investiþia nu depãºesc 32 euro/mp iar costul încãlzirii ºi producerii apei calde menajere la blocurile izolate este de 2,5 – 3 euro/mp iar la cele neizolate de 3,5 – 4 euro/mp pe an. În cazul unui bloc P+4 cu 20 de apartamente volumul de încãlzire la o suprafaþã de 1.400 mp x 2,5 (înãlþime) este de 3.500 mc. Costul total al instalãrii sistemului de încãlzire ecoHORNET, pentru un asemenea bloc, este de 44.800 euro, respectiv 32 euro/mp. Instalaþia blocului poate fi modernizatã prin realizarea încãlzirii pe orizontalã, se asigurã independenþa totalã a locatarilor, îºi pot regla singuri temperatura, dar costul acestei intervenþii se ridicã la 44 euro/mp. Sistemul la care fac referire cuprinde: • centrala termicã 125 kW completã; • acumulator de cãldurã (puffer) de 1.500 litri; • boiler 800 litri – echipament de transport ºi distribuþie a agentului termic ºi a apei calde spre interiorul clãdirii, montaj ºi garanþie. Centralele pot fi montate fie în spaþiul tehnic existent, fie într-un container pentru centralã ºi un altul pentru peleþi.

Mineralele rezultate în urma arderii, 2-8 kg/tonã, se pot folosi ca îngrãºãmânt pentru spaþiul verde din jurul blocului. Red.: Anul acasta aþi lansat un nou produs ºi ne spuneaþi cã din acest moment se pot elabora strategii de independenþã energeticã pentru comunitãþi ºi chiar pentru întreaga populaþie. I.H.: Am lansat în acest an în premierã absolutã arzãtorul tip injector cu puteri de la 20 la 500 kW, injector ce înlocuieºte cu succes toate injectorele care funcþioneazã astãzi cu combustibili fosili, gaz, motorinã, ulei, CLU, GPL, pãcurã etc., combustibili care genereazã circa 70% din cele 22.5 miliarde de tone de emisii cu efect de serã, toþi poluanþi ºi scumpi. Red.: Existã suficientã materie primã, respectiv peleþi, pentru toate instalaþiile dumneavoastrã? I.H.: În momentul de faþã, în România sunt peste 80 de producãtori de peleþi. Materia primã pentru sistemele ecoHORNET existã din belºug ºi este estimatã la circa 100.000.000 tone, peste 300.000.000 Gcal. Din pãcate, marea majoritate a tehnologiilor de ardere nu pot folosi peleþi din deºeuri. Pentru aceste tehnologii învechite, neperformante, cu funcþionare pe peleþi albi (curaþi) se defriºeazã cu sãlbãticie pãdurile României ºi nu numai; astfel încãlzirea cu peleþi a devenit poluantã, se distrug depozitele de CO2 ºi fabricile de oxigen, flora ºi fauna planetei “PÃDUREA”. Aºa cum spuneam, centralele noastre pot arde în bune condiþiuni peleþi fabricaþi din orice resturi vegetale. Tehnologia ecoHORNET a creat premisele dezvoltãrii industriei verzi, genereazã sute de mii de locuri de muncã în industrie, agriculturã, transport ºi servicii. Se vorbeºte tot mai mult, în ultima perioadã, despre independenþa energeticã. Aceasta s-ar putea obþine prin valorificarea rezervelor de þiþei ºi gaze din Marea Neagrã ºi prin exploatarea gazelor de ºist. Ei bine, ecoHORNET a fãcut deja un prim pas spre obþinerea independenþei energetice a þãrii noastre. ªi aceasta prin valorificarea tuturor resturilor vegetale, eliberând natura de aceste deºeuri ºi producând cea mai ieftinã ºi curatã energie. Red.: Sã înþelegem cã viitorul energetic ne este asigurat? I.H.: Cu siguranþã, deoarece cu sprijinul tehnologiei de ardere ecoHORNET, BIOMASA a devenit o sursã de energie: eficientã ºi inepuizabilã, economicã ºi independentã, ecologicã ºi inteligentã ºi scuteºte de griji generaþiile viitoare, când va fi foarte important cât poluãm ºi va fi foarte costisitor sã poluãm. 

SC ECOHORNET SRL Str. Italia, nr. 4, Sat Chiajna, Com. Chiajna, Jud. Ilfov Fax: +40 21 351 58 64 | Mobil: +40 745 050 050, +40 740 888 085,+40 742 050 055 E-mail: president@ecohornet.ro | www.ecohornet.ro


Încãlzire prin pardosealã cu ºapã din asfalt turnat Christoph Kämper, Director Marketing - MULTIBETON GmbH Asfaltul are o lungã tradiþie în construcþii: încã din antichitate, aproximativ 700 în. Hr., s-a utilizat pentru asfaltarea strãzilor. Abia în secolul 19, însã, tehnica asfaltului a început sã progreseze. În 1838 s-a asfaltat prima stradã în Germania: Jungfernstieg în Hamburg, iar în 1841 s-a creat asfaltul turnat. Este vorba despre un asfalt cu un procentaj mare de bitum (un amestec natural, elasto-vâscos, obþinut din pãcurã ºi din diverse materiale organice), la care se adaugã agregate cu o granulaþie mai micã de 0,063 mm (aºanumita umpluturã). Aºadar, asfaltul se compune din agregate cu granulaþii fine ºi gro- Instalarea unui sistem de încãlzire MB siere, piatrã zdrobitã ºi o într-un spaþiu exterior cantitate de bitum calculatã astfel încât golurile din pietriº sã fie acoperite integral ºi sã existe ºi un uºor exces de bitum. În aceste condiþii, spre deosebire de alte tipuri de asfalt, acesta devine maleabil ºi poate fi turnat, nemaifiind necesarã compactarea. În anii `20 ai secolului trecut, în Germania au fost testate diverse modalitãþi de realizare a suprafeþelor rutiere folosindu-se materiale cum ar fi: piatra, betonul, gudronul ºi alte tipuri de asfalt (inclusiv pe ºoseaua Wahnbachtal, în apropierea fabricii MULTIBETON – drum inundat mai târziu în urma construirii barajului Wahnbachtal). Concluziile acestor încercãri,

coroborate cu punerea mai rapidã în operã, datoritã noilor utilaje, preþul în scãdere al materialelor ºi scumpirea mâinii de lucru au fãcut ca, dupã Al Doilea Rãzboi Mondial, strãzile cu asfalt sã devinã standard iar pistele din beton sau cele cu piatrã cubicã sã disparã. În anii `80 ai secolului trecut se montau, deja, primele sisteme MULTIBETON de încãlzire în asfalt: iniþial la intrãrile în garaje, care trebuiau þinute curate, fãrã zãpadã sau Christoph Kämper gheaþã, în timpul iernii – la început, la hoteluri din Austria. Ulterior, atenþia s-a îndreptat ºi spre parcãri, la gãri în Elveþia, accese pietonale în Alpii francezi ºi reºedinþe familiale în toatã Europa. Încãlzirea s-a fãcut ºi de la accesul de la ºoseaua principalã la poteci din masivul central, pânã la parcarea unui mare constructor de utilaje sau la clãdirile sanitare ale unui camping.

