Page 1

Biz

www.revistabiz.ro

Nr. 290 • 15 februarie – 6 martie 2016 • 14 lei

Nr. 290


EDITORIAL

www.revistabiz.ro

O edi]ie imperial` Redactor-[ef Marta U[urelu Redactor-[ef adjunct Gabriel Bârlig` Senior Editori Ovidiu Neagoe – resurse umane Loredana S`ndulescu – marketing Ovidiu Vitan – interna]ional Alexandru R`descu – tehnologie Jurnali[ti Oana Voinea – finan]e, companii Lelia Petrescu – companii Colaboratori Alexandru R`descu Paul Garrison Paul J.R. Renaud Adrian Stanciu Cristian Manafu Fotograf Vali Mirea Director publicitate & evenimente Giuseppina Burlui Manager de publicitate & evenimente Simona Andrei Art Director Lumini]a R`ileanu Prelucrare foto & prepress Aurel {erban Produc]ie [i distribu]ie Dan Mitroi

Biz Agency Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 34 94 01 Fax: 0371 60 20 79 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

ISSN 1454-8380

Tipografie

N

e \ntrebam, \n urm` cu [ase ani, \ntr-o [edin]` de redac]ie, cum ar fi s` lu`m informa]iile interna]ionale direct de la surs`. De la oamenii care [tiu exact cum [i cât va cre[te euro, cum se schimb` legisla]ia sau ce se va \ntâmpla cu Uniunea European`. Bruxelles era atunci ora[ul \n care puteam afla r`spunsurile la \ntreb`rile pentru care anali[tii români nu mai aveau variante. N-am stat mult pe gânduri. Am vorbit la o linie aerian` [i la o agen]ie de turism [i am \nceput s` stabilim interviuri cu interlocutorii pe care ni-i doream. Pe 20 ianuarie 2011, am plecat cu \ntreaga echip` la Bruxelles. Mai exact, ne-am mutat redac]ia acolo, pentru o s`pt`mân`. Aveam emo]ii mari [i mii de gânduri. Nu [tiam cum va decurge s`pt`mâna [i cum vom fi primi]i. Era ceva unic, atât pentru noi ca jurnali[ti, cât [i pentru presa româneasc` [i cea interna]ional`. Nicio alt` publica]ie nu [i-a mai mutat \ntreaga redac]ie peste grani]e, cum f`ceam noi. Profesionalismul cu care ne-am prezentat la \ntâlniri, mesajul pe care-l transmiteam [i, cu siguran]`, energia pe care o aveam cu to]ii au impresionat interlocutorii. Dar cea mai mare satisfac]ie a fost s` primim din partea cabinetului regelui Belgiei o scrisoare de felicitare pentru ini]iativa noastr`. A fost ca [i cum ne-ar fi crescut aripi! {i am gândit [i mai energic urm`toarea edi]ie de Biz World. Am ales Marea Britanie, pentru c` \n 2012 to]i ochii lumii erau a]inti]i asupra Londrei, cu ocazia Jocurilor Olimpice. |n inima financiar` a Europei, viziunea de ansamblu [i informa]iile ob]inute de la economi[ti, anali[ti [i consultan]i de prima mân` au crescut valoarea con]inutului [i puterea revistei. A fost firesc s` urmeze, \n 2013, Biz SUA. Am \mp`r]it echipa \n dou` – o parte a mers la New York, iar cealalt` \n Silicon Valley. Berlin, hubul digital cu cea mai mare cre[tere \n ultimii ani, a fost destina]ia \n care ne-am mutat redac]ia anul urm`tor, iar Singapore, ora[ul viitorului, a fost \n 2015 urm`toarea gazd` a redac]iei Biz. De la nivelul interlocutorilor la cel al awareness-ului, interesul pentru aceste proiecte interna]ionale a crescut cu fiecare edi]ie [i ne-a adus mii de mesaje, dar mai ales ne-a

schimbat nou`, ca jurnali[ti, perspectiva despre subiectele importante pentru mediul de business din România. Coperta Biz Singapore realizat` de Brandient pentru Biz a reprezentat apogeul. A primit Red Dot, cel mai important premiu de design din lume! O recunoa[tere care a adus, din nou, zâmbete uria[e \n redac]ie. {i nu ne-am oprit! |n ianuarie am mers cu echipa mea \n Austria, al doilea mare investitor str`in \n România. Am vizitat cele mai puternice branduri austriece, Red Bull [i Swarovski, la ele acas` [i am luat cafeaua cu mo[tenitoarea imperiului Julius Meinl. Avem pove[ti de colec]ie [i interviuri de excep]ie pe care v` invit s` le citi]i. Cum ne [ti]i, n-am renun]at s` c`ut`m un concept unic nici pentru coperta acestui num`r [i am provocat marii arti[ti contemporani s` ne deseneze coperta. Ave]i \n fa]` o edi]ie cu totul special`. Una care [tiu, din tot sufletul, c-o s` v` plac`!

Marta U[urelu, Redactor-{ef Biz

Biz

1


Biz 290 START

4 Cum sunt de fapt austriecii? 8 Servicii austriece la \n`l]ime

COVER STORY

12 Brandurile austriece care au cucerit lumea 14 Ideile care prind aripi 18 Imperiul cafelei 22 Universul cristalelor

FINAN}E

26 Cum se construie[te banca viitorului 28 Drumul b`ncii c`tre digital 32 |n grupul b`ncilor puternice din România

TECH

34 Dup` 20 de ani 36 O cre[tere dinamic` 38 Start pentru startup-uri 39 O carier` \n jurul lumii 40 De la digital la antreprenorial

MANAGEMENT

42 Români \n Austria 56 Mandat romånesc pe axa austro-ungar` 58 Managerii austrieci sub lup` 59 Consultan]` cu accent românesc 60 |n culisele fabricii de top management

PAGINA 42

COMPANII

50 De la boom la stabilitate 52 Investi]ii pe baze solide 53 Cine se lupt` cu Po[ta Romån` 54 Logistic` la puterea 500 55 Energie pentru investi]ii

STRATEGIE

62 Publicitate \n stil vienez 66 Leadership-ul este o stare de spirit 68 Un nou capitol \n PR PAGINA 71 PAGINA 14

Partenerii edi]iei speciale

2

Biz

LIFE

71 Tradi]ia ca atu al modernit`]ii 72 Intensitatea vie]ii de artist 74 Pasiune pentru Enescu 76 #BizAustria prin ochii echipei

#BizAustria


Ilustra]ie copert` #BizAustria Mihai Zgondoiu, artist vizual

“În opinia mea, cel mai puternic

icon al austriecilor nu este un monument aparte, ci o mare personalitate a muzicii clasice: Wolfgang Amadeus Mozart. Un adev`rat patrimoniu cultural universal, ce ne aminte[te de aristocra]ia fostului imperiu austriac, ast`zi manifestat` prin mediul de business [i noi tehnologii inovatoare. Dac` Mozart ar fi tr`it în timpurile noastre, cu siguran]` ar fi folosit o pereche de c`[ti de ultim` genera]ie pentru a asculta muzic`.”

PAGINA 18

PAGINA 22

PAGINA 72


START

Cum sunt de fapt austriecii? FIX |N PERIOADA ASTA SE FAC 8 ANI DE CÂND LOCUIESC |N VIENA. NU MAI {TIU EXACT, DAR B~NUIESC C~ ASTA A FOST REZOLU}IA MEA PENTRU 2008 PE CARE AM IMPLEMENTAT-O F~R~ PREA MULT~ PLANIFICARE. DE IULIAN P~DURARIU

4

Biz

Foto: © Anibal Trejo – Dreamstime.com

C

uno[team Viena de ceva vreme, avusesem ocazia s` am ceva leg`turi cu Austria \nc` de pe vremea când lucram pentru Mulfatlar, undeva la \nceputul anilor 2000, \ns` nu pot spune c` ora[ul \n sine reprezenta la acea vreme pentru mine ceva mai mult decât ciolanul de porc de la nu-[tiuce restaurant din Prater, parcul lor de distrac]ii, sau [ni]elul uria[ servit prin centrul vechi. Decizia de a m` muta a fost mai degrab` una de optimizare, c`l`toream mult, iar Viena este un hub fantastic pentru zona asta a Europei. Chiar r`spunsul favorit la \ntrebarea “de ce te-ai mutat la Viena” venea ca o glum`” “pentru c` nu mi-am mai permis s` locuiesc \n Bucure[ti”. Dincolo de eventuala arogan]` involuntar` a glumei respective, se ascunde de fapt un mare adev`r. |n toat` aceast` perioad`, am acumulat extraordinar de multe \nv`]`minte de via]` de la vienezi [i \n general de la austrieci. Ca turist român prin Viena, te enervezi c` duminica nu e nimic deschis, totul pare pustiu. Ca localnic, realizezi \ncet \ncet c` acesta e un semn de respect fa]` de sine. Weekendurile [i \n general nenum`ratele zile oficiale libere sunt petrecute \n natur` sau \n mi[care. P`durile din jurul Vienei sunt pline de oameni pe jos, pe biciclet`, pe sanie, vara la picnic, iarna la un vin fiert, mai ceva ca mallurile

Iulian P`durariu, cofondator, Marks

române[ti. La propriu, sunt momente când sim]i pe traseele de biciclet` de pe dealuri “presiunea” traficului, nu po]i r`mâne \n urma [irului, vrei s` fii \n grup [i s` nu pierzi ritmul. Austriecii m-au \nv`]at c` respectul de sine \nseamn` \n primul rând o condi]ie fizic` maxim` indiferent de vârst`. La ei auzi frecvent c` un om de 70 de ani este \nc` tân`r, iar cei mai aprecia]i antrenori de fitness sunt frecvent trecu]i de 40-50 de ani. Copiii au competi]ii sportive organizate pe cartiere, pe sectoare, pe ora[e, \nc` de la vârsta de 6-7 ani.

|n al doilea rând, austriecii m-au \nv`]at c` respectul de sine \nseamn` cur`]enie. Toat` ]ara e un vis \n ce prive[te cur`]enia. Sigur, mai g`se[ti [i excep]ii, \ns` \n general vorbind, \n ]ara asta po]i mânca f`r` nicio grij` absolut oriunde, de la chio[curile care vând cremvur[ti sau kebab de pe [tiu eu ce strad` pân` la cabanele din mun]i de la 3.000 de metri altitudine. {i când spun asta, adaug aici [i cur`]enia pe care o g`se[ti la toaletele loca]iilor respective. |n plus, exist` ini]iative cet`]ene[ti pentru men]inerea cur`]eniei pe str`zi, nu dureaz`


iarna câteva ore dup` o ninsoare ca str`zile [i trotuarele s` fie cur`]ate impecabil, toamna la fel, frunzele se strâng aproape zilnic nu doar de ni[te aspiratoare speciale, dar chiar [i de oameni normali ca mine [i ca tine care ies s` ajute doar a[a, c` de ce nu. Exist` parc` o competi]ie tacit` \ntre to]i locuitorii acestei ]`ri despre care are ferestrele mai curate [i florile din jurul lor mai \nflorite. |n al treilea rând, austriecii m-au \nv`]at c` respectul de sine vine mân` \n mân` cu \ncrederea \n sine. Nu am v`zut un popor cu mai

multe ocazii de a se dezbr`ca la pielea goal` [i de a se comporta ca [i cum totul ar fi supernormal. Austriecii merg la saun` \n pielea goal`, fac plaj` pe malul Dun`rii \n pielea goal`. Social. Mixt. |ntre 3 ani [i 93 de ani. {i asta cred c` spune multe \n ce prive[te acceptarea sinelui, asta reflectåndu-se \n general \n societatea austriac`. Ca popor, indiferent cât de reci ni se par nou` românilor din experior, sunt un popor extem de unit [i de preocupat s` le fie bine [i s` ofere ajutor \n jur. |]i ofer` ocazia s` te bucuri de via]` indiferent de banii

pe care \i ai \n buzunar. Sunt un popor de oameni care mai degrab` \i \ncurajeaz` pe cei din jur s` fie mai buni, decât s` fie invidio[i pe iarba de peste gard. Sunt un popor care i-au acceptat [i i-au integrat pe to]i vecinii care [i-au dorit asta, de la cehi, polonezi, unguri, bosniaci, \n toat` Austria po]i g`si afaceri de succes cu nume ce rezoneaz` ca atare. Sunt un popor situat la propriu \ntre est [i vest care cred c` a \n]eles cum s` se bucure de ce e mai bun din ambele lumi, g`sind mai degrab` oportunit`]i decât amenin]`ri. Biz Biz

5


START

Când turismul e la el acas` CUM TURISMUL GENEREAZ~ 10% DIN PIB |N AUSTRIA, ESTE NORMAL CA PROMOVAREA |N DOMENIU S~ FIE UN BUSINESS |N TOAT~ REGULA. DINCOLO DE CIFRE, SE ASCUND O STRATEGIE COERENT~ {I UN BUGET PE M~SUR~, INCLUSIV PENTRU ROMÂNIA. DE GABRIEL BÅRLIG~

M

` aflu \ntr-o cafenea din centrul Vienei, discutând cu un austriac care lucreaz` la Budapesta despre Delta Dun`rii, m`n`stirile din Moldova [i Maramure[. “Acestea sunt locurile unde \nc` nu am ajuns, dar sunt primele pe lista mea. Romånia este o comoar` ascuns` din punct de vedere turistic. {tiu asta pentru c` numai anul trecut am fost aici de cinci ori”, \mi spune Emanuel Lehner Telic, directorul regional pentru Europa Central` [i de Est al Oficiului Na]ional de Turism al Austriei. Când am ie[it din cafenea pentru [edin]a foto, Emanuel s-a \ntâlnit din \ntâmplare cu o prieten` românc` din Budapesta. Este, de altfel, ceva normal s` \ntâlne[ti mul]i români, unguri, cehi, slovaci, sloveni, polonezi, croa]i, ucraineni [i ru[i \n Viena [i \n Austria, fiindc` num`rul turi[tilor din Europa Central` [i de Est \n ]ara valsului a crescut dramatic \n ultimii 15 ani [i reprezint` azi cam 11% din totalul turi[tilor str`ini \n Austria. Turismul aduce circa 10% din produsul intern brut al ]`rii. Prin urmare, nu este de mirare c` Oficiul Na]ional de Turism al Austriei, al c`rui scop principal este atragerea de turi[ti str`ini \n statul din centrul Europei, are un buget anual de circa 50 de milioane de euro [i circa 200 de angaja]i – 100 \n Viena [i 100 \n cele 30 de birouri din toat` lumea, \n principal \n Europa, dar [i \n SUA, Australia sau Asia. O treime dintre turi[tii str`ini \n Austria vin, e drept, de foarte aproape – anual, circa 11 milioane de turi[ti germani viziteaz` ]ara vecin`. Pentru turi[tii români, la fel ca pentru mul]i c`l`tori din Europa Central` [i de Est (CEE), Austria este \n principal o destina]ie de iarn`, mai ales pen-

6

Biz

tru vacan]ele la schi pe pârtiile din Alpi. Austria a fost, \ns`, o destina]ie de var` \n mod tradi]ional, dar \n prezent situa]ia s-a echilibrat [i iarna aduce aproape jum`tate din totalul turi[tilor. “Diferen]a fa]` de occidentali e c` majoritatea turi[tilor din CEE vin iarna \n Austria, dar lucrurile \ncep s` se schimbe”, \mi spune Emanuel Lehner Telic. |n Ungaria, de exemplu, acum 10 ani propor]ia era 70% iarn` la 30% var`, acum e 60%-40%, iar \n Romånia e aproximativ la fel. Cehii merg \n principal \n Salzburg [i Tirol fiindc` le place sportul [i sunt mai activi, ungurii prefer` Stiria, unde nu sunt mun]i, romånii merg la Viena, Salzburg [i Tirol. |l \ntreb despre cifre exacte [i \mi spune c` num`rul turi[tilor români \n Austria a crescut puternic pân` \n 2008, iar apoi s-a stabilizat. Astfel, anul trecut 275.700 de români au vizitat Austria, petrecând 827.000 de nop]i acolo, ceea ce reprezint` o cre[tere de 4,2% ca turi[ti [i 1,9% ca nop]i de [edere fa]` de 2014. “Apreciem turi[tii romåni, fiindc` [tim c` mul]i fac un drum lung cu ma[ina prin Ungaria. Sunt atåt de ner`bd`tori s` schieze, \ncåt fac acest efort”, arat` directorul regional pentru Europa Central` [i de Est al Oficiului Na]ional de Turism al Austriei. Este deci normal ca Oficiul s` pun` accentul \n Romånia \n principal sezonul de iarn`, dar a \nceput s` promoveze [i vacan]ele de var` \n Austria, \n special pentru familii. Astfel, românilor li se prezint` Austria ca o alternativ` la concediul de var` la Marea Neagr` sau \n Turcia. Potrivit studiilor efectuate de organismul turistic austriac, romånilor le place s` vin` \n Austria iarna, dar prefer` [i s` exploreze, nu s` stea \ntr-un singur loc, [i apre-

ciaz` lucruri precum cultura sau shoppingul. Austria e privit` de romåni ca o ]ar` relaxant`, sigur`, ospitalier`, dar [i vibrant`. |n plus, romånii care vin \n Austria sunt tineri \n compara]ie cu nem]ii sau britanicii. |n România, ca [i \n restul Europei Centrale [i de Est, eforturile de promovare se \ndreapt` c`tre clasa mijlocie [i peste, care reprezint` circa 20% din totalul popula]iei. “Ei sunt clien]ii no[tri, care \[i permit s` mearg` \n str`in`tate \n vacan]` [i vor s` exploreze locuri noi. Austria e o ]ar` foarte activ`, c`ut`m turi[ti care merg, alearg`, schiaz`, au condi]ie fizic` bun`”, arat` Emanuel Lehner Telic. Perspectivele de cre[tere a num`rului de turi[ti români \n Austria sunt legate mai ales de conectarea Bucure[-

“Apreciem turi[tii romåni, fiindc` mul]i fac un drum lung cu ma[ina prin Ungaria. Apreciem [i faptul c` vin \n num`r mare \n ianuarie, \n condi]iile \n care restul europenilor sosesc la schi \n februarie.” Emanuel Lehner Telic, director regional pentru Europa Central` [i de Est al Oficiului Na]ional de Turism al Austriei tiului de Ungaria printr-o autostrad`, fiindc` leg`turile aeriene directe \ntre capitala României [i Viena sunt deja foarte bune. Oficiul Na]ional de Turism al Austriei nu face doar branding de ]ar`, de[i aceast` activitate reprezint` o parte important` din munca sa. Organiza]ia se ocup` [i de agregarea [i gestionarea con]inutului pe care se bazeaz` promovarea, pe care \l adun` de la regiunile austriece, dar [i de la turi[ti, [i apoi \l organizeaz` [i distribuie. O a treia component` impor-


START

275.700

Foto: VALI MIREA

de turi[ti români au vizitat Austria \n 2015, \n cre[tere cu 4,2% fa]` de 2014

tant` este facilitarea unei colabor`ri cât mai bune \ntre juc`torii din turismul austriac. “Avem nou` provincii, fiecare cu birou propriu de turism, apoi exist` regiuni, ora[e, sate, hoteluri. Sunt deci \ntre 2.000 [i 3.000 de astfel de juc`tori \n industria turismului [i trebuie ca to]i s` tragem \n aceea[i direc]ie, nu doar la nivel de con]inut, ci [i de bugete”, \mi spune oficialul austriac. Colaborarea se vede de altfel [i la nivel de buget. Din totalul de 50 de milioane de euro, Ministerul Economiei vine cu 24 de milioane de euro, 8 milioane sunt de la Camera Federal` de Comer] [i 18 milioane de la partenerii austrieci – tocmai ace[ti juc`tori din turism cu care colaboreaz` Oficiul. Principala regiune turistic` din Austria este Tirolul, care atrage 40% dintre to]i turi[tii str`ini, apoi urmeaz` provincia Salzburg [i Viena. Dar Oficiul nu promoveaz` destina]ii, ci experien]e, [i analizeaz` permanent ce-[i doresc turi[tii, cum s-au schimbat ace[tia \n era urbaniz`rii [i a digitaliz`rii. Social media a schimbat mult lucrurile, a[a c` o parte din promovare se face [i pe Facebook, dar [i pe Instagram, iar bloggeri inclusiv din România sunt invita]i s` vin` [i s` scrie despre Austria. “Cånd cineva petrece vacan]a \n Austria, vrem s`-[i simt` via]a \mbog`]it`, s`-i oferim inspira]ie prin natur`, ospitalitate [i o infrastructur` foarte bun`. A[a se va \ntoarce energizat la locul de munc`. Vrem s` oferim [i individualizare ca un contrapunct la turismul de mas`”, spune Emanuel Lehner Telic. Biz Biz

7


START

Servicii austriece la \n`l]ime AUSTRIAN AIRLINES ESTE PRINCIPALUL OPERATOR AERIAN CARE LEAG~ ROMÅNIA DE AUSTRIA, DOU~ TREIMI DINTRE PASAGERII CARE DECOLEAZ~ DIN }AR~ CU DESTINA}IA VIENA FOLOSIND SERVICIILE COMPANIEI CU O ISTORIE DE 46 DE ANI |N }AR~. DE OVIDIU NEAGOE

A

ntonio Tassone, Country Manager pentru Romånia [i Republica Moldova la Lufthansa Group, din care face parte [i Austrian Airlines, ne-a vorbit despre planurile operatorului aerian austriac, despre cele mai noi destina]ii inaugurate, precum [i despre meniul “à la carte” disponibil inclusiv la clasa economy a aeronavelor Austrian Airlines.

Ce ne pute]i spune despre planurile de viitor ale Austrian Airlines? Inaugur`m \n mod constant noi destina]ii. Anul trecut am deschis rute precum Havana, Colombo (Sri Lanka), Miami. |n aprilie vom \ncepe zborurile c`tre Shanghai [i probabil o 8

Biz

|n urm` cu cå]iva ani a]i lansat un meniu “à la carte” valabil inclusiv la clasa economy. Ne pute]i oferi mai multe detalii despre acesta? Este un produs de succes al Austrian Airlines. Pasagerii trebuie s` comande cu 36 de ore \naintea zborului. Mesele din meniul “à la carte” cost` 15 euro, iar pasagerii pot alege o mas` cu trei feluri de måncare proasp`t`. Poate fi mic dejun, prånz sau cin`. Toate sunt extrem de apreciate [i, pentru 15 euro, comparativ cu pre]ul unei cafele sau al unui croissant \n Romånia, merit` cel pu]in testat.

Foto: VALI MIREA

Ce \nseamn` Romånia ca pia]` pentru Austrian Airlines? Pentru Austrian Airlines Romånia este o pia]` extrem de important`. Ca s` v` face]i o idee, am sosit pentru prima oar` aici \n anul 1969, deci \n urm` cu 47 de ani. Pe atunci aveam un singur zbor. Ast`zi avem mai bine de 100 de zboruri pe s`pt`mån` \ntre Romånia [i Austria. Este o pia]` mare [i important` pentru noi. Avem cinci zboruri zilnice din Bucure[ti, mai oper`m \n Sibiu, Cluj-Napoca [i Ia[i. Aceste cifre subliniaz` clar ce importan]` are pia]a pentru noi [i consider`m c`, foarte probabil, punem [i noi um`rul s` ajut`m la dezvoltarea celor dou` ]`ri. Viena are o pozi]ionare geografic` ideal`. Din Romånia, durata medie a unui zbor este de o or` [i jum`tate, ceea ce poate oferi o multitudine de oportunit`]i. Din Viena zbur`m c`tre mai bine de 130 de destina]ii, din 59 de ]`ri din toate col]urile lumii. Pentru mine, privind din Romånia, Viena este hub-ul ideal.

bun` \n Romånia, \mpreun` cu Lufthansa Group.

“Inaugur`m \n mod constant noi destina]ii. Anul trecut am deschis rute precum Havana, Colombo, Miami. |n aprilie vom \ncepe zborurile c`tre Shanghai [i probabil o alt` destina]ie \ndep`rtat` va fi anun]at` \n curånd” Antonio Tassone, Country Manager pentru Romånia [i Republica Moldova la Lufthansa Group

alt` destina]ie \ndep`rtat` va fi anun]at` \n curånd. |mpreun` cu grupul Lufthansa, suntem cel mai popular operator aerian din ]ar`. Dou` treimi dintre pasagerii care zboar` din Romånia la Viena aleg Austrian Airlines. Avem o cot` de pia]` foarte

Austrian Airlines a primit anul trecut premii extrem de importante la Skytrax World Airline Awards. Da, este vorba despre dou` premii foarte importante \n industria aeronautic`. Unul a r`spl`tit serviciul de catering pentru clasa business, iar cel de-al doilea a fost acordat pentru cel mai bun echipaj din Europa. Este extraordinar s` vezi cåt de dedicate sunt echipajele noastre s` fac` pasagerii ferici]i. Pasagerii sunt, desigur, focusul nostru principal. Care au fost principalele satisfac]ii profesionale de pån` acum? Am fost numit \n urm` cu doi ani Country Manager pentru Romånia [i Republica Moldova [i am fost impresionat de vivacitatea, dinamica [i deschiderea oamenilor. Este o adev`rat` pl`cere s` lucrez \n astfel de condi]ii. Desigur, avem [i provoc`ri, ca toate companiile, dar rezultatele demonstreaz` c` suntem cu adev`rat \ntr-o ]ar` dinamic` [i deschis`. Biz


START

Lupta pentru digitalizare DE{I ARE DOAR CINCI ANI DE PREZEN}~ DIRECT~ PE PIA}A DIN ROMÂNIA, GRUPUL AUSTRIAC KAPSCH REALIZEAZ~ DEJA AICI VENITURI DE PESTE 20 DE MILIOANE DE EURO ANUAL |N ZONA DE SERVICII IT&C. DE GABRIEL BÅRLIG~

P

entru Kapsch, intrarea pe pia]a din România a fost dictat` de strategia companiei de a-[i urma clien]ii mari pe pie]ele pe care ace[tia activeaz`. “Unul dintre cei mai importan]i clien]i ai no[tri este OMV, care are o prezen]` puternic` \n Romånia. Am decis deci s` avem [i noi o prezen]` important` cu toate elementele – inclusiv vånz`ri, nu doar tehnic”, \mi spune Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom AG, companie ce ofer` servicii IT&C \n peste 40 de ]`ri din lume. Numai c`, odat` ajuns aici, grupul austriac a g`sit oameni ambi]io[i, foarte buni \n domeniul tehnologiei [i, mai ales, dispu[i s` gândeasc` la scar` interna]ional`. “Avem \n Romånia o echip` IT care se deplaseaz` peste tot \n lume [i lucreaz` nu doar pentru filialele Kapsch, ci [i pentru clien]ii no[tri interna]ionali”, arat` Jochen Borenich. Ne-am \ntâlnit \n plin centru istoric al Vienei, \nconjura]i de cl`diri de sute de ani, dar am vorbit despre cele mai noi tehnologii [i provoc`rile digitaliz`rii pentru companii. De altfel, \mpletirea dintre vechi [i nou este o provocare pentru multe businessuri mari, care folosesc \n paralel sisteme IT mai vechi, mo[tenite istoric sau preluate odat` cu achizi]ia unor companii mai mici, [i aplica]ii mobile de ultim` genera]ie. Prin urmare, companiile sunt obligate s` ac]ioneze cu dou` viteze trebuie s` aib` un sistem IT stabil, dar \n acela[i timp s` ofere solu]ii rapide. Iar aici intervine Kapsch. “Suntem \n era agile IT – \n dou` luni trebuie s` ai rezultate. Prin urmare, nimeni nu mai investe[te masiv \n infrastructur` IT doar ca s` testeze ceva. Au nevoie de virtuali-

10

Biz

“Am decis s` avem o prezen]` important` \n România, inclusiv pe zona de vånz`ri, nu doar pe partea tehnic`. Avem oameni buni acolo [i dispu[i s` gåndeasc` interna]ional.”

zare, pot \nchiria capacitate de calcul, exact domeniul unde noi suntem puternici”, spune managerul austriac. Kapsch \[i propune s` devin` un adev`rat Chief Digital Officer pentru clien]ii s`i, oferind consultan]`, implementare [i operare a Jochen Borenich, COO al sistemelor IT. “Sprijinim Kapsch BusinessCom AG clien]ii s` treac` \n zona de digitalizare. Noi venim cu knowhow tehnologic, ei cu experien]a \n domeniul lor de activitate”, adaug` Jochen Borenich. Compania face cu succes acest lucru [i \n România, unde printre clien]ii s`i importan]i, pe lâng` OMV, se num`r` BCR, Vodafone sau Auchan. “Avem o echip` puter-

nic` de management [i de vånz`ri tån`r`, ambi]ioas` [i deja experimentat`. Anul fiscal trecut am avut venituri de circa 20 de milioane de euro \n Romånia [i vom fi cam la acela[i nivel [i \n acest an fiscal”, \mi spune Christof Leithner, vicepre[edinte al diviziei interna]ionale de business la Kapsch BusinessCom AG. Acesta vine des \n România [i, din interac]iunea cu românii care lucreaz` la Kapsch, a constatat c` ace[tia sunt foarte dispu[i s` \nve]e, s` ob]in` performan]e [i knowhow din alte pie]e. |n România, pe lâng` servicii IT sau stocare de date, Kapsch are [i o echip` de dezvoltare Oracle, \n urma unei achizi]ii locale, care ac]ioneaz` ca un centru de competen]` pentru proiecte Oracle din alte ]`ri, inclusiv din Austria. Majoritatea businessului lor din Romånia (circa 80-90%) se deruleaz` \n sectorul privat, dar compania este implicat` [i \n zona public`. Kapsch CarrierCom a achizi]ionat recent compania belgian` Prodata, care activeaz` [i \n Romånia \n domeniul transportului public. “Subsdiara Kapsch din Romånia e o poveste de succes, e poate cea mai important` din zon` pentru noi. E o companie tån`r`, are cinci ani, dar a fost mereu important` din punct de vedere strategic”, conchide Jochen Borenich. Biz


2

3

2

2 3

3

8

2

....

