Page 1

Biz www.revistabiz.ro

Nr. 264 • 12 – 31 mai 2014 • 7,5 lei

Cum va ar`ta internetul mâine Desenatorii de inova]ii Meseria de investitor Antrenament la dublu pentru succes Milionari \n zâmbete

CURSA CURSA SPRE SPRE

PRIMUL MILIARD

Conduce afaceri de peste 500 de milioane de euro [i \n trei ani mizeaz` s` ajung` la primul miliard doar din comer]ul online. Dar Iulian Stanciu nu se opre[te aici.

Nr. 264


de 15 ani suntem


EDITORIAL www.revistabiz.ro

Redactor-{ef MARTA U[URELU

Redactor-{ef Adjunct GABRIEL BÂRLIG~

Jurnali[ti ALEXANDRU ARDELEAN – FINAN}E, COMPANII OVIDIU NEAGOE – RESURSE UMANE LOREDANA S~NDULESCU – MARKETING OVIDIU VITAN – INTERNA}IONAL OANA GRECEA – ANTREPRENORIAT DRAGO{ L~Z~RESCU – IT, COMPANII

Colaboratori CRISTIAN CHINA-BIRTA VICTOR KAPRA PAUL GARRISON PAUL RENAUD ADRIAN STANCIU CRISTIAN MANAFU

Fotografi VALI MIREA

Director Publicitate GIUSEPPINA BURLUI

Publicitate SIMONA ANDREI

Research [i abonamente GABRIELA MATEI

Layouts & Design LUMINI}A R~ILEANU

Prelucrare foto & Prepress AUREL {ERBAN

Produc]ie [i distribu]ie DAN MITROI

Biz Revolution Editor al Revistei Biz Calea {erban Vod` 213 - 217, Complex Diamond Park, tronson 1, ap. 1, sector 4, Bucure[ti – România Telefon: 0371 32 32 32 0371 31 11 11 Fax: 0372 87 35 31 E-mails: biz@revistabiz.ro; sales@revistabiz.ro www.revistabiz.ro

Publica]ie auditat` de Biroul Român de Audit al Tirajelor, BRAT

Atuuri \n criz`

N

u te opre[ti la primul obstacol. Nici nu renun]i când vezi c`, unul dup` altul, \]i cad toate planurile, iar oamenii la care sperai c` po]i s` apelezi nu te mai cunosc. Nu trebuie s` faci nici gre[eala de a gândi totul pe termen scurt.

Da, lista cu acest gen de sfaturi este lung`. {i deloc u[or de pus \n practic`. Pare firesc s` le auzi [i s` spui, mai ales acum, când nimic nu mai este cum era, c` nu se mai pot face planuri pe termen lung. C` acum nu mai [tii nici \n ce parte s-o iei [i ce s` mai faci. |n acela[i timp, foarte mult din ceea ce e[ti se vede din cum ac]ionezi [i reu[e[ti s` pui \n practic`. Capitalul de imagine pe care-l ai sau \l construie[ti se contureaz` firesc când se transmite amprenta pesonal` pe care o impui \n tot ce faci. Am \ntâlnit acest atu la majoritatea antreprenorilor care au reu[it \n ultimii ani de criz`. To]i, dar absolut to]i, au povestit când i-am \ntâlnit cât e de greu \n “estul s`lbatic” al afacerilor, cum au fost lovi]i [i opri]i din drum de prieteni sau concuren]i [i de ce obstacole s-au lovit. Ceea ce i-a determinat pe to]i s` mearg` \nainte a fost \ncrederea \n ideea lor. Faptul c` au avut un plan, cu o finalitate clar conturat` \n mintea lor, spre care au mers indiferent de obstacole. O alt` constant` \ntâlnit` la interlocutori a fost aceea c` sunt mereu \n alert`. Mereu preg`ti]i s` fie la curent cu tendin]ele: ce e nou, cine ce face, care e zona care se dezvolt`. Nu [tii niciodat` ce oportunitate apare [i dac` nu cumva este cea care ]i se potrive[te. Trebuie s` fii atent [i s` nu ratezi momentul. Pentru c` nu [tii niciodat` ce se va \ntâmpla mâine. Am ajuns s` \n]elegem c` schimbarea este cel mai sigur lucru pe lume [i c` trebuie s` fim preg`ti]i s-o primim cu mult` aten]ie \n via]a noastr`, dar [i s` \ncerc`m s` gândim [i s` capitaliz`m cât de mult se poate ziua de mâine.

ISSN 1454-8380 MARTA U{URELU, Redactor-{ef Biz Tipografie: prin reprezentantul pentru România www.4colours.ro

Biz

1


Foto copert`: Vali Mirea

sumar

4 10 12 14

5 ani pån` la euro “Recuperatorii” prieteno[i Când mobilul controleaz` banca Cursa spre primul miliard

26 30 32 34

Meseria de investitor Ora exact` \n banking Comuniunea om-art` Cum va ar`ta internetul mâine?

38 40 43 46

Un român \ntre Taipei [i Viena Milionari \n zâmbete Dou` decenii la puterea a doua Leadership 2.0


Foto: Š Hannu Viitanen – Dreamstime.com

48 50 52 58

Misiunea lor e votul Xerox [i {coala American`, parteneriat pentru o [coal` digital` Antrenament la dublu pentru succes Marketing \n farmacii

60 62 66 70

o

360 \n marketing bancar Desenatorii de inova]ii China digital` Un aristocrat la mod`

72 76 80

Art` = Via]` ([i viceversa) Reinventarea Acer Steaua Biz: Bucure[tiul, conectat la finan]ele globale


Foto: © Wacpan – Dreamstime.com

agend`

5 ANI PÅN~ LA EURO

Data oficial` pe care Romånia [i-a asumat-o pentru a adopta moneda unic` european` este 2019. Guvernul a trimis la Bruxelles un nou program de convergen]`, \n care sunt descrise inten]iile Bucure[tiului pentru urm`toarea perioad`. DE ALEXANDRU ARDELEAN Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a participat la \nceputul lunii mai la reuniunea Consiliului ECOFIN [i la reuniunea Consiliului Guvernatorilor B`ncii Europene de Investi]ii, de la Bruxelles, unde a anun]at c`, pe baza progreselor realizate \n privin]a convergen]ei reale [i nominale, a evolu]iei reformelor structurale [i a perspectivelor solide de cre[tere economic`, guvernul a stabilit 1 ianuarie 2019 ca dat` ]int` pentru aderarea României la zona euro. 4

Biz

Guvernatorul B`ncii Na]ionale a României, Mugur Is`rescu, a spus c` fixarea acestui obiectiv ambi]ios ar putea avea efecte benefice, de mobilizare a ]`rii, dar presupune o bun` \n]elegere a eforturilor din partea politicienilor, stabilirea unor termene intermediare clare [i consens larg politic [i social. Documentul transmis Comisiei Europene precizeaz` c` sunt luate \n calcul, \n cadrul macroeconomic din programul de convergen]`, perspectivele mediului interna]ional [i ale economiei

europene. Scenariul macroeconomic propus pentru perioada 2014-2017 este convergent cu estim`rile CE despre evolu]ia economiei române[ti. România realizeaz` demersurile pentru participarea la Fondul Unic de Rezolu]ie [i va \ntreprinde pa[ii necesari \n vederea ader`rii la pilonii Uniunii Bancare. Guvernul arat` c` programul de convergen]` ilustreaz` capacitatea României de a se \ncadra din 2015 \n obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM), reprezentând un deficit


AGEND~

{TIRI

structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB. Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de ajustarea \n continuare a deficitului bugetar, ]intele planificate fiind de 2,2% din PIB \n 2014, iar pentru perioada 2015-2017 de un deficit sub 2% din PIB (conform metodologiei ESA). Executivul mai arat` c`, din punct de vedere al convergen]ei reale, evaluat` prin decalajele fa]` de media european` a produsului intern brut pe locuitor exprimat prin puterea de cump`rare standard (PCS), România a progresat semnificativ \n ultimii doi ani, situându-se \n prezent la circa 54% fa]` de media UE-28, comparativ cu 52,9% \n 2012 [i 51,2% \n 2011. "Experien]a noilor state membre care au aderat la moneda euro eviden]iaz` c` un astfel de obiectiv este realist \n m`sura \n care raportul fa]` de media UE a produsului intern brut pe locuitor dep`[e[te 60%. |n concordan]` cu evolu]iile economice explicitate \n acest program, convergen]a real` a României va ajunge \n anul 2018 la aproape 65%, existând perspectiva ca la orizontul anului 2020 produsul intern brut pe locuitor la PCS din România s` reprezinte 70% din media european`", apreciaz` guvernul. Biz

Relaxare de 6,5 mil. euro Cifra de afaceri cumulat` a centrelor spa din Romånia \n 2013 se ridic` la aproximativ 6,5 milioane de euro, \n cre[tere cu 5% fa]` de 2012, potrivit celei de-a doua edi]ii a bro[urii “SPA Business”, ce a fost realizat` de DespreSpa.ro. |n 2013, au apelat la servicii de relaxare 124.000 de români [i 26.000 de str`ini. Din totalul de 6,5 milioane de euro nu fac parte abonamentele la s`li de fitness sau piscine [i nici alte terapii care nu sunt incluse \n categoria serviciilor de relaxare (masaje anticelulitice sau alte tratamente de sl`bire [i \nfrumuse]are). Rezultatele studiului arat` c` pre]ul mediu al unui tratament de relaxare \n Romånia este de 150 lei. |n 2013 [i la \nceputul anului 2014 au fost deschise mai multe centre spa de talie interna]ional` ca Premier SPA sau Shiseido Spa, \n cadrul Stejarii Country Club. (L.S.)

Schimbare la pomp` Benzin`riile Agip din România au fost preluate de Grupul MOL, \n cadrul unui acord cu Eni care mai vizeaz` re]elele de distribu]ie de carburan]i din Cehia [i Slovacia. DE GABRIEL BÂRLIG~

|n România, achizi]ia face parte din strategia Grupului MOL de a-[i cre[te cota de pia]`. Prin integrarea celor 42 de noi benzin`rii Agip, MOL de 6

Biz

România va ajunge la o re]ea de 189 unit`]i sub marca MOL. “Aceast` achizi]ie reprezint` un moment marcant al strategiei noastre de cre[tere a re]elei de benzin`rii \n Europa Central` [i de Est. MOL \[i l`rge[te semnificativ acoperirea geografic` \n România [i face un pas \nainte \n ceea ce prive[te percep]ia brandului \n Slovacia, a spus Lars Höglund, Senior Vice President pentru divizia de retail a Grupului MOL. Tranzac]ia vizeaz`, printre altele, opera]iunile de vânz`ri en gros [i preluarea gestiunii entit`]ilor locale. |n Cehia, achizi]ia aduce Grupului MOL

125 de noi benzin`rii, al`turi de cele 24 sub marca Slovnaft [i cele 125 sta]ii PAP Oil, care vor majora cota de pia]` a Grupului MOL la peste 10%. |n Slovacia, re]eaua Grupului MOL va ajunge la 253 unit`]i, prin integrarea a 41 de benzin`rii. MOL a convenit s` achizi]ioneze [i participa]ia Eni \n Ceska Rafinerska (CRC), dar Unipetrol, ac]ionar majoritar al CRC, de]ine dreptul de preemp]iune pentru ac]iunile CRC. Finalizarea acordului depinde de \ndeplinirea unor condi]ii prestabilite, printre care [i ob]inerea avizului din partea autorit`]ilor de reglementare \n domeniul concuren]ei. Biz


AGEND~

{TIRI

Ce se poate face cu margarin`, \nghe]at`, mu[tar, maionez` [i ketchup expirate? Aceste ingrediente pot compune o re]et` de succes pentru energie regenerabil`. Unilever a semnat la jum`tatea lunii mai un parteneriat cu grupul Genesis Biopartner pentru colectarea [i transformarea alimentelor expirate \n energie regenerabil` electric` [i termic`. Produsele Unilever vor fi procesate \n fabrica de biogaz din jude]ul Prahova, transformate \n biogaz [i, ulterior, \n energie regenerabil`. Sta]ia, prima de acest fel din România, va procesa \n fiecare zi o cantitate de 50 de tone de substrat organic [i va produce energie electric`, ce va fi livrat` \n re]eaua na]ional`, [i energie termic` - abur [i ap` cald` – c`tre un consumator local. Unilever are o strategie pe termen mediu, care urm`re[te ca pân` \n anul 2020 s` \mbun`t`]easc` s`n`tatea [i starea de bine a peste un miliard de consumatori, s` reduc` la jum`tate impactul asupra mediului [i s` reduc` consumul de materie prim` agricol` numai \ntr-un mod sustenabil. (O.N.)

Cele 5 milioane de Dacii Autovehiculul Dacia cu num`rul 5 milioane a ie[it de pe liniile de fabrica]ie pe 6 mai. Este vorba despre un model Duster 4x4, care va fi livrat unui client din România. |n prezent, produc]ia modelului Duster la Uzina Dacia din România reprezint` peste 50% din produc]ia total` zilnic` realizat`. Uzina Dacia a luat na[tere \n anul 1966, la Coliba[i, \n jude]ul Arge[, iar doi ani mai târziu a lansat primul model, Dacia 1100 (licen]` R8). Din anul 1999, Dacia devine o marc` a Grupului Renault, la un an dup` ce fabrica produsele vehiculul cu num`rul 2 milioane. Succesul gamei Logan, urmat de Duster, a accelerat masiv produc]ia. Anul trecut, 93% din produc]ia uzinei a fost exportat`. (G.B.) 8

Biz

Foto: © Sukmaraga – Dreamstime.com

Re]ete inspirate din alimente expirate

Candida]i, aten]ie la Facebook! |n func]ie de cum arat` profilul de Facebook [i ce alege s` publice \n acest spa]iu, cresc sau, din contr`, scad dramatic [ansele unui candidat de a fi invitat la un interviu de angajare. DE LOREDANA S~NDULESCU Peste jum`tate dintre speciali[tii \n recrutare din România, mai exact 51,5%, verific` profilele de Facebook ale candida]ilor pe care \i au \n vedere \n primele faze ale procesului de recrutare, arat` un studiu pe tema recrut`rii digitale, realizat de Rogalski Damaschin Public Relations [i HR Manager, \n luna aprilie. Dintre ace[tia, 84% iau \n considerare ce tip de informa]ii \mp`rt`[esc candida]ii, ce comenteaz` [i ce fotografii aleg s` publice. De asemenea, criticile la adresa fo[tilor angajatori nu sunt neglijate, un sfert dintre recrutori sunt aten]i la acest aspect, putând astfel descalifica un candidat \nc` din prima faz` de recrutare pe acest criteriu, conform celor declarate de 26,7% dintre speciali[tii \n HR. Peste 40% dintre reprezenta]ii de Resurse Umane acceseaz` profilele de pe re]elele sociale non-profesionale (ex. Facebook, Twitter etc.) indiferent de pozi]ia pentru care recruteaz`, \n timp ce doar 20% dintre ace[tia verific` re]elele sociale doar pentru pozi]iile de middle [i top management. 79% dintre

speciali[tii \n recrutare urm`resc aspectul general al profilului de Facebook [i LinkedIn \n procesul de verificare a candida]ilor, dovedind astfel c` re]elele sociale au devenit adev`rate c`r]i de vizit` ale candida]ilor \n c`utarea unui job. Motorul de c`utare Google este utilizat de 70% dintre angajatori abia \n faza final` a procesului de selec]ie, dup` ce a avut loc intervievarea poten]ialilor candida]i. Doar 30% dintre speciali[tii \n HR verific` ce apare pe Google referitor la un candidat \nainte de a-l chema la interviu. Studiul mai arat` c` 44% dintre angajatori verific` pe LinkedIn nu doar experien]a profesional` a candida]ilor [i recomand`rile din partea partenerilor de afaceri, ci [i tipul de informa]ii pe care candida]ii \l \mp`rt`[esc acolo, urm`rind astfel [i tr`s`turile de personalitate ale poten]ialilor angaja]i. |n plus, LinkedIn este considerat de 59% dintre speciali[ti \n recrutare un canal principal, iar 1 din 2 dintre ace[tia \l consider` unul dintre cele mai relevante medii de selec]ie. Biz


AGEND~

{TIRI

“Recuperatorii” prieteno[i Nu este vorba de celebrii recuperatori, care vin cu for]a s` pun` måna pe banii \mprumuta]i cu cam`t`. Nici vorb`. Este vorba de ni[te oameni, foarte prieteno[i, care de fapt \ncearc` s` rezolve problema ratelor [i a creditelor \ntr-o manier` convenabil` pentru toate p`r]ile. DE ALEXANDRU ARDELEAN A]i v`zut reclama Kruk? Despre ei este vorba. Dac` nu [ti]i despre ce este vorba, afla]i atunci c` aceast` companie, Kruk Romånia, este o companie de colectare de crean]e \nfiin]at` \n 2007 de grupul polonez cu acela[i nume. Compania deserve[te cei mai importan]i clien]i din domeniul b`ncilor, telecomunica]iilor, companiilor de asigurare, institu]iilor financiare nebancare [i al companiilor ce comercializeaz` bunuri de consum. De fapt, ce face Kruk de fapt este s` colecteze datoriile celor care au rate la b`nci sau facturi nepl`tite de mai multe luni. Modul \n care o fac este unul foarte prietenos: prin colectare amiabil` [i rate convenabile. Tomasz Ignaczak, directorul general al Kruk Romånia, spune c` \n cazul companiei acesta este modelul de lucru. “{tim c` pentru oamenii care au rate datoriile sunt o problem`, iar ceea ce facem noi atunci cånd \i contact`m este s` le oferim cele mai bune solu]ii. Vedem care este situa]ia actual`, cåt \[i permit s` pl`teasc` [i ne \n]elegem asupra sumei

Tomasz Ignaczak, directorul general al Kruk Romånia

colectare amiabil` [i rate convenabile. Practic, debitorii au avut posibilitatea de a stabili ce rata lunar` pot pl`ti, astfel \ncåt bugetul acestora s` nu fie afectat. Kruk are dou` tipuri de crean]e \n portofoliu: crean]e servisate – cele pe care le colecteaz` pentru clien]i prin contract de mandat (crean]a r`måne a clientului) – [i crean]e cump`rate de la clien]i, pe care le colecteaz` \n nume proPORTRETUL ROBOT AL DATORNICULUI priu. Portofoliile Potrivit Kruk, persoana cu datorii este \n principal b`rbat [i are \n jur de cump`rate sunt \n 44 de ani. |n ceea ce prive[te ponderea b`rba]ilor \n portofoliul de cazuri principal de la b`nci, al companiei, ace[tia reprezint` 60% din num`rul total de cazuri admide la alte institu]ii finistrate [i 66% din valoarea cazurilor administrate. De asemenea, 33% nanciare, de la compadintre persoanele cu datorii au vårste cuprinse \ntre 31 [i 40 de ani. nii telecom, al]i Transilvania este regiunea cu cele mai multe cazuri acceptate spre cofurnizori. lectare de c`tre Kruk \n 2013, cu aproximativ 34% din totalul acestora. Achizi]ia de portofoDobrogea este regiunea cu cel mai mic num`r de crean]e transferate lii de crean]e a fost spre colectare c`tre compania de colectare, aproximativ 4% din total. pentru Kruk un segment profitabil anul trecut. Conform estim`rilor proprii, grupe care o pot pl`ti.” |n opinia lui Tomasz pul de]ine o cot` de pia]` de 49% pe segIgnaczak, este un aranjament convenabil mentul achizi]iei de portofolii \n pentru toat` lumea. Pentru c` astfel perRomânia, consolidåndu-[i astfel semnifisoana care are datorii poate pl`ti cåt \[i cativ prezen]a pe aceast` pia]`. |n anul permite lunar, iar Kruk \[i recupereaz` 2013, investi]iile grupului Kruk \n banii [i este un cå[tig. |nc` de la intrarea achizi]ia de portofolii pe pia]a de profil pe pia]` din Romånia, modul de recupedin Romånia s-au situat la aproximativ rare a crean]elor de c`tre Kruk a fost prin 10

Biz

141,88 milioane lei (133 mil. zlo]i), \n cre[tere cu 128%, comparativ cu anul 2012. Totodat`, grupul [i-a consolidat pozi]ia de top pe segmentul de management al crean]elor din România. Tomasz Ignaczak spune c` printre clien]ii cu datorii se num`r` atåt persoane fizice, cåt [i juridice (IMM-uri [i \ntr-o mai mic` m`sur` companii mari [i foarte mari). |ns` masa mare este reprezentat` de persoanele fizice. Ca exemplu, \n cazul persoanelor juridice, cea mai mare crean]` a unei entit`]i juridice din portofoliul Kruk a fost anul trecut de 6,7 milioane lei [i a apar]inut unei companii din regiunea Muntenia. Pe locul secund se afl` regiunea Oltenia, unde au fost transferate c`tre Kruk crean]e corporate de 2,3 milioane lei. La nivelul anului 2013, valoarea medie a unei crean]e administrate de Kruk a fost de aproximativ 3.600 lei (s-au avut \n vedere atåt crean]ele cesionate, cåt [i cele servisate). Tomasz Ignaczak este optimist c` 2014 va fi un an bun pentru companie, avånd \n vedere semnalele din economie. “Anul acesta, absorb]ia fondurilor europene va fi mai bun`, a[a c` vor fi mai multe investi]ii, mai multe locuri de munc`. De asemenea, b`ncile au re\nceput s` acorde credite, a[a c` Romånia \ncepe procesul de recuperare economic`.” Astfel c` pentru companie aceste semnale se traduc \ntr-un scenariu pozitiv deoarece \nseamn` c` oamenii vor fi angaja]i [i \[i vor permite s` achite datoriile. “Din alt punct de vedere, competi]ia cre[te [i este un semn pe care nu \l putem ignora. De asemenea, volumul portofoliilor care pot fi våndute \n pia]` va sc`dea, nu va mai cre[te, pentru c` toate portofoliile de crean]e care puteau fi våndute s-au våndut deja. Cred c` volumele vor fi acelea[i, sper c` nu vor descre[te. Uitåndu-ne la partea de servicii ne putem a[tepta la o cre[tere moderat` pe acest segment”, mai spune directorul general al Kruk Romånia. Biz


Un eveniment Biz

{TIU CE VEI FACE VARA ASTA!

Care sunt cele mai potrivite strategii de social media marketing [i cum te ajut` \n activitatea de zi cu zi? Vino [i afl` \n trei zile de workshop-uri, conferin]e, traininguri [i networking \n aerul tare al online-ului românesc. Vei g`si, \ntr-un singur loc, toate resursele [i rela]iile de care ai nevoie pentru a-]i construi strategia.

|nscrie-te la tab`ra de social media! 3 – 6 iulie 2014, Pârâul Rece RSVP: gabriela.matei@revistabiz.ro, tel. 0371.32.32.32; www.bizforum.ro/smsummercamp

Social Media Summer Camp Ma[ina oficial`

Parteneri


AGEND~

{TIRI

Când mobilul controleaz` banca Cum ar fi s`-]i po]i controla banca printr-o simpl` mi[care a degetelor pe ecranul smartphone-ului? UniCredit }iriac Bank le ofer` clien]ilor ocazia s` fac` asta prin ad`ugarea de noi func]ionalit`]i aplica]iei de Mobile B@nking. DE GABRIEL BÂRLIG~ Podeaua sucursalei UniCredit }iriac Bank \ncepe s` se clatine, cu birouri cu tot, \n timp ce angaja]ii se ]in dispera]i de ele. |n scurt timp, \ns`, totul revine la normal. Nu a fost un cutremur, cauza este una mult mai simpl`: \nclinarea unui smartphone spre dreapta. Este modalitatea creativ` prin care UniCredit }iriac Bank semnaleaz` ad`ugarea de noi func]ionalit`]i aplica]iei de Mobile B@nking, prin care clien]ii pot s` \[i controleze banca direct de pe telefonul mobil. Pre]ul abonamentului lunar pentru Mobile B@nking este 2 lei, \ns` aplica]ia poate fi accesat` [i gratuit, \n cadrul ofertelor pentru pachete de produse [i servicii ale b`ncii. Pentru tranzac]iile \n lei, clientul pl`te[te jum`tate din tariful pentru opera]iuni interbancare efectuate la casierie, iar cele intrabancare (\ntre conturi deschise tot la UniCredit }iriac Bank) sunt gratuite. Orele limit` de procesare a pl`]ilor sunt extinse fa]` de casierie cu pân` la 3 ore. Astfel, utilizatorii de Mobile B@nking \[i pot pl`ti facturile de telefonie mobil` sau utilit`]i, pot s` efectueze pl`]i rapide folosind c`utarea interactiv`, s` solicite produse bancare (\mprumuturi, carduri de credit) [i s` \[i constituie depozite la termen. Aplica]ia ofer` acces unic pentru identificare [i semnarea pl`]ilor, cu ajutorul codului PIN, se \nchide automat dup` dou` minute de inactivitate, iar transmiterea informa]iilor \ntre UniCredit }iriac Bank [i utilizatori se face criptat. O alt` 12

Biz

noutate este aplica]ia Mobile Token. Noile op]iuni se adaug` func]ionalit`]ilor existente \n prima versiune a aplica]iei de Mobile B@nking, lansat` de UniCredit }iriac Bank \n septembrie 2012. “Am \mbun`t`]it gradual solu]ia de Mobile B@nking, pentru a se plia pe nevoile utilizatorilor [i pentru a le oferi acestora controlul asupra rela]iei cu banca oriunde s-ar afla”, a explicat Petri[or Costin, director Segmente [i Produse Retail, UniCredit }iriac Bank. Varianta \mbun`t`]it` a Mobile B@nking este disponibil` pentru Android [i iOS, iar UniCredit }iriac Bank preg`te[te update-uri [i pentru sistemele Java [i BlackBerry. Pentru aceste sisteme de operare

este \n continuare disponibil` versiunea standard. Pentru a promova versiunea actualizat` a Mobile B@nking, UniCredit }iriac Bank deruleaz` campania de comunicare “Controleaz`-]i banca de pe telefonul mobil”, dezvoltat` \mpreun` cu MRM Worldwide Romania, agen]ia de digital a McCann WorldGroup România. Ini]iativa va fi promovat` excusiv \n mediul online, \n intervalul 1 mai – 20 iunie. Aplica]ia interactiv` creat` pentru noua campanie, amintit` \n \nceputul acestui articol, este accesibil` pe www.controlyourbank.ro [i se bazeaz` pe o tehnologie ce permite formarea unei leg`turi unice \n timp real \ntre dou` dispozitive conectate la internet. Cu ajutorul smartphone-ului, care se transform` \ntrun joystick, oricine poate controla scenele video petrecute \ntr-o sucursal` a UniCredit }iriac Bank, reconstruit` virtual \n site-ul campaniei. “A[a cum utilizatorul aplica]iei dirijeaz` dup` bunul plac reac]iile angaja]ilor din sucursala digital`, clientului \i este acum foarte simplu s` gestioneze singur opera]iunile bancare, oricând [i de oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil”, se arat` \ntr-un comunicat al b`ncii. Biz


CURSA SPRE

PRIMUL MILIARD Cu afaceri \n cinci domenii conexe, investi]ii \n terenuri agricole [i, de o jum`tate de an, o investi]ie \n deschiderea celei mai mari ber`rii din Europa de Est, Iulian Stanciu continu` expansiunea. Are planuri mari, pe cel pu]in zece ani de acum \nainte. Primul prag este construirea companiei de un miliard de euro. Dup` care, povestea devine din ce \n ce mai interesant`. DE LOREDANA S~NDULESCU


FOTO: VALI MIREA


COVER STORY

L Liftul din Swan Office Building

urc` [i coboar` destul de lent. Nu poate fi reglat la o vitez` mai mare. Este \n schimb dotat cu WiFi, astfel \ncåt cine vrea \[i poate verifica mailurile pe telefon. Dac` nu a putut rezolva problema, Iulian Stanciu m`car a g`sit o alternativ` s` nu piard` timpul stånd degeaba. La fel face [i \n afaceri. G`se[te solu]ii, gånde[te strategic, \[i m`soar` pa[ii [i ac]ioneaz`. Nu a[teapt` ca lucrurile s` se \ntåmple de la sine. Nu rateaz` oportunit`]i [i nu pierde timp. L-am \ntålnit la scurt timp dup` ce se \ntorsese dintr-o c`l`torie \n Chile. A fost prima lui vacan]` adev`rat` \n ultimii trei ani. {i-a luat cåteva s`pt`måni liber de la birou pentru c` sim]ea nevoia unui restart dup` trei ani inten[i, dar [i pentru c` urmeaz` o perioad` extrem de aglomerat`. Construie[te compania de un miliard de euro. {i asta e doar o parte din strategia sa. Pentru fiecare dintre businessurile \n care este implicat a trasat liniile de dezvoltare, [tie \n ce stadiu se afl` fiecare companie [i unde vrea s` ajung`. De[i este implicat opera]ional doar \n eMAG, cunoa[te \n detaliu mecanismele de func]ionare ale fiec`rui business, de la cum se rezolv` solicit`rile \n call center-ul companiei de service pån` la

16

Biz

re]eaua de aflia]i din ProfitShare sau trainingurile angaja]ilor pentru a[ezarea la raft \n Flanco. Coordoneaz`, fie din postura de ac]ionar, fie implicat opera]ional, cinci afaceri care \mpreun` dep`[esc 500 de milioane de euro, \ns` nu face calculele cumulat pentru c`, de[i companiile sunt complementare, obiectivele sunt diferite, la fel cum diferite sunt [i gradul de maturitate sau specificul zonei din pia]` \n care ac]ioneaz` fiecare companie. Cea mai mare parte a timpului [i energiei o aloc` businessului eMAG – “o felie mai mic`, \ns` dintr-un tort mai mare”, cum \i place lui \nsu[i s`-[i defineasc` businessul. De un an [i jum`tate a pornit extinderea brandului eMAG la nivel regional, avånd ca prim` destina]ie Bulgaria. De o jum`tate de an a intrat [i \n Ungaria, iar anul acesta va continua expansiunea \n regiune, astfel \ncåt 10% din vånz`rile retailerului online vor fi generate de businessul interna]ional. Nu vrea \nc` s` anun]e urm`toarea destina]ie. “Direc]ia poate fi oriunde”, spune Iulian Stanciu. Cu experien]a acumulat`, eMAG are toate premisele s` continue expansiunea \n regiune [i, avånd \n vedere experien]a grupului global Naspers, ac]ionarul principal al companiei, aten]ia va fi, cu siguran]`, c`tre zone mari: “Ca s` fim reprezentativi la nivel regional [i apoi global, trebuie s` avem cifre mari, care se fac \n zone mari”, explic` Iulian Stanciu. |n momentul de fa]`, cele mai mari pie]e de electroretail din regiune sunt Turcia (de zece ori mai mare decåt Romånia), Rusia, Ucraina [i Polonia (de [ase ori mai mare ca Romånia). Dintre acestea cele mai interesante [i dinamice sunt Turcia, o pia]` foarte atractiv` pentru investitori din SUA, Rusia, Asia [i Orientul Mijlociu, cu rate foarte mari de cre[tere, care \ns`

implic` investi]ii foarte mari, pe care eMAG \nc` nu [i le permite, [i Polonia, care potrivit surselor din pia]` va fi prima ]ar` din Europa Central` [i de Est unde va intra Amazon, competi]ie de la care eMAG ar avea foarte multe de \nv`]at pentru a le putea apoi aplica \n toat` regiunea. “Pe termen lung, trebuie s` facem pa[i curajo[i”, consider` [eful eMAG, care \[i dore[te o companie mare la nivel regional. Cåt prive[te o eventual` extindere \n Republica Moldova, eMAG a f`cut deja primii pa[i cump`rånd domeniul [i brandul, doar c` momentan acolo sunt multe piedici \n a desf`[ura un business cum se cuvine. Imediat ce se reglementeaz` situa]ia [i va exista un acord de liber schimb, eMAG va explora [i pia]a de peste Prut. Planurile nu vizeaz` doar expansiunea la nivel regional, ci [i dezvoltarea pe pia]a local`. Pentru fiecare dintre businessurile \n care este implicat, Iulian Stanciu a stabilit \mpreun` cu echipele de management obiectivele pe care le vrea atinse. Dac` pentru eMAG obiectivul este cre[tere Flanco are ca obiectiv cre[terea, dar \n limita unei profitabilit`]i, iar la NOD obiectivul const` \n profitabilitatea [i dezvoltarea unui business care s` genereze [i mai mult` profitabilitate pe termen lung.