Casã familialã în Oberursel - sistem montat in 2007, de firma Pfeiffer din Bad Vilbel

Propunere de compunere a stratului de asfalt pentru încãlzirea suprafeþelor libere acoperite cu asfalt turnat: 1. Þeava MB-Euro-Systemrohr 17 2. ªinã metalicã MB-Stahl-Clipsschiene 17 3. Strat separator 4. Pietriº de stabilizare 5. Strat separator 6. Strat suport 7. Asfalt fierbinte 70-90 mm

50

Încãlzirea prin pardosealã a spaþiilor libere rãmâne, desigur, din cauza solicitãrilor energetice, o excepþie. În spaþiile interioare, însã, este întotdeauna necesar un sistem de încãlzire ºi astfel, odatã cu folosirea, pe scarã tot mai largã, a asfaltului în interior, a crescut ºi cererea pentru sisteme de încãlzire sub ºapã asfalticã. Conform DIN 18560-2, „ªapele ºi ºapele încãlzite cu straturi izolatoare (cele flotante)“ trebuie sã aibã, la încãlzirea clãdirilor sau în industrie, un asfalt de GE 10 (în viitor ICH 10) cu o grosime minimã de 3,5 cm ºi o acoperire de 1,5 cm peste elementele de încãlzire. ªapele din asfalt turnat pot fi acoperite cu orice pardosealã. În industrie, ºapele din asfalt turnat se folosesc, de cele mai multe ori, fãrã acoperire. ªi în locuinþe sau clãdiri administrative se foloseºte, tot mai mult, ºapa din asfalt turnat fãrã acoperire dar, de cele mai multe ori, colorat sau ºlefuit. Dacã este ºlefuitã ºapa din asfalt turnat poate crea impresia de terasã, în cazul în care porii sunt acoperiþi corespunzãtor iar ºlefuirea este finã. ªapa din asfalt turnat are ºi unele dezavantaje, precum rezistenþa redusã la uleiuri, grãsimi ºi solvenþi. În cazul interiorului încãperilor acest aspect nu este, însã, relevant.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Întrucât asfaltul se toarnã la temperaturi de cca 200 °C, este obligatoriu ca materialul din care sunt fãcute þevile de încãlzire prin pardosealã sã aibã calitãþi deosebite. Cu toate cã pe piaþa încãlzirii prin pardosealã cu mase plastice acþioneazã numeroase firme, pânã astãzi þeava MB-Euro-Systemrohr este singura care rezistã la aceste temperaturi înalte. Rezistenþa la temperaturã se verificã constant în laboratorul de testare MULTIBETON, conform EN 743: astfel, se aºeazã în cuptor mostre de þeavã timp de 2 ore, la 150 +/- 1°C ºi se verificã inclusiv stabilitatea formei ºi contracþia. Chiar ºi la aceastã temperaturã, redusã pentru asfalt, þevile MULTIBETON rãmân singurul câºtigãtor în urma testului.

Înãlþimea redusã este posibilã ºi la suprafeþe deschise

John Deere din Mannheim, Germania, 2011 - sistem montat de Diringer & Scheidel Faþã de condiþiile deosebite pe care trebuie sã le respecte þevile pentru ºapa din asfalt turnat, rezultã o serie întreagã de avantaje pentru încãlzirea prin pardosealã: • Nu sunt pori sau bule de aer, deci cãldura se poate împrãºtia fãrã restricþii. • Grosimea redusã de cca 35 mm asigurã o încãlzire rapidã a pardoselii. • În clãdiri, ºapa din asfalt turnat nu aduce umezealã în construcþie, ci ajutã la uscare, datoritã temperaturii ridicate de la montaj. • De asemenea, ºapa din asfalt turnat nu creeazã probleme privind difuzia de abur. • ªapa din asfalt turnat are o amortizare internã puternicã ºi astfel funcþioneazã ºi ca izolator fonic. • Deosebit de important este ºi avantajul în ceea ce priveºte timpul de uscare: deja dupã 2 ore de rãcire se poate cãlca pe ºapa din asfalt turnat ºi se poate acoperi pardoseala cu orice produs. Teama des întâlnitã la clãdiri, privind emanaþiile, nu existã decât la utilizarea de gudron ºi de aceea, din 1984, folosirea acestuia a fost interzisã în Germania chiar ºi la construirea de ºosele. Dimpotrivã, ºapa din asfalt turnat este consideratã ecologicã ºi complet reciclabilã. Ca izolaþie, se recomandã un material care este ºi el rezistent la apã ºi abur, ca ºi ºapa din asfalt turnat. Stabilitatea la cãldurã este o condiþie pentru utilizare. S-au încercat izolaþii din vatã obþinutã din sticlã topitã care are calitãþi asemãnãtoare cu ºapa din asfalt turnat: este etanºã la apã, rezistentã la presiune, etanºã la abur ºi ecologicã. Având în vedere toate avantajele pe care le-am menþionat în prezentarea de faþã, rezultã cã încãlzirea prin pardosealã MULTIBETON cu ºapã din asfalt turnat este o alternativã deosebit de interesantã. 