2 3

2

3

3

2

2 3

2 3

2 3 2

2

3

3

2

2 3

2

3

3

2 3

3

2 3


COVER STORY

Am descoperit \n Austria un ritm aparte al mediului de business, care \mplete[te tradi]ia [i istoria cu un pragmatism modern [i o relaxare nea[teptat`. Sunt notele unei simfonii de afaceri ale c`rei ecouri sunt sim]ite zi de zi [i \n Romånia. Am aflat direct de la surs` cum brandurile austriece Red Bull, Swarovski [i Julius Meinl au cucerit lumea. DE GABRIEL BÅRLIG~ • GRAFIC~ DE C~T~LIN N~ST~SOIU

Biz

13


Ideile

14

Biz


COVER STORY

care prind aripi Dup` ce a lansat o nou` categorie de produse pe pia]` [i un sistem inovator de marketing, antreprenorul austriac Dietrich Mateschitz a mers mai departe cu o nou` viziune care define[te pe deplin esen]a brandului Red Bull: Hangar-7.

Foto: VALI MIREA

DE LOREDANA S~NDULESCU

Biz

15


CINE SUNT THE FLYING BULLS? R`spunsul simplu este un grup de entuzia[ti pasiona]i de istoria avia]iei [i elicoptere. |n realitate, este vorba de mult mai mult. Ei sunt cei care de]in cea mai spectaculoas` flot` din istoria avia]iei [i sunt cei mai buni exper]i \n \ntre]inerea aparatelor de zbor. La sfår[itul anilor ’90 nu mai era suficient loc pentru flota \n expansiune a Flying Bulls, ini]ial g`zduit` de aeroportul din Innsbruck, [i a[a a luat 16

Biz

Foto: VALI MIREA

D Despre Red Bull se pot spune multe. C` pe 1 aprilie anul acesta \mpline[te 29 de ani, c` \n momentul lans`rii nu a \nsemnat numai un produs nou, ci na[terea unei noi categorii – b`uturile energizante. C` este disponibil \n peste 167 de ]`ri [i c` peste 50 de miliarde de doze au fost consumate pån` acum. C` vinde anual 5,6 miliarde de doze. C` este cel mai puternic brand austriac, cu vånz`ri de peste 5 miliarde de euro, situat pe primul loc \n clasamentul Eurobrand, la mare distan]` de urm`toarele dou` m`rci austriece: Swarovski [i Novomatic. Nimic \ns` nu consider c` surprinde mai bine esen]a brandului ca Hangar-7 din incinta aeroportului din Salzburg. Citisem despre acest hangar, \ns` numai cånd am ajuns acolo am \n]eles ce-l face atåt de special. |n primul rånd este casa Flying Bulls, \ns` este mai mult decåt o expozi]ie de aparate de zbor [i ma[ini. Nu este nici un simplu muzeu pentru c` aproape toate aparatele sunt func]ionale [i sunt periodic pilotate pentru a fi men]inute la standardele tehnice necesare. Nu este doar o expozi]ie aviatic`, deoarece cuprinde [i ma[ini de curse. Nu este doar un loc de vizitat, ci [i scena unor emisiuni TV [i un centru de lifestyle cu zone de lounge, cafenea [i un spectaculos bar suspendat, precum [i o zon` dedicat` unor expozi]ii de art` [i design, iar restaurantul din incint` ofer` clipe de r`sf`] amatorilor de fine]uri culinare. Nu \n ultimul rånd, este un loc care reu[e[te s` te transpun`, imediat ce-i treci pragul, \n trei lumi diferite: avia]ie, design [i fine cuisine, f`r` ca transpunerea s` fie una for]at` sau artificial`.

Hangar-7 na[tere ideea de a construi un hangar \n aeroportul din Salzburg, iar \n 1999, fiind nevoie ca asocia]ia pilo]ilor [i mecanicilor s` fie adus` sub acela[i acoperi[, s-au pus bazele Flying Bulls. De atunci, flota perfect func]ional` tehnic a devenit o prezen]` activ` [i o atrac]ie a celor mai populare show-uri aviatice din lume. Colec]ia Flying Bulls cuprinde aparate unicat precum Lockheed P-38 Lightning, B-25J Mitchell, Chance Vought F4U-4 “Corsair” [i DC-6. Nici flota de elicopere nu este mai pu]in impresionant`, cu dou` BO 105, singurul elicopter civil din lume licen]iat pentru acroba]ii aeriene, precum [i legendarul Bell Cobra.

ANTREPRENORIAT CU VIZIUNE Lucr`rile pentru construc]ia hangarului au durat cå]iva ani [i a fost inaugurat \n august 2003. Ideea amenaj`rii unui astfel de spa]iu \i apar]ine lui Dietrich Mateschitz, antreprenorul austriac care, la mijlocul anilor '80, inspirat de b`uturile func]ionale din Orientul |ndep`rtat, a

Colec]ia Flying Bulls cuprinde aparate unicat precum Lockheed P-38 Lightning, B-25J Mitchell, Chance Vought F4U-4 “Corsair” [i DC-6

creat formula Red Bull Energy Drink [i a cofondat compania Red Bull. Sarcina construirii hangarului a revenit arhitectului Volkmar Burgstaller, care a reu[it cu succes s` finalizeze o impresionant` construc]ie \n apropierea aeroportului din Salzburg, la baza c`reia stau 14.000 metri cubi de beton, 1.200 tone de o]el [i 380 de tone de sticl`. Cu o suprafa]` de 3.700 de metri p`tra]i, construc]ia a fost, de la bun \nceput, gåndit` drept un spa]iu unde tehnologia [i arta s` se poten]eze reciproc. Una dintre cele mai de impact manifest`ri artistice, timp de [ase ani, pån` \n 2011, a fost HANGART-7, un concept artistic unic ce a reunit lucr`rile mai multor tineri arti[ti din mai multe col]uri ale lumii. De cå]iva ani, hangarul g`zduie[te periodic expozi]iile a numero[i arti[ti, atåt


COVER STORY

consacra]i, cåt [i unii la \nceput de drum, singurele criterii de selec]ie fiind autenticitatea [i inventivitatea lucr`rilor.

FINE CUISINE, LA |N~L}IME

Restaurantul Ikarus |n fiecare lun` este invitat cåte un chef de renume. Pån` acum \n buc`taria Ikarus au g`tit buc`tari celebri din Grecia, Germania, Elve]ia, SUA, Olanda, Norvegia, Croa]ia, Marea Britanie, Peru, Chile, Singapore, Danemarca etc.

Fotografii: Helge Kirchberger – Red Bull Content Pool

O vizit` la Hangar-7 nu \nseamn` \n mod automat numai o experien]` aviatic` sau estetic`, ci [i una culinar`, indiferent c` este vorba de Carpe Diem Lounge Cafe, Hangar-7 Outdoor Lounge sau Mayday Bar. Momente de maxim rafinament ofer` Ikarus, un concept inedit de restaurant, unde \n fiecare lun` este invitat cåte un chef din cåte un col] al lumii. Chef-ul lunii ianuarie a fost grecul Dimitrus Pamporis, angajat al Apocalypsis, considerat a fi cel mai bun restaurant din Grecia. Iar \n luna februarie invitat este Poul Andias Ziska din Insulele Feroe, o tån`r` speran]` a buc`t`riei nordice de stil nou. Din 2014, de la vårsta de 24 de ani, este deja buc`tar [ef al unui restaurant din ]ara sa natal`. Conceptul de a avea \n fiecare lun` cåte un chef invitat, indiferent de continentul sau ]ara din care provine [i indiferent de tipul de buc`t`rie pe care o prac-

tic`, fie ea tradi]ional`, fusion sau molecular`, a fost implementat din 2003, din momentul deschiderii restaurantului. |n primii zece ani, de dezvoltarea conceptului au avut grij` Eckart Witzigmann, Chef of the Century, [i Roland Trettl, Executive Chef. Din ianuarie 2014, conceptul a fost continuat sub patronajul lui Eckart Witzigmann [i atenta \ndrumare a lui Martin Klein, care ani la rånd a fost partener [i Chef de Cuisine al fostului Executive Chef Roland Trettl. Pentru buc`tarii care lucreaz` la Ikarus, conceptul este unul foarte provocator, cu fiecare nou chef invitat ei trebuind s` se adapteze la cåte un nou meniu [i o nou` filosofie, lun` de lun`, ceea ce presupune mult talent, versatilitate [i spirit de echip`. Toate acestea, plus fuziunea de stiluri [i culturi din toate col]urile lumii, se transpun \n experien]a cosmopolit` pe care restaurantul o ofer` clien]ilor. Accesul este permis numai cu rezervare \n avans, iar pentru zilele de weekend este nevoie de rezervare cu cel pu]in patru s`pt`måni \nainte. Proiectul reprezint` o provocare nu numai pentru buc`tari, ci [i pentru echipa de chelneri, coordonat` de Matthias Berger, un somelier de top [i ma\tre d’hôtel, care trebuie s` fie mereu la curent cu schimb`rile din meniu pentru a putea face cele mai potrivite recomand`ri atåt \n privin]a månc`rurilor, cåt [i a vinurilor. Nu \n ultimul rånd, curtoazia este prima natur` a celor din Ikarus, iar chef-ii beneficiaz` de toat` libertatea creativ` de care au nevoie ca s` ofere calitatea [i diversitatea pentru care restaurantul este recunoscut. |n practic`, asta \nseamn` c` le sunt furnizate toate ingredientele de care au nevoie, fie c` este nevoie s` fie aduse din ]`ri vecine, fie din \ndep`rtata Asie. Prin urmare efortul logistic este unul imens, \ns` \n cele din urm` aceasta este esen]a Ikarus, o punte care une[te curajul cu creativitatea. Structurile gastronomice tradi]ionale sunt reinventate \n infinite forme de gust, texturi, arome [i culoare. Biz Biz

17


Imperiul cafelei

A Am \nceput s` beau cafea cu mult timp \n urm`, dar abia de curând am descoperit lumea fascinant` [i gustul adev`rat al cafelei bune. A[a c` am primit cu \ncântare dar [i cu ceva emo]ii vestea c` voi avea ocazia s` vizitez brandul Julius Meinl, la el acas`, \n Viena, [i c` gazd` \n aceast` c`l`torie \mi va fi chiar Christina Meinl, mo[tenitoarea imperiului cl`dit cu peste 150 de ani \n urm`. Am [tiut dinainte c` va urma o c`l`torie fascinant`, ce \mbin` clasicul cu modernul, vechiul cu noul [i tradi]ia cu inova]ia. Pe drumul spre biroul Christinei Meinl, unde urma s` aib` loc interviul, puteam s` observ, de-o parte [i de alta a culoarului pe care mergeam, vizualuri ce promovau pe vremuri ceaiurile [i cafeaua companiei, cele mai moderne espressoare, precum [i

18

Biz

o serie de dispozitive rudimentare extrem de vechi, str`ine privirii unui \ncep`tor \n arta cafelei. Am \ntrebat-o pe Christina Meinl la ce foloseau acestea [i m-a l`murit c` aveau rolul de a pr`ji cafeaua. Tot de la ea am aflat c`, \n 1862, pe vremea cånd Julius Meinl a pus bazele micu]ului magazin de la periferia Vienei, cafeaua se vindea ca boabe verzi [i cump`r`torii erau nevoi]i s` le pr`jeasc` singuri acas`. Procesul nu era unul tocmai facil, pre]ul cafelei era piperat, iar pasiona]ii de cafea adesea nu se pricepeau [i ardeau boabele. Astfel c` Julius Meinl a avut ideea s` pr`jeasc` boabele la magazin [i s` le vånd` gata preparate. Pentru aceasta a inventat primul dispozitiv mecanic de pr`jit cafeaua din lume, inova]ie ce a adus compania pe drumul c`tre succesul mondial de care se

Foto: VALI MIREA

Ne-am \ntålnit cu Christina Meinl, mo[tenitoarea imperiului Julius Meinl, la sediul companiei din Viena, unde ne-a povestit mai multe despre planurile de extindere ale companiei austriece, despre cele mai noi inova]ii, dar [i despre revitalizarea businessului de ceaiuri al grupului. DE OVIDIU NEAGOE


COVER STORY


bucur` [i ast`zi, cinci genera]ii mai tårziu. Dac` fondatorul brandului a fost un vizionar, nici fiul acestuia, cel care a preluat fråiele companiei cå]iva ani mai tårziu, nu s-a l`sat mai prejos. Julius Meinl II a elaborat o tehnic` pentru produc]ia industrial` [i a demarat un proces de expansiune \n ]`rile vecine, ajungånd inclusiv \n Romånia \n anul 1928. {i ast`zi, dup` mai bine de 150 de ani de la lansare, extinderea este parte din ADN-ul brandului Julius Meinl. Cea de-a cincea genera]ie a familiei a continuat procesul de extindere a gigantului cafelei [i al ceaiului. Primii pa[i au avut loc \n Austria [i Italia, iar ulterior s-au \ndreptat c`tre Europa Central` [i de Est, Rusia [i Turcia. |n acela[i timp, Julius Meinl a \nceput procesul de extindere \n SUA, din Chicago, unde [i-a instalat cartierul general american. “Ne extindem \n continuare”, \mi

JULIUS MEINL |N CIFRE 1862 este anul \nfiin]`rii companiei 600 de angaja]i la nivel mondial 40.000 de clien]i la nivel mondial 5 milioane de ce[ti de cafea våndute zilnic

poveste[te Christina Meinl, Head of Global Marketing la Julius Meinl Industrieholding, \n timp ce preg`te[te un espresso. “Suntem pe primul loc \n anumite ]`ri, dar momentan ne extindem puternic \n Orientul Mijlociu, Dubai fiind principalul nostru hub, \n China [i de acolo pl`nuim s` ne extindem \n toat` Asia. Momentan acesta este focusul nostru \n termeni de expansiune”, continu` Christina Meinl. Nu de pu]ine ori compania este asociat` exclusiv cu produc]ia de cafea, \ns` din mo[tenirea Julius Meinl de peste 150 de ani face parte [i ceaiul. Eforturile companiei au fost \ndreptate \n ultima perioad` [i \n consolidarea diviziei de ceaiuri. Matteo Thun, celebrul designer italian care a regåndit [i noul logo al compa20

Biz

niei, a redesenat de curånd \ntreaga gam` de ceaiuri. Ast`zi Julius Meinl este un brand cu adev`rat global. De pe poarta fabricii de la periferia Vienei (grupul mai are o fabric` \n Vicenza, Italia) ies anual 16.000 de tone de cafea, care ajung \n restaurante [i cafenele din peste 70 de ]`ri. Ca s` v` face]i o idee despre magnitudinea fenomenului, zilnic se consum` cam cinci milioane de ce[ti de cafea a Julius Meinl. Ceea ce s-a tradus, la nivelul anului 2015, \n vånz`ri de 145 de milioane de euro. Succesul global al afacerii de familie austriece are la baz` un set de valori tradi]ionale: cinci genera]ii de exper]i \n cafea, calitate [i excelen]` \n servicii. Am \ntrebat-o [i pe Christina Meinl care crede c` sunt re]eta

Fotografii: VALI MIREA

145 de milioane de euro vånz`ri \n 2015


COVER STORY

succesului [i motivele din spatele longevit`]ii afacerii de familie [i mi-a r`spuns c` [i-a adresat aceea[i \ntrebare de mai multe ori \n trecut. “Cred c` sunt cåteva lucruri de care este nevoie. Trebuie s` r`måi flexibil [i s` iei mereu pulsul inova]iei pentru c` \n momentul \n care te \nc`p`]ånezi s` crezi c` tot ce ai f`cut \n ultimii 150 de ani reprezint` re]eta corect`, atunci dispari. Pentru viitor mi-a[ dori ca aceast` companie s` r`mån` \n continuare tån`r`, inovatoare [i s` r`mån` pe valul a ceea ce este nou [i interesant. {i aceasta este o provocare \n companiile de familie, pentru c` vrei s` \]i onorezi mo[tenirea, vrei s` nu ui]i de unde ai venit [i ideal vrei s` \nve]i din gre[elile predecesorilor t`i”, mi-a spus directoarea de marketing a grupului austriac. Christina Meinl este, de asemenea, [i unul dintre membrii boardului Asocia]iei Cafelei de Specialitate din Europa, \n care se implic` activ exact pentru a fi mereu la curent cu tendin]ele [i cu direc]ia viitoare pe care o va lua industria cafelei. Mi-a povestit c` a \nv`]at extrem de multe mergånd la festivaluri de cafea, la campionate de barista sau \n cafenele. Acesta este [i motivul pentru care Julius Meinl dore[te introducerea unui element caracteristic mai degrab` vinurilor decåt cafelei – acel element de preg`tire, de preparare, apropiat felului vienezilor de a savura cafeaua. A[a a luat na[tere [i Presa Francez`, care este redescoperit` ast`zi de pasiona]ii de cafea din toat` lumea. Cum func]ioneaz`? Similar ritualului ceaiului, unde suntem obi[nui]i s` alegem sortimentul preferat, prin conceptul propus de Julius Meinl acum se poate face acela[i lucru [i cu cafeaua. Pasiona]ii de cafea pot opta pentru dou` origini diferite, Tanzania [i Etiopia, sau pentru un blend King Hadhramaut [i, \n func]ie de intensitatea dorit` a cafelei, o pot l`sa mai mult sau mai pu]in timp \n dispozitiv. Cafeaua din hoteluri este recunoscut` de exemplu c` nu este aproape niciodat` pe gustul turi[tilor, motiv

pentru care din ce \n ce mai multe hoteluri introduc \n camere Presa Francez` lansat` de Julius Meinl, un astfel de exemplu fiind chiar celebrul Burj al Arab din Dubai. “Cel de-al treilea val al cafelei o ia pe urma vinului. Oamenii \ncep s` se joace cu cafeaua, cu produsele, se joac` cu ori-

ginile cafelei”, poveste[te Christina Meinl. “Acesta este un alt trend acum, oamenii vor s` [tie de unde provine cafeaua. Poate vrei s` \ncerci ceva din Guatemala, din Kenya, s` vezi ce gusturi au. De aceea cafeaua este un produs a[a de frumos”, completeaz` Christina Meinl. Biz Biz

21


Universul cristalelor O poveste \nceput` \n 1895 \n Wattens a ajuns acum o companie global` cu \ncas`ri anuale de peste 3 miliarde de euro. Swarovski este \n continuare o afacere de familie, ajuns` la a cincea genera]ie, care reu[e[te s` impresioneze pentru c` a \nv`]at s` priveasc` mai mult \n viitor decåt s` se hr`neasc` din trecut.

C

DE LOREDANA S~NDULESCU

Cånd afli c` vei vizita un magazin de bijuterii, te gânde[ti: ce poate fi atât de special? Cam toate sunt la fel. Str`lucire, grandoare, forme [i culoare. Nu [i când este vorba despre Swarovski Kristallwelten Store, pe care am avut pl`cerea s`-l vizitez \n Viena [i care are toate ingredientele unui magazin clasic de bijuterii, \ns` cu ceva \n plus – art`, design, tehnologie de ultima genera]ie [i decenii de marketing care fac din Swarovski un brand extrem de ancorat \n contemporaneitate, de[i a aniversat deja 120 de ani de existen]`. Ce m-a impresionat cel mai mult \n acest emblematic spa]iu al brandului austriac nu au fost neap`rat bijuteriile, ci experien]a unic` pe care o ofer`, de la lucr`rile unora dintre cei mai faimo[i designeri contemporani expuse acolo pân` la grija cu care sunt setate luminile astfel \ncât s` pun` \n valoare bijuteriile [i obiectele expuse, dar f`r` s` agreseze vizual vizitatorii. Nu \n ultimul rând, toat` tehnologia care st` la baza instala]iilor [i precizia cu care fiecare detaliu este pus la punct contribuie la o experien]` memorabil` cu

22

Biz

atât mai impresionant` avånd \n vedere c` de[i este vorba de un produc`tor [i retailer de bijuterii, toat` partea tehnic` este asigurat` intern de o echip` de ingineri ai Swarovski. Inaugurat \n decembrie 2009, Swarovski Kristallwelten Store din Viena este amplasat \ntr-o cl`dire istoric` de secol XIX, cu o fa]ad` str`lucitoare, The Honeycomb, din care fiecare metru p`trat este alc`tuit din peste 11.000 de elemente Swarovski [i LEDuri, iar la interior, \nc` de la intrare, privirile sunt atrase de “Lake of Shimmer”, lucrarea designerului japonez Tokujin Yoshioka, o colec]ie de 16.000 de oglinzi minuscule amplasate pe un perete de 88 de metri p`tra]i, ajutate de un computer s` “lic`reasc`” la fel ca suprafa]a unui lac. Ca simbol al versatilit`]ii cristalelor, magazinul are un spa]iu dedicat unei colec]ii de 45 de figurine “Eclectic Panthers”, create exclusiv pentru Swarovski, iar candelabrul – cascad` de trei metri \n`l]ime de la parter, ce poart` semn`tura lui Vincent van Duysen, face leg`tura \ntre spectaculozitatea cristalelor [i a luminii. Proiectat [i realizat de arhitec]ii din


Foto: VALI MIREA

COVER STORY Innsbruck Hanno Schloegl [i Daniel Suess, magazinul reprezint` scena de manifestare a creativit`]ii mai multor designeri celebri. Din septembrie anul trecut, vitrinele magazinului prezint` crea]ii ale lui Jean Paul Gaultier, reprezent`ri ale viziunii sale despre haute-couture [i lumea cristalelor. De altfel, designerul francez este un vechi colaborator [i fan al brandului Swarovski, lucr`rile inaugurate anul trecut urmând s` r`mân` expuse \n magazinul din Viena pe tot parcursul anului 2016. Anterior colabor`rii cu Jean Paul Gaultier, din aprilie 2014 pân` \n toamna lui 2015, spa]iul expozi]ional a fost dedicat designerului Marios Schwab, care de asemenea [i-a pus amprenta creativ` pe Chamber of Wonder [i Mirrored Wall din Swarovski Kristallwelten Store din Innsbruck. Situat pe trei etaje, magazinul din Viena este unul atipic. |n primul rând, este mult mai mare decât un magazin Swarovski obi[nuit, care are \n medie \ntre 90 [i 100 de metri p`tra]i, [i are o ofert` mult mai mare de produse – 4.000 fa]` de aproximativ 1.000 de produse cât sunt comercializate de obicei \n unul din cele aproximativ 2.500 de magazine din \ntreaga lume. Dintre acestea, aproximativ 1.500 sunt boutique-uri-partener, restul fiind operate direct de Swarovski. Anual, aproximativ 800.000 de persoane din peste 60 de ]`ri ale lumii trec pragul magazinului, cu o medie de 2.000 – 3.000 pe zi, cu vârfuri \n sezonul cald, din aprilie pân` \n octombrie. Asiaticii sunt cei care obi[nuiesc s` cumpere mai mult, spre deosebire de europeni, care prefer` mai mult s` viziteze, dup` cum ne-a explicat Stefan Isser, Managing Director al D. Swarovski Tourism Services. Cu o echip` cu adev`rat multietnic` [i multicultural, magazinul din Viena, la fel ca [i Swarovski Kristallwelten din Wattens, ofer` tururi cu ghid \n 25 de limbi ale lumii, un serviciu extrem de apreciat de vizitatori. Produc]ia de cristale [i bijuterii reprezint` \n continuare activitatea de baz` a companiei fondate \n urm` cu Biz

23


STEFAN ISSER

120 de ani de Daniel Swarovski, iar din anii ’80 compania a lansat extensii de brand pe zona de accesorii, ceasuri, ochelari etc. |n prezent, grupul Swarovski, cu vânz`ri anuale de peste 3 miliarde de euro \n \ntreaga lume [i peste 30.000 de angaja]i, este alc`tuit din: Swarovski Crystal Business – cu \ncas`ri anuale la nivel de peste 2,3 miliarde de euro, specializat \n designul, produc]ia [i comercializarea de bijuterii, cristale, pietre pre]ioase [i produse finite precum accesorii [i solu]ii de iluminat, Swarovski Optik – divizia specializat` \n produc]ie de instrumente optice de precizie (telescoape [i binocluri), [i Tyrolit – divizia specializat` \n produc]ia de instrumente [i echipamente industriale. Compania responsabil` de Swarovski Kristallwelten din Wattens [i cele dou` magazine emblematice ale brandului, din Innsbruck [i Vienna, este D. Swarovski Tourism Services, lansat` \n 1995 [i condus` de Stefan Isser, care s-a al`turat grupului \n urm` cu 16 ani. |n calitate de Managing Director, el coordoneaz` o echip` alc`tuit` din aproximativ 380 de persoane. 24

Biz

Foto: VALI MIREA

“Pentru mine cristalul reprezint` un mister plin de str`lucire pe care \nc` \ncerc`m s`-l deslu[im [i, pe m`sur` ce s`p`m tot mai adånc, descoperim noi [i nelimitate modalit`]i de a-l interpreta. De[i au trecut deja 120 de ani, avem \n continuare nenum`rate posibilit`]i de explorare. Dac` m` \ntreba]i unde va ajunge Swarovski peste 20 de ani, cu siguran]` nu [tiu, \ns` sunt sut` la sut` convins c` ideea de a lansa Swarovski Kristallwelten \n urm` cu 20 de ani a fost o idee foarte bun`. Am creat un teritoriu de interac]iune, unde clien]ii no[tri pot experimenta esen]a brandului nostru, care nu este unul de unic` folosin]`, ci unul care te poate ajuta zi de zi s` te sim]i special.”

Lumile de cristal Conceptul de Swarovski Kristallwelten (Swarovski Crystal Worlds) a luat na[tere \n 1995, pentru a marca aniversarea de 100 de ani a companiei, [i este reprezentat de un spa]iu amenajat \n Wattens (Tirol) [i dou` magazine Swarovski Kristallwelten, unul \n Innsbruck [i unul \n Viena. |n 1995, viziunea familiei Swarovski, c`ci afacerea este \n continuare una de familie, a fost s` priveasc` nu spre trecut, ci spre viitor. A[a s-au pus bazele Swarovski Kristallwelten, pe care “The New York

Times” l-a inclus recent pe lista celor 52 de locuri din lume ce merit` a fi vizitate. “Este un loc unic \n lume, imposibil de plasat \ntr-o categorie, nu este un teritoriu de brand, nici un parc tematic, nici un magazin. Este un univers unic [i asta este ceea ce-l face atât de interesant”, ne-a explicat Stefan Isser, Managing Director al D. Swarovski Tourism Services. Pân` \n prezent unicitatea locului din Wattens a atras peste 12 milioane de vizitatori din \ntreaga lume. Swarovski Crystal Worlds din Wattens a devenit faimos \n \ntreaga lume


Fotografii: SWAROVSKI KRISTALLWELLTEN

COVER STORY

Mannequin in a wheelchair / Jean Paul Gaultier

SWAROVSKI • 120 de ani de tradi]ie \n producerea de cristale

\n primul rând datorit` structurii arhitectonice [i designului unic al Uria[ului (The Giant) care vegheaz` Camerele Minunilor (Chambers of Wonder). Anul trecut, la aniversarea de 120 de ani, compania a finalizat lucr`rile de extindere a Swarovski Crystal Worlds. Astfel, cu o investi]ie de 35 de milioane de euro [i lucr`ri care s-au derulat pe parcursul a trei ani, spa]iul din Wattens a fost extins de la 3 la 7,5 hectare, celebrul Uria[ a fost renovat, a fost creat` o superb` gr`din` \n aer liber [i un nor de cristal (The Crystal Cloud), o instala]ie de art` creat` de duoul artistic Cao

Perrot – Andy Cao [i Xavier Perrot – [i alc`tuit` din 800.000 de cristale Swarovski montate manual. Dincolo de spectaculoasa extindere a spa]iului, cea mai mare noutate a inaugur`rii a fost gr`dina. “A fost pentru prima dat` când instala]ii din cristal au fost amenajate \n aer liber. Este o inova]ie nemai\ntâlnit`”, precizeaz` Stefan Isser. De asemenea, spa]iul din Wattens a fost \mbog`]it cu un nou restaurant – Daniels Kristallwelten, denumit dup` fondatorul companiei, Daniel Swarovski – [i un spa]iu de joac` pentru copiii de toate vârstele. Biz

• Peste 3 miliarde de euro – venituri anuale la nivel grup • 30.000 de angaja]i • Aproximativ 2.500 de magazine \n peste 170 de ]`ri ale lumii (peste 1.000 \n Europa, peste 800 \n Asia – Pacific, peste 400 \n America) • Unit`]i de produc]ie: Austria, China, Cehia, India, Liechtenstein, Thailanda, Vietnam [i SUA • 35 de milioane de euro investi]i \n ultimii trei ani \n extinderea Swarovski Kristallwelten din Wattens • Al doilea brand din Austria ca for]`, potrivit Eurobrand

Biz

25


FINAN}E

CUM SE CONSTRUIE{TE BANCA VIITORULUI Cum aduci \n secolul XXI o banc` cu o tradi]ie de 200 de ani? O simpl` aplica]ie nu e suficient`, este nevoie de o cultur` organiza]ional` cu totul nou` [i de deschidere pentru idei revolu]ionare. A[a face Erste Group Bank cu o echip` de oameni creativi [i talenta]i. DE OANA VOINEA

E

nergie [i pasiune pentru ceea ce face – asta \]i transmite Boris Marte, managerul laboratorului de inova]ii al Erste Group, din primul moment \n care \l \ntâlne[ti. Am discutat la hubul Erste din Viena despre provoc`rile industriei bancare \n trecerea de la analog la digital.