POVESTE |N CINCI ACTE Iulian Stanciu a pornit \n antreprenoriat la sfår[itul anilor ’90, cu un magazin de calculatoare deschis \ntr-un apartament situat pe bd. Magheru, de la care, \mpreun` cu Sebastian Ghi]`, a pus bazele viitoarei firme de distribu]ie Asesoft, devenit` din 2011 Network One Distribution (NOD) \n urma unui proces de rebranding. |n 2009 s-a retras de la conducerea companiei, r`månånd doar cu calitatea de investitor, [i i-a predat [tafeta lui


ANTREPRENORIAT

AFACERILE LUI STANCIU

FLANCO

140

IULIAN STANCIU

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 137 mil. euro Cre[tere +2,2%

100% NASPERS

187

eMAG

Vånz`ri 2013* mil. euro IULIAN Vånz`ri 2012 153 mil. euro STANCIU Cre[tere +22,2%

* Valoarea total` a vånz`rilor incluzånd marketplace se apropie de 200 milioane de euro

NOD

196

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 206 mil. euro Sc`dere -4,9%

22%

70% RADU

APOSTOLESCU

8% IULIAN STANCIU

100% IULIAN STANCIU

CONVERSION Vånz`ri 2013

3 mil. euro

Vånz`ri 2012 0

90% MARIUS PAHOMI

10%

SERVSKILLS

3

Vånz`ri 2013 mil. euro Vånz`ri 2012 2 mil. euro Cre[tere 50%

IULIAN STANCIU

100%

R`zvan Ziemba, g`sind mult mai atractiv` provocarea oferit` de achizi]ia retailerului online eMAG, pe care a realizat-o \n acel an. |n toamna anului 2010 a preluat de la b`nci Flanco, compania devenit` cel mai mediatizat studiu de caz din istoria insolven]elor romåne[ti, iar \n 2012 a reu[it o mi[care decisiv` prin atragerea \n ac]ionariatul eMAG a gigantului mondial Naspers, c`ruia i-a våndut 70% din ac]iunile companiei. |n urma acestei tranzac]ii, a r`mas cu 22% din eMAG, iar Radu Apostolescu, cofondator al companiei, a r`mas cu 8%. Sebastian Ghi]`, care avea participa]ie egal` cu Iulian Stanciu, a ie[it complet din afacere. De asemenea, tranzac]ia realizat` la eMAG i-a permis s` cumpere [i restul ac]iunilor de]inute de fostul s`u partener, Sebastian Ghi]`, [i s` devin` ac]ionar unic la NOD [i Flanco. |n prezent, \n afar` de NOD, Flanco [i eMAG, Iulian Stanciu controleaz` \nc` dou` businessuri mai mici: ServSkills, companie desprins` din eMAG \n urm` cu trei ani, [i Conversion, compania de performance marketing fondat` de Marius Pahomi \n 2012. De la \nceputul anului 2014 a intrat \ntr-un nou business, cu totul diferit de tot ce a f`cut pån` acum. Investe[te \ntr-o ber`rie, dar se men]ine doar \n postura de investitor pasiv, f`r` nicio implicare opera]ional`. Are de asemenea cåteva investi]ii \n terenuri agricole f`r` s` desf`[oare niciun fel de activitate agricol`. Din postura de investitor discut` cu managementul o dat` la dou` s`pt`måni sau o dat` pe lun`, \n func]ie de business, planuri [i rezultate. |n eMAG a construit o structur` de senior management, cu [ase vicepre[edin]i (Violeta Luca, Radu Apostolescu, Alexandra Ionescu, Tudor Manea, Sorin Ionescu [i Bogdan Axinia), Biz

17


COVER STORY

plus \nc` trei oameni cheie din diverse zone, cu care se consult` periodic. |n plus, este implicat \n diverse proiecte pe care cei de la Naspers le au la nivel global, din Rusia pån` \n Iran.

PRIMUL MILIARD De la preluarea eMAG \n 2009, a existat un singur obiectiv major: cre[terea, atåt pe orizontal` prin diversificarea categoriilor de produse comercializate, cåt [i extinderea la nivel regional. De la vånz`ri de sub 2 milioane de euro pe lun` [i pierderi lunare de 300.000 – 400.000 de euro, compania s-a stabilizat [i a intrat pe cre[tere prin atragerea unui investitor strategic [i prin adoptarea de tehnologii care ajut` la scalarea modelului de business. E drept c` [i pia]a a crescut \ntre timp. Acum managementul companiei are definit` o strategie foarte clar` [i estimeaz` c` \n trei ani va bate miliardul. De euro. “Dac` nu am mai investi \n dezvoltarea viitoare pentru a pune bazele companiei de un miliard, cred c` am face 10 milioane de euro profit pe an, dar 10 milioane de euro nu au nicio valoare raportat la ceea ce se poate ob]ine”, \[i explic` Iulian Stanciu strategia. “Noi chiar gåndim lucrurile pe termen lung, spre deosebire de mul]i al]ii care au de rezolvat ba probleme de ac]ionariat, ba de profitabilitate, ba existen]iale pe termen scurt. eMAG [i-a rezolvat toate problemele prin atragerea Naspers, care nu func]ioneaz` ca un fond de investi]ii ce ar vrea s` fac` un exit \n 3-5 ani, ci ac]ioneaz` ca investitor strategic ce \[i dore[te o construc]ie stabil`, pe termen lung.” Managerii de la eMAG nu se tem s` fac` planuri pe 10 ani. “E foarte s`n`tos lucrul acesta”, consider` Iulian Stanciu, care [i-a extins deja businessul \n 18

Biz

Bulgaria [i Ungaria. “Mul]i nu \n]eleg de ce facem asta, pentru c` la \nceput pl`tim 300 dolari ca s` ob]inem o vånzare de 100 de dolari, la care cå[tig`m 3 dolari. Nu are sens. Dar, pentru c` gåndim pe termen lung, estim`m c` \n 4 ani vom ajunge la break-even pe cele dou` pie]e

am f`cut [i personal, de-a lungul timpului, inevitabil au fost unii [i al]ii care au dat \n mine, dar nu m-am oprit.” |n Bulgaria, \n ciuda impedimentelor inerente oric`rui \nceput [i a be]elor \n roate puse de concuren]a alc`tuit` din doi juc`tori mari \n offline care

pe care am intrat”, explic` Iulian Stanciu, care f`r` o planificare foarte bun` este convins c` nu ar reu[i \n businessul interna]ional. “|n strategia gradual` te opre[ti dup` fiecare pas [i te \ntrebi dac` e bine. O mai iei la stånga, la dreapta. Te sperii de obstacole. Avånd un plan, nu ne oprim din drumul nostru. A[a

controleaz` [i pia]a de online (\n urm` cu un an [i jum`tate aceasta reprezenta doar 2% din totalul electroretailului, spre deosebire de 20-25% cåt este \n Romånia), businessul eMAG a ob]inut cre[teri ale vånz`rilor cu 500% \n primul trimestru din 2014 comparativ cu primul trimestru din 2013, o cre[tere a traficului de


ANTREPRENORIAT

traficul pe pia]a maghiar` este realizat de pe mobil. Atåt pe pia]a maghiar`, cåt [i pe cea bulgar` produsele sunt livrate din depozitul de la Bucure[ti. Sistemul IT este acela[i, achizi]iile, desfacerea [i logistica sunt acelea[i, doar livrarea prin curier [i partea de interfa]` c`tre consumatorul

250% pe acela[i interval [i grade foarte bune de satisfac]ie \n råndul clien]ilor. |n 2014, site-ul a fost vizitat de 1,1 milioane de bulgari din 4 milioane popula]ie activ` pe internet (28%) [i a fost plasat` cåte o comand` la 4 minute, iar \n martie 2014 a crescut cu 60% cota de pia]`

eMAG |N CIFRE Investi]ii \n 2013: 5,4 milioane de euro Investi]ii \n 2014: 11,5 milioane de euro 4 3 milioane de euro – dezvoltare IT; 4 2,5 milioane de euro – logistic`; 4 0,5 milioane de euro –marketing brand; 4 1 milion de euro – dezvoltare angaja]i; 4 4,5 milioane de euro – dezvoltare interna]ional`

Evolu]ia vånz`rilor eMAG (2009 – 2014) 2009: 63 milioane de euro 2010: 97 milioane de euro 2011: 147 milioane de euro 2012: 154 milioane de euro 2013: 187 milioane de euro* 2014: 262 milioane de euro (estimare) * valoarea produselor våndute de c`tre eMAG plus valoarea produselor våndute de c`tre vendorii prezen]i \n Marketplace eMag s-a apropiat de 200 de milioane de euro

Evolu]ia echipei eMAG 2009: 192 de angaja]i 2010: 250 de angaja]i 2011: 498 de angaja]i 2012: 580 de angaja]i 2013: 772 de angaja]i 2014: 1.000 de angaja]i

(comenzi). Prima jum`tate de an \n Ungaria a adus deja o cot` de pia]` de 10%, iar pån` la finalul anului mizeaz` pozi]ia de lider. |n primele luni ale lui 2014, site-ul a fost vizitat de 700.000 de persoane din 6,4 milioane popula]ie activ` pe internet (11%) [i a fost plasat` o comand` la 6 minute. 20% din

final sunt diferite, adaptate fiec`rei pie]e \n parte. Dat fiind faptul c` pia]a este mai dinamic` [i pa[ii au fost mai repezi, businessul eMAG din Ungaria a ajuns \n trei luni cam la nivelul la care a ajuns \n Bulgaria \ntr-un an. Iar \n Bulgaria a crescut \ntr-un an cåt \n patru ani la \nceputul eMAG \n Romånia. Dup` Ungaria, eMAG se

preg`te[te s` continue expansiunea. “Cert e c` o s` fie din ce \n ce mai frumos [i mai spectaculos. Nu lucr`m neap`rat pentru statistici [i bani. Avem pl`cerea jocului [i adrenalina de a construi ceva, ne trebuie mereu ceva mai mare [i mai sus” – Iulian Stanciu. Cu o cifr` de afaceri de 187 de milioane de euro \n 2013, f`r` a lua \n calcul vånz`rile prin marketplace, ce ar ridica suma la aproximativ 200 de milioane de euro, eMAG estimeaz` o cre[tere de peste 40% a vånz`rilor [i o cifr` de afaceri de peste 260 de milioane de euro \n 2014. Cre[terea anun]at` se bazeaz` pe investi]iile din ce mai mari. Fa]` de anul trecut, compania a anun]at o dublare a planului de investi]ii pån` \n jurul valorii de 11,5 milioane de euro, din care 4,5 milioane de euro vor fi aloca]i pentru dezvoltarea interna]ional`, 3 milioane de euro pentru implementarea [i dezvoltarea de tehnologii noi, 2,5 milioane de euro pentru logistic`, 0,5 milioane de euro pentru marketing [i branding [i un milion de euro pentru dezvoltarea angaja]ilor. eMAG a dezvoltat programe de training de specialitate diferen]iate pe categorii de angaja]i, precum [i o academie cu dou` niveluri de studiu, care din toamna acestui an va fi deschis` [i angaja]ilor din alte companii. Totodat`, eMAG ofer` singurul MBA specializat pe e-commerce din Romånia cu profesori experimenta]i \n business interna]ional.

NOI ORIZONTURI, NOI CATEGORII Pentru 2014, \n afar` de dezvoltarea regional`, eMAG se va concentra [i pe lansarea mai multor categorii de produse, precum fashion, sport, auto [i food. eMAG ofer` deja o gam` diversificat` de produse, de la Biz

19


COVER STORY

gadgeturi [i electrocasnice pån` la poli]e RCA [i produse pentru copii sau autoturisme, transformåndu-se dintr-un retailer de electro-IT \n unul generalist. Pentru construirea expertizei pe noile categorii, eMAG are \n plan [i extinderea echipei, astfel c`, pån` la finalul anului, aceasta va trece pragul de 1.000 de angaja]i. Intrarea pe zona de food se va \ntåmpla peste 4-5 luni [i urmeaz` s` se produc` \n dou` etape. Serviciul este proiectat s` fie asigurat integral de eMAG. “Practic vrem s` mut`m raftul magazinului acas` la client. {oferul nu va fi un simplu [ofer, ci va ajuta la despachetare, chiar [i la aranjarea \n frigider”, dezv`luie Iulian Stanciu din planurile legate de noul serviciu.

DRAGO{ S|RBU, CEO, Flanco Retail 38 de ani |ntreaga sa carier` este legat` de retailul electro-IT, unde a parcurs lan]ul ierarhic de la consultant de vånz`ri la director de magazine, manager de produs, director de retail, business unit manager, director de achizi]ii [i director general. Cu o experien]` de 15 ani \n segmentul electro-IT [i serviciile financiare conexe acestuia, Drago[ S\rbu este, din februarie 2014, CEO-ul Flanco Retail, dup` ce anterior ocupase func]ia de director de achizi]ii. S-a al`turat echipei Flanco Retail \n 2012, din luna februarie 2013 a preluat conducerea departamentului de Product Management. Este absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucure[ti, Facultatea de Finan]e, Asigur`ri, B`nci [i Burse de Valori, promo]ia 1999.

OBIECTIV: CONSOLIDARE Cu sui[uri [i coborå[uri, Flanco a avut un parcurs tumultuos trecånd de-a lungul anilor prin mai multe schimb`ri de management [i de ac]ionariat. A fost våndut`, preluat`, redimensionat`, restructurat`. A intrat [i a [i ie[it din insolven]`. Istoria companiei \ncepe din anii ’90, cånd omul de afaceri Florin Andronescu deschidea \n Bucure[ti primul magazin de produse electronice [i electrocasnice Flanco. |n 2006, prin parteneriate cu fonduri de investi]ii precum Oresa Ventures (care prin intermediul Flanco Holding f`cea parte din ac]ionariatul Flanco International \nc` din 2003) [i Danube Fund, afacerea s-a dezvoltat la nivel na]ional [i a fost våndut` retailerului de produse IT Flamingo. Astfel, din 2005 Flanco devenea subsidiar` a Flamingo Interna]ional, companie listat` la Bursa de Valori Bucure[ti [i unul dintre cei mai mari retaileri din Romånia, cu o re]ea de 97 de magazine. |n perioada 2006 – 2008, sub conducerea lui Drago[ 20

Biz

Simion, dar [i a managerilor str`ini Jiri Rizek [i {tefan Treiber, grupul Flamingo [i-a extins re]eaua [i a ajuns la afaceri de 203 milioane euro. |n decembrie 2009, \n contextul crizei economice, grupul Flamingo a fost nevoit s` intre \n reorganizare. La conducere a fost numit Adrian Olteanu, angajat al companiei din 2003, pentru a coordona reorganizarea Flanco, total separat` de Flamingo. |n numai zece luni de la data declan[`rii procedurii de insolven]`, Adrian Olteanu a reu[it s` finalizeze cu succes reorganizarea Flanco. |n septembrie 2010 \n ac]ionariatul companiei a intrat Iulian Stanciu, eveniment care a marcat practic [i finalul reorganiz`rii.

|n 2010, de[i compania trecea prin momente dificile, a investit \ntr-un studiu de pia]` calitativ [i cantitativ ca s` vad` unde se afl`, cum este perceput` [i ce a[tept`ri au consumatorul. Pornind de la rezultatele studiului, s-a \nceput construc]ia unei politici comerciale care presupunea oferirea de solu]ii clien]ilor, printre care garan]ia all inclusive [i returnarea \n 30 de zile – aspecte legat de care a reie[it din studii c` oamenii le-ar aprecia. Pe zona de marketing au fost organizate mai multe ac]iuni locale, proiecte speciale printre care Black Friday, lansat \n premier` \n Romånia de Flanco [i eMAG \n noiembrie 2011. De la 4%, \n ianuarie 2010, Flanco


ANTREPRENORIAT

ajungea, \n mai 2011, la o cot` de pia]` de 10%. Dup` aproape doi ani [i jum`tate de mandat, din care 10 luni au \nsemnat o lupt` contra cronometru pentru ie[irea din insolven]`, \n august 2012, moment \n care Iulian Stanciu devenea ac]ionar unic la Flanco, Adrian Olteanu i-a predat [tafeta Violetei Luca \n func]ia de CEO al Flanco, pozi]ie pe care a ocupat-o pån` \n februarie 2014, cånd a fost numit` vicepre[edinte al eMAG. |n prezent, CEO al Flanco Retail este Drago[ S\rbu. |n 2013, Flanco a ob]inut o cifr` de afaceri de 140 de milioane de euro, \n u[oar` cre[tere cu 2,2% fa]` de anul anterior. “Flanco este \n prezent un business matur, care are loc de dezvoltare, \ns` cu

obiectivul de a cre[te \n limita unei profitabilit`]i pozitive”, explic` Iulian Stanciu. Ce \nseamn` aceast` strategie? Compania nu trebuie s` intre pe profit net negativ, \n rest, profitul va fi \n continuare “sacrificat” pentru dezvoltare, dar mai mult investind intern pentru a \mbun`t`]i experien]a la raft [i pozi]ionarea de “mereu peste a[tept`ri”. Zece zile pe an, vånz`torii trec prin diverse traininguri de vånzare [i de specialitate pe zona lor, sunt \nv`]a]i s` vånd` pe lång` produsele de la raft [i credite de consum sau servicii de garan]ie, acestea dou` din urm` fiind cele care dau profitabiltate unui retailer. |n prezent, din totalul vånz`rilor Flanco, cele pe credit, cu DAE zero, reprezint` peste

R~ZVAN ZIEMBA,

General Manager, Network One Distribution 46 de ani Cu o experien]` de peste 18 ani \n industria IT, R`zvan Ziemba conduce din februarie 2005 Network One Distribution. Consider` c` a luat una dintre cele mai bune decizii chiar \n anul trei de facultate, \n 1990, cånd s-a decis s` renun]e la Electronic` \n favoarea antreprenoriatului. Timp de opt ani a fost antreprenor, dup` care s-a angajat [i a devenit manager. Dup` 35 de ani s-a (re)apucat de studiu [i \ntre timp a absolvit o facultate de management [i un MBA. De[i nu a \n]eles acest lucru decåt dup` 30 de ani, R`zvan Ziemba vede \n capacitatea de \nv`]are cea mai mare calitate a unui om. Apreciaz` faptul c` oamenii trebuie s`-[i g`seasc` singuri drumul \n via]` [i nu drumul s`-i g`seasc` pe ei. Un alt principiu dup` care se ghideaz` \n via]a profesional`: "Dac` nu e[ti pasionat de ceea ce faci, dac` nu-]i plac oamenii din jurul t`u, dac` nu reu[e[ti s` råzi m`car o dat` \n fiecare zi petrecut` la serviciu \nseamn` c` nu e[ti pe drumul potrivit".

20%, cel mai bun scor printre electroretailerii din Romånia. Trainingurile prin care trec vånz`torii se v`d \n \n rata de conversie a vizitatorilor \n cump`r`tori, care \n medie la Flanco este de 10%. “Avem o suprafa]` cam la jum`tate fa]` de retailerul concurent Domo [i o cifr` de afaceri mai mare. Diferen]a vine din rata de conversie [i valoarea tranzac]iei medii \n magazine”, explic` proprietarul Flanco, care nici nu neag` vehement, nici nu infirm` zvonurile privind inten]ia sa de a cump`ra Domo. |[i dore[te [i se declar` deschis fa]` de o astfel de tranzac]ie, cåt timp este una benefic` pentru toate p`r]ile implicate. “Natural ar fi s` existe o consolidare \n electroretailul romånesc. Nu m` a[tept ca vreunul dintre juc`tori s` ias` din business, m` a[tept la o consolidare. Am avut discu]ii cu cei de la Domo, [i Altex a avut discu]ii cu ei, doar c` bulgarii nu erau hot`rå]i.” Oricum, dac` ar fi vorba de o astfel de mutare pe pia]`, inten]ia lui Iulian Stanciu ar fi mai degrab` de a cump`ra. Nu crede \n schimburi de ac]iuni, \n parteneriate, din cel pu]in dou` motive. Pe de o parte nu i se pare c` ar fi corect fa]` de cei de la Naspers s` \nceap` un parteneriat cu altcineva cåt timp aten]ia sa trebuie s` r`mån` concentrat` pe eMAG, pe de alt` parte a mai avut experien]a unor parteneriate care nu au mers chiar \n direc]ia pe care [i-a dorit-o. “Am mai avut un partener care era implicat \n tot felul de alte afaceri [i nu mai am nevoie de a[a ceva. Am tras foarte mult s` desp`r]im lucrurile [i s` nu mai avem vreodat` vreo intersectare. Nu a[ mai face parteneriate cu oameni implica]i \n media, politic` [i alte businessuri din zona asta”, explic` tran[ant Iulian Stanciu rela]ia cu fostul s`u partener Sebastian Ghi]`. Biz

21


COVER STORY

LEC}IILE MATURIT~}II Cu afaceri de 196 de milioane de euro \n 2013, businessul de distribu]ie controlat de Iulian Stanciu este unul matur [i totodat` lider la mare distan]` de restul juc`torilor din pia]`. Este [i profitabil. A avut un singur an, 2012, cånd a f`cut profit mai mic, fiindc` a aplicat ni[te standarde mult mai riguroase [i a f`cut o reorganizare intern`. |n 2013, f`cut un profit opera]ional de 5 milioane de euro [i un profit net 3 milioane de euro. |n cazul NOD, obiectivul nu este cifra de afaceri. “Nu ne intereseaz` cifra, avånd \n vedere c` nu va veni F`t-Frumos din vest s` cumpere compania. |n plus, suntem num`rul unu, departe de restul juc`torilor din pia]`”, \[i detaliaz` strategia Iulian Stanciu, care din 2009 l-a l`sat la cårma companiei pe R`zvan Ziemba, actualul General Manager al Network One Distribution. Neavånd ca miz` principal` cre[terea veniturilor, au putut fi luate ni[te decizii de fine]e care au p`strat compania \n form`. “A fost ca un sportiv care alearg` de pl`cerea jocului [i pentru \mbun`t`]irea performan]elor proprii, nu neap`rat ca s`-i bat` pe ceilal]i”, poveste[te Iulian Stanciu. |n 2009, la debutul crizei organiza]ia, avea 10 milioane de dolari \n cont, era bine a[ezat` [i avea costurile bine optimizate. A anticipat mi[c`rile celor din pia]`, respectiv a intuit c` \n momentul \n care va veni criza companiile concurente vor fi lovite din cauza unor stocuri mari [i vor \ncerca fie s` bage capul \n nisip, fie s` scoat` maximum de la parteneri pentru a se proteja. Ceea ce s-a [i \ntåmplat. |n timp ce businessurile concurente se \nchideau pe capete [i pia]a se reducea la jum`tate, NOD (Asesoft la vremea aceea) cre[tea cu 10%. Pentru dezvoltarea afacerii, de-a lungul anilor au fost dezvoltate noi linii de business, printre care 22

Biz

ADRIAN ANTOHI, director general, ServSkills 39 de ani S-a al`turat echipei eMag \n urm` cu [ase ani, \n 2008, ca Director Service. Cu o experien]` de peste 15 ani \n domeniul IT, domeniu \n care a parcurs mai multe etape, de la tehnician service, pån` la director de departament, \n prezent ocup` func]ia de Director General la ServSkills din 2011, de la \nfiin]area companiei. ServSkills a fost \nfiin]at` pornind de la fostul departament de service eMAG, fiind acum compania de service a \ntregului grup. Adrian Antohi a pornit la drum cu un personal de 20 de oameni, ajungånd acum s` conduc` peste 150, iar compania este una dintre cele mai mari companii de service din Romånia, cu 14 branduri \n portofoliu. A absolvit Facultatea de {tiin]a Materialelor \n 1998, iar anul acesta va termina un Executive MBA.

producerea de electronice [i elecrocasnice \n China sub brandurile proprii: Horizon (televizoare LCD [i LED), Heinner (electrocasnice) [i Serioux (produse IT [i consumer). Cele trei branduri proprii se vånd prin Flanco [i eMAG, dar [i prin intermediul altor magazine online, hipermarketuri [i prin retaileri independen]i din ]ar`, [i genereaz` la ora actual` aproximativ 15% din totalul businessului NOD. Avånd \n vedere competen]ele pe zona de brand propriu [i distribu]ie, pe viitor businessul se va diversifica, urmånd s` se extind` [i pe alte categorii, printre primele vizate fiind juc`riile, produsele de menaj [i obiectele de bricolaj. Astfel, dup` modelul eMAG, care s-a transformat dintr-un retailer IT \n unul generalist, [i NOD se va transforma \ntr-un distribuitor generalist.

PROFIT DIN SERVICII CONEXE ServSkills este o companie de]inut` integral de Iulian Stanciu, cu afaceri de 3 milioane de euro \n 2013 [i condus` de Adrian Antohi din postura de general manager. |nfiin]at` pornind de la fostul departament de service al eMAG, \n urm` cu trei ani, este acum compania de service a \ntregului grup cu prezen]` la nivel na]ional. Din motive care ]in de o mai bun` pozi]ionare, compania trece \n prezent printr-un proces de rebranding asigurat de Brandient, \n urma c`ruia va fi ales un nou nume. Prin desprinderea de eMAG [i semnarea de contracte direct cu produc`torii, precum Samsung, LG, Lenovo, Allview, ServSkills s-a transformat dintr-un cost \ntr-un centru de profit, recunoscut drept serviciul pentru produse electrocasnice cu cel mai bun timp de reparare, cea mai bun`


ANTREPRENORIAT

satisfac]ie a clien]ilor [i cele mai pu]ine retururi ale produselor reparate. Compania are ma[ini \n toat` ]ara [i func]ioneaz` printr-un sistem de operatori \n call center care preiau solicit`rile clien]ilor. O parte din cazuri, cam 30%, sunt rezolvate prin asisten]` telefonic`, restul sunt transmise tehnicienilor, care se deplaseaz` la domiciliul clien]ilor. |nainte de a intra \n påine, tehnicienii trec prin traininguri, sunt \nv`]a]i s` comunice \n permanen]` cu clien]ii, s` le explice ce repar`, s` fie politico[i [i s` nu accepte “aten]iile” pe care clien]ii ar fi tenta]i s` le ofere. “Vrem s` schimb`m percep]ia despre me[teri”, explic` Iulian Stanciu. |n cadrul ServSkills func]ioneaz` [i o alt` linie de business, cea de emitere de garan]ii extinse ce sunt våndute prin eMAG [i Flanco, dar [i prin intermediul altor juc`tori din pia]` precum PC Garage sau Rombiz.

Cu un profit brut de aproximativ 60% din cifra de afaceri, compania este profitabil`, \ns` Iulian Stanciu se a[teapt` ca ea s` devin` [i mai profitabil` \n scurt timp avånd \n vedere c` activeaz` pe o pia]` unde nu are concuren]`. Anul trecut sau f`cut investi]ii considerabile \n soft, investi]ia din ultimii doi ani ridicåndu-se la 700.000 de euro pentru toat` platforma. |n trasarea strategiei, managementul companiei s-a inspirat din cåteva modele din str`in`tate, adaptåndu-le \ns` la specificul pie]ei locale, iar pe termen mai lung planul este ca ServSkills s` urmeze traseul de extindere ini]iat de eMAG.

PERFORMAN}A DIN ONLINE Marius Pahomi, fost [ef al MEC Interaction, a fondat compania de performance marketing Conversion \n februarie 2012 [i la scurt timp a \nceput s` lucreze pentru eMAG [i Flanco. |n martie

MARIUS PAHOMI,

FOTO: VALI MIREA

director general, Conversion 31 de ani Marius Pahomi are o experien]` de 14 ani \n publicitate online pe pia]a din Romånia [i Marea Britanie. |n 2012, a pus bazele agen]iei de performance marketing Conversion, la care un an mai tårziu, eMag a preluat un pachet de 90% din ac]iuni. |n prezent, agen]ia are peste 25 de speciali[ti \n marketing online [i opera]iuni \n Romånia, Ungaria [i Bulgaria. Bugetele de publicitate online gestionate de c`tre Conversion \n 2013 pentru un num`r de peste 50 de clien]i au dep`[it 5 milioane euro. De asemenea, Conversion de]ine Profitshare care este re]eaua de afiliere cu cele mai mari vånz`ri din Romånia, de peste 300 milioane lei pån` \n prezent.

2013, eMAG, a preluat 90% din capitalul social al Conversion, Marius Pahomi r`månånd cu 10% din ac]iuni [i cu implicarea opera]ional` din postura de director general. Fuziunea ap`rea \n contextul unui plan mai amplu de dezvoltare a grupului. “Este foarte greu s` faci bani din vånzarea de produse. Dac` vrei s` fii profitabil pe termen lung, trebuie s` dezvol]i businessuri conexe”, explica la momentul finaliz`rii tranzac]iei Iulian Stanciu. Conversion a pus la b`taie expertiza [i echipa, eMAG a venit cu sistemul de afiliere. La nivel de organizare administrativ`, Marius Pahomi este cel care se ocup` de management [i execu]ie \n propor]ie de 100%, iar cu eMAG exist` pe de o parte o rela]ie comercial`, Conversion este un prestator de servicii [i furnizor de publicitate [i pe de alt` parte eMAG este investitor \n Conversion. |n prezent, compania lucreaz` cu o re]ea de 25.000 de afilia]i, aproximativ acela[i num`r cu care a pornit la drum, dar a crescut num`rul de advertiseri, ajungånd la peste 100, reprezentånd la ora actual` cel mai mare sistem de afiliere. A intrat pe zone noi precum fashion [i sport [i urmeaz` dou` direc]ii de dezvoltare. Pe de o parte inten]ioneaz` s` se extind` pe zona de servicii mobile [i s` devin` o agen]ie full service de mobile, pe de alt` parte urmeaz` s` se extind` la nivel regional dup` modelul eMAG.