Intrare în garaj, 2005 - sistem montat de partenerul MB-Hopf Ges.m.b.H. & Co. KG din Knittelfeld, Austria

Grup sanitar în campingul Gross Quassow, 2005 sistem montat de firma Reinhard Schneider din Neubrandenburg, Germania

Reprezentant pentru România: Niculae Tiniº - MULTIBETON Romania SRL Str. Samuil Vulcan 24, Bucureºti, Sector 5 Tel.: +40 (021) 311 34 90 | Tel./Fax: +40 (021) 311 70 13 | Mobil: +40 (07) 23 54 87 54 E-mail: niculae.tinis@gmail.com


Placãrile decorative cu marmurã în spaþii rezidenþiale Placarea cu marmurã a interioarelor locuinþelor dateazã din perioada antichitãþii, grecii find recunoscuþi pentru utilizarea ei în arhitecturã, în scopuri decorative. Pentru cã era mai moale ºi uºor de tãiat, fasonat ºi sculptat, având în acelaºi timp o multitudine de culori ºi irizaþii, venaturi ºi transparenþe seducãtoare, marmura era piatra favoritã a anticilor eleni. Nu doar exterioarele, faþadele, coloanele, templele sau statuile publice erau cele care beneficiau de acest uimitor material, ci ºi interioarele caselor, ale bãilor publice etc. Adesea, chiar ºi piesele de mobilier erau realizate din marmurã sau aveau inserþii din aceastã rocã. De la pardoseli pânã la tavane, rocile decorative din marmurã erau prezente în locuinþele greceºti în cele mai diverse forme. Nu doar valoarea decorativã, ci ºi calitãþile

52

fizice ale marmurei erau apreciate de cãtre constructorii antici. Din acea perioadã provine ºi ideea valorii superioare a acestei pietre fascinante, care, însã, pe atunci, ca ºi acum, putea fi apreciatã într-o manierã variatã, nu doar dupã locul de provenienþã ºi raritatea culorilor, ci ºi în funcþie de arta cu care fusese lucratã. De-a lungul istoriei, întrebuinþarea marmurei în scopuri decorative a fost mereu preluatã în locuinþele persoanelor înstãrite, ea fiind,

aproape întotdeauna, consideratã o piatrã specificã celor bogaþi. Doar în perioada Evului Mediu timpuriu marmura a trecut printr-o perioadã de regres, chiar ºi în biserici sau locuinþele nobililor, dar aceasta deoarece, în general, decãderea artelor, arhitecturii ºi ºtiinþelor a marcat întreaga societate. Pardoseli din marmurã Placarea pardoselilor cu marmurã nu mai este astãzi o lucrare atât de “rece” ca în trecut, tipurile moderne de încãlzire permiþând pãstrarea temperaturilor perfect confortabile la nivelul podelei. Preþul marmurei este competitiv, la unele tipuri de marmurã el ajungând chiar mai mic decât cel al altor materiale pentru pardoseli. Credinþa cã e prea scumpã provine, de fapt, din costurile care pot fi sau nu adãugate, în funcþie de spaþiul în care este folositã.

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Marmura albã este mai scumpã; de asemenea, ea trebuie impermeabilizatã în spaþiile cu risc ridicat de umiditate. Alte costuri suplimentare pot apãrea la montura ei, o lucrare atentã fiind, însã, garanþia durabilitãþii în timp. De asemenea, întreþinerea poate presupune achiziþionarea unor soluþii speciale pentru curãþarea petelor mai speciale. Placãri pentru pereþi Marmura este, astãzi, foarte potrivitã atât pentru spaþii cu amenajãri clasice, cât ºi în interioarele moderne. Practic, nu existã limitã pentru încãperile sau elementele constructive pe care le poate decora: poate fi elegantã, dar poate fi inclusã ºi în stiluri naturale, tradiþionale. Stilul este adesea determinat ºi de finisajul care a fost aplicat marmurei. Nu este nevoie ca suprafaþa ei sã fie lucioasã, aºa cum ne-am obiºnuit. Marmura poate fi matã, serigrafiatã, buciardatã, gravatã cu cele mai diverse ornamente, litere etc.

Scãri interioare, ºeminee, glafuri, blaturi Posibilitatea tãierii plãcilor de marmurã în cele mai diverse forme permite aplicaþii perfecte în cazul detaliilor de tipul glafurilor ºi blaturilor. În ceea ce priveºte scãrile de interior, treptele ºi contratreptele, balustradele sau mâna curentã, orice element poate fi realizat din piatrã.

Mobilier ºi ornamente din marmurã În acest domeniu, marmura este folositã mai des în cazul recondiþionãrilor de mobilier de epocã sau în cazul reabilitãrilor unor case istorice, care aveau în holurile de intrare sculpturi, banchete de piatrã etc. Cele mai apreciate piese de mobilier „stil” implicã, de altminteri, marmura combinatã cu esenþe de lemn preþios, fildeº, metal, mozaic din alte pietre etc. Totuºi, nici decorurile ºi finisajele contemporane nu exclud utilizãrile marmurei în aceste scopuri. Muchii, blaturi, intarsii, orice poate fi sculptat ºi îmbinat în funcþie de cele mai variate stiluri ºi preferinþe. 

Algabeth Com SRL Jud. Prahova, Com. Brazi, Sat Popesti, Str. Parului, nr. 82 Telefon: 0244 481 119 | 0244 481 117 | 0372 768.488 | 0372 768 489 | 0727 736 155 Fax: 0244 481 109 Email: info@algabeth.ro | Web: www.stonegroup.com.ro, www.algabeth.ro

MARMURÃ • GRANIT • TRAVERTIN • CALCAR • ONIX


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTI ÎN CONSTRUCÞII Ioan Petru CIONGRADI S-a nãscut la 19 noiembrie 1936 în oraºul Roman din judeþul Neamþ. Dupã absolvirea Liceului Roman Vodã din oraºul natal, a urmat Facultatea de Construcþii, Secþia Construcþii Civile, Industriale ºi Agricole din Institutul Politehnic Iaºi, devenind inginer în anul 1959. Între anii 1959 - 1962, a activat la Trustul Regional de Construcþii Iaºi, contribuind la realizarea unor obiective civile ºi industriale. Activitatea didacticã ºi-a început-o în anul 1962 ca asistent la Facultatea de Construcþii Iaºi - disciplinele: Rezistenþa materialelor ºi Statica construcþiilor. În anul 1968, a devenit ºef de lucrãri, în 1972, conferenþiar, iar în 1978, profesor, predând cursurile: Statica, Dinamica ºi Stabilitatea construcþiilor, Ingineria seismicã, Proiectare asistatã de calculator. A contribuit la organizarea laboratoarelor din catedrã ºi a înfiinþat Centrul de calcul al institutului, al cãrui director a fost între anii 1976 - 1984. Menþionãm cã a fost ºeful Catedrei de Mecanica construcþiilor între anii 1982 – 1999 iar între anii 1990 1992, a deþinut funcþia de prorector al Universitãþii Tehnice Gh. Asachi, rãspunzând de activitatea de cercetare-dezvoltare. În anul universitar 1968 - 1969, a efectuat un stagiu de specializare la Universitatea din Liege, în domeniul utilizãrii calculatoarelor la calculul structurilor. Doctor inginer a devenit în anul 1971, cu teza Contribuþii privind determinarea rãspunsului seismic neliniar al structurilor în cadre. Activitatea ºtiinþificã. Amintim domeniile importante de cercetare: • studiul efectului interacþiunii dintre construcþie ºi terenul de fundare ºi dintre structurã ºi pereþii de umpluturã sau compartimente (care au dus la întocmirea ºi modificarea unor acte normative); • analiza comportãrii la acþiuni seismice a unor obiective precum centralele termoelectrice de la Rovinari, Chiºcani, Palas, Bucureºti Sud, staþiile ºi galeriile metroului Bucureºti, coºurile de fum de mare înãlþime; • iniþierea ºi organizarea cercetãrii ºtiinþifice complexe - analiticã ºi experimentalã - privind conformarea ºi calificarea seismicã a unor echipamente, instalaþii, utilaje ºi structuri ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodã; 56