Ce se \ntâmpl` aici, la Erste Hub? Avem o echip` tân`r` din care fac parte oameni cu experien]` \n diverse domenii de activitate – designeri, oameni de [tiin]`, arti[ti. Erste Hub este, de fapt, un laborator de crea]ie, mai mult un studio artistic decât unul de banking. Poate p`rea haotic, dar este o echip` de tineri care privesc spre viitor. Ideea de la care a pornit Andreas Treichl, CEO al Erste Group, a fost s` dea unui grup de tineri libertatea de a construi banca pe care [i-o doresc, banca viitorului. {i asta \ncerc`m s` facem de trei ani. De ce un hub de inova]ie? Lucrurile care se \ntâmpl` \n societate, modificarea cadrului de reglementare [i evolu]ia tehnologiei schimb` industria bancar` atât de dramatic, \ncât b`ncile vor ar`ta oricum cu totul altfel \n viitor. Inova]ia nu este un scop \n sine, este calea, primul pas. Inova]ia \nseamn` evolu]ie [i investim mult \n \n]elegerea acestui proces [i a modului cum putem fi \n acela[i timp pragmatici, dar [i vizionari, orienta]i spre vii26

Biz

tor. Astfel, Erste a decis s` investeasc` \n inova]ie, a creat acest laborator [i hub de inova]ii [i a \ncredin]at tinerei genera]ii responsabilitatea de a crea banca pe care [i-o doresc. {i putem spune c` am avut succes \n implementarea acestei strategii. Nu exist` un r`spuns general valabil \n ceea ce prive[te inova]ia; fiecare trebuie s` inoveze \n felul s`u. Modul nostru de a inova a fost s` cre`m acest dialog cu tân`ra genera]ie \ntr-un mod structurat [i inovativ. Cu ce provoc`ri se confrunt` b`ncile \n procesul de digitalizare? B`ncile trebuie s` fac` fa]` orient`rii clien]ilor spre noile tehnologii. Consumatorii se trezesc diminea]a privind smartphone-ul, \[i verific` agenda pe iPhone, rezerv` bilete de avion, discut` cu prietenii sau \[i fac cump`r`turile de pe Amazon pe iPhone. Dac` noi, care avem o rela]ie strâns` cu clien]ii, nu reu[im s` aducem banca pe iPhone, nu vom avea viitor. Clien]ii sunt deja \n viitor, b`ncile nu! Cea mai mare provocare este s` aducem nu o aplica]ie, ci \ntreaga banc`, cu o tradi]ie de 200 de ani, pe un ecran atât de mic. S` faci parte din via]a consumatorului. A doua provocare este crearea unui model de business din aceast` tranzi]ie. Pån` acum, strategia de vånz`ri din industria bancar` se baza pe o re]ea de sucursale – a[a fac b`ncile afaceri, rela]ioneaz` cu clien]ii [i ofer` consultan]`.

“Erste Hub este, de fapt, un laborator de crea]ie, mai mult un studio artistic decât unul de banking. Poate p`rea haotic, dar este o echip` de tineri care privesc spre viitor.” BORIS MARTE, managerul laboratorului de inova]ii, Erste Group Bank


Care e impactul digitaliz`rii asupra businessului Erste Group? Trebuie s` \n]elegem schimb`rile economice pe care le aduce digitalizarea, care nu \nseamn` o singur` aplica]ie,

pentru c` nu po]i r`spunde acestei provoc`ri cu un singur pas, ci cu mai multe mi[c`ri strategice dezvoltate \n paralel. Trebuie s` construie[ti o alt` interfa]` cu clientul, care s` fie la fel de bun` ca [i cele cu care consumatorul este deja obi[nuit. Deci trebuie s` fim la fel de buni ca Facebook sau Amazon. Totodat`, trebuie s` digitaliz`m vânz`rile, procesele [i modul cum comunic`m [i s` \n]elegem cum folosim informa]iile pe care le avem despre clien]i. Noua economie se bazeaz` pe informa]ii, iar b`ncile au poten]ial uria[ \n acest domeniu. Produsele

b`ncilor sunt ca ma[inile din anii ’80’90, din secolul trecut. Un credit este un credit, iar un cont este un cont. Nimic nu s-a schimbat! Crearea unor produse care r`spund comportamentului online al consumatorului este cheia digitaliz`rii b`ncilor. Digitalizarea nu \nseamn` \ns` s` schimbi doar interfa]a, ci [i procesele, produsele, modul cum sunt folosite informa]iile etc. Acesta este [i lucrul pe care Erste l-a decis \n urm` cu trei ani – s` ia \n serios digitalizarea [i s` o abordeze holistic. Vrem s` ne asigur`m c` clien]ii no[tri fac banking cu o institu]ie care \n]elege evolu]ia tehnologiilor digitale. Ce fac b`ncile pentru a atrage genera]ia Millennials? Pot s` dau exemplul aplica]iei FairSplit, care permite tinerilor s` \mpart` costurile atunci când organizeaz` o petrecere sau când merg \mpreun` \ntr-o c`l`torie. Introduci datele [i aplica]ia \]i arat` imediat cine, cui [i câ]i bani trebuie s` dea. {i, dac` se introduce [i contul, transferul se face imediat. Acesta este r`spunsul la comportamentul genera]iei Millennials – organizezi petrecerea pe Facebook, dai linkul aplica]iei, o descarci [i gata. Ideea pentru aceast` aplica]ie nu a venit de la un angajat al Erste sau al hub-ului, ci a fost ideea unui client de 19 ani. Acum are 20 de ani [i lucreaz` la Erste Hub.

FOTO: SORIN STANA

|n viitor, strategia de vânz`ri va fi digital` [i provocarea este trecerea de la analog la digital. Iar a treia provocare este ca b`ncile s` creeze o cultur` organiza]ional` cu totul nou`. Avem nevoie de decizii rapide, de concepte creative. S` fim deschi[i la idei revolu]ionare. B`ncile trebuie s` \[i dezvolte aceste noi competen]e.

Care este cea mai important` schimbare \n urm`torii cinci ani? Pentru b`nci este foarte important s` vad` lumea prin ochii clien]ilor lor [i s` \n]eleag` ce a[tept`ri au ace[tia. Avem tendin]a s` stabilim rela]ia cu clien]ii dintr-o perspectiv` “insideout” [i cea mai mare provocare pentru industria bancar` va fi s` aib` o perspectiv` “outside-in”. S` vezi lumea prin ochii clientului [i s` \i \n]elegi dorin]ele, a[tept`rile pentru a-i oferi servicii mai bune. B`ncile trebuie s` fie mai rapide, mai bune, mai prietenoase, mai pu]in birocratice – asta va fi provocarea urm`torilor ani. Biz Biz

27


FINAN}E

DRUMUL B~NCII C~TRE DIGITAL Clien]ii au nevoie de servicii bancare oricând [i oriunde, dar [i de m`suri de securitate tranzac]ional`, care s` le garanteze c` banii lor vor fi mereu \n siguran]`. Este o provocare uria[` pentru orice banc`. Cu atåt mai mult pentru cea mai mare banc` din Romånia. DE OANA VOINEA

S

trategia BCR este de a construi \ncrederea \n mediul digital, pentru c` dore[te ca serviciile online s` devin` o necesitate pentru clien]i, a[a cum [i telefonul mobil a devenit parte integrant` din via]a noastr`, spune Dana Demetrian, vicepre[edinte executiv retail [i private banking la BCR. Cum schimb` revolu]ia digital` sectorul bancar românesc? Lumea digital` impacteaz` via]a noastr`, a tuturor, nu doar domeniul bancar. Dac` ne uit`m la lucrurile pe care ni le dorim \n domeniul bancar – claritate, simplitate, convenien]`, responsabilitate – credem c` digitalizarea poate s` ajute foarte mult \n construirea unei altfel de experien]e a clientului. Exist` o \ntrebare pe care to]i ne-o punem [i anume dac` \n urm`torii 5 - 15 ani lumea digital` va \nlocui complet via]a standard dintr-o agen]ie bancar`. Ast`zi, putem s` vorbim doar de o înlocuire par]ial`. Ar trebui s` fie o evolu]ie foarte dinamic` \n tot ceea ce facem \n via]a noastr` [i nu cred c` o astfel de schimbare se poate \ntâmpla atât de repede.

S-a schimbat strategia BCR odat` cu "digitalizarea" clien]ilor? |ncrederea este o latur` uman`, nu un echipament, [i decât s` for]`m lu28

Biz

crurile [i s` \ncerc`m s` introducem lumea digital` ca pe o obliga]ie de rela]ionare cu banca, este mai important s` construim aceast` \ncredere. Din acest motiv ne-am gândit c` interac]iunea dintre doi oameni \n mediul online, chiar \ntr-o agen]ie digital`, va face ca \ncrederea \n tehnologie [i \n serviciile bancare la distan]` s` creasc`. {i nu facem acest lucru doar printr-o agen]ie. Anul trecut am construit o echip` de 550 de exper]i digitali [i am realizat zone interactive \n care tehnologia internet banking [i mobile banking a fost testat` prin echipamente reale \n unit`]i [i acest lucru a f`cut ca \ncrederea clien]ilor no[tri \n serviciile de banc` la distan]` s` creasc`. Strategia b`ncii de a construi aceast` \ncredere \n mediul digital, de a deveni o necesitate pentru clien]i, este construit` \n pa[i. Ne dorim ca aceast` lume digital` [i serviciile online s` devin` o necesitate a clien]ilor, a[a cum este telefonul mobil. Ne dorim ca lumea digital` s` devin` una de convenien]` pentru client. Cum se traduce aceast` \ncredere \n evolu]ia num`rului de clien]i care utilizeaz` internet banking-ul? Dac` ar fi s` ne uit`m la ce s-a \ntâmplat \n anul 2015 comparativ cu 2014, am \nregistrat o cre[tere de 10-11% a clien]ilor activi din punctul de vedere al interac]iunii cu internet banking-ul.

|n cazul clien]ilor tranzac]ionali, am avut 28% cre[tere pe mediul online, ceea ce \nseamn` foarte mult, pentru c` vorbim de doar 63% popula]ie bancarizat` \n România. Doar 10% din popula]ia bancarizat` cu acces la internet folose[te efectiv serviciile financiare online. |n acest context, o cre[tere de dou` cifre \ntr-un an \n care s-au \ntâmplat foarte multe lucruri conexe acestei lumi digitale \nseamn` foarte mult. |n toamn`, BCR a lansat op]iunea de logare prin scanarea amprentei. Cum a fost primit` de clien]i? Ne putem mândri c` am introdus \n premier` \n România logarea biometric`. Suntem al`turi de Barclays sau Citibank. Dincolo de tehnologie \ns`, logarea prin scanarea amprentei a adus naturale]ea \n serviciile bancare

“Am introdus \n premier` \n România logarea biometric`. Suntem al`turi de Barclays sau Citibank. Dincolo de tehnologie \ns`, logarea prin scanarea amprentei a adus naturale]ea \n serviciile bancare pe mobil.” DANA DEMETRIAN, vicepre[edinte executiv retail [i private banking, BCR


FINAN}E

FOTO: VALI MIREA

pe mobil. S-a produs un declic \n comportamentul consumatorilor – atâta timp cât folosim acest mod de identificare biometric` pe smartphone pentru informa]ii personale, fotografii, e-mailuri, de ce nu ne-am \ncredin]a tranzac]iile financiare sau interog`rile de tranzac]ii financiare aceleia[i modalit`]i de identificare? Percep]ia clientului vizavi de lucrurile pe care le utilizeaz` \n via]a de zi cu zi [i-a spus cuvântul [i \n cazul serviciilor financiare. Dac` ar fi s` privim la ce s-a \ntâmplat dup` introducerea acestui serviciu, practic am crescut cu 92% num`rul de utilizatori de mobile banking [i cu peste 100% tranzac]iile \n mediul online prin mobile banking. Elementele online fac parte din fluxurile noastre zilnice din agen]ii – sistemul ID scanning reduce timpul de lucru cu clien]ii, dar este [i un pas de cre[tere a \ncrederii acestora, pentru c` aceast` identificare creeaz` cel mai securizat mediu pentru a deschide contul unui client. Ulterior vom face pa[i \n autentificarea acestor clien]i tot printr-o solu]ie biometric`. Deci evolu]ia identific`rii biometrice nu se va opri doar la mobile banking. Vom evolua pas cu pas, dar este important ca aceast` evolu]ie s` nu fie invaziv`, ci s` vin` natural \n via]a clien]ilor no[tri. V` gândi]i s` utiliza]i noul site BCR ca un canal de vânzare pentru produsele bancare? Ne dorim ca acest website s` devin` cheia principal` de comunicare fa]` de clien]i, atât din punctul de vedere al serviciilor online, cât [i din punctul de vedere al produselor pe care noi le oferim. Practic, noul website BCR integreaz` toate serviciile b`ncii, inclusiv simularea acord`rii unui credit de consum sau a unui card de credit, astfel încât clien]ii pot afla oricând [i oriunde dac` pot accesa un credit. În orice moment clientul poate afla unde este cea mai apropiat` agen]ie sau ATM, doar prin activarea serviciului de localizare. Cu siguran]`, noul website BCR va aduce simplitate [i convenien]` în mediul bancar online. Biz Biz

29


FINAN}E

BURSA DINAMIC~ DIN INIMA EUROPEI Bursa din Viena este pentru mul]i investitori mari poarta de intrare \n Europa Central` [i de Est, iar semnalele de pe pia]a de capital austriac` influen]eaz` ac]iunile de la BVB. Cum se vede evolu]ia bursier` \n 2016 din capitala austriac`? DE GABRIEL BÂRLIG~

A

m discutat cu Michael Buhl, Co-CEO al Bursei din Viena, despre felul \n care pie]ele de capital ajut` la dezvoltarea economic` a ]`rilor din Europa Central` [i de Est [i despre oportunit`]ile de investi]ii pentru români pe pia]a de capital austriac`. Wiener Börse se apropie de o capitalizare de 90 de miliarde de euro [i reprezint` pentru marii investitori globali un adev`rat barometru financiar la nivelul regiunii. Care este rolul Bursei din Viena \n domeniul investi]iilor \n Europa Central` [i de Est? Strategia noastr` a fost dintotdeauna s` fim un juc`tor puternic \n inima Europei pentru a aduce beneficii pie]ei locale. Am \nlesnit intrarea \n Europa de Est mai \ntâi pentru companiile austriece, apoi pentru cele interna]ionale, oferind servicii profesionale [i produse investi]ionale de calitate. Acest lucru nu se va schimba. |n plus, am avut numeroase proiecte de colaborare cu bursele din regiune, care arat` c` pie]ele financiare pot cre[te \mpreun`. Cum a evoluat Bursa din Viena \n 2015? Am avut o evolu]ie stabil` \ntr-un mediu tensionat. Din februarie 2015,

30

Biz


FINAN}E

Bursa din Viena a \nregistrat cre[teri record \n ceea ce prive[te volumele lunare de trazac]ionare fa]` de acelea[i perioade din 2014. Aceast` cre[tere a venit \n special ca urmare a implic`rii investitorilor institu]ionali interna]ionali, \n condi]iile \n care investitorii institu]ionali din SUA, Marea Britanie [i Norvegia de]in aproape 50% dintre ac]iunile din segmentul nostru de top, ATX Prime. Principalul nostru indice, ATX, a crescut cu 11,16%, iar capitalizarea a \nregistrat [i ea un avans de 9,9% anul trecut, de la 80 la 87,9 miliarde de euro la finele lui 2015. Cum vede]i evolu]ia pie]ei \n 2016? Majoritatea companiilor vor continua s` fie prudente [i atente la evolu]iile economice, a[a c` nu vor da drumul la cheltuielile de capital. Dar avem companii interesate s` ob]in` fonduri de pe pie]ele de capital prin oferte publice ini]iale sau emisiuni de obliga]iuni. {tim asta din seminariile pe care le organiz`m pe tema list`rilor. Avem chiar câteva companii care au f`cut pa[i concre]i \n direc]ia list`rii la burs`.

sibilitatea de a achizi]iona ac]iuni ale unor companii solide, care pot oferi randamente investi]ionale mari. Apoi, investitorii români au la dispozi]ie o gam` larg` de circa 4.500 de instrumente financiare, care pot fi folosite pentru hedging \n orice situa]ie de pia]` sau abordare investi]ional`. Cum v` promova]i \n fa]a poten]ialilor investitori din România? }inem permanent leg`tura cu companiile române[ti de brokeraj care sunt membri la noi. Avem periodic evenimente cu clien]i institu]ionali din România pentru a le oferi informa]ii de ultim` or` legate de pia]a de capital austriac`. Ca to]i investitorii,

“Avem mul]i investitori institu]ionali din România, dar [i investitori individuali. Ace[tia sunt atra[i de pia]a de capital din Viena din mai multe motive: tranzac]iile se realizeaz` \n euro, lichiditatea zilnic` este ridicat`, economia austriac` este stabil` [i au posibilitatea de a achizi]iona ac]iuni ale unor companii solide, care pot oferi randamente investi]ionale mari.”

Sunte]i interesa]i de listarea la Viena a unor companii din Romånia? Noi credem c` bursa na]ional` este locul natural de listare pentru o companie, dar [tim c` exist` motiva]ii puternice pentru companii s` se listeze [i la alte burse decât cea din ]ara de ba[tin`. Pentru acestea, bursa din Viena s-a dovedit a fi un partener excelent [i un hub de listare, mai ales pentru companiile din Europa Central` [i de Est interesate de zona euro.

[i cei din România pot accesa gratuit pe site-ul nostru informa]ii relevante referitoare la tranzac]ii [i se pot abona la newsletterele noastre.

Investesc mul]i români pe bursa din Viena? Avem mul]i investitori institu]ionali din România, dar [i investitori individuali. Ace[tia sunt atra[i de pia]a de capital din Viena din mai multe motive: tranzac]iile se realizeaz` \n euro, lichiditatea zilnic` este ridicat`, economia austriac` este stabil` [i au po-

Cum colabora]i cu Bursa de Valori Bucure[ti? Cooperarea cu BVB este excelent`. Am implementat multe proiecte care au avut un impact pozitiv asupra bursei de la Bucure[ti [i a pie]ei de capital din România \n general. A[ men]iona lansarea \n martie 2005 a indexului comun ROTX (Romanian

MICHAEL BUHL, Co-CEO al Bursei din Viena

Traded Index), dar [i proiectele de consultan]` [i transfer de know-how \n domeniul produselor structurate, al licen]ierii de indici bursieri, al produselor derivate [i al schimbului de date. Indicele ROTX e folosit ca activ suport de b`nci ca BNP Paribas, Erste Bank, Raiffeisen Centro Bank, Société Génerale, UniCredit sau Volksbank. {i BT Asset Management folose[te ROTX pentru fondul s`u care administreaz` deja active de peste 34,5 milioane de lei. Toate instrumentele financiare bazate pe indicele ROTX genereaz` vizibilitatea interna]ional` [i, prin activit`]i de hedging, chiar [i venituri pentru companiile listate la BVB. Ar trebui bursele din Europa Central` [i de Est s` ac]ioneze mai concertat [i s` colaboreze mai strâns? Am colaborat regional \n trecut [i vom continua s` o facem pentru a ne consolida rolul de poart` spre Europa Central` [i de Est. Este un aspect care se integreaz` perfect \n strategia noastr` de a deveni un juc`tor puternic \n centrul Europei pentru a aduce beneficii pie]ei locale. Anul trecut, neam extins colaborarea cu bursa din Zagreb, care va \ncepe de anul viitor s` foloseasc` sistemele noastre de tranzac]ionare [i va profita astfel de accesul la pie]ele interna]ionale. Ast`zi, Bursa din Viena nu mai e doar o platform` de tranzac]ionare. Pe lâng` activitatea bursier` tradi]ional` am dezvoltat noi linii de business care s` ne aduc` venituri, cum ar fi serviciile IT, comercializarea de date [i licen]ierea indicilor. Care sunt provoc`rile pentru Bursa din Viena \n actualul mediul financiar global? Tendin]a actual` de suprareglementare este clar o provocare pentru toate pie]ele de capital, dar exist` speran]e c`, prin viitoare uniune a pie]elor de capital din Europa, va cre[te accesul la finan]are pentru companii. |n opinia noastr`, aceast` ini]iativ` este un pas \n direc]ia bun`. Biz Biz

31


FINAN}E

|N GRUPUL B~NCILOR PUTERNICE DIN ROMÂNIA Romånia este o pia]` stabil` politic [i economic pentru Raiffeisen Bank International, unde grupul austriac vrea s` creasc` \n continuare [i are \n plan posibile achizi]ii \n perioada urm`toare. DE OANA VOINEA

D

e[i urm`re[te \n primul rând cre[terea organic`, Raiffeisen Bank International (RBI) se uit` [i la oportunit`]ile din pia]` [i la portofoliile pe care b`ncile le-ar putea scoate la vânzare, a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul achizi]iei portofoliului de retail al Citibank, dup` cum ne-a declarat Karl Sevelda, CEO al RBI. Ce ne pute]i spune despre rezultatele RBI \n 2015 [i ce a[tept`ri ave]i pentru acest an? Fiind companie listat` la burs`, nu pot da detalii deocamdat` despre rezultatele financiare, dar pot spune c` vom avea un mic profit, ceea ce \nseamn` o \mbun`t`]ire comparativ cu anul anterior, când am \nregistrat pierderi de 500 de milioane de euro. |nc` nu am realizat tot ce ne-am propus, dar situa]ia s-a \mbun`t`]it semnificativ. |n cadrul grupului avem ]`ri care au fost foarte profitabile. Suntem, de asemenea, mul]umi]i de rezultatele din România. Sunt \ns` [i ]`ri \n care situa]ia este \nc` dificil`, precum Ucraina sau Croa]ia, din cauza conversiei creditelor din franci elve]ieni \n moneda local` la curs istoric. De asemenea, s-ar putea s` urmeze o perioad` dificil` \n Rusia, având \n vedere c` situa]ia economic` a acesteia depinde de pre]ul petrolului. Am vândut subsidiara din Slovenia [i Zuno Bank, iar procesul de vânzare a b`ncii din Polonia este \n desf`[urare. Dar noile reglement`ri, taxele [i zvonurile despre conversia creditelor

32

Biz

\n franci elve]ieni nu vin \n sprijinul vânz`rii. Am decis de asemenea s` ne reducem expunerea pe Rusia, din cauza problemelor economiei ruse[ti [i \n Ucraina. Totodat`, reducem expunerea pe diviziile asiatice – China [i Singapore – [i am decis s` ie[im de pe pia]a din SUA. Anul 2016 nu va fi unul u[or, dar estim`rile noastre sunt optimiste [i a[tept`m o cre[tere peste medie pentru ]`rile CEE \n care suntem prezen]i. Care sunt pie]ele spre care v` orienta]i \n urm`toarea perioad`? Vrem s` cre[tem pe pie]ele mai stabile politic [i economic. Cehia, Slovacia, România vor fi pie]ele pe care ne vom concentra cre[terea \n urm`torii ani. De asemenea, ne vom concentra pe pia]a austriac` [i vom continua cre[terea \n Bulgaria. |n Ungaria ne-am schimbat modelul de business [i ne concentr`m mai mult pe partea de corporate [i pe clien]ii individuali cu sume mari disponibile pentru investi]ii. |n ]`rile fostei Iugoslavii [i Albania evolu]ia economic` nu este la fel de satisf`c`toare ca \n alte regiuni europene, dar avem totu[i o prezen]` puternic` [i suntem printre b`ncile de top \n aceste ]`ri. Vom continua s` ne \nt`rim segmentul de retail, de[i serviciile oferite companiilor reprezint` motorul principal al grupului. Retailul recupereaz` \ns` [i \n anumite pie]e a dep`[it deja segmentul corporate \n ceea ce prive[te contribu]ia la profit. Pe pie]e ca Rusia, Slovacia, Cehia, România ne concentr`m pe retail.

Care sunt perspectivele de dezvoltare ale Raiffeisen \n România? Pentru noi, România a fost o pia]` bun`, stabil`. De[i la nivelul \ntregului sistem bancar rezultatele nu au fost pozitive, banca noastr` a avut succes. Este meritul managementului [i al unei politici prudente. Practic, am construit Raiffeisen Romånia de la zero. Am cump`rat Banca Agricol`, dar de fapt am luat doar o re]ea de unit`]i [i nimic mai mult. Acum suntem \n grupul b`ncilor puternice din România [i, spre deosebire de b`ncile concurente, noi nu am avut probleme cu creditele neperformante \n România. Vrem s` cre[tem. Urm`rim \n primul rând cre[terea organic`, dar ne uit`m [i la oportunit`]ile din pia]`.

“Anul 2016 nu va fi unul u[or, dar a[tept`m o cre[tere peste medie pentru ]`rile CEE \n care suntem prezen]i.” KARL SEVELDA, CEO al RBI Suntem aten]i la portofoliile pe care b`ncile le-ar putea scoate la vânzare, a[a cum s-a \ntâmplat \n cazul achizi]iei portofoliului de retail al Citibank. Sunte]i interesa]i de noi achizi]ii pe pia]a româneasc`? Urm`rim \ntotdeauna aceste oportunit`]i, pentru c` vrem s` cre[tem \n România. Pia]a are poten]ial, iar situa]ia economic` s-a \mbun`t`]it. Dar sunt [i evolu]ii care ne \ngrijoreaz`.