INVESTI}II |N VIITOR Ideea de a crea Funda]ia eMAG a venit natural, \n urm` cu doi ani, nu pentru c` a[a trebuia, ci pentru c` a[a a sim]it, \[i explic` decizia antreprenorul Iulian Stanciu, care anual aloc` \n jur de 500.000 de euro pentru programele derulate prin funda]ie. Dintre toate zonele posibile de responsabilitate social` a ales s` sprijine preponderent Biz

23


COVER STORY DISTRAC}IE |N VALURI DE BERE

TUDOR VLAD, pre[edinte, Funda]ia eMAG 39 de ani De forma]ie sociolog, cu o specializare \n Dezvoltare Durabil` [i cu o experien]` de management de 11 ani \n companii multina]ionale, Tudor Vlad este, din octombrie 2012, pre[edintele Funda]iei eMAG. Consider` c` experien]a de business a fost esen]ial` pentru formarea sa ca sociolog care implementeaz` proiecte \n domeniul educa]iei – perioada petrecut` \n companiile multina]ionale a fost pentru el doar o forma de cercetare participativ` prelungit`. Din punctul s`u de vedere, cea mai important` investi]ie pe care trebuies` o fac` o societate \n tranzi]ie este \n educa]ie [i c` Romånia are un poten]ial uria[ la acest capitol. Pentru c`, la polul opus rezultatelor de la BAC din unele [coli, \n fiecare an echipele romåne[ti de olimpici vin cu rezultate foarte bune de la competi]iile interna]ionale. Ceea ce, pe de-o parte, arat` c` aici se poate face [coal` \n cel mai serios mod posibil iar, pe de alta parte, c` foarte mul]i copii sunt capabili [i dornici s` urmeze o astfel de [coal`. A[a s-a n`scut proiectul "Hai la Olimpiad`!" care urm`re[te s` sprijine [i s` creasc` \ntreaga comunitate a celor care fac performan]` \n educa]ie. A face mi[care nu este un hobby, ci o necesitate. |i plac alerg`rile lungi, mersul pe biciclet` [i \notul \n ape deschise, pentru c` fiecare dintre aceste sporturi favorizeaz` introspec]ia, o atitudine contemplativ`. Proiectul Funda]iei numit "140 de b`t`i pe minut" pleac` de la acest principiu [i urm`re[te s` cultive deprinderea de a face sport la orice v#rst`. Este ini]iatorul proiectului F`r` Asfalt – primul [i cel mai apreciat triatlon pe traseu off-road din Romånia. Acest proiect a fost la \nceput un hobby [i aici i-a cunoscut [i pe actualii colegi – eMag a fost primul partener al triatlonului F`r` Asfalt.

educa]ia, asta poate [i pentru c` la råndul s`u, cånd era licean, a beneficiat de o burs` a Funda]iei Soros care la momentul acela i-a deschis multe perspective [i orizonturi, dar [i deoarece crede \n puterea educa]iei de a schimba societatea, \n bine. |n prezent, prin funda]ia coordonat` din postura de pre[edinte de Tudor Vlad sunt derulate dou` programe ce au leg`tur` cu educa]ia: “Hai la Olimpiad`!” (pentru sprijinirea tinerilor olimpici romåni) [i “Nou` ne pas`” (pentru sus]inerea unor copii din zone defavorizate s` mearg` la [coal` [i dotarea cu computere a unor licee), dar [i un 24

Biz

program pentru a \ncuraja oamenii din companii s` fac` sport, “140 de b`t`i pe minut”. Funda]ia sponsorizeaz` de asemenea toate concursurile de triatlon Iron Man din Romånia, mai multe maratoane \n Bra[ov, campionatul de duatlon [i faciliteaz` organizarea unui campionat intern de atletism pentru angaja]ii companiei. Pe site-ul eMAG a fost implementat un program de dona]ii [i pån` acum peste 20% dintre cei care comand` aleg s` [i doneze, ceea ce \nseamn` c` programele funda]iei au \nceput deja s` fie cunoscute [i oamenii s` cread` \n ele. Biz

Iulian Stanciu, Vlad Dumitru, un fost partener de afaceri, cu care este prieten de 20 de ani, [i Ioana Iancu au \nchiriat cl`direa Pavilionului H din parcul Her`str`u pentru a deschide vara aceasta Ber`ria H, cea mai mare ber`rie din estul Europei. |n aceast` afacere Iulian Stanciu nu este implicat activ, toat` coordonarea opera]ional` este \n måinile lui Vlad Dumitru, \n al c`rui plan este foarte \ncrez`tor: “Are un plan foarte bun. Nu o s` vindem bere, ci distrac]ie”, detaliaz` Iulian Stanciu, antreprenorul care crede \n businessurile f`cute cu prietenii sau cu rudele. Prietenia cu Vlad Dumitru l-a convins s` investeasc` \n acest business, total diferit de restul afacerilor pe care le de]ine, dar [i pentru c` i-a pl`cut proiectul. Va fi un loc care va rivaliza la capitolul capacitate cu Sala Palatului sau Sala Polivalent` [i care va g`zdui de la expozi]ii [i seri tematice pån` la festivaluri [i concerte. Investi]ia total` \n ber`rie se ridic` la peste 3 milioane de euro, din care \n jur de 2,5 milioane sunt alocate pentru amenajare, echipamente, dot`ri, la care se adaug` marketing, traininguri, stocuri. Proiectul se afl` cam la jum`tatea realiz`rii amenaj`rilor, remodelarea va fi gata spre sfår[itul lunii iunie – \nceputul lunii iulie, dup` care va urma o perioad` de “soft opening” pentru testarea [i rodarea tuturor sistemelor. Pavilionul H s-a dovedit a fi locul perfect pentru proiectul celor trei antreprenori din toate punctele de vedere. Interiorul este “open space”, f`r` stålpi, practic din orice punct este vizibil` scena principal`. Amplasarea pe malul lacului Her`strau, parcarea proprie, accesul facil dinspre zona central` [i cea de nord prin


ANTREPRENORIAT

FOTO: VALI MIREA

LEC}IILE LUI STANCIU

VLAD DUMITRU, coproprietar Ber`ria H

Ber`ria H 4 capacitate 3.500 de locuri 4 10 tone de bere vor fi våndute

pe zi \n sezonul de vårf 4 3 km de mese [i scaune 4 cuprafa]` de 7.500 mp 4 900.000 de clien]i

sunt a[tepta]i anual

[oseaua Kiseleff au reprezentat de asemenea atuuri care au cånt`rit \n luarea deciei, explic` Vlad Dumitru, care cocheta cu ideea de a deschide o ber`rie de aproximativ doi ani. |n momentul \n care a identificat locul, [i-a

spus c` acolo trebuie s` fie. Ambi]ia este mai degrab` de a face “cea mai tare ber`rie din estul Europei”, care cu o capacitate de peste 3.500 de locuri [i o suprafa]` de 7.500 mp va fi [i “cea mai mare”. Pentru a g`si cele mai bune solu]ii de amenajare, Vlad Dumitru a vizitat mai multe restaurante, puburi, ber`rii, cluburi din Romånia [i din Europa \n ultimii doi ani. A v`zut multe idei interesante, dar nu ar putea spune c` a g`sit un loc pe care s`-l foloseasc` drept model. Biz

Dou` lec]ii majore pare s` fi \nv`]at Iulian Stanciu \n cei peste 15 ani de antreprenoriat. A mizat pe educa]ie [i a ie[it din zonele de confort. {i asta le-a impus [i oamenilor cu care lucreaz`. “La noi nu exist` zon` de confort. Oamenii care vor zon` de confort ori ne str`duim s`-i scoatem, ori se cer singuri afar`”, \[i define[te cultura organiza]iei. Lucreaz` \n domeniul tehnologiei [i [tie c` dac` s-ar opri, direc]ia ar fi numai \n jos. Iar dac` ar \ncerca doar s` se men]in`, ar veni al]ii din urm` care inoveaz`. Nu \[i explic` parcursul antreprenorial pe care l-a avut pån` acum printr-un singur factor ajut`tor. Crede c` a contat foarte mult munca, pentru c` lucrurile nu se \ntåmpl` de la sine. Cu siguran]` a contat [i norocul. A fost omul potrivit la locul potrivit [i la momentul potrivit. Ac]ionarii eMAG au venit c`tre el la momentul potrivit, la fel \n cazul Flanco b`ncile l-au abordat dup` ce au v`zut ce a f`cut cu eMAG. Naspers a ap`rut \n momentul \n care avea nevoie de un investitor care s`-l \nlocuiasc` pe Sebastian Ghi]` [i s`-i rezolve situa]ia din celelalte companii. A contat [i implicarea de care a dat dovad`, precum [i pasiunea cu care a f`cut lucrurile, aspecte pe care a \ncercat s` se transmit` [i oamenilor cu care lucreaz`. Nu \n cele din urm`, crede mult \n puterea educa]iei. Cei [apte ani de acas` sunt vitali. Conteaz` s` [tii s` dai bun` ziua, s` mul]ume[ti [i s` zåmbe[ti. Apoi conteaz` educa]ia formal`: s` fii dispus s` \nve]i \n permanen]`, indiferent c` e vorba de un MBA sau de cursuri la distan]` [i specializ`ri pe diverse domenii. La cåt de multe proiecte coordoneaz`, Iulian Stanciu simte cåteodat` c` a obosit. Dar \[i d` imediat restart. |n cazul s`u sup`rarea ]ine maximum o or` [i oboseala la fel. Are anduran]` [i tenacitate. Chiar dac` pån` la compania de un miliard nu-l mai despart decåt cå]iva ani, cursa continu`. E lung` [i plin` de provoc`ri. Primul miliard e doar un prag. Psihologic. Biz Biz

25


MESERIA

26

DE INVESTITOR

Biz


PIA}~ DE CAPITAL

C Ce a f`cut azi bursa din New York?

A urmat trendul lansat la Tokio [i continuat la Frankfurt? Dac` [ti]i r`spunsul la aceste \ntreb`ri, v` num`ra]i printre cei care [tiu cum s` fac` mai mul]i bani investind pe burse. Exist` oameni care fac din aceast` activitate o pasiune [i chiar mai mult, o meserie. I-am cunoscut pe românii care pot spune c` tr`iesc din aceast` pasiune [i meserie. |ns` nu e deloc un parcurs u[or [i este nevoie de curaj, de inteligen]` [i de analiz` critic`. Pe unul dintre ei, Maniu Popescu, l-am \ntålnit

Foto: © Jakub Jirsák – Dreamstime

Cånd eram copii, unii ne doream s` ne facem doctori, al]i sportivi. Fiecare [i-a urmat drumul \n cariera aleas`, independent de dorin]ele avute. Exist` \ns` oameni care au reu[it s` aib` o carier` de invidiat de mul]i dintre noi, f`r` s` [i-o fi dorit vreodat`: au devenit investitori. DE ALEXANDRU ARDELEAN la o cafea \ntr-un loc din centrul Capitalei. Modest, dar \ncrez`tor \n for]ele proprii, a \nceput s` \mi povesteasc` cum a ajuns s` fie un investitor. “|ncepånd din 1991 am f`cut comer] cu am`nuntul [i en gros timp de mai mult de un deceniu, iar \n paralel, \nc` din 1993, am \nceput s` fac [i investi]ii financiare \n tot ceea ce \nseamn` fondurile mutuale ale acelei perioade, inclusiv \n SAFI, iar mai tårziu chiar \n FNI, de unde am ie[it aproape pe zero”, spune Maniu Popescu. Acesta \[i aduce aminte c` primul plasament pe pia]a de capital a fost abia \n anul 2000, la oferta public` ini]ial` BRD. |ntrebat cum a ajuns s` fac` aceast` activitate, a r`spuns simplu c` a ales s` intre pe pia]a de capital pentru a-[i completa activitatea de antreprenoriat, considerånd c` poate fi mai eficient s` urm`re[ti pe cine e mai bun \n diferite domenii [i s` investe[ti \n compania respectiv`. “Astfel se disip` riscul pe mai multe afaceri, \n loc s` te concentrezi pe una singur`, proprie, care poate s` se dovedeasc` neprofitabil` \n iure[ul m`surilor neprev`zute ale tranzi]iei. M-au ajutat natura mea analitic` [i faptul de a fi autodidact.” Maniu Popescu nu este singurul care [i-a dorit s` investeasc` \n alte domenii. Andrei Ionu] Damian a \nceput s` fac` “experimente” \n 2002-2004, dup` care a \nceput s` tranzac]ioneze prin 2006. “Primii bani serio[i din specula]ii i-am cå[tigat \n 2007, prima mare pierdere a fost \n 2008. Primele plasamente inteligente le-am f`cut \n 2009, iar s` investesc \n adev`ratul sens al cuvåntului am \nceput abia din 2011.”

Andrei Damian spune c` a ajuns investitor la \nceput probabil din vina lui Gordon Geckko (personaj interpretat de Michael Douglas \n filmul “Wall Street”, din 1987), dup` care, pu]in mai tårziu, inspirându-se de la George Soros. |ns` abia dup` [apte-opt ani, cu destul de mul]i bani investi]i \n educa]ia lui practic` [i cåteva zeci de mii de pagini citite, a c`p`tat o direc]ie clar` [i se poate måndri c` este un urma[ al lui Ben Graham [i fan al lui Warren Buffett.

APETIT PENTRU RISC Fiecare investitor \[i dezvolt` de-a lungul anilor propria strategie [i propriul gust pentru risc. Unii sunt mai pruden]i, iar al]ii vor s` ob]in` cå[tiguri mai mari \ntr-o perioad` mai scurt` de timp, riscånd mai mult. Andrei Ciubotaru, senior broker la compania de brokeraj Tradeville, spune c` pentru fiecare client nou determin` un profil de investitor, printr-o serie de \ntreb`ri standard [i un dialog axate pe a[tept`rile sale, pe apeten]a la risc, pe gradul de cunoa[tere a mecanismelor bursiere, a economiei etc. “Odat` determinat acest profil, care ]ine cont de apetitul la risc, stabilim \mpreun` cu clientul o strategie de investire, inclusiv cu plan de rezerv` \n cazul \n care lucrurile nu merg conform a[tept`rilor.” Andrei Ciubotaru mai spune c` un broker \ndepline[te mai multe roluri \n acela[i timp – adun` informa]ia, o filtreaz`, o proceseaz` [i, cu un ra]ionament logic [i o concluzie, se prezint` \n fa]a clientului. Abordarea este personalizat`, pentru c`, dincolo de profilul de risc, \n fa]a clientului, Biz

27


PIA}~ DE CAPITAL

Andrei Ciubotaru, de la Tradeville, consider` c`, de fapt, scopul unui investitor trebuie s` fie \n principal ob]inerea unui randament superior depozitelor bancare [i \n subsidiar o performan]` mai bun` decåt a pie]ei. Evident, investitorii, \n func]ie de

Foto: © Fang Chun Che – Dreamstime

brokerul trebuie s` fie [i bun comunicator, psiholog [i s` simt` ce i se potrive[te cel mai bine acestuia. “Aceea[i informa]ie poate fi foarte bun` pentru un client [i neutil` sau negativ` pentru altul”, mai spune Andrei Ciubotaru. |n func]ie de profilul de risc, fiecare investitor realizeaz` [i o rat` a cå[tigurilor pe m`sur`. Maniu Popescu spune c` are un grad mediu de aversiune la risc, cu plasamente financiare \n obliga]iuni de stat [i corporatiste, fonduri de obliga]iuni, ac]iuni listate autohtone [i str`ine, societ`]i financiare \nchise, completate cu mici plasamente imobiliare. Ca urmare a acestor investi]ii, randamentele pe care le ob]ine sunt \n medie \n jur de 15% pe pia]a de capital, 5% obliga]iuni de stat [i fonduri de obliga]iuni, 8% \n plasamente \n societ`]i financiare \nchise. Practic, portofoliul lui Maniu Popescu const` \n 70% investi]ii \n instrumente listate [i 30% \n companii nelistate. Pe de alt` parte, portofoliile lui Andrei Ionu] Damian con]in atåt ac]iuni locale (ac]iunile blue chip clasice din Romånia), cåt [i ac]iuni din str`in`tate – unele mai conservatoare (cum ar fi Honda) [i altele mai exotice (spre exemplu Sierra Wireless). “Ca profil am preten]ia c` sunt un value investor la baz`, ce adopt` pozi]ii \n pia]` atåt pe principii contrariene, dar [i utilizånd mijloace de analiz` tehnic`. Legat de risc, depinde ce \n]elege]i prin risc. Riscant este atunci cånd cumperi o ac]iune bazat` pe un pont sau pe instinctul de turm`, f`r` a \n]elege m`car domeniul vertical [i orizontal \n care activeaz` compania sau cel pu]in modul de operare al managementului companiei. |n astfel de situa]ii, apetitul meu de risc este extrem de sc`zut.” Andrei Ionu] Damian a tras o linie \n ianuarie 2014 [i, din calculele lui, poate spune c` a f`cut \n medie un randament de 22% anual pe ultimii trei ani, deci un total de peste 81% \n ultimii ani. 28

Biz

DECALOGUL INVESTITORULUI |NCEP~TOR 1. S` ai mereu o strategie 2. S` ai mereu un plan de rezerv` pentru situa]ii neprev`zute 3. S` nu tranzac]ionezi emo]ional 4. S` \nve]i din gre[eli 5. S` nu repe]i greselile din trecut 6. S` nu \]i abandonezi strategiile sub imperiul emo]iilor, fricii, panicii, entuziasmului 7. S` ai o component` lichid` pentru oportunit`]i 8. S` intri pe burs` doar cu bani din afara bugetului de zi cu zi 9. |ncepe cu pruden]`, s` te obi[nuie[ti cu pia]a. Mergi \ntåi pe ac]iuni defensive (ac]iunile pe care investitorii ar trebui s` le de]in` atunci cånd condi]iile de pia]` sunt foarte grele. Ac]iunile defensive au tendin]a de a performa mai bine decåt pia]a atunci cånd se \nregistreaz` sc`deri, \ns`, atunci cånd pia]a cre[te, ac]iunile defensive au o varia]ie sub nivelul pie]ei) [i apoi abordeaz` treptat [i alte instrumente 10. S` consul]i mereu un broker

profilul lor de risc, pot \nregistra randamente \ntr-o plaj` extrem de larg`.

RE}ETA: F~R~ RE}ET~ Maniu Popescu este ferm: nu exist` o re]et` universal valabil` de succes de a investi o sum` minim` pentru a ob]ine

rezultate. “Sumele pe care le investe[ti \n pia]a de capital ]in foarte mult de disponibilit`]ile financiare ale fiec`rui investitor, iar ace[ti bani trebuie s` fie \n afara bugetului de subzisten]`, a c`ror pierdere nu \]i afecteaz` existen]a. Pentru a avea [anse mai mari de a ob]ine rezultate bune, o investi]ie pe pia]a de capital ar trebui s` dep`[easc` cåteva mii de euro, \n func]ie [i de apeten]a la risc [i de disponibilit`]i.” Un principiu simplu, dar important are Andrei Damian, care spune c` nu crede \n sume minime sau maxime, ci \n “investe[te timpuriu [i constant”. Andrei Ciubotaru apreciaz`, la fel ca Maniu Popescu, c` fiecare investitor trebuie s` vin` la burs` cu bani de care nu depinde existen]a lui. Aceste disponibilit`]i sunt diferite de la investitor la investitor. “Cu cåt dispui de mai mult, cu atåt po]i beneficia de o diversificare mai bun` [i implicit po]i spera la rezultate mai bune. Ajut` foarte mult [i o suplimentare periodic` a sumelor de investit, \ntrucåt a[a se poate evita abandonarea unei strategii pe anumite plasamente vechi \n cazul apari]iei unor oportunit`]i.” Separat de sumele investite, care ]in de bugetele extra ale fiec`ruia, exist` \ns` un mic secret pe care fiecare investitor \l are [i nu o s` vi-l dezv`luie imediat: rela]ia pe care o are cu brokerul, care poate deveni foarte important`, mai ales pentru cei care sunt \nc` la \nceput. Andrei Damian spune c` rela]ia cu brokerul este extrem de important`. “Este locul de unde \]i vin peste 40% din informa]ii, la care eu mai adaug 30% surse de informare externe cu abonament [i \nc` un 30% analiz` de tip «crawling». Totodat`, brokerul este cel care \]i execut` ordinele, \]i administreaz` fluxurile financiare, \]i ofer` unelte de tranzac]ionare, consilere [i multe altele.” Pentru investitorii \ncep`tori, rolul brokerului este foarte important. “|n situa]ia unui investitor cu o relativ`


PIA}~ DE CAPITAL

avem [i cåteva sfaturi de la cei experimenta]i. Sunt cåteva lucruri foarte importante pe care un investitor \ncep`tor trebuie s` le re]in`. |n primul rånd, s` aib` mereu o strategie [i s` aib` mereu un plan de rezerv` pentru situa]ii neprev`zute. Maniu Popescu recomand` unui \ncep`tor s` porneasc` cu o posibil` ofert` public` ini]ial` a statului, urmat` apoi de plasamente \n ac]iuni defensive. Investitorul d` [i un exemplu de ac]iuni care pot fi considerate pe termen lung “vedet`”, cu un randament bun: Transgaz [i SNP (Petrom). |n plus, ceea ce este foarte important este s` ai \ncredere \n emitentul ales din toate

Foto: © Pixbox77-Dreamstime

experien]` [i corelat cu tranzac]ionarea printr-o platform` online performant`, rolul brokerului poate fi diminuat rezumåndu-se la recomand`ri de investi]ie [i analize de pia]`”, spune Maniu Popescu. Pentru el, spre exemplu, este relevant` [i foarte important` o platform` performant` online, cu vizualizarea pie]ei \n toat` adåncimea [i \n timp real, cu posibilit`]i de alerte [i ordine condi]ionate, cu vitez` \n execu]ie [i cu posibilitatea de personalizare [i transferuri gratuite [i rapide \ntre conturi. Investitorul d` [i un exemplu, platforma Tradeville. Din perspectiva brokerului Andrei Ciubotaru, depinde foarte mult de profilul investitorului. “Brokerul dispune de acelea[i informa]ii ca oricare alt investitor, doar c` el este conectat permanent la pia]`. |n acest fel, rela]ia cu brokerul este important` pentru c` aduce economie de timp, precum [i o abordare, o viziune din partea cuiva mult mai rutinat cu pia]a. Astfel, po]i evita luarea unor decizii \n condi]iile sc`p`rii unor informa]ii relevante.” Andrei spune c` este ca [i cum ai avea la dispozi]ie un \ntreg deta[ament care lucreaz` pentru tine [i pentru investi]iile tale, deoarece rela]ia cu un broker \nseamn` acces indirect la mai multe departamente odat`. |n plus, rela]ia cu brokerul poate fi cel mai bine fructificat` dac` exist` [i acces la o platform` performant` de tranzac]ionare, care poate aduce integrat \n fa]a investitorului informa]ii despre cota]iile \n timp real, analize, [tiri, rapoarte, alerte, a[a cum exist` la Tradeville.

BURSA CA O CUNOSCUT~ Pentru necunosc`tori, bursa este un fel de sperietoare. Ace[tia nu \n]eleg cu ce “se m`nånc`” lucrurile, cum func]ioneaz`, cum cumperi ac]iuni [i de ce le vinzi. |ns` pentru cei care \n]eleg sau care au minime cuno[tin]e, bursa devine o prieten`, care te poate face mai fericit [i, de ce nu, mai bogat. Pentru cei care doresc s` exploreze acest teritoriu,

1,4

miliarde euro este valoarea tranzac]iilor realizate la BVB \n al doilea semestru din 2013

punctele de vedere [i s` st`påne[ti reac]iile emo]ionale la eventualele corec]ii. |n cazul lui Maniu Popescu, investi]iile au devenit o rutin`, poate chiar ar putea spune o meserie \n care are experien]` destul de mare. La toate acestea, se mai adaug` mult` r`bdare, st`pånire de sine, mult studiu, constan]`, investi]ie timpurie [i din nou foarte mult` r`bdare. Andrei Damian mai puncteaz` ceva, [i anume c` scopul investi]iei pe burs` nu este s` te \mbog`]e[ti peste noapte. “S` investe[ti este aproape ca orice [tiin]`, meserie sau pasiune de pe P`månt. Trebuie s` o faci cu r`bdare, cu munc` [i cu pasiune.” La

capitolul provoc`ri, investitorul spune c` cea mai mare este aceea de a ]ine piept bipolarit`]ii pie]elor [i de a nu te l`sa influen]at de asaltul psihologic al acestora. Acesta mai spune c` la \nceput a \n]eles prin succes a da o “mic` lovitur`”. Acum crede c` succesul \n investi]ii este un drum [i nu o destina]ie. Pentru c`, pån` la urm`, acest domeniu ]ine [i de pasiune. “Este genul de munc` care dup` 10-12 ore de activitate m` face s` m` simt ca [i cum m-a[ fi plimbat prin mijlocul naturii sau a[ fi desenat un peisaj din memorie”, afirm` Andrei Ionu] Damian. Pån` la urm`, investi]iile \n pia]a de capital pot deveni o meserie \n sine, dac` sunt f`cute \n mod profesionist. Desigur, pot fi privite [i ca un hobby, o activitate f`cut` din pasiune \n timpul liber. |ns` dac` cineva renun]` dup` primele insuccese, poate fi privit` ca o alt` \ncercare. Maniu Popescu spune c`, dac` la \nceput a privit aceast` activitate ca pe una f`cut` din necesitate, ast`zi a ajuns s` o practice numai din pl`cere, iar investi]iile la burs` s` devin` o adev`rat` pasiune. {i crede c` a avut succes datorit` structurii lui de ardelean, mai a[ezat, care l-au f`cut \n cei peste 20 de ani de investi]ii s` construiasc` sistematic c`r`mid` cu c`r`mid`. “De[i de-a lungul anilor am experimentat [i sui[uri [i coborå[uri am avut totu[i un parcurs constant ascendent.” A[a c`, dac` v` dori]i \n ascuns s` deveni]i investitori, pute]i \ncepe oricånd. Nu uita]i \ns` s` ave]i o sum` de bani de care s` nu depinde]i [i dup` care s` nu v` par` r`u dac` \ncerc`rile de \nceput v` fac s` o pierde]i [i s` vre]i s` ob]ine]i randamente mai mari decåt la banc`. Apoi, strategia v-o stabili]i \mpreun` cu brokerul, dup` cum recomand` [i Andrei Ciubotaru, senior broker la Tradeville, dar numai dup` ce v` determin` profilul de risc. Dac` respecta]i principiile amintite \n caseta de sfaturi, atunci cu siguran]`, \n timp, ve]i avea [i succes. Investi]ii reu[ite! Biz Biz

29


ORA EXACT~ |N BANKING

Dup` mai mul]i ani \n care creditele nu prea au mai fost pe placul nim`nui, din cauza condi]iilor economice, iar b`ncile au resim]it din plin aceast` perioad`, orologiul cre[terii economice a re\nceput s` bat`. Chiar dac` mai firav [i doar sporadic, sunt semnale legate de reluare a activit`]ii de creditare. DE ALEXANDRU ARDELEAN `ncile privesc urm`toarea perioad` cu ceva mai mult optimism, \n condi]iile \n care un procent semnificativ anticipeaz` cre[terea cererii de credite atât pentru persoane fizice, cât [i pentru persoane juridice, [i peste 80% din institu]iile de credit se a[teapt` la o intensificare a activit`]ii de creditare, conform Barometrului Bancar ARB & EY. Studiul realizat de EY România \n baza unui parteneriat cu Asocia]ia Român` a B`ncilor (ARB) prin intermediul unui chestionar derulat cu 30

Biz

conducerile b`ncilor membre ale ARB este, practic, un indice al industriei bancare. La acest sondaj au participat b`nci totalizând o cot` de pia]` \n func]ie de active de peste 85%. “Institu]iile de credit sunt interesate s` sus]in` economia cu credite. B`ncile se a[teapt` la o cre[tere u[oar` a cererii de credite \n mai multe sectoare [i segmente de clientel` [i, \n acela[i timp, preconizeaz` relaxarea par]ial` a politicilor de creditare \n sectoare precum industria, tehnologia informa]iei, agricultura, telecomunica]ii, s`n`tate [i pe segmentul IMM-urilor”,

spune Radu Gra]ian Ghe]ea, pre[edintele Consiliului Director al ARB. Ghe]ea a mai spus c` ARB depune eforturi pentru eliminarea barierelor \n desf`[urarea activit`]ii bancare, astfel \ncât sectorul bancar s` fie [i mai \n m`sur` s`-[i sprijine clien]ii. Barometrul Bancar ARB & EY va fi derulat de dou` ori pe an cu membrii Asocia]iei Române a B`ncilor [i este un instrument de informare a bancherilor [i opiniei publice \n privin]a modului \n care conduc`torii din sistemul bancar românesc privesc evolu]ia mediului econo-


B~NCI mic, legislativ [i de afaceri [i implica]iile asupra b`ncilor pe care le conduc. Rezultatele sunt prezentate [i pe grupuri de b`nci \n func]ie de cota de pia]` pe active: b`nci cu o cot` de pia]` de peste 5%, cele cu o cot` de pia]` \ntre 1 [i 5% [i b`nci cu o cot` de pia]` de sub 1%.

A{TEPT~RI POZITIVE Cele mai multe b`nci se a[teapt` la o \mbun`t`]ire u[oar` a mediului economic. Astfel, 76% dintre responden]i cred c` perspectivele generale ale economiei romåne[ti \n urm`toarele [ase luni se vor \mbun`t`]i \n mic` m`sur`, \n timp ce 24% cred c` perspectivele vor r`måne la nivelul actual. Impactul din zona euro ar trebui s` se vad` [i \ntr-o mai mare consolidare a sistemului bancar romånesc \n urm`toarea perioad`. Sunt disponibile mai multe ]inte, care ar putea duce la un num`r mai mic de institu]ii bancare [i la o eficientizare a sistemului. Marfin Bank, Credite Agricole, Carpatica, Volksbank, Millennium Bank sunt printre organiza]iile care [i-ar putea afla noi ac]ionari. Cu toate acestea, chiar dac` consider` inevitabil` aceast` consolidare, 76% dintre bancheri o v`d de mic` anvergur` \n urm`toarele 12 luni, \n timp ce doar 24% cred c` aceast` consolidare va fi medie. Este [i mai interesant faptul c` nici \n urm`torii trei ani bancherii nu se a[teapt` la o reorganizare masiv` a sistemului. 71% cred c` va avea loc o consolidare de anvergur` medie, \n timp ce doar 14% dintre bancherii intervieva]i cred c` consolidarea va fi la scar` mare. Sondajul relev` c` institu]iile de credit sunt interesate mai degrab` de cump`rarea de credite decât de vânzare. Aproximativ 43% din b`nci iau \n considerare achizi]ia de portofolii de credite [i doar 29% vânzarea unor astfel de active. Dintre acestea din urm`, multe se refer` la practica deja uzual` a vânz`rii unor portofolii relativ mici de credite neperformante.

MAI MULTE AFACERI Atunci cånd vine vorba de propria activitate bancar`, bancherii sunt u[or mai optimi[ti, nu atåt de modera]i. Pe zona de retail, peste 65% din b`nci se a[teapt` la o cre[tere a cererii de credite de consum, iar o propor]ie mai mare, de 75%, la un

c` a fost destul de vigilent` (Direc]ia n.r.) [i a insistat s` se spun` adev`rul [i am ajuns la 22%. De fiecare dat` \n acordurile cu institu]iile interna]ionale am avut grij` s` spunem, dar [i ei au spus c` asta \nseamn` vigilen]`, t`rie de caracter”, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Is`rescu, cu ocazia prezent`rii raportului trimestrial asupra infla]iei. Totodat`, el a ar`tat c` s-au utilizat “cei mai strân[i” indicatori pentru a fi

avans al cererii de carduri de credit. Tot \ntr-o propor]ie mare (70%) b`ncile anticipeaz` cre[terea cererii de creditare pentru clien]ii persoane juridice. Potrivit sondajului, cadrul legislativ al insolven]ei [i modul de aplicare a legisla]iei descurajeaz` creditarea, consider` peste 85% din b`ncile respondente. “Recentele modific`ri ale Codului insolven]ei aduc \mbun`t`]iri cadrului legislativ, dar consider`m c` mai sunt lucruri de f`cut \n

PREVIZIUNILE CERERII PRODUSELOR BANCARE* Carduri de credit Produse de economisire

5%

71%

11%

Credite de consum

16%

Produse de investire

16%

Credite imobiliare Cre[tere semnificativ`

24%

61%

22%

50%

22%

38%

6%

46%

41% Cre[tere mic`

6%

47% Acela[i nivel

12%

Sc`dere mic`

* persoane fizice, \n urm`toarele 6 luni

ceea ce prive[te aplicarea legii pentru a convinge b`ncile c` lucrurile s-au schimbat [i \n consecin]` pot s`-[i relaxeze politicile de creditare. Men]inerea disciplinei financiare este condi]ia de baz` pentru p`strarea stabilit`]ii sistemului bancar”, a subliniat Radu Gra]ian Ghe]ea. |n acela[i timp, peste 80% din b`nci se a[teapt` ca cheltuielile cu provizioanele de risc de credit s` nu creasc` sau chiar s` scad` (35%). Aproximativ 75% din b`nci cred c` rezultatele financiare se vor \mbun`t`]i. Bancherii au motive ca s` fie u[or mai optimi[ti, dup` cum vedem [i \n sondaj, pentru c` nivelul creditelor neperformante din sistemul bancar, de 22,3% \n martie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Na]ional` a României, arat` c` s-a f`cut cur`]enie \n sistem [i s-au folosit indicatorii “cei mai strân[i”, \ns` ar fi mai mic dup` defini]ia Autorit`]ii Bancare Europene. “Direc]ia de Supraveghere a cerut \n repetate rânduri s` se determine nivelul de credite neperformante, cifrele astea vin dup` sute de opera]iuni de verificare [i evaluare. Faptul c` a crescut atât de mult este pentru

evaluate creditele neperformante, men]ionând c` defini]ia creditelor neperformante difer` mult de la o ]ar` la alta. “Aceast` cifr`, plimbându-se f`r` explica]ii, a ajuns s` ne sperie [i pe noi (cei de la BNR – n.r.), spui c` e cam mult. Dar dup` defini]ia contabil` nivelul este de 12%. Mai trebuie s` spunem c` avem un grad extrem de ridicat, care se duce spre 100%, de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante”, a explicat Is`rescu. Guvernatorul BNR a men]ionat c` Autoritatea Bancar` European` (ABE) raporteaz` creditele neperformante atât la expunerile neguvernamentale, cât [i la cele guvernamentale, defini]ie care va trebui s` fie preluat` [i de România. Potrivit acesteia, rata expunerilor creditelor neperformante estimate la nivel agregat la finele anului trecut a fost de 17,4%. Astfel, toate semnalele indic` un sistem bancar solid, capabil s` atenueze orice impact, iar “cur`]enia” f`cut` [i o \mbun`t`]ire a mediului economic pot conduce la o revenire pe plus a economiei \n general, dar [i a institu]iilor bancare \n particular. Biz Biz

31


tehnologie Comuniunea om-art`

Galeria Galateca propune un experiment inedit, care \mbin` armonios elegan]a artei cu lumea “rece” a tehnologiei \ntr-un proiect multimedia interactiv. Proiectul “FEED ME” permite vizitatorilor s` devin` utilizatori ai lucr`rii de art` [i, \n final, chiar arti[ti, prin controlul pe care \l vor avea asupra exponatelor. DE OVIDIU NEAGOE

C

Când arta [i tehnologia \[i dau armonios mâna, rezultatul nu poate fi decât unul memorabil. S` ne imagin`m c`, \n calitate de vizitatori ai unei expozi]ii de art`, am putea p`trunde \n interiorul lucr`rii, unde s` devenim brusc utilizatori [i nu numai s` de]inem controlul, dar chiar s` putem modifica lucrarea cu ajutorul unor mi[c`ri simple. Asta ne-ar face \ntr-o oarecare m`sur` arti[ti. Cu toate c` descrierea pare desprins` din scenariul unui film [tiin]ifico-fantastic, nu este deloc a[a. Pe scurt, aceasta este promisiunea galeriei de art` contemporan` [i design Galateca f`cut` tuturor vizitatorilor care \i vor trece pragul \ncepând cu data de 23 mai. Aici ve]i putea admira expozi]ia “FEED ME”, realizat` de artista Marilena Oprescu-Singer (Saint Machine) [i Radu Pop (Noper – desemnat drept cel mai bun ilustrator la edi]ia din 2012 a festivalului AdPrint). “FEED ME” este un proiect multimedia interactiv, care exploreaz` rela]ia de interdependen]` dintre lucrarea de art` [i propriul public, care a avut vernisajul cu prilejul evenimentului Noaptea Alb` a Galeriilor, la care a participat [i galeria de art` contemporan` [i design Galateca. |ntreaga expozi]ie este g`zduit` \ntr-un cocon uria[, denumit de artist` Womb of Tra, de 9 metri \n lungime, 5,5 metri \n l`]ime [i o \n`l]ime de 4,5 metri. Coconul este de asemenea interactiv, atunci când vizitatorii intr` \n expozi]ie lucrarea 32

Biz

ofer` un feedback sonor, atunci când \i vor atinge cilii acesta va “mârâi” \ntrun fel nu prea pl`cut, pentru c` nu lasa vizitatorii decât s` \l ating` \n zonele luminoase, unde dac` ve]i apropia mâna v` va recompensa. Cadoul? |n

interiorul capsulei ve]i putea admira [i expozi]ia "The Secret Memories of Noper. Beyond Time and Space", realizat` de ilustratorul Radu Pop. Lucrarea artistului spune povestea a [apte personaje: “The Fool”, “The Magician”,


ractive ruleaz`, cu sunet, pe [apte ecrane HD. Fiecare dintre cele [apte lucr`ri este prev`zut` cu trei zone sensibile. Pentru a interactiona cu anima]iile vizitatorii nu trebuie decât s` \[i apropie palmele la câ]iva centimetri de acesti senzori [i vor de]ine controlul. Astfel, interac]iunea cu operele lui Noper se face prin lucrarea realizat` de Saint Machine. Lucrarea de art` semnat` de Radu Pop \[i propune s` fie o colec]ie de vie]i trecute ale sufletelor celor care p`trund \n uria[ul ou, ce g`zduie[te \ntreaga expozi]ie. Astfel c` interac]iunea cu cele [apte personaje centrale din anima]iile realizate de Radu Pop devine o interac]iune a vizi-

“The High Priestess”, “The Emperor”, “The Hanged Man”, “Death” [i “The Star”. Mai mult decât atât, vizitatorii nu se vor limita doar la admira lucr`rile ci vor putea chiar interac]iona cu cele [apte exponate. Anima]iile inte-

tatorilor cu ei \n[i[i. Scenarii suprarealiste [i personaje bizare, cu fe]ele acoperite de o serie de m`[ti misterioase, genereaz` un spa]iu \nc`rcat cu fals misticism [i simboluri, ceea ce se \nseamn` c` pentru vizitatori se vor na[te \ntreb`ri [i nu r`spunsuri.