• elaborarea de modele de calcul liniar ºi neliniar pentru diverse tipuri de structuri, aplicarea identificãrii dinamice a structurii la validarea acestor modele. De asemenea, a colaborat la concepþia, proiectarea ºi execuþia unui set de platforme seismice de diverse capacitãþi al cãror principiu de funcþionare a fost brevetat ºi care funcþioneazã la Filiala INCERC Iaºi. Menþionãm cã Staþia de cercetãri seismice, înfiinþatã în scopul exploatãrii acestor platforme de cercetãri, a fost înregistratã la UNESCO, ca unitate pentru acordarea de asistenþã tehnicã, colaborând la realizãri comune cu instalaþii similare din strãinãtate, precum Italia, Iugoslavia, Venezuela, Algeria, Turcia, Grecia, Germania. Realizarea acestor platforme a constituit o activitate de pionierat pe plan mondial, deoarece, dupã executarea platformelor seismice de la Iaºi, multe instituþii de cercetare din lume au fost dotate cu asemenea echipamente. Prof. loan Petru Ciongradi a contribuit ºi la realizarea unui stand modern de încercare a modelelor, elementelor ºi subansamblelor de structuri ale unor utilaje la acþiuni statice ºi dinamice de tip seismic, prelucrarea datelor experimentale realizându-se cu sisteme automate de captare, înregistrare ºi analizã computerizatã. S-a realizat baza materialã - calculatoare ºi programe ºi metodologia de calcul automat al oricãrui tip de structurã la acþiuni statice, termice, dinamice ºi seismice. Menþionãm cã Staþia de cercetãri seismice a catedrei pe care o conduce prof. loan Petru Ciongradi este autorizatã sã desfãºoare astfel de activitãþi ºtiinþifice ºi în domeniul nuclear. Prof. loan Petru Ciongradi a colaborat la elaborarea diferitelor studii, analize, expertize ºi proiecte referitoare la rãspunsul dinamic ºi seismic al structurilor ºi la utilizarea calculatoarelor în cercetarea ºi proiectarea construcþiilor. Din preocupãrile ºtiinþifice actuale, menþionãm: • dezvoltarea unor sisteme de protecþie antiseismicã (pasive, active, semi-active) adaptate condiþiilor din România; identificarea dinamicã a construcþiilor, în scopul reducerii efectelor acþiunilor seismice; • modernizarea standului Facultãþii de Construcþii pentru încercarea modelelor, elementelor ºi subansamblurilor  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


de structuri ºi a unor echipamente ºi utilaje la acþiuni statice, dinamice ºi seismice, inclusiv la platforma seismicã cu program. Prof. loan Petru Ciongradi a activat ºi la diferite proiecte internaþionale de cercetare (TEMPUS, PECO), efectuând, în acest scop, deplasãri în Franþa, Grecia, Belgia, Algeria, Israel. Activitatea publicisticã. Se caracterizeazã prin faptul cã a conceput peste 120 de lucrãri pe care le-a publicat în diverse reviste sau le-a prezentat la numeroase manifestãri ºtiinþifice din þarã ºi strãinãtate. De asemenea, a publicat, în calitate de autor sau coautor, 14 manuale didactice dintre care inserãm: Principii ºi aplicaþii în calculul automat al structurilor termodeformabile, Ed. Gh. Asachi, 2000, Iaºi; Reabilitarea construcþiilor, Ed. Vesper, 2001, Iaºi; Metode numerice utilizate în programele de calcul automat al structurilor, Ed. Societãþii Academice Matei-Teiu Botez, 2003, Iaºi; Building Rehabilitation, Ed. Societãþii Academice Matei-Teiu Botez, 2003, Iaºi. A contribuit direct ºi la creºterea gradului de profesionalizare a numeroºi specialiºti din domeniu fiind conducãtor de doctorat - din anul 1990 - în specialitatea Inginerie civilã, unde, sub coordonarea sa, 18 doctoranzi au devenit doctori ingineri. Între anii 1983 - 1984 a acordat asistenþã tehnicã Organismului de control în construcþii al Algeriei în probleme de inginerie seismicã.

Este expert tehnic ºi verificator de proiecte atestat MLPAT, colaborând la elaborarea de proiecte la unele unitãþi de proiectare. Prof. loan Petru Ciongradi a fost membru al mai multor comisii naþionale de specialitate la INCERC ºi IPCT, precum: Comisia de inginerie seismicã, Comisia de structuri, Comisia pentru calculul automat al construcþiilor, iar în prezent este membru al mai multor asociaþii de specialitate din þarã ºi strãinãtate. De asemenea, este membru al Academiei de ªtiinþe Tehnice din România. A depus nemijlocit o activitate prodigioasã de dascãl ºi cercetãtor ºtiinþific ale cãrui rezultate l-au impus în þarã ºi în strãinãtate. De menþionat contribuþia sa la concepþia ºi proiectarea de platforme seismice, care au fost brevetate (activitate de pionierat pe plan mondial), cât ºi la realizarea unui stand modern de încercare a modelelor, elementelor ºi subansamblelor de structuri la acþiuni seismice. De-a lungul întregii sale activitãþi, prof. Ioan Petru Ciongradi s-a remarcat printr-un deosebit talent pedagogic în predarea cursurilor, perseverenþã în cãutarea ineditului în cercetare, capacitate de sintezã, onestitate, obiectivitate, dragoste pentru colaboratori. Acesta este prof. loan Petru Ciongradi, care se înscrie printre cele mai de seamã personalitãþi ale ºtiinþei ºi tehnicii româneºti în construcþii. (Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii - autor Hristache Popescu)