FINAN}E

FOTO: VALI MIREA

Legea privind darea \n plat` ne-a [ocat, pentru c` nu credem c` a[a se pot rezolva problemele celor cu credite \n franci elve]ieni. |n]elegem c` pot ap`rea probleme din cauza diferen]elor de curs valutar, dar b`ncile, autorit`]ile, clien]ii trebuie s` discut`m [i s` g`sim \mpreun` o solu]ie. {i suntem preg`ti]i s` facem asta. Nu este corect s` introduci o lege prin care oricine poate renun]a la cas`, indiferent dac` este vorba de cineva care locuie[te \n aceast` cas` sau despre speculatori imobiliari. O solu]ie \n aceast` situa]ie ar fi diferen]ierea \ntre cei care au \ntradev`r nevoie de ajutor [i speculatorii care au cump`rat terenuri cu ajutorul creditelor \n franci elve]ieni [i acum vor s` renun]e la acestea [i s` scape de datorii prin aceast` lege. Cred c` nicio banc` nu va refuza discu]iile cu autorit`]ile pe aceast` tem`. Din fericire, pre[edintele a cerut o verificare atent` a legii \nainte de intrarea \n vigoare. Este bine c` s-a ajuns la o nou` rund` de negocieri, pentru c` nu vrem s` se repete situa]ia din Croa]ia, unde nu a existat o discu]ie cu b`ncile. Cum v` a[tepta]i s` evolueze pia]a bancar` românesc` \n urm`torii trei ani? Concentrarea pie]ei bancare va continua [i noi vrem s` fim \ntre cele mai importante b`nci din România. Vedem b`nci ambi]ioase care cresc \ntr-un ritm rapid, dar [i b`ncile mari vor s` creasc`. B`ncile mici vor fi preluate de cele mari, este un trend la nivel european. Industria bancar` se schimb`, comportamentul clien]ilor se schimb`, iar modelul de business trebuie adaptat acestui comportament – agen]iile bancare nu vor mai juca un rol atât de important \n viitor, accentul va fi pus pe bankingul online, inclusiv \n Romånia. Pentru anumite produse \ns`, clien]ii vor avea nevoie de consultan]` [i acesta este motivul pentru care Raiffeisen a ales o abordare \n care vom avea \n continuare agen]ii fizice. Acestea vor ar`ta \ns` diferit [i vor fi focusate pe oferirea de consultan]`, pentru c` transferurile de bani [i opera]iunile vor fi f`cute prin internet [i mobile banking. Biz Biz

33


TECH

Dup~ 20 De ani

D

e \ndat` ce am trecut pragul biroului lui Mike Borze mi-a atras aten]ia un scaun viu colorat, ergonomic, ce p`rea de gaming. Privirea mi-a c`zut apoi pe cele dou` monitoare uria[e ce dominau biroul, pe care mai st`teau dou` corpuri de iluminat. Sim]eam c` lipse[te ceva, dar nu reu[eam s` \mi dau seama ce anume. Abia dup` ce am mai aruncat o privire am sesizat c` lipsea dezordinea tipic` de pe un birou obi[nuit. Vicepre[edintele BenQ pentru Europa \mi spune c` ce am \n fa]a ochilor este o solu]ie complet` wireless, cu Bluetooth, boxe care preiau semnalul de la telefon când sun`, iar lampa se ajusteaz` singur` la nevoia de lumin` a utilizatorului. Executivul romån \mi explic` faptul c` ast`zi trebuie s` ai solu]ia complet` [i c` nu mai merge s` vinzi doar componenta hardware, pentru c` un client nu mai are nevoie de mult de un produs, ci de o platform` complet`. BenQ ofer` astfel de solu]ii complete pentru fiecare sector \n parte, de la medicin` la educa]ie sau gaming, unde, de exemplu, va produce totul, de la mau[i la sound card [i scaun. “Am \nceput s` ne extindem pe alte produse [i \n alte domenii ca s` putem s` oferim platforme complete. |n urm` cu zece ani, toate monitoarele erau la fel. Acum sunt pentru designeri, pentru fotografi, pentru gameri, monitoarele medicale”, \mi spune Mike Borze. Este cel mai vechi angajat al firmei taiwaneze \n Europa. Era vara anului

34

Biz

1996 cånd a \nceput lucrul la divizia de periferice a Acer. Fiica sa cea mare avea doar dou` s`pt`måni. Anul acesta, \n luna mai, tån`ra va \mplini 20 de ani. Cum executivul romån a asistat la na[terea companiei, la primii ei pa[i, i-a fost al`turi cånd a c`zut prima oar` [i ulterior la majorat, se poate spune c` \n tot acest timp a crescut doi copii \n paralel. De aceea nu este de mirare c` vorbe[te cu måndrie cånd poveste[te despre drumul companiei de la zero la peste 100 de milioane de echilibrul, balan]a \ntre “Am \nceput s` ne euro [i de propria sa echip`, via]a de familie [i job”, extindem pe alte produse din care fac parte angaja]i spune Mike Borze. “Oame[i \n alte domenii ca s` care i-au fost al`turi \n putem s` oferim platforme nii au nevoie cåteodat` de medie peste zece ani. sfatul t`u [i trebuie s` fii complete. |n urm` cu zece Mike Borze a ajuns \n disponibil, fie c` este vorba ani, toate monitoarele erau Austria \n toamna anului de copiii t`i, fie c` este la fel. Acum sunt pentru 1990 [i, \nainte de expevorba de so]ie, fie de colegii designeri, pentru fotografi, din biroul acesta, sau din rien]a BenQ, a mai lucrat la pentru gameri, o companie care producea cele \ndep`rtate. Atunci mamonitoarele medicale. “ jocuri electronice. I-a atras nagementul timpului este aten]ia un anun] al Acer, extrem de important”, a Mike Borze, care c`uta un om de vånz`ri vicepre[edinte BenQ europe ad`ugat Borze. Ca s` v` pentru Europa Central` [i face]i o idee, anul trecut de Est. Ast`zi, Mike Borze Mike Borze a c`l`torit cu nu regret` nicio secund` avionul de mai bine de 60 decizia de atunci. Se ocup` de afacede ori, iar zilnic prime[te \ntre 100 [i rile BenQ pentru Europa Central` [i 200 de e-mailuri de serviciu, ceea ce de Est, este director [i pentru Fran]a \nseamn` c` dac` ar r`spunde la toate [i vicepre[edinte pe tot B`trånul Conar scrie \n fiecare zi o carte, dup` cum tinent, pozi]ie din care r`spunde de \mi spune managerul råzånd. mai bine de 20 de pie]e diferite. “Cea Cu toate acestea, nu a ratat un demai mare provocare este s` g`se[ti adline \n to]i ace[ti 20 de ani. Biz

Foto: SORIN STANA

Mike Borze, vicepre[edinte pentru Europa la BenQ, \mpline[te dou` decenii de când lucreaz` pentru companie [i crede c` cea mai mare provocare este g`sirea echilibrului \ntre via]a de familie [i job. De oviDiu neagoe


TECH

Cre{Tere DinaMiC~

D

incolo de tehnologie, Mihai Madussi, Managing Director al XAPT Solutions, spune c` succesul companiei pe care o conduce se bazeaz` pe trei puncte cheie: solu]iile, echipa [i abordarea proiectelor. Cum a fost anul 2015 pentru XapT Solutions [i ce estima]i pentru 2016? 2015 a reprezentat un an de consolidare atât la nivel de cifr` de afaceri, care a \nregistrat cre[tere fa]` de anul precedent, cât [i a profitului, unde ne apropiem de standardul interna]ional al industriei, de 10% din cifra de afaceri. Am finalizat [i consolidarea organiza]iei la nivelul tuturor pozi]iilor [i diviziilor. Anul trecut am construit baza unei cre[teri cu dou` cifre procentuale pe planurile men]ionate mai sus [i pe care ne dorim s` o continu`m [i \n 2016. }intele pentru acest an sunt dep`[irea pragului de 3 milioane de euro aferent cifrei de afaceri [i cre[terea num`rului de angaja]i la peste 50 de persoane. Cum a evoluat pia]a? La nivel de solu]ii, nu am identificat schimb`ri sau intr`ri majore \n 2015. Solu]iile noastre au primit un plus major \n ceea ce prive[te mobilitatea [i bazele acces`rii conceptelor de machine learning [i Internet of Things. Clien]ii ad`uga]i pe parcursul anului trecut apar]in de verticale pe care ne focus`m \ncepând cu anul 2014 – produc]ie [i logistic` avansate, retail [i servicii profesionale. |n aceste domenii [tim c` facem

36

Biz

diferen]a prin prisma cuno[tin]elor [i experien]ei dobândite \n proiecte similare, precum [i datorit` avantajelor aduse de func]ionalit`]ile solu]iilor Microsoft Dynamics. Ce tendin]e vede]i pentru 2016? Cerin]ele clien]ilor au devenit mult mai focusate, mai explicite [i de o complexitate mai ridi- XAPT este primul cat`. Exist` o abunden]` de in- partener Microsoft forma]ie la care ei apeleaz` din România care \nainte, asta constituind [i un a semnat deja mare atu pentru noi, fiindc` proiecte pentru implementarea poate scurta ciclul de vânzare – solu]iei Microsoft [ansele unei oferte la obiect pot Dynamics NAV cre[te, prin identificarea rapid` 2016, lansate \n a solu]iei care se potrive[te cel noiembrie anul mai bine afacerii poten]ialului trecut.” client. |n mod natural, a[a cum Mihai Madussi, pia]a o cere, ne-am adaptat [i Managing mergem pe o abordare \n trei Director direc]ii – implement`ri on-pre- al XapT Solutions mise, cloud [i mixte. De asemenea, mobilitatea solu]iilor din portofoliu este una dintre cele mai mari valori ad`ugate. Ce nout`]i preg`ti]i pentru acest an? Nout`]ile sunt date de solu]iile pe care le oferim. Lansarea Microsoft Dynamics NAV 2016 \n noiembrie anul trecut [i dinamismul echipei de vânz`ri au adus deja dou` proiecte noi care sunt \n derulare. XAPT este primul partener al Microsoft din România care a semnat deja proiecte pentru implementarea acestei solu]ii. |n ceea ce prive[te Micro-

Foto: VALI MIREA

Pentru XAPT Solutions, 2015 a fost un an de cre[tere, dar [i consolidare a businessului. Tot anul trecut s-au pus [i bazele pentru un 2016 care s` duc` cifra de afaceri peste pragul de 3 milioane de euro. De gaBriel Bârlig~

soft Dynamics AX, \n toamna anului trecut a fost lansat` versiunea 7, care aduce un plus tehnologic major. Fiind unul din cei opt Global Independent Software Vendor (ISV) al Microsoft la nivel mondial, am avut acces la aceast` versiune la \nceputul anului trecut. Acest lucru ne ofer` un avantaj important atât tehnologic, cât [i func]ional, deci vom fi din nou primul partener Microsoft care va oferi solu]ia pe pia]a româneasc` odat` cu toamna lui 2016, \n condi]iile p`str`rii planului de lansare Microsoft a solu]iei \n Europa. Ce v` diferen]iaz` pe pia]a de profil? A[a cum am men]ionat deja, când vorbim despre XAPT ne referim la trei puncte cheie pe care clien]ii no[tri se bazeaz`: solu]iile, echipa [i abordarea proiectelor. Oricare dintre cele trei ar lipsi, automat ar atrage e[ecul unui proiect. Schimbarea strategiei \ncepând cu anul 2014 [i continuarea planurilor \n direc]ia adapt`rii solu]iilor Microsoft la specificul fiec`rui business, astfel \ncât s` g`sim \mpreun` cu poten]ialul client cea mai bun` solu]ie, s-a dovedit a fi o re]et` de succes. Biz


TECH

STarT penTru STarTup-uri

Foto: SORIN STANA

|n urm` cu [ase ani, românca Alexis Eremia a pus um`rul la fondarea Impact Hub Viena, un incubator destinat antreprenorilor [i companiilor de tip start-up, care va ajunge anul acesta la venituri de un milion de euro. De oviDiu neagoe

C

ånd am p`truns \n sediul Impact Hub din Viena, pentru un moment am avut o clip` de ezitare. Obi[nuit cu birourile clasice, unde de cele mai multe ori primul lucru ap`rut \n cale este o recep]ie, \n spa]iul din strada Lindengasse am fost \ntåmpinat de zeci de oameni care lucrau. Nu m-am l`sat cople[it, nici descurajat [i am pornit, printre birouri, s` o caut pe Alexis Eremia, o tån`r` originar` din Romånia, care este una dintre fondatoarele Impact Hub Viena. Nu a trecut mult timp pån` cånd ne-am intersectat [i am \ntrebat-o care este povestea conceptului [i cum a luat na[tere ideea din spatele proiectului.

38

Biz

“Am decis s` “Am decis s` deschideschidem un spa]iu dem un spa]iu pentru pentru oamenii care oamenii care vor s` fac` vor s` fac` ceva activ ceva activ pentru sociepentru societate, tate, care vor s` fac` care vor s` fac` businessuri \n colabobusinessuri \n rare cu al]i antreprecolaborare cu al]i nori [i s` g`seasc` \mantreprenori [i s` preun` diverse solu]ii”, g`seasc` \mpreun` diverse solu]ii” mi-a povestit Alexis Eremia. “Ini]ial organialeXiS ereMia, cofondator impact zam evenimente [i la Hub viena un moment dat am zis c` exist` suficient de mul]i oameni care sunt interesa]i de acest lucru. Cum ar fi dac` am crea un fel de cas`, un birou pentru aceast` comunitate, \n care po]i reduce complexitatea? Toat` lu-

mea este aici, \]i fixezi \ntålniri aici, totul se \ntåmpl` aici”, continu` cofondatoarea [i Managing Directorul Impact Hub Viena despre na[terea proiectului. Impact Hub Viena a fost deschis \n urm` cu [ase ani [i ast`zi este un spa]iu de peste 1.200 de metri p`tra]i, care g`zduie[te mai bine de 80 de antreprenori, comunitate aflat` \n cre[tere continu`. Ca s` v` face]i o idee, aceasta a crescut la peste 450 de membri pl`titori, iar cum peste tot \n lume se deschid noi hub-uri, din Africa \n Singapore, exist` [i \n Bucure[ti unul, de exemplu. Impact Hub ofer` acces la o re]ea global` de peste 11.000 de membri. Aceasta este una dintre cele trei direc]ii de business ale Impact Hub. O alt` unitate a Impact Hub Viena este \nchirierea spa]iului, pentru \ntålniri, evenimente, workshop-uri sau pentru birouri. Pre]urile variaz` \ntre 20 de euro pe lun`, cåt cost` un membership f`r` spa]iu, [i pot ajunge pån` la 370 de euro de persoan`, pentru birou. Cea de-a treia unitate de business a Impact Hub Viena const` \n programe de incubare [i accelerare, prin care antreprenorii sau tineri cu idei care vor s` pun` bazele unui business cu impact social pot da via]` propriului vis. Care sunt beneficiile? Unul dintre principalele atuuri \l reprezint` chiar re]eaua hub-ului, ce poate oferi suport antreprenorilor care \[i doresc, de exemplu, s` acceseze o pia]` str`in`, \n care exist` un hub. “Anul trecut am avut aniversarea de cinci ani [i am triplat spa]iul”, spune Alexis Eremia. “Acum suntem deja overbooked [i avem mai multe cereri decåt putem s` sus]inem. |n urm`torul an ne gåndim s` vorbim cu arhitectul s` vedem cum mai putem extinde. Programele au luat o foarte mare amploare. Pentru anul acesta sunt deja toate contractele semnate [i s` vedem cum reu[im s` sus]inem un volum a[a de mare de programe \n acela[i timp”, adaug` Alexis Eremia, Managing Partner [i cofondator al Impact Hub Viena, care adaug` c` \n acest an hub-ul va ajunge, pentru prima oar`, la venituri de un milion de euro. Biz


TECH

o Carier~ |n jurul luMii

D

e[i recunoa[te zâmbind c` nu a dat prea des pe la [coal` când a f`cut facultatea la ASE, Gabriela Gandel a lucrat \nc` din primul an \n AIESEC, organiza]ie care dezvolt` poten]ialul de leadership al tinerilor. Astfel, a c`p`tat o privire global` pentru oportunit`]i de business, educa]ie [i carier`. “Am fost opt ani \n AIESEC, o perioad` lung` pentru aceast` organiza]ie, dar m-am \ndr`gostit de ea [i am decis s` iau un rol de leadership global, nu doar local”, spune Gabriela, care ast`zi este Global Managing Director al Impact Hub. A plecat din România \n 2006, devenind vicepre[edinte al echipei globale pe zona de dezvoltare de talent, apoi a ajuns pre[edinte [i a prins virusul organiza]iilor globale. “Am vrut s` r`mån cu o carier` \n organiza]ii globale [i nu locale. Am ajuns la Londra, unde e un fel de viespar al organiza]iilor globale [i asta e

Foto: SORIN STANA

Gânde[te mereu la nivel global [i [i-a dorit dintotdeauna o carier` interna]ional`. Gabriela Gandel a tr`it \n Olanda, la Londra [i acum conduce din Viena extinderea global` accelerat` a re]elei Impact Hub. De gaBriel Bârlig~

zona \n care-mi v`d “|mi place mult c` cariera”, \mi poves- austriecii sunt foarte obi[nui]i cu ]`rile din te[te ea. Iar func]ia pe care Europa Central` [i de Est o ocup` acum la Im- [i \n]eleg regiunea, inclusiv pact Hub este exact din punct de vedere istoric. Aici e un fel de mu[uroi de ceea ce [i-a dorit, ficomunit`]i din ]`rile din indc` supervizeaz` regiune.” cum se dezvolt` actigabriela gandel, global vit`]ile globale ale Managing Director al re]elei, coordonând impact Hub deschiderea de noi hub-uri, dar [i sporirea colabor`rii mai bune \ntre ele. |n 2010, când Impact Hub a decis s` devin` o re]ea, nu s` se extind` prin franciz`, a fost contactat` pentru a face parte din echipa de management, al`turi de al]i doi colegi. “Eram trei la \nceput, acum suntem 30. Eram 23 de Impact Hub-uri, acum avem 77 deschise [i 9 \n proces avansat de dezvoltare”, arat` Gabriela Gandel. Ini]ial, lucra la Londra, dar s-a mutat la Viena fi-

indc` pe de o parte entit`]ile legale din spatele re]elei Impact Hub sunt \nregistrate \n Austria, deoarece unul dintre investitorii principali este Erste, dar, pe de alt` parte, so]ul ei slovac s-a decis s` fac` antreprenoriat \n Europa Central` [i de Est. Apreciaz` Viena pentru faptul c` ofer` un nivel de trai, un sistem social [i educa]ional foarte bun, dar [i accesibil petru toate clasele sociale. Un alt plus este accesul la art` [i cultur` de prim rang. “Austriecii au un spirit special, ceva ce vine din educa]ie \n domeniul artei, face parte din ]es`tura natural` a lucrurilor”, poveste[te ea. Tot la capitolul avantaje este [i felul \n care natura este la \ndemâna vienezilor, prin intermediul unei infrastructuri de invidiat. “Timp liber am \n general doar \n weekend [i merg \n natur`, fiindc` e extrem de accesibil`. Ie[i din apartament [i \n 10 minute e[ti pe pårtia de schi sau la un lac \n mun]i, ori \ntr-un parc superb. E un loc foarte bun pentru familie, sim]i c` ora[ul a fost f`cut s`-[i doreasc` s` aib` familii”, spune Gabriel Gandel. Exist` \ns` [i minusuri, foarte vizibile pentru cineva care se ocup` de sus]inerea startup-urilor. Nu este u[or s` faci business \n Austria, bariera financiar` de intrare fiind ridicat`, totul fiind dublat de o birocra]ie care nu exist` la Londra sau la Berlin. Anul acesta Gabriela Gandel are mult de lucru, fiindc` Impact Hub \[i schimb` strategia de cre[tere, dintr-una organic` \ntr-una accelerat`. Re]eaua are multe hub-uri \n Europa [i America de Nord, dar acum atac` Asia, Africa, America Latin`. |n acela[i timp, de la aproape 12.000 de membri globali, re]eaua vrea s` ajung` la 100.000 pân` \n 2020. {i, spre finalul acestei perioade, Impact Hub vrea s` fie un juc`tor mai activ \n zona de acces la capital al startup-urilor. Biz Biz

39


TECH

De la DigiTal la anTreprenorial Advanced Ideas [i-a propus nu doar s` ]in` pasul cu pia]a, ci s` dea chiar ea tonul unor schimb`ri, trecând la crearea de hub-uri digitale care s` ajute la cre[terea ideilor creative [i a businessului. De gaBriel Bârlig~

A

ntreprenoriatul este cuvåntul de ordine pentru agen]ia digital` Advanced Ideas, nu doar la nivel de strategii de business, ci [i de atmosfer` de lucru [i organizare \n companie. Totul porne[te de la oameni, cei care schimb` lumea \n care tr`im, nu doar la nivel digital. “Unul dintre lucrurile esen]iale pe care trebuie s` le \n]elegem to]i cei implica]i \n aceast` zon`, \n special noi, ownerii de business, angajatorii, este c` omul nou al digitaliz`rii nu mai vrea s` fie angajat. Nu mai vrea, pentru c`, fie con[tient, fie nu, \[i dore[te mai mult, \[i dore[te s` fie antreprenor, s` creeze, s` inoveze, s` nasc` [i s` dezvolte idei [i proiecte a[a cum le viseaz` el, nu s` r`spund` necondi]ionat la brief-uri”, spune Adrian Ichim, Managing Partner la Advanced Ideas. Agen]iile care \ncurajeaz` spiritul antreprenorial, a[a cum face [i Advanced Ideas, sunt cele care performeaz` cu adev`rat \n business. Cifrele vorbesc de la sine: anul trecut Advanced Ideas [i-a crescut cifra de afaceri cu 80% fa]` de 2014 [i a \nregistrat un grad de reten]ie a clien]ilor de aproape 100%. Totul ca urmare a unei schimb`ri de viziune la nivel de management [i organizare a businessului. “Am \nceput s` privim Advanced Ideas ca pe o platform` \n care echipe mici, conduse de câte un lider informal, se multiplic`, antrenând \n aceea[i direc]ie cuno[tin]e, experien]e [i informa]ii complementare. Puse la un loc, acestea consolideaz` temelia [i construiesc structuri durabile, iar acest lucru se traduce \n rezultate spectaculoase la fina40

Biz

lul anului”, subliniaz` Adrian Apostol, Managing Partner la Advanced Ideas. Mergând pe aceast` idee, cei doi parteneri se duc chiar mai departe [i, \mpreun` cu “cei mai antreprenori dintre antreprenori”, formeaz` noi linii de business, care sub umbrela Advanced Ideas vor deveni vârfuri de lance \n penetrarea pie]ei globale. Prima repriz`. Demersul \n acest sens a \nceput \n vara anului 2015, când Advanced Ideas a \ncheiat primul parteneriat cu un juc`tor nou intrat pe pia]a digital`, agen]ia Land Of Web (LOW). Acest parteneriat le-a oferit ambelor agen]ii oportunitatea de a beneficia de experien]a coechipierului [i de a-[i dezvolta businessul, atât pe plan local, cât [i na]ional. “Credem cu t`rie \n vorba popular` «unde-s mul]i, puterea cre[te», motiv pentru care ne dorim s` cre`m [i s` men]inem parteneriate strategice cu businessuri a c`ror viziune este aliniat` cu a noastr`”, spune Adrian Apostol. Prin urmare, unul dintre obiectivele agen]iei pentru acest an este consolidarea pozi]iei Advanced Ideas drept unul dintre cei mai importan]i juc`tori pe pia]a digital` [i pozi]ionarea ca agen]ie cu o gam` complex` de servicii, iar aceste parteneriate sunt parte integrant` a strategiei de dezvoltare. Repriza a doua. Urm`torul pas \n aceast` direc]ie vine natural, ca urmare a constat`rii unei aten]ii sporite din

partea companiilor c`tre Drupal, o platform` flexibil` ce ofer` experien]e digitale f`r` cusur. Bazându-se pe platforma Drupal, agen]ia poate oferi clien]ilor un produs mai bun, la un pre] mai bun, produs la care nu ar fi putut ajunge folosind alte platforme sau dezvoltând un produs custom. Avantajele acesteia devin tot mai cunoscute \n rândul companiilor, care \[i doresc s` beneficieze de flexibilitatea [i rapiditatea cu care se pot dezvolta proiecte complexe. Drupal acoper` toat` aria de dezvoltare de siteuri [i este u[or de folosit de c`tre clien]ii care au nevoie de managementul datelor, totul printr-o interfa]` foarte prietenoas`.


TECH

development, iar strategia acesteia se axeaz` atât pe atragerea de noi clien]i care \[i doresc s` dezvolte proiecte digitale folosind platforma Drupal, cât [i pe continuarea colabor`rii cu clien]ii Advanced Ideas.

Foto: VALI MIREA

Adrian Ichim, Managing Partner la Advanced Ideas, Tiberiu Trandaburu, General Manager la DevAtWork, Adrian Apostol, Managing Partner la Advanced Ideas

|n acest sens, Advanced Ideas [i Tiberiu Trandaburu \nfiin]eaz` o companie nou`, cu ac]ionariat comun, care va evolua sub umbrela Advanced Ideas [i sub managementul lui Tiberiu. |n prezent, echipa DevAtWork este compus` din trei membri, \ns` pân` la sfâr[itul anului ac]ionarii companiei sper` ca num`rul lor s` se dubleze. Tiberiu are o experien]` de cinci ani de lucru cu platforma Drupal, dezvoltând atât proiecte române[ti, cât [i interna]ionale. Colaborarea cu Advanced Ideas a \nceput \n urm` cu aproximativ un an, dup` ce timp de aproape patru ani a profesat \n cadrul agen]iei iLeo. “Când spui digital, nu te limitezi doar la marketing, ci te referi la nucleul afacerii moderne. Prin

Advanced Ideas [i Tiberiu Trandaburu au \nfiin]at o companie nou`, DevAtWork, care folose[te platforma digital` flexibil` Drupal, ce acoper` toat` aria de dezvoltare de site-uri pentru companii. concentrarea resurselor pe platforma Drupal, putem r`mâne competitivi, focusându-ne aten]ia pe dezvoltare, iar prin intermediul Advanced Ideas vom putea oferi clien]ilor solu]ii integrate”, spune Tiberiu Trandaburu. DevAtWork se pozi]ioneaz` ca o companie de web

O privire \n viitor. Extinderea c`tre pie]e globale [i cre[terea portofoliului de clien]i este un alt obiectiv pe care Advanced Ideas l-a setat pentru anul 2016, iar businessurile antreprenoriale care se nasc reprezint` vârfurile de lance ce vor ajuta la atingerea acestui ]el. Pe termen mediu [i lung, aceste parteneriate vor sus]ine cre[terea [i dezvoltarea agen]iei, atât din punct de vedere financiar, cât [i al experien]ei. “Atunci când mai multe companii pun laolalt` cuno[tin]ele [i experien]ele pe care le-au dobândit, nivelul de execu]ie a proceselor cre[te, timpul alocat acestora scade, iar produsul finit este la standardele pe care clientul le impune. Prin intermediul hub-urilor pe care le cre`m, ne dorim s` oferim clien]ilor no[tri solu]ii inovatoare, chiar [i pentru probleme pe care nu le-au \ntâmpinat \nc`”, spune Adrian Ichim. Parteneriatul cu DevAtWork va aduce un plus de resurse pentru Advanced Ideas, \ntrucât angaja]ii ambelor companii vor colabora pe partea de grafic`, account management sau testing ori de câte ori situa]ia o va impune. Din punct de vedere financiar, pentru anul 2016 partenerii Advanced Ideas [i-au propus ca profitul agen]iei s` creasc` cu 30% fa]` de 2015 [i sunt optimi[ti \n ceea ce prive[te atingerea acestui obiectiv. Cei doi arunc` o privire \ndr`znea]` [i \n viitorul pu]in mai \ndep`rtat [i ne spun c` \n urm`torii cinci ani v`d o cre[tere continu` a agen]iei. “Pia]a de digital din România este \n proces de dezvoltare, \ns` nu mai dureaz` mult [i va ajunge la maturitate. Atunci când acest lucru se va \ntâmpla, noi vom fi bifat deja momentele cheie [i ne vom uita cu deschidere c`tre noi oportunit`]i care s` ne permit` s` punem \n valoare cuno[tin]ele pe care leam dobândit \n decursul anilor, dezvoltând proiecte pentru clien]i din domenii extrem de variate”, conchide Adrian Ichim. Biz Biz

41


CARIERE

ROMÅNI |N AUSTRIA Viena este capitala de business a Europei Centrale [i de Est [i locul perfect pentru o carier` interna]ional`. Românii din paginile care urmeaz` execut` cu succes partituri de afaceri complicate \n acest mediu extrem de competitiv. DE GABRIEL BÅRLIG~


Foto: © Anibal Trejo – Dreamstime.com

CARIERE


CARIERE

De la consultan]` la investi]ii

A

A luat contact cu real estate-ul imediat dup` ce a terminat facultatea, \n 2002, când a \nceput colaborarea cu o firm` de construc]ii olandez`, iar cariera sa a evoluat odat` cu pia]a imobiliar` local`. Din 2004 s-a ocupat de serviciul de \nchirieri de spa]ii industriale la DTZ Echinox [i a creat o echip` care a devenit lider de pia]` \n ceea ce privea \nchirierea de spa]ii logistice. |n 2006 a \nceput s` se ocupe [i de partea de investi]ii creând practic un departament de consultan]` \n investi]ii [i s-a ocupat de tranzac]ii ca vânzarea Cefin Logistic Park c`tre Europolis sau asocierea \ntre Phoenix [i GE Capital Real Estate pentru dezvoltarea a [apte parcuri logistice \n România. Perioada de criz` de pe pia]a imobiliar` local` a fost un moment propice pentru diversificare – a \ncheiat tranzac]ii pe segmentul de retail, a vândut terenuri, dar a f`cut [i un master \n real estate.