Descindere \n inima artei Odat` p`trun[i \n interiorul lucr`rii de art`, vizitatorii expozi]iei se transform` \n utilizatori [i au puterea s` o modifice, cu ajutorul mi[c`rilor mâinii [i ale picioarelor. Lucrarea artistei Marilena Oprescu-Singer (Saint Machine) este un experiment ludic cu o abordare autoironic`, \ntreaga expozi]ie fiind un organism viu, care “se hr`ne[te” cu energia produs` de vizitatori. Pentru iubitorii de frumos “\nghi]i]i” de “pântecul” zei]ei Tra, spa]iul real se contope[te cu cel virtual [i vizitatorii devin juc`tori care se lupt` inclusiv cu propria alienare, indus` de ac]iuni de rutin` repetitive. Proiectul “FEED ME” creeaz` un spa]iu multidimensional “fl`mând” dup` captarea \ntregii aten]ii [i a for]ei corpului vizitatorilor. Similar unui joc pe calculator, utilizatorul p`trunde \n lucrarea de art` [i o controleaz` prin mi[c`rile mâinilor [i ale picioarelor. Ceea ce \nseamn` c` vizitatorul devine brusc artist prin simpla prezen]`, deoarece energia celor care vor p`trunde \n cocon, \n lumea creat` de artist`, d` \n]eles \ntregii expozi]ii. Expozi]ia este structurat` \n mai multe cercuri concentrice, ceea ce duce la crearea mai multor lumi, ce se suprapun [i activeaz` publicul la mai multe niveluri, iar coconul, realizat din metal [i past` polimeric` modelat` manual, are rolul de a oferi un spa]iu de protec]ie.

Tot \n cadrul proiectului “FEED ME” vizitatorii vor mai putea admira [i “The Sacred Egg”, lucrare realizat` tot de artista Marilena Singer, ce const` \ntr-un ou cu o \n`l]ime de 300 cm, unde oaspe]ii \[i pot oferi capul ca “tribut”. Oul uria[, amplasat \n centrul \ntregii lucr`ri, este prev`zut cu un orificiu prin care vizitatorii se pot “conecta” la exponat [i pot privi \n interiorul acestuia. Prin aceast` conexiune, vizitatorii nu numai c` vor putea controla ac]iunile operei de art`, ci mai ales vor avea ocazia s` devin` parte din lucrare. Mai precis, \n interiorul oului se afl` o proiec]ie tridimensional` [i, \n stânga [i \n dreapta orificiului exist` sfori, care coboar` din cocon, cu ajutorul c`treia vizitatorii pot controla lucrarea. Muzica [i sound design-ul pentru proiectul “FEED ME” au fost asigurate de Mito[ Micleu[anu, modelarea tridimensional` a fost asigurat` de Sergiu Negulici de la Reniform, iar islustra]iile artistului Noper sunt animate de Tudor Calnegru. Biz Biz

33


Cum va ar`ta internetul mâine?

Sunte]i preg`ti]i pentru o invazie [i mai mare a internetului \n vie]ile noastre? Oricum nu conteaz`, fiindc` lumea se \ndreapt` inexorabil \n aceast` direc]ie. Numai c` re]eaua viitorului va fi mai discret`. Dar poate [i mai periculoas`. DE GABRIEL BÂRLIG~

C 34

Biz

ând v` trezi]i diminea]a, e suficient s` ap`sa]i un buton ca s` aprinde]i lumina la baie. Ac]iona]i un robinet [i apa curge, ca s` v` pute]i sp`la rapid pe fa]`. Alt

buton [i cafetiera porne[te. V` gândi]i vreodat` ce se afl` \n spatele acestor gesturi normale de zi cu zi? V` intereseaz` cum ajunge curentul electric \n casa voastr` sau ce fel de pompe [i filtre sunt folosite ca s` pute]i face lini[ti]i du[ul de diminea]`? Ac]iuni care ast`zi sunt banale, acum 100 de ani presupuneau eforturi [i preg`tiri

importante. Mai ]ine]i minte când internetul \nsemna sunetul inconfundabil al unui modem conectat la un desktop masiv, legat la rândul lui la un monitor care ocupa jum`tate din birou? Azi, avem acces la internet nu doar pe PC-uri sau laptopuri, ci [i pe tablete [i smartphone-uri care \ncap u[or \n palm` [i \n buzunar, iar mai nou [i pe


TEHNOLOGIE INTERNET ceasuri sau br`]`ri inteligente. Iar mobilitatea datelor a devenit o cerin]` obligatorie nu doar \n business, ci [i \n via]a personal`. Suntem tot mai con[tien]i de dependen]a noastr` sporit` de re]eaua global` numit` generic internet. Dar \n laboratoare de cercetare [i companii din toat` lumea se lucreaz` deja la urm`torul nivel. {i nu toate ve[tile sunt bune. Un studiu recent realizat de Pew Research Center [i intitulat “Internet Project, efectuat la aniversarea unui sfert de secol de la crearea world wide webului, a cerut opiniile a peste 2.550 de exper]i \n tehnologie, securitate [i protejarea intimit`]ii persoanelor pentru a realiza creionarea unei imagini a internetului \n 2025. R`spunsurile au fost colectate \ntre 25 noiembrie 2013 [i 13 ianuarie 2014. Concluzia principal` a studiului este c` lumea se mi[c` rapid spre conectivitate permanent` [i acest lucru schimb` radical felul \n care oamenii adun` [i partajeaz` informa]ii sau consum` media.

DISPARE OFFLINE-UL? Exper]ii participan]i la studiu v`d \n viitor un mediu \n care informa]ia ne va \nconjura din toate p`r]ile, \n timp ce accesul la internet va fi extrem de simplu, similar electricit`]ii. Dispozitivele mobile, a[a-numitele “wearables” (accesorii inteligente), [i alte aparate electrice, electronice [i electrocasnice dotate cu procesor [i acces la web vor fi conectate \ntre ele prin intermediul “internetului lucrurilor” (Internet of Things), care va permite accesarea, interac]ionarea [i partajarea informa]iilor \n cloud. Acest concept mai este numit [i Ubernet, pentru a-l diferen]ia de internet, fiindc` va fi mult mai mult decât o re]ea cu siteuri [i aplica]ii. “Cel mai util impact este dat de posibilitatea de a conecta oamenii. Restul va veni de la sine”, spune Dan Lynch, fondator al Interop [i CyberCash, dar [i fost director al laboratorului de inteligen]` artificial` al companiei SRI International \n anii '70. De altfel, internetul lucrurilor este una dintre principalele tendin]e identificate de Pew Research Center, care prefigureaz` crearea unui ambient global

invizibil conectat permanent, prin proliferarea senzorilor inteligen]i, a camerelor digitale, programelor software, bazelor de date [i centrelor de date. Va fi o adev`rat` ]es`tur` informa]ional` ambiental`, accesibil` oricând, oriunde [i prin intermediul unei variet`]i uria[e de dispozitive. Acesteia i se va ad`uga realitatea augmentat` - cu alte cuvinte, percep]ia asupra realit`]ii va fi \mbog`]it` prin informa]ii actualizate \n timp real despre ceea ce vedem, facem, gust`m, experiment`m. Aici, rolul esen]ial \l vor juca accesoriile wearable [i eventualele implanturi high-tech ce ar putea ap`rea \n viitor. “Toate acestea vor schimba multe practici sociale cum ar fi interviurile de angajare, \ntâlnirile de afaceri sau de socializare, jocurile, dar [i activitatea poli]iei sau spionajul”, arat` Daren C. Brabham, jurnalist la Universitatea Southern California. Ca o consecin]` direct`, modelele de afaceri consolidate \n secolul XX vor fi sever afectate, mai ales \n zona finan]elor, divertismentului, publishingului [i educa]iei. De asemenea, lumea fizic` va fi “cartografiat`” digital, pentru a fi mai u[or integrat` \n universul informa]ional creat prin proliferarea internetului. “Internetul va trece de la clipurile cu pisici la o unealt` perfect integrat` \n via]a de zi cu zi. Nu vom mai vorbi despre a intra online sau a c`uta ceva pe net. Vom fi mereu online [i vom c`uta pur [i simplu ce ne trebuie”, spune Joe Touch, director al Centrului Postel de la Universitatea Southern California.

ADÂNCIREA PR~PASTIEI DIGITALE Dar nu toate ve[tile sunt bune. Exper]ii avertizeaz` c` societatea dependent` de internet ar putea duce la adâncirea inechit`]ii sociale. “Un num`r important de oameni vor deveni [omeri din cauz` c` au refuzat s` adopte [i s` accepte schimb`rile tehnologice”, subliniaz` Pietro Ciminelli, director financiar al Inspectoratului {colar din New York. Elitele ar putea crea o metacomunitate cu ajutorul internetului, separat` [i mai mult de vecinii lor mai pu]in conecta]i. |n acela[i timp, diferen]ele digitale pot exacerba diferen]ele dintre s`raci [i boga]i, dar [i dintre na]iunile blogate [i

cele \n curs de dezvoltare. Desigur, va cre[te riscul de h`r]uire online, proliferarea pornografiei va fi mult accentuat`, dar poate cea mai periculoas` fa]et` a internetului va fi propagarea mentalit`]ii de turm` [i manipularea unor mase mari de utilizatori prin informa]ii trunchiate, denaturate sau p`rtinitoare. Toate acestea se \ntâmpl` [i acum, dar internetul viitorului va prolifera [i mai mult aceste lucruri. |n acela[i timp, lumea conectat` a viitorului va permite guvernelor, companiilor [i hackerilor s` aib` unelte tot mai sofisticate de spionaj, cenzur`, supraveghere [i control social. “E probabil ca tot mai mul]i oameni s` poat` fi aresta]i, denigra]i sau [antaja]i ca urmare a monitoriz`rii autorizate sau neautorizate a activit`]ii online”, crede Alan Clark, CEO al unei companii de software [i participant activ la eforturile de dezvoltare a standardelor web. Dar r`spândirea Ubernetului, \n care orice om de pe planet` va putea, teoretic, s` comunice direct cu oricine, poate sl`bi puterea statelor asupra propriilor popoare. “Când orice om dintre cele peste 7 miliarde de persoane de pe planet` poate comunica bidirec]ional cu oricine, de oriunde, puterea statelorna]iuni asupra cet`]enilor din interiorul grani]elor lor geografice va \ncepe s` scad`”, spune David Hughes, unul dintre pionierii internetului.

SCHIMB~RI UMANE Un impact deosebit al schimb`rilor se va produce, \n viziunea optimi[tilor, prin accesul universal la cunoa[tere [i educa]ie. Astfel, persoanele cele mai inteligente \[i vor putea atinge poten]ialul chiar dac` nu s-au n`scut \n ]`rile cu economiile cele mai puternice. Schimb`rile ar putea fi resim]ite benefic la nivel mondial. “Dispozitive mobile tot mai ieftine vor fi disponibile peste tot, iar instrumente educa]ionale vor putea fi accesate de oricine. Impactul asupra alfabetiz`rii \n toate formele va fi uria[ [i va duce la crearea unei popula]ii mai informate [i mai educate”, este de p`rere Hal Varian, economist-[ef la Google. Pesimi[tii nu uit` \ns` s` sublinieze efectul disruptiv pe care \l are tehnologia

Biz

35


15

IDEI PENTRU VIITORUL INTERNETULUI

1 2 3

Informa]iile vor fi integrate peste tot \n jurul nostru, internetul devenind o utilitate, la fel ca energia electric`

4

Accesoriile wearables [i realitatea augmentat` vor monitoriza orice aspect al vie]ii de zi cu zi [i vor oferi feedback, mai ales \n domeniul s`n`t`]ii

5 6 7

Tehnologia va facilita crearea de mi[c`ri [i ac]iuni politice

R`spândirea internetului va spori conectivitatea la nivel global [i va cre[te accesul la educa]ie [i informa]ie Internetul lucrurilor, inteligen]a artificial` [i big data vor face oamenii mai con[tien]i de lumea \nconjur`toare [i de propriul comportament

Ubernetul va face grani]ele irelevante [i vor ap`rea “na]iuni” de oameni cu acelea[i interese dincolo de statele na]ionale Nu vom mai vorbi despre internet ci despre “interneturi”, fiindc` se vor schimba metodele de acces, sistemele [i principiile de func]ionare

de educa]ie vor fi mult mai r`spândite [i se va 8 Oportunit`]ile cheltui mai pu]in pe cl`diri [i profesori dintre boga]i [i s`raci se va adânci, existând 9 Pr`pastia posibilitatea izbucnirii de violen]e [i abuzatorii vor evolua [i vor ac]iona la o alt` scar`. 10 Abuzurile Tarele naturii umane vor folosi din plin tehnologia [i corpora]iile vor \ncerca [i uneori vor reu[i s`-[i 11 Guvernele impun` autoritatea invocând motive de securitate sau culturale vor continua s` renun]e la intimitate de dragul confortului 12 Oamenii [i a unui câ[tig imediat. Intimitatea va fi apanajul unei elite [i organiza]iile actuale s-ar putea s` nu poat` 13 Oamenii reac]iona suficient de rapid la provoc`rile noilor re]ele extrem de complexe provocate \n societate de re]elele de comunica]ii vor 14 Schimb`rile fi tot mai abrupte [i mai greu de ignorat de a prevede evolu]iile viitoare va cre[te 15 Capacitatea exponen]ial datorit` cantit`]ii uria[e de date disponibile Sursa: Internet Project - Pew Research Center

36

Biz

asupra vie]ii noastre chiar [i \n forma actual`, cu atât mai mult când va fi omniprezent`. Tot mai mul]i oameni s-ar putea rupe de realitate, considerând universul digital ca fiind cel real. |n acela[i timp, num`rul uria[ de interac]iuni facilitate de internet va determina tot mai mul]i oameni s` caute cât mai multe interac]iuni, ceea ce inerent va face ca acestea s` fie tot mai superficiale. O alt` consecin]` \ntunecat` este legat` de faptul c` oamenii comit mult mai u[or infrac]iuni contra companiilor [i persoanelor când nu interac]ioneaz` cu acestea fa]` \n fa]`. “Cre[terea num`rului interac]iunilor mediate de internet va continua s` duc` la rela]ii caracterizare de tot mai pu]in respect [i integritate”, spune Bob Briscoe, cercet`tor-[ef pentru re]ele [i infrastructur` la British Telecom.

VIITORUL COMPANIILOR Viziunea despre viitorul internetului nu este cantonat` \ns` la nivel de exper]i. Marii juc`tori online din prezent \ncearc` nu atât s` prevad`, cât mai ales s` modeleze viitorul internetului. Google, de exemplu, a f`cut pa[i uria[i dincolo de motorul de c`utare [i sistemul mobil de operare Android, de exemplu prin recenta achizi]ie a Nest, pentru 3,2 miliarde de dolari. De ce? Pentru c` Nest se afl` \n casele multor americani [i le cunoa[te deja multe obiceiuri. Produsul de baz` al companiei este termostatul inteligent cu acela[i nume, care controleaz` temperatura din cas` dar [i \nva]` comportamentul utilizatorilor [i ac]ioneaz` \n consecin]` sc`zând de exemplu temperatura din cas` atunci când “[tie” c` nu e nimeni acas`. Mai mult, cu ajutorul aplica]iei de smartphone, termostatul poate fi controlat de oriunde. Google Glass este, de asemenea, o direc]ie interesant` \n care gigantul american gânde[te viitorul interac]iunii noastre cu lumea mediat` ([i \mbog`]it`) de internet. |mbinarea realit`]ii virtuale cu cea de toate zilele este clar [i pe agenda lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook. Acesta a pl`tit recent 2 miliarde de dolari pentru a achizi]iona Oculu, o companie ce dezvolt` produse \n domeniul realit`]ii virtuale. |n acela[i


TEHNOLOGIE INTERNET timp \ns`, pe blogul s`u, Zuckerberg a prezentat viziunea lui pentru un viitor populat de drone propulsate de energia solar`, sateli]i [i lasere care s` ajute la conectarea la internet a ]`rilor subdezvoltate. Acesta vorbe[te despre faptul c` lucreaz`, prin intermediul propriului laborator de cercet`ri, la tehnologii pentru a aduce internetul celorlalte 3 miliarde de oameni [i a angajat deja speciali[ti \n energia solar` care s` poate ]ine drone \n aer luni de zile. “|n cadrul eforturilor noastre de a conecta \ntreaga lume prin intermediul Internet.org, lucr`m la tehnologii care s` permit` s` transmitem din cer internet c`tre oameni”, scrie Zuckerberg pe blogul s`u. Facebook a \ncercat chiar s` cumpere Titan Aerospace, companie care produce drone ce pot zbura autonom pân` la 5 ani f`r` s` aterizeze, dar Google i-a luat fa]a la jum`tatea lunii aprilie. La ce crede]i c` vrea Google s` foloseasc` compania? Potrivit “Wall Street Journal”, expertiza [i tehnologiile

dezvoltate de Titan Aerospace vor fi folosite \n cadrul Project Loon, care prevede lansarea de baloane pentru a oferi acces la internet \n zonele izolate.

CIFRE ACTUALE DESPRE VIITOR |n 10 ani, din 1993 pân` \n 2013, penetrarea internetului \n SUA a crescut de la 2,2% (mai exact 2,2 utilizatori la 100 de locuitori) pân` la 84%. Important este faptul c` [i \n restul ]`rilor lumii tiparul de cre[tere este similar. Migrarea c`tre internet este masiv` [i ireversibil`, difer` doar ritmul acesteia. La nivel global, num`rul utilizatorilor de internet se apropie cu pa[i repezi de 3 miliarde, reprezentând peste 40% din totalul popula]iei. Pentru compara]ie, \n 1993, la nivel global, existau pu]in peste 14 milioane de utilizatori (penetrare 0,3%). Cel mai mare num`r de utilizatori de internet \l are China (peste 642 de milioane de persoane), care este urmat` de SUA (267 de milioane) [i India

(195 de milioane). Speciali[tii estimeaz` c` ne afl`m undeva la jum`tatea curbei ascendente de cre[tere a penetr`rii internetului, saturarea urmând s` se produc` undeva dup` 2030, dar cre[terea va \ncetini \ncepând cu 2016. Cre[terea vine mai ales din zona mobil`, unde num`rul de utilizatori de smartphone-uri va ajunge la 1,75 de miliarde de persoane \n acest an, potrivit eMarketer. Astfel, mai ales \n ]`ri precum China sau India, primul contact cu internetul se produce prin intermediul smartphone-ului. Viitorul va aduce \ns` internetul tot mai aproape de noi, inclusiv \n aparate care ast`zi stau lini[tite conectate doar la priza de curent. Peste 10 ani, la trezire, s-ar putea ca noptiera s` v` ureze o zi bun` [i fereastra s` v` informeze cum va fi vremea. Toate astea \nainte s` ajunge]i s` aprinde]i lumina de la baie. Conectat` la internet [i la celelalte aparate din cas`, s-ar putea chiar ca aceasta s` se aprind` singur`. Biz

Biz

37


UN ROMÂN

|NTRE TAIPEI {I VIENA Unul dintre primii angaja]i ai companiei de electronice BenQ, Mike Borze, a urcat timp de 18 ani treptele manageriale, pân` spre vârf. Vicepre[edintele român al companiei taiwaneze vorbe[te \ntr-un interviu Biz despre principiile manageriale care i-au asigurat continuitatea la cârma multina]ionalei. DE DRAGO{ L~Z~RESCU Cum a]i ob]inut primul job la BenQ? Dup` ce am terminat studiile \n Viena, m-am angajat la o companie de robo]i industriali. Dup` cinci ani aveam prea multe responsabilit`]i, m` ocupam de vânzare, date, electronic`, electrotehnic`. Voiam s` plec [i am v`zut un anun] la Acer pentru Europa de Est, pe postul de sales representative. Am aplicat la job, iar interviul de angajare a fost cu un român din Baia Mare. Mi-a spus c` prefer` s` lucreze cu românii dac` are de ales \ntre noi [i alte na]ionalit`]i. Au urmat interviuri cu directorul taiwanez pentru Europa Central` [i de Est, apoi cu [eful de la Acer Peripherals pe toat` Europa. Dup` trei luni de interviuri [i discu]ii m-au angajat, \n iunie 1996. Acer Peripherals [i-a schimbat numele \n Acer Communications & Multimedia (Acer CM) \n 2001. Câteva luni mai târziu, numele s-a schimbat din nou, \n BenQ, care era la acea vreme o companie-sor` a Acer. |ntre timp, am devenit o companie independent`.

Care sunt principalele atribu]ii \n calitate de vicepre-edinte? Eu am fost promovat \n func]ia de vicepre[edinte \n 2010, al`turi de un coleg rus. |n acel moment ni s-au dat anumite repsonsabilit`]i la nivel de board “of directors”, \n Europa. M` ocup de Europa Central` [i de Est ca 38

Biz

managing director. Din 2010 am trei func]ii: managing director pe Europa Central` [i de Est, director general pentru Fran]a [i vicepre[edinte pe Europa. Asta e pia]a \n care m` implic direct. Avem regulat, la o lun`, o lun` [i jum`tate, un management board meeting la nivel de Europa, unde lu`m decizii vizavi de tot ce se \ntâmpl` la nivel de Europa, inclusiv la nivel de alte ]`ri. Suntem doi vicepre[edin]i [i un pre[edinte, ne \ntâlnim cu directorii de ]ar` de pe cele 10 pie]e [i lu`m decizii pentru urm`toarele luni, trimestre, urm`torii ani.

|n cei 18 ani, a]i fost tentat s` p`r`si]i compania vreodat`? Sunt cel mai vechi angajat al BenQ \n Europa. Sigur c` \n aceast` pozi]ie ofertele sunt destul de dese, dar cele pe care s` nu le po]i refuza sunt relativ rare. Au fost câteva oferte c`rora am fost tentat s` le dau curs, dar dup` o analiz` mai atent` a lucrurilor am decis s` r`mân \n companie. E destul de greu s` te despar]i de o firm` \n care e[ti de 18 ani. Dac` nu a[ vedea viitor \n firm` sau am avea o dezvoltare periculoas`, a[ avea [efi cu care nu m` \n]eleg, m-a[ fi gândit mai profund la propunerile pe care le-am primit. Dar \n actualul context, nu am niciun motiv s` schimb. Asta nu \nseamn` c` nu voi accepta un alt job mai devreme sau mai târziu.

Care sunt argumentele de management care v-au ]inut \n companie? Fostul meu [ef de la Acer Peripherals, cu care aveam o rela]ie deosebit`, acum e pre[edintele global pentru BenQ Corporation. Având o rela]ie atât de bun` pentru atât de mul]i ani, pot spune c` suntem mai mult prieteni decât \ntr-o rela]ie de serviciu. Atâta timp cât rela]ia func]ioneaz` [i am libertatea [i autoritatea s` decid ceea ce cred c` este bine pentru business, nu v`d de ce ar trebui s` schimb ceva. E o binecuvântare s` ai un [ef \n]elept, priceput [i manageri de vârf deosebi]i. |nc` am ce \nv`]a de la ei. |n plus, fluctua]ia la nivel de management \n BenQ e foarte mic`. |n Europa s-au schimbat 3 manageri \n 15 ani. E o echip` rodat`, la nivel de regiuni, dar [i mondial. Pre[edintele actual ocup` aceast` pozi]ie de opt ani.

Care sunt principalele principii de management dup` care v` ghida]i? Cred c` este foarte important ca oamenii cu care lucrezi s` se simt` valoro[i, iar pentru asta trebuie s` aib` putere de decizie. |n momentul \n care un manager trece de un nivel, \i ofer autoritate, libertate [i flexibilitate. Dar, dac` le dai doar aceste lucruri f`r` o responsabilitate, apare un dezechilibru. Dac` ai un echilibru bun \ntre aceste lucruri, oamenii se vor sim]i aprecia]i,


TEHNOLOGIE INTERVIU utili [i vor dori s` mearg` mai departe cu tine. Chiar dac` am probleme cu unii oameni \n prim` instan]`, dup` mai multe \ncerc`ri am reu[it s` scot ceva bun din ei. Investesc mult \n oameni, e o filosofie bun`. M` bucur de rezultatele lor, \i las s` lucreze, doar m` uit din spate. Eu sunt mai mult retras, \n linia a doua, \i pun pe ei pe scen`, iar când e nevoie, le mai [optesc câte ceva. La urma urmei, o companie e constituit` din oameni, nu din produse [i servicii. Cu timpul am acumulat o experien]` \n a vedea prin om. V`d interiorul lui dup` o discu]ie de câteva ore, dup` câteva zile. Am f`cut [i gre[eli. Au venit la interviuri oameni foarte bine preg`ti]i, au stat câteva s`pt`mâni \n firm` [i au plecat. Te pot \n[ela, dar marea majoritate a oamenilor care au \nceput cu mine sunt aici \n continuare. Cei din echipa mea lucreaz` al`turi de mine de cel pu]in 10 ani.

Ce urm`ri]i când analiza]i poten]ialul unui candidat? Sunt trei lucruri esen]iale pentru ca un om, mai ales un manager, s` vin` \n echipa mea: s` fie \n]elept, s` fie bine preg`tit profesional [i s` aib` caracter [i integritate. Dac` nu e respectat` a treia condi]ie, celelalte dou` sunt degeaba. Integritatea [i un sistem de valori s`n`tos sunt esen]iale. Decât s` am de-a face cu un om harnic [i idiot, mai bine lucrez cu unul lene[ [i idiot, fiindc` face mai pu]ine prostii.

FOTO: VALI MIREA

Sunte]i influen]at de stilul de lucru al poporului austriac? Societatea \n care tr`ie[ti \[i las` amprenta asupra ta, fie c` vrei sau nu. Societatea austriac` a impregnat asupra mea [i mai tare ceea ce aveam de când am plecat din România: disciplina. Pentru mine, disciplina, ordinea sunt esen]iale. Sunt lucruri pe care din p`cate noi, românii, nu prea le avem. |n Austria e o vorb`: “Ein mann, ein wort” – un om, un cuvânt. Atunci când ]i-ai dat cuvântul, e ca [i cum ai semnat un contract. Atunci când promit ceva, fac tot posibilul s` m` ]in de cuvânt, chiar dac` la prima vedere am de pierdut \n urma consecven]ei. Biz Biz

39


Foto: © Yanlev– Dreamstime.com

Milionari \n zâmbete Stomatologia e \n momentul de fa]` una dintre cele mai profitabile ni[e medicale, \ns` dinamica pie]ei \i oblig` pe proprietarii de cabinete s` fac` investi]ii tot mai ample pentru a se diferen]ia. Iar uneori succesul nu vine din injec]iile de capital, ci din cele de botox. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

U

UNA DINTRE CELE MAI MARI TEMERI ale copil`riei era legat` de vizitele la dentist. Nu doar durerea, ci [i atmosfera cabinetelor anilor '90, atitudinea stomatologilor [i zgomotele pe care le auzeam \n sala de a[teptare m` f`ceau s`-mi doresc s` m` aflu oriunde altundeva. P`rea destul de dificil s` faci un business dintr-o astfel de meserie. Dou`zeci de ani mai târziu, acest “co[mar” pare s` se fi evaporat. Mai mult, cabinetele stomatologice se deschid pe str`zile populate ale principalelor ora[e \ntr-un ritm alert, aducând aminte de valul deschiderilor de sucursale bancare, apoi de farmacii. Aceast` ni[` medical` a devenit una dintre cele mai profitabile din industrie, iar \n momentul de fa]` pia]a se afl` \n plin proces de maturizare.

40

Biz

Evolu]ia pie]ei cabinetelor stomatologice se justific` prin dinamica clasic` – cre[terea nivelului de trai, specializarea tot mai bun` a stomatologilor [i investi]iile pe care proprietarii cabinetelor au fost dispu[i s` le fac` \n noi echipamente [i tehnologii. Mai mult, pacien]ii de ast`zi sunt mai educa]i, iar dac` \n urm` cu dou`zeci de ani tinerii fugeau de dentist, ast`zi s` mergi la un cabinet stomatologic pentru a-]i pune aparat dentar a devenit “cool”. F`r` \ndoial`, noua imagine a cabinetului \i ajut` pe proprietari s` \[i dezvolte businessurile mult mai alert \n zilele noastre, raportând cre[teri ale cifrei de afaceri de doi digi]i. Aglomerarea pie]ei a dus automat [i la schimbarea modului \n care cabinetele stomatologice premium se diferen]iaz` fa]` de concuren]`.

LUMINI}A DE LA CAP~TUL VICTORIEI |n primii ani ai “stomatologiei premium” (\nceputul anilor 2000), era suficient s` ai un sediu cool \ntr-o zon` populat` [i clien]ii nu \ntârziau s` apar`. Astfel [i-a f`cut apari]ia pe pia]` Dent Estet, una din cele mai cunoscute companii de profil din România, devenit` \ntre timp re]ea de cabinete stomatologice. Pentru Oana Taban, fondatoarea brandului, actualmente CEO, povestea a \nceput \n 1999 cu un cabinet situat \n zona Pia]a Victoriei din Bucure[ti. De la bun \nceput antreprenoarea a targetat pacien]ii din zona centru-nord a capitalei, \ncercând s` se impun` pe pia]` ca un cabinet premium. |n acel spa]iu deja aglomerat de cabinete stomatologice, Taban a folosit lumina ca factor de diferen]iere.


S~N~TATE “Am exploatat din plin vizibilitatea cabinetului. A fost un concept nou, ne prezentam diferit, \n sensul c` aveam un cabinet permanent luminat, inclusiv noaptea. Era perceput ca fiind prietenos, chiar [i din afar`, iar oamenii erau curio[i s` intre”, \[i aminte[te ea. Elementul de diferen]iere al Oanei Taban a func]ionat, astfel c` tot mai mul]i clien]i \i c`lcau pragul. |n 2003, când nu a mai putut face fa]` cererii, a decis s` deschid` al doilea cabinet, tot \n nordul Bucure[tiului. “Nu mi-am propus s` am o echip` mare, ci asta a venit ca o necesitate”, spune CEO-ul Dent Estet. La scurt timp, pe fondul volumului mare de lucru, Taban a fost nevoit` s` renun]e la meseria de medic stomatolog \n detrimentul celei de manager, astfel c`, \n urm` cu nou` ani, a \nceput s`-[i pun` amprenta asupra unui nou concept de cabinet. Dac` majoritatea unit`]ilor erau construite la acea vreme \n jurul unui singur medic, Oana Taban [i asocia]ii s`i, familia Hagivreta, au dezvoltat o re]ea de

principalul element de diferen]iere al Dent Estet. |nc` din 2006, cei doi manageri ai Dent Estet – Oana Taban [i Catrinel Hagivreta – sesizau poten]ialul pie]ei de stomatologie pentru copii, iar \n 2008 a ap`rut prima clinic` Dent Estet 4 Kids. Investi]iile \n astfel de unit`]i sunt mai mari decât \n cazul cabinetelor tradi]ionale, pe fondul materialelor [i al

numit Dent Estet 4 Teens. Potrivit fostului medic stomatolog, conceptul – de[i nou pe pia]a local` – este foarte bine primit, \ntrucât nevoile adolescen]ilor sunt diferite de cele ale unui adult. Dac` \n urm` cu un deceniu tinerii nu primeau foarte bine vestea c` trebuie s` poarte un aparat dentar, \n momentul de fa]` ace[tia sunt mult mai deschi[i.