O nouã metodã de îmbunãtãþire a terenului de fundare Pornind de la necesitatea îmbunãtãþirii capacitãþii portante a terenurilor din zona construcþiei infrastructurii de transport a þãrii noastre, Züblin România a dezvoltat o nouã metodã de îmbunãtãþire a terenului de fundare, prin coloane de balast sau piatrã spartã vibropresate cu preîndesare. Metoda constã, de fapt, în combinarea tehnologiei clasice de execuþie a coloanelor vibropresate de balast / piatrã spartã, conform normativ C 29-85 cu o metodã de îndesare prin înºurubarea unui con cu filet, pânã la cota prevãzutã în proiect. Cu aceasta se realizeazã o preîndesare a materialului local ºi un orificiu în care se introduce, ulterior, lancea vibrantã. În aceastã variantã, metoda se preteazã foarte bine la terenurile coezive sau semicoezive, fãrã nivel hidrostatic, la care terenul, cu capacitate portantã redusã, are grosime de 12-15 m sau se aflã la astfel de adâncimi sub un teren cu caracteristici mai bune. Execuþia coloanelor se face în douã etape: prima constã în preîndesarea terenului natural pânã la adâncimea maximã prevãzutã în proiect a coloanelor, acþiune care, în mod clasic, s-ar opri la întâlnirea refuzului în teren (fig. 1). Urmeazã etapa a doua, executatã de un al doilea utilaj, prevãzut cu o lance metalicã ºi vibrator, care introduce materialul granular de adaos ºi creeazã coloana de balast / piatrã spartã vibropresatã (fig. 2). Coloanele de balast se executã în mai multe faze simplu vibropresat sau multiplu vibpropresat, prin retragerea ºi reintroducerea succesivã a lancei metalice, concomitent cu adãugarea de material granular. Proprietãþile coloanei de balast/piatrã spartã obþinute prin aceastã metodã sunt: • Atingerea unor adâncimi mari, pentru coloanele vibropresate, în condiþiile preîndesãrii materialului local; • Capacitate portantã individualã foarte bunã; • Îmbunãtãþirea caracteristicilor masivului de teren îmbunãtãþit pe adâncimi mari de pânã la 12-15 m; • Consolidarea terenului natural, în jurul coloanelor, pe toatã suprafaþa unde s-a realizat reþeaua de coloane vibropresate; • Timpi de execuþie mai scurþi, comparativ cu simpla execuþie a coloanelor vibropresate fãrã preîndesare în terenuri slabe dar cu rezistenþa suficient de mare la vibpropresare; Dimensiunile uzuale pentru coloanele vibropresate de balast/piatrã spartã sunt: • lungimi uzuale de 12 - 15 m; • diametre echivalente de 600 - 1.000 mm. În cadrul proiectului au fost executate coloane vibropresate cu o lungime totalã de 70.000 ml, într-un timp de 60 de zile, cu un ritm de aproximativ 120 de coloane pe zi executate cu un utilaj de preîndesare ºi douã utilaje de vibroîndesare. În cazul în care terenul este sensibil la umezire, se poate înlocui materialul granular cu un beton de clasã inferioarã dar minimum pompabil, ce se poate introduce dupã preîndesare, renunþându-se, în acest fel, la vibropresare.  58

Fig. 1

Fig. 2

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Altã lume, alte mentalitãþi privind reþelele rutiere Din cartea „Constructori ai secolului XX - autor ing. Alexandru DOBRE (Continuare din numãrul anterior) CÂTEVA CONSIDERAÞII DESPRE DRUMURILE AMERICII În America, viteza maximã de circulaþie pe autostrãzile federale este de 96 km/h, faþã de 130 km/h la noi. Ei, americanii, au în vedere cã o vitezã de 100 km/h este suficient de mare, pentru ca un conducãtor auto sã stãpâneascã în timp real comenzile autovehiculului, contribuind astfel la diminuarea accidentelor rutiere, dar mai ales pentru cã aceastã vitezã este una economicã ºi pentru americani - bogaþii lumii acest lucru conteazã foarte mult. Conteazã ºi pentru durata de viaþã a autovehiculului. Pe distanþe de circa 4.000 km, strãbãtute în circa 10 zile nu am observat nici mãcar un sens giratoriu amenajat cu flori, borduri, panouri fotovoltaice, ori cu mormane de piatrã brutã ca sã arãtam cã ne aflãm într-o zonã de munte de exemplu. Nu am observat nici mãcar spectacolul de grafiti pe asfalt, asemãnãtor cu cel de pe la noi. În afarã de

60

linia albã continuã, ori întreruptã, mai vezi desenate pe asfalt semnul de drum la dreapta ori drum la stânga ori drept înainte. Ne-am întrebat dacã vreunui american venit în Europa îi este jenã sã meargã cu 100 km/h în loc de 130 km/h cât este admis? Despre comportamentul conducãtorului auto în circulaþie, pot spune cã este unul dintre cele care trebuie apreciate la superlativ, este un comportament generalizat pe respectarea regulilor de circulaþie. Sunt convins cã poliþia rutierã este mult mai conºtiincioasã în a trata diversele nereguli. În cei 4.000 km parcurºi prin America, nu am vãzut nicio localitate din mersul autobuzului. Se vedeau din loc în loc ferme agricole la o distanþã de circa 1-2 km de autostradã. Spaþiile tehnice ori locurile pentru oprire sunt la distanþe de circa 50 km pe fiecare sens de mers, adevãrate complexe tehnico-economice: poþi sã iei carburanþi, poþi sã parchezi civilizat ºi sã serveºti o gustare, poþi sã îþi cumperi hãrþi, cãrþi, suveniruri,