44

Biz

La \nceputul lui 2014 a primit un telefon [i a fost invitat la Viena, pentru un interviu la Immofinanz. “Am venit la Viena cu so]ia [i cei doi copii [i, dup` o perioad` de test de câteva s`pt`mâni, am decis c` ne place ora[ul [i am acceptat oferta Immofinanz”, \[i aminte[te Cristian Ustinescu. Atât el cât [i familia s-au integrat – copiii sunt la [coal` [i gr`dini]`, iar so]ia are un loc de munc` stabil. “Nu ne sim]im neap`rat acas` la Viena, dar ne place s` tr`im aici. Austria este o ]ar` primitoare, care \]i ofer` posibilitatea s` te integrezi, iar Viena este unul dintre cele mai bune ora[e din punctul de vedere al calit`]ii vie]ii”, spune Ustinescu, ad`ugând c` va r`mâne român oriunde ar fi. {tie \ns` s` aprecieze [i atitudinea prietenoas` a vienezilor [i subliniaz` faptul c` r`ceala austriecilor este un mit. A fost nevoie \ns` [i de o perioad` de adaptare. Provocarea a fost s` se adapteze la modul

Foto: VALI MIREA

A avut ocazia s` cunoasc` atât perioada de boom, cât [i c`derea pie]ei imobiliare locale. Acum, Cristian Ustinescu este Senior Transaction Manager la Immofinanz [i cea mai mare provocare a fost s` gândeasc` precum un investitor dup` o carier` de peste 10 ani \n consultan]`. DE OANA VOINEA

Cristian Ustinescu, Senior Transaction Manager, Immofinanz

de gândire al unui investitor dup` o carier` de peste 10 ani \n consultan]`. O alt` provocare a fost s` plece dintr-o organiza]ie de dimensiuni mai mici \ntr-o companie mare, listat` la burs`, ce presupune structuri, ierarhii [i proceduri. Dar spiritul s`u antreprenorial este apreciat \n companie. “La Immofinanz mi s-a oferit o diversificare a informa]iilor la care am acces [i pe care le procesez [i \n acela[i timp o diversificare a pie]elor pe

care activez. Totodat`, expunerea de care beneficiez lucrând la Immofinanz este mult mai mare”, spune acesta, ad`ugând c` se ocup`, \mpreun` cu echipa de tranzac]ii, de partea de achizi]ii [i vânz`ri \n mai multe ]`ri din centrul [i estul Europei (CEE). |n ceea ce prive[te pia]a imobiliar`, Cristian Ustinescu spune c` 2016 este anul revenirii, dar evolu]ia este diferit` de la ]ar` la ]ar`. “Cred c` România [i Ungaria sunt pe un trend ascendent, \n timp ce pentru Polonia, Cehia [i Austria vorbim despre provocarea de a men]ine trendul de cre[tere, pentru c` pia]a nu a avut o c`dere ca [i cea din ]`rile CEE”, spune Ustinescu. Biz


CARIERE

Un bancher cu rol regional De aproape doi ani, Radu Topliceanu, Head of Sales & Distribution la Sberbank, gestioneaz` de la Viena afacerile b`ncii ruse[ti pe opt pie]e europene. DE OVIDIU NEAGOE

Foto: SORIN STANA

C

Cu Radu Topliceanu m-am \ntålnit la recep]ia sediului Sberbank din centrul Vienei. Nu am putut s` nu observ c`, \n drum spre biroul s`u, vorbea \n limba englez` cu colegii pe care \i \ntålnea pe holurile companiei. L-am \ntrebat cum s-a obi[nuit cu limba german` [i mi-a povestit zåmbind c`, dac` la birou toat` activitatea se desf`[oar` \n limba englez`, i-a fost dificil s` \nve]e. “M` uit la fiica mea, care are cinci ani [i jum`tate [i dup` doi ani [i jum`tate deja este fluent` \n german`. Am noroc cu ea c` \mi mai traduce din cånd \n cånd”, spune råzånd Radu Topliceanu, liderul departamentului de vånz`ri [i distribu]ie al Sberbank. |n afar` de limba german`, top managerul romån mi-a mai spus c` o alt` provocare de care s-a lovit la \nceputul mandatului din Austria au fost culturile organiza]ionale diferite: de la cea german` pån` la cea a ac]ionarilor, care sunt din Rusia. Radu Topliceanu s-a al`turat unei organiza]ii care avea un plan de cre[tere foarte puternic, fiind una dintre

pu]inele companii care \[i doreau extinderea. Acum, cånd vorbe[te despre principalele satisfac]ii profesionale acumulate \n aceast` perioad`, Radu Topliceanu men]ioneaz` cre[teri ale vånz`rilor de pån` la 60% \ntr-un an, dar [i multe c`l`torii de cåte trei - patru zile pe s`pt`mån` \n toate cele opt ]`ri din Europa Central` [i de Est de care este responsabil. “Am descoperit lucrånd \n to]i ace[ti ani \n zon` c` fiecare pia]` are specificul ei [i sunt lucruri interesante [i provocatoare \n fiecare dintre pie]e”, spune Radu Topliceanu. “Cred c` din perspectiva retailului, Romånia este mai avansat` ca pia]`, zona de internet banking, cea de mobile banking, v`d lucruri mai interesante \ntåmplåndu-se \n Romånia decåt \n Austria. La fel, cred c` a[tept`rile clien]ilor din Romånia sunt mai mari decåt cele ale clien]ilor din Austria [i cred c` flexibilitatea b`ncilor [i dorin]a lor de a satisface clientul sunt mult mai mari \n Romånia decåt \n Austria”, adaug` executivul romån. Biz

Radu Topliceanu, Head of Sales & Distribution la Sberbank Europe Biz

45


CARIERE

Pasiune [i rigoare \n banking

M

M-am v`zut cu Carmen Staicu diminea]a devreme. Avea \nc` o \ntâlnire stabilit` la ora 10 [i mi-a spus zâmbind plin` de energie c` se treze[te \nc` la ora României. De când a achizi]ionat BCR, Erste a avut \ntotdeauna \n echipa de comunicare un român, considerând c` a[a este mai eficient s` ]in` leg`tura cu massmedia din România. “Am lucrat anterior \n agen]ia de PR cu care Erste colabora \n România. Predecesoarea mea a plecat la Londra [i \n momentul \n care s-a deschis anun]ul pentru job m-a \ntrebat dac` m` intereseaz` [i m-am prezentat la interviu. Desigur, a contat c` lucram pentru ei de aproximativ [ase ani [i m-am mutat la Viena”, \[i aminte[te Carmen Staicu. A venit \n capitala Austriei \n 2011, ca ofi]er de pres` \n departamentul de comunicare al Erste, [i ini]ial a avut responsabilit`]i pentru pie]ele din sud-est – România, Croa]ia [i Serbia. De anul trecut a preluat responsabilitatea pentru comunicarea extern` per ansamblu [i rolul

46

Biz

de purt`tor de cuvânt. “Pe scurt, am ajuns la Erste datorit` expertizei pe pie]ele Europei Centrale [i de Est, care sunt foarte importante pentru Erste, [i datorit` faptului c` am avut o foarte bun` colaborare cu echipa de comunicare atunci când am lucrat cu ei ca [i consultant”, spune Carmen Staicu. Nu a avut probleme \n ceea ce prive[te adaptarea la noul loc de munc` pentru c` acelea[i standarde profesionale pe care le-a \nv`]at \n România le-a reg`sit [i la Viena. La nivel personal, a contat mult faptul c` la Erste lucreaz` mul]i români. Ei au ajutat-o s` se integreze [i s` aib` [i o via]` social`, \ns` ca s` \n]elegi societatea austriac` trebuie s` [tii limba german`. “Un factor de care trebuie s` ]ii cont atunci când decizi s` tr`ie[ti \n Austria este c` trebuie s` cuno[ti limba german` ca s` te integrezi pe deplin \n societatea austriac`. Altfel va r`mâne \ntotdeauna o barier`, lucruri pe care nu po]i s` le p`trunzi”, spune Carmen Staicu. |nv`]area limbii i-a luat ceva timp, dar germana \i este de folos nu doar pentru a se integra, ci [i pentru c` lucreaz` la o companie care la

Foto: SORIN STANA

R`spunde de anul trecut de comunicarea extern` pe tot grupul Erste, motiv pentru care \nv`]area limbii germane a fost o prioritate pentru Carmen Staicu, care se afl` de cinci ani la Viena. DE OANA VOINEA

Carmen Staicu, purt`tor de cuvânt al Erste Group Bank

origine este austriac`. “A[ zice c` asta este provocarea \n noul rol, pentru c` eu vin cu experien]` \n ultimii patru ani \n special despre ECE, iar acum responsabilit`]ile mele ]in [i de pia]a din Austria”, spune Staicu. |n ceea ce prive[te planurile de viitor, prin acceptarea pozi]iei pe care o ocup` de la mijlocul anului trecut, Carmen [i-a asumat angajamentul de a mai r`mâne la Viena pentru o vreme, \ns` \n perspectiv` nu exclude posibilitatea de a se \ntoarce acas`. “Prin

natura activit`]ii mele, este important s` ]in pasul cu ceea ce se \ntâmpl` \n România pentru a-i pune la curent cu evolu]iile locale pe colegii [i managerii mei de la Erste. |n acela[i timp, \mi doresc s` reu[esc s` «traduc» pentru ei cât mai bine specificul românesc. {i asta m` face s` m` simt foarte aproape de România”, spune aceasta. Cum i se par austriecii? Le plac regulile [i le urmeaz`, chiar dac` nu \ntotdeauna acestea func]ioneaz`, iar deciziile sunt luate dup` ce se face o analiz` atent` \n care sunt luate \n considerare toate informa]iile. Apreciaz` punctualitatea [i prefer` siguran]a, perspectiva pe termen lung, adaug` Carmen Staicu. Biz


CARIERE

Inova]ie cu accent romånesc Anul acesta va fi unul extrem de aglomerat pentru Radu Rogojanu. Tån`rul stabilit la Viena \n urm` cu peste un deceniu are misiunea s` extind` subsidiara TissueGnostics \n Romånia. DE OVIDIU NEAGOE

Foto: SORIN STANA

D

Dac` ve]i c`l`tori anul acesta cu avionul pe ruta Viena – Ia[i sunt [anse relativ mari s` \l \ntålni]i pe Radu Rogojanu. Ca Head of Research & Development la TissueGnostics, o companie care produce echipamente de uz [tiin]ific [i medical, tån`rul este implicat \n acest an [i \n extinderea subsidiarei [i a echipei companiei austriece din Romånia. Dac` \n stadiul incipient al firmei Radu Rogojanu venea \n ]ar` [i de opt ori pe an, acum va aloca “doar” trei luni proiectului de dezvoltare. El este primul angajat al Tissue Gnostics, iar startup-ul pe care l-a fondat a devenit, \n urm` cu aproape un deceniu, filiera austriecilor din Romånia. Pe atunci, a pornit la drum cu cinci angaja]i, a crescut num`rul de salaria]i la 20, ca ulterior, \n plin` recesiune, s` reduc` echipa la 15 colegi. “Ultimii zece ani au fost foarte dinamici, ca s` spun a[a. Criza financiar` a fost \ntradev`r ceva pentru noi, s-a sim]it \n mod indirect, \n sensul c` mul]i dintre clien]ii no[tri au fost

laboratoare de cercetare ale unor universit`]i, multe dintre ele de stat. {i atunci, primele fonduri care au fost t`iate pe timp de criz` au fost cele destinate cercet`rii”, \mi explic` Radu Rogojanu. Ca s` v` face]i o idee, echipamentele produse de TissueGnostics au pre]uri care ajung [i la 350.000 de euro, iar principalii cump`r`tori sunt cercet`torii, care au cerin]e complet diferite. Provocarea? |n timpul crizei financiare, fiecare produs våndut de TissueGnostics a fost unul personalizat. Rezultatele nu au \ntårziat s` apar`. Cånd am vorbit cu Radu Rogojanu \n Viena despre principalele satisfac]ii profesionale, mi-a povestit c` este extrem de måndru s` aud` cuvintele de laud` la adresa sistemului produs de TissueGnostics din partea unor cercet`tori din universit`]i de top. Dar cel mai mult este \ncåntat cånd cercet`torii fac compara]ii \ntre micu]a firm` austriac` [i cele mari [i consacrate, care nu au avut curajul [i nici disponibilitatea de a paria pe astfel de produse inovatoare. Biz

Radu Rogojanu, Head of Research & Development la TissueGnostics Biz

47


CARIERE

Antreprenorul aspira]ional Cånd nu organizeaz` celebrele conferin]e TEDxVienna [i nu face lobby la nivel politic pentru a u[ura via]a antreprenorilor, Vlad Gozman conduce The Tomorrow, o companie care are planuri ambi]ioase \n domeniul realit`]ii virtuale.

Foto: SORIN STANA

DE OVIDIU NEAGOE

TEDxVienna, ca organiza]ie nonprofit, “tr`ie[te” din sponsoriz`ri, parteneriate [i vånzarea de bilete, \ns` fiind un proiect nou pe pia]` pe atunci, a fost sus]inut financiar chiar de Vlad Gozman. |ns` toate eforturile depuse au dat roade. Ast`zi, TEDxVienna \nseamn` aproape 60 de voluntari [i planuri pe termen lung. Vlad Gozman \[i dore[te s` transforme proiectul \ntr-un “media house” cu trei

A

Anul 2010 l-a prins pe Vlad Gozman \n Austria. Pe atunci, tån`rul vizita mai multe ora[e, unde st`tea pre] de cåteva zile \nainte s` ia o decizie cu privire la viitorul loc pe care \l va numi “acas`”. A optat pentru Viena f`r` s` stea prea mult pe gånduri. Este aproape de Arad, ora[ul natal, unde are familia, [i este o metropol` recunoscut` pentru standardele ridicate de via]`. Nu regret` nicio secund` decizia luat` atunci. Cu numai cåteva luni \n urm`, organizatorii celebrei conferin]e TED au optat pentru acordarea licen]elor \n sistem de franciz`. “Eu eram mare fan online, nu fusesem niciodat` la o conferin]` TED, dar eram extrem de activ \n comunitatea online, comentam pe diverse forumuri”, \mi poveste[te Vlad Gozman despre cum a luat na[tere proiectul TEDxVienna. Cum primii pa[i sunt \ntotdeauna cei mai dificili, nici \nceputul conferin]ei nu a fost unul tocmai u[or.

48

Biz

direc]ii principale, f`r` s` schimbe \ns` statutul de nonprofit: conferin]e live, con]inut video [i un proiect editorial online pentru care scriu actualmente 11 persoane. Tån`rul mai este implicat \n Austrian Start-Ups, o alt` organiza]ie nonprofit care ofer` resurse companiilor aflate la \nceput de drum, printr-o re]ea de parteneriate cu diferite firme. “Austria nu este cunoscut` ca fiind cea mai prietenoas` ]ar` pentru antreprenori”, \mi spune Vlad Gozman, care mai poveste[te c` pentru a pune pe picioare o firm` este nevoie de un capital social de 35.000 de euro. Un alt exemplu oferit este reglementarea legislativ` a crowd investment-ului, care era posibil doar prin exploatarea unei “porti]e” din legisla]ie, iar prin activit`]ile depuse de organiza]ie s-a creat un cadru legislativ. Romånul se afl` [i \n fruntea companiilor The Tomorrow – care lucreaz` la o serie de produse din domeniul realit`]ii virtuale – [i Adspired Technologies – organiza]ie care a dezvoltat dou` produse pentru online shopping. Biz

Vlad Gozman, CEO [i fondator al The Tomorrow


COMPANII

De la boom la stabilitate L-am \ntâlnit pe Oliver Schumy la sediul Immofinanz din Vienna Twin Towers, cel mai \nalt complex de cl`diri din zona Wienerberg, centrul de afaceri din sudul Vienei. Nu am privit doar spre panorama extraordinar` a Vienei, ci [i spre cele mai noi trenduri din real estate. DE OAnA VOInEA

A

m discutat cu CEO-ul Immofinanz despre evolu]ia domeniului la nivel european [i despre cum se vede de la Viena pia]a imobiliar` româneasc`. Care sunt perspectivele pentru 2016, privind dinspre rezultatele financiare ob]inute anul trecut de Immofinanz? Immofinanz a \nregistrat un profit net de 132,2 de milioane de euro \n primul semestru al anului financiar 2015/16, iar cre[terea se datoreaz` \n primul rând efectelor pozitive ale evalu`rii propriet`]ilor. Rezultatele opera]ionale au totalizat 68,3 milioane de euro, fiind afectate de sc`derea veniturilor din \nchirieri din cauza situa]iei din Rusia [i a reducerilor temporare ale nivelului chiriilor \n centrul nostru comercial din Moscova. De altfel, credem c` economia Rusiei va continua s` ridice provoc`ri, \ns` Rusia va prezenta un poten]ial semnificativ \ndat` ce economia sa intr` \n perioada de revenire. Obiectivul nostru de management r`mâne neschimbat – ne focus`m pe investi]iile noastre stabile [i vrem s` \mbun`t`]im \n continuare performan]ele opera]ionale [i rata de ocupare. Pe segmentul office, investi]iile noastre se orienteaz` pe cre[terea calit`]ii pentru a fi la nivelul a[tept`rilor \n contextul cre[terii cererii pe pie]ele din estul Europei, inclusiv \n România, unde proiectul nostru Metroffice este \n faza de finalizare. |n ceea ce prive[te sectorul de retail, ne concentr`m pe re]eaua de parcuri de retail STOP.SHOP [i pe brandul de centre comerciale de calitate superioar` VIVO!.

50

Biz

A]i vândut \ntregul portofoliu logistic c`tre Blackstone. Pe ce sectoare v` ve]i orienta \n perioada urm`toare? Am urm`rit \n continuare simplificarea [i optimizarea structurii portofoliului Immofinanz, astfel c` am decis s` ne concentr`m exclusiv pe active din sectoarele comerciale de retail [i birouri [i s` ne \mbun`t`]im pozi]ia pe aceste domenii. Discu]iile cu poten]ialii cump`r`tori pentru vânzarea portofoliului logistic au durat aproximativ trei luni, iar \n noiembrie anul trecut am anun]at tranzac]ia cu fondul de investi]ii Blackstone. |ntre timp, tranzac]ia a fost finalizat` [i presupune un aflux net de numerar (dup` rambursarea creditelor) de aproximativ 305 milioane de euro. Tranzac]ia a inclus toate cele 36 de propriet`]i logistice opera]ionale, cele mai multe \n Germania, dar [i trei din România, precum [i mai multe terenuri [i trei proiecte \n construc]ie. Lichidit`]ile rezultate din tranzac]ie vor fi investite \n extinderea portofoliului nostru din Germania – avem deja proiecte \n construc]ie \n Düsseldorf, Köln [i Aachen, care vor fi finalizate la jum`tatea anului 2018. Cum vede]i evolu]ia pie]ei europene de real estate? Sc`derea dobânzilor la credite [i lichiditatea mare din pia]` ar trebui s` asigure o cre[tere a cererii din partea investitorilor din domeniu. De asemenea, se observ` o tendin]` de consolidare a pie]ei. Totodat`, se observ` o cre[tere a interesului marilor investitori pentru pie]ele din centrul [i estul Europei. Ce estim`ri ave]i pentru pia]a românesc` [i care sunt provoc`rile Immofinanz pe pia]a local`?

|n ultimii [ase ani, indicatorii macroeconomici [i situa]ia stabil` a finan]elor publice au f`cut din România o ]int` atr`g`toare pentru marii investitori. Situa]ia economic` a ]`rii s-a \mbun`t`]it considerabil [i evolu]ia continu` pas cu pas. Nu vedem un boom al pie]ei imobiliare române[ti, dar prefer`m evolu]ia pas cu pas la care am asistat \n ultimii ani, pentru c` asta \nseamn` o dezvoltare mai stabil` decât \n cazul unei cre[teri rapide pe termen scurt. Anali[tii economici estimeaz` pentru România o cre[tere economic` de 3,6% pentru 2015 [i 3,8% pentru 2016, consumul fiind principalul motor al cre[terii, iar reducerea TVA la 20% [i cre[terea salariilor din sistemul de educa]ie [i s`n`tate vor contribui, de asemenea.

“Nu vedem un boom al pie]ei imobiliare române[ti, dar prefer`m evolu]ia pas cu pas pentru c` asta \nseamn` o dezvoltare mai stabil` decât \n cazul unei cre[teri rapide pe termen scurt.” Oliver Schumy, CEO Immofinanz Cre[te [i cererea de spa]ii comerciale? Cre[terea economic` peste a[tept`ri a României aduce [i o cerere sporit` pentru propriet`]i comerciale de \nalt` calitate, mai ales \n Bucure[ti. Immofinanz este prezent` pe pia]a din România de mai bine de 10 ani [i suntem mul]umi]i de rezultatele celor patru centre comerciale din Cluj-Napoca, Constan]a, Baia Mare [i Pite[ti. Interesul retailerilor interna]ionali pentru România este \n continu` cre[tere [i acest lucru se reflect` \n rezultatele centrelor noastre comerciale.


Foto: SORIN STANA

Care sunt domeniile pe care v` concentra]i? Pia]a de retail din România este stabil` [i prezint` interes \n cre[tere pentru retailerii interna]ionali. Vrem s` ne consolid`m pozi]ia pe acest segment, cele patru centre comerciale urmând s` treac` \n 2016 printr-un proces de rebranding ca VIVO!, brandul nostru de centre comerciale de \nalt` calitate. Totodat`, urm`rim [i extinderea brandului STOP.SHOP, care include parcurile noastre de retail. Deocamdat` avem o re]ea de aproape 60 de unit`]i STOP.SHOP, \ns` nu suntem juc`tori pe pia]a de centre comerciale de mici dimensiuni din România, dar am vrea s` dezvolt`m o re]ea de 10-20 de magazine STOP.SHOP \n urm`torii ani – loca]iile vor fi atât dezvoltate de noi, cât [i achizi]ionate [i transformate \n STOP.SHOP. Dup` valul de extindere a centrelor comerciale mari din anii trecu]i, observ`m acum o orientare c`tre formatele mai mici de magazine, care vor avea cel mai mare ritm de cre[tere. Aceste magazine pot fi construite [i la nivel local, iar acoperirea regional` este mai important` decât s` ai câteva centre comerciale foarte mari. Aceasta este strategia pe care o urm`rim [i noi pentru conceptul STOP.SHOP. V` concentra]i [i pe zona de birouri? Pe segmentul de birouri ne propunem s` ne \mbun`t`]im performan]a opera]ional` [i s` cre[tem rata de ocupare, de la 80% cât este \n prezent la 90%. Investi]iile noastre au scopul de a \mbun`t`]i calitatea ofertei, pentru a \ntâmpina cerin]ele \n cre[tere ale clien]ilor. Asta facem \n cadrul proiectului nostru Metroffice, care va fi finalizat \n al doilea trimestru al lui 2016, sau \n cazul moderniz`rii cl`dirii Iride 18 din proiectul Iride Business Park. Totodat`, când concur`m pentru chiria[i, miz`m pe echipele noastre locale. Aceast` abordare ne permite s` lu`m mai rapid deciziile [i s` beneficiem de expertiza local` a managerilor no[tri de active. O echip` local` puternic` este un avantaj major. Biz Biz

51


COMPANII

Investi]ii pe baze solide Cu trei fabrici de c`r`mizi [i dou` de pavaje \n România, Wienerberger, lider mondial \n produc]ia de c`r`mizi, a[teapt` noi cre[teri aici [i nu exclude achizi]ii pe pia]a local`, dar nici noi investi]ii greenfield \n facilit`]i de produc]ie. DE gABrIEl BârlIg~

B

Care este rolul inova]iei \n cadrul Wienerberger? E foarte important`. Circa 25% din veniturile noastre provin de la produse inovatoare nu mai vechi de 5 ani. Este o perioad` foarte scurt` \n construc]ii, unde ciclul de via]` e mult mai lung. Suntem o companie foarte inovatoare, nu doar din cauza reglement`rilor, ci facem acest lucru con[tient [i proactiv, pentru a gestiona mai eficient resursele, pentru a putea recicla mai mult. Ascult`m foarte atent ce vor clien]ii pe orice pia]`. Avem peste 200 de fabrici, majoritatea puternic automatizate [i dotate cu infrastructur` IT, iar \mbun`t`]irile vor fi continue.

iroul lui Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger, seam`n` cu o galerie de art`, iar printre tablouri se afl` [i momente din istoria de aproape 200 de ani a grupului austriac. Dar discu]ia noastr` s-a \ndreptat mai ales c`tre viitor.

Cât de important` este pia]a româneasc` pentru Wienerberger? Avem o baz` industrial` puternic` \n România, o prezen]` important` \n pia]` [i un management romånesc foarte bun, deci avem poten]ial de cre[tere. |n ultimii 20 de ani am f`cut investi]ii de ordinul sutelor de milioane de euro \n Romånia. Avem produc]ie de c`r`mizi [i pavaje, dar suntem prezen]i cu vânz`ri importante \n zona de acoperi[uri [i, mai nou, pe partea de ]evi. Vrem s` ne extindem activitatea \n Romånia \n toate domeniile \n care activ`m. Vom analiza eventuale achizi]ii, dar [i construirea de noi fabrici \n anii care vin. Cum v` influen]eaz` reglement`rile europene? Sunt \n aten]ia noastr` [i ne influen]eaz`, nu doar \n Romånia, ci [i pe 52

Biz

Foto: VALI MIREA

Cum a fost anul 2015 pentru compania dumneavoastr` \n românia? Anul trecut am avut pe toate segmentele performan]e semnificativ mai bune fa]` de 2014, care a fost un an dificil pe pia]a româneasc`. Condi]iile de pia]` s-au \mbun`t`]it, stabilitatea a crescut, mai ales \n zona de infrastructur`, unde \ncep s` vin` tot mai mul]i bani din fonduri europene. Tendin]a pozitiv` va continua \n Romånia [i \n 2016. Semnalele pe care le avem este c`, dup` lunile de iarn`, anul va \ncepe bine \n construc]ii [i vom avea din nou cre[tere pe pia]a din Romånia.

De ce v-a]i diversificat produc]ia [i pe partea de ]evi? Wienerberger era prezent` doar \n zona de c`r`mizi [i ]igl` la \nceputul anilor 2000, când ne-am confruntat cu o “România a fost pentru noi o alegere criz` puternic`. Am zis c` toate pie]ele euronatural` pentru extindere, fiindc` avem nevoie de dou` lucruri: pene. Nu vorbim doar românilor le place s` construiasc` pe de o parte restructurare, despre case eficiente mult cu c`r`mizi [i exist` o tradi]ie reduceri de costuri [i inova]ie, energetic, ci [i despre a ]iglei ceramice.” dar pe de alt` parte [i de direzisten]a la cutreHeimo Scheuch, CEO al Wienerberger versificare. Compania avea mure. Este un argunevoie de un al doilea pilon ment important la industrial puternic. Am ales s` intr`m pe vânzarea produselor din portofoliu. zona de ]evi, fiindc` infrastructura are alt Chiar dac` noi consider`m c` e imporciclu decåt zona de construc]ii, iar de ]evi tant s` discut`m despre eficien]a enernu au nevoie doar re]elele de ap`, ci [i getic`, sunt mul]i oameni, nu doar \n cele de electricitate [i infrastructura IT. Romånia, ci [i \n Fran]a sau Germania, Se potrive[te cu ceea ce facem noi, ficare nu-[i permit o locuin]`. Deci regleindc` apar sinergii cu construc]ia de loment`rile europene [i cele na]ionale nu cuin]e. Vom dezvolta acest segment, care trebuie s` fie prea stufoase [i s` nu duc` \n prezent ne aduce venituri anuale de la scumpirea construc]iilor. Avem nevoie circa un miliard de euro. Biz de locuin]e accesibile, dar [i de calitate.


COMPANII

Cine se lupt` cu Po[ta român`

C

a s` afl`m mai multe despre planurile Po[tei Austriece \n Romånia l-am vizitat pe Marius Bene, Managing Director al PostMaster, la biroul s`u din partea de nord a Capitalei, unde ne-a povestit despre investi]iile austriecilor, despre pia]a distribu]iilor adresate [i neadresate.

Acum câ]iva ani a]i demarat un program de investi]ii \n valoare de un milion de euro. Cum s-a concretizat acesta? |n primul rånd, investi]iile s-au concretizat \ntr-un sediu nou, ca s` aducem la un loc echipa de management cu echipa opera]ional`, pentru c` [i depozitul este tot pe platforma aceasta. Cealalt` direc]ie a fost \n sisteme opera]ionale, care s` ne ajute s` ne eficientiz`m [i mai mult activitatea din punct de vedere opera]ional. |n acest business, una dintre principalele probleme ridicate de clien]ii no[tri este cea a \ncrederii: “oare se livreaz` corect?”. Ceea ce se traduce prin calitate, dar dac` s`p`m un pic se rezum` totu[i la \ncredere. Am mai investit \n dezvoltarea unui serviciu de geomarketing, care este nou pentru pia]`. Prin acest serviciu clien]ii au posibilitatea s` vad` reprezentat spa]ial datele pe care ei le consider` relevante. Ce planuri are PostMaster \n românia? Cånd Po[ta Austriac` a cump`rat compania, planul era [i este \n continuare ca PostMaster s` devin` principala alternativ` la serviciile po[tale din Romånia. Dup` liberalizarea pie]ei pe 1 ianuarie 2013, am intrat pe o pia]` unde Po[ta Romån` a avut monopol dintotdeauna.