OANA TABAN, CATRINEL HAGIVRETA, ac]ionari Dent Estet

EVOLU}IA RE}ELEI DENT ESTET |N CIFRE 2009 – 1,6 mil. euro 2010 – 1,8 mil. euro 2011 – 2,3 mil. euro 2012 – 2,8 mil. euro 2013 – 3,4 mil. euro cabinete, cu echipe de medici bine \nchegate. De altfel, aceast` re]ea a avut parte de o dezvoltare oarecum atipic`. Dac` majoritatea businessurilor care vizeaz` o extindere a re]elei urm`resc o uniformizare a acoperirii teritoriale, Dent Estet are toate cabinetele bucure[tene concentrate \n aceea[i zon`. “Ne-am extins \n acest mod din nevoia de a aduce mai multe specializ`ri sub acela[i acoperi[, de a nu trimite pacien]ii pe drumuri”, spune Taban, care a dorit s` \[i p`streze acela[i tip de clien]i pe parcursul procesului de extindere. |n momentul de fa]`, lan]ul Dent Estet e format din [apte unit`]i, dintre care trei sunt dedicate adul]ilor, trei copiilor (dou` \n Bucure[ti [i unul \n Timi[oara) [i unul adolescen]ilor. De altfel, aceast` \mp`r]ire a pacien]ilor pe categorii de vârst` este \n momentul de fa]`

aparaturii diferite, dar [i al preg`tirii corespunz`toare a medicilor stomatologi. “Am investit 150.000 de euro \n cabinetul Dent Estet 4 Kids din Timi[oara, dar \n Bucure[ti investi]iile sunt mai mari”, spune Taban. Mai mult, antreprenoarea a decis \n urm` cu doi ani s` deschid` primul cabinet dedicat adolescen]ilor,

ZÂMBET DE 500.000 EURO Dent Estet este unul dintre modelele de succes ale pie]ei stomatologice din România, \ns` majoritatea medicilor nu dispun de finan]area necesar` pentru a pune la punct adev`rate re]ele, dup` modelul mai sus amintit. Astfel, dezvoltarea cabinetelor Biz

41


S~N~TATE individuale urmeaz` al]i pa[i, iar provoc`rile proprietarilor sunt diferite. Ceris Popescu [i Lauren]iu Marina[ au avut nevoie de nou` ani pentru a-[i putea pune la punct cabinetul mult visat. “Domeniul online justsmile.ro e cump`rat din 2001, dar de-abia \n 2010 am reu[it s` inaugur`m cabinetul”, spune Popescu. |n tot acest

antreprenori au lucrat la renovarea cl`dirii [i la echiparea acesteia cu aparatura necesar`, ceea ce i-a costat aproximativ 300.000 de euro. La aceast` sum` s-a ad`ugat bugetul de marketing de 200.000 de euro, folosit la promovarea agresiv` a noului cabinet de pe {tirbei Vod` atât \n mediul online, cât [i offline.

FOTO: VALI MIREA

CERIS POPESCU, cofondator Just Smile

timp, cei doi medici au lucrat ca angaja]i \n cadrul altor cabinete, apoi pe cont propriu \n cadrul unor cabinete mai mici, “de cartier”, \ncercând s` economiseasc` bani pentru a putea fonda cabinetul de dental glamour Just Smile. Medicii-antreprenori erau \n c`utarea unei cl`diri vechi, \ntr-o zon` central` a Bucure[tiului, pe care s` o poat` renova \n linie cu conceptul gândit din 2001. “Ne-am dorit ca \n cadrul cl`dirii s` avem mai multe cabinete pe care s` le diferen]iem, s` le d`m nume \n func]ie de personalit`]i joviale din cinematografie”, explic` Ceris Popescu. Astfel s-au n`scut cabinetele Marilyn (Monroe), Fred (Astaire) [i Charlie (Chaplin). Timp de un an de zile, cei doi medici deveni]i 42

Biz

Chiar dac` nu dispun de fondurile necesare pentru a deschide un lan] de cabinete, Popescu [i Marina[ au g`sit o alternativ` – colaborarea cu o firm` de asigur`ri, care le ofer` acestora contracte corporate ce genereaz` 30% din cifra de afaceri de 550.000 de euro a Just Smile. “Nu ne-am propus s` atac`m segmentul corporate când am deschis cabinetul, dar oportunitatea a venit pe parcurs”, spune Marina[. Cum contractele casei de asigur`ri sunt \ncheiate cu companii multina]ionale, cu angaja]i \n toat` ]ara, era nevoie de o uniformizare a ofertei la nivel na]ional, astfel c` fondatorii Just Smile s-au asociat cu al]i medici stomatologi din ]ar` pentru a oferi servicii stomatologice companiilor pe \ntreg teritoriul ]`rii. Mai mult, Popescu [i Marina[ au reu[it

extinderea conceptului din Bucure[ti \n trei noi ora[e, sub form` de franciz`. “Pân` la finele anului vor func]iona cabinete stomatologice Just Smile \n Arad, Timi[oara [i Constan]a, \n urma unor investi]ii de 30.000, 70.000 [i respectiv 50.000 de euro”, spune Popescu. De[i sistemul de franciz` nu le atrage venituri substan]iale – celor doi le revin sub 10% din veniturile anuale ale cabinetelor din provincie – existen]a acestor cabinete le permite s` dezvolte parteneriatul cu firma de asigur`ri, ceea ce va genera venituri suplimentare \n viitorul apropiat. O alt` surs` de venituri pentru Popescu [i Marina[ vine \ns` dinspre tehnicile moderne de rejuvenare [i estetic` facial` – cu alte cuvinte, inject`ri cu botox [i acid hialuronic pentru \ndep`rtarea ridurilor. De[i atipice pentru cabinetele stomatologice, aceste servicii par s` se potriveasc` cu conceptul “dental glamour” impus de Just Smile pe pia]`, iar pacientele \n special solicit` tot mai des astfel de servicii. “Noul cabinet va fi deschis \n luna mai a acestui an, \n cadrul aceleia[i cl`diri, [i va fi format din doi medici specializa]i pe tehnici de rejuvenare facial` [i un dermatolog”, explic` Ceris Popescu, care e extrem de optimist \n privin]a veniturilor generate de aceast` ni[`. Dac` \n primul an se a[teapt` ca noul cabinet s` genereze 10% din veniturile Just Smile, procentul ar putea cre[te la 30% \n urm`torii cinci ani. Fie c` vorbim de re]ele consacrate de cabinete stomatologice sau de cabinete individuale, aceast` pia]` r`mâne extrem de dinamic` [i de profitabil`, generând atât cre[teri ale veniturilor, cât [i profituri de dou` cifre. Pentru succesul businessurilor pe termen lung, e nevoie totu[i de investi]ii continue \n diferen]iere. Dac` \n anii de pionierat ai stomatologiei premium era suficient ca un cabinet s` fie bine iluminat pentru a atrage aten]ia, ast`zi proprietarii unit`]ilor stomatologice \[i contureaz` strategiile de business \n jurul unor noi servicii [i categorii de clien]i, pentru a-[i asigura pozi]ia de vârf \n momentul satur`rii pie]ei, iar profiturile \i ajut` s` investeasc` cu zâmbetul pe buze. Biz


Foto: © Sergey Maksuta – Dreamstime.com

INDUSTRY LEADERS

DOU~ DECENII LA PUTEREA A DOUA


INDUSTRY LEADERS Acum 20 de ani produc`torul român de mezeluri Caroli Foods Group [i-a \nceput ascensiunea cu un simplu plan pe hârtie. Dup` o cre[tere spectaculoas`, compania are acum creionat` o strategie [i mai ambi]ioas`: s` devin` liderul pie]ei de mezeluri din Europa de Sud-Est. DE OVIDIU NEAGOE ` nu fi]i surprin[i dac`, atunci când v` afla]i la cump`r`turi, \n dreptul raionului cu mezeluri ve]i da peste un b`rbat elegant, pu]in grizonat, care v` va \ntreba \ntr-o român` \nchegat` dar cu un u[or accent str`in ce nu v` place la mezeluri [i cum ar putea fi \mbun`t`]ite acestea. Sunt [anse foarte mari s`-l fi \ntâlnit pe Khaled El Solh, CEO la Caroli Foods Group. Printre reuniuni pl`nuite din timp ori ap`rute spontan, [edin]e cu angaja]ii [i executivii altor companii sau atunci când nu ia o scurt` pauz` [i se relaxeaz` cu setul de minigolf pentru birou, [eful produc`torului român de mezeluri \[i face \ntotdeauna timp [i, o dat` pe s`pt`mân`, discut` cu clien]i [i cu consumatori despre modalit`]ile prin care ar putea aduce o serie de \mbun`t`]iri produselor companiei. Re]eta managerului libanez se pare c` func]ioneaz` excelent. Pe o pia]` a mezelurilor aflat` de mai bine de cinci ani \n sc`dere, Caroli Foods Group a crescut, iar \n 2013 a \nregistrat profituri opera]ionale (EBITDA) de peste 7 milioane de euro [i o cifr` de afaceri de 78 de milioane de euro. Dup` o lung` perioad` marcat` de descre[teri (pia]a de mezeluri din ]ar` a sc`zut de la o valoare de aproape un miliard de euro la 700 de milioane de euro), se pare c` anul acesta [i pia]a va mai pune pe ea un pic de carne [i va cre[te cu dou` procente. {i Caroli Foods Group \[i va continua cre[terea. Potrivit calculelor lui Khaled El Solh, \n 2014 aceasta va fi de cinci procente. Secretul din spatele grupului? “Strategia pe care am adoptat-o dintotdeauna este aceea de a satisface clientul cu orice pre]”, spune Khaled El 44

Biz

Europa de Sud-Est [i s` urce cota de Solh. “Avem un set de valori foarte pia]` a grupului, dou` direc]ii clare, care este concentrat pe calitate [i principale din care izvor`sc toate \mbun`t`]irea acesteia. Ne dorim s` planurile pe termen scurt ale Caroli lans`m pe pia]` produse noi [i s` fim Foods Group. Al`turi de o strategie cât mai inovatori [i, de asemenea, ne clar` pe termen scurt, executivul de la mândrim c` suntem o echip` \nchegat` Caroli Foods Group are [i o dorin]`, un [i ne respect`m \ntotdeauna vis, despre cum [i-ar dori s` arate consumatorii”, adaug` CEO-ul Caroli compania peste al]i 20 de ani. “Este o Foods Group. \ntrebare interesant`”, spune zâmbind Rezultatele nu au \ntârziat s` apar`. Khaled El Solh [i cade pe |n cele dou` decenii de la \nfiin]are, gânduri pre] de dou` compania a reu[it s` secunde. “A[ vrea s` v`d creasc` de la un Caroli ca un juc`tor proiect ambi]ios important \n zona de pân` la stadiul de procesare din Europa \n lider pe pia]a din urm`torii 20 de ani. {i nu România. |n 1994, ro u e e ed de milioan de afaceri cred c` exist` vreun motiv Caroli Foods Group a fost cifraniei Caroli s` nu se \ntåmple a[a, f`cea primii pa[i pe a p a com up \n 2013 ro avem toate posibilit`]ile pia]`, cu o mic` G s d o Fo \n termeni de oameni, de fabric` din Bucure[ti voin]`, a[a c` nu v`d de ce care avea o capacitate nu am fi un produc`tor important de de 100 de tone pe an. carne din Europa, [i nu doar din Criza economic` a g`sit grupul \n plin` Europa de Sud-Est, \n urm`torii 20 de “adolescen]`”, lucru valabil, de cele mai ani”, adaug` CEO-ul Caroli multe ori, [i \n via]a real`, iar ast`zi, la Group Foods. doi ani de la “majorat”, Caroli Cu toate c` la prima Foods Group, vedere poate p`rea un vis ajuns la prea \ndr`zne], cu atât mai maturitate, are o mult pentru un produc`tor capacitate de a ro u e e român, pentru Caroli nu d 45.000 de tone pe e milioan rofitul este chiar a[a. Compania an, un portofoliu fost p A) al (EBITD se bucur` de sprijinul compus din patru opera]ion ul trecut de realizat anods Group unui aliat puternic pe branduri [i de]ine Caroli Fo “frontul” de vest, astfel c` opt depozite [i dou` visul executivului pe termen lung unit`]i de produc]ie, are toate [ansele s` devin` realitate. |n precum [i o echip` urm` cu patru ani, produc`torul local de format` din 1.200 de angaja]i. mezeluri a fuzionat cu gigantul spaniol Dar planurile grupului nu se opresc Campofrío Food Group, cel mai mare aici. Pe agenda lui Khaled El Solh este produc`tor din Europa, care de]ine 37 creionat` foarte clar viziunea pentru de fabrici, mai bine de 20 de branduri [i urm`torii cinci ani. Planul omului de are o echip` format` din aproape 12.000 afaceri este s` fac` din produc`torul de oameni. român de mezeluri liderul absolut \n

78

7


CAROLI FOODS GROUP ROMÂNIA, LA MASA PUTERII

\nregistrat un drum descendent \nc` de la debutul recesiunii [i a mizat, \n Experien]a [i know-how-ul cu care au schimb, pe consolidarea unit`]ii din venit spaniolii au constituit un Pite[ti. avantaj competitiv extrem de O alt` m`sur` important` pentru important pentru Caroli Foods Group. eficientizare a constat \n unificarea Noul joint venture format a devenit celor dou` for]e logistice [i \n lider pe pia]a local` de produse din regândirea \ntregului proces de carne procesat` atât din punctul de distribu]ie pentru c` ambele companii vedere al vânz`rilor, cât [i al cotei de de]ineau depozite \n acelea[i regiuni. pia]`. La scurt timp dup` fuziune, Pentru un produc`tor de carne noua entitate a apelat la un amplu procesat`, logistica ocup` un loc de proces de transformare, extrem de cinste pe agenda top managementului, important dup` activit`]i de tip pentru c` via]a la raft a produselor este fuziuni [i achizi]ii. |n acela[i timp scurt`, alimentele trebuie s` fie mereu \ns`, recesiunea nu d`dea semne de cât mai proaspete [i, dac` stocurile nu oboseal` [i \nc` d`dea b`t`i de cap sunt gestionate profesionist, exist` \ntregii economii. “Pentru noi, mereu posibilitatea apari]iei recesiunea a avut un dublu impact, pierderilor financiare. Tocmai pentru a pentru c` \n paralel lucram la preveni astfel de cazuri, Caroli Foods finalizarea integr`rii dintre Caroli Group a investit Foods [i Campofrío”, \[i aminte[te masiv \n urm` cu Khaled El Solh. “Dar ca câ]iva ani \ntr-o nou` organiza]ie am platform` logistic`, reac]ionat imediat [i am aflat` \n apropierea reu[it, ca echip`, s` fabricii din Pite[ti, dep`[im \mpreun` e carne care a contribuit provoc`rile ap`rute pe de tone d este substan]ial la procesat` ual` la pia]`. A fost dificil, pot a an cre[terea eficien]ei spune aceasta, dar putem capacitate Pite[ti [i in fabricile d grupului activit`]ii spune [i c` am \nv`]at Tulcea ale companiei. cum s` dep`[im o astfel de Proximitatea dintre criz`: s` ne adapt`m foarte noua platform` [i spa]iul de produc]ie repede la schimb`rile din s-a putut traduce prin optimizarea pia]`”, continu` CEO-ul Caroli Foods timpilor de distribu]ie, dar [i a Group. costurilor Imediat dup` fuziune, cele dou` opera]ionale. companii aveau \mpreun` mai bine Acest moment de 500 de produse [i 6 cheie a fost branduri – Caroli Foods \nceputul cinci, Tabco Campofrio expansiunii unul – un portofoliu produc`torului extrem de generos, dar \n rul român de carne acela[i timp foarte greu este num` roli r Ca procesat`. “Pe de gestionat. Astfel, o angaja]ilo up Foods Gro atunci am \nceput prim` m`sur` de s` ne extindem [i restructurare a constat \n s` dezvolt`m reducerea acestui la patru distribu]ia propriilor branduri \n branduri – Caroli, regiunea Transilvania. A[a c` unul Campofrío, Sissi [i Maestro – [i 350 dintre planurile noastre de cre[tere a de produse, pentru cre[terea eficien]ei fost s` lu`m al`turi de noi Maestro [i controlul calit`]ii. Tot ca parte a Industries, cel mai important brand procesului de restructurare, \n urm` din regiune”, spune Khaled El Solh. cu trei ani Caroli Foods Group a Dup` preluare, Caroli Foods Group a \nchis fabrica din Tulcea, din cauza devenit lider \n regiune. schimb`rilor ap`rute \n pia]`, care a

45.000

1.200

Odat` ce s-a spart ghea]a, pe pia]a de carne local` exista o tendin]` de consolidare, prin achizi]ii, iar intrarea României \n Uniunea European`, care b`tea la u[`, a adus o rea[ezare a pie]ei. Necesitatea alinierii produc]iei la standarde europene a contribuit atunci la dispari]ia de pe pia]` a unor juc`tori care nu au avut posibilitatea s` investeasc` [i s` respecte noile standarde impuse. Dar Caroli Foods [i-a preg`tit din vreme [i minu]ios evolu]ia pe o pia]` extrem de competitiv` precum cea european` [i a investit \n noi linii de produc]ie, \n organizarea [i consolidarea structurilor interne ale companiei, \n oameni, dar [i \n preg`tirea specific` necesar` spre a vinde produsele pe pie]ele Comunit`]ii Europene. {i, de \ndat` ce România s-a al`turat Uniunii Europene [i num`rul românilor care plecau \n statele vestice era \n continu` cre[tere, compania nu a stat mult pe gânduri [i a demarat exporturile. De[i acum principalul focus al Caroli Foods Group este s` furnizele produse românilor din str`in`tate c`rora le este dor de gustul familiar de acas`, compania este \ntotdeauna cu ochii pe alte pie]e, \n care produsele sale se pot potrivi cel mai bine. Alian]a cu gigantul spaniol este asul din mâneca produc`torului român de mezeluri. Motivul? |n interiorul grupului exist` echipe specializate, care se mut` din loc \n loc cu misiunea de a identifica orice oportunitate de exporturi. “Cu ajutorul Campofrío privim exporturile dintr-un unghi diferit, acum \ncerc`m s` identific`m modalitatea prin care putem folosi unitatea de produc]ie româneasc`, care este legat` de grup, [i s` o folosim pentru alte pie]e europene”, spune Khaled El Solh. “Pentru c` aici costul de produc]ie este mai sc`zut comparativ cu celelalte fabrici ale Campofrío. A[adar, dac` grupul va vedea c` exist` o oportunitate ca un produs s` fie fabricat \n România, cu siguran]` c` vom juca [i pe aceast` carte”, adaug` CEO-ul Caroli Foods Group. Biz Biz

45


INDUSTRY LEADERS

LEADERSHIP 2.0

Khaled El Solh, CEO al Caroli Foods Group, vorbe[te despre drumul produc`torului român de mezeluri de la un proiect desenat pe hârtie pân` \n fruntea pie]ei de carne procesat` [i despre viziunea pentru urm`torii ani [i rolul inova]iei \n cadrul organiza]iei. DE OVIDIU NEAGOE Ce \nseamn` 20 de ani de Caroli Foods Group pentru dvs.? Dar pentru companie? Pentru mine ace[ti 20 de ani de succes ai Caroli Foods Group, cum ne place nou` s` spunem, \nseamn` un vis de familie \mplinit. Dincolo de acest lucru, este ascensiunea de la un proiect desenat pe hârtie \n 1994 la o companie cu 1.200 de “caroli[ti”, 2 unit`]i de produc]ie cu 45.000 tone capacitate de carne procesat` anual, care export` pe 6 pie]e [i care \[i propune s` fie \n continuare liderul de pia]` prin dedicare permanent` valorilor care ne-au adus pân` aici: calitate, inova]ie, ini]iativ`, \ncredere [i grij` pentru consumatori.

am \nceput produc]ia \n fabrica de acolo, pe care ulterior am consolidat-o. |n 2004 am demarat procesul ob]inerii celor mai prestigioase certific`ri de siguran]` [i calitate, ast`zi fiind singurul produc`tor local care de]ine certific`rile ISO 9001:2008, HACCP [i IFS versiunea 6, Higher level. |n 2006, am achizi]ionat brandul Maestro, liderul pie]ei din Transilvania, iar \n 2008 am \nceput exportul c`tre pie]e \n care locuiau consumatorii no[ti, români pleca]i s` lucreze peste grani]`. Un moment foarte important \n ascensiunea noastr` este fuziunea cu Tabco-Campofrio din 2010.

lansând \n Romania “mini bolitas”, specialit`]i spaniole care pot fi servite ca gustare oriunde [i oricând, putând fi p`strate la temperaturi normale. Din aceast` var`, consumatorii cu o via]` activ` vor g`si \n magazine

A[ vrea s` v`d Caroli ca un juc`tor important \n zona de procesare din Europa \n urm`torii 20 de ani. {i nu cred c` exist` vreun motiv s` nu se \ntåmple a[a, avem toate posibilit`]ile \n termeni de oameni, de voin]`, a[a c` nu v`d de ce nu am fi un produc`tor important de carne din Europa, [i nu doar din Europa de Sud-Est, \n urm`torii 20 de ani.” KHALED EL SOLH, CEO Caroli Foods Group

Care este strategia Caroli Foods Group pentru perioada urm`toare?

Ce a \nsemnat fuziunea cu Campofrio Food Group?

Strategia noastr` pe urm`torii ani este axat` pe consolidarea pozi]iei pe pia]a din România, cre[terea businessului \n afara grani]elor, lansarea de noi categorii inovative pe pia]`, continuarea investi]iilor \n tehnologii inovative [i implicarea \ntr-o m`sur` mai mare \n comunitatea local` din Pite[ti, unde avem unitatea de produc]ie.

A contribuit la cre[terea companiei din pozi]ia de challenger la cea de lider de pia]` [i cel mai mare beneficiu pe care ni l-a adus, cred eu, este accesul la expertiza celui mai mare procesator de carne din Europa. Avem un avantaj competitiv din acest punct de vedere care ne ajut` s` fim inovativi, atât \n termeni de portofoliu de produse, cât [i \n ceea ce prive[te tehnicile [i tehnologiile de produc]ie.

Care sunt cele mai importante momente din istoria de dou` decenii a Caroli Foods Group? Povestea Caroli Foods Group a \nceput \n 1994, când am pornit produc]ia \ntr-o mic` fabric` din Bucure[ti. De atunci, compania a crescut treptat c`tre pozi]ia de lider de pia]` pe care o de]ine acum [i v` pot spune mai multe momente cheie din acest parcurs. |n 1999 am achi]ionat INDCARF Pite[ti [i 46

Biz

Caroli Foods Group a ar`tat c` inova]ia conteaz` [i \n produc]ia de mezeluri. Ne pute]i da câteva exemple de inova]ii ale companiei? Dincolo de folosirea tehnologiilor de produc]ie de ultim` genera]ie, inov`m permanent prin re]etele de produse. De exemplu, \n 2012 am lansat gama Campofrio DonCurcan, iar anul trecul am intrat pe pia]a de snacking

gama de toppinguri Campofrio Trattoria pentru Pizza, Paste [i Salate.

Brandul Caroli a urcat vertiginos \n topul celor mai puternice branduri române[ti, realizat de Biz. Care este re]eta acestei cre[teri exponen]iale? |ntotdeauna am pus grija pentru consumator \n centrul afacerii noastre [i am f`cut toate eforturile pentru a oferi cea mai bun` calitate \n fiecare etap` a procesului de produc]ie [i distribu]ie. Ceea ce cred eu c` a f`cut o diferen]` \n acest sens este faptul c` din 2012 am adoptat o nou` strategie de brand care s` comunice mai bine acest lucru, creând o leg`tur` emo]ional` mai puternic` \ntre brand [i consumatori. Iar oamenii r`spund la aceste lucruri atunci când e[ti autentic [i produsele confirm` promisiunea pe care o fac. Biz


FOTO: VALI MIREA


Foto: © Viorel Dudau – Dreamstime.com

MISIUNEA LOR E VOTUL

Goana dup` voturi a \nceput. Campania electoral` pentru Parlamentul European este \n plin` desf`[urare, iar partidele [i oamenii politici \[i ascut armele \n a[teptarea luptei pentru Palatul Cotroceni. |n paralel \ns`, se mai poart` o b`t`lie, \ntre companiile care ofer` servicii de consultan]` politic`. DE OVIDIU NEAGOE

B

ucure[tiul este unul dintre pu]inele ora[e \n care v-a]i a[tepta s` da]i peste un american \mbr`cat la patru ace care conduce o companie din Washington. Dar sfâr[itul lunii trecute l-a prins pe Nino Saviano pe str`du]ele din capitala României. {i cu toate c` a vizitat de mai multe ori Palatul Parlamentului, americanul nu se afl` aici \n vacan]`. Misiunea lui, \n calitate de pre[edinte al firmei de consultan]` politic` Savi Political Consulting, este s` \[i pun` experien]a la

48

Biz

dispozi]ia politicienilor români [i astfel s` ofere electoratului un r`spuns la “eterna” \ntrebare: “Eu cu cine votez?”. Anul 2014 este unul extrem de important pentru oamenii politici români, care se preg`tesc pentru dou` b`t`lii importante: alegerile europarlamentare, pentru care campania electoral` e deja \n toi, [i cele preziden]iale din noiembrie. B`t`lia nu se duce numai \ntre candida]i, ci [i \ntre firmele care ofer` consultan]` politic`, mai ales c` alegeri de calibrul celor prin care se decide viitorul ocupant al fotoliului de pre[edinte al ]`rii nu

au mai avut loc din 2009. “Prin natura muncii, pentru firmele de consultan]` politic` [i pentru industrie \n general un an electoral aduce cele mai multe venituri”, spune pentru Biz Nino Saviano, pre[edintele Savi Political Consulting, companie care de anul trecut are birouri [i la Bucure[ti. “Din perspectiva unei afaceri cu domeniul de activitate \n consultan]` politic` am v`zut România ca pe o oportunitate bun`, datorit` poten]ialului pentru schimbare, un poten]ial de schimbare a genera]iilor din politic` [i, de asemenea, România va fi un punct de


CONSULTAN}~

plecare pentru eventuale angajamente regionale”, spune consultantul politic, care adaug` c` ia \n calcul [i pie]e precum Bulgaria, Serbia [i chiar Republica Moldova. |n ciuda experien]ei lui Saviano, care a ocupat func]ia de analist senior \n staff-ul lui Bill Clinton \n cel de-al doilea mandat al acestuia [i a fost \n fruntea a numeroase campanii electorale din Africa, Orientul Mijlociu, SUA, Asia sau Europa, misiunea americanului pe plan local nu va fi lipsit` de provoc`ri. Nivelul sc`zut de implicare [i de interes al votan]ilor \n timpul campaniilor, slaba prezen]` la urne, noul val de firme de consultan]` “fl`mânde” dup` un “tun”, pentru ca ulterior s` trag` obloanele, ori celebrele mite electorale sunt câteva aspecte ce pun be]e \n roate companiilor care ofer` servicii de consultan]` politic`.

V DE LA VOTURI Recesiunea a avut un cuvânt important de spus pe meleagurile române[ti, chiar dac` la prima vedere oamenii politici par s` g`seasc` mai mereu resursele necesare partidelor. Dar politica este dependent` de situa]ia economic`, atât din perspectiva voturilor primite sau pierdute, cât, mai ales, din punctul de vedere al sus]inerii financiare. Perioada de dinaintea recesiunii, când economia mergea cu toate motoarele turate, care a coincis [i cu promulgarea legii votului uninominal, a \nsemnat o explozie a num`rului de firme de consultan]` politic` [i a consultan]ilor independen]i. “Odat` cu pr`bu[irea economic`, lucrurile au revenit la situa]ia dinainte”, spune Cristian Andrei, fondatorul firmei de consultan]` politic` Agen]ia de Rating Politic, care va organiza \n intervalul 24 – 25 iunie cea de-a treia edi]ie a evenimentului Political Marketing Forum, unde invitat special va fi profesorul american Bruce

Newman. “Sunt firme mari care s-au restructurat, s-au \nchis firme ale unor consultan]i cunoscu]i [i s-a ajuns la o situa]ie cum era [i \nainte, mai mult project-based, campanii punctuale la un moment dat sau clien]i care \[i construiesc o strategie pe termen lung. S-a sim]it destul de mult c` nici politicienii nu au mai avut acelea[i resurse la \ndemân` pentru a achizi]iona consultan]`”, adaug` Cristian Andrei. Astfel, noul an electoral poate \nseamna o adev`rat` gur` de oxigen pentru companiile care ofer` servicii de consultan]` politic`.

Prin natura muncii, pentru firmele de consultan]` politic` [i pentru industrie \n general, un an electoral aduce cele mai multe venituri. Din perspectiva unei afaceri cu domeniul de activitate \n consultan]` politic` am v`zut România ca pe o oportunitate bun`, datorit` poten]ialului pentru schimbare, un poten]ial de schimbare a genera]iilor din politic` [i, de asemenea, România va fi un punct de plecare pentru eventuale angajamente regionale.” NINO SAVIANO, pre[edinte la Savi Political Consulting [i fost analist senior \n staff-ul fostului pre[edinte american Bill Clinton

Potrivit estim`rilor lui Saviano, la alegerile legislative care au avut loc \n ]ar` \n urm` cu doi ani, 30% dintre candida]i au beneficiat de serviciile unor companii specializate de consultan]`. Cu toate c` num`rul oamenilor politici care au apelat \n ultimii doi ani la servicii profesioniste de consultan]` a crescut, aceasta nu \nseamn` c` politica a fost f`cut` \n perioada nonelectoral` instinctiv. Toate marile partide politice au o serie de consultan]i interni, iar majoritatea oamenilor politici beneficiaz` de serviciile unor consilieri, care lucreaz` exclusiv pentru respectiva persoan` [i se ocup` de la

consultan]` de imagine, la gestionarea conturilor de social media. |n anii f`r` alegeri, la consultan]a politic` apeleaz` un num`r relativ mic de politicieni români, care sunt de regul` liderii partidelor, oameni din “prima linie” [i, periodic, primari sau pre[edin]i ai consiliilor jude]ene care, con[tien]i c` propriile mandate sunt \n joc, apeleaz` la evalu`ri periodice din partea companiilor de consultan]` politic`. Vârfurile de lance ale partidelor politice \ns` sunt interesate de servicii complexe de consultan]` [i marja de achizi]ie poate varia de la sondaje pân` la consultan]` de imagine, strategie, opposition research – eforturile sus]in`torilor ori ale consultan]ilor de a investiga pe cale legal` biografia, antecedentele, studiile, averea sau apari]iile \n pres` ale unui candidat. Existen]a unor u[oare discrepan]e \ntre discursurile calculate sus]inute \n timpul campaniilor electorale [i “micile” sc`p`ri \n declara]ii din anii \n care nu se a[teapt` prezen]` la urne poate avea o oarecare leg`tur` [i cu lipsa achizi]ion`rii de servicii de consultan]`. “|n primul rând, consultan]a politic` este o paradigm` \nc` nou` \n activitatea politicienilor [i valorizarea ei bugetar` este la un nivel \nc` sc`zut”, spune Cristian Andrei. Acesta mai arat` c` este greu s` convingi un politician s` \[i structureze profesionist un buget de campanie [i exist` problema de a-l convinge, \n func]ie de orgoliul firesc al unui om care se afl` \n mijlocul ac]iunii politice. “De fapt, e o lupt` de zi cu zi s` \l convingi de ideile pe care le-ai descoperit \n cercet`ri, pe care le-ai testat, care la prima vedere sunt mai greu de digerat [i care poate trebuie s` \i schimbe modul de a fi, de a se comporta”, continu` fondatorul Agen]iei de Rating Politic despre principalele provoc`ri ap`rute \n cadrul colabor`rilor cu oamenii politici. Biz Biz

49


Xerox [i {coala American`, parteneriat pentru o [coal` digital` Elevii de la {coala American` Interna]ional` din Bucure[ti s-au gândit s` economiseasc` hârtia, pentru a proteja mediul, [i au g`sit alia]i excelen]i \n cadrul Xerox România. Iat` cum au parcurs \mpreun` drumul spre o [coal` complet digital`. n grup de copii de la {coala American` Interna]ional` din Bucure[ti (AISB) a vrut s` g`seasc` o cale prin care s` 50

Biz

economiseasc` hârtia [i, astfel, s` protejeze mediul. |n \ncercarea de a transforma aceast` idee \n realitate, AISB a contactat speciali[tii de la Xerox România.

Ace[tia au propus o solu]ie care integreaz` serviciile de management al documentelor [i tehnologiile moderne Xerox. A[a s-a conturat [i principalul obiectiv: ca institu]ia s`


DIGITAL

devin`, treptat, una care nu mai folose[te deloc hârtie. |n octombrie 2013, solu]ia a fost pus` deja \n practic` [i, astfel, \ncepea aventura c`tre o [coal` complet digital`.