pantofi, tricouri, medicamente, gãseºti toalete foarte curate. Câteva principii de bazã privind organizarea licitaþiilor de execuþie în America, valabile încã din perioada anilor 1923 – 1925 (Extrase din cartea „Generalii Drumurilor. Linia întâia“ - autori ing. G. Manolescu ºi ing. G. ªtefanov): • adjudecarea lucrãrilor de ºosele trebuie fãcutã înainte de ziua de 1 ianuarie a anului în care acestea ar urma sã se execute; • se pot face economii importante dacã în caietele de sacini se impun condiþii pentru lucru ºi în timpul iernii: aprovizionarea cu materiale, execuþia de prefabricate, folosindu-se mai bine timpul favorabil de lucrãri de construcþii din primãvarã pânã în toamnã; • sã se urmãreascã o sistematizare a lucrãrilor pe întreg teritoriul statului, în aºa fel încât sã se poatã utiliza la maxim contribuþia cãilor ferate pentru transportul materialelor (care este mai ieftin); • utilizarea cu prioritate a materialelor locale ºi a altor surse de aprovizionare posibile; • adjudecarea, pentru un antreprenor, numai a unei porþiuni de ºosea pe care sã o poatã construi într-o singurã campanie de lucru. Se dau, astfel, sectoare de 8 - 10 kilometri de drum/autostradã cu posibilitãþi de mãrire la 15 km; • se dã o mare atenþie calitãþii lucrãrilor, printr-un control ºtiinþific al construcþiei ºoselelor. Pentru aceasta, fiecare Serviciu de Stat are laboratoare proprii, unde nu se fac numai studii ci ºi controlul materialelor care se folosesc pe fiecare ºantier. Finanþarea lucrãrilor este organizatã astfel: Guvernul Federal nu contribuie decât la construcþia a 7% din lungimea totalã a reþelei de ºosele din fiecare stat. Întreþinerea ºoselelor, odatã construite, rãmâne numai în seama statelor, fãrã nici o altã participare a Guvernului Federal. Mai mult, acesta poate suprima orice credit pentru construcþia de ºosele noi, dacã unele state nu-ºi întreþin ºoselele existente.  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


CÂTEVA CONSIDERAÞII DESPRE DRUMURILE CANADIENE (prezentate de ing. ªtefan Cios director de proiect la Search Corporation) Eu am ajuns pe pãmânt canadian într-o singurã zi cu ocazia unei excursii la cascada Niagara - partea americanã ºi partea canadianã. Nu doresc sã descriu mãreþia acestei cãderi de apã, turbulenþa prin care circula un vaporaº jumãtate descoperit, jumãtate acoperit, nici frumuseþea curcubeului care se vede la un moment dat când priveºti undeva cãtre soare, printr-o ceaþã de rouã; doar cã atunci când am ajuns la autobuz ne aºteptau 2 tineri în vârstã de 18-19 ani îmbrãcaþi în pantaloni scurþi, echipaþi cu cãºti pe cap ºi folositori de biciclete. Erau de la poliþia rutierã localã ºi l-au taxat pe conducãtorul auto - un negru pentru cã a staþionat în acel loc mai mult de 5-6 minute cât timp se puteau îmbarca pasagerii. Bineînþeles cã nu ºoferul era de vinã ci o parte  Revista Construcþiilor  noiembrie 2013

dintre noi la care ora de îmbarcare a devenit 11:30 în loc de ora 11:00. Drumul pânã la Toronto cu viteza maximã de 100 km/h a fost o mare plãcere mai ales cã în drum am trecut pe malul lacului Ontario, am vãzut de la distanþã multe amenajãri agricole. Mentalitate diferitã de a noastrã la politicieni, proiectanþi, opinia publicã În anul 2010 am avut ºansa sã parcurg cu maºina mai multe mii de km în Canada. Pe lângã interesul turistic, a fost inevitabil sã privesc traseele respective ºi din punct de vedere al felului în care s-a reuºit în Canada ºi cum se procedeazã în continuare pentru a se construi, întreþine ºi amplifica reþeaua rutierã. În cele ce urmeazã mã voi referi pe scurt la comportamentul utilizatorilor reþelei rutiere ºi la concepþia realizãrii ºi amplificãrii acesteia. Cele douã aspecte la care mi-am propus sã mã refer sunt interdependente, deoarece reþeaua rutierã

canadianã funcþioneazã în condiþii optime datoritã în mare parte ºi comportamentului civilizat al participanþilor la trafic. Comportamentul canadianului la volan poate fi caracterizat în principal prin calm, tolerant, politicos, conºtient de necesitatea vitalã de a se putea folosi permanent de maºinã ºi nu în ultimul rând, temãtor faþã de severitatea poliþiei rutiere. Nivelul vitezei maxime admisibile este relativ scãzut: • pe autostrãzi, vitezele admisibile sunt: maxim 100 km/h ºi minim 60 km/h iar pe drumurile principale sau secundare variazã între 50-80 km/h; • în localitãþi, în lipsa unor indicaþii speciale, viteza admisibilã este de 50 km/h. Limitele de vitezã se respectã (cu o toleranþã de max. 10%). Sunt foarte rare excepþiile când o maºina depãºeºte 110 km/h pe autostradã sau cca. 60 km/h pe drumurile ºi strãzile din localitãþi. Personalul poliþiei rutiere este suficient de numeros ºi inflexibil, pentru a putea þine în frâu eventualele excese în trafic. Distanþele de 20-50 km între casã ºi serviciu sunt obiºnuite ºi la fel de obiºnuite sunt distanþele de câþiva km între casã ºi centrele comerciale din zonele rezidenþiale. În aceste condiþii, eventuala suspendare a permisului de conducere constituie un handicap major care îl poate afecta pe cetãþean atât din punct de vedere al exercitãrii profesiei (nu are cu ce merge la serviciu) cât ºi din punct de vedere social (transportul copiilor la ºcoalã, cumpãrãturi etc). Concepþia de realizare a reþelei rutiere din Canada, comparativ cu ceea ce este în România Constatarea dominantã este cã soluþiile constructive la canadieni sunt mai simple ºi mai ieftine decât în zona noastrã geograficã, urmãrind în principal asigurarea confortului utilizatorului care respectã normele legale. Accentul este pus pe planeitatea suprafeþei de rulare ºi mult mai puþin decât în alte þãri, pe elementele de siguranþã a traficului. In condiþiile în care regulile sunt respectate, probabilitatea producerii unui accident precum ºi gravitatea acestuia sunt mult mai scãzute ºi implicit scade necesitatea unor mãsuri de securitate exagerate ºi costisitoare. Voi enumera în continuare câteva elemente constructive, concepute diferit la canadieni faþã de practica realizãrii drumurilor cunoscutã la noi.