Planurile pe termen mediu [i scurt sunt relativ simple [i normale pentru orice companie care se gånde[te la viitor \n mod serios. Trebuie s` cå[tig`m cot` de pia]`, pentru c` discut`m de o industrie \n care businessul exist` dac` exist` volum, lucru pe care \l po]i face oferind clien]ilor t`i calitate. Prin urmare, calitatea este cuvåntul de ordine. Mai ales \n condi]iile \n care \n 2015 pe divizia de distribu]ie adresat` am dublat volumele cå[tigånd clien]i noi [i, pentru 2016, am bugetat \nc` o dublare a volumelor. E evident c` \n momentul \n care cre[ti atåt de repede \ntr-un timp atåt de scurt, ai nevoie s` men]ii calitatea [i pentru aceasta trebuie s` \]i creezi structuri noi de control intern, sisteme de supraveghere. Sunte]i interesat [i de zona de curierat? Nu pot nici s` confirm, nici s` infirm. Tot ce pot s` spun este c` avem \n spate un ac]ionar foarte interesat de aceast` regiune. Suntem singura ]ar` din aceast` parte a Europei unde Austrian Post ofer` doar serviciile po[tale, nu [i pe cele de curierat. Bani din partea ac]ionarului exist`. Exist` o sum` substan]ial`, care este pus` pe mas` anual pentru dezvoltarea \n aceast` regiune a Europei. Exist` o preocupare de a-[i cre[te prezen]a \n Romånia, fie investind pe de-o parte \n ceea ce facem noi aici, fie prin noi oportunit`]i. Ce a \nsemnat pentru PostMaster dispari]ia monopolului Po[tei române? Un nou orizont. Practic, ne-a oferit posibilitatea de a intra \ntr-un nou business, de a spori op]iunile pe care le au

Foto: VALI MIREA

Cu peste 300 de milioane de materiale livrate la cutiile po[tale, PostMaster, companie parte a Austrian Post Group, vrea s` devin` principala alternativ` la serviciile po[tale clasice din România. DE OVIDIu nEAgOE

clien]ii \n pia]` pentru coresponden]a sub 50 de grame. A fost [i este \n continuare o provocare extraordinar`. Po[ta Romån` are foarte multe atuuri, din p`cate nu toate sunt transferate [i \n avantaje c`tre clien]i. Nu cred c` vreun operator privat va ajunge s` aib` vreodat` acoperirea Marius Bene, Po[tei Romåne, care ajunge Managing Director oriunde este un cet`]ean cu al PostMaster buletin valabil \n ]ar`. Provocarea vine din a concura cu cineva care are o experien]` dintotdeauna pe aceast` pia]`. Clien]ii reclam` o lips` de transparen]` sau de comunicare a Po[tei Romåne; acesta este golul pe care \l umplem de vreo doi ani [i vom continua s` o facem. “|n 2015, pe divizia de distribu]ie adresat` am dublat volumele câ[tigând clien]i noi [i, pentru 2016, am bugetat \nc` o dublare a volumelor.”

Cu ce alte provoc`ri v` mai confrunta]i? Una dintre provoc`ri este for]a de munc`, din ce \n ce mai greu de g`sit la costuri normale, care s` \]i permit` o anumit` calitate a oamenilor. Asta \n contextul \n care, de la an la an, pre]urile la clien]ii no[tri sunt \n sc`dere sau \n cel mai bun caz \ntr-o stagnare. Noi venim cu servicii adi]ionale sau valoare ad`ugat` tocmai din dorin]a de a nu intra \ntr-o discu]ie legat` de pre]uri. Biz Biz

53


COMPANII

logistic` la puterea 500 De la servicii de curierat de-a lungul Alpilor la o companie global` de transport [i logistic` – a[a s-ar rezuma istoria de peste 500 de ani a Gebrüder Weiss, cea mai veche companie austriac` [i \nc` o companie de familie (Weiss [i Jerie). DE OAnA VOInEA

E

ste o istorie care se \mplete[te cu evolu]ia politic` [i economic` a Europei, o re]et` de succes care de peste 20 de ani se aplic` [i pe pia]a româneasc` de transport [i logistic`. Pornind de la pie]ele din regiunea Alpilor [i a Dun`rii, precum [i din estul Europei, Gebrüder Weiss transport` ast`zi toate tipurile de marf` pe uscat, pe mare sau prin aer c`tre, din [i spre orice continent. Povestea companiei \ncepe \n Fussach, un sat ce a fost un important port de tranzit pentru comer]ul ora[elor din sudul Germaniei cu Lombardia [i ora[ele mai sudice, numele Wizze (Weiss) fiind men]ionat pentru prima dat` \n 1330, \ntr-o list` de taxe a M`n`stirii St. Gallen. Gebrüder Weiss s-a dezvoltat \n permanen]`, compania \nfiin]ând pân` \n 1914 filiale pe teritoriul Imperiului Austro-Ungar, la Viena, Trieste [i Görz, dar [i la Vene]ia [i Genova, precum [i la Lindau, \n Germania, [i la Buchs, St. Margrethen [i Romanshorn, \n Elve]ia. Tradi]ia de jum`tate de mileniu arat` capacitatea companiei de adaptare la schimbare, de-a lungul timpului Gebrüder Weiss f`când fa]` cu brio multor perioade dificile. |n ciuda marii crize economice, compania [i-a continuat extinderea cu \nfiin]area de filiale la Hamburg (1932) [i Wels (1941), iar aderarea Austriei la Uniunea European` a \nsemnat pentru Gebrüder Weiss o re-

54

Biz

organizare extensiv`. Compania a pierdut o mare parte din afacerea vamal` de pe pia]a intern`, dar a supravie]uit crizei, a devinit mai puternic` [i a exploatat noile oportunit`]i ale pie]ei comune europene. Din 1994, Gebrüder Weiss este prezent` [i \n România, cu solu]ii integrate de logistic`, precum [i o gam` complet` de servicii de transport rutier (interna]ional sau domestic \n regim de grupaj, camioane complete sau par]iale), feroviar, aerian [i maritim. “Experien]a liderilor din echipa Gebrüder Weiss acumulat` \n ultimii ani s-a do-

vedit a fi esen]ial` pentru gestionarea unor proiecte complexe pentru clien]i de anvergur`, dar \n egal` m`sur` [i pentru cre[terea knowhow-ului membrilor mai tineri care au ales s` se al`ture echipei GW”, spun reprezentan]ii Gebrüder Weiss România. Compania a intrat pe pia]a local` ca un juc`tor de ni[`, furnizând servicii de transport \n regim de grupaj [i distribu]ie, iar ast`zi Gebrüder Weiss România se bazeaz` pe o infraGebrüder Weiss structur` na]ional` prin platforma logistic` proprie cu 6 termiRomânia se nale logistice de cross-docking bazeaz` pe o situate \n Bucure[ti, Arad, Sibiu, infrastructur` Cluj, Bac`u [i Craiova. “Avem na]ional` prin \nc` multe de f`cut; nu uit`m platforma logistic` proprie niciodat` de unde am plecat [i aceasta ne d` curajul [i puterea cu 6 terminale s` mergem mai departe. Cea logistice de mai mare provocare r`mâne \n cross-docking continuare aceea de a deveni situate \n mai buni, zi de zi – din toate Bucure[ti, Arad, Sibiu, Cluj, punctele de vedere”, spune Viorel Leca, director general al Bac`u Gebrüder Weiss. Biz [i Craiova.


COMPANII

Energie pentru investi]ii

C

ånd vorbe[te despre Romånia [i romåni, lui Gerald Prinzhorn, general manager al Austrotherm GmbH, i se lumineaz` privirea [i zåmbe[te automat. “|mi place foarte mult cum lucreaz` romånii. Au o preg`tire foarte bun`, sunt ambi]io[i [i implica]i \n activitatea companiei”, \mi poveste[te managerul grupului austriac \n timpul \ntålnirii pe care am avut-o \ntr-o cafenea din Viena. Vorbe[te din proprie experien]`, fiindc` vine \n Romånia cel pu]in o dat` pe an, \n luna aprilie, pentru \ntålniri cu clien]ii companiei de pe pia]a local`. “Am fost la Bra[ov, \n Delta Dun`rii [i am v`zut mult optimism [i o bucurie de a munci. Situa]ia politic` se \mbun`t`]e[te, iar oamenii sunt deschi[i, prieteno[i. E o ]ar` superb`”, adaug` Gerald Prinzhorn. {i Bucure[tiul i-a pl`cut, mai ales noaptea, dup` cum mi-a spus mai \n glum`, mai \n serios, fiindc` atunci cl`dirile frumoase sunt luminate [i nu se v`d blocurile cenu[ii. Managerul austriac vine des \n ]ar` dintr-un motiv simplu: Romånia este o pia]` important` pentru grupul Austrotherm, care are 18 fabrici de polistiren \n 11 ]`ri din Europa Central` [i de Est. |n Romånia, Austrotherm de]ine trei fabrici de polistiren expandat [i extrudat, \n Bucure[ti [i \n localitatea Horia, din jude]ul Neam]. Grupul austriac a investit \n Romånia peste 10 milioane de euro \n cei 16 ani de prezen]` [i nu se va opri aici. “Am investit \n produc]ie \n Romånia fiindc` produsele noastre nu pot fi transportate pe dis-

tan]e mari. E nevoie de facilit`]i de produc]ie \n ]ar`. Acum c`ut`m s` deschidem o nou` fabric` \n vestul Romåniei. Vrem s` cre[tem pe pia]`, ne-am f`cut un nume acolo [i ne a[tept`m la ani de prosperitate \n continuare”, spune Gerald Prinzhorn. Importan]a Romåniei pentru Austrotherm este evident` [i din faptul c`, dintre cei circa 900 de angaja]i ai grupului, 100 sunt \n Romånia. Dac` pie]ele din Europa Central` au avut dificult`]i anul trecut, fiindc` investi]iile \n construc]ii au sc`zut, \n Romånia, ca [i pe celelalte pie]e din estul continentului unde Austrotherm este prezent, 2015 a fost un an bun. De[i pia]a din Romånia a fost afectat` de criz` dup` 2010, iar Austrotherm a \nregistrat sc`deri ale businessului pe pia]a local`, \n 2015 compania a revenit pe cre[tere [i estimeaz` c` tendin]a va continua [i \n acest an. “|n Europa de Est situa]ia a fost diferit` datorit` fondurilor europene pentru reabilitarea cl`dirilor. Mai ales \n Romånia, \n ultimele 4-5 luni au fost multe proiecte de calitate ridicat` [i se vede c` ]ara vrea s`-[i ating` ]intele de reducere a emisiilor de dioxid de carbon [i s` izoleze mai bine cl`dirile”, spune Gerald Prinzhorn.

Foto: VALI MIREA

Dup` ce a investit 10 milioane de euro \n România \n cei 16 ani de prezen]` pe pia]`, grupul austriac Austrotherm vizeaz` acum deschiderea unei noi facilit`]i de produc]ie \n vestul ]`rii. DE gABrIEl BârlIg~

“Vrem s` deschidem o nou` fabric` \n vestul României. Vrem s` cre[tem pe pia]`, ne-am f`cut un nume acolo [i ne a[tept`m la ani de prosperitate \n continuare.” gerald Prinzhorn, general Manager, Austrotherm gmbH

De altfel, ]intele reducerii emisiilor de dioxid de carbon impuse de Uniunea European` [i investi]iile tot mai mari \n zona eficien]ei energetice sunt principalii factori pozitivi pentru businessul Austrotherm \n regiune. Izolarea cl`dirilor este solu]ia cea mai la \ndemån` pentru reducerea consumului de energie, iar grupul austriac este excelent pozi]ionat pentru a profita de aceast` tendin]`. Avantajul izol`rii termice a cl`dirilor este dublu, fiindc` aceast` investi]ie spore[te [i valoarea locuin]ei. Tocmai de aceea, Austrotherm \[i continu` extinderea. “Vrem s` investim \ntro facilitate de produc]ie de vat` mineral` \n sudul Austriei, ne extindem \n Polonia, Turcia, Romånia, miz`m pe cre[tere”, conchide Gerald Prinzhorn. Biz Biz

55


MANAGEMENT

MANDAT ROMÅNESC PE AXA AUSTRO-UNGAR~ Dup` o misiune \n Coca-Cola Ungaria, unde a implementat m`suri ce au adus cre[teri de peste 10%, Adrian Cern`u]an a acceptat o nou` provocare: s` gestioneze Coca-Cola Austria din Viena, unde s-a stabilit de jum`tate de an cu familia. DE OVIDIU NEAGOE ra o dup`-amiaz` ploioas` de ianuarie cånd am urcat la cel de-al treilea etaj al unei cl`diri din parcul de birouri Euro Plaza din Viena. Aici l-am \ntålnit pe Adrian Cern`u]an, Country Manager pe Austria la The Coca-Cola Company. |n drum spre biroul managerului romån, pe \ntortocheatele culoare ale companiei, nu am putut s` nu observ aerul festiv \n care era \nv`luit \ntreg spa]iul [i ceea ce a mai r`mas dintr-un tort uria[ de ciocolat`. Nu am putut s` nu \ntreb ce anume aniversa echipa sa. A[a am aflat c`, \n urm` cu doar cåteva zile, avusese loc lansarea noii campanii globale “Taste the Feeling”, care reune[te toate subbrandurile Coca-Cola \ntr-o singur` platform`, o premier` \n istoria companiei. Prin aceast` mutare global`, compania \nlocuie[te dup` [apte ani sloganul “Open Happiness” cu “Taste the Feeling”. |ntreaga echip` era foarte \ncåntat` de campanie [i extrem de optimist` cu privire la \ntreg anul 2016. Managerul romån mi-a explicat c` anul acesta este unul important pentru Coca-Cola Austria. Dup` o lung` pauz`, na]io56

Biz

nala Austriei a reu[it s` se califice la Campionatul European de Fotbal, iar Coca-Cola va fi extrem de activ` de-a lungul verii pe tot ceea ce \nseamn` sportul rege. Mai mult, \n prima parte a anului 2017, Austria va organiza [i edi]ia de iarn` a Special Olympics, cel mai mare eveniment sportiv global destinat persoanelor cu dizabilit`]i mintale. Coca-Cola, \n calitate de membru fondator [i partener al evenimentului \nc` din 1968, va fi activ` \n primul trimestru al anului viitor [i pe aceast` platform`. “Avem un calendar de activit`]i extrem de puternic [i [tim c` ne vom cre[te investi]iile [i anul viitor”, mi-a spus Adrian Cern`u]an, Country Manager la Coca-Cola Austria. “Planific`m o cre[tere [i pentru anul viitor, atåt ca volume, cåt [i ca venituri [i cot` de pia]`. Nu va fi u[or, pentru c` activ`m \ntr-un mediu extrem de competitiv [i nu putem anticipa cum va fi vremea, care poate influen]a consumul”, a completat executivul romån, care mi-a explicat c` Austria este o pia]` matur`, unde inova]ia are puterea s` impulsioneze consumul, a[adar branduri precum Coca-Cola, Fanta sau Römerquelle vor lansa produse noi pe pia]`. Ca s` v` face]i o idee de m`rimea pie]ei, Austria are un

consum per capita dublu fa]` de media global` [i cu 60% peste Romånia. Ca volum, pia]a non-alcoholic ready-to-drink (NARTD) din Austria ajunge la 1,9 miliarde de litri, iar ca valoare se situeaz` undeva la aproximativ 5 miliarde de euro, adic` dublu fa]` de Romånia, asta \n condi]iile unei popula]ii de doar 8,5 milioane de locuitori. Pentru CocaCola Austria [i anul trecut a fost unul bun, compania condus` de Adrian Cern`u]anu reu[ind o cre[tere de aproape 3% a volumului de vånz`ri, procent semnificativ pentru o pia]` matur`. |n plus, brandul [i-a consolidat cota de pia]` pe segmentul carbogazoase [i ap`. Astfel de exemple sunt \nsu[i brandul Coca-Cola, care a avut cel mai bun an din punct de vedere al cotei de pia]`, dar [i Römerquelle, cel mai de succes brand de ap` din Europa al companiei, care a progresat extrem de bine ca vånz`ri [i cot` de pia]` \n 2015. Secretul din spatele cre[terilor? Investi]iile. Compania a investit masiv \n fabrica de la Edelstal, de lång` Viena, una dintre cele mai moderne fabrici ale Coca-Cola din regiune. De asemenea, cre[terea bugetului de marketing [i inova]iile de produse au contribuit la sucesul anului 2015.


u]an. “Experien]a din Austria este extrem de interesant`, provoc`rile fiind legate de a conduce cu succes o echip` multina]ional` (cu membrii venind din Italia, Cehia [i Austria) într-un mediu extrem de competitiv. De asemenea am ocazia s` îmi completez profesional experien]ele avute pân` acum \n ]`ri emergente [i developing”, \mi poveste[te zåmbind executivul romån.

Din punct de vedere al businessului, lucrurile nu sunt foarte diferite fa]` de alte ]`ri. Evident c` exist` particularit`]i date de specificul pie]ei, al portofoliului de produse [i de mediul competitiv. Adrian Cern`u]an lucreaz` \n Coca-Cola de [ase ani. Primii trei i-a petrecut \n ]ar`, iar ulterior s-a mutat la conducerea subsidiarei din Ungaria a companiei. Managerul romån

vorbe[te cu måndrie despre mandatul de trei ani din Ungaria, unde a reu[it s` readuc` businessul Coca-Cola pe cre[tere, dup` o perioad` de cinci ani de stagnare, produs` de criza economic` [i schimb`rile legislative. Schimb`rile aduse de Adrian Cern`u]anu au adus cre[teri de aproape 10% ale businessului companiei din Ungaria, iar proiecte de arhitectur` a ambalajelor, de pre]uri, de route

“Experienta din Austria este extrem de interesant`, provoc`rile fiind legate de a conduce cu succes o echip` multina]ional` (cu membrii venind din Italia, Cehia [i Austria) într-un mediu extrem de competitiv. De asemenea am ocazia s` îmi completez profesional experien]ele avute pân` acum \n ]`ri emergente [i developing”. ADRIAN CERN~U}AN, Country Manager, The Coca-Cola Company Austria

FOTO: SORIN STANA

Sigur, la prima vedere totul pare floare la ureche, \ns` nu este deloc a[a; provoc`rile nu au \ntårziat s` apar` pentru top managerul romån. “Prima provocare a fost s` \mi construiesc echip`. A fost o oportunitate s` \mi construiesc o echip` nou` [i am c`utat oameni care s` se completeze unul pe cel`lalt [i s` vin`, ideal, cu experien]` interna]ional`”, spune Adrian Cern`-

to market au fost recunoscute ca fiind cele mai bune din regiune, adic` pe 22 de ]`ri. “M-am ocupat de ]`ri emergente, Moldova [i Romånia, Ungaria a fost o ]ar` \n dezvoltare [i \mi c`utam o experien]` \ntr-o ]ar` matur`, astfel \ncåt s` \mi completez experien]a profesional`”, spune Country Managerul Coca-Cola Austria. “{i atunci a fost o combina]ie win-win foarte bun`”, \mi poveste[te Adrian Cern`u]an, care s-a mutat la Viena \n luna iulie a anului trecut, \mpreun` cu Raluca, so]ia sa, [i cele dou` fete de patru [i respectiv de nou` ani. Biz Biz

57


MANAGEMENT

MANAGERII AUSTRIECI, SUB LUP~ Cåt cå[tig` managerii austrieci [i ce beneficii extrasalariale le ofer` companiile? Ce stil de management au? Ce trebuie s` fac` un romån care dore[te o carier` \n Austria? Am aflat de la Conrad Pramboeck, de la Pedersen & Partners. DE GABRIEL BÅRLIG~ oate spune f`r` probleme ce pozi]ie ocup` un manager \ntr-o companie austriac` doar uitåndu-se la ma[ina cu care acesta vine la birou. Este [i normal, avånd \n vedere c`, \n cadrul Pedersen & Partners, Conrad Pramboeck este Head of Compensation Consulting, deci [tie foarte bine cum sunt recompensa]i executivii din Austria. “Cel mai important bonus e ma[ina de companie, mai ales pentru management [i oamenii de vånz`ri. Cam 80-90% dintre ace[tia primesc o ma[in` din partea companiei, care reflect` de obicei pozi]ia \n organiza]ie”, \mi poveste[te el volubil. Dac` e[ti key account manager, conduci un Volkswagen Passat. Dac` devii director de vånz`ri pentru o companie medie, conduci un BMW Seria 3 sau Audi A4, pe aceea[i func]ie \ntr-o companie mare ai un BMW Seria 5 sau Audi A6. Dac` devii CEO al unei companii mari, conduci un Audi A8, BMW seria 7, Mercedes clasa S sau chiar un Porsche. Conrad Pramboeck cunoa[te foarte bine lumea managementului, lucrånd de 19 ani \n executive search, dar fiind [i expert \n salarii la nivel global. Era logic s`-l \ntreb`m cåt cå[tig` managerii austrieci [i ne-a spus c` nivelul este similar cu cel din Fran]a, Olanda sau ]`rile scandinave. Astfel, dup` facultate, salariile pornesc de la 30-35.000 de euro brut pe an. La 30 de ani, dac` ai studii superioare, ajungi la 40-50.000 de euro brut pe an. Peste 50.000 de euro au tinerii manageri – directori de grup, team leaderi, project manageri, care ajung s` cå[tige [i pån` la 70.000 de euro. De la 70.000 la 100.000 de euro pe an sunt directorii de marketing, cei de vånz`ri, directorii financiari \n companii medii. Aceia[i manageri \n companii mari cå[tig` \ntre 100.000 [i 150.000 de euro brut pe an, plus bonusuri. Directorii generali \ncep de la 100.000 de euro pe an, dar cresc mult \n func]ie de m`rimea companiei. Dac` e[ti responsabil pentru 500 de angaja]i, salariul porne[te de la 150.000 de euro plus bonusuri, dac` ai 2.000 de angaja]i ajunge la 200.000 de euro, dac` ai peste 5.000 de angaja]i treci de 300.000 de euro, 58

Biz

ajungi [i pån` la 500.000 de euro. Viena este foarte atractiv` pentru executivi datorit` calit`]ii vie]ii. “Este principalul punct de atrac]ie. Te sim]i \n siguran]`, copiii t`i pot merge la o [coal` de stat foarte bun`, transportul public e excelent, ai acces la evenimente culturale. Plus c` raportul dintre cosCONRAD PRAMBOECK, tul vie]ii [i salarii e foarte bun”, Head of Compensation Consulting la Pedersen & Partners spune Conrad Pramboeck. El face rapid diferen]a dintre austrieci [i nem]i, subliniind c` stilul de management austriac presupune discu]ii, networking, negocieri, spre deosebire de cel german, bazat pe ierarhie clar`. “Solu]ia austriac` e s` mul]umeasc` pe toat` lumea. Austriecii \n]eleg diferen]ele majore \ntre culturi [i se adapteaz` la ele. De asta au avut atåta succes \n regiune”, arat` executivul austriac. Pentru managerii care vor o carier` la Viena sau \n Austria, principalul sfat este s` \nve]e limba german`. “Un expat se poate descurca folosind limba englez`, dar dac` vrei o conexiune personal`, trebuie s` vorbe[ti germana”, spune Conrad Pramboeck. Conexiunile personale sunt foarte importante \n cultura managerial` austriac`, bazat` pe recomand`ri din re]eaua personal`. “Cel pu]in 80% dintre joburi sunt ocupate prin re]elele personale. E aproape imposibil pentru cineva s` vin` din afar` [i s` spun` ce tare e el – dac` niciunul dintre contactele mele nu a auzit de tine, nu exi[ti”, subliniaz` Pramboeck. Biz

“|n primii 5-10 ani avansezi \n carier` pe baza performan]elor. Dar pentru nivelul urm`tor, pentru pozi]iile de top management, nu conteaz` doar performan]a, ci [i cåt de bine te integrezi [i lucrezi \n echip`.”


MANAGEMENT

CONSULTAN}~ {I TRAINING CU ACCENT ROMÂNESC Christian Pauls, un german stabilit la Viena care vorbe[te perfect limba român`, se ocup` de repozi]ionarea businessului Trend Consult \n Austria [i preg`te[te implementarea unui produs de vânz`ri \n \ntreg spa]iul vorbitor de limb` german`. DE OVIDIU NEAGOE a intrarea \n spa]iul de birouri sektor 5 din centrul Vienei m` a[tepta chiar Christian Pauls, Partener [i Country Manager la Trend Counsult Group. Mi-a urat bun venit \ntr-o român` clar`, articulat`, cu un u[or accent german. Am zâmbit, am r`spuns \n român` [i, tocmai când m` preg`team s` \i spun \n englez` c` sunt impresionat de pronun]ia sa, interlocutorul meu a continuat conversa]ia \n român`. Am aflat c`, \n studen]ie, Christian Pauls a f`cut un stagiu de preg`tire la noi \n ]ar`. România i se p`rea o ]ar` foarte interesant`, avea câteva contacte, [tia chiar [i câteva cuvinte, de[i recunoa[te c` nu erau tocmai potrivite pentru o discu]ie amiabil`. Nu a stat deloc pe gânduri [i a plecat spre Bucure[ti. Aici, s-a angajat la Trend Consult Group [i, pas cu pas, ajutat [i de so]ia sa românc`, a \nv`]at limba. La furnizorul de programe de training, Christian s-a ocupat vreme de doi ani de implementarea unui sistem LTSI (Learning Transfer System Inventory), iar la câteva luni de la inaugurarea biroului din Viena a p`r`sit România [i a preluat conducerea Trend Consult Austria. Pe atunci, cele mai multe companii multina]ionale \nc` aveau cartierele generale \n Viena [i capitala Austriei era folosit` ca punct de plecare [i vânz`ri pentru regiunea Europa Central` [i de Est. Planul furnizorului român de programe de training era vânzarea produselor de \nv`]are experimental` Eagles's Flight pe pia]a vestic`. “S-a dovedit c` nu a fost cea mai potrivit` abordare pentru aceast` pia]`”, \mi spune Christian Pauls. “Produsele Eagle's Flight sunt produse de conferin]`, de \nv`]are experimental`, ceea ce a fost un pic mai neobi[nuit aici, pentru c` pia]a austriac`, fa]` de cea româneasc`, este mai pu]in deschis` la lucruri noi, mai ales dac` vorbim de oamenii care iau decizii”, completeaz` Pauls. Acesta mi-a explicat c` pia]a de training din Austria, cuprinde [i programe de recalificare a [omerilor – unde sunt \n jur de 10.000 de “traineri” la o popula]ie de peste 8 milioane de locuitori – dar [i alte cursuri de calificare profesional`, oferite \n propor]ie de peste 90% de Camera de Comer]. Ceea ce \nseamn` c` pia]a de training, cu care suntem noi obi[nui]i, este extrem de mic` \n Austria, iar firmele care ofer` astfel de servicii au nevoie de o pozi]ionare clar`; un exemplu este latura de training [i consultan]` pentru tot spa]iul vorbitor de limba german`. Acesta este [i planul pe care \l are subsidiara Trend Consult din

CHRISTIAN PAULS, Partener [i Country Manager Trend Counsult Group Austria

Viena, tocmai pentru c` pia]a din Austria este extrem de restric]ionat`. “Suntem \ntr-o faz` de repozi]ionare [i vom intra mai degrab` cu un produs care se adreseaz` Austriei, Germaniei [i Elve]iei, care va fi focalizat pe partea de vânz`ri, analiz`, training [i consultan]` \n vânz`ri”, mi-a povestit germanul. L-am \ntrebat pe Christian dac` \mi poate da mai multe detalii [i a[a mi-a povestit despre Sales Culture Scanner, un produs recent ce a pornit cu dreptul \n România [i care ofer` o radiografie a culturilor de vânz`ri existente \n firme. Cum func]ioneaz`? Echipele de vânz`ri completeaz` un chestionar online, care arat` imediat unde este cultura de vânz`ri a companiei, ce are de \mbun`t`]it [i ce poten]ial are. “Planurile de viitor sunt s` rul`m acest produs \n zona vorbitoare a limbii germane [i s` gener`m un business consistent de consultan]` pe acest subiect. Adic`, va fi mai pu]in training [i mai mult` consultan]`”, \mi mai poveste[te Christian Pauls. Biz Biz

59


MANAGEMENT

|N CULISELE FABRICII DE TOP MANAGERI De un deceniu, WU Executive Academy deruleaz` programul Executive MBA Bucharest. Ca s` afl`m mai multe despre planurile austriecilor pe pia]a din Romånia ne-am \ntors acolo unde a \nceputul totul, \n Viena, [i am stat de vorb` cu Bodo Schlegelmilch, fondatorul programului, dar [i cu Barbara Stöttinger, noul decan al WU Executive Academy. DE OVIDIU NEAGOE m ie[it din sta]ia de metrou Messe – Prater din Viena [i, \n drum spre cl`direa futurist` [i puternic iluminat` care g`zduie[te WU Executive Academy, mi-a trecut prin minte c` \n to]i cei [apte ani de cånd scriu pentru revista Biz am avut oportunitatea s` cunosc o serie de manageri [i antreprenori romåni foarte valoro[i, care au absolvit cursurile [colii de business vieneze. Cånd am ajuns la cel de-al [aselea etaj al cl`dirii, unde l-am \ntålnit pe fondatorul renumitului program, Bodo Schlegelmilch, nu am putut s` nu \l \ntreb cum a luat na[tere ideea din spatele programului pe care l-a cl`dit \n urm` cu un deceniu. A[a am aflat c` directorul academic al Executive MBA Bucharest a avut o strategie tipic` de urm`rit clien]ii. Pe atunci, dou` companii austriece gigant, OMV [i Erste Bank, p`trundeau \n Romånia, prin achizi]ia Petrom [i, respectiv, BCR. Cele dou` grupuri au lansat fiecare cåte 15 burse pentru un program MBA [i au 60