POVESTEA UNEI COLABOR~RI Colaborarea \ntre AISB [i Xerox România a \nceput \n 2006, \ntr-o vreme \n care [coala folosea echipamente multibrand [i se confrunta cu dificult`]i privind controlul re]elei sale IT eterogene [i al multiplelor activit`]i cu documentele. Atunci, Xerox a ajutat AISB s` \[i optimizeze flota de echipamente [i s` \[i simplifice procesele legate de documentele de birou.

Anul trecut, parteneriatul \ntre AISB [i Xerox România a trecut la un nivel superior. Conducerea AISB a decis s` re\nnoiasc` contractul cu Xerox pentru cinci ani, având ca obiectiv principal transformarea institu]iei \ntr-o [coal` f`r` hârtie. De aceast` dat`, AISB a vrut s` \[i modernizeze \ntreaga re]ea IT, pentru a beneficia de echipamente multifunc]ionale moderne [i instrumente software de ultim` genera]ie – care permit mobilitate, reduceri de costuri, hârtie, energie [i consumabile. Dup` o analiz` \n detaliu a situa]iei legate de echipamentele de birou [i documentele la AISB, Xerox recomand` institu]iei o solu]ie de management al documentelor [i al re]elei IT, astfel \ncât [coala s` ating` principalul obiectiv – s` devin` o [coala care nu mai folose[te hârtia. 65 de noi echipamente Xerox color [i alb-negru - al`turi de o diversitate de instrumente software avansate – sunt instalate \n [coal`. Phaser 3320, Phaser 6500, WorkCentre 3325, WorkCentre 7125 [i WorkCentre 7855 au fost câteva dintre noile multifunc]ionale. Managementul imprim`rii este asigurat de solu]ia Xerox Equitrac, care le permite utilizatorilor s` copieze, s` scaneze [i s` trimit` faxuri, folosind ecusoanele personale – ajutându-i astfel s` economiseasc` hârtie [i consumabile. “Toate multifunc]ionalele Xerox instalate la sediul AISB includ platforma noastr` software, ConnectKey, pentru un plus de mobilitate, securitate, personalizare [i acces la servicii de cloud”, a spus Alina B`lan, Sales Manager, Corporate Accounts, Strategic Accounts Operations, Xerox România. “De asemenea, AISB beneficiaz` de solu]ia noastr` de imprimare mobil`, Mobile Print, care tip`re[te de pe orice dispozitiv mobil c`tre orice imprimant`, indiferent de brand, simplificând imprimarea, crescând productivitatea [i securizând fiecare document tip`rit. Având \n vedere c` migrarea spre un mediu digital [i reducerea amprentei de carbon sunt

elemente cheie pentru AISB, am inclus \n echipamentele noastre o gam` larg` de func]ii, op]iuni [i software-uri complexe, oferindu-i partenerului nostru posibilitatea de a controla [i a urm`ri toate documentele, toate costurile [i \ntregul consum de energie, consumabile [i hârtie”, a explicat Alina B`lan. La scurt timp de la implementarea solu]iei Xerox, au \nceput s` apar` [i primele rezultate. Unii profesori au reu[it s` \[i transforme propriile cursuri \ntr-unele care nu folosesc deloc hârtia. Toate materialele de studiu sunt transmise elevilor pe cale electronic` [i studiate de ace[tia direct pe tablete [i e-readere. Culorile se folosesc \n forma lor fizic` doar la orele de desen [i pictur`. Ghiozdanele elevilor au devenit mult mai u[oare – cât` vreme manualele electronice \n mod sigur nu cânt`resc la fel de mult ca acelea din hârtie. Folosirea serviciilor bazate pe cloud, securizate de ConnectKey, \n cea de-a doua etap` a procesului, ajut` la o reducere [i mai mare a consumului de hârtie, din moment ce acestea au fost integrate \n tehnologiile Xerox. “Folosind tehnologiile moderne Xerox, ne a[tept`m la o reducere de costuri de 20% pe \ntreaga perioad` a contractului,” spune David Ottaviano, director la AISB. “Cu ajutorul echipamentelor multifunc]ionale inteligente [i al instrumentelor software avansate de la Xerox avem acum un control riguros asupra activit`]ilor noastre cu documentele [i putem urm`ri consumul lunar, la nivelul fiec`rui utilizator. De asemenea, beneficiem de o mobilitate sporit`, de op]iuni de securitate diversificate [i avem multiple posibilit`]i de a fi responsabili fa]` de mediu, exact ceea ce ne-am dorit.” Rezultatele se vor vedea pe deplin la finalul unui an, dar pân` atunci, \n afar` de reducerile de costuri [i un consum redus de hârtie, utilizarea noilor echipamente [i procese le-a oferit atât elevilor, cât [i profesorilor libertate de lucru [i de distribuire a lucr`rilor \n format digital. Biz Biz

51


antreprenoriat Antrenament la dublu PENTRU SUCCES Pasiune, experien]`, viziune – asta pun \n joc mentorii [i antreprenorii mentora]i. Fie c` sunt la \nceput de drum, fie c` afacerea lor are deja ani pe pia]`, to]i vor s` se dezvolte. Asta a rezultat din discu]ia cu un mentor voca]ional – Drago[ Nicolaescu – [i elevii lui – Vlad Andrei [i Andrei Tudose – dar [i cu Drago[ Dinu, mentor RBL, [i elevii s`i, Marius Dan [i Alin Cop\ndeanu. DE OANA GRECEA

S

quash, Marriott,

oameni echipa]i [i preg`ti]i s` transpire dar s` se [i distreze practicând cel mai complet sport. |ntruna din s`li, parteneri sunt Drago[ Nicolaescu [i Andrei Tudose. Alearg`, lovesc, fac glume [i creeaz` f`r` s`-[i propun` o rela]ie. Dup` antrenament, \n zona de relaxare, \ncep s` [i povesteasc`. Din vorb` \n vorb` [i abia dup` un timp, Andrei Tudose \ncepe s`-i spun` lui Drago[ cum st` treaba cu Delivering Life. Cum face el oamenii s` râd` la metrou, cum vrea s`-i vad` ferici]i [i zâmbitori pe strad`, cum le propune experien]e inedite doar ca s`-i fac` s` se bucure de via]`. Dup` un an de energie pozitiv` [i de d`ruit altora zâmbete, Andrei \[i d` seama c` ar trebui s` 52

Biz

g`seasc` o cale s` [i monetizeze aceast` pasiune. {i a[a a apelat “pe bune” la Drago[ Nicolaescu, cu o experien]` de 17 ani \n sales, 12 \n management [i 7 ani \n coaching, manager devenit mentor, coach [i business angel pentru cei care-l conving [i-l inspir`. Nu mai pu]in de 96% din executivii topului Fortune 500 cred c` mentoratul \n business este un instrument eficient, care ajut` la dezvoltare. Mai devreme sau mai târziu, cei preocupa]i de dezvoltarea personal` dar [i a afacerii lor apeleaz` la cineva mai avizat decât ei pentru a se (re)descoperi. Un fel de prieten psiholog, care pune \ntreb`rile potrivite la momentul potrivit. |n România, mentorii pot fi g`si]i \n cadru informal (ei pot fi lideri care au inspirat [i sunt aproape de un business cu toate resursele lor) sau \n cadru organizat, cum ar fi cei de

la Funda]ia Romanian Business Leaders (RBL). DE LA IDEE LA MENTORAT Mentor [i antrenor de antreprenori nu devii \ns` peste noapte. |n 2009, când [i-a dat demisia din ultima corpora]ie unde a lucrat (a fost country manager la Fujitsu-Siemens), lui Drago[ Nicolaescu nu-i era prea clar ce urma s` fac` \n continuare. Era atras de mult` vreme de mai multe domenii precum consultan]`, coaching, psihologie, training, dar ultimele trei necesitau o formare [i acreditare adecvat`. A[a c` a \nceput prin a se forma [i acredita \n training, coaching [i psihologie, inclusiv \nscriindu-se la cursurile de zi ale unei facult`]i de psihologie. “Pe parcursul form`rilor am tot exersat ceea ce \nv`]am, cu diferi]i clien]i, [i dup` un an de zile am


FOTO: VALI MIREA / Loca]ie: Connect Hub

Andrei Tudose (Delivering Life) [i Vlad Andrei (Ikedoo) sunt elevii lui Drago[ Nicolaescu, mentor voca]ional (foto dreapta)

Biz

53


realizat c` ceea ce f`ceam cel mai bine nu era una singura din aceste profesii, ci toate la un loc, ceea ce \nseamn`, \n linii mari, mentorat”, spune el. |n opinia sa, un mentor este o persoan` cu experien]` relevant` \n domeniul \n care activeaz` [i care [tie cum s` transmit` esen]a experien]ei sale, dezvoltând \n acela[i timp capacitatea mentoratului de a-[i g`si singur solu]ii [i resurse. Un mentor este un educator, un formator de cel mai \nalt nivel. |n trecutul s`u, Nicolaescu a \nv`]at câte ceva de la o mul]ime de oameni, dar dou` persoane i-au câ[tigat admira]ia astfel \ncât s`-i considere mentorii lui: dr. Laz`r Pasca ca mentor spiritual [i Marius Cojanu ca mentor de business. Nicolaescu nu [i-a num`rat “proteja]ii” pe care i-a ghidat \n ideea lor de CIFRE business, \ns` a lansat \n 2014 cadrul formal de preg`tire a lor, unde va putea cuantifica mai bine rezultatele. {coala de coaching voca]ional \[i propune prin tehnici specifice s` creasc` motiva]ia [i eficien]a managerului, a echipei sale sau a clien]ilor. Mentoringul include tehnica de coaching [i ofer` \n plus solu]ii testate, bazate pe experien]a personal` a mentorului. Ideea i-a venit dup` ce a lucrat cu câteva sute de clien]i de mentorat voca]ional [i când a observat c` anumite teme se repetau cu o frecven]` mare, cum ar fi cele legate de antreprenoriat, sales [i people management, a construit trei programe de formare experimental` pe care le-a denumit {coala de Antreprenoriat Voca]ional, {coala de Vânz`ri Autentice [i {oala de Coaching Voca]ional. |n prima \i \nva]` pe participan]i, folosind metodologia Lean Startup, cum s` \[i porneasc` o afacere cu minimul de costuri [i riscuri. Programele de formare create de Drago[ Nicolaescu au câteva caracteristici 54

Biz

care le diferen]iaz` de experien]ele de training uzuale, pentru c` pun accentul pe transformare cognitiv` [i comportamental` de durat`, nu pe transmitere de informa]ii, sau ofer` la sfâr[itul cursului returnarea 100% a pre]ului dac` participan]ii consider` c` nu au primit ceea ce \[i doreau. Care sunt rezultatele mentoratului voca]ional f`cut de Nicolaescu? “Cele mai des \ntâlnite rezultate ale clien]ilor mei sunt: g`sirea pasiunilor, g`sirea voca]iei, crearea unei expertize, valorificarea voca]iei, cosntruirea [i cre[terea unei firme, construirea unei echipe, cre[terea vânz`rilor. Principiile generale sunt de bun sim] [i de cele mai multe ori nu este nevoie s` le enun] eu, ci doar s` pun

101 companii de la stres la succes Cifra de afaceri pe 2012 a antreprenorilor accepta]i \n program: 23 milioane euro Num`rul total al angaja]ilor antreprenorilor din program: 800 Runda 3, cu \nscriere pân` \n 31 mai, con]ine: 33 de antreprenori

\ntreb`rile potrivite pentru a-[i da singuri seama c` [tiu deja tot ceea ce au nevoie s` [tie”, spune el. Pentru “protejat” (termen folosit de Chip R. Bell \n cartea “Manageri [i mentori”), rela]ia cu mentorul \nseamn` validarea [i angajamentul de care aveau nevoie ca s` treac` la treab`. Problemele care apar pe parcursul dezvolt`rii – fie de business, fie personale – se rezolv` atunci când apar, cel mai ades tot prin autodescoperirea clientului. “Practic, doar 20% din con]inut sunt informa]ii relevante din partea mea, restul se afl` deja \n mintea [i subcon[tientul clien]ilor. De exemplu, eu \i \nv`] toate principiile unui networking de calitate \n 15 minute, ceea ce este o

mare economie de bani [i timp, nu? Dificultatea nu este s` [tim ce s` facem, ci s` facem perseverent [i adaptat ceea ce ne-am propus”, apreciaz` Drago[. Totu[i, nu to]i mentora]ii fac fa]` temelor date acas` de mentor. Cei care renun]` sunt de dou` feluri, crede Nicolaescu. Unii renun]` fiindc` au c`p`tat \ncredere [i au g`sit calea de a descoperi solu]ii [i resurse \n ei, al]ii pentru c` le este team` sau lene s` se schimbe. O alt` categorie o reprezint` cei care au nevoie s` \[i vindece traumele emo]ionale \nainte de a trece la treab`. INFLUEN}E POZITIVE Tot rolul unui mentor este s` pun` uneori ordine \n gândurile [i deciziile de business ale unui antreprenor la \nceput de drum. |n aceast` situa]ie a fost [i Vlad Andrei, CEO [i cofondator la Ikedoo, un institut de cercetare care genereaz` programe educa]ionale avangardiste pentru copii [i adul]i folosind metoda educa]iei prin experien]`. “Ikedoo era \n faza de concept atunci [i c`utam pe cineva cu experien]` de business s` lu`m feedback serios. Nici nu [tiam de ideea de mentorat, dar printr-un prieten am ajuns la Drago[“, poveste[te Vlad. Ikedoo func]ioneaz` din martie 2013, dar conceptul a fost dezvoltat cu doi ani \nainte. Compania face cercetare \n educa]ie, design de cursuri [i programe educa]ionale [i organizeaz` evenimente Smart Fun. {edin]ele \ntre cei doi au durat câteva s`pt`mâni, timp de o or` pe s`pt`mân`, \n care discutau \n special pe organizare [i vânz`ri, capitol la care se considerau deficitari. “Am aplicat cam tot ce stabileam, noi i-am acordat lui Drago[ foarte mare \ncredere \nc` de la prima \ntâlnire [i am rezonat tot timpul cu ideile lui foarte u[or.” Mentoratul a durat câteva s`pt`mâni, timp \n care fondatorii


MENTORAT

FOTO: VALI MIREA / Loca]ie: showroom-ul Tudor. Personal Tailor din Athénée Palace Hilton Hotel

ANTREPRENORIAT

Alin Cop\ndeanu (stânga) [i Marius Dan (dreapta), ac]ionari la Tudor. Personal Tailor, apreciaz` ajutorul lui Drago[ Dinu (mijloc), mentor Romanian Business Leaders

Biz

55


Ikedoo aplicau tot ce li se spunea. Privind \n urm`, Vlad Andrei crede c` este esen]ial un mentor. “|]i \nchiriaz` practic o atitudine, ceva ce valoreaz` mult mai mult decât orice alt sfat sau asisten]` practic` \n business. Noi am fost noroco[i s` lucr`m cu cel mai bun”, apreciaz` el. Cel mai mare succes dup` sesiunea de mentorat, crede Vlad crede, este faptul c` ast`zi Ikedoo exist` [i cre[te \n ciuda unor obstacole de neimaginat. Conform lui Chip R. Bell, “\n]elepciunea mentorilor este eficient` numai dac` este \ncercat` [i pus` permanent \n practic`”. Cu Andrei T`nase, Drago[ Nicolaescu s-a \ntâlnit la squash, a[a cum povesteam la \nceputul acestui articol. Nu a fost deci o solicitare clasic`, a venit mai degrab` din discu]ia unor prieteni. “Vorbeam mult despre lucrurile care mi se \ntâmpl` mie, \ntreb`rile pe care le am. El a fost parte din cei care au pus c`r`mizi. Eu cu Drago[ ne vedem, vorbim, nu am avut un program. El a fost unul din cei care m-au ajutat [i m-au inspirat. La fiecare din oamenii care te inspir` g`se[ti repere la care te raportezi [i care te ajut`. Am avut mai multe momente de blocaj si am ajuns la el. Am vorbit [i despre cum s` fac bani. El este un om care \ntotdeauna a radiografiat coloana vertebral` a businessului din spate. |ntreb`rile lui m` reduceau la aceast` coloan` a businessului, la cum faci banii”, poveste[te Tudose. De circa un an de zile, compania lui a reu[it s` adauge banii \n ecua]ia Delivery Life, f`r` a se abate de la scopul propus: acela de a face oamenii s` se simt` bine, s` se bucure de via]`. MENTORI CU IMPACT |N ECONOMIE Funda]ia Romanian Business Leaders ofer` oportunitatea antreprenorilor cu afaceri de peste 100.000 de euro s` fac` parte din proiectul “101 companii de la stres la succes”, ceea ce 56

Biz

\nseamn` acces la mentori cu experien]` real` \n business. Proiectul d` antreprenorilor acces la informa]ie, bune practici, la o baz` comun` de resurse, la mentori care s`-i \ndrume [i la finan]are pentru dezvoltare. Proiectul urm`re[te s` atrag` \n program, pe parcursul a trei ani, 101 companii viabile, cu cifra de afaceri de peste 100.000 de euro [i cu

Ideile lui Chip R. Bell, p`rintele mentoratului • Organiza]iile instruite pun pre] pe creativitate, nu pe control. • Marii conduc`tori sunt genero[i cu sfaturile lor, cu feedbackul lor, cu povestirile lor, cu ajutorul lor [i cu aten]ia lor. Calea mentorului este [i calea liderului, \n special \n economia de azi, bazat` pe inteligen]`. • Mentorul este un \nv`]`tor, un ghid. A fi mentor \nseamn` a fi original, a fi un catalizator [i, uneori, un fel de profet. • Un mentor este o persoan` care ajut` alt` persoan` s` \nve]e ceva ce \n alte condi]ii ar fi \nv`]at mai prost, mai lent sau nu ar fi \nv`]at deloc. • Mentorii buni [tiu cum \nva]` adul]ii. • Mentorii buni nu sunt doar admiratori devota]i ai proteja]ilor lor, ci sunt [i fani loiali ai visului a ceea ce protejatul poate deveni sub \ndrumarea lor. Sursa: cartea “Manageri [i mentori” – Chip R. Bell

minimum 3-5 angaja]i, care s` fie ajutate s`-[i tripleze businessul. Drago[ Dinu, fost CEO al Domo [i al A&D Pharma, este unul din cei aproape 70 de mentori ai acestui program. De[i nu a avut norocul, la rândul lui, de a avea vreodat` un mentor, recunoa[te c` [ansa lui a fost aceea de a-[i \ncepe cariera \n perioada \n care pia]a abia se contura [i tolera parte din gre[eli. Drago[ Dinu este mentor pentru cei doi ac]ionari ai companiei Tudor. Personal Tailor. “De regul`, \ntâlnirile directe sunt

bilunare [i dureaz` dou` - trei ore. |n schimb, ori de câte ori apar \ntreb`ri [i neclarit`]i comunic`m punctual. Sunt situa]ii când avem o agend` prestabilit` [i situa]ii când pur [i simplu facem brainstorming pe diverse subiecte. Totul privit prin prisma strategiei de dezvoltare pe care antreprenorii cu care colaborez o contureaz`”, explic` Dinu etapele \ntâlnirilor de mentorat. Tudor. Personal Tailor este prima companie cu care a plecat \n acest proiect, \ns` dup` 20 de ani de management lui Drago[ Dinu nu i se pare nimic nou. “Exerci]iul de a explora \mpreun` cu echipele oportunit`]i de dezvoltare sau optimizare a modelului de business se transpune acum la interfa]a cu tinerii antreprenori [i ingredientele sunt \n cea mai mare parte acelea[i. Condi]ia este s` faci efortul de a \nv`]a [i \n]elege pia]a \n care antreprenorii pe care \i mentorezi opereaz`, f`r` s` ai preten]ia c` o vei cunoa[te mai bine decât antreprenorii \ns`[i. Antreprenorii cu care colaboreaz` (Drago[ Dinu coordoneaz` \nc` al]i doi antreprenori) sunt tineri sau foarte tineri. “Atunci când ne a[ez`m [i schimb`m idei nimeni nu este mai de[tept decât nimeni, altfel [ansa de a identifica proiecte [i ac]iuni care s` \mping` businessul mai departe poate trece pe lâng` noi.” Dac` nu a avut un mentor sau un model \n România, Dinu admir` \ns` un manager din lumea fotbalului ale c`rui rezultate ciclice sunt remarcabile: Alex Ferguson. “Sportul mi-a insuflat respectul pentru echip` [i dorin]a de a performa, nu ca individ neap`rat, ci ca grup. Alex Ferguson a reu[it s` ating` performan]e cu câteva genera]ii consecutiv la Manchester United [i de[i nu am fost niciodat` un fan al echipei am s` r`mân \ntotdeauna fanul


ANTREPRENORIAT MENTORAT lui Ferguson”, m`rturise[te mentorul. Marius Dan [i Alin Cop\ndeanu, ac]ionarii Tudor. Personal Tailor, au aflat de programul funda]iei RBL printr-un newsletter care le-a atras aten]ia, la \nceputul lui 2013. “Pe Drago[ Dinu \l urm`resc din facultate, odat` cu dezvoltarea AD Pharma. Personal, consider o realizare c` pot \nv`]a din experien]a dumnealui”, m`rturise[te Marius Dan. |ncrederea este o cerin]` \n orice etap` a rela]iei de instruire. Cercet`rile demonstreaz` c` abilit`]ile interpersonale ale mentorului nu valoreaz` nimic f`r` o doz` mare de \ncredere. Iar credibilitatea, [i ea foarte important` \ntr-un proces de mentorat, este dat` de \ncredere. Pentru ei, mentorat \nseamn` \n]elegere pe termen lung. Mai ales a lucrurilor strategice. “Rar ne ridic`m de la mas` [i spunem gata, de azi facem exact a[a. Dup` fiecare sesiune mai d`râm`m un zid. Ne vedem aproximativ o dat` pe lun`, \ns` p`str`m \ndeaproape leg`tura”, poveste[te tân`rul antreprenor. Tudor. Personal Tailor este o companie activ` de cinci ani pe pia]`, care a ajuns la o cifr` de afaceri de 700.000 euro anul trecut. Firma, care are deja trei showroomuri (dou` \n Bucure[ti [i unul \n Cluj), vrea s` se extind` \n 2015 pe cel pu]in dou` pie]e interna]ionale, sub un brand 100% românesc. Pentru cei doi antreprenori, pragul de 100.000 de euro pentru intrarea \n programul de mentorat nu a reprezentat o barier`. “RBL poate deveni u[or un guvern privat, sunt oameni extrem de inteligen]i [i focusa]i.” Asta i-a inspirat [i pe cei doi s`-[i fixexe obiective de dezvoltare clare, iar acum \[i doresc s` devin` primul brand românesc de textile [i accesorii premium, cu prezen]` \n afara Europei.

|ntr-un domeniu al textilelor pe cale s` moar` \n România, reinventarea sau ni[a g`sit` de Tudor. Personal Tailor este un atu. Astfel, echipa lor tehnic` num`r` personal din fabricile cu tradi]ie \nainte de 1989 [i dup`, tehnicieni \ntre 50 [i 70 de ani (cu excep]ia departamentului tehnic, media de vârst` a angaja]ilor este de 25 de ani). Produc]ia o realizeaz` \n România \n parteneriat cu un produc`tor de textile, folosind tipare individualizate pentru fiecare client, \ns` cusute semimanual, pe linia de produc]ie. Materialele sunt luate din Italia [i UK. Num`rul clien]ilor care le trec pragul anual este \n jur de 600 de persoane. Experien]a de pân` acum [i \nv`]`turile de la mentor l-au f`cut pe Marius Dan s`-[i formuleze trei principii de baz` care s-ar potrivi oric`rui antreprenor. |n primul rând, un business durabil [i consistent are nevoie de minimum 3 ani de via]` pân` când devine eficient. R`bdare, mult` r`bdare. |n al doilea rând, ochii pe cifre, \n special la costuri. Nu rostogoli]i datorii, pl`ti]i la timp \n primul rând angaja]ii [i furnizorii. Al treilea principiu se refer` la relaxarea activ`. Cel pu]in odat` pe lun`, d`-]i reset la birou [i deconecteaz`-te. Munca 7 zile/s`pt`mân` este ineficient` [i contra productiv`. AVANTAJELE MENTORULUI Activitatea desf`[urat` \n cadrul RBL este probono din partea mentorilor. M-am \ntrebat dac` exist` vreun avantaj sau vreun alt interes pentru cei care fac asta [i care ar fi acela. “Sentimentul c` po]i s` aju]i tinerii antreprenori, precum prietenii mei (cu permisiunea lor) de la Tudor Tailor, s` evite gre[elile pe care tu le-ai f`cut, s` ard` anumite etape \n dezvoltarea lor [i a afacerii lor, s` acceseze network-ul t`u – punct foarte important pentru tinerii antreprenori al c`ror sistem

rela]ional este abia \n formare – este unul special. Cred c` proiectul acesta a venit \n momentul potrivit al carierei mele [i sunt convins c` rezultatele lui se vor vedea \n curând”, m`rturise[te Drago[ Dinu. Mentorul are satisfac]ie personal` privindu-[i protejatul cum \nva]`; aceasta duce la mai mult` conversa]ie, la mai multe \ntâlniri. Protejatul g`se[te satisfac]ie \n \n]elepciunea mentorului [i \n spiritul discu]iei – arat` Bell \n cartea sa “Manageri [i mentori”. “Pentru mine mentoratul este clar una din formele cele mai pl`cute prin care \mi \mplinesc voca]ia de educator [i \n acela[i timp \mi permite s` cunosc [i s` m` \nconjor de oameni care s` m` inspire la rândul lor. Fiindc` \n acest proces, [i mentorul, [i mentoratul, d`ruiesc [i primesc fiecare”, recunoa[te Drago[ Nicolaescu. |n opinia lui, deschiderea spre mentorat este mare \n rândul tinerilor [i a profesioni[tilor adev`ra]i. Sunt oameni care vor s` creasc` [i consider` c` pot \nv`]a ceva nou oricând [i de la oricine. Majoritatea sunt \n intervalul de vârst` de 24-30 de ani, iar excep]iile \l bucur` de fiecare dat`. “Pasiunile lor sunt nenum`rate [i le demonstrez \nc` de la primele \ntâlniri c` au \n ei un poten]ial imens de pasiuni neexplorate. Procesul este de a explora o lun` fiecare din aceste pasiuni, a exersa [i a observa dac` reu[e[te s` dobândeasc` rapid o abilitate \n aceast` direc]ie, apoi s` \nceap` s` promoveze [i s` valorifice abilitatea [i expertiza sa, pe m`sur` ce o construie[te. {i, uneori, asta duce la un trai decent ca freelancer, alteori la o firm` \n jurul subiectului de care sunt pasiona]i.” Conform lui Chip R. Bell, pentru mentor este important s` arate c` a fost pe deplin recompensat prin ocazia de a instrui [i prin pl`cerea derivat` din acest proces. Biz Biz

57


strategie

Marketingul \n farmacii Cine sunt influen]atorii pe care lumea \i ascult` mai mult decât ascult` mesajele publicitare atunci când iau decizii de cump`rare? {i cum pot fi adu[i la un loc influen]atorii [i cei influen]a]i pentru a m`sura impactul [i a-l utiliza apoi pentru a cre[te vânz`rile? DE PAUL GARRISON {I VANESSA EELMA edicii [i farmaci[tii sunt influen]atori principali \n industria farmaceutic` \n cazul multor decizii de cump`rare [i \n special \n ceea ce prive[te medicamentele pe baz` de re]et`. Stricte]ea reglement`rilor din domeniu limiteaz` \ns` adesea comunicarea de marketing. O \ntrebare de baz` pentru orice manager din industria farmaceutic` este dac` s` \[i \ndrepte bugetul de comunicare c`tre exper]ii din s`n`tate (medici [i farmaci[ti) sau c`tre consumatorul final. Indiferent ce variant` alege, câ[tigurile sustenabile sunt posibile 58

Biz

numai dac` managerul \n]elege \n profunzime cui vrea s` se adreseze, cu ce ocazie, prin ce mijloace [i care este mesajul relevant \n momentul [i locul potrivite.

CINE SUNT INFLUEN}ATORII? Cine sunt cei pe care oamenii \i ascult` mai mult decât ascult` mesajele publicitare atunci când iau decizii de cump`rare? Fiecare dintre noi poate fi un influen]ator [i uneori chiar suntem f`r` s` ne d`m seama. Suntem \ntreba]i ce p`rere avem pentru c` persoana \n cauz` ne-a socotit cunosc`tori sau cel cu mai mult` experien]` \n categoria respectiv`

de produse. |n acest fel, am influen]at decizia de cump`rare a persoanei. Cine poate fi perceput drept un influen]ator depinde de categoria de produse la care ne referim. |ntrebarea este: cum putem noi, ca marketeri, s` aducem la un loc influen]atorii [i pe cei influen]a]i, s` m`sur`m impactul [i s`-l utiliz`m apoi \n mod sistematic pentru a ne cl`di brandul, cu scopul suprem, desigur, de a ne cre[te vânz`rile? G`sirea influen]atorilor relevan]i din categoria farma se realizeaz` prin analizarea conexiunilor [i a dependen]elor dintre diversele segmente de clien]i. Mai simplu


spus, cu cât [tim mai multe despre diferitele segmente de clien]i, cu atât mai simplu va fi s` identific`m cele câteva segmente de influen]atori la care majoritatea celorlalte segmente tind s` aplece urechea \n leg`tur` cu un anumit produs.

INFLUEN}ATORII DIN FARMA Industria farmaceutic` este extrem de complex` – \n Europa fiecare ]ar` are restric]iile [i limit`rile ei \n privin]a comunic`rii directe c`tre profesioni[tii din s`n`tate sau a modului de a fideliza re]elele de farmacii. |n Elve]ia, singura modalitate de a putea fi vizibil \n farmacie este s` cumperi spa]iu la raft. Farmaci[tii sunt obliga]i s` recomande clien]ilor numai anumite branduri, care au investit serios \n lan]ul lor de farmacii. |n Europa Central` [i de Est conteaz` mai mult ca un brand s` fie lider \n categoria sa [i s` aib` un awareness ridicat \n rândul farmaci[tilor [i al consumatorilor finali. Aceasta \nseamn` c` trebuie s`-]i cuno[ti \n profunzime brandul [i consumatorii finali. Comunicarea media trebuie s` influen]eze consumatorii finali s` cear` \n mod proactiv brandul, a[a cum [i companiile farmaceutice trebuie s` se focuseze pe farmaci[ti astfel \ncât ace[tia s` “\mping`” produsul \n cauz` c`tre clien]i. S` lu`m ca exemplu un brand de produse \mpotriva gripei [i r`celii. Compania trebuia s` repozi]ioneze un produs mai vechi, cam pr`fuit, care nu se mai vindea. |ntr-o categorie atât de dinamic`, cu mul]i juc`tori-cheie, trebuie s` ]ii pasul cu ei [i s` te diferen]iezi de lideri. |n cazul brandului din exemplul nostru, care era pe locul 17 \n pia]`, compania a descoperit ni[te segmente [i strategii de pozi]ionare necunoscute pân` atunci. To]i juc`torii-cheie se focusau pe dou` cli[ee: workaholicul, respectiv familia fericit` – \n care mama pierde anumite momente pre]ioase \n sânul familiei. Dac` brandul de care vorbim ar fi urmat acelea[i dou` c`i, practic ar fi b`gat banii \n buzunarele concuren]ei. Dar compania a descoperit c` un anumit segment de consumatori este foarte interesat de aceast` categorie [i niciun brand nu \l antreneaz` pe plan emo]ional. Pentru a comunica cu acest segment trebuia o abordare nou`. Compania a descoperit c` multe femei se tem c`, dac` se \mboln`vesc de grip`, nu vor mai

PAUL GARRISON este profesor de marketing [i fost decan al Central European University Business School, iar acum pred` la Maastricht School of Management România [i Skolkovo School of Management din Moscova. A lucrat \n marketing mai bine de 30 de ani. De-a lungul carierei a lucrat la Procter & Gamble [i CocaCola. A fondat propria agen]ie de publicitate din SUA, iar recent a pus bazele firmei de consultan]` strategic` Garrison Group, \n Budapesta. fi atractive [i dorite, pentru c` sunt prost dispuse. Astfel, comunicarea companiei s-a concentrat pe femei frumoase, pline de via]`, moderne, care vor s` fie tot timpul atr`g`toare pentru partenerii lor. Era o abordare revolu]ionar` pentru industria farmaceutic` din Europa Central` [i de Est. Comunicarea executat` ulterior de companie a ajutat brandul s` urce de pe locul 17 pe 9 \n dou` s`pt`mâni! Desigur, ei [tiau foarte bine c` bugetul lor pentru publicitate nu era infinit [i voiau s` fie prezen]i \n continuare \n mintea clien]ilor [i \n farmacii. Este vital s` [tii din care farmacii cump`r` consumatorii de top, pentru c` a[a vei [ti unde s`]i canalizezi resursele. Exceptând cazul \n care o companie are buget nelimitat, nu e nevoie s` comunici \n toate farmaciile, ci doar \n lan]ul de farmacii relevante pentru brand [i pentru consumatorii finali. Compania noastr` trebuia s` se focuseze mai curând pe farmacii moderne de tip open space decât pe cele tradi]ionale independente, cu o tejghea. Consumatorii care preferau brandul companiei voiau s` cumpere din unit`]i care s` le ofere [i alte produse \n afar` de medicamente: cosmetice, [ampon, articole pentru cas`. Un alt aspect identificat era c` toate brandurile care comunicau \n farmacii urmau gândirea tradi]ional`, comunicau peste tejghea [i se bazau puternic pe recomand`rile pe care le f`ceau farmaci[tii. Compania noastr` a dorit s` r`stoarne situa]ia, con[tientizând c` oamenilor le place s` se plimbe prin farmacie uitându-se [i dup` alte lucruri, cum ar fi produse de \nfrumuse]are, de igien` intim`, suplimente nutritive etc. De aceea, nu mai era suficient s` ai ambalaje frumoase, ni[te pliante pe tejghea [i s` te re-

comande farmaci[tii. Era nevoie de comunicare \n \ntreaga farmacie.