continuare în pagina 62 

61


 urmare din pagina 61

Autostrãzi ºi drumuri de alte categorii Din punct de vedere al traseului în zona localitãþilor, autostrãzile sunt concepute diferit. Traseul ocoleºte localitãþile mici (cu o populaþie sub un milion de locuitori) ºi traverseazã zonele centrale ale marilor metropole prin pasaje amplasate deasupra reþelei stradale existente. Legãtura dintre autostradã ºi zonele de interes este realizatã în cazul traseului ocolitor, printr-un numãr de „ieºiri“, suficiente pentru a permite accesul confortabil la autostradã în condiþii similare pentru diferitele cartiere. În cazul traversãrii metropolelor, legãtura cu autostrada a centrelor urbane de interes se face prin numeroase intrãri/ieºiri amenajate la intersecþiile importante cu reþeaua stradalã. Acest mod de rezolvare prezintã avantaje multiple dintre care semnalãm: • în cazul localitãþilor mici la care traficul de tranzit este predominant se asigurã fluenþa acestuia pe un traseu ocolitor, nu exagerat de lung ºi implicit, nu foarte costisitor; • în cazul marilor metropole, unde traficul preponderent este cel cu interese în localitate, se asigurã utilizatorilor accesul rapid la punctele de destinaþie, amplasate de regulã în zona centralã. Eventuale variante ocolitoare ar fi deosebit de lungi ºi costisitoare, ar fi departe de punctele de interes ºi ar servi numai o parte redusã din trafic, adicã cel de tranzit (fãrã interese în metropolã). Referitor la banda medianã care separã sensurile, aproape fãrã excepþie, la toate autostrãzile extraurbane, aceasta este o fâºie de teren înierbatã, cu lãþime variabilã dar de minim 10 m. Lãþimea maximã a benzii mediane este nedefinitã (ajunge ºi la 80 - 100 m.) aceasta fiind determinatã de poziþia optimã care a fost aleasã pentru înscrierea

62

la teren a celor douã sensuri de circulaþie, ca douã drumuri separate. La banda medianã nu se prevãd niciun fel de parapete ºi nici dispozitive antiorbire. La intervale de 3 - 5 km banda medianã este traversatã de amenajãri simple (drum cu douã benzi) pentru legãtura între cele douã cãi. Legãtura respectivã nu este baratã de niciun obstacol, dar trecerea de la o cale la alta este permisã numai poliþiei ºi serviciilor care administreazã drumul. Interdicþia este semnalatã printr-un indicator de circulaþie ºi este respectatã. Nerespectarea interdicþiei constituie una dintre cele mai grave abateri ºi sancþiunile sunt foarte usturãtoare. Acest mod de amenajare a benzii mediane este util din mai multe puncte de vedere ºi contribuie la scãderea costului autostrãzilor în Canada. Dintre avantaje semnalãm: • iarna serveºte pentru depozitarea zãpezii; • eliminã dispozitivele de scurgere a apelor (canalizare sau drenaje) din banda medianã; • lãrgirea ulterioarã a autostrãzii se va face cãtre centru fãrã a afecta instalaþiile ºi lucrãrile de la marginea platformei drumului; • permite ca benzile laterale pentru oprirea în caz de urgenþã sã fie dimensionate mult mai puþin portante decât partea carosabilã, deoarece eventualele lãrgiri în viitor ale autostrãzii se vor face cãtre centru, nu cãtre margini; • costul amenajãrii benzii mediane este redus; • ºanþurile laterale pentru colectarea ºi evacuarea apelor sunt în totalitate, atât la autostrãzi cât ºi la alte drumuri, cu secþiune naturalã înierbatã sau dupã caz, secþiunea se consolideazã cu un strat de piatrã spartã. ªanþuri cu secþiune betonatã nu am vãzut, parcurgând multe mii de km cu excepþia traversãrii zonelor

urbane unde se amenajeazã, pe lungimi reduse, ºanþuri din beton. Principalele avantaje ale acestui mod de tratare sunt costul redus ºi aspectul estetic plãcut; • intersecþiile cu alte autostrãzi sau drumuri de diverse categorii se rezolvã de regulã prin pasaje denivelate, fluxurile de trafic funcþionând pe maximum 3 niveluri pe trasee interurbane ºi 5 - 6 niveluri în zone urbanizate. Soluþiile tehnice sunt de regulã cât mai simple, predominã deschiderile multiple ºi scurte cu grinzi simplu rezemate; • structura rutierã predominantã este cea cu îmbrãcãminte asfalticã. Structurile rutiere cu îmbrãcãminte din beton de ciment se întâlnesc rar ºi se prezintã, în general, într-o stare tehnicã necorespunzãtoare, în sensul cã pe lângã fisuri ºi crãpãturi, la rosturi sunt denivelãri care provoacã ºocuri în trafic; • referitor la calitatea suprafeþei de rulare, este de semnalat cã aceasta este foarte bunã datoritã faptului cã este în permanenþã verificatã ºi corectatã dacã este cazul. Fisurile, crãpãturile, denivelãrile, sunt reparate prompt într-un interval de patru-cinci zile de la apariþie. Parcurgând reþeaua de drumuri ºi autostrãzi se întâlnesc permanent la intervale de 25 - 30 km utilaje care lucreazã pentru a remedia din vreme cele mai mici degradãri cu cheltuieli minime ºi a evita astfel cheltuieli majore ulterioare când degradãrile se amplificã, în multe sectoare, pe suprafaþa de rulare apar desenate cu mastic numeroase fisuri ºi crãpãturi colmatate. în acest fel, chiar dacã estetica suprafeþei de rulare este neplãcutã în anumite zone, calitatea acesteia pentru rularea autovehiculelor este ireproºabilã. (Va urma)

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


Antreprenorii din domeniul construcþiilor se vor întâlni la CONTRACTOR 2013

În cadrul celei de-a treia ediþii CONTRACTOR peste 250 de contractori, ingineri constructori, ingineri constructori proiectanþi de structuri ºi manageri din industria construcþiilor vor fi prezenþi pe 11 ºi 12 noiembrie 2013, la Bucureºti. CONTRACTOR 2013 este singurul eveniment din toamna aceasta dedicat industriei construcþiilor. Cu un concept unic realizat de ABplus Events, expoconferinþa dedicatã antreprenorilor de construcþii se axeazã pe trei direcþii tematice: • învãþare, networking, transfer de cunoºtinþe de la lideri în industrie; • identificarea schimbãrilor ºi dinamicii pieþei de construcþii ºi concentrarea companiilor pe progres, performanþã, rentabilitate; • analiza pieþei în contextul economic actual ºi identificarea oportunitãþilor de afaceri. În cele douã zile ale evenimentului vor fi evidenþiate ultimele noutãþi ºi trenduri din industria construcþiilor, noi perspective de afaceri, dar ºi strategii de creºtere a performanþei ºi productivitãþii în companiile de profil. Invitatul special al acestei ediþii este ing. Richard BURLEIGH, preºedintele Skanska Construction România. Burleigh prezintã pe 12 noiembrie în sesiunea plenarã finalã CONTRACTOR 2013. Skanska este unul dintre cei mai mari dezvoltatori ºi constructori din lume, având experienþã în construcþii, proiecte comerciale ºi rezidenþiale, precum ºi în parteneriate public-private.