Biz

organizat o licita]ie cå[tigat` de fondatorul programului. “|ntr-un fel am fost recruta]i pe pia]a din Romånia [i nu regret`m nicio secund` c` am venit aici”, \mi spune Bodo Schlegelmilch, fondatorul [i directorul programului EMBA Bucharest. “Este o ]ar` minunat`, avem studen]i buni, pentru noi a fost o experien]` remarcabil` s` p`trundem pe aceast` pia]`”, adaug` profesorul. Cum primii pa[i sunt \ntotdeauna cei mai dificili, provoc`rile nu au \ntårziat s` apar` pe pia]a din Romånia. Fondatorul a \ntåmpinat o serie de dificult`]i \n g`sirea unei loca]ii, \ns` \[i aminte[te zåmbind mai ales reac]ia

“Romånia a fost o pia]` foarte interesant`, avem o mul]ime de romåni \nscri[i \n diversele noastre programe. Programul are un trecut de succes [i este foarte puternic \n regiune, iar inten]ia noastr` este s` men]inem acest nivel [i chiar s` \l cre[tem.” BARBARA STÖTTINGER, Dean WU Executive Academy


pie]ei locale cu privire la burse. }ine minte [i ast`zi, dup` un deceniu, c` românii erau sceptici [i a fost dificil la \nceput s` le explice c` bursa nu presupune costuri ascunse [i participan]ii nu sunt nevoi]i s` mai fac` altceva decåt s` \nve]e. Ast`zi, zece ani mai tårziu, Bodo Schlegelmilch vorbe[te cu måndrie de programul Executive MBA Bucharest, de momentul \n care a ajuns pe primul loc \n clasamentele din Romånia, dar [i despre comunitatea de alumni care a cres-

cut frumos [i acum pot fi organizate activit`]i cu absolven]ii. Programul organizat de WU Executive Academy nu numai c` ocup` primul loc \n clasamentele din Romånia, ci este prezent` \n top 50 programe EMBA la nivel mondial, \naintea unor universit`]i de prestigiu. Este o performan]`, dac` st`m s` ne gåndim c` la nivel mondial sunt aproximativ 15.000 de [coli de business. Anul trecut WU Executive Academy a primit una dintre cele mai prestigioase acredit`ri oferite, fapt

care a plasat [coala de business \n 1% universit`]i de business interna]ionale care beneficiaz` de tripl` acreditare. Pe lång` reputa]ia profesorilor [i a celor dou` reziden]iate interna]ionale, desf`[urate \n Austria [i SUA, l-am \ntrebat pe fondatorul programului, care crede el c` este secretul [colii de business din Austria. “Nu este o singur` variabil`, ci \n cele din urm` este un pachet \n care e[ti dependent de oamenii pe care \i recrutezi, pentru c` studen]ii \nva]` unii de la al]ii”, \mi poveste[te Bodo Schlegelmilch. “Cu cåt ai o reputa]ie mai bun`, cu atåt vei atrage studen]i cu nivel de senioritate managerial` mai mare, care vor recomanda programul altor contacte cu experien]`”, completeaz` directorul academic al EMBA Bucharest. Pe b`ncile [colii de business din Austria ve]i \ntålni cursan]i care au o experien]` medie de management de [ase ani [i lucreaz` de peste un deceniu. Programul se desf`[oar` \n regim part-time, pe parcursul a 14 luni, [i, din acest an, \n premier`, primul modul va avea loc \n Viena. Acestor beneficii li se adaug` [i structura special` a cursurilor, axat` \n propor]ie de peste

“Cu cåt ai o reputa]ie mai bun`, cu atåt vei atrage studen]i cu nivel de senioritate managerial` mai mare, care vor recomanda programul altor contacte cu experien]`.” BODO SCHLEGELMILCH, fondator [i director al programului Executive MBA Bucharest

80% pe studii de caz interna]ionale, exclusive, aplicate pe situa]iile actuale ale companiilor. Este o tehnic` de curs care permite [i \ncurajeaz` interac]iunea studen]ilor \ntre ei, dar [i cu alumni, prin organizarea de guest lectures [i, de asemenea, asigur` calitatea sesiunilor de e-learning, suportul tehnic pus la dispozi]ia cursan]ilor [i accesul online la biblioteca Universit`]ii de Economie [i Afaceri din Viena. Programul Executive MBA din Romånia se adreseaz` managerilor cu experien]` de minimum cinci ani \n domeniu, care au \nregistrat un progres solid \n carier`. Cei interesa]i de programul propus de WU Executive Academy trebuie s` [tie c` acesta va \ncepe \n noiembrie 2016, se va desf`[ura \n 14 module [i cost` aproximativ 35.000 de euro. “Romånia a fost o pia]` foarte interesant`, avem o mul]ime de romåni \nscri[i \n diversele noastre programe”, \mi spune Barbara Stöttinger, Dean WU Executive Academy. “Programul are un trecut de succes [i este foarte puternic \n regiune, iar inten]ia noastr` este s` men]inem acest nivel [i chiar s` \l cre[tem”, poveste[te noul decan al WU Executive Academy, care adaug` c` studen]ii [i absolven]ii privesc programele de MBA diferit fa]` de ce se \ntåmpla \n urm` cu un deceniu. Noul decan al WU Executive Academy mi-a povestit ca \ntålne[te tot mai frecvent un trend interesant pe pia]`, cel de \nv`]are continu`. Nu de pu]ine ori alumni care au absolvit programe \n urm` cu [apte ani revin [i \ntreab` ce schimb`ri au mai avut loc. Biz Biz

61


STRATEGIE

Publicitate \n stil vienez Cu aproape jum`tate din cheltuielile anuale de publicitate direc]ionate c`tre print, pia]a austriac` de advertising este una atipic` atåt ca form`, cåt [i \n structur`. Ultimii ani au marcat ie[irea multor nume mari din pia]` [i apari]ia multor shop-uri de crea]ie, \ns` cu [anse mici de supravie]uire pe termen lung. DE LOREDANA S~NDULESCU

P

ia]a de publicitate din Austria este mic` [i \n recesiune. Mi-au subliniat asta to]i cei din domeniu cu care m-am \ntålnit la Viena. Mic` mai ales dac` se raporteaz` la Germania, ]ara care le “fur`” austriecilor tot mai mult din felia de publicitate. Cu aceea[i limb` [i o cultur` mai mult sau mai pu]in asem`n`toare, pe fondul reducerii drastice a bugetelor din ultimii ani [i din dorin]a de a eficientiza costurile, tot mai mul]i dintre marii advertiseri aleg s` lucreze cu agen]ii din Germania care s` acopere ambele ]`ri. A[a se explic` cum pe lång` criza economic` a ultimului deceniu care a lovit toat` industria de publicitate, austriecii au de luptat [i contra asaltului german \n advertising. “Cea mai mare concuren]` o avem din partea agen]iilor germane, nu din partea re]elelor globale de publicitate”, mi-a explicat Elisabeth Pelzer, Managing Director al Publicis Viena, la \nceputul anilor 2000 o agen]ie de peste 100 de angaja]i, dar care \n contextul actual, mai ales dup` ce a pierdut [i dou` conturi importante, a ajuns la o echip` de 15 persoane cu tot cu personalul administrativ. De altfel, \n ultima perioad` marile re]ele globale nici nu se str`duiesc s` intre pe pia]a austriac`, din contr`, fie au \nchis opera]iunile, fie au recurs la fuziuni sau la diverse strategii de eficientizare, cum este cazul GGK MullenLowe, FCBNEWien [i McCann, care sunt independente din punct de vedere creativ, dar func]ioneaz` \n acela[i sediu [i \mpart costurile opera]ionale. “Pur [i simplu reu[im s` reducem

62

Biz


urmare a fuziunii la nivel interna]ional dintre cele dou` entit`]i creative, Mullen [i Lowe, de anul trecut. |n Austria, brandul GGK fiind unul puternic, nume al unei agen]ii locale cump`rate la sfår[itul anilor ’90 de Lowe, managementul actual a convins board-ul s` p`streze titulatura, astfel \ncåt dup` rebranding biroul de la Viena se nu-

MICHAEL KAPFER, Managing Director al GGK MullenLowe

Foto: VALI MIREA

costurile func]ionånd sub acela[i acoperi[. De ce s` avem trei departamente de contabilitate separate cånd putem avea unul singur?”, explic` Michael Kapfer, Managing Director al GGK MullenLowe, agen]ie care a trecut recent printr-un proces de rebranding, ca peste tot \n lume unde are birouri, inclusiv la Bucure[ti, ca

me[te GGK MullenLowe. “Acum avem avantajul de a fi o agen]ie de re]ea, perceput` ca o agen]ie local`”, a precizat Michael Kapfer. Grey a plecat din Austria \n urm` cu zece ani, Saatchi & Saatchi [i-a \nchis opera]iunile \n urm` cu opt ani, JWT a fuzionat cu Young & Rubicam, DDB a fuzionat cu PKP BBDO, iar Ogilvy, care este un brand puternic cam peste tot \n Europa, \n Austria are \n prezent un birou alc`tuit din aproximativ 10-15 persoane. Cu cheltuieli anuale de media de peste 3,5 miliarde de euro \n 2015, industria de publicitate austriac` este dominat` de cinci agen]ii mai mari, care cumulat controleaz` un pic peste 20% din pia]`, restul plutonului avånd fiecare sub 3% cot` de pia]`. Liderul clasamentului este o agen]ie local`, Demner, Merlicek & Bergmann, care cu o cot` de pia]` de 6% se men]ine de ani buni \n fruntea tuturor clasamentelor, [i \n privin]a m`rimii businessului, [i la capitolul premii de eficien]` sau creativitate. Marile nume din publicitatea global` se retrag din Austria [i apar tot mai multe shop-uri de crea]ie. Numai \n primele nou` luni ale anului trecut au fost lansate 100 de agen]ii, multe dintre ele avånd cåte un singur angajat, poveste[te Elisabeth Pelzer. Ce rat` de supravie]uire au? Cu o pia]` \n recesiune [i o popula]ie de numai 8 milioane de oameni, cifrele vorbesc de la sine. “E clar c` nu este suficient loc la mas` pentru toat` lumea.” Sceptic \n privin]a succesului acestei efervescen]e de antreprenoriat creativ este [i Michael Kapfer: “Vor avea o [ans` cåt timp se vor men]ine la nivel de 2-5 angaja]i [i unul – doi clien]i sau vor lucra pe baz` de proiecte”. Astfel de startupuri pun presiune pe pre]uri, \n plus agen]iile au de f`cut fa]` [i presiunii care vine din zona de digital, astfel \ncåt tendin]a general` este c` se munce[te mai mult pe mai pu]ini bani. Acest val de inaugur`ri este de \n]eles [i \n contextul socio-economic al Biz

63


STRATEGIE

veselie, familie, oameni ferici]i”, explic` Wolfgang Janaczek, Executive Creative Director la Publicis Viena, un creativ cu peste 20 de ani de experien]` \n industrie, pentru care o reclam` bun` \nseamn` \n primul rånd s` creeze o controvers`. Or, din contr` acum, to]i clien]ii \ncearc` s` aleag` c`ile b`t`torite. “Dac` faci ceva inedit, po]i avea succes sau din contr`, po]i e[ua. {i \n contextul actual, nim`nui nu-i place s` e[ueze.”

WOLFGANG JANACZEK, Executive Creative Director, [i ELISABETH PELZER, Managing Director, Publicis Viena

BUGETE DE MEDIA |N AUSTRIA* Print TV Outdoor Online

51,3% 28,5% 7,4% 6,7%

(display advertising)

Radio Cinema

5,7% 0,4%

* Ianuarie – noiembrie 2015

Foto: SORIN STANA

Sursa: Focus /Goldbach Austria via Publicitas

ultimilor ani. “Ce altceva po]i face dac` ai peste 40 – 45 de ani [i ]i-ai pierdut jobul?”, se \ntreab` Elisabeth Pelzer. |n plus, \n Austria este u[or s` porne[ti un business \n domeniul comunic`rii, sunt tot felul de facilit`]i fiscale, te po]i \mprumuta de la banc` cu dobånzi preferen]iale, \n general exist` sus]inere din partea statului pentru astfel de ini]iative antreprenoriale. 64

Biz

|n privin]a creativit`]ii, \ns`, lucrurile nu sunt prea roz. Clien]ii sunt din ce \n ce mai pu]in dispu[i s` ri[te [i asta se vede \n nivelul general al publicit`]ii. “Advertisingul austriac este din ce \n ce mai pu]in creativ. Toat` lumea vrea s` economiseasc` bani, acum vor doar s` joace la sigur, s` nu ri[te nimic. Multe campanii seam`n` \ntre ele, toate merg pe acelea[i ingrediente:

PRINTUL, |N CONTINUARE LA PUTERE Ce frapeaz` de la bun \nceput \n advertisingul austriac, comparativ cu Romånia sau alte ]`ri ale lumii, este puterea pe care printul continu` s` o aib`. Este \n continuare cel mai puternic canal media, cu aproape 50% din cheltuielile anuale de media, mult peste TV, care nu dep`[e[te 30% din totalul cheltuielilor. Estim`rile privind procentul ocupat de print variaz` \ntre 42% (GGK MullenLowe) [i 51-52% (Focus, Publicitas). “Austria este o pia]` a printului, spre deosebire de ]`ri precum Spania, Fran]a, Italia sau Europa de Est, care sunt mai mult axate pe TV”, mi-au explicat Reinhard Himmer [i Andrea Kuefstein, Account Directors \n cadrul Publicitas, o companie de media din Austria care reprezint`


REINHARD HIMMER, Account Director CIS/CEE, [i ANDREA KUEFSTEIN, Account Director/ Marketing Director, Publicitas

peste 100 de canale media peste tot \n lume, specializat` \n oferirea unei game complexe de solu]ii multimedia, adaptate pentru print, TV, OOH, radio, activ`ri de brand, platforme digitale [i de mobil. “|n Austria, la fel ca \n Elve]ia, oamenii \nc` mai citesc ziare [i reviste. Face parte din ritualul lor zilnic”, puncteaz` Reinhard Himmer. {i asta se \ntåmpl` deoarece presa tip`rit` este considerat` cea mai de \ncredere surs` de informare. Pentru tineri \ns` principala surs` de informare este online-ul. Potrivit estim`rilor din pia]`, internetul atrage \n jur de 7% din cheltuielile totale de media, dar \n realitate suma este mai mare deoarece acest procent include doar display advertisingul. Reinhard Himmer estimeaz` c` este vorba de aproximativ 10% acum, cu prognoz` din partea ZenithOptimedia c` va ajunge la 20% pån` \n 2017. O alt`

Foto: VALI MIREA

STRATEGIE

sus]ine Michael Kapfer. Cum se explic` acest luAgen]ie CA 2014 Cot` de pia]` cru? |n primul rånd are Demner, Merlicek & Bergmann 199.496.049 6% leg`tur` cu faptul c` a Wirz 163.094.414 4,9% durat mult timp pån` la GGK MullenLowe 159.083.898 4,7% liberalizarea pie]ei de raPKP BBDO 139.179.056 4,2% dio-TV. Ani la rånd \n Jung von Matt / Donau 121.459.696 3,6% Austria au existat doar dou` canale de televiziuDirnberger de Felice Grüber 104.033.938 3,1% ne [i dou` sta]ii TV. A[a Reichl und Partner 87.592.038 2,6% c` de voie, de nevoie, adWien Nord 86.049.255 2,6% vertiserii s-au orientat [i FCB Newien 74.004.920 2,2% c`tre solu]ii OOH. |n McCann Wien 61.147.691 1,8% plus, \n ultimii 20 de ani *Dup` cifra de afaceri din 2014 au existat multe lucr`ri de renovare a cl`dirilor istorice care au implicat multe mesh-uri, nu \n ultimul rånd particularitate a advertisingului auss-a creat o tradi]ie \n råndul advertitriac este industria de outdoor, foarte serilor, exist` multe companii austriputernic`, dac` se ia \n calcul num`ece, Palmers de pild`, care au avut rul de panouri pe cap de locuitor. outdoorul drept principal mediu de “Austria este ]ara cu cea mai mare comunicare. Biz industrie de outdoor din lume”,

TOP AGEN}II DE PUBLICITATE |N AUSTRIA*

Biz

65


STRATEGIE

Leadership-ul este o stare de spirit Cu o istorie de peste 40 de ani, Demner, Merlicek & Bergmann este cel mai de succes business din advertisingul austriac. A pornit ca un mic shop de crea]ie la sfår[itul anilor ’60 [i se men]ine de ani buni \n fruntea tuturor clasamentelor de profil. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

emner, Merlicek & Bergmann este cea mai mare agen]ie de publicitate din Austria, din toate punctele de vedere: cifr` de afaceri, num`r de angaja]i, num`r de clien]i, num`r de premii de eficien]`, premii de creativitate. “Indiferent de parametru, suntem primii”, mi-a explicat Christin Herrnberger, Head of Client Management [i Member of the Executive Board \n cadrul companiei. Sunt lideri percepu]i, ca atare, [i prin consecin]` respecta]i de colegii din industrie. “|l admir pe domnul Demner. A intrat \n acest business \n urm` cu mai bine de 40 de ani [i a avut succes pe tot parcursul acestor ani pentru c` a reu[it s` fac` agen]ia s` se adapteze la toate schimb`rile din pia]`. {i \n continuare se vede c` \i place ceea ce face”, mi-a povestit Elisabeth Pelzer de la Publicis Viena cånd a aflat c` urma s` \ntålnesc echipa Demner, Merlicek & Bergmann. Povestea lor \ncepe \n 1969 cånd Mariusz Jan Demner [i Franz Merlicek au fondat agen]ia de publicitate Demner & Merlicek, c`reia \n 1976 i s-a al`turat [i dr. Harry Bergmann, la vremea aceea \n calitate de copywriter, acum Managing Partner al companiei. A fost al patrulea angajat al echipei, care \n anii ’80 ajungea la 15-20 de persoane. |n prezent, echipa num`r` 120 de persoane, separa]i \n departamente [i specializ`ri. Ca s` explice esen]a Demner, Merlicek & Bergmann [i ceea ce i-a ajutat s` se men]in` [i mai ales s` aib` succesul pe care-l au acum, Harry Bergmann, un publicitar cu 40 de ani de experien]` \n

66

Biz

spate, nu poate s` nu aminteasc` de \nceputurile agen]iei: “Am \nceput s` facem publicitate pe vremea cånd \n Austria, ca pe peste tot \n lume, rolul industriei era mai mult s` informeze. Atunci ne-am \ntrebat dac` nu exist` [i o alt` cale de a face altfel de advertising”. La \nceputuri, niciunul din membrii echipei nu mai lucrase \n publicitate, nu aveau habar cum ar fi fost bine s` mearg` lucrurile, a[a c` au \nceput “s` inventeze publicitatea” dup` cum au considerat c` este mai bine. {i, la 47 de ani distan]`, cu rezultatele pe care le au, se dovede[te c` le-a ie[it cum nu se putea mai bine. |n 1997, compania reu[ea s` dep`[easc` pentru prima dat` pragul de 100 de milioane de euro \n billings, iar \n prezent lucreaz` pentru peste 40 de clien]i (peste 60 de conturi) din 12 ]`ri europene, cu bugete totale ce dep`[esc 230 de milioane de euro. “Tot timpul ne-am dorit s` facem lucrurile diferit. Am fost mereu \n stare de alert`, cred c` asta ne-a diferen]iat de restul agen]iilor”, explic` Harry Bergmann, u[or nostalgic dup` vremurile cånd fairplay-ul era mai vizibil decåt acum \n advertisingul austriac, dar [i dup` vremurile cånd nu era nevoie s` munce[ti de dou` ori mai mult pentru bani de dou` ori mai pu]ini decåt acum. “Dac` [tii cum erau lucrurile \nainte, acum e un pic dureros. Pentru cei care au intrat de curånd \n aceast` industrie, pur [i simplu a[a stau lucrurile [i le este mai u[or s` se adapteze”, puncteaz` Bergmann, care cu agen]ia pe care o conduce nu a avut mari probleme de adaptare, spre deosebire de alte agen]ii

care au pierdut de mult trenul. “Indiferent de vremuri [i canalele de comunicare, ideea este cea care trebuie s` stea la baza oric`rei crea]ii publicitare. Dac` nu avem idei, nimeni nu are nevoie de noi”, este viziunea sa despre publicitate, meserie pe care o iube[te tocmai pentru c` i-a oferit permanent [ansa de a construi pun]i \ntre dou` lumi total diferite: lumea clien]ilor cu toate problemele pe care un publicitar trebuie s` le \n]eleag`

“Tot timpul ne-am dorit s` facem lucrurile diferit. Am fost mereu \n stare de alert`, cred c` asta ne-a diferen]iat de restul agen]iilor.” HARRY BERGMANN, Managing Partner, Demner, Merlicek & Bergmann [i lumea ideilor, a conceptelor. Publicitatea trebuie s` rezolve problemele de business ale clien]ilor, dac` nu se \ntåmpl` a[a atunci Harry Bergmann nu vede rostul creativit`]ii de dragul creativit`]ii. Aceea[i viziune este \mp`rt`[it` [i de mai tån`rul s`u coleg Alistair Thompson, Creative Director al agen]iei: “Rolul nostru este s` rezolv`m problemele de business ale clien]ilor no[tri [i s` venim mereu cu cåte ceva nou, nemaiv`zut”. Demner, Merlicek & Bergmann lucreaz` din Viena pentru clien]i din mai multe pie]e f`r` s`-[i dezvolte o re]ea regional`. A avut o singur` tentativ` de expansiune, cu un birou deschis \n Sofia. A fost de altfel o condi]ie pus` de


STRATEGIE

Foto: SORIN STANA

ALISTAIR THOMPSON, Creative Director, HARRY BERGMANN, Managing Partner, CHRISTIN HERRNBERGER, Head of Client Management, Demner, Merlicek & Bergmann

client, mTel, cel mai mare operator de telefonie mobil` din Bulgaria, la \nceputul colabor`rii – s` deschid` o agen]ie acolo. |n timp au \ncercat s` dezvolte businessul [i s` cå[tige [i alte conturi, lucrurile \ns` nu a evoluat a[a cum [i-au imaginat cei de la Demner, Merlicek &

Bergmann [i nici nu s-au adaptat la stilul de business de acolo, a[a c` biroul a fost \nchis anul trecut. “A fost o experien]` intens` [i interesant`, 10 ani, \n care am \nv`]at foarte multe”, poveste[te Harry Bergmann [i, dac` ar fi s` o ia de la cap`t, poate \n alt` ]ar`, nu ar

ezita, dar probabil ar preg`ti terenul [i ar face lucrurile un pic altfel. “A fost o aventur` [i nu regret c` am avut aceast` experien]`”, concluzioneaz` publicitarul, care nu pare s` se fi dat vreodat` \n l`turi de la niciuna din provoc`rile care i s-au ivit \n via]`. Biz


STRATEGIE

Un nou capitol \n PR De mai bine de cinci ani, doi antreprenori \n domeniul comunic`rii cu experien]` la nivel regional au lansat o re]ea care \[i propune s` devin` un punct de referin]` pentru companiile care se extind spre est, cåt [i pentru cele est-europene care vizeaz` pie]ele vestice. DE LOREDANA S~NDULESCU

68

Biz

Foto: VALI MIREA

P

e Boris Beker [i Severin Heinisch i-am \ntålnit \n sediul central din Viena al re]elei de PR pe care au fondat-o \n 2009. {i-au dorit s` scrie un nou capitol \n PR-ul regional al Europei de Sud-Est [i au \nceput cu patru pie]e: Ungaria, Bulgaria, Bosnia [i Her]egovina [i Serbia. |n prezent, re]eaua cuprinde opt birouri, cel mai nou fiind inaugurat \n decembrie anul trecut \n Kosovo, [i opt agen]ii afiliate \n Rusia, Ucraina, Cehia, Polonia, Slovacia, Albania, Croa]ia [i Slovenia. Biroul din Romånia a fost inaugurat \n ianuarie 2012 [i \n scurt timp a devenit filiala cu cea mai rapid` dezvoltare din toat` re]eaua Chapter 4. Ambii au experien]` de lucru la nivel regional – Boris Beker, \nainte de a se muta la Viena, a avut colabor`ri \n agen]ii de PR din Bulgaria, Ungaria [i Germania, iar Severin Heinisch are peste 25 ani de PR \n spate. |mpreun` au dezvoltat o re]ea pe care [i-au propus nu s` o transforme \n cea mai mare, de[i la momentul acesta este cea mai mare din Europa de Sud-Est, ci s` devin` prima op]iune \n materie de servicii de PR pentru companiile din vest care vor s` se dezvolte regional, precum [i pentru companiile est-europene care se extind spre vest. “M`rimea nu conteaz`, mai important` este calitatea \n fa]a cantit`]ii”, precizeaz` Severin Heinisch, CEO al Chapter 4. Re]eaua este afiliat exclusiv \n Europa Central` [i de Sud-Est al Burston-Marsteller, una dintre cele mai importante re]ele de rela]ii publice [i comunicare din lume, fondat` \n 1953 [i cu sediul central la New York, [i func]ioneaz` \n baza unui model de

business care presupune men]inerea unor leg`turi strånse \ntre birouri. Managerii din fiecare ]ar` se cunosc personal \ntre ei [i colaboreaz` frecvent mai ales cånd au clien]i comuni. “Chapter 4 este ca o familie, ne cunoa[tem bine to]i cei 56 de angaja]i pe care-i avem la ora actual` \n cele opt birouri”, explic` Boris Beker. Se \ntålnesc cu to]ii de dou` ori pe an, o dat` la Viena [i o dat`, prin rota]ie, \n cåte unul din birourile regionale, iar cel pu]in o dat` pe lun` au cåte un conference call. Biroul din Viena a fost ales \n mod natural s` func]ioneze ca sediu central din motive ce ]in de infrastructur`. Expansiunea re]elei va continua, \ns` cei doi fondatori nu vor s` se ha-

SEVERIN HEINISCH, CEO, BORIS BEKER, Managing Partner, Chapter 4

zardeze cu lansarea de nume pån` cånd nu au certitudinea c` au g`sit partenerii potrivi]i. De fiecare dat` cånd au deschis birou pe o pia]`, dincolo de poten]ialul ]`rii respective, cel mai mult a contat s` g`seasc` partenerii potrivi]i. “Nu avem un proces standard, de fiecare dat` este diferit. |n primul rånd conteaz` s` \ntrez`rim o oportunitate de business”, explic` Severin Heinisch. Romånia se afla \nc` de la \nceput pe lista fondatorilor Chapter 4, \ns` a durat mai mult pån` au g`sit partenerii potrivi]i. “Ne dorim ca partenerii locali s` aib` ac]iuni [i s` se implice, s` fie responsabili de dezvoltarea pie]elor locale”, puncteaz` CEO-ul re]elei Chapter 4. Biz


Foto: TERRY LINKE

LIFE

Tradi]ia ca atu al modernit`]ii CU PESTE 170 DE ANI DE ISTORIE, FILARMONICA DIN VIENA IMPRESIONEAZ~ AN DE AN PRIN CONCERTELE PE CARE LE SUS}INE PE MARILE SCENE ALE LUMII, PRINTRE CARE {I CELEBRUL CONCERT DE ANUL NOU. DE LOREDANA S~NDULESCU

D

e 76 ani, Filarmonica din Viena face din prima zi a anului un regal muzical ce \ncânt` peste 50 de milioane de telespectatori din peste 90 de ]`ri ale lumii. Transmisiunea HD de peste dou` ore, asigurat` prin intermediul a 15 camere de c`tre ORF, parte a European Broadcasting Union, [i distribuit` global prin re]elele Eurovision [i Euroradio, reprezint` doar vârful aisbergului. |n spatele perfec]iunii care se vede pe TV stau luni de munc` [i preg`tire pân` \n cele mai mici detalii, de la momentul când membrii filarmonicii \[i aleg dirijorul cu care s` colaboreze, orele de repeti]ii [i pân` la ultimele zile \nainte de concert, când mae[trii florari din Viena, sub coordonarea lui Lorenz Pridt, purt`tor de cuvânt al Sindicatului Florarilor din Viena [i de zece ani responsabil de coordonarea acestui proiect, asambleaz` aranjamentele care decoreaz` somptuoasa Golden Hall a Vienna Musikverein. Anul acesta, 30.000 de petale \n nuan]e predominant de portocaliu s-au integrat perfect \n atmosfera festiv` a concertului.