SFATURILE FARMACI{TILOR

Problema s-ar putea pune [i a[a: hai s` ne focus`m resursele pe consumatorii finali [i treaba e rezolvat`! Dar nu trebuie s` uit`m c` recomand`rile speciali[tilor au o importan]` enorm`. Când cineva r`ce[te, adesea nu [tie care este cel mai bun brand din pia]`. Companiile care nu p`streaz` leg`tura cu farmaci[tii vor r`mâne cu produsele nevândute pe raft. Pentru farmaci[ti e destul de simplu s` recomande un brand cunoscut de mult` vreme, pe care toat` lumea \l folose[te, eventual un brand pe care chiar farmacistul \l cunoa[te din copil`rie. Farmaci[tii au valori profesionale [i de lifestyle diferite, care le vor influen]a diferit atitudinea fa]` de munc`. De aceea, este important pentru un brand s` [tie care sunt valorile farmaci[tilor [i cum se pot cupla acestea cu valorile brandului, s` [tie care farmaci[ti vor fi de p`rere c` un brand mai mic poate avea acela[i impact asupra vie]ii consumatorilor ca unul mai mare, mai vechi. Un brand dinamic, modern, competitiv, care lupt` pentru o comunicare mai atractiv` decât a celorlalte nu are sens s` fie pus \n leg`tur` cu farmaci[tii tradi]ionali. Unii farmaci[ti nici nu sunt interesa]i de p`rerea sau s`n`tatea consumatorilor. Ei vor s` termine programul, s` plece acas` [i s` se odihneasc` – e doar un job de la care iau bani. Compania noastr` a aflat c` cel mai probabil s` le recomande produsul sunt cei din categoria Suporterii Optimi[ti – dinamici, cu mintea deschis` la nou [i pasiona]i de ceea ce fac [i de cum \[i tr`iesc via]a. Ei sunt optimi[ti atât la serviciu cât [i acas`, vor s` se bucure de via]` [i mai vor ca [i al]ii s` se bucure de via]`. Pentru ei, satisfac]ia clientului e ]elul suprem, iar fiecare client e unic [i necesit` o abordare personalizat`. Sunt deschi[i la a recomanda produse dinamice [i moderne [i mai [tiu c` medicamentele tradi]ionale nu se potrivesc oricui. |n plus, sunt mai deschi[i la sugestiile care vin partea companiilor farmaceutice [i vor s` \nve]e. Biz Biz

59


360 \n marketing bancar

Cele mai eficiente strategii sunt cele care reu[esc s` cuprind` toate aspectele afacerii dintr-o perspectiv` complet`, de 360 de grade. Este ceea ce s-a \ntåmplat \n departamentul de la BCR, odat` cu reorganizarea general` care a avut loc \n banc`. Care au fost rezultatele [i cum s-a eficientizat activitatea \n urma acestei abord`ri ne spune Anca Rar`u, directorul executiv al direc]iei de marketing a BCR. DE ALEXANDRU ARDELEAN De un an [i jum`tate ai plecat de la BT [i conduci echipa de marketing de la BCR. Cum a fost aceast` perioad` din punct de vedere profesional? A fost o perioad` plin`. Am avut [i am parte de experien]e noi, de provoc`ri profesionale, atåt din punctul de vedere al colabor`rii cu o nou` echip`, cåt [i din punctul de vedere al unor proiecte noi, unele de mare anvergur` care s-au derulat \ncepånd cu anul trecut \n banc`. Unul dintre acestea a fost selectarea, lansarea [i implementarea noii platforme de comunicare de brand pentru BCR. |ns` atunci cånd e[ti sus]inut, faci lucruri bune, iar eu am sim]it din plin sus]inerea echipei pe care o coordonez, dar si a [efului meu direct [i a board-ului, reu[ind s` construiesc pe aceste principii de colaborare, sus]inere [i focus pe rezultate. |n acela[i timp, a existat [i o rea[ezare pe o nou` structur`, cu noi atribu]ii, \n unele cazuri, cu aliniere la procesul derulat \n BCR \n 2013. A fost o regåndire a rolului [i pozi]ion`rii activit`]ii de marketing. Acum putem spune c` beneficiem cu adev`rat de implicare [i avem o privire de ansamblu de 360 de grade asupra businessului. Pentru c` nu este suficient s` te ui]i doar la indicatori de marketing, la cifre legate de un media plan sau la rezultate care ]in de advertising pån` la urm`, trebuie s` \]i l`rge[ti orizontul [i asta am \ncercat s` facem aici, cu \ntreaga echip`, [i a fost foarte bine primit de oamenii cu care lucrez. Ne uit`m la cifrele de vånz`ri, la pia]`, \n general. {i suntem exigen]i cu noi \n[ine. Lucr`m foarte mult pe proiecte, fiecare campanie se construie[te \n echip`, toat` lumea cunoa[te obiectivele [i “tragem” \n acela[i sens. Avem [i o foarte bun` colaborare cu colegii din 60

Biz

re]ea [i vånz`ri, iar asta \nseamn` mult pentru atingerea obiectivelor.

inova]ie, mai mult` dorin]` de ac]iune. Dup` ce am lansat, \n doar o lun` [i jum`tate, o nou` platform` de comunicare, seria ac]iunilor tactice asociate a fost deschis`. Cum bine [tim, diferen]a st` \n detalii, de multe ori. C`ut`m \n permanen]` s` test`m, s` \nv`]`m. Suntem prima banc`, de fapt prima companie din Romånia care a utilizat (\n februarie 2013), \n advertising, Facebook Log Out Experience. Rezultate? Peste 3,86 milioane de “impresii” [i 31.000 de interac]iuni directe cu spotul. Anul acesta am fost primii dintre marketerii bancari care au testat Google Sponsored Promo (GSP), un mod personalizat [i mai pu]in intruziv de interac]iune cu poten]ialii clien]i, \n online.

Ce a \nsemnat aceast` organizare?

Cum au fost percepute campaniile de marketing de BCR [i platforma de comunicare?

Am pornit de la eficientizarea unor fluxuri interne, schimbånd modul de interac]iune [i comunicarea intern`, grupånd \ntr-un nou format anumite activit`]i [i atribu]ii, lucrul intr` [i interdepartamental devenind mult mai firesc. Noua structur` seam`n`, oarecum, cu modelele din FMCG, avem oameni dedica]i pe branduri de produs [i pe segmente. |n acela[i timp, am lucrat mult [i la realocarea resurselor bugetare [i structurarea activit`]ilor. Noua organizare \nseamn` [i mai mult` flexibilitate [i deschidere c`tre

Am avut anul trecut [i avem [i \n acest an campanii structurate [i aliniate pe platforma nou` implementat` atåt \n plan intern, cåt [i extern. Facem analize periodice despre cum sunt percepute campaniile [i despre cum livreaz` ele \n business. Este foarte important s` te raliezi la principiul “show me the money”, pentru c` pån` la urm` acolo se vede eficien]a comunic`rii. La sfår[itul zilei este vorba de cåt business aduci prin ceea ce faci tu \n institu]ia \n care lucrezi. Cifrele aferente campaniilor arat` foarte bine acest lucru. Campania noastra “vedet`”


STRATEGIE MARKETING \n 2013 a fost cea destinat` creditelor ipotecare, cu o performan]` a indicatorului de ad recall de 68% \n una din s`pt`måni, cu o medie de 57% pe campanie. De asemenea, campania noastr` din martie-aprilie 2014, pentru creditul de nevoi personale, a avut o medie a recallului de 52%, comparativ cu o medie de 31 procente a campaniilor competitorilor, desf`[urate \n primele patru luni din an. Campania clasat` imediat dup` BCR, din acest punct de vedere, a \nregistrat un nivel de 42%. |n acela[i raport de monitorizare (furnizat de firma de cercetare IMAS Austria), indicatorul de brand recall (asocierea corect` a reclamei cu brandul) a fost de 27 % pentru campania BCR, \n timp ce pentru campaniile celorlalte b`nci s-a \nregistrat un nivel mediu de 14% \n primele patru luni. Se pare c` cifrele sunt confirmate [i \n “via]a real`”, pentru c` am constatat cu pl`cere c` oamenii \[i amintesc [i deja au \n vocabular acest schimb`m povestea sau sloganul Mai bine pentru c` putem, atåt intern, cåt [i extern.

Anul trecut am venit cu un nou design pentru cardul destinat adolescen]ilor, pe platforma de comunicare XTeen – dedicat` acestui segment. |n ansamblu, vånz`rile s-au concretizat \n peste 30.000 de pachete financiare pentru tineri. Men]inem [i \n 2014 interesul pentru genera]ia tån`r` [i preg`tim mesaje [i ac]iuni specifice.

Care sunt ingredientele reu[itei? A[ spune din prima: echipa. Apoi comunicarea \n interiorul echipei [i o bun`

Care sunt rezultatele campaniilor? Rezultatele \n vånz`ri se v`d. Am reu[it s` cå[tig`m cot` de pia]` \n zona de ipotecare \n lei pe o pia]` \n cre[tere, am dep`[it obiectivele de vånz`ri, iar aceasta s-a datorat [i abord`rii de marketing, pe lång` buna comunicare [i implicarea echipei l`rgite de business. Lucrurile func]ioneaz` a[a: dup` ce produsul [i segmentul sunt bine definite, trebuie s` [i aduci “interesul” poten]ialilor clien]i la acela[i numitor cu obiectivul b`ncii. ANCA RAR~U, directorul executiv Asta \nseamn` c` trebuie s` creezi inal direc]iei de marketing a BCR teresul. De exemplu, am avut nu mai pu]in de 4.000 de aplica]ii \ntr-o lun` de \n]elegere a businessului, a obiectivelor campanie. Sigur c` nu au primit to]i cregenerale ale institu]iei. Am g`sit aici oadite, pentru c` trebuie s` fie \ndeplinite meni foarte bine preg`ti]i, foarte buni coanumite condi]ii de eligibilitate, dar a fost legi, oameni integri cu care \mi place mult o cre[tere de patru ori fa]` de nivelul nors` lucrez. Acest lucru duce la eficien]`. mal de cereri, iar obiectivul de business a Apropo de ingrediente, lucr`m dup` prinfost atins [i dep`[it. Campania a fost [i cipiul BEST, care \nseamn` Business un bun generator de lead-uri pentru alte Oriented, Efficiency, Soul [i Teamwork. produse, ceea ce \nseamn` c` am atras Acesta este principiul cu care am venit clien]i [i pentru alte produse, colateral \nc` din noiembrie 2012 [i pe care l-am produsului marketat. pus “pe tapet” aici \n banc` [i \n modul |n rezultate vizibile s-au concretizat [i meu de a lucra cu oamenii, iar \n echipa campaniile pentru segmentul de tineri. mea, aceasta este regula. Practic ceea ce

\nseamn` acest principiu este c` trebuie s` fim orienta]i c`tre business, s` fim eficien]i \n tot ceea ce facem, \n cifre, \n rezultate, s` gåndim [i cu mintea sufletului [i s` [tim s` comunic`m unii cu al]ii. Provocarea cea mai mare pe care o v`d este aceea de a rezolva mereu ecua]ia \n care e[ti \n acela[i timp, \n tot ceea ce faci: lider (pentru c` lucrezi cu oameni), manager (pentru c` lucrezi cu obiective [i bugete) [i antreprenor (pentru c` ai de-a face cu situa]ii diferite, inedite).

Ce proiecte ave]i \n lucru? Tot ce facem, facem pentru ca finalitatea muncii noastre s` se vad` \n pia]`, la clien]i. Pornind de aici, strategia pe care am \mbr`]i[at-o anul acesta este s` ne \ndrept`m foarte mult \nspre pie]ele locale, \nspre clien]ii din anumite comunit`]i. Avem ac]iuni planificate [i organizate deja, iar altele sunt \n preg`tire. Evenimentele pe care le derul`m \n 2014, \n plan local, sunt construite pe platforma “|mpreun` schimb`m povestea timpului t`u liber”. Acest gen de abord`ri, derulate atåt \n ATL cåt [i \n BTL, sus]ine inclusiv interac]iunea cu clien]ii. Aduc vizibilitate mai bun`, suntem acolo unde clien]ii sunt, iar mesajul este mai cald, mai direct. Din punctul meu de vedere, aceasta este banca: este persoana pe care clientul o vede \n fa]` atunci cånd intr` \ntr-o sucursal`, este ATM-ul care func]ioneaz` bine, este fiecare interac]iune cu brandul, sub orice form` ar fi. Lucr`m pe principiul “clientul mai \ntåi” [i toate demersurile noastre c`tre acest scop se \ndreapt`, c`tre o mai bun` percep]ie a brandului [i o mai bun` experien]` a clien]ilor cu banca. Unghiul local este foarte important, la fel cum este important` apartenen]a la un grup financiar de anvergur`. Avem sus]inere din partea colegilor de la Viena, unde este un hub de inova]ie activ. Conteaz` mult s` ai o banc` interna]ional` \n spate, s` ai knowledge interna]ional. Conteaz` foarte mult s` ai aceast` deschidere c`tre local, pentru c` suntem Banca Comercial` Romån`, iar know-how-ul importat ne ajut` s` facem bine pentru clien]ii romåni. Biz Biz

61


Desenatorii de inova]ii ra o sear` ploioas` de aprilie când mai bine de dou`zeci de absolven]i ai programului de MBA oferit de Maastricht School of Management România [i-au ocupat con[tiincio[i locurile \n sal`. Forfota se stingea treptat, pe m`sur` ce ora de \ncepere a cursului se apropia. Pe chipurile participan]ilor se putea citi cu u[urin]` o oarecare curiozitate [i mult interes. Motivul? Urma s` \nceap` un workshop despre Design Thinking. Gândirea de tip design este un concept care se refer` la utilizarea sensibilit`]ii [i a metodelor specifice designului pentru a satisface nevoi [i pentru a rezolva probleme actuale. Vestea bun` este c` aplicarea conceptului nu necesit` nici experien]` \n design [i nici talent la desen. Cum Design Thinking este un proces inovator care pune accent pe observare, colaborare, \nv`]are rapid` [i vizualizarea ideilor, n-a fost o surpriz` faptul c`, la finele prezent`rii, Daniela Marzavan, Senior Lecturer for Design Thinking la Universitatea de 62

Biz

{tiin]e Aplicate din Berlin, i-a \mp`r]it pe participan]i \n mai multe echipe pentru un scurt exerci]iu. Fiecare grup avea misiunea s` genereze cât mai multe idei, component` specific` gândirii de tip design, [i s` creioneze pa[ii necesari aplic`rii conceptului \n mediul de afaceri local, pe baza unor \ntreb`ri formulate \nainte de seminar de revista Biz. Rezultatele au fost remarcabile [i au demonstrat c` aplicarea unor metode tipice designului poate contribui substan]ial nu numai la structurarea unui articol pentru o revist` de afaceri, ci mai ales la \mbun`t`]irea continu` a proceselor de business dintr-o companie. “Majoritatea companiilor sunt con[tiente c` designul produselor [i al serviciilor reprezint` o component` vital` pentru competitivitatea businessului, \n timp ce aplicarea designului la alte niveluri ale organiza]iei – de pild` \n strategie – este un proces de lung` durat` [i, cu siguran]`, nu exist` o singur` re]et` a aplic`rii conceptului”, spune pentru Biz Daniela Marzavan, care ocup` pozi]ia de Senior Lecturer [i la Universitatea

Foto: © Wavebreakmedia Ltd – Dreamstime.com

Pe m`sur` ce recesiunea a ar`tat cum companiile nu sunt construite s` fac` fa]` schimb`rilor constante [i c` teoriile din managementul [tiin]ific sunt aproape imposibil de aplicat \ntr-o ecua]ie cu atât de multe necunoscute, conceptul de Design Thinking se impune tot mai mult \n rândul managerilor. DE OVIDIU NEAGOE

de Inginerie [i Design ELISAVA din Barcelona. “Cu siguran]` este o decizie care va schimba cultura companiei [i va aduce un mindset focusat pe inova]ie constant` \n ADN-ul organiza]iei”, continu` Daniela Marzavan. Cu toate acestea, primii pa[i sunt \ntotdeauna cei mai dificili [i mediul de afaceri nu face excep]ie de la aceast` regul`. Generarea unui num`r mare de idei este un proces creativ, iar creativitatea [i implicit experimentarea las` loc adesea de mici gre[eli, iar angaja]ii din perioada postcriz`, nu de pu]ine ori se


STRATEGIE MANAGEMENT

tem s` fie prin[i “cu garda jos” de c`tre top management. Atâta vreme cât implementarea conceptului nu se bucur` de sprijinul total al top managementului [i de implicarea direct` a liderilor, [ansele ca acesta s` dea rezultatele dorite sunt infime. Dar, odat` ce conceptul va reu[i s` penetreze toate nivelurile ierarhice ale unei companii, beneficiile unei gândiri specifice designului nu vor \ntârzia s` apar` pentru acea companie. Procesul de Design Thinking \ncepe cu o abordare divergent`, adic` \ncercarea

deliberat` de a genera cât mai multe idei [i solu]ii la o problem` curent`, [i se \nchide convergent, prin rafinarea ideilor [i selectarea celei mai bune solu]ii. De-a lungul acestui drum, echipa va trece printr-un proces format din mai mul]i pa[i, printre care \n]elegerea problemei, observare, puncte de vedere, idea]ie, prototipare [i testare.

PUTEREA DESIGNULUI Fiind un proces iterativ, proiectele pot urma acest traseu de mai multe ori

pân` când ideile se rafineaz` [i prind contur. Gândirea de tip design pune \n lumina reflectoarelor empatia [i analiza riguroas` a obiceiurilor consumatorului. Cu siguran]` c` aceste valori sunt deja adânc \nr`d`cinate \n cultura companiei, \ns` conceptul de Design Thinking nu se rezum` numai la atât. Actualmente, pe m`sur` ce companiile caut` noi modalit`]i prin care s` \mbun`t`]easc` procesele de inovare, iar gândirea strict analitic` [i managementul [tiin]ific au f`cut fa]` cu greu presiunilor crizei economice, Biz

63


STRATEGIE MANAGEMENT gândirea de tip design are toate [ansele s` ocupe un loc din ce \n ce mai important pe agendele managerilor români. “Organiza]iile \ntâmpin` dificult`]i \n ceea ce prive[te inovarea continu`, pentru c` nu sunt proiectate s` fac` fa]` schimb`rilor permanente”, spune pentru Biz Simone Veldema, Senior Associate la DesignThinkers Group [i totodat` de]in`toarea Greenbiz Startup. “Design Thinking

consumatorii finali – o abordare folosit` frecvent de cei care dau dovad` de o gândire specific` unui designer. Se spune c` Design Thinking este o punte \ntre toate disciplinele, astfel c` importan]a form`rii echipelor este unul dintre cei mai importan]i factori. Cele mai bune rezultate se vor ob]ine de pe urma sesiunilor la care particip` echipe interdisciplinare de angaja]i, al`turi de consumatori [i stakeholderi, \ntr-un cadru adecvat, dar cu o serie de reguli

DESPRE DESIGN, CU C~R}ILE PE FA}~ Un mit despre creativitate [i inova]ie spune c` ideile bune sunt n`scocite de genii. Realitatea este \ns` c` majoritatea produselor [i serviciilor inovatoare iau na[tere ca urmare a unor procese riguroase [i bine puse la punct, prin care se identific` ideile bune [i se rafineaz`. Un astfel de proces colaborativ este [i Design Thinking, explicat pe larg \n volumul “Change by Design”, scris de Tim Brown, CEO la IDEO. Cartea, ap`rut` \n urm` cu doi ani la editura Publica, nu este o lucrare destinat` strict designerilor sau angaja]ilor din industriile creative, ci poate fi consultat` cu \ncredere [i de mediul corporate ori de antreprenori. Volumul lui Tim Brown, considerat [i “p`rintele” Design Thinking-ului, subliniaz` stadiile importante ale gândirii specifice designului [i relateaz` pove[ti de succes extrase din experien]a IDEO.

contribuie din plin la crearea unei culturi bazate pe explorare [i \ncredere, care duce la cre[teri permanente. Adesea, procesul de Design Thinking ajut` organiza]iile s` priveasc` diferit lucrurile [i s` creeze un nou focus”, adaug` Simone Veldema. Cum procesul de Design Thinking este sinonim cu valoarea ad`ugat`, acesta poate ajuta organiza]iile s` redescopere procedurile prin care s` cocreeze pentru [i, de ce nu, al`turi de 64

Biz

cunoscute [i respectate de to]i participan]ii. Pe scurt, creativitatea \nseamn` generarea unui num`r mare de idei bune, iar cu cât grupul este mai mare [i format din persoane cu experien]e diferite, cu atât cresc mai mult [ansele ca acestea s` fie mai originale. Dac` beneficiile sunt evidente pentru clientul final, un astfel de proces poate contribui din plin [i la cre[terea angajamentului salaria]ilor [i poate aduce companiei un avantaj competitiv \n atragerea [i reten]ia angaja]ilor

talenta]i, curio[i [i dornici s` \nve]e [i de la speciali[ti din alte domenii. Mai mult, poate ajuta organiza]iile s` foloseasc` la capacitate maxim` resursele existente, s` descopere noi oportunit`]i, dar mai ales s` devin` mai agile \n ceea ce prive[te schimb`rile din pia]` [i nevoile consumatorilor. Design Thinking nu graviteaz` \ns` doar \n jurul solu]ion`rii unor probleme, ci este \n strâns` leg`tur` [i cu descoperirea nevoilor consumatorilor. Un mediu de business focusat \n permanen]` pe identificarea acestor nevoi pe care s` le coreleze cu ceea ce este fezabil din punct de vedere tehnologic [i s` lucreze al`turi de stakeholderi poate duce la schimbarea \ntregului ecosistem, iar primii care vor adopta o astfel de mentalitate se vor departaja cu repeziciune de competitorii mai len]i. “Buzz-ul care s-a creat \n jurul acestui nou concept este remarcabil, pentru c` are o popularizare extrem de rapid` [i chiar [i cei mai sceptici CEO iau \n calcul conceptul dup` ce analizeaz` pove[tile de succes care au luat na[tere prin aplicarea conceptului”, spune Daniela Marzavan. “Dar, ca orice lucru bun, este nevoie de foarte mult` practic` [i dedicare”, continu` aceasta. Viitorul se na[te din concepte, mai ales c` nu degeaba se spune c`, dac` nu po]i prezice viitorul, atunci mai bine \l “desenezi” de unul singur. Cu cât astfel de concepte, precum cel de Design Thinking, sunt mai puternice [i mai captivante, cu atât impactul lor \n modelarea viitorului mediu de afaceri poate fi mai mare. Designul \nseamn` frumos, iar aplicarea unei gândiri tipice reprezentan]ilor acestui domeniu poate \nfrumuse]a compania [i \n interior, nu doar \n exterior, proces de care se ocup` publicitatea sau departamentul de marketing. O organiza]ie “supl`”, construit` \n jurul unor roluri [i nu al unor scheme fixe, gândit` pentru a se putea adapta cu rapiditate schimb`rilor din pia]` ori a se reorganiza continuu, intern, \n func]ie de propriile nevoi, are mult mai multe [anse s` performeze \n mediul economic actual, comparativ cu o organiza]ie \nghe]at` \n timp. Biz


life China digital`

Foto: © Daumiu – Dreamstime.com

Drumul Chinei c`tre digitalizare este unul extrem de rapid. Pân` \n 2016, vor fi 730 de milioane de utilizatori de internet din China, dintre care 380 de milioane \[i vor face cump`r`turile online. Cre[terea este exploziv`, de la 145 de milioane de internau]i care achizi]ionau produse online \n 2010. DE OVIDIU NEAGOE

um`rul chinezilor care acceseaz` internetul este \n plin avânt. Potrivit unui studiu recent realizat de Boston Consulting Group, dac` \n urm` cu patru ani “doar” 460 de milioane de chinezi erau prezen]i online [i 145 \[i achizi]ionau produse [i servicii de pe internet, num`rul va urca pân` \n 2016 la 730 de milioane [i respectiv la 380 de milioane. Ce \nseamn` toate aceste numere? Pentru Apple, de exemplu, \nseamn` foarte mult. |n trimestrul anterior, compania american` a reu[it vânz`ri de 43 de mi-

N

N}~ A RM A Z77 O F L PER LA A DE 66

Biz

lioane de unit`]i, la scurt timp dup` lansarea modelului 5S, rezultatele bune fiind \n mare m`sur` datorate pie]ei din China, unde gigantul a \nregistrat venituri de 10 miliarde de dolari. Cu toate c` atunci când vorbim despre statul comunist nu trebuie s` sc`p`m din vedere discrepan]ele mari dintre polurile economiei globale [i zonele mai s`race, se pare c` nu acela[i lucru se \ntâmpl` \n cazul digitaliz`rii. Chiar [i ora[ele mai s`race ale statului asiatic se confrunt` cu o migra]ie a popula]iei c`tre tehnologiile digitale. Mai bine de 16 milioane

Compania româneasc` E-Boda [i-a extins portofoliul de tablete cu conectivitate 3G prin lansarea recent` a modelului Izzycomm Z77, o tablet` cu un design compact ce integreaz` un display de 7 inci, procesor Mediatek Dual Core cu o frecven]` de 1,2 GHz, memorie RAM de 512 MB [i func]ioneaz` cu sistemul de operare Android. Noua tablet` este disponibil` \n dou` variante de culori, negru [i alb, [i poate fi achizi]ionat` la un pre] de 399 de lei.

de chinezi din cele mai s`race regiuni acceseaz` internetul de pe terminalele mobile, \n timp ce 80% dintre ei accept` pl`]ile prin mobil. Ceea ce \nseamn` c` [i companiile care \[i doresc s` profite de pe urma digitaliz`rii statului asiatic ar trebui s` nu omit` c` acest comportament de consum este \n strâns` legatur` cu diferite platforme, atât online cât [i offline, [i, mai mult, ar trebui s` se asigure c` ofer` o experien]` f`r` cusur nu numai \n magazinele fizice, ci [i prin paginile web ale brandului, re]ele sociale sau aplica]ii. Biz


{TIRI

La birou, sub lumina reflectoarelor Marele William Shakespeare spunea c` lumea \ntreag` este o scen`, iar noi to]i suntem actorii ei. La fel s-ar putea spune [i despre mediul de afaceri, unde to]i participan]ii sunt, pe rând, [i spectatori, dar [i actori. De aici a luat na[tere [i ideea din spatele ACTELIER, primul studio de tehnici de actorie care pot fi aplicate \n business, primele workshopuri ale acestuia \ncepând din 12 mai. “Actorii” din mediul de afaceri \[i vor putea dezvolta, timp de 12 s`pt`mâni, aptitudini de business mai pu]in exploatate, care pot transforma o situa]ie obi[nuit` de business \ntr-o oportunitate \n carier`. S` ne gândim numai la vorbitul \n public, ori la dobândirea siguran]ei de sine raportat` la interlocutori diferi]i, ori la perfec]ionarea abilit`]ilor de negociere [i argumentare. Cei doi traineri care vor sus]ine cursurile, Camelia Pintilie [i Mihai Munteni]`, au preg`tit teme [i exerci]ii practice, inspirate din preg`tirea actorilor profesioni[ti [i adaptate la experien]ele individuale din drumul fiec`rui participant. “Actoria \]i d` un soi de siguran]` [i un soi de autocunoa[tere. Prin actorie te po]i cunoa[te foarte bine [i dac` te cuno[ti foarte bine ai mai mult` \ncredere \n tine [i [tii ce s` faci cu tine pe lumea asta”, spune actorul Marius Manole despre beneficiile adapt`rii unor tehnici de actorie pentru comunicarea de business. (Ovidiu Neagoe)

CALENDAR

16 - 25 MAI Sunte]i pasiona]i de design? Dac` da, atunci trece]i \n agend` perioada de mai sus. Motivul? Atunci ve]i putea admira ultimele crea]ii ale designerilor români [i str`ini, cu ocazia edi]iei din acest an a Romanian Design Week. Expozi]ia central` Romanian Design Week 2014 va prezenta 150 de designeri [i mai bine de 350 de lucr`ri ce ilustreaz` tema din acest an: “Design \n spa]iul public”.

25 MAI Este ultima zi \n care mai pute]i trece pragul expozi]iei “Otto Dix – O lume \n ruine”, care a avut vernisajul la \nceputul lunii martie la Muzeul Na]ional de Art` al României. Expozi]ia este dedicat` lui Otto Dix, unul dintre cei mai importan]i arti[ti germani ai

Cinematograf \n apartament Campionatul Mondial de fotbal bate la u[`. Ce p`rere ave]i despre un televizor inteligent? Dac` v` surâde ideea, este bine s` [ti]i c` Toshiba tocmai a lansat noua gam` de televizoare L54, care cuprinde aparate 3D cu rezolu]ie Full HD [i func]ionalit`]i de Smart TV. Seria L54 este disponibil` din aceast` lun` [i pute]i opta pentru versiunile cu diagonal` de 102 cm [i 122 cm. Televizoarele sunt ideale pentru familiile care doresc s` se bucure de o experien]` audio [i video captivant` la un pre] atractiv [i contribuie la \mbun`t`]irea experien]ei clasice de vizualizare prin intermediul unei op]iuni ce permite conversia con]inutului video 2D \n 3D. Cu toate c` este un televizor inteligent, gadgetul este u[or de folosit, astfel c` utilizatorii care nu sunt \nc` familiariza]i cu aceste tehnologii se pot bucura de beneficiile lor f`r` mari eforturi. Widgetul de Facebook sau cel care ofer` informa]ii cu privire la starea vremii, precum [i o plaj` larg` de aplica]ii de divertisment, muzic` ori [tiri sunt accesibile cu u[urin]`. (O.N.)

68

Biz

oportunitatea s` \nve]e, \ntre 3 [i 24 mai, despre exponate, dar [i despre meseria de ghid, iar pe 31 mai [i 1 iunie vor putea prezenta [i p`rin]ilor ori altor vizitatori tainele muzeului cu autoritatea unui ghid.

13 IUNIE Sunte]i a[tepta]i la cinema, cu ocazia premierei filmului “Grace of Monaco”, regizat de Oliver Dahan, care spune povestea adev`rat` a actri]ei Grace Kelly, prin]es` de Monaco. Prin]esa Grace duce o via]` aparent fericit` al`turi de prin]ul Rainier, dar lini[tea lor este zguduit` atunci când micul principat devine ]inta atacurilor generalului Charles de Gaulle. Rolul titular este jucat de Nicole Kidman.

17 MAI secolului XX, [i con]ine 86 de gravuri [i litografii realizate de german \n perioada 1920 – 1924. Tot aici, ve]i avea ocazia s` privi]i [i lucr`rile din seria de cincizeci de gravuri intitulat` “R`zboiul”, creat` de artist pe baza experien]elor tr`ite \n primul r`zboi mondial.

1 IUNIE Un cadou frumos cu ocazia Zilei Copilului este propus de gr`dini]a Garmy Kids, care, \ncepând cu 3 mai, organizeaz` evenimentul Ghidu[ii Muzeelor. Prin acesta, cei mici vor avea ocazia s` descopere lumea fascinant` a muzeelor bucure[tene, nu din perspectiva simplilor vizitatori, ci a ghizilor. Astfel, micu]ii vor avea

Zilele libere de la \nceputul lunii mai, precum [i cele de dup` Pa[te au trecut cu rapiditate. Ce spune]i de un curs de relaxare? Pe lâng` starea de bine [i o revigorare a trupului [i a min]ii, relaxarea se poate traduce [i prin restabilirea echilibrului dup` o s`pt`mân` de efort intens. Pe parcursul a trei ateliere care vor avea loc la sediul Funda]iei Calea Victoriei, ve]i putea deprinde tehnici de respira]ie, medita]ie, precum [i tehnici pentru eliberarea de stres [i eliberarea energiilor negative.