La CONTRACTOR 2013 vã veþi întâlni ºi cu: Ákos Takács (CÉH Group), Zoltan Gal (ÓBUDA Group), Claudiu Drãgan (HOCHTIEF Solutions AG), Cristian Lucaciu (Soletanche Bachy), Ioan Aºchilean (ACI Cluj), Dragoº Marcu (Popp & Asociaþii).

Expoconferinþa Antreprenorilor în Construcþii CONTRACTOR este organizatã de ABplus Events în parteneriat cu Asociaþia Românã a Antreprenorilor de Construcþii ARACO, iar sponsorii acestei ediþii sunt ROMFRACHT SPEDITION ºi ORLEN Asfalt.  64

 Revista Construcþiilor  noiembrie 2013


„Revista Construcþiilor“ este o publicaþie lunarã care se distribuie gratuit, prin poºtã, la câteva mii dintre cele mai importante societãþi de: proiectare ºi arhitecturã, construcþii, fabricaþie, import, distribuþie ºi comercializare de materiale, instalaþii, scule ºi utilaje pentru construcþii, beneficiari de investiþii, instituþii centrale (Parlament, ministere, Compania de investiþii, Compania de autostrãzi ºi drumuri naþionale, Inspectoratul de Stat în Construcþii, Camera de Comerþ a României etc.) aflate în baza noastrã de date. În fiecare numãr al revistei sunt publicate: prezentãri de materiale ºi tehnologii noi, studii tehnice de specialitate pe diverse teme, interviuri, comentarii ºi anchete având ca temã problemele cu care se confruntã societãþile implicate în aceastã activitate, reportaje de la evenimentele legate de activitatea de construcþii, prezentãri de firme, informaþii de la patronate ºi asociaþiile profesionale, sfaturi economice ºi juridice etc. Încercãm sã facilitãm, în acest mod, un schimb de informaþii ºi opinii cât mai complet între toþi cei implicaþi în activitatea de construcþii. Caracteristici:  Tiraj: 5.000 de exemplare  Frecvenþa de apariþie: - lunarã  Aria de acoperire: România  Format: 210 mm x 282 mm  Culori: integral color  Suport: - DCM 90 g/mp în interior - DCL 170 g/mp la coperte

Important www.revistaconstructiilor.eu Începând cu luna ianuarie 2013, R e v i s t a Construcþiilor a lansat noua f o r m ã a s i t e - u l u i publicaþiei noastre: www.revistaconstructiilor.eu. Construit pe o structurã flexibilã ºi modernã, site-ul poate fi accesat acum mult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vã þinem la curent, în timp real, cu noutãþile din domeniul construcþiilor. Pe lângã informaþiile generale legate de redacþie, abonamente ºi date de contact, în site sunt introduse, online, majoritatea articolelor publicate în revista tipãritã, în cei 9 ani de activitate, articole scrise de prestigioºii noºtri colaboratori. Pentru o mai uºoarã navigare, informaþiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi: arhitecturã / proiectare / consultanþã; geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje; izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / legislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc. Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cu ajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, articolele în funcþie de numele autorului, de titlul articolului, dupã cuvinte cheie etc. De asemenea, toate numerele revistei, începând din 2005 ºi pânã în prezent, în forma lor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea „arhiva” a site-ului. Totodatã, Revista Construcþiilor poate fi consultatã sau descãrcatã, gratuit, în format pdf. De la început, noi ne-am propus ca Revista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursã de informare ºi o punte de legãturã între cererea ºi oferta din domeniul construcþiilor. În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eu pune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, în diverse formate ºi bine poziþionate din punct de vedere vizual, pentru promovarea produselor ºi serviciilor. Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“ paginile site-ului nostru pentru a descoperi calitatea articolelor publicate de profesioniºtii români în domeniul construcþiilor. Totodatã, vã rugãm sã contactaþi conducerea redacþiei pentru o eventualã prezenþã cu publicitate, constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi, costul apariþiei fiind negociabil. 

R e d a c þ i a Director

Redactor-ºef

Redactor Tehnoredactor Publicitate

Ionel CRISTEA 0729.938.966 0722.460.990 Ciprian ENACHE 0730.593.260 0722.275.957 Alina ZAVARACHE 0723.338.493 Cezar IACOB 0737.231.946 Elias GAZA 0723.185.170

Colaboratori prof. univ. dr. arh. Romeo - ªtefan Belea arh. Gabriel - Cosmin Ghelmegeanu prof. univ. dr. ing. Anatolie Marcu dr. ing. Victor Popa prof. univ. dr. ing. Sanda Manea prof. univ. dr. ing. Florian Burtescu prof. univ. dr. ing. Augustin Popa º. l. dr. ing. Nicoleta Ilieº ing. Roxana Hurezeanu ing. Alexandru Dobre

A d r e s a

r e d a c þ i e i

013935 – Bucureºti, Sector 1 Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16 Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15 www.revistaconstructiilor.eu Tel.: Fax: Mobil: E-mail:

031.405.53.82 031.405.53.83 021.232.14.47 0723.297.922 0722.581.712 office@revistaconstructiilor.eu Editor:

STAR PRES EDIT SRL J/40/15589/2004 CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM Nr. 66161 ISSN 1841-1290 Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutul materialului publicitar (text sau imagini). Articolele semnate de colaboratori reprezintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºi asumã responsabilitatea pentru ele.

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

Scaneazã codul QR ºi citeºte online, gratuit, Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.eu


Revista Constructiilor nr 98 noiembrie 2013  
Advertisement