Primul concert Strauss de Revelion a fost organizat la scurt timp dup` izbucnirea celui de al doilea r`zboi mondial, pe data de 31 decembrie 1939, cu o repeti]ie cu public pe 30 decembrie. Ambele au avut loc \n Golden Hall a Musikverein, spa]iu devenit de atunci locul de desf`[urare a concertelor de Anul Nou. Primul concert ]inut chiar \n prima zi a anului a avut loc pe 1 ianuarie 1941 [i de atunci a[a a r`mas tradi]ia. Din 1987, membrii Filarmonicii din Viena, recunoscut` drept una dintre cele mai democratice din lume, sunt cei care aleg dirijorul pentru concertul de Anul Nou. F`r` excep]ie, ei au reu[it de fiecare dat` s` aleag` personalit`]i apropiate de orchestr` [i ale c`ror performan]e au adus noi perspective \n interpretarea operelor dinastiei Strauss. Dirijorul de anul acesta a fost Mariss Jansons, din Letonia, aflat la a treia colaborare cu Filarmonica din Viena pe acest proiect (2006, 2012, 2016).Unul dintre cele mai cunoscute ansambluri muzicale ale lumii, cu o istorie de aproape 175 de ani, Filarmonica din Viena a atras de-a

lungul timpului aten]ia marilor compozitori [i dirijori ai lumii, cât [i a publicului, nu numai datorit` stilului muzical omogen transmis cu mare grij` din genera]ie \n genera]ie, ci [i datorit` istoriei pe care o poart` [i a structurii pe care o are. Organismul suprem de guvernare este orchestra \ns`[i. Potrivit statutului, numai membrii Orchestrei Operei de Stat din Viena pot deveni membrii ai Filarmonicii. |nainte de a fi accepta]i, ei trebuie s` dea o audi]ie cu Orchestra Operei de Stat [i apoi s` treac` printr-un stagiu de practic` de trei ani \nainte s` devin` eligibili s` candideze pentru statutul de membri ai Filarmonicii din Viena. |n fiecare sezon, Filarmonica din Viena sus]ine aproximativ 110 concerte \n Austria, particip` la S`pt`mânile Filarmonicii din Viena de la New York [i din Japonia, [i din 1922 particip` anual la Festivalul Salzburger. De asemenea, orchestra are apari]ii anuale pe marile scene ale lumii [i sus]ine Summer Night Concert la Schönbrunn, eveniment la care particip` 100.000 de oameni. Biz

Biz

71


LIFE

Intensitatea vie]ii de artist A INTERPRETAT TREI ROLURI |NTR-UN SINGUR SPECTACOL {I |N ALTUL A REU{IT PERFORMAN}A DE A TRECE DIN REGISTRUL BAS-BARITON |N CEL DE CONTRATENOR. ESTE SINGURUL ROMÂN |N MAI BINE DE O SUT~ DE ANI CARE A CÂNTAT PE SCENA FESTIVALULUI WAGNER DIN BAYREUTH. L-AM |NTÂLNIT PE SORIN COLIBAN LA STAATSOPER DIN VIENA, DAR CÂNT~ {I LA VOLKSOPER, UNDE |N MARTIE VA DEBUTA CU “CNEAZUL IGOR” DE ALEXANDR BORODIN. DE LOREDANA S~NDULESCU

L

a 25 de ani, unii tineri nu prea [tiu ce vor de la via]`, \ncotro s-o apuce sau ce s` fac`. Nu [i Sorin Coliban, care la acea vârst` \[i \ncepea deja cariera interna]ional`. Era 1996 [i debuta la Atena cu rolul titular din opera “Don Giovanni”, \n regia celebrului bas italian Ruggero Raimondi. Se \ntâmpla la mai pu]in de un an dup` ce absolvise Universitatea Na]ional` de Muzic` din Bucure[ti [i era rezultatul unui concurs câ[tigat \n timpul facult`]ii, ce avea ca premiu trei spectacole cu Don Giovanni \n regia lui Raimondi. La scurt timp dup` debut a fost invitat la Opera Regal` din Londra – Covent Garden, unde a revenit constant \n stagiunile ce au urmat. Pân` \n 2002 a urmat o carier` de liber profesionist pe mai multe scene, printre care la Paris, \n cadrul operelor Bastille, Garnier [i Chatelet, [i apoi doi ani la Lucerna, \n Elve]ia, unde a avut [ansa s` fie auzit de Ioan Holender, care era director al Staatsoper din Viena [i care i-a propus s` vin` \n Austria. Din 2004 a \nceput colaborarea cu Volksoper [i Staatsoper, \n primii cinci ani ca angajat al Volksoper, dar cu colabor`ri numeroase la Staatsoper pentru diferite roluri. Ulterior i s-a propus un contract la Staatsoper, dar a

72

Biz

continuat s` cânte [i pe scena Volksoper, \n paralel cu numeroase apari]ii pe scenele teatrelor de oper` [i ale festivalurilor din \ntreaga lume: San Francisco (War Memorial Opera House); Tel Aviv (New Israeli Opera); Monte Carlo; Bergen (Norvegia); Tokio; München (Staatsoper); Düsseldorf; Basel, St. Gallen, Lucerna (Elve]ia); Wiener Festwochen, Bregenz (Bregenzer Festspiele), Klagenfurt (Austria), La Coruña (Mozart Festival – Spania), Pesaro (Rossini Opera Festival – Italia), Edinburgh (Festivalul de la Edinburgh), acestea fiind doar câteva dintre cele mai sonore exemple. |n cei 20 de carier` pe care \i \mpline[te anul acesta, Sorin Coliban a adunat un repertoriu care cuprinde peste 60 de roluri de oper`, printre care: Timur \n “Turandot” de Puccini, Fasolt din “Das Rheingold” de Richard Wagner, Der Justiziär din “Der Evangelimann” de Wilhelm Kienzl, Fra Melitone din “La forza del destino” de Verdi, Comandorul din “Don Giovanni” de Mozart, Colline \n “La Boheme”, Basilio \n “Il barbiere di Seviglia”, Der Bauer din “Die Kluge” de Carl Orff, Ramfis din “Aida”, Filippo II [i Marele Inchizitor din “Don Carlos” de Verdi, Der Holländer \n “Der fliegende

Holländer”. Un punct de referin]` pentru \nceputul carierei a fost rolul de debut la Covent Garden, Colline \n “La Boheme”, al`turi de Leontina V`duva, performan]a fiind cu atât mai mare cu cât la acea vreme era un tân`r absolvent de facultate. Cea mai intens` perioad` din carier` a fost atunci când a debutat \n primul s`u mare rol wagnerian, \n 2011 – 2012, Landgraf Herrmann din “Tannhäuser”. A avut [ase spectacole cu acest rol [i, \n paralel cu alte roluri, a debutat [i cu o sear` de lieduri, la Musikverein din Viena, celebra sal` unde \n fiecare an se face concertul de Anul Nou. Tot \n acea perioad` a dat audi]ii pentru Festivalul Wagner din Bayreuth, unde a fost acceptat [i a debutat \n 2013, cu “Inelul Nibelungilor”, o produc]ie extrem de avangardist`, \n regia lui Frank Castorf, catalogat` de unele publica]ii de profil drept produc]ia secolului. |n acest festival a cântat dou` stagiuni [i este singurul artist român care a cântat acolo \n ultimele dou` secole, XX [i XXI, primul fiind baritonul Dimitrie Popovici, care a cântat \n secolul XIX. Intensitatea vie]ii de artist variaz`, sunt luni când are [i câte 12 spectacole, cum a fost \n ianuarie anul aces-

“Sunt mândru de publicul din România. Am constatat c` publicul românesc, nu doar de oper`, dar [i de simfonic, de vocal-simfonic, de concerte de muzic` clasic`, \n general, este foarte cultivat. Aici, la Viena, publicul este foarte amestecat, vin [i foarte mul]i turi[ti. Sunt aproape 2.000 de locuri \n sal`, multe sunt de stat \n picioare.” SORIN COLIBAN, bas-bariton, Staatsoper – Viena ta, [i luni \n care nu cânt` deloc la Staatsoper, \ns` nivelul de solicitare [i implicare pentru fiecare rol e \ntotdeauna la cote maxime, chiar dac` lejeritatea [i modestia cu care Sorin Coliban poveste[te despre munca sa


Foto: VALI MIREA

LIFE

las` impresia c` nu e nimic complicat la mijloc. Rezultatele se v`d de fiecare dat` \n cele câteva ore pe scen` \n fa]a publicului, dar numai cine nu a p`[it vreodat` \ntr-o oper` nu-[i poate imagina c` \n spatele fiec`rui spectacol stau s`pt`mâni \ntregi de munc`, de la studiul partiturii pân` la orele de repeti]ii, \n jur de [ase pe zi, pân` la probele de costume [i repeti]iile finale, cu public, [i orele de minu]ioas` preg`tire de dinainte de spectacol. Iar când se \ntâmpl` ca \ntr-un singur spectacol s` interpreteze trei roluri, cum a fost \n “Flautul fermecat” de Mozart, pe scena Staatsoper (Sarastro, Zweite geharnischte Mann [i Sprecher), atunci gradul de solicitare artistic` cre[te corespunz`tor. Oricât de mare ar fi dedicarea pentru fiecare spectacol \n parte, inevitabil fiec`rui artist unele roluri \i sunt mai aproape de suflet. Pe lista preferin]elor bas-baritonului Sorin Coliban sunt Filip al II-lea din “Don Carlos”, Landgraf Herrmann din “Tannhäuser”, Don Brasilio din “B`rbierul din Sevilla”, pe care l-a interpretat de peste 30 de ori la Staatsoper [i de vreo 15 ori la Volksoper, Alidoro din “Cenu[`reasa de Rossini”. {i dac` ar fi s` se gândeasc` la un rol nou pe care i-ar pl`cea s`-l joace, acesta ar fi Boris Godunov de Modest Musorgski, \n primul rând datorit` complexit`]ii personajului, datorit` muzicii, dar mai ales datorit` faptului c` este un rol extrem de solicitant pentru bas. Nu \n ultimul rând, provocarea de ordin lingvistic este un alt aspect pentru care i-ar pl`cea un astfel de rol. Rolurile care l-au consacrat sunt de bas [i bariton, dar abordeaz` frecvent [i alte genuri muzicale precum vocal-simfonic [i lied, iar pe viitor i-ar pl`cea s` interpreteze [i \n spectacole de musical. De asemenea, este unul dintre pu]inii cânt`re]i care au interpretat pe dou` voci diferite \n acela[i spectacol, bas-bariton [i contratenor, \n opera contemporan` “Macbeth” a lui Salvatore Sciarrino, \n urm` cu 12 ani. Biz

Biz

73


LIFE

Pasiune pentru Enescu PENTRU RALUCA {TIRB~}, O PIANIST~ ROMÂNC~ STABILIT~ LA VIENA NU EXIST~ JUM~T~}I DE M~SUR~. A LUCRAT {I CÂTE OPT ORE PE ZI LA NOUL S~U ALBUM DISCOGRAFIC, CARE CUPRINDE ABSOLUT TOATE LUCR~RILE PENTRU PIAN DE GEORGE ENESCU, S-A IMPLICAT DIRECT |N TRADUCEREA CELEI MAI IMPORTANTE C~R}I DESPRE CREA}IA MARELUI COMPOZITOR ROMÂN, DAR {I |N SALVAREA CASEI SALE MEMORIALE DE LA MIH~ILENI. {I NU ARE DE GÂND S~ SE OPREASC~. ARTISTA VREA S~ INSTITUIE, PRINTRE ALTELE, O BURS~ PENTRU TINERI MUZICIENI. DE OVIDIU NEAGOE 74

Biz


LIFE

D

e la finele anului trecut [tiam clar c`, \n scurta mea vizit` \n Austria, voi avea ocazia s` stau de vorb` [i cu Raluca {tirb`], pianista de origine român` stabilit` \n Viena. |n timp ce m` documentam pentru viitoarea discu]ie, mi-au c`zut ochii peste o \nregistrare \n care ap`rea Raluca {tirb`], pe vremea când avea numai zece ani. De[i filmul nu are nici dou` minute, reu[e[te s` surprind` perfect emo]ia, pasiunea, hot`rârea, talentul [i munca interpretei. Copila din filmare \[i [terge lacrimile de pe obraz cu mâneca uniformei [colare, dup` ce este criticat`, reia cântecul la pian [i \i revine brusc zâmbetul pe buze. Am rev`zut acel zâmbet \ntr-o cafenea din apropierea prim`riei vieneze, unde a avut loc interviul. Raluca {tirb`] mi-a povestit c` pasiunea sa pentru muzic` a existat dintotdeauna. Am aflat c` la vârsta de trei ani cânta piesele trupei ABBA, \ntr-o variant` proprie de englez`. {i tot atunci descoperea juc`ria preferat`, un pian chinezesc d`ruit de bunica sa, pe care nu \l mai l`sa din mân`. Cum pasiunea pentru muzic` [i pian nu mai puteau fi ignorate, p`rin]ii au \nscris-o la {coala Popular` de Arte [i, un an mai târziu, micu]a urma clasa a II-a la Liceul de Art` “Octav B`ncil`” din Ia[i. La nici zece ani, când \nc` mul]i copii abia dac` citesc cursiv, Raluca {tirb`] sus]inea primul s`u concert de anvergur` cu Filarmonica din Ia[i, sub bagheta renumitului dirijor Ion Baciu. Tot atunci, artista român` [i-a descoperit pasiunea pentru muzica lui Enescu. Raluca {tirb`] a intrat \n contact cu crea]ia enescian` la vârsta de 11 ani, pe când se preg`tea pentru concursul “Lira de Aur” de la Suceava. Atunci a sim]it c` este o muzic` grozav`, cu nimic mai prejos decât alte crea]ii importante. An dup` an, a p`truns tot mai mult \n universul enescian, [i-a l`rgit repertoriul, realizând c` are de-a face cu unul dintre cei mai mari compozitori ai secolului XX. Ast`zi, pasiunea Raluc`i {tirb`] pentru muzica lui George Enescu este mai vie ca niciodat`. Anul trecut, artista a terminat de \nregistrat, \n premier`, un album compus din trei discuri care con]ine absolut toate lucr`rile pentru pian solo scrise de George Enescu, ap`rut la casa de discuri din Ger-

mania Hänssler Classic. “Albumul cuprinde [i piese care nu au fost niciodat` imprimate pe disc sau chiar editate, sunt lucruri pe care eu le-am descifrat [i \nregistrat dup` manuscris”, \mi poveste[te Raluca {tirb`]. “De asemenea, exist` multe compozi]ii care, de[i editate \n România, dup` moartea lui Enescu au fost editate cu gre[eli. {i \n aceste cazuri am lucrat acribic, având la baz` manuscrisul enescian”, adaug` artista.

Pe urmele lui Enescu Pentru a avea o idee despre dimensiunea unui proiect precum cel al integralei Enescu – proiect a c`rui realizare, \n mod normal, ar necesita ani de zile –, trebuie spus c` el a implicat luni de studiu individual, Raluca {tirb`] pretrecând zilnic [apte – opt ore \n fa]a pianului. Pianistei nu \i sunt \ns` str`ine astfel de proiecte mai mult decât

“La ora actual`, exist` \n Occident un interes crescut pentru crea]ia lui George Enescu. S-a spus c` muzica lui Enescu este muzica secolului XXI [i iat` c` acest lucru \ncepe s` se observe, dar [i muzicienii români ar trebui s` fac` mult mai multe \n acest sens.” RALUCA {TIRB~}, PIANIST~ solicitante. Artista stabilit` la Viena s-a implicat \n traducerea \n limba german` (realizat` \mpreun` cu traduc`toarele Larisa Schippel [i Julia Richter) a volumului de referin]` “Capodopere enesciene” de Pascal Bentoiu. Ap`rut \n noiembrie 2015 la editura Frank & Timme din Berlin, volumul reprezint` un pas extrem de important \n procesul de cunoa[tere [i recunoa[tere a lui Enescu \n lume. De[i \n limba român` exist` un volum impresionant de lucr`ri despre crea]ia enescian`, \n literatura de specialitate \n limbi de circula]ie interna]ional` situa]ia se prezint` dramatic. |n 2011, Raluca {tirb`] a fondat, la Viena, Societatea Interna]ional` “George Enescu”, care are drept scop promovarea operei enesciene, precum [i a altor creatori români aproape necunoscu]i \n capitala austriac`.

|n ciuda faptului c` George Enescu a studiat la conservatorul vienez [i s-a format aici pân` la vârsta de 14 ani, crea]ia compozitorului român nu este intrat` \nc` \n repertoriul curent al muzicienilor [i al s`lilor de concert austriece. Astfel, pianista a organizat, \mpreun` cu Institutul Cultural Român [i cu Asocia]ia Austro-Român`, o serie de concerte \n s`li de renume vieneze, iar pentru viitor inten]ioneaz` instituirea unei burse de studii pentru tinerii muzicieni. “La ora actual` exist` \n Occident un interes crescut pentru crea]ia lui George Enescu”, spune Raluca {tirb`]. “S-a spus c` muzica lui Enescu este muzica secolului XXI [i iat` c` acest lucru \ncepe s` se observe, dar muzicienii români ar trebui s` fac` mult mai multe \n acest sens”, subliniaz` pianista. Aceea[i lips` de implicare s-a eviden]iat, din nefericire, [i \n urm` cu patru ani, atunci când pianista a demarat campania de salvare a casei Enescu de la Mih`ileni, acolo unde renumitul compozitor a atins pentru prima dat` clapele unui pian [i a petrecut perioade dragi ale copil`riei, tinere]ii [i maturit`]ii sale. Pornind pe urmele lui Enescu, pianista ajungea \n vara lui 2012 \n târgul Mih`ilenilor din jude]ul Boto[ani, unde descoperea casa \ntr-o stare deplorabil`. A demarat apoi, pe o re]ea de socializare, campania de salvare a casei, tr`gând un semnal de alarm` [i atingând numeroase reac]ii de sus]inere din partea unor muzicieni, oameni de cultur` [i jurnali[ti din afara grani]elor ]`rii, mai pu]in, din p`cate, pe cele ale arti[tilor autohtoni. Eforturile Raluc`i {tirb`] s-au soldat, \n cele din urm`, cu includerea casei, \n noiembrie 2013, pe lista patrimoniului na]ional, ceea ce a permis, \n vara anului urm`tor, interven]ia de urgen]` cu primele fonduri strânse din concerte de binefacere (la Viena, Ia[i, Suceava, Bucure[ti, Londra) [i dona]ii publice. Lucr`rile de restaurare sunt realizate de studen]i volunari, muncitori [i me[teri locali, coordona]i de Funda]ia Pro Patrimonio, Ordinul Arhitec]ilor din România, filiala Bucure[ti [i arhitectul {erban Sturdza. Funda]ia “Remember Enescu” [i violonistul Alexandru Tomescu s-au al`turat cauzei casei, contribuind la strângerea de fonduri. |n acest moment, pentru finalizarea restaur`rii casei Enescu mai sunt necesari aproape 15.000 de euro. Biz

Biz

75


LIFE

#BizAustria prin ochii echipei NE-AU IMPRESIONAT RIGOAREA {I PUNCTUALITATEA AUSTRIAC~, DAR {I ATITUDINEA PRIETENOAS~ {I SINCERITATEA CU CARE AU APRECIAT PROIECTUL BIZ WORLD |N CARE PUNEM, CA DE FIECARE DAT~, MULT~ ENERGIE {I PASIUNE. DE OANA VOINEA

T

imp de o s`pt`mân` am luat pulsul capitalei Austriei [i am descoperit stilul de lucru organizat [i relaxat al localnicilor. Totul \ncepea diminea]a devreme, cu un mic dejun la care stabileam ultimele detalii legate de [edin]ele foto sau traseele de urmat pentru a ajunge la interviurile stabilite, iar seara ne re\ntâlneam la cin`, \ncânta]i [i dornici s` \mp`rt`[im experien]ele zilei. Nu puteam mergem \n Viena f`r` s` afl`m pove[tile de succes ale celor mai puternice branduri austriece [i s` ne bucur`m de experien]a pe care acestea o ofer` publicului. Spre marea noastr` bucurie, ne-am \ntâlnit cu mo[tenitoarea imperiului Julius Meinl, Christina Meinl. Am aflat la o cafea preparat` chiar de ea cum a evoluat prestigiosul brand de cafea [i ceai [i am v`zut \ntreg procesul de produc]ie \n fabric`. Ne-a \ncântat discu]ia cu Stefan Isser, Managing Director la D. Swarovski Tourism Services GmbH, de la care am aflat cum reu[esc s` vând` anual, \n cele 2.560 de magazine din lume, bijuterii [i accesorii de peste 2,3 miliarde de euro.

{i n-am renun]at pân` n-am reu[it s` ajungem la Hangar T, casa celui mai puternic brand austriac, Red Bull, evaluat la 14,819 milioane de euro de Eurobrand [i care are vânz`ri anuale de peste 5 miliarde de euro. Am vizitat [i grupul financiar austriac Erste, chiar \n noul sediu deschis \n ianuarie \n Viena. Am discutat despre digitalizarea bankingului cu Boris Marte, managerul laboratorului de inova]ie al Erste, dar [i despre cum \[i propune banca s` grupeze personalul din cele 22 de unit`]i \ntr-o singur` cl`dire, care va reuni cei 5.000 de angaja]i ai b`ncii din capitala austriac`. Pentru c` de evolu]ia industriei bancare depinde [i pia]a imobiliar`, Oliver Schumy, CEO al Immofinanz, ne-a vorbit despre cum v`d marii investitori din domeniu România [i ce estim`ri sunt pentru 2016, iar Karl Sevelda, CEO al Raiffeisen Bank International, ne-a vorbit despre cum va evolua pia]a bancar` româneasc`. Cum v` a[tepta]i, nu am uitat c` Viena \nseamn` muzic`, iar ghidul nostru la Staatsoper a fost chiar

Heimo Scheuch, CEO al Wienerberger, [i Gabriel Bârlig`

Marta U[urelu [i Carmen Staicu, purt`tor de cuvånt Erste Group Bank


LIFE

Christina Meinl, Head of Global Marketing, Jiulius Meinl [i Ovidiu Neagoe

Boris Marte, Head of Erste Hub, [i Sorin Stana

Loredana S`ndulescu la Red Bull: Hangar-7

Oana Voinea [i Boris Marte, managerul laboratorului de inova]ii, Erste Group Bank


LIFE

bas-baritonul Sorin Coliban, care ne-a introdus \n atmosfera balurilor vieneze [i ne-a explicat ce \nseamn` opera pentru austrieci. Dar, dincolo de modul deschis [i prietenos al celor 50 de interlocutori pe care i-am avut, n-am putut s` nu apreciem punctualitatea austriac`. Niciuna dintre \ntâlnirile stabilite nu s-a anulat sau amânat, dimpotriv`, la interviurile programate din ]ar` s-au ad`ugat câteva stabilite la Viena cu români care, de[i aveau un program \nc`rcat, [i-au f`cut timp s` ne povesteasc` despre experien]a lor austriac`. Ca de fiecare dat` \n periplurile echipei noastre prin lume, nici #BizAustria n-a \nsemnat doar interviuri [i [edin]e foto. |n pu]inul timp liber pe care l-am avut la dispozi]ie, am plecat singuri sau \n echip` s` descoperim acest ora[ senza]ional care \mbin` tradi]ia cu arta contemporan` [i [tie s` asorteze cl`dirilor de sute de ani turnuri de sticl` ultramoderne. Plimbarea pe str`zile Vienei este o adev`rat` lec]ie de istorie, o istorie atât a imperiului, cât [i una recent`, cu monumente care amintesc de distrugerea ora[ului \n bombardamentele din timpul celui de-al doilea r`zboi mondial sau despre recenta criza financiar`. Dar nici când vine vorba de criz` austriecii nu \[i pierd optimismul. Aceasta este una dintre tr`s`turile lor pe care interlocutorii no[tri au ]inut s` o sublinieze. {i, de[i suntem mai pesimi[ti [i ceva mai cinici decât austriecii, o s`pt`mân` la Viena ne-a indus [i nou` acea stare frumoas` de relaxare austriac`. Biz

Echipa #BizAustria

Adrian Cern`u]an, Country Manager Coca-Cola Austria, [i Ovidiu Neagoe

Vali Mirea


LIFE

Loredana S`ndulescu la Swarovski

Marta U[urelu

Oana Voinea [i Karl Sevelda, CEO, Raiffeisen Bank International

Gabriela B책rlig` [i Gerald Prinzhorn, General Manager, Austrotherm


OPINIE

Viena, ora[ul culiselor

dr. Alex Todericiu www.export-club.ro

“Eu descriu o cas` din Viena, casa \n care lucrez. |ns` cel ce cunoa[te Viena deja [tie: nu e vorba de o singur` cas`, ci de toat` Viena. C`ci cum altfel s-ar putea descrie impresia pe care o face acest ora[ decât printr-o \nl`n]uire de termeni: teatru [i \nchisoare [i istorie t`cut` sau uitat`. E un ora[ care pare frumos, dar care are o existen]` incert`”, scrie prozatorul [i eseistul austriac Robert Menasse (n. 1954) [i continu`: “Viena este un ora[ al culiselor. (...) Aici a fost ceva. Ce e \n spate? Nimic. |n fa]` e aparen]` f`r` esen]`. |n spate e esen]` f`r` aparen]`”.

80

Biz

“Despre ceea ce nu se poate vorbi, trebuie s` se tac`” (TLP, 7), citat din Wittgenstein. Viena parc` a[teapt` s`-i \n]elegem diferen]a \ntre ceea ce ne arat` de fapt [i ce se vorbe[te, \ntr-un soi de apatie. Politica se tot \ndoaie, marcat` de tradi]ie [i istorie! {i dac` se mai \ntâmpl` uneori ceva nou, e doar o ironie. Despre ceea ce “se poate spune”, se poate vorbi lini[tit [i clar. Când \ns` nu-i posibil, pe nimeni nu intereseaz` de ce, t`cere! “Wien ist anders?” – e Viena altfel? |n cafenele se tot discut` marile probleme ale omenirii [i chelnerul, c`ruia i te adresezi cu formula “stimate domnule chelner”, te \ntreab` dac` \i este \ng`duit s`-]i ofere o cafea. Ce patin`! Autoironia e re]eta supravie]uirii. “Wer nichts wird, wird Wiener” – acela de care nu se va alege nimic, devine vienez! Confrunta]i repetat \n decursul istoriei cu force majeure, ambivalen]a le-a devenit credin]`. |n timpul a numai trei genera]ii, au pierdut un imperiu [i dou` r`zboaie mondiale, au

supravie]uit unui r`zboi civil, mai multor seisme bursiere, e normal s` fie pruden]i [i au astfel pl`cerea, cronofag` de multe ori, “so-tun-als-ob” – a face a[a ca [i cum... Nu doar nem]ii, care nu prea-s oameni cu dou` fe]e, ci [i austriecii \i apreciaz` pe str`inii care le vorbesc bine limba. Viena vorbit` cuprinde o serie de cuvinte din dialectul local, precum semnele de circula]ie, necesare pentru cunoa[terea locului, cum ar fi de exemplu banala interjec]ie “öha”. Arat` mirare, uimire sau refuz [i cere mare aten]ie \n cabinetul cu oglinzi! Un soi de contrapunct e forma dialectal` “paasst” care s-ar putea traduce cu “e \n ordine”! Func]ionarii slujesc statu-quoul folosind propozi]ii cheie: “Das hamma noch nie g’macht” – asta n-am mai f`cut vreodat`! “Das hamma scho’ immer so g'macht” – asta facem dintotdeauna a[a! “Da könnt’a jeder kommen” – fiecare poate \ncerca... Cu vienezii veritabili, chiar f`r` prea mare sup`rare, o s`

auzi]i: “Bagage” – vagabond! Asem`n`tor cumva cu “Comment peut-on être Persan?”, ironia c`reia i-a c`zut victim` personajul fictiv al lui Charles de Montesquieu. {i Homo austriacus chiar \l denun]` cu pl`cere pe cel care-l deranjeaz` \n provincialismul s`u autoimpus. Karl Kraus \i repro[a, \n necrologul din 1914, nim`nui altcuiva decât arhiducelui Franz Ferdinand, c`... nu saluta. “Er war kein Grüßer.” Lipsa de maniere, dintotdeauna un afront pentru un austriac! “Aceasta este povestea acestei case, en miniature, povestea Vienei acestui secol.” Citate din Robert Menasse, “Erklär mir Österreich, Essays zur österreichischen Geschichte”, Suhrkamp Taschen-Verlag, Frankfurt am Main, 2000, trad. Raluca Herghelegiu, \n revista Secolul 21, 7-8-9, 2003, cât [i pasaje inspirate din Louis James, “Österreicher pauschal”, Fischer Taschenbuch Verlag, 1998, [i interviul lui Wolfgang Müller-Funk, ap`rut \n cotidianul Der Standard, sept. 2014.


Biz 290  

Redactia Biz in capitala Austriei Biz a luat pulsul afacerilor care influenteaza economia romaneasca, a descoperit oameni fascinanti si pove...