Foto: ©Ljupco Smokovski – Dreamstime.com

LIFE


LIFE

Köln – ora[ul \n care m-am pierdut! Cu o istorie ce dateaz` \nc` din perioada roman`, Köln este unul dintre cele mai fermec`toare ora[e din Germania, reprezentând de secole un important centru economic, cultural, istoric [i religios din landul Renania de Nord. Aici a fost inventat` apa de colonie, \ns` ora[ul nu mai tr`ie[te gloria frumos mirositoarei legende. Ast`zi este un adev`rat muzeu \n aer liber, un ora[ cosmopolit, nonconformist, vibrant, \n care principalele atuuri ale locuitorilor s`i sunt cheful de petrecere [i bucuria de a tr`i. Vei fi fascinat de numeroasele sale cl`diri [i monumente, care te invit` s` le calci pragul pentru a le descoperi pove[tile. Printre acestea se num`r` [i incontestabilul simbol al ora[ului, Domul din Köln, considerat expresia celui mai pur spirit gotic din Europa. Fiind edificiul din Germania care atrage cei mai mul]i vizitatori din toate col]urile lumii, catedrala a fost inclus` \n 1996 pe lista patrimoniului cul-

tural UNESCO. De la Dom porne[te Hohe Straße, una dintre cele mai importante artere de shopping ale ora[ului, devenit` prima strad` pietonal` \n 1967. Important centru muzeologic, Köln g`zduie[te bogate colec]ii de art` [i istorie. Indiferent c` e[ti pasionat de una sau

{TIRI

de cealalt`, nu vei avea timp s` te plictise[ti nici m`car o secund`! Dac` ar fi s` ne oprim la un singur obiectiv, \]i recomand`m s` vizitezi Muzeul Wallraf–Richartz pentru a admira o colec]ie de art` plastic` format` din picturi ce dateaz` din anul 1300 pân` \n 1900. Dar ]ine minte! Köln ofer` mai mult decât istorie. Casele vechi, viu colorate, lipite parc` unele de celelalte, dar [i str`du]ele \nguste pline de terase, cafenele, baruri te vor face s` te \ndr`goste[ti de aceast` destina]ie. Tocmai varietatea de localuri face din Köln locul perfect pentru desf`[urarea celui mai mare [i important eveniment din via]a popula]iei locale [i anume Carnavalul din Köln, denumit [i Al Cincilea Anotimp. Acesta \ncepe pe 11 noiembrie la orele 11:11 [i ]ine pân` la \nceputul postului Pa[telui. Nu este deloc greu s` ajungi aici, mai ales c` \ncepând cu 16 iunie ai zboruri directe operate de Blue Air \ntre Bucure[ti [i Köln. Nu mai sta pe gânduri [i vino s` savurezi delicioasa bere Kölsch chiar la ea acas`! Biz

Biz

69


UN ARISTOCRAT LA MOD~ Bucure[tiul \ncepe s` atrag` brandurile de fashion care fac valuri la nivel mondial. Printre nou-veni]i se num`r` Vicomte A., brand de haine de origine aristocrat` francez`. Despre planurile companiei pe pia]a româneasc` ne-a vorbit Arthur de Soultrait, fondatorul Vicomte A. DE ALEXANDRU ARDELEAN

V

Vicomte A. s-a lansat la Bucure[ti prezentåndu-[i noua colec]ie Prim`var`-Var` 2014, a c`rei tem` este Safari. Vicomte A. impune un nou standard \n vestimenta]ie, \n ceea ce prive[te atât calitatea materialelor, cât [i stilul [i modelele propuse. Este un brand cu o istorie bogat`, \n ciuda faptului c` a ap`rut pe pia]` abia \n anul 2005, la ini]iativa vicontelui Arthur de Soultrait. Crezul pe baza c`ruia Arthur a construit brandul Vicomte A. este acela c` le ofer` clien]ilor s`i oportunitatea de a fi elegan]i \ntr-un mod creativ. Inspira]ia [i-a g`sit-o \n cadrul familiei, care era pasionat` de sporturile ecvestre. Vestele jocheilor devin astfel [evaletul tân`rului artist antreprenor, care adaug` culoare, elemente originale [i creeaz` stilul Vicomte A.

A]i deschis primul magazin la Bucure[ti. Ce v-a determinat s` deschide]i aici? Mai \ntâi de toate, brandul Vicomte A. este r`spândit \n peste 400 de puncte de vânzare \n lume, astfel \ncât deschiderea de noi magazine este o parte constant` a strategiei noastre. Mai mult, este foarte important pentru mine s` am un partener strategic \n România - [i atunci când ai un astfel de partener, tot ce-i de f`cut este s` planifici dezvoltarea pentru viitor. Partenerul meu român mi-a povestit despre lumea modei din Bucure[ti, despre faptul c` a devenit tot mai important` 70

Biz

pentru români \n ultimii ani [i mi-a mai povestit despre toate oportunit`]ile existente aici. |n mod firesc, au urmat câteva vizite \n Bucure[ti, ocazii \n care am fost impresionat: am \ntâlnit oameni grozavi, am mâncat \n restaurante stylish [i am observat c` brandurile de lux [i premium se bucur` de o prezen]` puternic`.

Cum vede]i segmentul de fashion din România? Este \n cre[tere. Desigur, este \nc` loc pentru noi branduri [i buticuri de mod`, dar brandurile premium, deja

cunoscute, sunt prezente. Am auzit c` pân` la \nceputul anilor ’90 românii erau nevoi]i s` c`l`toreasc` \n str`in`tate pentru a cump`ra articole de calitate premium. Acum nu mai e cazul, pia]a ofer` destule op]iuni pentru fiecare stil [i disponibilitate financiar`. De asemenea, se pare c` unii designeri din România \ncep s` câ[tige notorietate \n str`in`tate, ceea ce este o veste grozav`. Felicit`ri!

Cine concepe colec]iile, cine este creatorul din spatele lor?

Colec]iile sunt concepute de mine, cu ajutorul designerului meu, James HarveyKelly, cu care lucrez \ndeaproape. Conceptul colec]iilor are \ntotdeauna la baz` ADN-ul brandului, sinonim cu stilul preppy [i culorile \ndr`zne]e. Cu toate acestea, \n fiecare sezon \ncerc`m s` ne orient`m \ntr-o nou` direc]ie, fiind inspira]i de locurile noi [i oamenii pe care \i \ntâlnim. Vicomte A. se adreseaz` b`rba]ilor, femeilor [i copiilor, propunând ]inute ce acoper` \ntreaga garderob`: fuste, cravate, jachete, pulovere, tricouri polo, pantaloni. Din 2012, brandul [i-a extins gama de produse, introducånd ochelari, ceasuri, pantofi [i colec]ia pentru copii. La nivel interna]ional, brandul este prezent \n peste 400 de magazine din Europa, Asia, America de Nord [i Africa. |n Bucure[ti, magazinul Vicomte A. se g`se[te \n mallul Promenada, cel mai nou centru comercial din Bucure[ti. Shoppingul din magazine poate fi completat cu cel online pe www.vicomte-a.eu.

Care sunt tendin]ele \n acest sezon? Imprimeurile r`mân un aspect cheie \n mod` \n acest sezon. Ne-am decis s` ne juc`m cu acest


LIFE

trend, inspirându-ne din cultura african`, \n special din structurile grafice \ndr`zne]e originare din Africa de Vest.

De ce o colec]ie Safari? Totul a \nceput cu o jachet` Safari pe care am creat-o pentru colec]ia Resort Toamn`-Iarn` 2013, pe care toat` lumea a \ndr`git-o. Colec]iile noastre au \ntotdeauna la baz` o inspira]ie exotic` [i o poveste puternic` [i pre]ioas`. Tema Safari a venit deci ca o alegere natural` [i a fost foarte distractiv s` explor`m aceast` lume, pe m`sura evolu]iei ]inutelor pentru sezonul Prim`var`-Var` 2014.

A]i reu[it s` crea]i \n mai pu]in de 10 ani un brand care \mplete[te aristocra]ia cu tendin]ele actuale, noul [i trecutul. Cum a]i reu[it asta pe o pia]` extrem de competitiv`? A fost o experien]` destul de natural` pentru mine. Venind dintr-o familie aristocrat`, am insistat \ntotdeauna pe cucerirea lumii moderne \n tot ceea ce fac [i tot ce \mi ofer` pl`cere. Astfel, de

la \nceput, am vrut s` creez aceste colec]ii ca un fel de “uniform`” pentru stilul meu de via]`. Tot ce pot spune este c` m` simt incredibil de norocos c` [i alte persoane au apreciat [i adoptat aceast` abordare, contribuind astfel la succesul de care se bucur` acum Vicomte A.

Ce v-a diferen]iat? |ntr-un cuvânt: culorile. |n mod tradi]ional, colec]iile de mod` prêt-àporter de la Paris sunt foarte frumoase, dar impresia mea este c` le lipse[te o anumit` vibra]ie. |nc` de la \nceput, am \ncercat s` contracar`m acest sentiment prin semn`tura noastr`, culoarea fucshia, [i prin paleta vast` de culori \ndr`zne]e.

Ce ne propune]i pentru urm`toarele sezoane? Am prezentat colec]ia Toamn`-Iarn` 2014 la Pitti Uomo, Italia, \n luna ianuarie a acestui an. Am decis s` revizuim [i s` moderniz`m conceptul de gentleman explorator, reinterpretând o mul]ime de articole vintage, cum ar fi

FASHION

haina stil parka, cea tip duffle coat [i multe altele. Noua colec]ie va fi disponibil` pentru public \n magazine, din luna iulie a acestui an.

Care sunt sursele de inspira]ie? Sunt norocos s` fiu \nconjurat \n munca mea [i \n via]a mea de o mul]ime de oameni foarte stylish [i pasiona]i. Ace[ti oameni sunt sursa mea zilnic` de inspira]ie.

Cum vede]i pia]a de mod` \n acest moment? Criza global` a f`cut ca pia]a s` fie tot mai dificil` pentru o mul]ime de branduri, astfel c` toat` lumea a fost for]at` s` aib` o abordare mai creativ` pentru a-[i atrage clien]ii [i a crea o leg`tur` puternic` cu ace[tia. |n acest sens, industria se g`se[te \ntr-un ritm mult mai alert fa]` de cum erau lucrurile \nainte, dar f`r` \ndoial` acesta este un mare avantaj pentru consumatorul final, c`ruia \i sunt oferite, \n mod constant, mai multe op]iuni [i combina]ii dinamice de ]inute, pentru a fi purtate \n via]a de zi cu zi. Biz Biz

71


ART~ = VIA}~ ({I VICEVERSA)

Ast`zi, galeria de art` contemporan` nu mai este un spa]iu sacru [i atemporal. Galeria este îns`[i reflexia societ`]ii [i a mediului înconjur`tor. Orice manifestare vizual` actual` reflect` experien]a personal` a autorului care nu mai este doar un simplu creator, ci [i un activist atent implicat în evenimentele socio-politice. Mihai Zgondoiu ne-a vorbit despre pulsul unui artist contemporan, dar [i despre cum se construie[te o platform` de art` nonprofit care devine în mai pu]in de cinci ani o galerie de succes. DE ALEXANDRU ARDELEAN Mihai Zgondoiu expune, curatoriaz`

Cum te-ai defini ca artist?

[i coordoneaz` frecvent proiecte vizuale, o postur` obi[nuit` pentru mul]i dintre tinerii arti[ti. Din 2000 pân` în prezent a avut numeroase expozi]ii personale sau de grup atât în România, cât [i în str`in`tate. În calitate de cocurator, a coordonat diferite proiecte, printre care IEEB3 (Bienala Interna]ional` de Gravur` Experimental`, Bucure[tiMogo[oaia, 2008) [i – din 2012 – galeria geamMAT a Muzeului de Art` din Timi[oara, în Bucure[ti fiind manager [i coordonator al spa]iului de art` Atelier 030202, galerie ce contribuie din 2009 în mod decisiv la discursul artistic contemporan din România. Este doctorand la Universitatea Na]ional` de Arte din Bucure[ti [i membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din România.

M` reinventez tot timpul. Ast`zi, artistul contemporan nu mai este subordonatul tehnicilor me[te[ug`re[ti. Coeren]a crea]iei sale const` \n concept [i \n idee.

M

Ai o activitate prolific`. Cum te descurci în atâtea direc]ii? Iubesc ceea ce fac. Flexibilitatea aceasta de tip evantai nu este o caracteristic` care mi se potrive[te doar mie, ci întregii societ`]i contemporane. Sunt artist vizual, graphic designer [i galerist deoarece toate acestea au un limbaj comun: ARTA. Men]inerea unui echilibru între aceste direc]ii este cheia. 72

Biz

Când ai început s` str`luce[ti ca artist? În luna martie 2008 am avut [ansa de a expune proiectul Me la Galeria de Art` Contemporana a Muzeului Na]ional Brukenthal din Sibiu, sub curatoriatul dnei Liviana Dan. Acela a fost restartul meu de dup` terminarea studiilor. Apoi a urmat proiectul Me Matrix curatoriat de dna Ileana Pintilie la Galeria Calina din Timi[oara, Freedom As Visual Pattern curatoriat de Dan Mircea Cipariu la Galeria Hampden din Amherst, Massachusetts (USA), Break Body al`turi de sculptorul Bogdan Ra]` la Muzeul de Art` din Timi[oara [i multe altele.

Care sunt cele mai recente expozi]ii/proiecte personale? Cel mai recent proiect personal, The Artist’s Golden Hand (Måna de aur a artistului), a început în ianuarie 2011 în urma unei fracturi la antebra]ul drept. Am fost nevoit s` stau opt s`pt`mâni cu mâna în ghips pentru recuperare. Atunci mi-am

pus urm`toarea întrebare: ce po]i face atunci când nu mai po]i face, sau ce po]i face cu o neputin]`? R`spunsul conceptual mi l-am dat prin proiectul The Artist’s Golden Hand, care reflect` \n mod ironic asupra statutului de Artist [i, mai cu seam`, asupra condi]ion`rilor pentru acest statut impuse de abilit`]ile antebra]elor. Me[te[ugul ca o condi]ie primar` în actul crea]iei transform` la propriu opera vizual`, precum în legenda regelui Midas, într-un metal nobil – aurul. Privitorii pot cerceta, astfel, identitatea artistului ideal asumat` printr-o str`lucitoare autoironie. În preview-ul expozi]ional din Galeria de Art` Contemporan` a Muzeului Na]ional Brukenthal – Sibiu 2012, sau în expozi]ia propriu-zis` de la Galeria Aiurart – Bucure[ti 2013, curatoriat` de Olivia Ni]i[, sau în Galeria Five Plus – Viena 2014, Mâna de aur a artistului / The artist’s Golden Hand, matri]a de imagine, func]ional` într-o lume a formatelor, s-a particularizat ca o secven]` originar` de biografie subiectiv` a artistului vremii de azi. În 2014 (pân` în luna mai) am expus în proiectul de grup Momentum 2 curatoriat de Olivia Ni]i[ la galeria Aiurart din Bucure[ti [i în expozi]ia


LIFE

Strada E A Noastr` la Galeria IX. Urmeaz` participarea în BB6 (Bucharest Bienale) curatoriat` de Gergő Horváth [i preg`tirea unui nou proiect pentru ViennaFair 2014.

Cum ai reu[it s` înfiin]ezi/coordonezi spa]iul de art` contemporan` Atelier 030202? Colaborez cu echipa Teatrului de Comedie din Bucure[ti de aproape opt

ani de zile. În 2009, al`turi de arti[tii Aurel Tar [i Florin B. Tomescu, preg`team un proiect vizual legat de c`derea Zidului Berlinului [i Revolu]ia Român` din ’89, un proiect ce comemora dispari]ia regimului comunist din ]`rile est-europene. C`utam un spa]iu neutru care s` nu aib` istorie [i ideologii deja conturate, un spa]iu virgin în care proiectul nostru s` nu aib` deloc conota]ii comerciale.

ART~

{ansa a venit din partea directorului meu, îndr`gitul actor George Mih`i]`, care a transformat vechile ateliere de tâmpl`rie ale teatrului într-o sal` de spectacole dedicate tinerilor actori [i regizori: “Sala Nou`”. Parterul acestei s`li, unul mai mult decât generos, a fost gazda proiectului Est/Vest. 20, deschis pe 8 decembrie 2009. Expozi]ia curatoriat` de Cosmin N`sui a avut un mare succes, ceea ce m-a determinat s` fac un program expozi]ional pentru întreg anul 2010. A[a a luat na[tere Atelier 030202, denumit dup` codul str`zii Sfânta Vineri nr. 11, adresa galeriei. Ast`zi, la aproape patru ani [i jum`tate de la deschiderea oficial`, avem un palmares de peste 60 de proiecte, expozi]ii [i conferin]e de art`, 117 arti[ti români [i str`ini expu[i [i 18 curatori [i istorici de art` care au scris [i coordonat aceste evenimente vizuale. Pân` în prezent galeria a fost selectat` în NAG (Noaptea Alb` a Galeriilor), IEEB 4, IEEB 5 (Bienala Interna]ional` de Print Experimental), EBienale (Bienala de Art` Contemporan` a festivalului “George Enescu”) [i BB6 (Bucharest Biennale 6), cel mai recent parteneriat, care are loc anul acesta. Mai mult, anul trecut am fost invita]i în InfoZone ViennaFair, unul dintre cele mai importante târguri de art` contemporan` din Europa, iar anul acesta între 1 [i 5 octombrie vom fi prezen]i din nou, dar de data aceasta cu un stand sponsorizat de c`tre compania OMV, unul din sus]in`torii importan]i ai evenimentului. Este o practic` normal` ca spa]iile de art` nonprofit cu performan]e remarcabile s` primeasc` granturi [i sponsoriz`ri pentru a fi [i mai vizibile. De curånd, site-ul londonez http://theculturetrip.com, care selecteaz` [i recomand` tot ce înseamn` via]` cultural` la nivel global, a clasat Atelier 030202 în primele 10 galerii de art` contemporan` din Bucure[ti. Tot anul acesta, pe 25 mai, în cadrul Art Safari, primul pavilion profesionist de art` din România, Atelier 030202 va sus]ine o prezentare legat` de experimentele vizuale expuse de-a lungul timpului în acest spa]iu. Biz Biz

73


LIFE

ART~

G5, reunit la Bucure[ti Luna mai aduce pasiona]ilor de art` un adev`rat regal: cinci evenimente artistice reunite sub umbrela “G5”, un parteneriat pentru muzee [i galerii de art`. DE OVIDIU NEAGOE

NOAPTEA MUZEELOR... LA GALERIE Unul dintre cele mai importante maratoane culturale din Europa, Noaptea Muzeelor, este un eveniment cu o tradi]ie de zece ani la nivel european. |n România, iubitorii de art` au fost a[tepta]i s` treac` pragul marilor muzee [i galerii de art` din mai bine de 25 de ora[e. Dac` sunte]i familiarizat cu colec]iile muzeelor bucure[tene ori pur [i simplu nu v` dori]i s` sta]i la cozile uria[e formate cu prilejul Nop]ii Muzeelor, atunci este bine de [tiut c` Galeria Galateca este prima galerie de art` care s-a al`turat manifest`rii culturale. Odat` ce ve]i trece pragul galeriei de art` contemporan` [i design Galateca, care particip` pentru al doilea an consecutiv la Noaptea Muzeelor [i a Galeriilor, ve]i putea admira, pe lâng` o serie de proiec]ii \n premier` ori expozi]ii cu vânzare (lucr`rile vor r`mâne \n portofoliul galeriei pån` la sfår[itul anului) [i “Muzeul Neinten]ionat. Eroic. Accidental. Istoric. Angoasat”, realizat de arti[tii Bogdan [i Magda Pelmu[. Lucr`rile celor doi arti[ti, realizate \n ultimele luni special pentru expozi]ia de la Galateca, prezint` o cronic` a vie]ii de zi cu zi, o arhivare a problemelor sociale presante [i o reflec]ie asupra conceptelor de libertate, manipulare, depresie, paranoia, magie, pasiune, iubire [i kitsch. De[i expozi]ia este configurat` asemenea unui spa]iu muzeal, cei doi arti[ti, Bogdan [i Magda Pelmu[, chestioneaz` [i \ncearc` s` redefineasc` statutul obiectului de art` expus. Expozi]ia va cuprinde o serie de instala]ii complexe, desene, fotografii, dar [i obiecte g`site \n diferite contexte, cu multiple posibilit`]i de interpretare. Expozi]ia de la Galateca a avut vernisajul pe 8 mai. (O.N.) 74

Biz

Dac` v` pasioneaz` arta [i designul, cu siguran]` ve]i avea agenda plin` de-a lungul acestei luni. Motivul? Similar economiilor emergente reunite sub umbrela G5 (Brazilia, China, India, Mexic [i Africa de Sud), [i \n art` cinci manifest`ri artistice de anvergur` au fost reunite sub aceea[i cupol`, \ntr-un parteneriat pentru muzee [i galerii. Galeria de art` contemporan` [i design Galateca este singura care particip` la toate aceste evenimente. Este vorba despre Biennale Bucharest 6, Romanian Design Week, Noaptea Muzeelor, Noaptea Alb` a Galeriilor [i Art Safari, primul pavilion de art` româneasc` de patrimoniu [i contemporan`. La Galateca, maratonul artistic din aceast` lun` a \nceput \n 8 mai cu expozi]ia “Muzeul neinten]ionat”, semnat` de arti[tii Magda [i Bogdan Pelmu[, care propun o alternativ` la muzeul tradi]ional ce exploreaz` o multitudine de gesturi artistice, nu tocmai prezente \n muzeele din ]ar`. Proiectul poate fi admirat atât \n cadrul Bucharest Biennale Parallel Events (Bienala Interna]ional` de Art` Contemporan`, ce se va desf`[ura \n intervalul 23 mai – 24 iunie), cât [i \n Noaptea Muzeelor, ce are avea loc pe 17 mai. De asemenea, Romanian Design Week, cel mai important eveniment dedicat designului românesc, \[i deschide por]ile la jum`tatea acestei luni. Aici, galeria Galateca va prezenta “Selenit”, un proiect al studen]ilor departamentului de Mod` al Unarte. Proiectul, coordonat de lectorul univer-

sitar Ioana Sanda Avram, \[i propune s` introduc` un sistem nou, bazat pe creativitate instruit` [i educat`, crea]ie colaborativ`, pe mentalitatea \mp`rt`[irii libere a ideilor [i a complexit`]ii aplicate. Dac` ve]i trece pragul galeriei Galateca \n Noaptea Alb` a Galeriilor, din data de 23 mai, ve]i avea parte de o experien]` inedit`. Galeria \[i a[teapt` vizitatorii cu expozi]ia “FEED ME”, un proiect multimedia interactiv care exploreaz` rela]ia de interdependen]` dintre lucrarea de art` [i publicul s`u. Interactivitatea este complet`: utilizatorul poate intra \n interiorul lucr`rii de art` [i o poate modifica, având acces la mecanismele de control ale acesteia prin mi[c`rile mâinilor [i ale picioarelor, folosite ca extensii ale lucr`rii de art`. Biz


Reinventarea Acer Taiwanezii de la Acer gândesc din nou mare. Astfel, 2014 va fi anul reinvent`rii companiei, urmând ca Acer s` se diferen]ieze din nou prin mixul seduc`tor dintre design [i pre]. DE DRAGO{ L~Z~RESCU

Acer 2 in 1 Aspire Switch 10 dispozitiv hibrid notebook [i tablet` cu ecran deta[abil

La finele lunii aprilie am fost prezen]i la conferin]a de pres` global` a Acer, organizat` \n New York, al`turi de al]i 300 de jurnali[ti din toat` lumea. Jason Chen, CEO al Acer, este un adev`rat showman, care a venit mai mult decât preg`tit la prima \ntâlnire cu presa interna]ional`. A spus de la \nceput c` Acer a \nregistrat pierderi \n 2013 [i c` [i-a propus, al`turi de echipa din top management, s` ofere un nou start companiei. |n cele 100 de zile de când a devenit CEO la Acer, s-a bucurat de sprijinul board-ului companiei [i al echipei de execu]ie [i a stopat pierderile, urm`rind dou` lucruri: s` identifice punctele forte ale companiei [i oportunit`]ile pie]ei. “Am c`utat s` afl`m de la consumatori ce le place la Acer. La ce suntem 76

Biz

noi buni. Pentru c` ne plac consumatorii [i credem c` acesta este cel mai bun punct de pornire, nu?”, a \ntrebat Chen sala coborând de pe scen`, printre jurnali[ti. S-a plimbat printre rânduri [i ne-a spus: “Am venit ast`zi aici ca s` m` vede]i, s` m` cunoa[te]i, s` v` spun strategia noastr` [i s` v` ar`t`m noile produse, care sper`m s` v` plac`”. Chen s-a dovedit a fi un excelent MC, care a prezentat fiecare [ef de divizie ce a urcat pe scen` ca s` arate noile produse. Le-a pus \ntreb`ri [i a stabilit o conexiune cu sala mai bine chiar decât ne-am fi a[teptat. Ca strategie, echipa Acer a anun]at c` \ncepând cu acest an va organiza dou` evenimente de

lans`ri de noi produse. “Avem o cultur` puternic`, o re]ea bine pus` la punct pe \ntreg globul, o echip` excelent`, un pre] accesibil [i design excelent. Vrem s` aducem \napoi consumatorilor emo]ia designului [i s` ne concentr`m pe lucrul bine f`cut!”, a mai spus Chen \n \ncheiere. Produsele lansate de Acer s-au dovedit a fi cu adev`rat spectaculoase, pe m`sura prezent`rii sus]inute de carismaticul director executiv, dup` cum pute]i vedea \n aceste pagini. Biz


LIFE

GADGET

BIZ APPS

Aspire U5 All-in-One

cele mai bune aplica]ii pentru mobilitatea ta

PC All-in-One care poate fi transformat \n tablet`

GoodReader 4 La 2,99 dolari, aplica]ia e una dintre cele mai bine realizate servicii de citire a documentelor. GoodReader 4 se remarc` prin capacitatea de a gestiona eficient fi[ierele de dimensiuni foarte mari.

Grapholite Diagrams Pro

Acer Iconia Tab 7 tablet` Android de 7 inci cu procesor quad-core [i anten` 3G

Grapholite e o aplica]ie dedicat` realiz`rii de grafice pentru business, de la diagrame la structuri de website-uri [i desene tehnice. Graficele pot fi realizate at창t cu un pen, c창t [i prin touch clasic. Aplica]ia cost` 29,99 dolari.

Adaptxt Keyboard Aceast` aplica]ie pentru tastatura smartphone-ului \[i actualizeaz` dic]ionarul \n func]ie de loca]ia [i aplica]ia folosit` de utilizator, oferind sugestii mult mai precise. Pre]ul tastaturii intuitive e de 9,63 lei.

Acer Chromebook (Intel Core i3) cu sistem de operare Chrome

ISEC7 Mobile Exchange Delegate

Acer Aspire E Series noua gam` de laptopuri Seria E

Este ideal` pentru cei care doresc s` acceseze mailurile, calendarele [i contactele de pe Exchange Server ale colegilor de serviciu. Accesul se face cu permisiunea colegilor, iar aplica]ia cost` 3,99 dolari.

Biz

77


LIFE

AUTO

Un concept pentru centenar

De când nu ne-am mai v`zut, multe saloane auto [i lans`ri de noi modele s-au derulat. Dar cel mai mult mi-a r`mas \n minte Maserati Alfieri, conceptul prezentat de marca italian` la Geneva. DE GABRIEL BÂRLIG~ Din start s` spunem c`, de[i este vorba despre un concept, nu se reduce la caroserie. Italienii spun c` Alfieri, care celebreaz` centenarul Maserati, este un prototip func]ional 100%. Mai mult, acesta prefigureaz` evolu]ia viitoare a designului m`rcii, ba chiar s-ar putea transforma \ntr-un model de serie. Modelul poart` numele celui mai cunoscut frate al familiei Maserati, inginerul de geniu care a deschis acum un secol la Bologna biroul care a stat la baza constructorului auto italian. Conceptul a fost creat la ini]iativa lui Lorenzo Ramaciotti, designerul-[ef al Maserati, de c`tre o echip` de tineri designeri de la Maserati Centro Stile, din Torino, sub bagheta lui Marco Tencone. 78

Biz

Centenarul a fost preg`tit cu aten]ie de anul trecut, prin lansarea modelelor Quattroporte [i Ghibli, al c`ror scop declarat a fost transformarea constructorului \ntr-un juc`tor important pe segmentul ma[inilor sport premium. Rezultatele s-au v`zut \n vânz`ri, care au crescut la 150%, pân` la 15.400 de ma[ini vândute. Revenind la Alfieri, ce avem \n fa]`? Este un model 2+2 tipic italienesc, asem`n`tor cu modelul 3500 GT din 1957, cu 5000 GT (1959), dar [i cu Indy (1969), subliniind mo[tenirea sportiv` a m`rcii. Designul exterior este inspirat de fascinantul Maserati A6 GCS-53, realizat de Pininfarina \n 1954, care avea cabina foarte mic` aproape peste puntea spate, o capot` interminabil` [i aripi lungi [i sinuoase. Ro]ile au fost proiectate special

pentru Alfieri, fiind din aluminiu [i având spi]e decorative precum cele din anii ’50. Bordul e inspirat tot de Maserati 5000 GT, dar instrumentele sunt digitale [i cifrele, nu acul, se mi[c` pe display. Maserati Alfieri are la baz` [asiul GranTurismo MC Stradale, având \ns` un ampatament mai mic cu 24 cm. Modelul are 4.590 mm lungime, un ampatament de 2.700 mm, l`]imea de 1.930 mm [i \n`l]imea de 1.280 mm. Sub capot` s-a cuib`rit motorizarea de la Maserati GranTurismo – un motor V8 de 4,7 litri realizat la Maranello, care dezvolt` 460 CP [i 7.000 rpm, având cuplul maxim de 520 Nm la 4.750 rpm. Iar gra]ie e[apamentului proiectat special, motorul are o “voce” distinct`, remarcat` la Geneva. Biz


BIZ STAR

Bucure[tiul, conectat la finan]ele globale Romånia a \nceput s` atrag` investitori de peste tot din lume [i chiar nume grele ale economiei globale. Un exemplu \n acest sens este Deutsche Bank, care a deschis recent la Bucure[ti un centru de tehnologie. DE ALEXANDRU ARDELEAN B Global Technology (DBGT), centrul de tehnologie al b`ncii din Europa Central` [i de Est, va activa sub conducerea lui Marian V. Popa [i va crea pân` la 500 de locuri de munc` \n domeniul IT&C pân` la finalul anului 2016. Centrul de tehnologie va dezvolta software de cel mai \nalt nivel pentru opera]iunile globale ale b`ncii [i va reprezenta o platform` pentru ingineri software cu nivel \nalt de preg`tire. Procesul de recrutare a demarat la finele anului 2013, iar num`rul angaja]ilor este estimat s` ajung` la 200 pân` la finalul anului. “|n calitate de partener tradi]ional al României, Deutsche Bank \[i consolideaz` angajamentul pe termen lung fa]` de ]ara noastr` prin inaugurarea unui centru de tehnologie la Bucure[ti. DB Global Technology va dezvolta solu]ii tehnologice avansate pentru numeroase activit`]i ale Deutsche Bank, fapt ce ilustreaz` poten]ialul enorm al sectorului local de IT&C”, a declarat Mihai Ionescu, reprezentantul Deutsche Bank \n România. |n acela[i timp, Marian V. Popa, Manager al DBGT, spune c` alegerea Bucure[tiului ca loca]ie pentru centrul de tehnologie al Deutsche Bank reprezint` o recunoa[tere a resurselor semnificative de talent de care dispune ]ara noastr`. “Sunt \ncrez`tor c` DBGT va deveni un punct de referin]` pentru persoanele talentate care \[i doresc o carier` de excep]ie \n IT&C, atât la nivel local, cât [i interna]ional.”

D

Deutsche Bank contribuie, de asemenea, la dezvoltarea domeniului artei din România \n calitate de partener principal al Art Safari, primul pavilion profesional [i public de art` ce va avea loc la Bucure[ti, \n perioada 22-25 mai, \n Pia]a George Enescu (Pia]a Palatului Regal). Compania este prezent` pe pia]a din România din anul 1998, oferind produse [i solu]ii personalizate pentru clien]ii b`ncii corporative [i ai b`ncii de investi]ii, servicii de tranzac]ii bancare pentru clien]i corporati[ti [i institu]ionali, precum [i servicii de private banking pentru clien]ii persoane fizice. Deutsche Bank este una dintre cele mai importante b`nci germane, câ[tigând \n mod repetat distinc]ia de “Cea mai important` banc`” \n Europa Central` [i de Est. Este un partener tradi]ional al autorit`]ilor române [i a contribuit la unele dintre cele mai importante tranzac]ii financiare din România, \n sectoarele energetic, de transport [i al locuin]elor sociale. Deutsche Bank a fost recent Lead Manager al emisiunilor de obliga]iuni ale României, \n septembrie [i octombrie 2013. Pentru \ncrederea acordat` Romåniei [i pentru decizia de a investi aici, Deutsche Bank prime[te Steaua Biz.


Biz 264  

Cursa spre primul miliard Conduce afaceri de peste 500 de milioane de euro si in trei ani mizeaza sa ajunga la primul miliard doar din comer...

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you